Apostolia 106-107 ian-feb interior-IT · †Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a...

1A P O S T O L I A bull N R 1 0 6 - 1 0 7 bull I A N U A R I E - F E B R U A R I E 2 0 1 7

Vremea vremuiește și omul icircmbă-tracircnește zice un proverb popu-lar Icircn curgerea alergacircndă a vre-mii creștinul are soroace la care

face popas ndash duminicile și sărbătorile ndash și răstimpuri icircn care lasă grija acestei vieți pe planul doi pentru a pune pe primul plan grija macircntuirii grija față de propriul sufl et și de nevoile lui

Un astfel de bdquorăstimprdquo icircl constituie și perioada ce icircncepe cu Duminica vameșului și fariseului numită și bdquoperioada Trioduluirdquo Ea durează pacircnă icircn seara din Sacircmbăta Mare a pătimirilor Domnului Hristos icircn ajunul Praznicului Icircnvierii Domnului Ea durea-ză patru săptămacircni icircnainte de prinderea Postului Paștilor și alte șase săptămacircni icircn vremea Postului

CUVAcircNTUL

EPISCOPULUI

SILUAN

IcircN CĂUTAREA CHIPULUI

ICOANEI LUI HRISTOS

DIN NOI

Dată fi ind marea nevoie de cateheză pentru cei mici și pentru cei mari ne pro-punem să folosim această perioadă orga-nizacircnd icircn fi ecare parohie a episcopiei noas-tre o serie de cateheze săptămacircnale care să aibă ca țel descoperirea chipului lui Hristos icircntipărit icircn fi ecare dintre noi prin Botez De aceea am intitulat acest proiect catehetic ce se desfășoară icircn icircntreaga noas-tră eparhie Catehezele Triodului ndash Icircn că-utarea Chipuluiicoanei lui Hristos din noi Acest proiect catehetic se icircnscrie icircn proiectul mai larg al catehezelor din pos-turi intitulat Bucuria postului și are ca scop aprofundarea temei generale a Anului Omagial al Sfi ntelor Icoane al iconarilor și al pictorilor bisericești

A P O S T O L I A bull N R 1 0 6 - 1 0 7 bull I A N U A R I E - F E B R U A R I E 2 0 1 72

C U V Acirc N T U L E P I S C O P U L U I S I L U A N

Pentru a icircnțelege mai bine icircn ce fel Chipul lui Hristos este icircntipărit icircn fi ecare dintre noi cei botezați este bine să ne re-amintim că izgonirea lui Adam din Rai a icircnsemnat icircndepărtarea lui de Dumnezeu al Cărui Chip icircl primise la Facere Aceasta a adus cu sine vătămarea Chipului (sau icoanei) lui Dumnezeu din Adam și prin adacircncirea icircn păcat s-a ajuns la schimono-sirea acestui Chip icircn urmașii lui Adam generație după generație

Sufl area de viață (cf Fac 2 7) ce a fă-cut din omul zidit de Dumnezeu din pă-macircnt fi ință vie (idem) nu este altceva de-cacirct Harului Duhului Sfacircnt fără de care spune Sfacircntul Siluan Athonitul nu sun-tem decacirct bdquopămacircnt păcătosrdquo Odată cu re-tragerea din lucrare a Harului procesul

de bdquoschimonosirerdquo a Chipului lui Dum-nezeu din om s-a accelerat pacircnă la bdquoicircnve-chirerdquo și bdquodesfi gurarerdquo Fără intervenția lui Dumnezeu-Creatorul acest proces de de-gradare a omului era ireversibil Aceasta stă la temelia icircntrupării Fiului și Cuvacircn-tului Celui veșnic al Tatălui

Icircntruparea Fiului lui Dumnezeu adi-că icircnomenirea Lui are ca urmare icircnnoirea fi rii omenești și icircn consecință icircnnoirea Chipului lui Dumnezeu din om prin Harul pe care Dumnezeirea icircl icircmpărtășește fi rii omenești Aceasta icircl face pe Sfacircntul Apostol Pavel să spună v-ați dezbrăcat de omul cel vechi dimpreună cu faptele lui și v-ați icircmbrăcat icircn cel nou care se icircnnoiește spre deplină cunoștință după chipul Celui ce l-a zidit (Col 3 9-10)



Cuvacircntul folosit icircn Biblia Septuaginta (Biblia greacă a Sfi nților Părinți) pentru bdquochiprdquo la Facere (1 26) cacirct și icircn textul Sfacircn-tului Apostol Pavel este eikona ndash icoană Așadar prin icircntrupare Hristos Domnul ni Se descoperă ca fi ind icoana lui Dumne-zeu (cf 2 Cor 4 4 Col 1 15) și icircnnoiește această icoană icircn fi ecare dintre cei care L-au primit și au crezut icircntru numele Lui (cf In 1 12) ca unii pe care Dumnezeu i-a hotă-racirct să fi e asemenea chipului (icoanei) Fiului Său (cf Rom 8 29)

Prin afundarea icircn apa Botezului cel botezat se face părtaș morții și icircnvierii lui Hristos (cf Rom 6 3-5) icircmbrăcacircndu-se icircn Hristos (cf Gal 3 27) devenind ast-fel făptură nouă (cf 2 Cor 5 17) Pecetea Darului Sfacircntului Duh bdquoimprimărdquo icircn cel nou-născut din apă și din Duh (cf In 3 5) Chipul noului Adam icircnnoindu-i icircnțelegerea și simțurile și toate mădulare-le pe temelia cea nouă pusă de Hristos prin Har

Toată lucrarea Bisericii prin icircnvățătura ei prin slujitorii ei și prin lucrarea dumnezeieștii slujiri pe care ei o icircmpli-nesc are ca scop creșterea fi ecărui fi u al ei născut din apa Botezului icircntru asemă-narea cu icoana (chipul) lui Hristos

Principala piedică icircn icircmplinirea noas-tră icircntru asemănarea cu icoana lui Hristos este necredința icircn icircnnoirea pe care El o aduce prin icircntrupare și icircn capacitatea Harului adus de El de a ne icircnnoi și de a ne face asemenea Lui Dovada este că se cre-de mai degrabă icircn urmarea păcatului lui Adam asupra tuturor oamenilor (lucru

evident și de netăgăduit) decacirct icircn urma-rea icircntrupării Fiului lui Dumnezeu a morții și icircnvierii Lui asupra tuturor oame-nilor prin Harul cel restaurator și icircnnoi-tor adus de El

Dar iată ce ne spune Sfacircntul Apostol Pavel cu privire la aceasta

Dar nu este cu greşeala cum este cu ha-rul căci dacă prin greşeala unuia cei mulţi au murit cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul Lui au prisosit asu-pra celor mulţi prin harul unui singur om Iisus Hristos Şi ce aduce darul nu seamănă cu ce a adus acel unul care a păcătuit căci judecata dintr-unul duce la osacircndire iar harul din multe greşeli duce la icircndreptare Căci dacă prin greşeala unuia moartea a icircmpărăţit printr-unul cu mult mai mult cei ce primesc prisosinţa harului şi a darului dreptăţii vor icircmpărăţi icircn viaţă prin Unul Iisus Hristos Aşadar precum prin greşeala unuia a venit osacircnda pentru toţi oamenii aşa şi prin icircndrepta-rea adusă de Unul a venit pentru toţi oa-menii icircndreptarea care dă viaţă () Căci precum prin neascultarea unui om s-au făcut păcătoşi cei mulţi tot aşa prin ascultarea unuia se vor face drepţi cei mulţi (Rom 15-19 21)

Cuvintele Sfacircntului Apostol Pavel nu au nevoie de explicații ci e nevoie doar să fie crezute Dacă vrem să icircncepem a fi creștini e nevoie să icircncepem mai icircntacirci prin a gacircndi creștinește și a crede că urmările icircntrupării și ale icircmpăcării cu Dumnezeu prin Iisus Hristos sunt mai puternice și mai lucrătoare icircn noi decacirct urmările căderii lui



Adam din Rai căci mai mare este Cel Care este icircn voi (Hristos) decacirct cel ce este icircn lume (vrăjmașul) (cf 1 In 4 4)

De aceea cacircntă Biserica la căpătacirciul celor adormiți Chipul slavei Tale sunt deși port rănile păcatelor Miluiește zidirea Ta Stăpacircne și o curățește cu icircndurarea Ta și moștenirea cea dorită dăruiește-mi făcacircndu-mă pe mine iarăși cetățean al Raiului

Duminicile de pacircnă la icircnceperea Postului (și cele din perioada Postului) citirile și rugăciunile din această binecuvacircntată perioadă au menirea de a ne reorienta spre țelul cel adevărat al vieții noastre ce icirci dă acesteia perspectivă veșnică redescoperirea Chipuluiicoanei lui Hristos din noi știind că făptura (creația) așteaptă cu nerăbda-re descoperirea (gr apokalipsin) fi ilor lui Dumnezeu (cf Rom 8 19)

Fie ca Perioada Triodului din acest an să fi e tuturor spre icircntărire icircn credință și spre curățire de toată lucrarea cea icircnșelătoare de sufl et a vrăjmașului pentru a se arăta icircn-tru noi Chipul Celui Care ne-a renăscut prin Botez spre folos și macircntuire și spre sla-va Tatălui și a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

daggerEpiscopul Siluanal Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei


T Acirc L C U L E V A N G H E L I E I

Această teofanie1 la icircnceputul vieții publice a lui Hristos și al lucrării Sale misio-nare este tragică pentru că Iisus care este nazarinean nu este primit icircn propria Sa bdquopatrierdquo (Mc 6 1) iar concetățenii Săi vor să-L omoare Istorisirea cea mai completă se găsește la Sfacircntul Luca singurul care menționează intenția uciga-șă dar Sfacircntul Matei și Sfacircntul Marcu pomenesc și ei icircn parte evenimentul Se

pare că această pericopă nu este citită duminica icircn niciun rit motiv pentru care icircntacircmplarea este puțin cunoscută de credincioși

Iisus S-a născut icircn Iudeea la Betleem pentru că aceasta era voia Tatălui Său ceresc reve-lată de Sfacircntul Duh prorocului Miheia2 cu opt veacuri icircnainte de Nașterea lui Hristos Era pli-nirea dinaintea lumii a două criterii ale venirii lui Mesia a fi fi ul lui David3 și a Se naște la Betleem (David era de obacircrșie din Betleem unde a primit ungerea ca rege de la prorocul Samuel) Pentru aceasta Dumnezeu a inspirat icircmpăratului August să facă primul recensămacircnt din icircntregul Imperiu Roman ceea ce icircngăduia să se ateste public că Iosif și Maria erau cu adevărat din neamul regesc al lui David4 Icircnsă dacă prorocul Miheia spusese că din Betleem avea să bdquoiasă un conducător care va paște pe Israelrdquo el nu precizase și că Mesia avea să locuiască la Betleem după cum arată

1 Teofanie manifestare (sau arătare) a lui Dumnezeu Icircnainte de a propovădui Evanghelia Hristos a trebuit să Se manifeste (prin nașterea Sa) și să Se arate Păstorilor Magilor Icircnvățătorilor ucenicilor lui Ioan și icircn cele din urmă concetățenilor Săi din Nazaret

2 Miheia 5 1 bdquoȘi tu Betleeme pămacircntul lui Iuda nu ești nicidecum cel mai mic icircntre căpeteniile lui Iuda căci din tine va ieși Conducătorul care va paște pe poporul Meu Israelrdquo (citat de Mt 2 6) Miheia a fost contemporan cu Isaia trăind icircn secolul VIII icircHr

3 Fiul lui David Ps 88 4-5 Is 55 3-4 David a primit ungerea icircntru rege la Betleem 1 Regi 16 1-134 Iosif este explicit menționat ca bdquofi u al lui Davidrdquo icircn genealogia după Sfacircntul Matei ca tată după lege al

lui Iisus ceea ce este confi rmat de icircngerul care icircl liniștește asupra sarcinii Mariei (Mt 1 20) numindu-l bdquoIosif fi u al lui Davidrdquo Maria era și ea din neamul lui David prin tatăl său Ioachim (Proto-Ev Sfacircntului Iacov X 1) și din neamul lui Aaron prin mama ei Ana se trăgea deci din neam regesc și preoțesc

IISUS ESTE ALUNGAT DIN NAZARET

HRISTOS IcircȘI IcircNCEPE MISIUNEA IcircN NEIcircNȚELEGERE

ȘI SUFERINȚĂ

(Lc 4 14-30 Mt 13 53-58 Mc 6 1-6)



cu dreptate Sfacircntul Ioan Gură de Aur5 de unde icircnșelarea constantă a evreilor cu privire la Iisus pentru că locuia Nazaret și deci părea a fi bdquogalileeanrdquo

Trebuie să reamintim că bdquopărințiirdquo lui Iisus (Iosif și Maria erau căsătoriți după lege iar Iisus va trece drept fi ul lor după cum vom vedea mai departe la Lc 4 22) locuiau la Nazaret De ce din moment ce erau iudei din neamul și din familia lui David Evanghelia nu ne spune aproa-pe nimic despre ei pentru că se concentrează asupra persoanei lui Hristos și asupra icircnvățăturii Sale Trebuie să ne referim deci la alte izvoare scrierile apocrife (mai ales Proto-Evanghelia Sfacircntului Iacov și Pseudo-Matei texte consacrate icircn icircntregime vieții Mariei) Părinții Bisericii cei mai vechi (apropiați de Apostoli) etc Aceste izvoare ne aduc la cunoștință că Iosif era de fel din Betleem dar nu ne arată de ce sau cacircnd s-a așezat icircn Galileea la Nazaret6 Cacirct despre Maria mai multe izvoare atestă că părinții săi Ioachim și Ana erau de fel din Iudeea (unde mai trăia icircncă vara Mariei Elisabeta probabil la Hebron) dar fuseseră alungați de acolo de o prigoană politică din pricina căreia icircși pierduseră și averea și găsiseră refugiu icircn Galileea pro-babil la Nazaret

Cacircnd Iosif a fost tras la sorți pentru a o proteja pe Fecioara Maria pe atunci icircn vacircrstă de 14 ani7 care nu putea să mai rămacircnă icircn Templu pentru că devenise femeie (deci gata de căsătorie și de maternitate)8 după cum ne spune Proto-Evanghelia Sfacircntului Iacov a luat-o la el acasă la Nazaret unde locuia Maria Iosif și Iisus nu au trăit la Betleem decacirct aproximativ un an după icircnchinarea Magilor (care după unele surse a avut loc cacircnd Domnul avea icircn jur de un an ceea ce corespunde cu datele din Evanghelie) și fuga icircn Egipt unde au locuit destul de mult timp (icircn jur de patru ani) s-au icircntors la Nazaret8 pentru că acolo era locuința lor Icircnsă toate aceste icircn-

5 Omilia a 7-a despre Sfacircntul Matei6 Acest lucru e cu atacirct mai surprinzător cu cacirct Proto-Evanghelia lui Iacov pare a spune la VIII 3 că

bărbații evrei icircntruniți de marele preot pentru a găsi un soț Mariei veneau toți din Iudeea Este posi-bil ca familia lui Iosif să fi icircndurat aceleași neajunsuri ca și cele cunoscute de părinții Mariei și anu-me o prigoană politică Unul dintre izvoarele noastre arată că Iosif avea icircncă rude la Betleem dar că aceasta nu i-a fost de niciun ajutor pentru a găsi un adăpost (s-au prefăcut că nu icircl recunosc) Icircnsă toate izvoarele arată că locuia la Nazaret unde se icircndeletnicea cu meseria de teslar icircn parte ambu-lant (Proto-Ev lui Iacov)

7 14 ani după Pseudo-Matei (la Proto-Iacov 12 ani) Cum scurgerea sacircngelui era considerată de Lege ca o necurăție ritualică (pentru că sacircngele reprezintă viața și deci duhul) era imposibil să rămacircnă icircn Templu o tacircnără nubilă chiar fecioară trebuia deci să i se găsească un bdquoprotectorrdquo adică de fapt să fi e căsătorită cu atacirct mai mult cu cacirct Maria era orfană Icircn asemenea cazuri căsătoria avea loc mai tacircr-ziu (pentru Maria tradiția indică 16 ani)

8 Nazaret este o așezare neicircnsemnată pe dealurile Galileii de jos la aproximativ 30 de km la sud-vest de Tiberiada icircnsă pe un drum care leagă Damascul de Egipt Nu este menționat icircn Vechiul Testament și nu se cunoaște cu precizie etimologia numelui (cf exclamaţia lui Natanael bdquoOare din Nazaret poa-te fi ceva bunrdquo In 1 46) Este situat icircn ținutul Zabulonului menționat icircmpreună cu cel al Neft aliului icircntr-una dintre prorociile lui Isaia care Icircl privesc pe Mesia (Is 8 23-9 1) citată de Sfacircntul Matei cacircnd relatează așezarea lui Iisus la Capernaum (Mt 4 15) Este un simbol grăitor al smereniei lui Dumnezeu



tacircmplări omenești care pot uneori să pară ne-semnifi cative slujesc planul lui Dumnezeu Icircntr-adevăr Hristos a ales dinadins să Se așeze icircn Galileea9 la Capernaum pentru a-Și plini misiunea pentru că acest pămacircnt răsturnat de istorie și cu neamuri amestecate reprezen-ta lumea icircntreagă lumea decăzută care este de fapt adevăratul cacircmp al misiunii lui Dumnezeu Care vrea să macircntuiască pe toți oamenii Galileea cu marea sa a fost un fel de laborator de evanghelizare și de macircntuire a lu-mii Și nu e de mirare că Hristos a ales 9 gali-leeni printre cei 12 Apostoli ai Săi

Domnul a trăit icircn jur de 25 de ani la Nazaret icircn discreție și tăcere icircnvățacircnd să scrie și să ci-tească de la mama Sa Maria apoi icircnvățacircnd lu-crul lemnului cu tatăl Său după lege Iosif pre-

(și a Mariei) și al voinței lui Hristos de a veni pe lume discret pentru a nu Se impune ci a Se propune oamenilor Maria iubea mult casa din Nazaret cu mica grădină unde primise cer-cetarea Arhanghelului Gavriil

9 Galileea care făcuse parte din regatul de Nord (Israel) schismatică era numită bdquoGalileea nea-murilorrdquo [adică a străinilor a păgacircnilor] de că-tre prorocul Isaia (Is 8 23 reluat la Mt 4 15) datorită unei invazii asiriene icircn secolul al VIII-lea icircHr care atrăsese un amestec de populații (evrei care fuseseră deportați icircn Asiria și coloni sirieni implantați icircn 732 icircHr) Sub regii seleucizi (greci sec III-II icircHr) numeroși păgacircni greci se vor instala aici Icircn plus era si-tuată icircn vecinătatea unor țări păgacircne Fenicia Siria (Aram) și Decapole (confederație de cetăți elenistice) Evreii din Iudeea macircndri de origi-nea lor nutreau un dispreț profund pentru Galileea și galileeni care aveau un accent pu-ternic (cf slujitoarea Marelui Preot către Petru bdquoești galileean vorba ta te vădeșterdquo) pe care icirci considerau evrei de calitatea a doua și cum se spune icircn limbaj trivial niște bdquoțărănoirdquo

gătindu-se ascetic pentru misiunea Sa de a macircntui omul Apoi cacircnd Tatăl Său ceresc a hotăracirct s-a dus icircn Iudeea la Sfacircntul Ioan Botezătorul pentru a fi bdquobotezatrdquo adică de fapt revelat de Tatăl și de Duhul ca Mesia Hristos Fiul lui Dumnezeu Apoi Duhul Sfacircnt L-a că-lăuzit icircn pustie unde a fost ispitit de Satana și l-a icircnvins pe acesta icircn firea Sa omenească sfi nțită de Sfacircntul Duh După această ultimă și indispensabilă pregătire duhovnicească Se icircntoarce bdquoacasărdquo icircn Galileea Icircnsă Evanghelia ne precizează că este bdquoicircn puterea Duhuluirdquo (Lc 4 14) ca Dumnezeu este mereu icircntr-o unire desăvacircrșită și icircn comuniune cu Tatăl Său și cu Duhul Sfacircnt icircnsă ca om trebuia să fi e uns cu Duhul Sfacircnt arătat de bdquoDegetul lui Dumnezeurdquo ca fi ind Fiul cel mai dinainte de veci al Tatălui ceresc Mesia Icircndată după aceasta Domnul Se pune pe lucru și merge să propovăduiască acolo unde evreii se adună icircn jurul lui Dumnezeu adică icircn sinagogile din Galileea




Cacircnd S-a dus la Nazaret Cronologia icircn-ceputului misiunii Sale este foarte greu de icircnțeles iar Evangheliile nu ne ajută prea mult Dacă ne limităm la ce spune Sfacircntul Matei lu-crurile par simple Hristos Se icircntoarce din Iudeea icircn Galileea apoi părăsește Nazaretul și merge să Se așeze la Capernaum (Mt 4 12-13) Am putea crede că acest lucru se icircn-tacircmplă datorită alungării Sale de către nazari-neni Dar Sfacircntul Matei povestește acest epi-sod cu nouă capitole mai departe (Mt 13 53-58) Putem deci să credem că mai icircntacirci a străbătut Galileea apoi S-a dus icircn bdquopatriardquo Sa pentru a Se arăta concetățenilor Săi și celor apropiați (să nu uităm că Maria locuia icircncă acolo ca și o parte din familia Domnului)

Ajuns la Nazaret S-a dus bdquodupă obiceiul Săurdquo la sinagogă icircn ziua de sabat zi sfacircntă pentru evrei Și bdquoS-a sculat să citeascărdquo și bdquoI s-a dat cartea prorocului Isaiardquo De fapt fi e-care sinagogă este condusă de un bdquomai-ma-rerdquo un evreu evlavios mirean (jertfele și cle-rul slujitor se găseau la Ierusalim) care desemna pe cei care citeau din Proroci (pen-tru Lege totul era riguros prevăzut și codifi -cat de ritual) După citirea din Lege mai-ma-rele I-a cerut lui Iisus să vină să citească din Proroci pentru că era un bărbat cunoscut pentru evlavia și icircnțelepciunea Sa un rabbi10 Iar slujitorul inspirat de Duhul Sfacircnt Icirci icircn-

10 Ucenicii Săi Icircl numeau bdquoR abbirdquo adică bdquoIcircnvățătorrdquo un rabbi era un mirean savant icircnvățător al Legii Toată lumea era uimită de ceea ce spunea dar nimeni nu știa de unde avea această cunoștință teologică și această icircnțelepciune pe cacircnd rabinii de racircnd trebuise-ră mai icircntacirci să urmeze școala de rabini reputați lucru de care erau macircndri

tinde cartea lui Isaia Spre deosebire de citi-rea din Lege cititorul din Proroci putea alege pericopa pe care o voia rabbi Iesho-uah deschide cartea la pasajul icircn care Isaia inspirat de Duhul Sfacircnt prorocește despre El bdquoDuhul Domnului este peste Mine că Domnul M-a uns să binevestesc săraci-lor să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vedereahelliprdquo (Is 61 1-2 și 58 6) Apoi propovăduiește după obicei și le spu-ne bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo ceea ce este adevărul adevărat Și toți mărturisesc despre bdquocuvin-tele harului care ieșeau din gura Luirdquo dar adaugă bdquoNu este oare acesta fi ul lui Iosifrdquo (la Sfacircntul Matei și Sfacircntul Marcu bdquoNu este Acesta teslarul fi ul Marieihelliprdquo) Cum oare un fi u din popor și care nu a făcut studii poa-te să atingă acest nivel duhovnicesc (la Sfi n-ţii Matei și Marcu bdquoși cum se fac minuni ca acestea prin macircinile Luirdquo) Și cei doi evangheliști adaugă bdquoși se sminteau icircntru Elrdquo Icircn loc să salte de bucurie pentru că se găseau icircn sfacircrșit dinaintea lui Mesia Cel făgăduit de proroci de 1000 de ani (și chiar de aproape 2000 de ani de la Avraam) se icircndoiesc și cri-tică11 Omul căzut are o latură care stacircrnește deznădejdeahellip Ce tristețe a Domnului Care bdquoSe mira de necredința lorrdquo (Mc 6 6)

Hristos aude aceste critici bdquoomeneștirdquo jos-nice mediocre și Icircși dă seama de ce zice gura lumii lucruri pe care le exprimă astfel bdquoCu adevărat Icircmi veți spune Cacircte am auzit că s-au făcut icircn Capernaum fă și aici icircn patria Tardquo ceea

11 E ca și cum un bolnav vindecat dintr-odată de o boală incurabilă ar icircncepe prin a pune la icircndoia-lă calitatea doctorului și nivelul său de studii



ce icircnseamnă fă aceleași minuni la noi ca și acolo și Te vom crede12hellip) Domnul icircnțelege această tulburare și reamintește ceea ce ține de icircnțelepciunea omenească bdquoAdevărat zic vouă că niciun proroc nu este bine primit icircn patria sardquo Apropierea omenească psiho-logică și socială falsifi că judecata duhovni-cească prorocii spun mereu lucruri care tul-bură mersul obiceiurilor și al vieții de zi cu zi și nu sunt apreciați de apropiații lor Și pen-tru a o dovedi va cita două exemple din isto-ria Israelului fuga prorocului Ilie13 cu prile-jul marii foamete la o văduvă din Fenicia (și nu o văduvă din Israel deși fenicienii erau groaznici idolatri) faptul că un lepros sirian și nu un evreu a fost vindecat de prorocul Elisei (Naaman Sirianul care era un idolatru) icircn cele două cazuri citează un har al lui Dumnezeu răspacircndit asupra unor păgacircni mai degrabă decacirct a unor evrei Concetățenii Săi prezenți bdquoauzind acestea s-au umplut de macirc-nierdquo Cacircnd ești confruntat cu adevărul nu sunt

12 Regăsim adesea această purtare icircntristătoare icircn timpul vieții pămacircntești a lui Hristos mai ales cu mai-marele unei sinagogi care se indig-nase () că Hristos a făcut o vindecare icircn zi de sabat (Lc 13 14) și icircncă mai rău cu marii preoți cărturarii și fariseii care racircdeau văzacircn-du-L pe Iisus răstignit și ziceau bdquoSă Se coboa-re de pe cruce și vom crede Luirdquo (Mt 27 41-42) Și S-a coboracirct prin icircnvierea Sa dar n-au cre-zut icircn Elhellip

13 Este interesant să vedem că Hristos citează pe Ilie și Elisei care sunt considerați bdquopărințiirdquo pro-rocilor evrei după opera Patriarhilor a Judecătorilor și a Regilor care au vestit lămu-rit pe Mesia adică pe El Icircnsuși arătacircnd crite-riile de recunoaștere a Lui (dintre care tocmai a citat o parte la Isaia)

decacirct două căi a o recunoaște și a te pocăi sau a te revolta icircmpotriva lui și a te macircnia foarte

Și astfel se și icircntacircmplă Evreii din Nazaret se macircnie cumplit Icircl scot pe Iisus din sina-gogă și din cetate manu militari și Icircl duc la un loc abrupt14 pentru bdquoca să-L arunce icircn prăpastierdquo adică să-L omoare I Se icircntacircmplă același lucru dureros ca și la prima Sa teofa-nie ndash Crăciunul Irod a vrut să-L piardă iar acum frații Săi evrei din Nazaret vor din nou să-L omoare Dar lucrul acesta nu se icircntacircm-plă pentru că icircncă nu venise ceasul Său (el va veni cacircnd o va hotăricirc Tatăl) Duhul Sfacircnt Icirci icircngăduie să Se apere măreția Sa și puterea privirii Sale dumnezeiești impresionează și paralizează pe cei violenți Evreii Icircl vor omo-ricirc cu trei ani mai tacircrziu la Ierusalim cu ajuto-rul romanilor păgacircni

De icircndată Domnul bdquoS-a coboracirct la Capernaumrdquo Iar acolo planul lui Dumnezeu se plinește icircn ciuda obstacolelor și a răutății omenești Era icircntr-adevăr mult mai bine și mai efi cient ca Hristos să-Și instaleze bdquocarti-erul generalrdquo icircntr-un oraș destul de impor-tant pe malul Mării Galileii nu departe de noua capitală Tiberiada Pescarul dumneze-iesc S-a așezat pe malul Mării Galileii care simbolizează lumea căzută pentru a putea să-i scoată pe peștii-oameni osacircndiți la moar-tea veșnică Planul dumnezeiesc se plinește orice s-ar icircntacircmpla

Pr Noeumll TANAZACQ (Paris)

14 Acest loc este cunoscut de tradiție este vorba de muntele Prăpastiei (Djebel el-Qafzegraveh) icircn apropiere de Nazaret




EVANGHELIE [gr εὐαγγ έλιον din εύ = bine bun și ἀγγ έλω = veste anunţ] ndash scriere ce conţine bdquovestea

bunărdquo a macircntuirii lumii realizată prin icircn-truparea jertfa și icircnvierea lui Hristos Sen-sul de bază al acestui termen nu se limita doar la vestea bună icircn sine ci și la modul sau la lucrarea de propovăduire a aceste-ia Icircn literatura greacă clasică el trimitea la bdquovestea bună a unei victoriirdquo (Homer Odi-seea XIV 152-166) Veștile bune privind viaţa publică sau privată puteau fi și ele considerate bdquoevangheliirdquo fi ind icircnsoţite de sacrifi cii oferite zeilor drept mulţumire De aici prin asociere cu bucuria vestită sau proclamată ca εὐαγγ έλιον cuvacircntul icircn-cepe să desemneze răsplata (mai ales prin pluralul εὐαγγ έλια) acordată vestitorului unei victorii militare dar și sacrifi ciile ofe-rite zeilor icircn semn de recunoștinţă pen-tru succesul politic sau personal

Icircn epoca elenistică εὐαγγέλιον sau εὐαγγ έλια indicau icircnsăși vestea sau anunţul victoriei militare (cf Plutarh Viaţa lui

vanghelie

vanghelii

vanghelist

Pompei XLI 4 Focion XXIII 6) Termenul capătă icircn această perioadă și o conotaţie re-ligioasă referindu-se la cultul imperial de-oarece icircmpăratul roman era inclus prin-tre zei și prin urmare era venerat icircn tot Imperiul Astfel prin bdquoevanghelierdquo se de-semnau principalele evenimente din via-ţa icircmpăratului nașterea atingerea matu-rităţii instalarea la putere etc O inscripţie găsită la Priene (icircn Asia Mică lacircngă Milet) și datacircnd din anul 9 icircHr se referă la mo-difi carea denumirilor lunilor și la icircntoc-mirea unui nou calendar care să icircnceapă cu ziua aniversării nașterii lui Augustus bdquoziua de naștere a zeului a fost pentru lume icircnceputul veștilor bune (των εὐανγελίων) venite prin elrdquo Atacirct filozoful Filon din Alexandria cacirct și istoricul Iosif Flavius ates-tă acest nou sens al termenului ridicarea lui Vespasian la demnitatea de imperator ro-man face obiectul unei bdquoevangheliirdquo (cf Iosif Flavius Războiul iudaic IV 618) ce se cu-venea omagiată prin jertfe și sărbători anu-ale Acest sens religios al cuvacircntului bdquoevan-

E (I)


E V A N G H E L I E E V A N G H E L I I E V A N G H E L I S T

ghelierdquo potrivit căruia cursul evenimentelor este văzut icircn legătură cu o persoană excepţională sau o zeitate era destul de răspacircndit icircn vremea Noului Testament

Icircn Vechiul Testament termenul εὐαγγ έλιον traduce substantivul ebraic (beśocircrāh) sau (beśōrāh) ce desemnează atacirct bdquorăsplata cuvenită pentru vestirea unei victoriirdquo (2 Rg 410 18 22) cacirct și bdquovestea bunărdquo mai ales cea a victoriei militare asupra inamicului (cf 2 Rg 18 20 25 27 4 Rg 7 9) Cacirct privește verbul εὐαγγ ελίζομαι (a evangheliza) acesta traduce verbul ebraic la forma piel (bissar) folosit de 23 de ori icircn TM El are icircn general sensul de bdquoa anunţa o veste bunărdquo (3 Rg 1 42) cum ar fi cea a nașterii unui fi u (cf Ier 20 15) Icircn anumite texte verbul primește icircnsă și o semnifi caţie religioasă mai ales icircn cartea profetului Isaia unde desemnează bdquovestea cea bună a biruinţei escatologice a lui Dumnezeurdquo (Is 40 9 52 7 60 6 61 1) Aceste imagini de speranţă icircn biruinţa lui Dumnezeu vor fi preluate și de profeţii Ioil (cf Ioil 3 5) și Naum (cf Naum 2 1)

Icircn Noul Testament cuvacircntul εὐαγγ έλιον este folosit icircndeosebi cu sensul religios icircn-tacirclnit icircn scrierile atribuite profetului Isaia păstracircnd de asemenea și conotaţiile pro-prii cultului imperial din acea epocă εὐαγγ έλιον este bdquovestea bunărdquo că făgăduinţa lui Dumnezeu de a răscumpăra poporul lui Israel din păcat s-a icircmplinit icircn Fiul Său Iisus Hristos Această veste de biruinţă a lui Dumnezeu se realizează icircn și prin persoana lui Hristos chiar din momentul icircntrupării desăvacircrșindu-se prin moartea și icircnvierea Sa

Potrivit analizei lexicale εὐαγγ έλιον se icircntacirclnește icircn Noul Testament mai ales icircn epistolele Apostolului Pavel icircn timp ce verbul εὐαγγ ελίζομαι este utilizat cu precăde-re de evanghelistul Luca Dar dincolo de aspectul cantitativ este important de urmă-rit și distribuţia acestor termeni icircn diferitele scrieri neotestamentare

Mt Mc Lc In FA Pavel Evr 1Pt Apoc TotalSubstantiv 4 8 0 0 2 60 0 1 1 76Verb 1 0 10 0 15 21 2 3 2 54

Astfel se observă icircn primul racircnd că εὐαγγ έλιον este cel mai des folosit de Apostolul Pavel (60 de ori complet absent icircnsă din Epistola către Evrei) Icircn Epistola către Romani (10 ori) Apostolul Pavel defi nește bdquoEvanghelia lui Dumnezeurdquo (εὐαγγ έλιον θεοῦ) icircn termeni probabil deja cunoscuţi destinatarilor ea conţine dubla origine a lui Iisus Hristos după trup bdquodin sămacircnţa lui Davidrdquo iar după Duhul sfi nţeniei bdquoFiu al lui Dumnezeu prin icircnvierea Sa din morţirdquo (Rom 1 1-4) Mesajul bdquoEvanghelieirdquo Apostolului Pavel ndash numită bdquoEvanghelia meardquo icircn Rom 2 16 ndash este centrat pe patima moartea și icircnvierea lui Hristos prin care tot cel ce crede se macircntuiește (cf Rom 1 16 1 Tes 1 5 1 Cor



15 1-2) A nu anunţa această veste bună adică această bdquoEvanghelierdquo reprezintă pen-tru Apostolul Pavel o nenorocire (cf 1 Cor 9 16)

După scrierile Apostolului Pavel cea mai mare frecvenţă a utilizării termenu-lui εὐαγγ έλιον se icircnregistrează icircn Evanghe-lia după Marcu Icircl icircntacirclnim aici de 8 ori (inclusiv Mc 16 15) de 6 ori singur iar de 2 ori icircnsoţit de un genitiv bdquoEvanghe-lia lui Dumnezeurdquo (Mc 1 14) și bdquoEvan-ghelia lui Iisus Hristos Fiul lui Dumne-zeurdquo (Mc 1 1) Icircn plus icircn 4 cazuri cuvacircntul bdquoEvanghelierdquo este subiectul ver-bului κηρύσσω (a propovădui) la forma activă sau pasivă (cf Mc 1 14 13 10 14 9 16 15) Potrivit evanghelistului Mar-cu mesajul acestei vești bune este venirea Icircmpărăţiei lui Dumnezeu ea este propo-văduită de Iisus Hristos prin semne mi-nuni icircnvăţături și parabole

Icircn Evanghelia după Matei icircntacirclnim din nou asocierea icircntre bdquoEvanghelierdquo și verbul bdquoa propovăduirdquo Icircn cele patru recurenţe εὐαγγ έλιον este de fi ecare dată obiectul verbului κηρύσσω fi ind icircnsoţit de un ge-nitiv bdquoEvanghelia Icircmpărăţieirdquo (Mt 4 23 9 35 24 14) sau de un pronume demon-strativ bdquoEvanghelia aceastardquo (Mt 26 13) Icircn schimb icircn Evanghelia după Luca εὐαγγ έλιον este complet absent lipsa lui fi ind compensată de folosirea sa de două ori icircn Faptele Apostolilor (cf FA 15 7 20 24) și de utilizarea frecventă a verbu-lui εὐαγγ ελίζομαι (25 de ori icircn Lc și FA) Chiar dacă evangheliștii Luca și Matei nu-și icircncep scrierile lor ca evanghelistul

Marcu icircn ansamblu perspectiva evanghe-lică rămacircne aceeași icircn Evanghelia după Matei misiunea lui Iisus Hristos este pro-povăduirea bdquoEvangheliei Icircmpărăţieirdquo iar icircn Evanghelia după Luca diversele forme ale verbului bdquoa evanghelizardquo descriu aceas-tă misiune (cf Lc 8 1 16 16) Faptul că aceste două Evanghelii conţin cacircte două capitole referitoare la episodul venirii icircn lume a Macircntuitorului Iisus Hristos arată că vestea cea bună icircncepe din momentul zămislirii Sale (cf Lc 2 10)

Icircn scrierile atribuite evanghelistului Ioan εὐαγγ έλιον și εὐαγγ ελίζομαι lipsesc cu desăvacircrșire Această situaţie se icircntacircl-nește și icircn celelalte epistole sobornicești excepţie făcacircnd doar Icircntacircia Epistolă Sobornicească a Apostolului Petru (1 Pt 4 17) Icircn Apocalipsă εὐαγγ έλιον se icircntacircl-nește o singură dată (cf Apoc 14 6) Icircn Icircntacircia sa Epistolă Sobornicească evanghe-listul Ioan folosește de două ori termenul ἀγγ ελία (vestire mesaj) termen ce desem-na probabil ceea ce numim astăzi bdquoEvanghelia după Ioanrdquo (1 In 1 5 3 11) Icircn orice caz scopul declarat al scrierii Evangheliei este comun tuturor celor pa-



tru sinoptici bdquoIar acestea s-au scris ca să credeţi că Iisus este Hristosul Fiul lui Dumnezeu și crezacircnd să aveţi viaţă icircn numele Luirdquo (In 20 31)

Icircn ce privește folosirea cuvacircntului bdquoEvanghelierdquo de către Iisus Hristos exis-tă opinii contradictorii printre exegeţii moderni Mai exact se pune icircntrebarea dacă Iisus Hristos a rostit cuvacircntul bdquoEvanghelierdquo atunci cacircnd anunţa venirea Icircmpărăţiei lui Dumnezeu prezentacircndu-se pe Sine Icircnsuși ca propovăduitorul și icircnce-pătorul acestui episod decisiv din istoria macircntuirii sau totul trebuie pus pe seama redactării tacircrzii icircn contextul noilor comu-nităţi creștine Potrivit Evangheliilor si-noptice este evident faptul că Iisus Hristos folosește acest termen bdquoDupă ce Ioan a fost prins Iisus a venit icircn Galileea propo-văduind Evanghelia icircmpărăţiei lui Dumnezeu și zicacircnd S-a icircmplinit vremea și s-a apropiat icircmpărăţia lui Dumnezeu Pocăiţi-vă și credeţi icircn Evanghelierdquo (Mc 1 14-15) bdquoȘi după aceea Iisus umbla prin cetăţi și prin sate propovăduind și bine-vestind (εὐαγγ ελιζόμενος) icircmpărăţia lui Dumnezeurdquo (Lc 8 1) Mai mult decacirct atacirct Iisus Hristos referindu-Se la profeţiile din Isaia ndash a se vedea Is 61 1 citat icircn Mt 11 4-6 și Lc 4 18-22 ndash folosește verbul εὐαγγ ελίζομαι pentru a descrie activitatea Sa macircntuitoare

După cum se poate vedea autorii scri-erilor Noului Testament au folosit terme-nul εὐαγγ έλιον atacirct cu sensul din Vechiul Testament cacirct și cu cel din literatura cla-sică greacă pentru a anunţa bdquovestea cea

bunărdquo a macircntuirii lumii prin icircntruparea jertfa și icircnvierea lui Iisus Hristos Astfel cuvacircntul ce servea pentru a anunţa o vic-torie sau faptele extraordinare legate de domnia icircmpăratului roman devine terme-nul-cheie prin care se binevestește la toa-te neamurile evenimentul plin de bucu-rie al venirii icircn lume a Fiului lui Dumnezeu (cf Mc 16 15)

Icircn perioada patristică se observă o evo-luţie a sensului cuvacircntului εὐαγγέλιον Atunci cacircnd evanghelistul Marcu icircși icircn-cepe scrierea sa astfel bdquoIcircnceputul Evan-gheliei lui Iisus Hristos Fiul lui Dumne-zeurdquo (Mc 1 1) el nu indică icircnceputul cărţii sale ci icircnceputul propovăduirii unei vești bune Icircn Noul Testament εὐαγγ έλιον nu desemnează niciodată un text sau un gen literar Abia de la mijlocul secolului al II-lea dHr putem vorbi de folosirea sa cu acest sens Astfel icircn Icircnvăţătura celor doisprezece Apostoli el desemnează o cu-legere de icircnvăţături bdquoRugaţi-vă Domnu-lui așa cum se găsește icircn Evanghelierdquo (VIII 2) bdquocum o aveţi icircn Evanghelierdquo (XV 3-4) și prin extensie ajunge să denumeas-că un text referitor la viaţa și activitatea pămacircntească a lui Iisus Hristos (a se ve-dea Iustin Martirul și Filozoful Apologie I 66 Irineu de Lyon Icircmpotriva ereziilor IV 20 6 Clement al Alexandriei Stro-mate I 136 1) Acest icircnţeles rămacircne va-labil pacircnă astăzi

(Va urma)

Ștefan Munteanu


1 CE REPREZINTĂ ICOANA IcircN VIAȚA BISERICII ȘI A CREȘTINILOR

Icoana a apărut din dorința primilor creștini de a păstra vie amintirea chipului Fiului lui Dumnezeu Cel icircntrupat al Maicii Sale și al Sfi nților Apostoli1 Această dorință s-a extins mai apoi și asupra evenimentelor importante din istoria macircntuirii omului relatate icircn Sfacircnta Scriptură icoana devenind așa cum frumos o numea un teolog bdquoo Evanghelie icircn culorirdquo2 O astfel de icircnțelegere o atestă Sfacircntul Vasile cel Mare prin cu-vintele bdquoCeea ce aduce cuvacircntul prin istorisire la auz tot aceea icircnfățișează și arată pic-tura icircn mod tăcut ochilorrdquo (Omilie la mucenicul Varlaam 17 3)3 De aici icircnțelegem că

1 Icircn fapt considerăm că acestei dorințe icirci răspunde și Macircntuitorul Hristos prin Giulgiul Său pe care ni l-a lăsat icircntipărit icircn mod minunat cu chipul Său

2 Este incontestabil că această bdquoEvanghelie icircn culorirdquo a ajutat foarte mult la educarea religioasă a credincioșilor icircn veacuri icircn care puțini dintre ei știau să citească ori aveau la icircndemacircnă Biblia și alte cărți duhovnicești

3 După Pr Dumitru Stăniloae Spiritualitate și comuniune icircn Liturghia Ortodoxă Ediția a II-a EIMBOR București 2014 p 110

Dicţionar LITURGIC


D I C I O N A R L I T U R G I C

unul dintre scopurile icoanei este de or-din educativ-religios

Cu toate acestea icoana nu este o re-prezentare realistă a persoanelor și nici o simplă proiectare a evenimentelor istori-ce cu scop didactic ci reprezentarea trans-fi gurată icircnduhovnicită a acestora Aceasta ne transmite icircn mod tainic atracția spre sfi nțenie bdquoadresacircndu-nerdquo o chemare că-tre un tip de nevoință sau către lucrarea unei virtuți (icircn funcție de cele icircmplinite icircn viața sfacircntului reprezentat sau de me-sajul scenei zugrăvite) și icircn același timp icircl face prezent icircn mod real pe cel chemat icircn rugăciune Chipul celui zugrăvit nu doar că trimite mintea la prototipul lui (mode-lul real) ci icircl și face prezent prin lucrarea harului lui Dumnezeu De aceea icircn ca-drul Sinodului VII ecumenic (Niceea

787) Părinții Bisericii au mărturisit că bdquoFie prin cugetarea la cuvintele Sfintei Scripturi fi e prin reprezentarea Icoaneihellip noi ne amintim de prototipuri (de mode-lele lor vii) și suntem introduși icircntre elerdquo iar Sfacircntul Ioan Damaschin spune că bdquoicoa-na dă mărturie despre prezența Sfacircntului ea exprimă slujirea lui prin rugăciunea cea pentru noi și prin comuniunerdquo4

Această legătură icircntre icoană și arhe-tipul ei se poate observa și icircn faptul că icircn mod normal Dumnezeiasca Liturghie nu se poate săvacircrși fără icoane Preotul are nevoie de cel puțin un antimis (bucată de pacircnză pe care este reprezentată Punerea icircn mormacircnt a Domnului și pe care se săvacircrșește Sfacircnta Jertfă) și de două icoa-ne (una a Macircntuitorului Hristos și una a Maicii Domnului) spre care să privească credincioșii5 Trebuie totuși să remarcăm faptul că icoana nu are valoare duhovni-cească icircn sine (pentru că atunci ar fi ca un idol) ci icircn raport cu persoana sfacircntă re-prezentată De aceea Sfacircntul Vasile cel Mare spune că bdquocinstirea chipului trece la cel zugrăvitrdquo deci nu rămacircne la cele din care este alcătuită icoana (lemn culori ferecături etc)

4 Ibidem p 1125 Icircn cazuri excepționale icircn pușcăriile din peri-

oada comunistă preoții și ieromonahii care au săvacircrșit Dumnezeiasca Liturghie au pus icircn loc de antimis trupul torturat și icircnfometat al unui deținut care Icircl mărturisea pe Hristos Astfel acesta ţinea locul sfi ntelor moaște (care se gă-sesc de obicei icircn antimis) și era el icircnsuși bdquoicoa-nă vierdquo prin virtuțile arătate celorlalți



2 CAcircND AU APĂRUT PRIMELE ICOANE SAU REPREZENTĂRI ICONOGRA FICE

Printre primele informații despre icoane se numără mențiunea lui Eusebiu din Cezareea (sec IV) din Istoria Bisericească unde ni se relatează faptul că bdquochipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul lui Hristos s-au păstrat icircn culorirdquo De asemenea el consemnează și faptul că icircn Cezareea lui Filip a văzut o statuie de bronz foarte veche a Macircntuitorului icircn fața casei femeii ce fusese vindecată de scurgerea de sacircnge6

Tradiția Bisericii (consemnată icircn sinaxare) ni-l icircnfățișează pe Sfacircntul Apostol și Evanghelist Luca drept primul pictor de icoane Lui icirci sunt atribuite trei icoane ale Fecioarei Maria (icircn unul din cazuri folosind chiar lemnul mesei pe care Maica Domnului și Sfacircntul Ioan Evanghelistul macircncau) Cea mai cunoscută este bdquoDulcea sărutarerdquo icircn care fața copilului Iisus este lipită de cea a mamei sale Altă icoană este bdquoHodighitriardquo icircn care Fecioara Maria arată cu macircna spre prunc icoana fi ind numită și bdquoArătătoareardquo sau bdquoCălăuzitoareardquo iar cea de-a treia icoană este bdquoMaica Domnului Orantărdquo icircn care Fecioara Maria este reprezentată cu brațele ridicate icircn rugăciune Se crede că varian-tele originale ale acestor icoane s-au pierdut icircn perioada prigoanelor dar imaginile re-prezentate icircn ele dăinuie pacircnă astăzi transmise prin viu grai icircn scris sau prin copii zu-grăvite

Reprezentări iconografi ce importante din perioada persecuțiilor se găsesc icircn cata-combele romane și ele pot fi icircmpărțite icircn general icircn două categorii simboluri creștine ce sintetizează mesajul evanghelic (crucea peștele monograma lui Hristos porum-belul ancora pasărea phoenix alfa și omega etc) și imagini de o mare sobrietate (da-torită liniilor simple și culorilor puține) icircnfăţișacircndu-L pe Hristos ndash Bunul Păstor pe cei trei tineri slăvind pe Dumnezeu icircn cuptorul icircncins pe prorocii Moise și Iona pre-cum și icoane ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus ale Botezului Domnului Icircnvierii lui Lazăr Cinei celei de Taină etc7 Mostre de iconografi e icircn mozaic datacircnd din seco-lele IV-V se găsesc icircn biserica Santa Maria Maggiore din Roma și icircn alte lăcașuri de cult precum bisericile Sfi nții Cosma și Damian Sfacircntul Ioan Lateran Sfacircnta Sabina Sfacircnta Agnes din afara zidurilor Sfacircnta Maria din Trastevere

Preot Daniel Sticircngă

6 După Jim Forest Icoană icircn rugăciune Editura Pro Vita 2006 p 187 Astfel de reprezentări se găsesc icircn multe locuri din lume icircncepacircnd din Asia Mică și pacircnă icircn Spania

Icircn Italia mai există catacombe cu astfel de reprezentări la Napoli și icircn Sicilia


SFAcircNTUL ANTONIE CEL MARE

despre rațiune raționare și omul rațional

Oamenii se socotesc raţionali icircnsă pe nedrept căci nu sunt raţionali Unii au icircnvăţat cuvintele și cărţile vechilor icircnţelepţi Dar raţionali sunt numai aceia care au sufl etul raţional pot să deosebească ce este bine-le și ce este răul se feresc de cele rele și vătămătoare sufl etului și toa-tă grija o au spre cele bune și folositoare sufl etului iar acestea le să-

vacircrșesc cu multă mulţumire către Dumnezeu Numai aceștia trebuie să se numească oameni raţionali

Raţiunea ne face vrednici să ne numim oameni Iar de nu o avem pe aceasta nu-mai cu glasul și cu forma mădularelor ne deosebim de dobitoace Să recunoască omul cu mintea icircntreagă că este nemuritor și va uricirc toată poft a cea păcătoasă care se face icircn-tre oameni pricină de moarte

Iată semnele după care se cunoaște un sufl et raţional și virtuos privirea mersul glasul racircsul ocupaţiile și icircntacirclnirile cu oamenii Căci toate acestea se icircndreptează spre tot mai multă cuviinţă Mintea lor cea iubitoare de Dumnezeu li se face străjer treaz și icircnchide intrarea patimilor și a rușinoaselor aduceri aminte

Omul raţional nu are lipsă de cuvacircntări multe ci numai de cacircte trebuie ca să afl e voia lui Dumnezeu Astfel ajunge omul iarăși la viaţa și lumina veșnică

Omul după partea raţională e icircn legătură cu puterea aceea negrăită și dumneze-iască iar după trup se icircnrudește cu dobitoacele Dar puţini sunt oamenii desăvacircrșiţi și

CUVAcircNT

FILOCALIC


C U V Acirc N T F I L O C A L I C

raţionali care se sacircrguiesc după icircnrudirea cu Dumnezeu și cu Macircntuitorul iar aceasta o arată prin fapte și viaţă virtuoasă Cei mai mulţi dintre oameni mărunţi la cuget părăsind acea dumnezeiască și nemuri-toare icircnfi ere se coboară la rudenia moartă nefericită și de scurtă vreme a trupului Ei cugetă asemenea dobitoacelor cele ale trupului și aprinzacircndu-se de plăceri se despărţesc de Dumnezeu Ei trag sufl etul din ceruri icircn prăpastie departe de voirile sale

Păcatul este o patimă a materiei De aceea e cu neputinţă să se nască trup fără păcat Dar sufl etul raţional știind aceas-ta se scutură de greutatea materiei icircn care zace păcatul Ușuracircndu-se de o astfel de greutate cunoaște pe Dumnezeul tuturor iar la trup privește atent ca la un vrăjmaș și nu mai crede ale lui Așa se icircncununea-ză sufl etul de la Dumnezeu ca unul ce a biruit patimile păcatului și ale materiei

Omul raţional este războit de simţuri-le trupului său prin patimile sufl etului Iar simţurile trupului sunt cinci văzul auzul gustul mirosul și pipăitul Prin aceste cinci simţuri căzacircnd ticălosul sufl et icircn cele patru patimi ale sale se face rob Iar cele patru pa-timi ale sufl etului sunt slava deșartă bu-curia macircnia și frica Dar luptacircnd omul cu socoteală și cu icircnţelepciune le va birui și stăpacircni desăvacircrșit și nu va mai fi războit ci va primi pace icircn sufl et și va fi icircncununat de Dumnezeu ca unul ce a biruit

Fragmente din Filocalia I Consemnează pr Trandafi r Vid


De ce avem icoane

Pentru că Hristos S-a icircntru-pat și odată cu venirea Sa icircn lume a sfi nțit materia și a trans-fi gurat-o Icoana este un obiect afi erosit icircn cadrul cultului bise-ricesc Ea nu există icircn sine ci icircn cadrul actului sfi nțitor săvacircrșit icircn Biserică Pentru aceasta icoa-na este sfi nțită și participă la mij-locirea sfi nțirii noastre a tutu-ror pe care Biserica o săvacircrșește icircn Sfi ntele Taine Icoana există icircn Biserică pentru a ne icircndruma pe calea unei relații concrete cu cei reprezentați icircn ea iar aceas-tă relație se icircmplinește icircn Taina Tainelor icircn Sfacircnta Euharistie

De ce ne rugăm

Fiecare dintre noi a simțit ne-voia să se roage sau s-a rugat icircn

De cehellip


D E C E

anumite momente fi e din pricina unor episoade mai difi cile din viața noastră fi e din-tr-o dorință lăuntrică arzătoare de a ne adresa lui Dumnezeu Rugăciunea este așadar icircmplinirea nevoii de a vorbi cu Creatorul Macircntuitorul și Sfi nțitorul vieții noastre Această nevoie este sădită icircnlăuntrul nostru dintru icircnceput așa cum cineva dorește să vorbească celor din familie fi e că are ceva important să le spună fi e că nu Este dorința de comunicare cu Cel care veghează și ne icircndrumă viața către bine atunci cacircnd Icirci icircn-găduim acest lucru Rugăciunea este respirația sufl etului este continuarea sufl ului vieții primit icircn momentul Creării omului de către Dumnezeu

De ce trebuie să avem credință

Omul icircși călăuzește viața după o anumită credință fi e că este vorba despre credința icircn Dumnezeu sau icircn orice altceva El se icircncredințează celor pe care le simte pe care le cunoaște și pe care le primește de la ceilalți Credința icircn Dumnezeu icircmbină toate cele de dinainte și adaugă icircncă ceva anume pe cele venite de la Dumnezeu Prezența și lu-crarea lui Dumnezeu icircn viața noastră constituie o realitate pe care fi e o primim fi e o respingem Prin urmare credința este acceptarea Adevărului Revelat și lucrarea aces-tui Adevăr icircn viața noastră Trebuie să avem credință icircn Dumnezeu pentru că astfel Icirci icircngăduim să lucreze icircmpreună cu noi la tot ceea ce icircnseamnă viața noastră și primin-du-L pe Dumnezeu punem icircnceput vieții nostre duhovnicești

De ce postim

Omul are nevoie de icircnfracircnare icircn tot ceea ce face Fără icircnfracircnare nu se poate viețui Postul este racircnduiala prin care Părinții Bisericii și prin ei Duhul Sfacircnt ne primenește pentru convieţuire și pentru comuniune Este vorba de o pregătire trupească și sufl e-tească deopotrivă ce aduce omul la o măsură potrivită pentru participarea la icircmpărtășirea de cele duhovnicești și la bucuria de a viețui icircn comuniune de iubire și har cu aproa-pele și cu Dumnezeu Nimănui nu-i folosește postul dacă se rezumă la trup pentru că omul nu este doar trup De asemenea orice jertfă sufl etească am face dacă este lipsi-tă de iubire adevărată icircși pierde sensul și răsplătirea Așadar prin postire cu bună racircn-duială omul primește măsura cea bună icircn toate ale sale spre icircmpărtășirea adevăratei iu-biri de Dumnezeu și de aproapele


Maică Siluana

Am voie să fi u furios pentru că am trăit icircnconjurat de minciuni bacircrfe scandal și bătăi pentru că părinții mei biologici m-au lăsat icircn grija bunicilor imediat după

naștere pentru că icircntr-o zi cineva a pus macircna pe mine acolo unde nu trebuia pentru că universul meu interior s-a prăbușit și nu s-a mai refăcut niciodată pentru că se racircdea de mine din cauza faptelor părinților pentru că ani icircntregi am umblat pe străzi icircn căutarea unor himere pentru că nu icirci pot ierta pe cei care au făcut posibile abuzurile

Am voie maică să fi u furiosM

MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag

Ai voie să fi i furios și să-ți exprimi furia Să n-o icircnăbuși sub interdicții mincinoase Dar nici s-o degradezi icircn păcate cu fapta cu gacircndul sau cu vorba

Dumnezeu ne-a dat această putere a furiei și avem voie s-o fo-losim pentru păzirea integrității sau pentru refacerea ei dacă ne-a fost lezată Mai mult El vine cu harul Său icircn chiar furia noastră și o curățește de icircntinarea gacircndului rău Vei fi uimit să vezi ce se icircntacircmplă cu această furie cacircnd o trăim cu Domnul Da ai grijă să n-o folosești icircmpotriva ta și a semenilor tăi Aceasta e sugestia vrăjmașului și așa s-a născut și a crescut răul icircn lume

Adună aceste valuri de furie din inima ta și dă-le glas dar nu icircn blesteme sau icircnjurături ci icircn rugăciune Pune acestea toate icircn fața lui Dumnezeu și cheamă-L peste apele icircnvolburate și le va po-toli cu mila Lui Și acea potolire nu va fi anularea durerii tale ci o transformare a ei icircn dureri de naștere

Ai voie să fi i furios dar să nu uiți că ai voie să fi i fericit și pen-tru asta ai voie să refuzi ofertele vrăjmașe ce icircnsoțesc furia sufl e-tului rănit Arată rana ta Domnului și cere-I s-o vindece și bucu-ră-te

Cu dragoste respect și rugăciune

Maica Siluana


FRAGMENTE

NEODIHNITETrebuie să fi m cacirct se poate de simțitori față de nevoile celorlalți Atunci vom deveni unul și bi-necuvacircntarea lui Dumnezeu va fi icircntotdeauna cu noi Din belșug Arhimandritul Sofr onie Din viață și din duh

Cacircnd ne simțim ca un trup icircmpreună cu ceilalți ca frați iubiți și cinstiți cacircnd nu ne băgăm icircn viața altuia și nici acela icircntr-a noastră atunci simțim pace siguranță libertate Atunci celălalt nu mai devine o piedică icircn viața noastră nu ne mai temem de prezența lui nici el de-a noastră Avem toată tihna să ne trăim viața suntem sinceri muncitori rugători Arhimandritul Emilianos Simonopetritul

Ura de sine icircnseamnă a uricirc icircn noi tot ceea ce se icircmpotrivește lui Hristos și Icircl icircmpiedică să Se sălășluiască icircn inimile noastre

Arhimandritul Zaharia

Hristos nu ne-a icircnvățat cum să fugim de durere ci ne-a arătat că durerea poate fi preschimbată prin chemarea numelui Său icircn fericita veșnicie dacă este icircndurată de dragul poruncii lui Dumnezeu și ca expresie a recunoștinței noastre față de lucrarea Lui macircntuitoare


Zis-a Avva Antonie bdquoNimeni neispitit nu va putea să intre icircn icircmpărăția cerurilorrdquo Căci a zis bdquoRidică ispitele și nimeni nu este care să se macircntuiascărdquo

Un monah a fost lăudat de frați către avva Antonie Acesta din urmă cacircnd a venit monahul la dacircnsul l-a icircncercat să vadă de rabdă necinstea Și afacircndu-l că nu o rabdă i-a zis bdquoEști aseme-nea unui oraș care pe dinainte este icircmpodobit iar pe dinapoi este jefuit de tacirclharirdquo

Icircntrebat-au unii pe avva Macarie zicacircnd cum suntem datori să ne rugăm Le-a zis lor bătracircnul nu este trebuință a vorbi multe ci a icircntinde adeseori macircinile și a zice Doamne precum vrei și


F R A G M E N T E N E O D I H N I T E

precum știi miluiește Iar de icircți stă război asupră zi Doamne ajută-mi Și El știe ce e de folos și face milă cu noi

Zis-a avva Macarie să nu faci rău cuiva nici să osacircndești pe cineva Acestea păzește-le și te vei macircntui

A zis avva Macarie de ne vom aduce aminte de răutățile ce ne fac oamenii ridicăm puterea adu-cerii aminte de Dumnezeu Iar de ne vom aduce aminte de răutățile diavolilor vom fi nerăniți


P A G I N A C O P I I L O R

L a marginea unui orășel din județul nostru locuiește un bătracircn lăsat de Dumnezeu pe pămacircnt parcă spe-cial pentru a-i icircnvăța pe oameni

cum să icircși trăiască viața cu folos Bădița Vasile căci acesta e numele ce icircl poartă de șaptezeci de ani are patru copii nouă nepoți și a lucrat toată viața icircntr-o mină din munții Sucevei Ne-voile vieții i-au purtat copiii prin țări străine iar de cinci ani locuiește singur icircn casa de lemn de pe malul racircului Precista

Pacircnă nu demult duminica după slujbă icircl ve-deai la al doilea racircnd de morminte din cimi rul bisericii ros nd o rugăciune icircn fața crucii ce măr-turisește credința soției sale trecute la Domnul cu cinci ani icircn urmă Bădița Vasile spunea oricui avea răbdare să-l asculte că mătușa Maria nu a murit ci doarme așteptacircnd să fi e trezită de tracircm-bița icircngerului pentru Icircnviere De la Sfacircnta Maria Mică oamenii nu l-au mai văzut Bătracircnețea și boala l-au silit să rămacircnă icircn casă Cu greu se mai mișcă pacircnă la poartă și viața lui a devenit din ce icircn ce mai grea Nu mai are pe nimeni icircn acest oraș Cacirctă nevoie ar fi avut acum de copii sau de nepoți Cine icirci va aduce apă de la facircntacircnă Cine o să-i care lemne din s va pregă tă pentru iar-nă Cine o să dea o macircnă de grăunțe la puține-le găini ce icircși duc veacul icircn bătătura din spatele casei Cacircte nu sunt de făcut la o gospodărie Gacircndurile bătracircnului icircncep să se zbuciume El

icircnsă le liniștește cu nădejdea icircn Dumnezeu Așa făcea și atunci cacircnd cobora la sute de metri sub pămacircnt icircn galeriile icircntunecoase ale minei unde lucrase a lucrat o viață icircntreagă iar Tătucul Ceresc nu l-a părăsit niciodată Pe atunci rostea icircn gacircnd toate rugăciunile ce le știa Icircmpărate Ceresc Tatăl nostru Crezul Miluiește-mă Dumnezeule iar cacircnd termina o lua de la capăt De cacircte ori n-a fost salvat de la moarte sigură de icircngerul tri-mis de Dumnezeu Copiii săi aveau nevoie de pacircinea cacircș gată de el pentru a crește iar icircnge-rul se icircngrijea de acest lucru

Acum cu puțina lumină ce a lăsat-o Dumnezeu icircn ochii săi bătracircnul citește din Ceaslov Cacirctă bucurie icircn rugăciune cacirctă frumu-sețe și dragoste Așa Icircl simte pe Dumnezeu ală-turi de el și lipsurile din casă dispar Nici setea de apa de la facircntacircna la care nu mai poate ajun-ge nici foamea de macircncarea pe care nu mai poate s-o icircncălzească la plita ce duce lipsă de lemne nu icircși mai fac loc icircn casă Dar Dumnezeu mai avea un gacircnd pentru bătracircnul ce părea că se s nge

Icircntr-o zi pe la icircnceputul lui octombrie un glas cristalin de copil strigă din curte

mdash Bădiță Vasileee Bădiță VasileeeebdquoSă fi e icircnger sau omrdquo se icircntreabă bătracirc-

nul icircn mp ce se icircndreaptă spre fereastră Aaa era Bogdan o zgacirc e de băiat ce icircl sacirccacircia de mul-te ori cu icircntrebări icircn drumul de la biserică spre

Daruind vei dobacircndi

ˆ



casă Darsquo de ce l-a făcut Dumnezeu pe om Darsquo ce fel de arme avea Ștefan cel Mare Darsquo ce culoa-re avea balaurul pe care l-a ucis Sfacircntul Gheorghe Și băiatul nu se sătura niciodată cu un răspuns Mereu completa icircntrebarea Darsquo de ce Darsquo cum Darsquo unde Bădița Vasile avea mereu răbdare cu el și icircntotdeauna găsea un răspuns la icircntrebările copilului

mdash Ce-i măi Bogdane Ce s-a icircntacircmplatmdash Bădiță Vasile lumea spune că eș bolnav rău Am venit să văd ce faci zice copilul icircn mp

ce trece pragul casei Bădiță dar aici la ne e cam frig Noi facem focul de o săptămacircnă E și nor-mal că eș bolnav

Copilul se uită icircn coșul cu lemne E gol S va cu lemne tăiate icircncă din vară stă icircn mijlocul cur-ții nea nsă Din ochii băiatului se prelinge o lacrimă

mdash Stai icircn ns pe pat bădiță aduc niște lemneIcircnvățat cu treaba Bogdan a luat coșul l-a umplut cu lemne și l-a adus icircn casă Apoi a aprins fo-

cul Icircn mp ce fl ăcările icircncepeau să cuprindă cald lemnele din vatră copilul a căutat să vadă de unde venea mirosul apăsător pe care icircl simțise din clipa icircn care trecuse pragul Era gunoiul ce se stracircnsese de ceva vreme Imediat Bogdan a dus gunoiul afară și la icircntoarcere a mai adus un racircnd de lemne Casa a icircnceput să miroasă a lemn iar căldura să se facă simțită

mdash Bădiță Vasile mama mi-a dat să vă aduc o supă de pui O s-o pun la icircncălzitBătracircnului i-au dat lacrimile Băiatului la fel Era icircnceputul unui pelerinaj cu mare folos sufl e-

tesc pentru amacircndoiPr Gabriel Herea de la Pătrăuți



PIETRICICAIcircntr-o zi un copil a venit placircngacircnd la mama sa și i-a zismdash Mamă scoate-mi pietricica din gheată că nu mai pot de durereMama a scos piatra din gheata copilului și macircngacircindu-l a ocăracirct gheata zicacircndmdash Na na bătaie că mi-ai supărat copilașulAtunci un domn afl at icircn trecere i-a spusmdash Doamnă e bine să obișnuim copiii cu pietricele de acesteaMama s-a mirat de această vorbă dar domnul a poves tmdash Cacircnd eram mic icircntr-o zi am avut și eu o pietricică din aceasta icircn gheata mea și de durere

icircncepusem să strig spre mama să mi-o scoată Mama care era o femeie plină de credință mi-a zis bdquoIa icircncearcă dragul meu să vii la mine așa cu pietricica acolo fără să te jeluieș rdquo Și icircncordacircndu-mi toate puterile am mers vreo douăzeci de pași spre mama stăpacircnindu-mi durerea Cacircnd am ajuns la ea mama mi-a spus bdquoAșa vei avea de suferit și icircn viață copilul meu Icircnvață-te să-ți faci drumul cu toate piedicile și durerile ce vei icircntacircmpina de-a lungul luirdquo Și mi-a mai spus mama o vor-bă pe care am icircnțeles-o mai tacircrziu bdquoNu putem merge la cer copilul mamei decacirct cu o pietricică icircn pantofrdquo Aceste vorbe ale mamei mi-au fost de mare folos icircn viață

MORALA Dragi copii necazul vă icircnvață să vă rugați iar rugăciunea ușurează necazul și vă icircnvață să vorbiți cu Dumnezeu Tatăl Dragi părinți lăsați copiii să umble uneori cu bdquopietricele icircn icircncălțăminterdquo și vă vor mulțumi mai tacircrziu

ȘTIAŢI CĂhellipAtunci cacircnd vine vremea să plecăm icircn călă-

torie ne rugăm lui Dumnezeu să ne binecuvacircn-teze călătoria și chiar să călătorească icircmpreună cu noi așa cum a călătorit pe drumul spre Emaus icircmpreună cu Sfi nții Apostoli Luca și Cleopa ndash martorii uimiți și bucuroși ai lui Hristos Cel icircnvi-at Noi creș nii am primit de la Dumnezeu la Sfacircntul Botez pe cel mai bun și mai apropiat pri-eten și ocro tor al vieții noastre pe Icircngerul pă-zitor El este cel care ne numără pașii cacircnd mer-gem la Biserică și-i scrie icircn Cartea Vieții De

aceea ne rugăm ca Bunul și Milos vul Dumnezeu să ni-l trimită pentru a ne apăra de orice posi-bilă primejdie icircn călătoriile noastre Ș ind că icircn-gerul merge icircmpreună cu noi dobacircndim icircn su-fl et icircncrederea și liniștea de care avem atacircta nevoie pentru a ș că ne vom icircntoarce cu bine acasă Cu binecuvacircntarea lui Dumnezeu ne sim-țim ocro ți Cu Duhul Lui cel Sfacircnt și macircngacircie-tor călătorim icircn siguranță Cu El avem credința și nădejdea că vom ajunge cu bine acasă Cu El și numai cu El vrem să trăim liniș ți fi ecare cli-pă a vieții noastre

Părintele Vasile Gherasim Capu Codrului


S I N A X A R

C U V I O A S A

PAULAD E L A R O M A

26 ianuarie

Născută icircn anul 347 icircntr-una dintre cele mai vechi familii din Roma și mamă a cinci copii dintre care Sfi ntele Eustochia (28 septembrie) și Blesila (22 ianuarie icircn biserica latină) Cuvioasa Paula a rămas văduvă la 32 de ani Restul vieţii a hotăracirct să-l pună icircn slujba lui Dumnezeu și a săracilor ur-macircnd pilda Sfi ntei Marcela de la Roma (31 ianuarie)

Prietenă și ucenică a Sfacircntului Ieronim (30 septembrie) care i-a scris mai tacircrziu viaţa Cuvioasa Paula a vizitat sub icircndru-marea lui pustia Siriei a Palestinei și a Egiptului spre a se adăpa la izvorul icircnţelep-ciunii pustnicilor nevoitori din acele lo-curi La sfacircrșitul acestui pelerinaj Sfacircnta

Paula s-a stabilit ală-t u r i d e S f acirc n t u l Iero n i m icirc n Ţara Sfacircntă icircn orașul

Betleem pe locul naș-terii Domnului Hristos

icircntemeind fiecare o mă-nă s t i re d u pă racircn d u i a l a

Sfacircntului Pahomie cu biserici și bolniţe Obștea mănăstirii Cuvioasei Paula era icircmpărţită icircn trei părţi după obacircrșia și educaţia monahiilor Ca primă stareţă a fost pentru ucenicele sale o pildă vie a tu-turor virtuţilor a racircvnei icircn rugăciune a ze-lului icircn lucru a asprimii postului Nu cu-noștea lipsă de măsură decacirct icircn milostenie și icircn dragostea de săraci virtute care i-a pri-cinuit cheltuirea avuţiilor și mustrări aspre din partea apropiaţilor Pătrunsă fi ind de cuvacircntul lui Dumnezeu pe care icircl avea ca


S I N A X A R

o bdquoancoră tarerdquo și icircnvăţacircnd limba ebraică Sfacircnta Paula a fost un sprijin de mare preţ al Sfacircntului Ieronim icircn traducerea Bibliei icircn limba latină și icircn tacirclcuirea ei

Icircn mucenicia suferinţei bolii trupești de la sfacircrșitul vieţii cugetul necontenit al Cuvioasei era bdquoDoamne iubit-am bună-cuviinţa casei Tale și locul sălășluirii sla-vei Talerdquo (Ps 25 8) bdquoDorește și se sfacircr-șește sufl etul meu după curţile Domnuluirdquo (Ps 83 3) Icircn ceasul plecării din trup faţa

ei s-a luminat dintr-odată și a auzit pe Hristos zicacircndu-i bdquoScoală-te vino iubi-ta mea (hellip) porumbiţa mea că iată iar-na a trecutrdquo (Cacircnt 2 10-11) iar ea i-a răs-puns cu bucurie bdquoCred că voi vedea bunătăţile Domnului icircn pămacircntul celor viirdquo (Ps 26 13) S-a dus la Domnul icircn ziua de 26 ianuarie a anului 404 și a fost icircn-mormacircntată icircn Peștera Sfacircntului Ieronim care se afl ă lacircngă Peștera Nașterii Domnului de la Betleem

SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie

Sfacircntul Varsanufi e era de fel din Egipt și a icircmbrăţișat viaţa ascetică icircncă din tinereţe Trecacircnd icircntr-o zi pe licircngă un hipodrom unde se desfășura una dintre acele deșarte icircntre-ceri care dezlănţuiau patimile privitorilor el icircși zise bdquoIată cum fi ii diavolului luptă cu atacircta zel cu cacirct mai mult trebuie să alergăm noi fi ii Icircmpărăţiei pentru a cacircștiga biruin-ţardquo Atunci s-a dus icircn Palestina unde a in-trat sub ascultarea și călăuzirea unui bătracircn numit Marcel și urcacircnd din treaptă icircn treap-tă pe scara desăvacircrșirii s-a retras prin chilii

singuratice pentru a se dedica departe de oameni rugăciunii contemplative Ajungacircnd să dobacircndească curăţia inimii și desăvacircrșita nepătimire a mers icircn mănăstirea avvei Serid aproape de Gaza și s-a așezat icircntr-o chilie mai izolată puţin icircn afara mănăstirii fără să primească pe cineva timp de peste cincizeci de ani Numai avva Serid venea și icirci aducea o dată pe săptămacircnă Sfi ntele Taine și hra-nă trei pacircini și puţină apă

Fericitul bătracircn era adesea dăruit cu la-crimile macircngacircierii și icircnălţat la contemplări


S I N A X A R

sfi nte icircncacirct de multe ori uita să mănacircnce și să bea pacircnă săptămacircna următoare Grăia despre el icircnsuși ca și cum ar fi vorbit des-pre altcineva bdquoFiul lui Dumnezeu icircmi este martor știu de un om aici icircn mănăstire care poate rămacircne fără nici un fel de hrană sau băutură pacircnă la venirea Domnului Nu-i lipsește nimic din toate acestea pentru că hrana lui băutura lui haina lui veșmacircntul lui sunt Duhul Sfacircntrdquo Cu prilejul vizitei săp-tămicircnale a egumenului icirci dicta lui Serid icircn-văţături pentru fi ii lui duhovnicești călu-

gări și mireni care prin scrisoare icircntrebau spre lămurirea a tot felul de subiecte des-pre viaţa duhovnicească cum să se poarte icircn legăturile cu semenii asupra unor icircnţe-lesuri tainice ale Sfi ntei Scripturi despre sfi ntele dogme sau chiar privind unele de-talii ale vieţii zilnice

Cacircnd Varsanufi e a icircnceput să-i dicteze asemenea scrisori lui Serid acesta s-a tul-burat căci nu adusese cu sine ceva de scris și se gacircndea că nu va putea să-și aducă amin-te atacirctea cuvinte Bătracircnul icirci ghici gacircndul


S I N A X A R

faţa icirci străluci ca focul și icirci spuse bdquoMergi și scrie și nu te teme Dacă ţi-aș spune zeci de mii de cuvinte ca să le scrii Duhul lui Dumnezeu nu te va lăsa să scrii nici mai multe nici mai puţine decacirct ţi-am spus chiar dacă ai voi ci icircţi va conduce macircna ca să scrii acestea icircntru aceeași racircnduialărdquo (Scrisoarea I)

Icircntemeiat pe piatra smereniei și avacircnd prin neicircncetată amintire a lui Dumnezeu desăvacircrșita seninătate a inimii era plin de iubirea divină pe care după chipul iubirii lui Dumnezeu-Tatăl o revărsa din inima lui asupra tuturor celor care i se adresau Retragerea lui nu icircnsemna dispreţ faţă de oameni ci dimpotrivă se comporta faţă de toţi cu atenţia și purtarea de grijă a lui Dumnezeu Icircnsuși Icirci icircncuraja prin cuvinte-le și sfaturile scrise care ajungeau la ei icirci micircngacircia icirci mustra icircmpărtășindu-le bucuri-ile și durerile acoperindu-le greșelile și lu-acircndu-le asupra lui bdquoEu socotesc drept ale mele cacircștigurile și foloasele fi ecărui om și ale fi ecărui sufl et scria el de aceea cu bucu-rie și arzacircnd mă dăruiesc jertfelnic pentru sufl etele voastre cum bine știe Dumnezeu singurul cunoscător al inimilor noastrerdquo (Scrisoarea a 3-a) Prin rugăciunea și icircnvă-ţătura sa Sfacircntul Varsanufi e le oferea fi ilor săi duhovnicești viaţa cea adevărată așa cum Dumnezeu-Tatăl dă viaţă Fiului Său și le fă-găduia că icircn ziua Judecăţii se va icircnfăţișa cu toată icircncredinţarea icircnaintea Scaunului de ju-decată al lui Dumnezeu și va zice cu glas strălucitor spre uimirea Icircngerilor și a tutu-ror Puterilor Cerești bdquoIată eu și fi ii care Mi i-a dat Dumnezeurdquo (Scrisoarea 117)

Cu asemenea icircncredinţare acest om dumnezeiesc dezlega icircn numele lui Dumnezeu păcatele celor ce i se mărturi-seau lui El vestea de asemenea viitorul și vindeca bolile ucenicilor săi Numeroși au fost cei care și-au redobacircndit astfel sănăta-tea ori au fost izbăviţi icircn lupta cu patimile punacircndu-și pe cap acoperămacircntul lui sau atingacircnd lucruri pe care el le trimitea icircn dar Icircnsă dintre toate aceste daruri pe care i le icircmpărtășea Duhul Sfacircnt cel mai mare era acela al deslușirii gacircndurilor sau al dreptei socotinţe și al icircnvăţăturii duhovnicești pen-tru că aceste daruri rămacircn lucrătoare prin veacuri pacircnă icircn zilele noastre pentru toţi cei care citesc cu evlavie Scrisorile lui de că-lăuzire duhovnicească Duhul pe care Sfacircntul Varsanufi e icircl comunica ucenicilor este acea lege a libertăţii care se dobacircndeș-te prin lepădarea de toată grija cea lumeas-că murind sieși precum și oricărei făpturi pentru a se dărui pe de-a-ntregul sălășlui-rii lui Dumnezeu icircn minte icircn bucurie și icircn-credere

Odată cu aceasta el icirci icircnvăţa pe fraţi să nu se preţuiască sau să se măsoare pe ei icircn-șiși ci să aducă tot timpul rugăciuni de mul-ţumire icircnaintea lui Dumnezeu pentru icircntă-rirea și ridicarea din slăbiciunile noastre El nu se rușina să-și mărturisească ucenicilor luptele pe care a trebuit să le ducă icircnainte să ajungă la starea de odihnă bdquofaţă de grijile și necazurile produse de marea alipire de lume care ne ţine icircntr-o agitaţie chinuitoarerdquo dar rămacircnea icircntotdeauna icircntr-o deosebită reţi-nere icircn a-și mărturisi harurile pe care Dum-nezeu i le icircncredinţa Uneori totuși icircși icircngă-


S I N A X A R

duia mărturia răpirilor și extazelor lui spunacircnd de pildă că el cunoștea un om care suise pacircnă la al șaptelea cer sau scriind bdquoGră-iesc icircnaintea Lui și nu mint căci știu pe un rob al lui Dumnezeu icircntre oamenii de acum icircn această vreme și icircn acest loc binecuvacircn-tat care poate scula morţi icircntru numele Stă-pacircnului nostru Iisus Hristos și poate alunga demoni și vindeca boli de nevindecat care poate opri și războaie poate icircnchide și des-chide cerul ca Ilie Căci totdeauna are Dom-nul slugi adevărate pe care nu le mai numeș-te slugi ci fi i (Gal 4 7) Și precum a lucrat prin primii Săi ucenici așa poate lucra și prin cei de acumrdquo (Scrisoarea 90)

Astfel cicircnd o ciumă teribilă avea să pus-tiască Imperiul Roman icircn 542-543 s-a stă-ruit pe lacircngă marele bătracircn să se roage pen-tru lumea aflată icircn pericol Atunci i s-a descoperit tainic că era unul dintre acei bdquotrei bărbaţi desăvacircrșiţi icircnaintea lui Dumnezeu care au icircntrecut măsura omenească și au pri-mit puterea să lege și să dezlege Ei stau drepţi neclintiţi mijlocitori ca să nu nimi-cească dintr-odată lumea ci prin rugăciu-nile lor să o certe cu milostivire Și li s-a spus lor că pentru puţin timp va mai dura macircniardquo Și adaugă bdquoDeci rugaţi-vă icircmpreună cu ei Iar rugăciunile acestor trei grăia el se icircntacircl-nesc la intrarea icircn jertfelnicul de sus al Părintelui Luminilor Și se bucură veselin-du-se icircmpreună icircn cele cerești Dar cacircnd privesc la pămacircnt placircng și se tacircnguiesc și je-lesc icircmpreună pentru relele ce le fac stacircr-nind micircnia lui Dumnezeu Aceștia sunt Ioan din Roma Ilie din Constantinopol și un al-tul din eparhia Ierusalimului Și cred că vor

dobacircndi mare milă Da vor dobacircndi Aminrdquo (Scrisoarea 569)

Dar cu toate aceste dovezi ale harului lui Dumnezeu starea de retragere a sfacircntu-lui bătracircn atrăgea bănuielile unor călugări slăbănogi la racircvnă care cugetau icircn sine că Serid inventase existenţa zăvoracirctului pen-tru a-și așeza mai bine autoritatea lui Atunci Sfacircntul Varsanufi e hotăricirc să-și deschidă pen-tru o singură dată ușa chiliei El icirci primi pe toţi fraţii cu blacircndeţe le spălă picioarele și apoi se retrase După cacircţiva ani Varsanufi e lăsă chilia sa altui bătracircn credincios și desă-vacircrșit ucenic despre care spunea bdquoPentru viaţa fi ului meu iubit smerit și ascultător care nu face decacirct una cu mine și care a re-nunţat icircntru totul pacircnă la moarte la toate voile sale ce să spun Domnul a zis Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl (In 14 9) Și el a zis Orice ucenic desăvacircrșit va fi ca Icircnvăţătorul său (Lc 6 40)rdquo

Icircntr-adevăr Sfacircntul Ioan ucenicul urma icircn toate felul de viaţă al lui Varsanufi e El do-bacircndise pacircnă la cea mai icircnaltă măsură darul vederii duhovnicești și al profeţiei icircncacirct nu mai avea nevoie să vadă sau să scrie părin-telui său duhovnicesc pentru a comunica cu el și a-i icircmpărtăși toate gacircndurile De aceea a fost supranumit profetul Ca și Varsanufi e el comunica prin scrisori cu ucenicii săi prin mijlocirea mai icircntacirci a avvei Serid și apoi a Sfacircntului Dorotei (care se pomenește la 13 august) Păstracircnd și el o pace netulburată icircntemeiată pe sfacircnta smerenie și pe necon-tenite lacrimi nu icircnvăţa decacirct icircn umbra ma-relui său bătracircn tacirclcuind răspunsurile lui dacircnd icircndrumări mai practice sau icircntărind


S I N A X A R

ucenicii icircntr-o credinţă neclintită zicacircndu-le bdquoBine vă este ca doi să se roage pentru voi căci doi sunt mai puternici decacirct unul singurrdquo (Scrisoarea 783) Dacă vreunul voia icircn chip ispititor să pună la icircncercare dreap-ta judecată a celor doi bătracircni adresacircndu-i lui Ioan aceeași icircntrebare ca și lui Varsanufi e profetul păstra tăcerea sau icirci sfătuia să ur-meze icircn toate icircnvăţătura marelui bătracircn Cacircnd era icircntrebat Varsanufi e el răspundea bdquoFă cum ţi-a spus fratele Ioan Dumnezeul lui Varsanufie și al lui Ioan este Unul și Acelașirdquo (Scrisoarea 224)

Icircn al 18-lea an al retragerii lui Ioan avva Serid s-a săvacircrșit din această viaţă lăsacircnd conducerea icircn mod succesiv tuturor fraţi-lor Sfacircntul Varsanufi e s-a retras atunci la o mai desăvacircrșită liniștire iar Ioan vesti că și el icircși va sfacircrși petrecerea pămacircntească pes-te o săptămacircnă Călugării icircntrecacircndu-se icircn smerenie au renunţat racircnd pe racircnd la suc-cesiune și icircn sfacircrșit după racircnduiala dată de Ioan ndash care confirma o prezicere a lui Varsanufi e ndash a fost ales icircntr-un glas un oa-recare Elian care de curacircnd părăsise lumea intracircnd icircn cinul monahal Icircnspăimacircntat de sarcina care i se cerea el icircl rugă stăruitor pe Ioan să mai rămacircnă icircntre călugări două săp-tămacircni pentru a-l icircnvăţa cu de-amănuntul cum să ocacircrmuiască mănăstirea Profetul se icircnvoi și rămase icircn viaţă icircncă două săptămacircni (Scrisoarea 576-598) Scurgacircndu-se acest soroc chemă toţi fraţii la el icirci icircmbrăţișă pe fi ecare apoi icirci trimise icircn pace pentru a-și icircn-credinţa tainic sufl etul lui Dumnezeu Nu se cunoaște cum și cacircnd și-a sfacircrșit Sfacircntul Varsanufi e petrecerea sa pămacircntească Cum

50 de ani mai tacircrziu se socotea că este icircncă icircn viaţă Patriarhul Ierusalimului a dispus să se deschidă chilia sa dar a izbucnit atunci un foc care a icircnvăluit adunarea

Acești doi sfi nţi au lăsat moștenire una din preafrumoasele scrieri cu caracter du-hovnicesc cartea macircntuitoare de sufl ete nu-mită Icircndreptar de viaţă duhovnicească Răspunsuri la icircntrebările discipolilor de către Sfi nţii Monahi Varsanufi e și Ioan care a fost foarte cunoscută printre sfi nţii asceţii și scri-itorii generaţiilor următoare după cum ara-tă scrierile Sfacircntului Teodor Studitul și Sfacircntului Simeon Noul Teolog Teodor Studitul redacircnd o mărturie a patriarhului Tarasie spune că icircn vremea sa (sfacircrșitul secolului al VIII-lea) exista chiar o icoa-nă a lui Varsanufi e icircn marea biserică din Constantinopol

Opera celor doi Bătracircni e o simfonie universală a iubirii manifestată icircn rugă-ciunea auzită și neauzită a tuturor pen-tru toţi ca expresie a iubirii icircntreolaltă a tu-turor a iubirii icircn care toţi cred icircn valoarea și existenţa eternă a tuturor ca persoane uni-ce neconfundate Scrisorile lui Varsanufi e și Ioan descriu șlefuirea treptată a omului de tot ce l-a coboracirct din omenescul lui care nu se poate realiza decacirct icircn comuniunea dintre oameni alimentată din comuniunea lor cu Dumnezeu Lucrarea aceasta de șlefuire o face nu numai Dumnezeu cu fi ecare din ei ci și fi ecare cu sine dar mereu ajutat de Dumnezeu și de credincioșii mai icircna-intaţi duhovnicește Amin

Preot Gelu Porumb


Alexandru Codin Mironescu a fost o personalitate lumi-noasă și carismatică a cul-turii romacircne care a reali-zat un echilibru deplin icircntre omul de știinţă fi lo-soful misticul fi localic po-etul moralistul și umanistul zbuciumatului icircnceput de se-col XX Savantul a fost icircn sensul cel mai adevărat un mărturisitor al ortodoxiei preocupat de restaurarea omului autentic

Născut icircn anul 1903 la Tecuci este pri-mul dintre cei patru copii ai colonelului Vic-tor Mironescu și ai Elenei Mironescu Icircntre anii 1922-1926 urmează cursurile Facultății de Științe a Universității București ndash secția Fizică și Chimie ndash icircși susține licența și apoi doctoratul icircn fi losofi e Icircn anul 1929 obține doctoratul icircn chimie la Sorbona iar mai apoi

Poezie cu zaleMĂRTURISITORI

AI LUI HRISTOS

PRIN VERS ȘI RIMĂ IcircN TIMPUL COMUNISMULUI

ALEXANDRU CODIN MIRONESCU

icircntors icircn țară devine asistent universitar la Catedra de C h i m i e o r g a n i c ă a Facultății de Științe de la Universitatea București Icircntre anii 1934-1942 apar

n u m e r o a s e s t u d i i conferințe pe teme fi losofi -

ce și două romane Oamenii nimănui și Destrămare Din anul

1943 icircncepe să frecventeze nucleul originar a ceea ce avea să devină mai tacircrziu gruparea spirituală bdquoRugul Aprinsrdquo Este icircnlă-turat de la Universitate devenind profesor de liceu Este arestat la 14 iulie 1958 icircmpre-ună cu fi ul său și cu Sandu Tudor (devenit icircntre timp ieroschimonahul Daniil de la Rarău) și cu alți membri ai bdquoRugului Aprinsrdquo Sub acuzația de activitate subversivă este condamnat la 20 de ani de icircnchisoare din care va face peste 5 ani fiind eliberat cu


P O E Z I E C U Z A L E

sănătatea zdruncinată icircn noiembrie 1963 Scrie mult dar nu poate publica pentru că scrierile sale aveau un puternic conținut reli-gios Amintim cacircteva din lucrările lui bdquoZiduri viirdquo bdquoFloarea de focrdquo bdquoSerile singurătățiirdquo bdquoPoe-mele Filocalicerdquo etc Unele au văzut lumina tiparului după 1989 Se mută la Domnul icircn anul 1973 bolnav fi ind de cancer și suferind mult Părintele Benedict Ghiuș care l-a pro-hodit icircși icircncheia astfel cuvacircntul bdquoOmul de știință profesorul fascinant gacircnditorul cu vast orizont de cultură de finețe de informație scriitorul consacrat care a fost Alexandru Mironescu a fost totodată și un profund credincios un credincios practi-cant și un mărturisitor puternic ndash și icircntot-deauna substanțial ndash al credinței noastre Alexandru Mironescu a iubit credința auten-tică a cunoscut-o a trăit-o și a mărturisit-o fără emfază Dimpotrivă laquocu simplitate și normalitateraquo cum icirci plăcea lui să spună așa cum vorbim despre lucrurile dragi și de maximă seriozitate ale vieții noastre de oameni Despre toată credința aceasta a lui vor mărturisi la vremea lor manuscrisele care au rămas de la elrdquo

Infl uențat inițial icircn scrierile sale de neo-pozitivismul epocii care susținea supremația științei bazacircndu-se pe certitudinile experienței și pe acceptarea unui determinism universal evoluacircnd și sedimentacircndu-și experiența re-ligioasă va evolua de la fi zică la metafi zică de la concepția ontologică și epistemologică la cea mitică transcendentă a vieții icircn raport cu materia Revelația produce icircn planul creației mutația din planul intelectual icircn cel spiritual imuabil

Poposind adesea după ieșirea din icircnchi-soare icircn mediul liniștit al Mănăstirii Cernica savantul icircși concepe primele poeme ca pe niș-te calme spovedanii și ca pe ofrande aduse Creatorului Sunt cristalizări limpeziri eli-berări Este cuprinsă icircn aceste meditaţii și experierea rugăciunii Tensiunile vidul din icircnchisoare sunt icircnlocuite cu isihie prin rugă-ciune și prin cufundare icircn Dumnezeu De al-tfel mulţi dintre intelectualii condamnaţi au socotit celula ca pe chilia monahului zăvoracirct au transformat supliciul icircn martiraj

Scrise icircntre 1963-1965 poeziile incluse icircn volumul bdquoPoeme Filocalicerdquo reprezintă icircn-gerul trist al poetului deoarece le-a zăvoracirct icircn sertarul biroului ascunzacircnd cu acribie de toți acest manuscris pus la adăpostul unei confortabile odihne S-a descoperit posterității iar critica literară prin vocea avizată a lui Marian Popa a observat cum poezia mironesciană bdquocombină confesiunea rugăciunea epistemiologia și didacticul pre-dicii bazate pe intuitivul imagisticrdquo bdquoDomi-nă problematica antropozofi cărdquo elocvent fi ind un fragment din poemul Omul bdquoCe este oare Omul Omul-Dumnezeu Dum-nezeu și omul androgin icircn fl ăcări nemistuita taină () Dar e o zi ascultă Duminică se cheamă Cacircnd omul de oriunde ar veni Stă icircn picioare drept cu faţa drept la soare Și nu e Sfi nxul mut icircncremenit icircn piatră Ros de nisipuri de vremuri icircnnegrit O nu e Sfi nxul mort de veacuri E simbol viu icircntraripat icircn inimi și icircn gacircnduri E mult mai mare decacirct tot ce e sub stele Și chiar deasupra lor dea-supra E OMUL Tu ești omule dumne-zeule creat rdquo



De sorginte profundă intimă rațiunea poeziei icircn concepția poetului este de a măr-turisi experiențe de viață fi e mistică fi e gno-mică fi e esențială sau risipită printre trăiri-le supreme

bdquoO pace avacircntată o adiere blacircndă Resimt icircn inima-mi icircn sărbătoare Cacircnd cu grumazul sufl etului plecat Contemplu cu o măsură alta decacirct a omului legat Ferecat icircn lanţul de păcate și minciunărdquo Arca lui Noe

bdquoLumina icircn lumină ca o deplină bucurie Copila cerșetoarea serafi mul cu aripa as-cunsă Serafi mul cu mii de ochii icircn roată Movila de pe covorul de șiraz nu mai era icircn turnul casei Suava porumbiţă zbura-se icircn văzduhul de arginthelliprdquo Serafi mul

bdquoTu ești din coasta mea ești o prezenţă lipsă Te recunosc clădită pentru mine os cu os Cariatida unui templu icircn care mă adă-postesc Icircn umbra și lumina fi ridei fi inţei mele Te-am resimţit icircn trup icircn zvacirccnirea inimii de o veșnicie Ce tainică putere ome-nește implacabil necesarărdquo Căruța de foc

bdquoSunt gingășii ce nu se pot grăi Icircn fi -rea lor tăcute și acoperite Vorbirea le icircm-puţinează și le stacircnjeneștehellip Am fost zbu-rat icircn bolţile icircnalte Icircn cerul inefabil dinăuntru O mare de safi r de la picioare-le Neprihănitei Cu luceferii lucind pe umeri și pe frunte Vibra văzduhul de har-pe și de alăute minunate Răsunau icircn fl u-iere de orgă veșnicele liturghiihellip Cu gene-le-ncărcate de ale lacrimilor stele Cu respiraţia tăiată palpitantă alterată Inundată de simţiri nemăsurate și fi rave la-olaltă Cutremurată fiinţa mea vibra cu

buza de cristal Pahar icircnfi orat sub arcușul minunat și inspirat Imperiul limitrof al trăirilor de necrezut supremerdquo Osana

bdquoE o inimă de carne dar și o inimă-n adi-eri Ușa urdinișului cu nimb și aur Aici albina lucrătoare cu aripi icircnvoalte Aerisește cu zefi rul cămara de zăpadă icircnsorită E lo-cul unde zboară serafimii miracircndu-se cu ochi nenumăraţi E sfacircnta sfintelor din templul viurdquo Floarea de foc

Creația poetică a icircnsemnat pentru Al Mironescu o bucurie icircn spirit o icircnmănun-chere a tuturor cunoștințelor și trăirilor sale extreme om de științe exacte cercetător al miracolului științific și om al meditației duhovnicești cercetător neobosit al revelației divine Aceste două axe icircn aparență antago-nice au fost liantul personalității luminoase și carismatice a omului Al Mironescu

bdquoElanul spontan expresia necăutată cu-vacircntul arhaic neologistic tehnic scientist sau erudit uneori juxtapuse ad-hoc extra-se din zestrea de memorie și experienţă a savantului dau naștere unui discurs cald și neprotocolar savant și familiar totdeoda-tă ce adună icircmpreună calităţile esenţiale ale personalităţii cărturarului-poetrdquo Elena Dulgheru

Cugetător creștin icircndrăgostit de Adevăr Alexandru Mironescu oferă vibrație pură prin scrierile sale cristalizacircnd icircn literatura romacircnă imaginea pelerinului cărturar care a văzut racircnjetul demonic al satacircrului prin pătimire și macircngacircierea icircngerului prin izbă-virea icircn creație

Pr Trandafi r Vid


S I N A X A R U L Icirc N C H I S O R I L O R

Valeriu Gafencu s-a născut la 24 ianuarie 1921 icircn localitatea Sacircn-gerei județul Bălți icircn Basarabia Tatăl său Va-sile Gafencu a fost de-putat icircn Sfatul Țării adunarea reprezentati-vă care a votat icircn 1918 Unirea cu Romacircnia După ocuparea Basarabiei de către bolșevici icircn iunie 1940 a fost deportat icircn Siberia unde a murit la scurt timp după aceea

Lui Valeriu icirci revine așadar sarcina de a se icircngriji de restul familiei mama și cele trei surori

Urmează cursurile liceului Ion Creangă din Bălți și icircn toamna anului 1941 cacircnd a fost arestat și condamnat la muncă sil-nică Valeriu Gafencu avea vacircrsta de 20 de ani Era student icircn anul al II-lea al Facultății de Drept și Filosofi e din Iași Reputatul profesor de Drept Civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces pe Gafencu

Valeriu

Gafencu

declaracircnd bdquoEste unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut de-a lungul icircntregii mele cariere didacticerdquo A fost condamnat icircnsă la 25 de ani de icircnchi-soare pentru acuzaţia de participare la bdquorebe-liunea legionarărdquo

Astfel tacircnărul Valeriu Gafencu a ajuns la Tacircrgu Ocna icircn decembrie 1949 după ce a trecut prin pușcăriile din Aiud (icircntemnițat de regimul dictatorial al lui Antonescu icircntre 1941 ndash 1944) și de la Pitești (icircnchisoare icircn care a avut loc cum-plita reeducare comunistă cunoscută sub numele de bdquofenomenul Piteștirdquo proces ca-talogat de Soljenițicircn ca cea mai mare bar-barie a sec al XX-lea)

Din cauza torturilor și a regimului monstruos din temnițele comuniste Valeriu Gafencu a ajuns la sanatoriul-icircn-chisoare Tacircrgu Ocna icircntr-o stare atacirct de

(1921 ndash 1952)



gravă icircncacirct supraviețuirea sa timp de doi ani (pacircnă la 18 febr 1952) poate fi consi-derată drept o minune

Prețul rezistenței sale morale și spiri-tuale icircn fața ighemonului comunist de la Pitești a fost unul care i-a răpit defi nitiv sănătatea TBC-ul pulmonar osos și gan-glionar reumatismul lipsa hranei necesa-re i-au ruinat trupul

Chipul său era icircnsă straniu scăldat icircn-tr-o lumină nepămacircnteană asupra căreia depun mărturie mulți din cei care au avut privilegiul de a-i fi icircn preajmă icircn ultima parte a vieții sale Sufl etul și mintea sa nu se despărțeau deloc de rugăciune

Icircn ultimul an hemoptizia (scuipa sacircnge) icircl transformase icircntr-o bdquoepavărdquo icircnsă doar la prima vedere căci lumina sfi n-țeniei trecea dincolo de bietul trup icircn suferință și icirci atingea pe ceilalți deținuți Cu această fi gură de sfacircnt ndash care nu poate fi explicată natural icircntrucacirct se știe că boala care icircl rodea aduce doar deprimare și schimonosire a chipului ndash a trecut la cele veșnice

Cu numeroase plăgi tuberculoase pe trup ndash care supurau permanent ndash Gafencu și-a așteptat moartea cu o seninătate care i-a icircnmuiat și pe gardienii-călăi Trupul său se făcuse cu adevărat lăcaș al Duhului Sfacircnt Pentru credința sa Valeriu a fost icircnvrednicit de Dumnezeu să-și cunoas-că ziua morții Pe 2 februarie 1952 el și-a rugat camarazii să-i procure o lumacirc-nare și o cămașă albă pe care să i le pre-gătească pentru ziua de 18 februarie a aceluiași an

A mai cerut ca o cruciuliță (pe care se pare că o avea de la logodnica sa) să-i fi e pusă icircn gură pe partea dreaptă spre a fi recunoscut la o eventuală dezgropare

La 18 februarie icircntre orele 1400 și 1500 după momente de rugăciune inca-descentă (cu fața transfi gurată) Valeriu a rostit ultimele cuvinte bdquoDoamne dă-mi robia care eliberează sufl etul și ia-mi liber-tatea care-mi robește sufl etulrdquo

La targa unde a fost depus spre a fi dus icircntr-o groapă comună (a tubercu-loșilor) au venit și s-au icircnchinat pe racircnd toți deținuții iar călăul Petre Orban a plecat din icircnchisoare pentru icircntreaga zi pentru a-i lăsa să-și ia rămas bun de la Valeriu

Valeriu Gafencu a fost omul jertfei totale Unul dintre bolnavii ce-l iubeau mult și-l admirau Victor Leonida Stra-tan obținuse printr-o intervenție speci-ală de la familie un pachet cu strepto-micină Deoarece starea lui era ceva mai bună a venit cu medicamentele și i le-a pus icircn brațe lui Valeriu fericit că icirci poate salva viața

Valeriu le-a primit și a doua zi l-a icircnștiințat pe Stratan că a hotăracirct să le ce-deze pastorului Wurmbrand spunacircnd că acesta se afl ă de asemenea icircntr-o sta-re gravă și salvarea lui ar icircnsemna mult pentru dezvoltarea creștinătății deoare-ce este o personalitate recunoscută cu relații internaționale și o mare putere de infl uență

Stratan s-a supărat și a declarat că nu este de acord Atunci cu blacircndețe Valeriu



i-a spus că din moment ce i-a dăruit me-dicamentele acum ele icirci aparțin și are li-bertatea să le folosească potrivit icircndem-nului conștiinței lui

Icircntr-adevăr medicamentele au fost fo-losite de pastorul Wurmbrand a cărui viață a fost astfel salvată Nu după mult timp pastorul avea să facă un gest similar cedacircnd injecțiile primite de el chiar unui legionar De aici și confuzia icircntreținută icircn media că pastorul i-ar fi salvat viața lui Gafencu și nu invers

Impresionat de trăirea creștină a lui Gafencu pastorul Wurmbrand a declarat că vrea să intre icircn Rai pe aceeași poartă pe care intră și Valeriu și și-a luat angajamen-tul că dacă va mai fi vreodată liber să vor-bească lumii icircntregi despre trăirea de

excepție a lui Valeriu și a camarazilor săi Numai că Wurmbrand a uitat repede cele promise

Studentul medicinist care l-a icircngrijit pe Gafencu pacircnă icircn ultima clipă dr Aristide Lefa a dat un interviu icircn legătu-ră cu acesta

Rep Spuneți-ne vă rugăm o icircntacircmplare mai deosebită cu pacientul Valeriu Gafencu

Dr Aristide Lefa Sunt foarte multe de zis icircnsă am să mă opresc asupra uneia singure Valeriu urma să suporte o intervenție chirurgicală la spitalul din lo-calitate fi indcă noi nu aveam cele nece-sare pentru a-l opera icircn penitenciar Operația a fost foarte mult icircntacircrziată de autoritățile comuniste Cacircnd l-au pus pe masa de operație nu i-au făcut cum trebu-ie anestezicul sau acesta era expirat pen-tru că trupul lui Gafencu nu amorțise Și l-au operat mai bine de jumătate de oră pe viu iar el nu a spus un cuvacircnt Și-au dat seama la final ce făcuseră au rămas impresionați dar viața unui deținut nu va-lora nimic pe atunci

Rep Cum a murit Valeriu GafencuDr Aristide Lefa A fost un miracol că

a supraviețuit atacirct Pe fi nal abia mai putea respira inima icirci bătea cu puterehellip I-am dat apă cu zahăr căci n-aveam nici un tratament la dispoziție După ce a luat două guri s-a ridicat și m-a mustrat ușor bdquoLui i-au dat pe cruce fi ere iar voi icircmi dați mie miererdquohellip

Imediat ce i-a fost scos trupul afară și pus pe pămacircnt deși fusese o zi călduroa-



să cu soare pacircnă atunci icircn cacircteva minu-te s-a pornit o ninsoarea teribilă care a acoperit tot noroiul din jurul corpului lui Valeriu

Sfaturile date prin scrisorile trimise celor trei surori mai mici și mamei sale Valeriu le icircmpărtășește cu drag tuturor pentru că a iubit pe toţi oamenii și toate creaturile lui Dumnezeu Deschiderea su-fl etului său ne obligă pe mulți la un exa-men de conștiinţă amănunţit la asculta-rea glasului cugetului nostru bdquoSă trăim icircn adevăr să ne smulgem din păcat să sacrifi -căm totul pentru Hristos pentru adevăr Numai așa ne putem macircntui ne putem cacircș-tiga fericireardquo bdquoCăutaţi fericirea icircn sufl ete-le voastre Nu o căutaţi icircn afara voastră Să nu așteptaţi fericirea să vină din altă parte decacirct dinlăuntrul vostru din sufl etul vostru unde sălășluiește Domnul iubirii Hristos Dacă veţi aștepta fericirea din afara voas-tră veţi trăi decepţii peste decepţii și nicio-dată nu o veţi atingerdquo

Iată și cacircteva mărturii despre cel su-pranumit de părintele Nicolae Steinhardt bdquoSfacircntul icircnchisorilorrdquo

bdquoEra icircnalt puțin adus de spate căci pova-ra anilor petrecuți icircn icircnchisoare icircși pusese am-prenta purta pe cap o căciuliță croșetată care semăna cu o armură medievală teșită ce-i acoperea fr untea fi gura ascetică de mucenic bizantin dar avacircnd o față luminoasă suracirc-zătoare care ușor trecea din zacircmbet icircntr-un racircs tonic neostentativ dar puternic reconfor-tant Părea coboracirct dintr-o pictură medieva-lă pentru a răspacircndi icircn jur tihnăhellip Am vă-

zut cum la acest om pe măsură ce puterile fi zice icircl părăseau cele spirituale deveneau tot mai puternice Devenise un schelet care abia se mai ridica de pe pat dar care nu icircnceta să ne tălmăcească din tacirclcurile evanghelice Se eteriza pur și simplu sleindu-se icircn acelasi timp fi zicrdquo (Traian Popescu)

bdquoDumnezeu revărsase asupra lui harul fr umuseții sub toate aspectele fi zic părea un Arhanghel purtacircnd cacircnd spada de foc a cuvacircntului dumnezeiesc cacircnd crinul curăției plin de parfum tainic Moral nu i se putea reproșa ceva smerenia icircmbinacircndu-se cu te-nacitatea hotăracircrilor Spiritual era transfi -gurat tot timpul icircntr-o stare extatică aproa-pe permanentă nu puteai să-ți dai seama dacă ceea ce spune vede icircn duh sau dacă Duhul vorbește prin el Viața lui era zbor spre icircnălțimi cu greu icircl puteai urmări Cacircnd eram icircmpreună cu părintele Serghie Vasile sub a cărui icircndrumare ne icircnsușeam rugăciu-nea isihastă Valeriu iradia la nivelul percepțiilor senzoriale o căldură interioară de o intensitate greu de icircnțeles și de expri-mat cuvacircntul rămacircnacircnd dator icircn actul cu-prinderiirdquo (Virgil Maxim)

bdquoIcircntre cei mai cunoscuți martori-martiri care au suferit trăind pe cele mai icircnalte culmi ale spiritualității creștine stacirclp al rezistenței spirituale romacircnești din timpul opresiunii comuniste considerăm a fi fost atunci stu-dentul VALERIU GAFENCUrdquo (IPS Bar-tolomeu Anania)

Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS

EPISCOPUL EPURAT DE COMUNIŞTI

Episcopul Cosma Petrovici a fost bdquopus icircn retragere prin decretul 183610 septembrie 1947rdquo Icircn felul acesta Legea nr 166 pentru punerea icircn retragere a clerului promulgată la 30 mai 1947 va marca sfacircrșitul vrednicului episcop al Dunării de Jos Și din păcate nu a fost singurul caz

INTRODUCERE

Anul 1945 an fatidic pentru icircntreaga ţară romacircnească a fost un an de mare co-titură și pentru Biserica Ortodoxă Romacircnă Icircncă de atunci se vorbea (și nu era nimic neadevărat) despre o iminentă epurare a ierarhiei superioare bisericești și icircn speci-al a ierarhilor ardeleni vizat fi ind chiar mitropolitul Nicolae Bălan Printre ierar-

hii avuţi icircn vedere de către noile autorități de stat se afl a și episcopul Dunării de Jos Cosma Petrovici care prin refuzul de a colabora cu noile structuri devenise o persoană incomodă

Icircn 1945 nu există icircncă un document concret care să demonstreze intenţia cla-ră a autorităţilor comuniste de a icircnlătura parte din ierarhia Bisericii Ortodoxe Romacircne O astfel de lege va fi promulga-


M A R T I R I A I N E A M U L U I R O M Acirc N E S C

tă abia icircn 1947 Dar au existat totuși ierarhi care au fost scoși din scaun icircnainte ca le-gea respectivă să intre icircn vigoare printre aceștia număracircndu-se Tit Simedrea mitro-politul Bucovinei de Sud și mitropolitul Olteniei Nifon Criveanu

PRIMII ANI STUDIILE SEMINARIALE ŞI UNIVERSITARE

Episcopul Cosma Petrovici s-a născut la 11 ianuarie 1873 icircn orașul Brăila din pă-rinţii Vasile și Ecaterina (originară din judeţul Ialomiţa comuna Făcăeni) tatăl fi ind slujbaș la vamă iar mama casnică după cum erau multe femei din acea perioadă Conform propriilor mărturisiri icircn formarea viitorului vlădică un rol important l-a avut bunica dinspre mamă Anica aceasta obișnuindu-și nepotul cu mersul la biserică și dacircndu-i primele icircnvăţături de credinţă

Icircn august 1888 după numai doi ani de gimnaziu la Brăila tacircnărul Petrovici insis-tă pe lacircngă mama sa să-l lase să se icircnscrie la examenul pentru burse de la Seminarul din Galaţi bdquoIcircmi aduc aminte spunea episcopul Cosma cum sărmana mi-a dat 20 de lei prea mult pentru acele zile ca să acopere drumul vaporul la Galaţi și actele trebu-itoarerdquo Dorința tacircnărului candidat a fost icircmplinită de bunul Dumnezeu el fi ind ad-mis al doilea Din păcate mama sa va muri la scurt timp după aceea neavacircnd bucuria de a-și vedea fi ul slujind lui Dumnezeu

După absolvirea cursului inferior la Seminarul din Galaţi (1888-1892) și a cursu-lui superior la Seminarul bdquoVeniamin Costachirdquo din Iași (1892-1896) urmează cursu-rile Facultății de Teologie din Cernăuţi (1896-1900)

ACTIVITATE SACERDOTALĂ

După absolvirea Facultăţii de Teologie scrie Pr Prof Dr Mircea Păcurariu tacircnă-rul Petrovici a fost hirotonit diacon la catedrala din Dorohoi (1897-1902) apoi pre-ot (1902-1913) și protopop icircn Dorohoi (1902-1909) Icircn perioada 1909-1913 părin-tele Petrovici este ales de către colegii săi preoţi membru al Consistoriului Superior Bisericesc icircnaltul for icircnfi inţat de către ministrul Spiru Haret Apoi la 1 septembrie 1913 viitorul episcop este numit profesor de religie la Liceul bdquoAnastase Bașotărdquo și pre-ot icircn Pomacircrla jud Botoșani (1913-1917) la o biserică particulară afl ată sub oblădu-irea unei epitropii după cum se mai obișnuia icircncă icircn acele vremuri Dar bunul Dumnezeu avea să icircl cheme pe slujitorul Său la o ascultare mult mai icircnaltă

Icircn anul 1916 icircncepe războiul cu toate suferinţele ce le presupune o astfel de cala-mitate Astfel liceul se transformă icircn spital iar părintele Petrovici se implică alături de ceilalţi preoţi ai ţării icircn lupta pentru alinarea suferinţelor victimelor Apoi icircn vara



Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș

anului 1917 icirci moare soţia lăsacircndu-l vă-duv cu opt copii

VICAR LA IAŞI

ŞI EPISCOP LA DUNĂREA

DE JOS

Icircn luna iunie a anului 1923 la reco-mandarea Preasfi nţitului Nicodim Mun-teanu episcopul Hușilor și viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Romacircne preotul Pe-trovici este numit de către mitropolitul Pimen Georgescu vicar al Mitropoliei Ia-șilor fi ind hirotonit sub numele de Cos-ma Botoșăneanu La 18 iunie 1924 Ma-rele Colegiu Electoral al Bisericii Ortodoxe Romacircne icircl alegea icircn demnita-tea de Episcop al Dunării de Jos fi ind in-stalat icircn scaun la 29 iunie 1924

Episcopul Cosma Petrovici icircnregis-trează icircn istoria Eparhiei Dunării de Jos 23 de ani de păstorire (1924-1947) Slujirea sa arhierească se icircndreaptă icircn di-mensiunea sa edilitară majoritar spre Dobrogea unde zidește și sfi nţește bise-rici și se icircngrijește de mănăstirile din zonă La Galaţi ctitorește noua clădire a

Seminarului care dăinuie pacircnă astăzi Sub raport cultural icircntemeiază și editează trei periodice bisericești locale Căminul (1925-1941) Solidaritatea și Vestitorul (1926-1949)

Așa cum spuneam activitatea econo-mică o icircndreaptă mai ales către zona Dobrogei Astfel la marile mănăstiri din judeţul Tulcea Celic Dere Cocoș și Saon pune bazele livezilor de pomi fructiferi și podgoriilor care devin sursa unui cacircștig sigur și destul de consistent din care epar-hia putea supravieţui Treptat se vor adă-uga zestrei economice a eparhiei alte mici activităţi care au rotunjit veniturile săra-ce ale episcopiei și care au fost orientate spre cacircteva obiective prioritare refacerea Catedralei episcopale din Galaţi fi naliza-rea monumentalei biserici a Mănăstirii Celic Dere sfi nţită icircn 1932 construcţia de noi chilii la cele trei mari mănăstiri tul-cene Celic Dere Cocoș și Saon cu per-sonal tot mai numeros

Regiunea Dunării de Jos zona Covur-luiului unde icircn anii războiului se desfășu-raseră atacirctea operaţiuni militare se afl a icircn mare suferinţă și lipsuri Cum oamenii


M A R T I R I A I N E A M U L U I R O M Acirc N E S CMă

năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior

politici ai locului nu ofereau nici un spri-jin fără un anume preţ episcopul Cosma Petrovici a preferat să se descurce prin mijloace proprii cu toate că potrivit pro-priilor mărturisiri icircn momentul instală-rii a găsit icircn caseta episcopiei numai 25 de lei Totuși nu se descurajează ci dimpo-trivă lucrează ca pentru Domnul

La toate acestea se adaugă cea mai im-portantă ctitorie personală a Preasfi nțitului Cosma Petrovici actuala mănăstire și or-felinat bdquoSfacircntul Vasile cel Marerdquo din Galaţi proiectată iniţial ca un așezămacircnt pentru educaţia tinerelor un internat de fete ri-dicat icircn perioada 1928-1939 Astfel cu fondurile proprii ale episcopiei s-a ridi-cat una dintre cele mai mari și mai fru-moase clădiri din Galaţi care din păcate a cunoscut numeroase icircncercări

Și nu icircn cele din urmă cunoscacircnd ne-voia de preoţi vrednici dar și bine pregă-tiţi din punct de vedere intelectual la 11 mai 1925 inaugurează noua clădire a Seminarului bdquoSfacircntul Andreirdquo din Galați

Pe planul dezvoltării vieţii spirituale și a formării permanente a clerului din Eparhie episcopul Cosma Petrovici este

iniţiatorul conferinţelor de vară de la Mănăstirea Cocoș unde preoţii eparhiei



pe serii purtau discuţii pe teme duhovnicești De asemenea episcopul Cosma Petrovici obișnuia să facă vizite și să slujească adesea icircn parohiile din eparhie multe din ele



extrem de izolate cum erau cele din Delta Dunării Cu prilejul uneia dintre aceste vizite trecacircnd prin satele de pe Braţul Sf Gheorghe și apoi la Sulina ierarhul Dunării de Jos poposește și pe Insula Șerpilor ultima frontieră din mare a Romacircniei unde a sfi nţit locul pentru un schit care din păcate nu a mai putut fi terminat

Marele cutremur din noiembrie 1940 a distrus un număr important de lăcașe de cult printre care și catedrala abia re-făcută Multe lucruri trebuiau luate de la capăt La această nenorocire s-au adăugat și greutăţile celui de-al Doilea Război Mondial Munca intensă și neajunsurile vremurilor au afectat grav starea de sănă-tate a episcopului afl at deja la o vacircrstă icircn-aintată

MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR

bdquoPreocupat exclusiv cu problemele reli-gioase și gospodărești icircn legătură cu eparhia pe care o conduce cu o rară destoinicie epi-scopul Dunării de Jos nu s-a coboracirct icircn are-na gălăgiei cotidiene unde laudele și pone-gririle se supralicitează icircn paguba morală a celor care le caută s-a coboracirct icircnsă de nenu-mărate ori acolo unde a crezut că prezenţa sa poate să infl uenţeze icircn bine mediul fără ca pentru aceasta să pretindă deșartele lau-de ale lumiirdquo scria ziaristul gălăţean Teodor Iordache icircn anul 1936 caracterizacircndu-l astfel pe vlădică și arătacircnd că Episcopul Cosma cu răbdare și prin puterea exem-plului a ajuns să fi e respectat și iubit icircn

Galaţi dar nu numai tot mai mulţi alătu-racircndu-se proiectelor sale

La prăznuirea a 10 ani de păstorire la Dunărea de Jos economul Petru Ghe Savin preot icircn comuna Braniștea scria despre slujirea episcopului său astfel bdquohellip Păstorul nostru poate să icircntoarcă icircndărăt privirea cu duioșie pentru tot ce l-a icircnvred-nicit Dumnezeu să icircnfăptuiască Și poate privi cu icircncredere icircn viitor că silinţa și voin-ţa lui au putut birui apucăturile cele rele ale multora dintre noi și au icircnfăptuit minunea cea mare a regenerării vieţii noastre sufl e-tești trezindu-ne la datorie și dacircndu-ni-se nouă tuturor exemplu de sobrietate racircndu-ire economie și bunătatehellip Episcopul prin iubire ca și samarineanul milostiv se opreș-te și se apleacă asupra celui căzut icircntre tacircl-hari icircl icircndreaptă icircl povăţuiește cu mustră-rile părintești ca printr-un leac de preţ și scuturacircndu-l icircl așază pe scaunul său demn și icircnţelegător al rostului lui de preot icircn sluj-ba altarului Prin tactul său și prin felul cum și-a icircnţeles apostolatul său de păstor a pătruns și mai temeinic și mai departe icircn ini-mile noastrerdquo

COMUNIŞTII bdquoREZOLVĂrdquo

CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI

Icircn mai 1947 Adunarea Deputaţilor dominată de comuniști vota Legea nr 166 pentru punerea icircn retragere a mem-brilor clerului tuturor cultelor prin care urmau să fi e constituite bdquocomisiuni speci-alerdquo care să bdquoavizezerdquo punerea icircn retragere



a acelor arhierei bdquodeveniţi improprii funcţiunii lor din cauza unor invalidităţi fi zice sau de altă naturărdquo Prin această manevră comuniștii doreau să elibereze cacircteva scaune epi-scopale pe care sperau apoi să le ocupe cu oameni mai bdquofl exibilirdquo Printre cei direct vi-zaţi era și episcopul Cosma afl at icircn suferinţă

Icircn articolul 7 al Legii se prevedea că bdquoArhiereii-vicari episcopii arhiepiscopii și mitropoliții Bisericii Ortodoxe Romacircne deveniți improprii funcțiunii lor din cauza unor invalidități fizice sau de altă natură vor putea fi puși icircn retragere la cererea Ministerului Cultelor icircn urma avizului conform al unei Comisii speciale primind o sumă egală cu salariul gradului respectiv fără altă indemnizație avacircnd icircnsă dreptul de icircngrijire și icircntreținere icircntr-una din mănăstiri pe tot timpul cacirct locuiesc icircn mănăstire Comisia specială de mai sus va fi alcătuită din delegatul Ministerului Cultelor ca președinte care va putea fi și medic un magistrat delegat al Ministerului Justiției și un delegat al Sfacircntului Sinodrdquo De la Vasile Manea afl ăm că episcopul Cosma a fost bdquopus icircn retragere prin decretul 183610 septembrie 1947rdquo trecacircnd la cele veșnice la 16 de-cembrie 1948 și fi ind icircnmormacircntat icircn curtea Bisericii Mavromol din Galaţi după do-rinţa sa

Icircn anul 1995 episcopul Casian al Dunării de Jos a strămutat icircn Catedrala Episcopală icircntr-un mormacircnt anume pregătit rămășiţele pămacircntești ale Preasfi nţitului Cosma care așteaptă aici Icircnvierea cea de obște și răsplata ostenelilor sale

IcircNCHEIERE

Icircn icircncheiere menționăm faptul că toți membrii ierarhiei superioare aveau dosare de urmărire astfel icircncacirct situația Bisericii Ortodoxe Romacircne era cunoscută icircntru totul noilor structuri politice care au preluat puterea la 6 martie 1945 Icircncă din anul 1945 acestea au făcut o verifi care atacirct ierarhilor icircn funcție cacirct și potențialilor candidați ast-fel icircncacirct la 23 august 1946 Sfacircntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romacircne a primit un referat din partea autorităților de stat prin care se cerea pensionarea urgentă a unor ie-rarhi pe motiv de boală adevărata pricină fi ind de fapt așa cum afi rmau istoricii George Enache și Adrian Nicolae Petcu că aceștia erau ierarhi bdquonecorespunzători cerințelor impuse de noul ritm al vremiirdquo Icircn felul acesta Biserica neamului a pierdut mulţi ie-rarhi de mare vrednicie printre care și pe Episcopul Cosma Petrovici al Dunării de Jos

Veșnica lui pomenire

Protoiereu Constantin Totolici


P A G I N A N E P S I S

Icircn perioada 19-26 noiembrie 2016 asociaţia NEPSIS Franţa a organizat cu bine-cuvacircntarea Icircnaltpreasfi nţitului Iosif și cu sprijinul Departamentului de Pelerina-je al Mitropoliei primul pelerinaj icircn Ţara Sfacircntă dedicat tinerilor cu vacircrste cuprin-

se icircntre 18 și 35 de ani Acesta s-a desfășurat pe parcursul a 8 zile după un program adaptat pentru tinerii Nepsis propus de diaconul Bogdan Grecu Astfel 51 de tineri alături de părintele Iulian Nistea și de diaconul Bogdan Grecu am reușit să compri-măm timpul biblic dintre Vechiul și Noul Testament parcurgacircnd toate evenimentele legate de Macircntuitorul Hristos icircn numai o săptămacircnă

Nu se poate descrie icircn cuvinte ceea ce s-a icircntacircmplat cu fi ecare dintre noi pe parcur-sul acestui pelerinaj dar cert este că ne-am icircntors cu toţii mai luminoși decacirct atunci cacircnd

PELERINAJUL NEPSIS

IcircN ŢARA SFAcircNTĂ

un mijloc de a-L icircntacirclni pe Dumnezeu



bdquolaquoIcircntr-o viaţă de om trebuie să faci un copil să construiești o casă să sădești un pomraquo așa spune icircnţelepciunea populară Tind să cred că lucrurile s-au mai schimbat dar icircn același timp nu contest intempo-ralitatea acestui laquosfatraquo Totuși dacă ar fi după mine aș mai adăuga următoarele cuvinte laquo să mergi icircntr-un pelerinaj icircn Israelraquo Sunt de acord și cred că Dumnezeu este oriunde este un non-sens să vorbești despre o geo-

am plecat Dar cum oare să nu fi e așa după ce am slujit o Sfacircntă Liturghie icircn peștera Nașterii Domnului din Betleem sau o altă Sfacircntă Liturghie icircn faţa Pietrei Răstignirii de pe Golgota Inimile noastre nu au putut face faţă bucuriei resimţite pe par-cursul icircntregului pelerinajhellip

Pentru a vă reda o mică parte din esenţa acestei călătorii deose-bite veţi găsi mai jos mărturia Oxanei apropiată a echipei Nepsis Paris Mărturiile complete foto-grafi ile și materialele video din pe-lerinaj se găsesc pe site-ul nostru wwwnepsisorg la pagina dedica-tă pelerinajului Vă așteptăm ală-turi de noi și anul acesta icircn cadrul altor evenimente și pelerinaje

Următorul eveniment la care vă invităm este Congresul Nepsis organizat la Paris pe 25 februarie 2017



grafi e a lui Dumnezeu Dar icircn Israel prezenţa Lui este specială cel putin așa o găsesc eu De ce Simplu Acolo Adevărul din Scriptură capătă o formă mult mai reală și palpabilă datorită locurilor icircnsemnate prin biserici și mănăstiri sau pur și simplu a peisajelor naturale și arhitecturalehellip

Israelul mai este perceput și ca un loc de căutare sau regăsire fie a sinelui fie a lui Dumnezeu Tinerii sunt cei mai vizaţi icircn acest sens Experienţa pelerinajului Nepsis icircn Israel organizat icircn perioada 19-26 no-iembrie 2016 pentru tinerii ortodocși m-a ajutat să icircnţeleg că toate diferenţele noastre din viaţa socială obișnuită dispar pe Pămacircntul Făgăduinţei și tindem să devenim un icircntreg prin aspiraţiile noastre de a-L cu-noaște pe Dumnezeu de a ne apropia de El de a icircnţelege rostul nostru și de a găsi calea noastră Introvert sau extrovert medic sau femeie de serviciu căsătorit sau necăsătorit

ne este sete de Dumnezeu Vrem să-L cunoaș-tem De aceea foarte des pe parcursul aces-tui pelerinaj toată energia și neliniștea tine-reţii noastre din timpul liber pălea icircn faţa tăcerii și adacircncirii icircn sine din timpul expli-caţiilor date de către dragul nostru ghid

Pentru mine personal Israelul a devenit și locul unde timpul se oprește icircn loc Ne do-rim de foarte multe ori acest lucru nu Atunci cacircnd predăm proiecte cacircnd suntem icircn vacan-ţă sau cacircnd toate lucrurile merg perfect icircn via-ţa noastrăhellip Ei bine aparent acest lucru este posibil doar icircn contextul uitării de sine și dă-ruirii gacircndurilor noastre lui Dumnezeu Nu contează de unde vii ce faci ce vrei să faci ce te doare pe cine iubeștihellip odată ce ești pe pă-macircntul unde Hristos a suferit urmează-L pe El de la Betleem la Golgota

Mergeţi icircn Israel Acolo ești doar tu și Dumnezeurdquo

Roxana Lungu


D I N V I A A P A R O H I I L O R

Icircn perioada icircn 28-31 ianuarie 2017 la Roma a avut loc proiectul pastoral-misio-nar și catehetic intitulat bdquoIcoana lui Hristos - chipul omului icircndumnezeitrdquo Oaspetele de onoare al acestui eveniment important a fost IcircPS Casian arhiepiscopul Dunării de Jos care a susținut următoarele conferințe din cadrul programului prezentat mai jos

Duminică 29 ianuarie

0930 ndash Dumnezeiasca Liturghie la Paraclisul Sfacircntul Alexie Omul lui Dumnezeu din

Roma - Torre Spaccata (Via Torre Spaccata 157)

PROIECTUL PASTORAL-MISIONAR ȘI CATEHETIC

bdquoICOANA LUI HRISTOS - CHIPUL OMULUI

IcircNDUMNEZEITrdquo IcircN EPISCOPIA ITALIEI



1700 ndash Vecernie la Parohia Nașterea Maicii Domnului din Roma II (Via Gallia 162)1800 ndash Conferința cu tema bdquoImportanța icoanei icircn viața creștinului și a fami-

liei salerdquo adresată credincioșilor din Roma și Regiunea Lazio



Luni 30 ianuarie

0930 ndash Dumnezeiasca Liturghie la Parohia Sfacircnta Cuvioasă Muceniță Anastasia din

Albano-Genzano



1800 ndash Conferința cu tema bdquoTeologia icoanei - izvor de inspirație pentru trans-fi gurarea vieții noastrerdquo adresată preoților și preoteselor din Roma și Regiunea Lazio la Parohia Roma III



Marți 31 ianuarie

0845 ndash Conferința cu tema bdquoIcoana lui Hristos ndash chipul omului icircndumneze-

itrdquo icircn cadrul Congresului și Adunării Eparhiale Proiectul pastoral-misionar și catehetic bdquoIcoana lui Hristos ndash chipul omului icircn-

dumnezeitrdquo se icircnscrie icircn cadrul evenimentelor legate de Anul Omagial al Sfi ntelor Icoane al iconarilor și al pictorilor bisericești



Sub președinția Preasfi nțitului Pă-rinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei la

Roma marți 31 ianuarie ac au avut loc lucrările Adunării Eparhiale și ale Con-gresului Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei (EORI) Icircn cadrul ședinței au fost aprobate atacirct rapoartele sectoarelor de ac-tivitate ale Eparhiei Italiei aferente anului 2016 cacirct și propunerile pentru anul icircn curs Invitatul de onoare din acest an al EORI a fost Icircnaltpreasfi nțitul Părinte Ca-sian arhiepiscopul Dunării de Jos

ADUNAREA EPARHIALĂ ȘI CONGRESUL EPISCOPIEI

ORTODOXE ROMAcircNE A ITALIEI

Programul a icircnceput cu o slujbă de Te-Deum după care Preasfințitul Părinte Siluan a adresat celor prezenți un cuvacircnt de icircntacircmpinare

După cuvacircntul Preasfinției Sale Icircnaltpreasfi nțitul Casian a susținut prele-gerea cu tema bdquoIcoana lui Hristos ndash chi-pul omului icircndumnezeitrdquo Conferința face parte dintr-un proiect pastoral-misionar și catehetic mai amplu desfășurat de EORI icircn perioada 29-31 ianuarie ce are ca titlu bdquoIcoana lui Hristos ndash chipul omului icircn-dumnezeitrdquo







Au urmat saluturile ofi ciale ale reprezentanților autorităților romacirc-ne și italiene prezenți la Congres după care au icircnceput lucrările Sesi-unii Ordinare a Adunării Eparhiale cu următoarea ordine de zi Prezen-tarea Raportului General de Activi-tate a Eparhiei pe anul 2016 pre-zentarea și aprobarea Bilanțului Bugetar pe anul 2016 și a Planului Financiar pe anul 2017 ale Centru-lui Eparhial completarea număru-lui statutar al membrilor clerici și mi-reni ai Consiliului Eparhial și ai Adunării Eparhiale

La fi nalul adunării Preasfi nțitul Părinte Siluan a avut o convorbire cu caracter duhovnicesc și pasto-ral-misionar cu preotesele prezente la acest eveniment


Reţeteși sfaturi practice

PASTĂ DE PEȘTE

simplă și delicioasă merge atacirct pentru o masă festivă cacirct și pentru o masă de zi cu zi

Ingrediente 1 conservă pește 3 roșii me-dii 1 morcov mic 1 măr acruț 1 ceapă me-die tăiată fi n (1-2 linguri) verdeață sare pi-per 1 lingură smacircntacircnă sau maioneză Mod de preparare Morcovul curățat se dă pe răzătoare la fel și mărul Icircntr-un bol se pune peștele se scot oasele (dacă sunt) și se mărunțește cu o furculiță deasupra se adau-gă morcovul ceapa mărul verdeața (pătrun-jel mărar busuioc cimbru etc tocate mă-

runt) sare piper după gust și smacircntacircna se amestecă bine Roșiile se taie rondele și pe fi -ecare bucată se pune o linguriță de pastă (poa-te fi servită și pe biscuiți sărați) ornată cu verdeață Se ține la frigider pacircnă la momen-tul servirii

PATE DE OUĂ

un aperitiv versatil un deliciu absolut cu minimum de efortIngrediente 3 ouă 2 căței de usturoi 1 ceapă 3 linguri nuci măcinate ulei de măsline și sare

Mod de preparare Se fi erb ouăle 10 minute și se răcesc icircn apă rece Icircntr-o ti-gaie se călește ceapa tăiată mărunt icircn puțin ulei cca 5-7 minute la foc mic apoi se adaugă usturoiul pisat și se oprește focul Se pun icircntr-un blender ouăle curățate nucile ceapa și uleiul din tigaie și se frulează pacircnă se obține o pas-tă fi nă Adăugați sare după gust


R E E T E | I S F A T U R I P R A C T I C E

Pateul se poate servi de exemplu pe pacircine prăjită

RAȚĂ CU MERE

o macircncare cu gust incomparabil care poate icircmbogăți o masă de sărbătoare

Ingrediente o rață de cca 2 kg 100 g pru-ne uscate fără sacircmburi 3-4 căței de usturoi 2-3 mere 2-3 cartofi (se pot icircnlocui cu mere) zeamă de lămacircie sare piper

Mod de preparare Rața se spală și se usucă Apoi se unge și icircn interior și pe dinafară cu miere usturoi pisat sare piper

și zeamă de lămacircie după care se lasă la marinat pacircnă a doua zi la rece Merele se spală și se taie bucăți Se umple burta raței cu prune și mere Icircntr-un vas pentru cup-tor se așază o bucată de hacircrtie de copt de două ori cacirct lungimea vasului astfel icircncacirct rața să poată fi și acoperită Se pune rața pe hacircrtie icircnconjurată de bucăți de mere șisau cartofi (totul asezonat cu sare și piper) Se acoperă rața cu hacircrtia de copt iar colțurile se prind unele de altele și se dă la cuptorul preicircncălzit la 200deg C cca 2 ndash 25 ore Cacircnd rața este aproape gata desfaceți partea de sus a hacircrtiei și mai lăsați-o la cuptor pacircnă se rumenește

SALATA bdquoSTRUGURErdquo

o salată elegantă delicioasă ce poate fi vedeta unei mese festive

Ingrediente 2 fi leuri de pui 3 ouă 100-150 g cașcaval tare 300-400 g struguri 12 cană nuci măcinate 1-3 lingurițe curry maione-ză (sau iaurt grecesc pentru varianta diete-tică) 12 lămacircie ulei sare

Mod de preparare Se spală carnea și se taie icircn bucățele mici după care se marinează cu sucul de la o ju-mătate de lămacircie cca 30 minute Se icircncin-ge uleiul icircntr-o tigaie și carnea se prăjește foarte rapid la foc mare După ce s-a ru-menit se presară deasupra praful de cur-ry și puțină sare și se lasă puiul la gătit icircncă 5 minute la foc mic și acoperit cu capac Carnea răcită se pune la scurs icircntr-o sită



Se ia un platou și se așază bucățelele de pui icircntr-o grămăjoară icircn formă de bob de strugure care apoi se unge cu o parte de maioneză și se presară nuci Se continuă cu un strat din ouăle rase apoi iar maio-neză și deasupra nuci Urmează stratul cu cașcavalul ras apoi maioneză și nuci dea-supra Acum toată suprafața grămezii obținute se unge cu maioneză și se acope-ră cu jumătăți de boabe de strugure (fără semințe) Decorați la fi nal salata cu re-stul de nuci și o codiță de strugure

(după bucătarultv)

PRĂJITURĂ CU IAURT

FRIȘCĂ ȘI PIERSICI

o propunere pentru a deveni cofetarul familiei

Ingrediente 250 g pișcoturi 150 g cremă de bracircnză cu smacircntacircnă (Almett e sau mascarpone) 150 g zahăr pudră esență de vanilie 200+100 ml frișcă lichidă 500 g iaurt cu piersici 2 plicuri gelatină granule 700 g compot piersici

Mod de preparare Tapetăm o formă de chec cu folie alimen-tară Pișcoturile le trecem prin zeama de compot și cu ele tapetăm marginile for-mei de chec Tăiem puțin din fiecare pișcotGelatina o hidratăm icircn 200 ml zeamă din compot timp de 10 minute apoi o topim pe foc mic fără a o da icircn clocot Crema de bracircnză o amestecăm cu zahărul pudră adă-ugăm apoi esența de vanilie iaurtul de fructe (cine dorește poate pune icircn iaurt piersici din compot tăiate mărunt) gela-tina dizolvată și 200 ml frișcă bătută spu-mă Crema obținută o turnăm icircn forma de chec tapetată cu pișcoturi Peste cremă așezăm din nou pișcoturi și dăm la frigi-der de seara pacircnă dimineața sau cel puțin 4 ore Răsturnăm prăjitura pe un platou Decorăm cu piersicile din compot pe care le tăiem felii și le așezăm deasupra Frișca rămasă o mixăm spumă tare și continuăm decorarea prăjiturii cu ea după imaginația fi ecăruia

Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ

1S-a tot discutat despre puterea lămacirc-ii de a curăța organismul și de a echi-libra pH-ul s-au scris numeroase ar-

ticole despre benefi ciile consumului de apă cu lămacircie pe stomacul gol cu toate aces-tea lămacircia poate face mult mai multe pen-tru tine Lămacircia conține și limonoizi niște fi tochimicale extrem de puternice icircn lupta cu bolile care sunt chiar mai efi ciente de-cacirct chimioterapia după unii specialiști Aceste fi tochimicale protejează icircmpotriva anumitor forme de cancer scad colestero-lul ajută la detoxifi erea fi catului și sunt icircn cantitate de 10 ori mai mare icircn coajă decacirct icircn suc Dacă vrei să beneficiezi de toate proprietățile lămacircii ar trebui s-o consumi icircn totalitate și nu doar să asezonezi prepa-ratele cu sucul ei Cea mai simplă modali-tate de a folosi lămacircia cu coajă pulpă suc și chiar sacircmburi este să o congelezi Caută lămacirci bio spală-le și păstrează-le la conge-lator icircntregi sau tăiate icircn sferturi Odată icircnghețată luați o răzătoare și radeți din ea (pe răzătoarea fi nă) peste preparatele ali-mentare dorite salate ciorbe supe cerea-le sosuri pentru paste orez prăjituri și pes-te orice preparat vreţi

2Scorțișoara este un condiment ce aduce o mulțime de benefi cii orga-nismului (pe lacircngă faptul că este unul

dintre cei mai mari dușmani ai kilograme-lor icircn plus) icircmbunătățește digestia ameli-orează senzația de greață combate balona-rea și diareea icircmbunătățește circulația

periferică anihilează respirația uracirct miro-sitoare reglează menstruația icircntărește sis-temul imunitar previne icircmbătracircnirea celu-lară reglează nivelul glucozei din sacircnge și al insulinei accelerează metabolismul și re-duce considerabil pofta de dulce Dar atenție consumul de scorțișoară icircn exces poate provoca tulburări severe de ritm car-diac (după fi isanatosinfo)

3 Strugurii sunt folosiți icircn tratarea di-feritelor afecțiuni icircncă din Antichi-tate dar astăzi ocupă un loc impor-

tant icircn tratarea și prevenirea unor boli care fac nenumărate victime roșii sau albi sunt foarte efi cienți icircn icircmbogățirea organismu-lui cu vitamine (A B1 B2 B3 B5 B6 B9 C E D P etc) și minerale (fi er sodiu cal-ciu potasiu fosfor magneziu clor siliciu mangan crom etc) sunt extrem de buni pentru sănătate pentru că au icircn conținutul lor multă apă Ajută la o dietă de detoxifi e-re și la pierderea icircn greutate cei roșii scad nivelul trigliceridelor și al colesterolului din sacircnge și oferă o importantă protecție vas-culară reducacircnd riscul apariției bolilor de inimă previn apariția cancerului favori-zează stagnarea și chiar micșorarea tumo-rilor existente mustul este foarte apropiat ca structură de laptele matern ceea ce ne arată cacirct de folositor este mai ales celor ce depun efort icircn activități intelectuale inten-se semințele de struguri conțin antioxidanți puternici care blochează icircmbătracircnirea pre-matură Ele au și proprietăți antivirale (dr Floarea Damaschin)

Preoteasa Daniela PORUMB



Pentru a icircnțelege mai bine icircn ce fel Chipul lui Hristos este icircntipărit icircn fi ecare dintre noi cei botezați este bine să ne re-amintim că izgonirea lui Adam din Rai a icircnsemnat icircndepărtarea lui de Dumnezeu al Cărui Chip icircl primise la Facere Aceasta a adus cu sine vătămarea Chipului (sau icoanei) lui Dumnezeu din Adam și prin adacircncirea icircn păcat s-a ajuns la schimono-sirea acestui Chip icircn urmașii lui Adam generație după generație

Sufl area de viață (cf Fac 2 7) ce a fă-cut din omul zidit de Dumnezeu din pă-macircnt fi ință vie (idem) nu este altceva de-cacirct Harului Duhului Sfacircnt fără de care spune Sfacircntul Siluan Athonitul nu sun-tem decacirct bdquopămacircnt păcătosrdquo Odată cu re-tragerea din lucrare a Harului procesul

de bdquoschimonosirerdquo a Chipului lui Dum-nezeu din om s-a accelerat pacircnă la bdquoicircnve-chirerdquo și bdquodesfi gurarerdquo Fără intervenția lui Dumnezeu-Creatorul acest proces de de-gradare a omului era ireversibil Aceasta stă la temelia icircntrupării Fiului și Cuvacircn-tului Celui veșnic al Tatălui

Icircntruparea Fiului lui Dumnezeu adi-că icircnomenirea Lui are ca urmare icircnnoirea fi rii omenești și icircn consecință icircnnoirea Chipului lui Dumnezeu din om prin Harul pe care Dumnezeirea icircl icircmpărtășește fi rii omenești Aceasta icircl face pe Sfacircntul Apostol Pavel să spună v-ați dezbrăcat de omul cel vechi dimpreună cu faptele lui și v-ați icircmbrăcat icircn cel nou care se icircnnoiește spre deplină cunoștință după chipul Celui ce l-a zidit (Col 3 9-10)





























ȘI SUFERINȚĂ

(Lc 4 14-30 Mt 13 53-58 Mc 6 1-6)










































vanghelie

vanghelii

vanghelist


E (I)























(Va urma)

Ștefan Munteanu







Dicţionar LITURGIC



























CUVAcircNT

FILOCALIC








De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ





































ȘI SUFERINȚĂ

(Lc 4 14-30 Mt 13 53-58 Mc 6 1-6)










































vanghelie

vanghelii

vanghelist


E (I)























(Va urma)

Ștefan Munteanu







Dicţionar LITURGIC



























CUVAcircNT

FILOCALIC








De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ


















































vanghelie

vanghelii

vanghelist


E (I)























(Va urma)

Ștefan Munteanu







Dicţionar LITURGIC



























CUVAcircNT

FILOCALIC








De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ































(Va urma)

Ștefan Munteanu







Dicţionar LITURGIC



























CUVAcircNT

FILOCALIC








De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ















Dicţionar LITURGIC



























CUVAcircNT

FILOCALIC








De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ



































CUVAcircNT

FILOCALIC








De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ
















De ce avem icoane


De ce ne rugăm


De cehellip


D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










D E C E




De ce postim



Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










Maică Siluana




MaicaSiluana

ne răspunde


A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










A I N T R E B A T

Da copil drag






Maica Siluana


FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










FRAGMENTE


























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ

























ˆ





















S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ





























S I N A X A R

C U V I O A S A


26 ianuarie








S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










S I N A X A R




SF INȚI I

VARSANUFIE

și IOAN

6 fe br uarie





S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










S I N A X A R





S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










S I N A X A R






S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










S I N A X A R







S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










S I N A X A R






Preot Gelu Porumb





AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ













AI LUI HRISTOS

























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ



























Pr Trandafi r Vid






Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ














Valeriu

Gafencu




(1921 ndash 1952)



































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ











































Preot Gelu Porumb


COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ










COSMA PETROVICI

AL DUNĂRII DE JOS



INTRODUCERE
















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ





















Mănă

stire

a Celi

c Der

e

Mănă

stire

a Coc

oș


VICAR LA IAŞI


DE JOS








năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ











năsti

rea S

aon

Cated

rala

arhie

pisco

pală

a Dunăr

ii de J

osCa

tedra

la ar

hiepis

copa

lă a D

unăr

ii de J

os in

terior













MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ
















MĂRTURII ALE

CONTEMPORANILOR





CAZUL EPISCOPULUI

COSMA PETROVICI







IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ














IcircNCHEIERE









PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ














PELERINAJUL NEPSIS
















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ






















Roxana Lungu
















Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ
























Luni 30 ianuarie


Albano-Genzano






Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ














Marți 31 ianuarie






















PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ



























PASTĂ DE PEȘTE




PATE DE OUĂ






RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ












RAȚĂ CU MERE


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ


















Poft ă bună



ȘTIAȚI CĂ











ȘTIAȚI CĂ









Apostolia 106-107 ian-feb interior-IT · †Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a...

Documents

Transcript of Apostolia 106-107 ian-feb interior-IT · †Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a...