ANEXA  Nr. 5la metodologie

   Continutul-cadru al memoriului de prezentare

I. Denumirea proiectului:

“Transportul apei potabile din judetul Arad (Romania) - in judetul Békés (Ungaria)”

 II. Titular    -numele companiei;S.C. AQUA TRANS MURES S.A , ARAD   -adresa postala; Str. Sabin Dragoi 2-4 C, localitatea Arad, jud. Arad   -numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;Tel.: +40 0357 800 887; Fax. +40 0357 800 887; bajo.atm@rdsar.ro; secretariat.atm@rdsar.ro   -numele persoanelor de contact: BAJO ARNOLD – DIRECTOR GENERAL    ▪ director/manager/administrator; BAJO ARNOLD – DIRECTOR GENERAL    ▪ responsabil pentru protectia mediului. Nu este cazul.

   III. Descrierea proiectului:    -un rezumat al proiectului;

Lucrarea se incadreaza in proiectul “Imbunatatirea calitativa a apei potabile”, pe teritoriul Ungariei, cu accesare de fonduri europene. Sursa o reprezinta 20 foraje situate de-alungul drumului E671, concesiontate de catre Consiliul Judetean Arad, pe o perioada de 49 ani, foraje aflate in frontul de captare Nord Arad. Partenerii din Ungaria au inaintat forurilor competente documentatia proiectului de imbunatatire a apei potabile din Ungaria, indicand sursa de apa, provenienta, si datele preliminare prin proiectul “Transfer de apa potabila din judetul Arad in judetul Bekes.”

Lucrarile proiectate sunt amplasate în Judeţul Arad, se intind pe teritoriul comunei Simand si Macea, de-a lungul drumulul national DN 79 (E 671), drumul judetean DJ792C si drumul comunal DC 426.

Memoriu tehnic reţea de alimentare cu apă

1.6 Situatia existenta

Captarea apei furnizate Municipiului Arad, oraselor Curtici si Santana si comunelor Simand si Macea, este reprezentata de o serie de foraje aflate pe teritoriile sudice al conului de aluviuni ale raului Mureş, denumit şi con vechi de aluviuni. Sistemul de captare al apei se află la nord-est de Arad şi se intinde inspre nord pană la Şimand ( de-alungul drumului E671 ).

Şirul de puţuri se imparte pe două ramuri, cea de sud şi cea de nord. Puţurile cu nr.1-65 formează ramura sudică, numerotarea lor a inceput conform in ordinea de construire pană la

Uzina de apă.In următoarea tranşă au fost construite puţurile nr.41-62 şi 63-65 , care aparţin ramurii sudice. Puţurile cu nr. 66-105 aparţin ramurii nordice, cu numerotare continuă incepand dinspre sud spre nord.Pe ramura nordică se găsesc un număr de 39 puţuri.

Captare Tipul captării:- subterană - Uzina 2- 2 fronturi - 92 foraje - 13 foraje Capacitate existenta: - Uzina 2- 9000 mc/h Forajele sunt echipate cu electopompe submersibile cu debite cuprinse între Q = 60 ÷ 120 mc/h şi acţionate cu motoare cu puteri între P = 7,5 ÷ 22 kw.

Aducţiuni Uzina 2 – Front 1 - Dn= 600 mm L=2500 m Dn= 800 mm L= 15000 m Dn =1000 mm L= 25000m Uzina 2 – Front 2 – Dn= 250 ÷Dn= 600 mm L= 2810m Dn= 160 mm L= 1795 m Uzina 2 - Sere - Dn= 1200 mm L=14300 m Dn= 800 mm L= 5000 m

Staţie de tratare existenta este compusă din: -aerare- prefiltrare – filtrare – decantare dzinfecţie prin clorinare cu clor gazos.

Demanganizarea şi deferizarea apei se realizează prin oxidarea compuşilor din fier şi mangan, iar bioxidul de carbon şi hidrogenul sulfurat se elimină.

Uzina de Apă nr. 2 Uzina II, este uzina principală în ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a

municipiului Arad, având perioada de funcţionare de 24 de ore din 24h, capacităţi de pompare de 14.000 mc/h, şi capacităţi de captare de cca. 9.000 mc/h.

Dispune de două staţii de pompare SP1 şi SP2 echipate cu câte 4 electropompe de tipul 12 NDS şi 18 NDS, antrenate de motoare alimentate la 6 KV, respectiv 3 electropompe de tipul 400 –LNN-600 Ingersoll, antrenate de motoare pe 0.4 KV, prin intermediul a două convertizoare de frecvenţă şi a unui soft-starter.

Toate aceste foraje au fost echipate începând din anul 2001 cu electropompe noi, cu debite cuprinse între 60 şi 160 mc/h, antrenate cu motoare de puteri între 7,5 şi 22 Kw. Cantităţile de apă furnizate de către aceste foraje ajung în uzină prin intermediul a trei conducte de aducţiune, aceste debite fiind contorizate în mod individual pentru fiecare foraj cu ajutorul unor debitmetre unghiulare.

În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică frontul de captare este străbătut de la un capăt la altul de către 4 linii aeriene de 20 KV alimentate din staţii de distribuţie independente cu posibilităţi interconectare şi separare multiple în vederea obţinerii unor scheme de alimentare care să ofere autonomie maximă. Local pentru grupuri de câte 3-5 foraje, există posturi de transformare de 20/04 Kv care alimentează prin LEA sau LES forajele din învecinate.

1.7 Situaţia proiectată

Proiectarea obiectivului s-a elaborat în conformitate cu Tema de proiectare.

La întocmirea proiectului s-au avut în vedere prevederile reglementării tehnice in vigoare, H.G. 766/1997 modificat de H.G. 765/2002 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii şi a Regulamentului pentru stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei, şi în conformitate cu următoarele Directive ale Uniunii Europene:

- STAS 1342-91 – Apa potabila- SR 1628/1-95 – Alimentari cu apa. Surse de apa- STAS 1343/0-89 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare. Prescriptii generale- STAS 1343/1-95 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilord e apa de alimentare cu apa pentru centre populate- STAS 4165-88 – Alimentari cu apa. Rezervoare din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale- SR 6819-97 – Alimetari cu apa. Aductiuni. Studii, proiectare si date constructive- Directiva europeană nr. 98/83, privind calitatea apei potabile, adoptată în Romania prin L 458 privind calitatea apei potabile, normativul NTPA 013/2002, privind calitatea apelor de suprafata pentru producerea de apa potabila- Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC, modificată prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EEC privind evaluarea efectelor anumitelor proiecte publice şi private asupra mediului, transpuse în legislaţia românească prin Legea Mediului nr. 137/1995, republicată, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 91/2002;

- Directiva cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC amendată de Directiva nr. 91/156/EEC transpusă prin O.U.G. nr. 78/2000 aprobată cu modificări de Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor.

- DIN 18 300 ( standard german )- DIN 4124 ( standard german )- DIN 50 929 – partea a 3-a ( standard german )- DIN 30 375 – partea a 2-a ( standard german )- Standardul DVGW W400-2 si GW9- ISO 2531 – 1991 – Tuburi si piese special din fonta ductile- ISO 2230 – 1973 – Garnituri – Stocaj- ISO 4633 – 1983 – Imbinari etanse cu garniture – specificarea materialelor- ISO 4170- 1985 – Izolatia interna si externa cu mortar de ciment centrifugat- ISO 8179 – 1985 - Tuburi de fonta ductila – izolatia exterioara de zinc- SR – EN 545 – referitor la conductele de fonta ductila- EN 805

De asemenea, s-a ţinut cont de standardele, normativele româneşti si europene în vigoare cu privire la proiectarea sistemelor de alimentare cu apă, protecţia calităţii apei, protecţia mediului, asigurarea sănătăţii populaţiei, normele tehnice de excuţie a lucrărilor de alimentare cu apă, legislaţia privitoare la protecţia muncii, normele tehnice privitoare la siguranţa în exploatare a lucrărilor de alimentări cu apă, normele PSI, etc.

Prin executia lucrarilor de alimentare cu apa, se va asigura aprovizionarea cu apa potabila corespunzatoare calitativ si cantitativ a regiunii Bekes din Ungaria, de unde rezulta necesitatea si utilitatea tehnica si functionala a acestei investitii. La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conforme reglemetarilor nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia UE. Aceste materiale sunt in conformitate cu prevederi HG 766 / 1997 si a Legii 10 / 1995, privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate pentru executia lucrarilor.

Datorita configuratiei terenului cu specificul de campie, fara diferente mari de nivel intre diverse zone s-a optat pentru un sistem de alimentare cu apa sub presiune. Captarea este reprezentata de cele 20 foraje aflate de-alungul E671. Aductiunea are o lungime de 5363 m si este formata din conducte de polietilena ( 1246 m ) si fonta ductila ( 4117 m ). Inmagazinarea este reprezentata de un rezervor bicompartimentat de 2 x 1000 mc. Din acesta, cu ajutorul unei statii de pompare, apa este pompata in rezervorul aflat in Ungaria printr-o conducta de fonta ductila de 600 mm.

Lucrarea se incadreaza in proiectul “Imbunatatirea calitativa a apei potabile”, pe teritoriul Ungariei, cu accesare de fonduri europene si in concesionarea de catre Consiliul Judetean Arad, pe o perioada de 49 ani, a forajelor de la F74 la F93 din frontul de captare Nord Arad

Cele 20 de foraje care vor deservi sistemul de imbunatatire a apei in judetul Bekes din Ungaria fac parte din captarea Nord-Arad, sunt in stare de functionare si fac parte integranta din sistemul de captare pentru care exista autorizatie de functionare de la Apele Romane, de la Agentia de Mediu si de la Directia de Sanatate Publica.

Descrierea functionala a sistemului

Captarea este reprezentata de cele 20 puturi forate aflate in vecintatea DE791. In cadrul perimetrului de protectie al acestora, s-au prevazut construirea unor noi camine unde vor fi amplasate vanele, clapetele si instrumentele de masura si control ( SCADA ). Din foraje, apa este transportata pina la intersectia cu conducta de aductiune principala prin care apa ajunge in rezervorul de 2 x 1000 mc amplasat in cadrul gospodariei de apa.

In incinta gospodariei de apa va fi amplasata atit cladirea administrativa cit si rezervorul, statia de pompare si clorinare. Din acest punct, apa va fi pompata catre rezervorul aflat pe teritoriul Ungariei. In prealabil, apa va fi clorinata cu ajutorul unei instalatii de clor gazons ( clorinarea se va face in mod automat in functie de debit si de cantitatea de clor rezidual ).

Pentru a evita sincope in ceea ce priveste alimentarea cu apa spre Ungaria, vor fi amplasate doua camine de by pass care sa permita ca in perioadele de avarie la bazine, sau datorita unor situatii neprevazute, printr-un joc de vane amplasate in caminele pozitionate in imediata vecinatate a drumului de acces in gospodaria de apa respectiv in apropierea caminului de golire CG10 ( conform planului de situatie al gospodariei de apa ), livrarea apei potabile sa poata fi facuta direct in conducta de refulare spre Ungaria, by-passind astfel rezervorul.

Alimentarea cu apa potabila a cladirii adminsitrative se va face direct din conducta de aductiune cu ajutorul unei pompe cu hidrofor. Dezinfectarea apei se va face cu o instalatie UV amplasata in interiorul cladirii.

Apa uzata provenita de la cladirea administrativa va fi colectata intr-un bazin vidanjabil. Se va incheia un contract in acest sens cu o societate pentru vidanjarea regulata a bazinului. In nici un caz, apele uzate nu vor fi evacuate in natura fara o tratare corespunzatoare.

DESCRIEREA SISTEMULUI

Sistemul de transport al apei potabile din judetul Arad (Romania) - in judetul Békés (Ungaria) este alcatuit din:

- Captare - Aductiune – transport spre rezervorul bicompartimentat- Clorinare- Inmagazinare in rezervor bicompartimentat- Statie pompare pentru ridicarea presiunii - Conducta de refulare

Prin proiect s-au prevazut lucrari de defrisare a vegetatiei aflate atit pe aliniamentul conductei de aductiune cit si pe aliniamentul conductei de refulare spre Ungaria.

In cadrul proiectului au fost utilizate atit conducte din polietilena de inalta rezistenta PE100HD, SDR 17, cit si conducte de fonta ductila.

Specificatiile acestor conducte sint urmatoarele:Pentru conductele din ductila pentru apa potabila cu acoperire din protectie

sporita si sistem de imbinare zavorata utilizate in foraj orizontal dirijat.Tevi cu mufa si capat drept produse din fonta ductila in concordanta cu DIN EN

545:2010 cu imbinare zavorata in concordanta cu DIN 28 603 si DVGW GW 337 / VP 545, inclusiv etansare TYTON din EPDM, min 2o deviatie unghiulara pentru toate pozitiile si cu imbinare zavorata longitudinala pentru sistem de imbinare tip BLS: segmenti de zavorare, colier de fixare, cordon de sudura pe capatul drept si camera de retinere separata. Imbinarea trebuie sa preia forte de tractiune axiale de minimum 1.525 kN si raza minima de 172 m pentru foraj orizontal dirijat si instalare prin relining. Lungimea generala de 6m ( 10% teavi mai scurte la 5,5 si 5 m pentru rezerva). Grosimea peretelui de fonta ductila: conform K9 (minimum 8mm), min PFA 32 bar. In cadrul forajelor orizontale, toate mufele tevilor vor fi protejate cu ajutorul unei mantale, iar piedicile vor fi acoperite cu un manson cauciucat pentru a preveni iesirea lor accidentala in timpul montarii.

Protectie exterioara: Protectie de zinc (200 g/m2) si acoperire sporita conform EN545 D2.3 cu minimum

5mm mortar de ciment modificat (CMC) in conformitate cu DIN EN15 542. Acest tip de acoperire pasiva trebuie sa garanteze protectia galvanica activ prin porii materialului.

In conformitate cu DIN 30675 protectia activa trebuie sa potrivita pentru soluri de clasa 1/2/3. Marimea potrivita pentru piatra cu muchii rotunjite si sfaramata este de pana la 100mm.

Protectie interioara: Minim 5mm strat de ciment mortar (CML) in conformitate cu DIN 2880.

Conducte de fonta ductila pentru apa potabila DN600 cu acoperire de protectie sporita si sistem de imbinare zavorata.

Tevi cu mufa si capat drept produse din fonta ductila in concordanta cu DIN EN 545:2010 cu imbinare zavorata in concordanta cu DIN 28 603 si DVGW GW 337 / VP 545, inclusiv etansare TYTON din EPDM, min 2o deviatie unghiulara pentru toate pozitiile si cu imbinare zavorata longitudinala pentru sistem de imbinare tip BLS: segmenti de zavorare, colier de fixare, cordon de sudura pe capatul drept si camera de retinere separata. Imbinarea trebuie sa preia forte de tractiune axiale de minimum 1.525 kN pentru evitarea folosiri masivelor de ancorare din beton. Lungimea generala a tevi va fi de 6m ( 10% teavi mai scurte la 5,5 si 5 m pentru rezerva). Grosimea peretelui de fonta ductila: conform K9 (minimum 8mm), min PFA 32 bar.

Protectie exterioara: Protectie de zinc (200 g/m2) si acoperire sporita conform EN545 D2.3 cu minimum

5mm mortar de ciment modificat (CMC) in conformitate cu DIN EN15 542. Acest tip de acoperire pasiva trebuie sa garanteze protectia galvanica activ prin porii materialului.

In conformitate cu DIN 30675 protectia activa trebuie sa potrivita pentru soluri de clasa 1/2/3. Marimea potrivita pentru piatra cu muchii rotunjite si sfaramata este de pana la 100mm.

Protectie interioara: Minim 5mm strat de ciment mortar (CML) in conformitate cu DIN 2880.Conducte de fonta ductila pentru apa potabila DN600 cu acoperire de protectie sporita si

system de imbinare automata TYTON.Tevi cu mufa si capat drept produse din fonta ductila in accord cu DIN EN 545:2010 cu

imbinare automata TYTON in concordanta cu DIN 28 603 si DVGW GW 337 / VP 545, inclusiv etansare TYTON din EPDM min 3o deviatie unghiulara pentru toate pozitiile. Lungimea generala a tevi va fi de 6m ( 10% teavi mai scurte la 5,5 si 5 m pentru rezerva). Grosimea peretelui de fonta ductila: conform K9 (minimum 8mm)/ C40.

Protectie exterioara: Protectie de zinc (200 g/m2) si acoperire sporita conform EN545 D2.3 cu minimum

5mm mortar de ciment modificat (CMC) in conformitate cu DIN EN15 542. Acest tip de acoperire pasiva trebuie sa garanteze protectia galvanica activ prin porii materialului.

In conformitate cu DIN 30675 protectia activa trebuie sa potrivita pentru soluri de clasa 1/2/3. Marimea potrivita pentru piatra cu muchii rotunjite si sfaramata este de pana la 100mm.

Protectie interioara: Minim 5mm strat de ciment mortar (CML) in conformitate cu DIN 2880.

CAPTAREACaptarea se va realiza din cele 20 puturi forate existente aflate in administratia

beneficiarului, date in concesiune de catre Consiliul Judetean Arad, pe o perioada de 49 ani. Forajele sint in acest moment functionale.

Sistemul a fost calculat sa poata furniza un debit maxim de aproximativ 1500 mc/h. Acest debit va putea fi atins fie prin utilizarea concomitenta a tuturor celor 20 foraje – dar la un debit redus fata de debitul capabil al fiecarui foraj, fie prin utilizarea a doar o parte din acestea la debitul maxim capabil. Debitele capabile sint descrise in tabelul urmator, impreuna cu nivelul hidrodinamic actual al fiecaruia din ele.

In prima faza dupa implementare, se previzioneaza un debit de 1000 mc/h. In momentele de maxim consum, captarea va furniza un debit de 1250 mc/h, pentru ca pentru perioada de perspectiva se previzioneaza un consum maxim orar de 1500 mc/h.

Linia de captare este amplasata de-a lungul drumului national DN79 Oradea - Arad incepand cu locatia aflata la o distanta aproximativa de 5000 m de sensul giratoriu de la

intersectia cu drumurile judetene spre Curtici si Santana, judetul Arad ( F74 ) si pina in apropierea acestui sens giratoriu ( F93 ).

Avind in vedere necesitatea demontarii unei parti din gardul imprejmuitor ( de protectie sanitara ) pe perioada executie, acesta va fi refacut dupa montarea conductelor de alimentare de la fiecare foraj.

- caracteristicile puturilor :

Nr put mc/H Q max l/s

Nivel hidrodinamic

[ m ]

Debite cumulate l/s

F 74 72 20.0 15.3 20.00

F 75 72 20.0 15.3 40.00

F 76 72 20.0 15.3 60.00

F 77 75.6 21.0 11.2 81.00

F 78 75.6 21.0 10.6 102.00

F 79 75.6 21.0 15.3 123.00

F 80 100.8 28.0 15.3 151.00

F 81 115.2 32.0 15.3 183.00

F 82 90 25.0 11.9 208.00

F 83 115.2 32.0 15.3 240.00

F 84 115.2 32.0 15.3 272.00

F 85 115.2 32.0 15.3 304.00

F 86 90 25.0 15.3 329.00

F 87 90 25.0 15.3 354.00

F 88 141 39.2 15.3 393.17

F 89 87 24.2 9.9 417.33

F 90 102 28.3 15.3 445.67

F 91 115.2 32.0 15.3 477.67

F 92 90 25.0 15.3 502.67

F 93 96 26.7 11.2 529.33

In dreptul fiecarui foraj se va executa cate un camin de vane din beton, amplasat corespunzator schimbarii directiei de deplasare a apei transportate. Amplasarea se face in perimetrele de protectie sanitara, cu regim sever actuale. In aceste camine se vor monta clapete de separatie tip sandwich, instrumentatie SCADA, debitmetru ultrasonic conectat la sistemul SCADA, manometru conectat la acelasi sistem SCADA. Tot in cadrul acestui camin, se va prevedea un robinet pentru prelevarea de probe. Conducta nou proiectata si caminul de vane proiectat nu vor avea acelasi traseu cu cel al conductelor actuale, conductele si caminul vechi raminind in conservare. Caminele vor fi confectionate din beton monolit, cu capace cu sistem antifurt. In cadrul pieselor desenate, sint materializate detaliile acestor camine.

Electropompele actuale din foraje vor fi inlocuite pentru a corespunde noilor cerinte de debit si presiune. Deasemenea, conducta de refulare a pompei se va inlocui. Pozarea lor va respecta recomandarile hidrogeologice elaborate (vor fi montate sub NHD cu min 10m; nu se vor monta in dreptul filtrelor ). Fiecare pompa va fi dotata cu convertizor de frecventa si va fi instrumentata si monitorizata prin sistemul SCADA. In nicio situatie, debitul captat nu va depasi debitul capabil al forajului. Prin debitmetrele ultrasonice vor fi monitorizate atat debitele de moment cat si cele cumulate pe duratele de functionare a fiecarui foraj.

Toate caminele actuale vor fi dotate cu aerisiri pentru a evacua eventuale gaze toxice ce se pot acumula in interior. Deasemenea, prin proiect, s-a prevazut schimbarea capului de foraj.

Din forajele existente, pompele nou prevazute vor pompa apa printr-o conducta noua, avind diametru corespunzator debitului capabil al forajului. Aceasta conducta s-a prevazut din otel, va fi impartita in lungimi de maxim 3 m, racordate intre ele cu flanse. Atit teava din otel cit si sudurile flanselor vor fi zincate inainte de montare. Suruburile vor fi si ele zincate. In cadrul pieselor desenate, exista detalii cu instalatia descrisa mai sus pentru fiecare din forajele sistemului.

In cadrul tabelului urmator sint descrise dimensiunile stuturilor de refulare al pompelor din fiecare foraj, diametrul conductei de la stutul pompei la caminul de vane, si greutatea aproximativa a pompei.

Foraj DN stut refulare pompa [mm]

Dn conducta refulare otel zincat [mm]

Debit

[mc/h]

H pompare

[m]

Greutate aproximativa pompa [kg]

F74 150 159 x 6 72.8 43.3 117

F75 150 159 x 6 72.8 43.3 117

F76 150 159 x 6 72.8 43.3 117

F77 150 159 x 6 76.2 39 119

F78 150 159 x 6 76.2 39 119

F79 150 159 x 6 76.2 39 119

F80 150 219 x 6 101 35.8 119

F81 150 219 x 6 121 39.7 125

F82 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F83 150 219 x 6 121 39.7 125

F84 150 219 x 6 121 39.7 125

F85 150 219 x 6 121 39.7 125

F86 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F87 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F88 150 219 x 6 150 35 125

F89 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F90 150 219 x 6 101 35.8 119

F91 150 219 x 6 121 39.7 125

F92 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F93 150 219 x 6 95.7 36.4 119

Toate pompele vor fi asigurate cu doua cabluri din otel zincat multifilar protejat cu polietilena si prevazut cu doua carabine, inclusiv dispozitive de prindere, a caror rezistenta minima este data in tabelul urmator ( carabinele vor fi atasate in ambele inele de sustinere ale fiecarei pompe):

Nr. Foraj

Hhidr.L. totala

Diamtr

Greut. /m [kg]

Greutat totala teava

Greutate flansa / buc

Numar bucati flanse

Greutatflanse

Greutate pompa [kg]

Greutate totala [kg]

74 13.3 28.3 159x6 22.64640.712

5.4 20 108 117 866

75 15.8 30.8 159x6 22.64697.312

5.4 22 118.8 117 933

76 15.8 30.8 159x6 22.64 697.31 5.4 22 118.8 117 933

2

77 9.15 24.15 159x6 22.64546.756

5.4 18 97.2 119 763

78 8.6 23.6 159x6 22.64534.304

5.4 16 86.4 119 740

79 15.8 30.8 159x6 22.64697.312

5.4 22 118.8 119 935

80 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

81 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

82 9.9 24.9 219x6 31.52784.848

7.37 18 132.66 119 1037

83 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

84 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

85 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

86 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

87 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

88 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

89 7.9 22.9 219x6 31.52721.808

7.37 16 117.92 119 959

90 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

91 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

92 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

93 9.2 24.2 219x6 31.52762.784

7.37 18 132.66 119 1014

Cu ajutorul sistemului SCADA, sistem ce va fi implementat tot in cadrul acestui proiect, debitele furnizate de fiecare dintre pompe va putea fi monitorizat, controlat si exploatat in functie de necesitati. Astfel, vor exista perioade in care vor fi utilizate toate forajele la un debit mai mic decit debitul capabil al fiecaruia. Deasemenea, se vor intilni perioade in care vor functiona doar un numar limitat de foraje ( un numar mai mic decit numarul total de 20 foraje ).

Conducta aferenta forajului F74, ce porneste de la caminul de vane si va intersecta conducta de aductiune principala, se va executa din tuburi P.E. 100-HD SDR 17 Dn 200 mm in lungime de L=21 m. Aceasta va avea panta urcatoare spre conducta de aductiune principala. La punctul de intersectie al conductei de aductiune cu conducta aferenta F74, se va monta un camin de aerisire/dezaerisire pentru a se putea evacua aerul captiv din sistem pe lungimea de tronson cuprinsa intre forajul F74 si F82.

In tabelul urmator sint prezentate lungimile conductelor din politilena ce pornesc de la caminul de vane aferent fiecarui foraj pina la conducta de aductiune principala, inclusiv diametrul acesteia si dimensiunile caminului de vane.

Nr. Foraj Lungime [m]Diametru [mm]

Dimensiuni camin vane

Dn int [m] H [m]

74 20.64 200 2 1.5

75 16.86 200 2 2

76 16.53 200 2 2

77 16.49 200 2 2

78 16.66 200 2 2

79 16.23 200 2 2

80 18.75 200 2 2

81 20.05 225 2 2

82 23.3 200 2 2

83 17.96 225 2 2

84 24.25 225 2 2

85 22.06 225 2 2

86 20.09 200 2 2

87 19.89 200 2 2

88 19.76 250 2 2

89 20.62 200 2 2

90 18.94 200 2 2

91 19.07 225 2 2

92 20.35 200 2 2

93 22.85 200 2 2

RETEAUA DE ADUCTIUNE- Reteaua de aductiune, se va realiza din tuburi PE100 HD, SDR17 si fonta ductila dupa

cum urmeaza:

Aductiune de la foraje la intersectie spre uzina de apa

De la forajul la forajul:material cond.

Dn Lungime

F74 F77 PE100-HD 315 741

F77 F78 PE100-HD 355 250

F78 F79 PE100-HD 400 255

F79 F81 FONTA 400 492

F81 F85 FONTA 500 966

F85Uzina de apa

FONTA 600 2659

total   = 5363

Intre caminele CVBP1 si CVBP2 a fost prevazuta o conducta de legatura din fonta ductila in lungime de 32 m. Aceasta va folosi ca solutie de rezerva pentru situatiile neprevazute in care datorita unor evenimente ce vor face imposibila utilizarea rezervorului, printr-un joc de vane din caminele CVBP1 si CVBP2, apa va putea fi trimisa direct in conducta de refulare. Vanele amplasate in cele doua camine vor fi astfel manevrate incit apa sa by passeze rezervorul si sa curga gravitational spre Ungaria prin conducta de refulare la un debit de inferior debitului

Lungimea totala a aductiunii este de 5363 m. Din aceasta, 1246 m este reprezentata de conducta din polietilena de inalta densitate si 4085 m din fonta ductila ( la care se adauga 32 m conducta de by pass ). Pe lungimea de 1246 m ( PE100HD ) au fost utilizate diametre de 315,

355 si 400 in lungimile specificate in tabelul de mai sus. Prin proiect, au fost prevazute pentru toata lungimea santurilor parapeti pentru a

preintimpina eventuale accidente.

Rezistenta sistemului de conducte la lovitura de berbec

Pentru a preveni eventuale neetanseitati datorate unor presiuni mult superioare presiunii nominale ( presiuni ce pot interveni in cazul unei lovituri de berbec ), la schimbari de directie mai mari decit schimbarile maxime admise permise de mufele conductelor, s-a prevazut utilizarea mufelor cu zavorire.

Fortele suplimentare sint exercitate in special la modificari de directie, la intersectii cu alte conducte, capete de conducta. Aceste forte trebuiesc absorbite fie de blocuri de beton asezate in dreptul fiecarei schimbari de directie fie transmise longitudinal si mai apoi eliberate treptat in materialul folosit ca umplutura prin sistemul de mufe cu zavorire.

Datorita dificultatii de executie si a costurilor ridicate pentru turnarea acestor masive din beton in aliniamentul conductei ( care in mare parte trece de-alungul unor drumuri agricole ), s-au utilizat tevi din fonta ductila cu mufe speciala cu zavorire. Acest tip de mufe, permit transmiterea fortelor suplimentare ( datorate unei lovituri de berbec ) tevilor din amonte si din aval, disipind astfel forta suplimentara.

Numarul de mufe care trebuie sa preia fortele depinde de presiunea din retea, diametrul conductelor, tipul de sol folosit la umplerea santurilor si gradul de compactare. In piesele desenate ( atit in planurile de situatie cit si pe profile ) au fost reliefate lungimile pe care se vor folosi aceste mufe cu zavorare.

Conducta de aductiune de la foraje se va executa din polietilena PE100-HD SDR17 si din fonta ductila avind o protectie adecvata din mortar de ciment, va avea o lungime totala de 5341 m si va fi telescopica ( cu diametre crescatoare ), incepand de la forajul F74 spre F93. Se incepe cu De = 315 mm - polietilena, se continua cu diametrul de 355 mm si 400 din polietilena pina in dreptul intersectiei cu conducta dinspre forajul F79. Incepind din acest punct, conducta de aductiune va face trecerea de la conducta de polietilena la cea de fonta ductila. Diametrele conductelor de fonta ductila utilizate sint Dn=400 mm, 500 mm si 600 mm.

Subtraversari

Pe traseul conductei de aductiune se vor realiza 3 subtraversari prin foraj orizontal pe sub vaile sau canalele de desecare intilnite in cale si pe sub drumul national DN79 si drumul judetean DJ792C.

In tabelul urmator sint exemplificate toate cele 3 subtraversari intilnite pe aliniamentul conductei de aductiune :

Subtraversare Dn Dn Lungime Camin golire (CG) Camin Vane (CV)

conducta Fonta

conducta protectie Otel

tub protectie

Subtraversare canal Nr.1 500 mm 711 mm 20 m

CG1 (Di=3m; H=4m)

CV1 (Di=2m; H=4m)

Subtraversare DN 79, Nr.10 600 mm 813 mm 43 m

CG10 (Di=3m; H=4m)

 

Subtraversare DJ 792C, Nr.11 600 mm 813 mm 36 m

CG11 (Di=3m; H=4.5m)

 

Toate subtraversarile vor fi facute in conducta de protectie din otel. Diametrele acestor conducte de protectie sint exemplificate in tabelul anterior. Toate tevile care vor fi folosite in cadrul subtraversarilor vor avea mufe zavorite (pe planurile de situatie si pe profile sint exemplificate lungimile atit ale conductei de protectie cit si lungimile pe care este obligatorie utilizarea mufelor zavorite). Deasemenea, pe aceste mufe se vor monta mansoane de protectie, mansoane ce vor fi aprovizionate de la acelasi furnizor cu cel al tuburilor din fonta ductila.

Avind in vedere ca pe traseul conductei de aductiune au fost amplasate camine de vane, aductiunea va putea functiona si in eventualitatea aparitiei unor avarii in amonte prin simpla manevrare a vanelor din aceste camine. Astfel, functionarea sistemului de alimentare cu apa va putea fi asigurata, chiar daca la un debit diminuat in astfel de situatii neprevazute.

Rezervor de inmagazinare V =2x1000 mc/bucRezervorul este prevazut din beton armat, avind urmatoarele dimensiuni 15,2 m x 14 m

( fiecare din cele doua compartimente) si inaltime interioara de 6 m. Ambele compartimente ale rezervorului au fost prevazute cu sicane pentru a asigura o improspatare constanta in rezervor a intregii cantitati de apa captate din foraje si a nu permite existenta zonelor de stagnare a apei. In camera vanelor, aflata in imediata apropiere a rezervoarelor ( in cadrul aceleasi constuctii), au fost prevazute vane cu actionare electrica. Preaplinul va fi asigurat cu un recipient din otel pentru garda hidraulica. Golirea rezervoarelor se va putea face partial gravitational si partial prin pompare. Acestea au avantajul de a nu necesita deplasarea personalului in camera de vane in cazul unei avarii. Astfel, in cazul unei situatii neprevazute, printr-un timp de reactie mai mic, se pot elimina riscurile propagarii defectiunii si la alte instalatii sau utilaje.

In cadrul aceleiasi constructii, se vor face urmatoarele compartimentari:

- doua rezervoare a cite 1000 mc fiecare prevazute cu basa pentru posibilitatea golirii in intregime a apei din rezervor utila mai ales in cazul decontaminarii/spalarii acestora

- camera vanelor – in suprafata de 52 mp- camera pompelor – statia de pompare in suprafata de 368 mp- spatiu acces auto – necesar pentru o manipulare usoara a pompelor la momentul

montarii pompelor si apoi pe perioada de exploatare in caz de defectiuni – suprafata de 12 mp si acces direct cu latime de 2,6 m

- camera tablouri electrice si comanda –in suprafata de 23 mp- depozit clor cu intrare separata – in suprafata de 9 mp- statie clorinare in suprafata de 14 mp- atelier – in suprafata de 12 mp necesar pentru rezolvarea locala a micilor defectiuni

aparute pe perioada exploatariIn cadrul ambelor compartimente ale rezervorului, s-au prevazut cite o basa aflata in cel

mai jos punct al rezervorului. Acestea sint necesare pentru situatiile cind se doreste golirea intregii cantitati de apa aflata in rezervor datorita aparitiei unei contaminari sau, dupa spalarile si dezinfectiile ce trebuiesc efectuate periodic. Perioada scursa intre 2 spalari nu trebuie sa depaseasca timpul maxim prevazut de normative; deasemenea, spalarea si dezinfectarea trebuie facuta ori de cite ori se constata o scadere a calitatii apei prin aparitia de bacterii sau alte impuritati.

Rezervorul a fost prevazut cu guri de aerisire pozitionate conform planselor de arhitectura. Deasemenea, accesul in interiorul celor doua rezervoare se va face prin chepengurile aflate in acoperisul constructiei.

Pentru a evacua apa in momentul cind aceasta depaseste nivelul maxim din rezervoare, s-a prevazut o legatura de la preaplinul rezervoarelor printr-o conducta din PVC 600 mm spre santul aflat in apropierea gospodariei de apa.

In cadrul instalatiei de la statia de pompare se va introduce o piesa din otel prevazuta cu o flansa oarba, piesa ce va fi utilizata pentru curatirea conductei de refulare cu ajutorul unui burete.

ClorinareaAvind in vedere ca pentru debitul cel mai mic - de 1000 mc/h, timpul de parcurgere al

distantei pina la rezervorul de inmagazinare din Ungaria este de aproximativ 7 ore, timp mai mult decit suficient pentru eliminarea trihalometanilor (CHCl3, CHCl2Br, CHClBr2, CHBr3 ) si incadrarea lor in limitele legale ( sub 0,1 mg/l conform STAS 12997-91 ), astfel , nu s-a prevazut separat un bazin de contact. Posibilitatea de contaminare este si mai scazuta avind in vedere ca aceasta apa nu va fi furnizata sub nici o forma direct populatiei din Ungaria ci va fi inmagazinata in rezervoare si mai apoi dezinfectata din nou.

Prin proiect, s-a prevazut ventilarea fortata a acestui spatiu prin ventilatoare ( vezi detalii arhitectura ). Atit statia de clorinare cit si depozitul au accese direct din exterior.

Clorinarea se va face cu clor gazos si va fi complet automatizata, dozarea realizindu-se in functie de debitul furnizat de captare si in functie de concentratia clorului rezidual de pe refulare.

Statia de pompareIn cadrul statieI de pompare vor fi amplasate cele 3 pompe, fiecare din ele avind

urmatoarele debite capabile: Q = 1000 mc/h; H = 39 mCA; Eta pompa = 83.7% si doua pompe avind Q = 1250 mc/h; H = 66,2 mCA si eta pompa 82.7% . Fiecare dintre acestea a fost prevazut cu un convertizor de frecventa. Automatizarea va fi astfel facuta incit pornirea fiecareia dintre pompe sa fie facuta treptat, pentru a nu suprasolicita transformatorul.

Pe refulari s-au prevazut spre pompe clapete tip Sandwich, iar spre aval cite un robinet cu actionare electrica pentru separare. Fiecare armatura sau grup de armaturi va fi insotita de un compensator de montaj.

In prima faza, va fi utilizata doar pompa nr 1 – adica un debit aproximativ de 1000 mc/h. In caz de nevoie, dar doar dupa oprirea in totalitate a primei pompe, va putea intra in functiunea

pompa 2. Pompele 2 si 3 vor putea lucra intermitent, pentru o uzura egala. Se va putea insa opta pentru utilizarea exclusiva a uneia dintre ele, pentru ca, cealalta sa fie utilizata doar pe perioada de reparatii sau revizii a uneia dintre ele.

Accesul in cadrul statiei de pompare se va putea face fie prin camera de vane fie in dreptul accesului auto. Avind in vedere gabaritele pompelor, a fost necesar a se prevedea acces auto pentru ca manipularea pompelor sa fie usurata in cazul unor avarii sau defectiuni. Manipularea in interiorul statiei de pompare a pompelor si armaturilor se va face cu ajutorul unui pod rulant. Capacitatea portanta a podului rulant va fi mai mare decit greutatea pompelor numarul 2 si 3 ( debit 1250 mc/h ).

Statia de pompare va fi dotata cu un pod rulant cu o singura grinda, cu actionare electrica. Caracteristicile podului vor fi: Q = 4 to, L = 9,7 m, H = 3,5 m.

Instalatia hidraulica proiectata faciliteaza functionarea oricarei pompe in orice situatie de avarie a unei cuve sau a ambelor cuve. Instalatia permite by passarea rezervoarelor. In cazul aparitiei loviturii de berbec, instalatia este astfel conceputa incit se produce o accentuata atenuare a loviturii de berbec datorita clapetei montate pe teava de legatura dinspre aspiratie si refulare. Aceasta va permite afluxul de apa din rezervor in refulare impiedicind astfel producerea vidului pe refulare.

In fiecare din cele 2 compartimente ale rezervorului au fost prevauzte robinete de prelevare de probe.

Instalatia este prevazuta cu robinete cu sertar cauciucat, cu corp plat, cu flanse cu tija neascendenta, cu actionare cu motor electric. Au fost prevazute 4 buc de astfel de vane de diametru 100 mm si 13 bucati de diametru 600. Fiecare armatura este insotita de compensator de montaj. Pe aspiratii, s-au prevazut reductii asimetrice pentru impiedicare formarii dopurilor de aer. In dreptul fiecarei cuve de rezervor, pe aspiratie se monteaza cite un robinet de serviciu cu Dn ½’’

In punctul cel mai inalt al refularii din incinta statiei de pompare, inainte de a se face trecerea de la conducta supraterana la conducta subterana, s-a prevazut un dispozitiv de aerisire – dezaerisire, insotit de un robinet de separatie.

Pe refulare s-a prevauzt un debitmetru ultrasonic legat la sistemul de monitorizare si comanda SCADA.

Instalatia hidraulica, prin jocul de vane prevazut, poate sa scoata din functiune orice pompa fara ca sistemul sa fie oprit.

Fundatiile pompelor au fost astfel prevazute incit sa atenueze vibratiile pompelor. Sasiele pompelor vor fi subturnate pentru monolitizarea acestora.

Clapetele de retinere prevazute in proiect sint tip Sandwich, prinse intre flanse cu git. Tevile vor fi vopsite anticoroziv: aspiratiile vor fi vopsite in bleu iar refularile in albastru.. Hala va fi ventilata fortat.

Avind in vedere fortele foarte mari de impuls calculate si greutatile mari ale tevilor si armaturilor, s-au prevazut sprijiniri metalice sub armaturi si piese de legatura ( tevi, coturi, reductii, etc ) astfel incit stabilitatea sistemului hidraulic sa fie asigurata.

Conducta de refulareConducta de refulare va fi constituita exclusiv din tuburi de fonta ductila si va avea o

lungime de 15934 m. Diametrul utilizat este Dn=600 mm. Pe aceasta lungime, nu va fi nevoie sa se pozeze un pat de nisip, conducta va putea fi pozata direct pe pamint. Sint insa necesare executarea gropilor de mufa.

Tuburile din fonta ductila folosite vor fi tuburi cu mufa obtinute prin turnare centrifugala conform cu DIN EN 545. Zonele in care se vor folosi acest tip de mufe si zonele in care vor fi utilizate mufele cu zavorire sint exemplificate in tabelele urmatoare.

DNDimensiuni [mm] Presiune

maxima operare [bar]d1 s1 s2

400 429 8.1 5 42

500 532 9 5 38

600 635 9.9 5 36

Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul international ISO 2531-1991.

Rezistenta minima la tractiune este de 420N/mm2.Limita conventionala de elasticitate de 0.2% este de minim 300N/mm2Alongatia minima la ruptura este de 10%

Tuburi cu mufa imbinare zavorata.

Imbinare zavorîtă cu mufă cu închidere axială pe bază de ancorare este descrisa in schema urmatoare:

Forţele exercitate de presiunea internă sau de încărcările exterioare sunt preluate de conductă şi transmise solului din jur prin fricţiunile de manta. Transmiterea forţei între tuburile individuale se realizează în acelaşi timp printr-un cordon sudat pe cepul de fixare al tubului sau

fitingului, care transmite mai departe forţa printr-o riglă metalică în camera de protecţie la forfecare a următorului tub.

În acest fel pot fi suportate forţe extrem de mari, la care alte tipuri de legături se avariază. Astfel pot fi realizate presiuni de lucru de peste 100 bar sau presiuni de tracţiune de peste 200 kN, în funcţie de lăţimea nominală.

Deşi îmbinarea zavorata poate rezista încărcărilor extrem de mari, ea este totuşi flexibilă şi uşoară şi, în special, se montează foarte rapid. Printr-o abatere posibilă de pănă la 5°, o coloană de ţevi cu o rază de 69 m poate fi instalată respectiv trasă înăuntru - fără fitinguri sau fără contralagăre. Timpurile de montare foarte scurte de circa 5 min. la DN 80 până la 30 de min. la DN 1000, au contribuit semnificativ ca îmbinarea zavorata să devina îmbinarea utilizată universal la tuburile din fontă. Unul dintre marile avantaje ale îmbinării zavorate îl reprezintă inelul de prindere. Cu el, aproape că este evitată utilizarea unui cordon sudat la secţiuni de tuburi cu diametre de la DN 80 la 500, care altfel ar fi necesare la îmbinările zăvorîte. Îmbinarea zavorata este ca sistem completată de un program complet de fitinguri, cât şi vane, clapete, hidranţi şi garnituri de ventilare. Imbinarile cu mufa sunt de tip automat.

Materialul utilizat pentru inelele de imbinare este elastomer EPDM cu standardul international ISO 4633 -1983.

Avind in vedere necesitatea luarii de masuri pentru contracararea presiunilor marite datorate unor eventuale lovituri de berbec, s-a prevazut prin prezentul proiect ca la toate schimbarile de directie sa fie utilizate mufe cu zavorire, mufe care sint capabile sa transmita fortele suplimentare in aval si amonte si astfel, acestea vor fi disipate in materialul de umplutura.

Conducta de refulare spre Ungaria, va porni din statia de pompare amplasata in imediata vecinatate a rezervoarelor de inmagazinare si va continua de-alungul DJ 792C in partea dreapta in directia localitatii Curtici. In continuare, aliniamentul retelei de alimentare cu apa parcurge drumuri de exploatatie agricola, la marginea drumului dinspre canalul de desecare existent, cu ocolirea fermei existente la marginea localitatii Macea, din dreptul fermei din vecinatatea localitatii Macea conducta de refulare va fi amplasata de-a lungul strazilor perimetrale ale comunei Macea, pe partea opusa fronturilor de case. De la capatul strazii paralele cu frontiera, conducta de refulare se va amplasa de-a lungul unui alt drum de exploatatie agricola care duce pana in frontiera si va face jonctiune cu conducta aferenta partenerului maghiar Bekes Megyei Vizmuvek Zrt in dreptul bornei de frontiera nr 14.

Avind in vedere faptul ca profilul conductei nu are o panta constanta, a fost nevoie de folosirea unor camine de aerisire/dezaerisire. Acestea sint necesare pentru a elibera aerul captiv in conducte in punctele cele mai inalte ale profilului. Deasemenea, acestea au rol de a permite aerului sa patrunda in interiorul sistemului atunci cind se doreste golirea lui.

Toate subtraversarile vor fi facute in tub de protectie din otel de 813 mm diametru. Pe aliniamentrul conductei de refulare in dreptul subtraversarilor vor fi utilizate doar mufe cu zavorire. Mai mult decit atit, mufele vor fi protejate cu ajutorul unei mantale, iar piedicile vor fi acoperite cu un manson cauciucat pentru a preveni iesirea lor accidentala in timpul montarii. In tabelul urmator sint descrise subtraversarile ce vor trebui executate pe aliniamentul conductei de refulare:

Conducta refulare

Subtraversare

Dn conducta Fonta

Dn conducta protectie Otel

Lungime tub protectie

Camin golire (CG)

Camin Vane (CV)

Subtraversare canal Nr.14 600 mm 813 mm 38

CG14 (Di=3m; H=5m)

CV12 (Di=2.5m; H=5m)

Subtraversare canal Nr.15

600 mm 813 mm 18

CG15 (Di=2,5m; H=3m)

CV13 (Di=2m; H=3m)

Subtraversare canal Nr.16 600 mm 813 mm 17

CG16 (Di=3m; H=4,5m)

CV14 (Di=2.5m; H=4 m)

Subtravers. DJ709B Nr.17

601 mm 813 mm 20

CG18 (Di=2.5m; H=3m)  

In cazul in care pe perioada executiei, se observa ca patul santului in zona de linga lacul din localitatea Macea nu confera stabilitate conductei de fonta ductila, se va putea proceda la urmatoarea solutie. Mentionam insa, ca aceste lucrari vor fi executate doar dupa vizita pe teren a inginerului geolog si dupa ce acesta va dispune in scris necesitatea acestora. Pe conducta de refulare, in interiorul localitatii Macea, in vecinatatea lacului ( zona de nord a localitatii ) s-a prevazut pe o lungime de 930 m o sapatura suplimentara in adincime de 40 cm. Tot pamintul escavat ( 930 m x 0,4 m x 1,2 m latime sant ) va fi transportat la locul desemnat de Primaria localitatii Macea unde va fi imprastiat si compactat. Pe fundul santului va fi pozat un geotextil anticontaminator. Se va umple santul pe o inaltime de 40 cm cu balast, balast ce va fi compactat 95%. Se vor respecta INTOCMAI cotele din profilul longitudinal.

Doar dupa realizarea tuturor acestor operatiuni, conducta de fonta ductila va fi lasata in sant si montata.

Tot in urma unei dispozitii scrise a inginerului geolog care a facut initial studiul geologic, se vor putea utiliza in zona filtrele aciculare pentru ca executia in zona sa se poata desfasura in conditii optime.

Tratarea

In cadrul constructiei din care face parte si rezervorul bicompartimentat, s-a prevazut o camera pentru statia de clorinare.

Tratarea cu clor gazos a apei se va realiza dupa cum urmeaza:- sistemul de clorinare cu clor gazos va fi alimentat direct din conducta de aductiune- sistemul este automatizat astfel incit sa fie capabil sa isi dozeze cantitatea de clor gazos

in functie de debit- apa astfel clorinata va intra in rezervor- timpul de traversare al oricaruia din cele doua compartimente nu va fi mai mic de 40-50

min. Astfel, nu va exista nici un pericol in ceea ce priveste sanatatea personalului angajat in cladirea administativa.

- Alimentarea cu apa potabila a cladirii administrative se va face direct din rezervor, cu ajutorul unei pompe

In situatiile cind, datorita unor reparatii la bazine sau altor situatii neprevazute, se va proceda la by passarea rezervorului, clorul gazos va fi introdus in conducta de refulare printr-o conducta conform planului de situatie.

Sistemul de clorinare functioneaza cu 2 surse de clor (1 in lucru + 1 de rezerva) asigurand astfel o dozarea neintrerupta a clorului, comutarea intre cele doua surse de clor, la golirea uneia, facandu-se automat.

Reglarea debitului de clor ce se injecteaza cu ajutorul unui ejector se realizeaza automat catre o unitate automata pentru dozare a clorului (servovalva) in functie de valoarea clorului rezidual din apa masurat prin intermediul unei celule de masurare a clorului rezidual si valoarea debitului de apa masurat prin intermediul unui debitmetru cu generator de semnal (4-20mA).

Sistemul de clorinare poate fi echipat cu urmatoarele echipamente auxiliare:-detector de clor in aer cu un senzor pentru avertizare in cazul scaparilor accidentale de

clor in aer – 1 buc-pompa booster – 1 buc-butelie de clor 50 kg –2 buc-Ventilator – 1buc.

A. SISTEM DE CLORINARE ─ COMPONENTA

Regulator de vacuum (2 buc)

capacitatea de dozare 10 - 500 g Cl2/h indicator optic lipsa clor in butelie conectare la vacuum cu tub PE Ø9 x Ø6.5 conectare la atmosfera cu tub PE Ø9 x Ø6.5

Teava colectoare pentru montare pe un perete (2 buc)

teava colectoare cu robinet de izolare clor. incalzitor (rezistenta electrica flexibila, 220V/50Hz/20W) cablu electric L=1 m, cu stecher conducta flexibila din cupru (L=2.5 m) pentru conexiune la butelia de clor

Comutator automat intre sursele de clor (1 buc)

dispozitiv folosit pentru a realiza, in mod automat, schimbarea sursei de clor prin comutarea de pe butelia aflata in lucru (epuizata) pe cea de rezerva (plina)

Ejector / injector de clor (1 buc)

carcasa din PVC capacitate maxima pana la 2000 g Cl2/h racord conectare la circuitul de apa IN/OUT - G¾”

racord conectare la circuitul de clor - tub PE Ø9 x Ø6.5

Unitate automata cu servomotor pentru dozare clor + rotametru auxiliar (1 buc)

servomotor capacitate de dozare max. 2000 g/h Cl2/h semnal de intrare 4 -20 mA servomotor curent continuu racord IN/OUT pentru conectare la circuitul de clor - tub PE Ø9 x Ø6.5 accesorii pentru montare pe perete

rotametru auxiliar rotametru cu valva de precizie pentru reglarea dozei de clor carcasa din PVC sticla rotametrica speciala cu precizie de reglaj 5%

Unitate automata de comanda (1 buc)

unitate de comanda cu microprocesor destinata sa controleze si sa monitorizeze dozarea clorului gazos de catre o instalatie de clorinare, in baza valorii clorului rezidual din apa sau a debitului de apa, precum si a combinatiei celor doi parametrii – debit si clor rezidual in apa

poate comanda doua dozatoare cu servomotor poate fi configurat pentru control si monitorizare manuala sau automata tensiune de alimentare: 230V/50Hz putere consumata: 16 W disply: CD 4 linii x 20 caractere module de input/output

INPUT : 2 x 4 -20 mA (1 intrare pentru debit, 1 intrare pentru clorul rezidual) OUTPUT : clorinator “DUTY” / clorinator “STAND-BY”

rezistenta intrare: 500 dimensiuni: 410 x 285 x 140 mm greutate: 3 kg protectie : IP 65

Celula de masura a clorului rezidual (1 buc)

carcasa din PVC dispozitiv de extractie si echilibrare debit apa dispozitiv de curatire mecanica a electrozilor de masurare racord pentru apa de proba - tub PE Ø9 x Ø6.5 cablu de conectare la unitatea automata cu servomotor pentru dozare clor accesorii pentru montare pe perete

Accesorii montaj (1 set)

suport colier pentru ejector – 2 buc suport colier pentru teava colectoare – 2 buc tub PE Ø9 x Ø 6.5 – 30 m

B. SISTEM AUTOMAT DE DOZARE A CLORULUI ─ ECHIPAMENTE AUXILIARE

Detectorul de clor in aer cu un senzor amperometric

dispozitiv de masurare afisare digitala a concentratiei de clor prezent in atmosfera dispozitiv prevazut cu doua relee de alarmare minim si maxim ale caror limite se

regleaza in cadrul gamei de masura. include un senzor de clor, care este inchis ermetic, protejat de gaze si lichide

corozive. Acesta prezinta urmatoarele avantaje: nu sunt necesari electroliti chimici suplimentari; masurare precisa pe termen lung; semnal de alarma proportionala cu concentratia gazului; gama de masura: 0 – 25.5 ppm; rezistenta la masurare: 500 W; iesire semnal: 4 – 20 mA; protectie IP 65;

Pompa booster

Debit maxim Q = 1.2 – 6.0 mc/h; Inaltime de refulare H = 10 – 55 Mca; Presiunea maxima de lucru = 7 bar; Racord aspiratie/refulare = G1” Putere = 0.75 Kw; Alimentare electrica 230 V/50HZ Grad de protectie IP 54

Butelie de clor - 50 kg

butelie de clor de 50 kg (40 litri), confectionata din otel aliat. butelia este ISCIR-izata si respecta toate normele Europene in vigoare (Directiva

1999/36/EG, Directiva 2002/50/CE) care sunt transpuse in legislatia Romaneasca prin HG 941/2003 modificata prin HG 1941/2004.

robinetul montat la partea superioara a buteliei este din inox.termen de verificare la 2 ani (conform PT C5/98).

Ventilator C300

Debit de aer: 1520 mc/h Presiune: 20 mmCA Putere: 110 W Turatie: 1300 rpm Alimentare: 230 Vca, 50 Hz

Camine de vaneCaminele de vane amplasate pe aductiune au rolul de sectionare a conductei de

aductiune pentru cazurile in care apar avarii pe aceasta ( in acest fel, prin manevrarea vanelor, sistemul va putea functiona in continuare – captarea fiind facuta in acest caz din forajele aflate in aval de caminul de vane ).

S-au prevazut camine de vane pentru amplasarea armaturilor, camine de sectionare in noduri si in amonte sau aval de subtraversari. Acestea camine vor fi in numar de 14, si vor avea diametrul Di = 2 m si Di = 2,5 m si adancimea H=2,5 m, 3m, 4 m , 4,5 m si 5 m. Caminele vor fi prevazute cu o basa pentru a se permite evacuarea usoara a apei din interiorul caminelor ( apa ce poate aparea la momentul unor interventii pe conducte – de ex. Schimbari ale unor vane defecte, etc ). Se vor trasa pante descendente de 1% catre aceasta basa din fiecare punct al caminului.

Toate caminele vor fi dotate cu vane cu sertar pana cauciucata, corp plat si tija neascendenta din fonta ductila avind protectie corespunzatoare. Capacele de camin vor fi carosabile cu sistem antifurt.

Toate vanele si tevile din interiorul caminelor vor fi rezemate pe sustineri din beton.In tabelele urmatoare sint mentionate caminele de vane, inclusiv dimensiunile acestora:

Camine vane

Di=2m; H=4m

Di=2.5m; H=4.5m

Di=2.5m; H=5m

CV1; CV14; CV12;

TOTAL: 1BUC 1BUC 1 BUC

Total camine de vane 3 bucati

Toate caminele se vor executa din beton monolit impermeabil C25/30 P4, impermeabilizate cu tencuieli speciale si prevazute de asemenea cu piese de trecere etanşe prin pereţi. Caminele se vor executa cu trepte antiderapante, cu lacasul pentru picior asigurat contra alunecarii laterale. Capacele caminelor vor fi din fonta ductila, carosabile.

Căminele de vane respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064-1,2. Capacele şi ramele pentru cămine sunt în conformitate cu STAS 2308 şi SREN 124.

Camine de golire

Au fost prevazute un numar de 12 camine de golire. Dimensiunile si pozitiile exacte ale acestora au fost mentionate in tabelele anterioare.

Toate caminele se vor executa din beton monolit impermeabil C25/30 P4, impermeabilizate cu tencuieli speciale si prevazute de asemenea cu piese de trecere etanşe prin pereţi. Caminele se vor executa cu trepte antiderapante, cu lacasul pentru picior asigurat contra alunecarii laterale. Capacele caminelor vor fi din fonta ductila, carosabile.

Căminele de vane respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064-1,2. Capacele şi ramele pentru cămine sunt în conformitate cu STAS 2308 şi SREN 124.

Toate caminele vor fi dotate cu vane cu sertar pana cauciucata, corp plat si tija neascendenta – toate vanele for fi din fonta ductila cu protectie corespunzatoare. Toate vanele si tevile din interiorul caminelor vor fi rezemate pe sustineri din beton.

Caminele vor fi prevazute cu o basa pentru a se permite evacuarea usoara a apei din interiorul caminelor ( apa ce poate aparea la momentul unor interventii pe conducte – de ex. Schimbari ale unor vane defecte, etc ). Se vor trasa pante descendente de 1% catre aceasta basa din fiecare punct al caminului.

Toate caminele de golire au fost prevazute cu tuburi flexibile care vor fi montate pe vanele de 100 mm respectiv 200 mm pentru a permite golirea conductelor direct in sant.

In cazul caminelor de golire CG10 si CG11, camine care vor face fi amplasate in vecitatea drumului european si judetean, in capatul opus al acestor camine, etansarea dintre conducta de protectie si conducta de fonta ductila se va face cu inele modulare. Aceasta etansarea va fi obligatoriu 100% etansa si rezinstanta la agresivitatea solului.

In partea scrisa, exista detalii ale acestora camine.

Conform avizului primit de la Anif, prin proiect trebuiesc prevazute in mod obligatoriu camine de separatie pe ambele maluri ale fiecarei vai subtraversate.

Camine DAD

Caminele de aerisire – dezaerisire au fost amplasate in punctele inalte alte sistemului de alimentare cu apa. Acesta au dublu rol: pentru a elimina pungile cu aer care se formeaza in aceste puncte inalte, pungi de aer care scad considerabil capacitatea de transport a sistemului. Al doilea rol al acestora este de a permite aerului sa patrunda in sistem atunci cind se doreste golirea unei portiuni din retea.

Pozitia exacta a tuturor acestor camine – in numar de 6 bucati, inclusiv dimensiunile acestora, este descrisa in tabelele anterioare.

Toate caminele DAD se vor executa din beton monolit impermeabil C25/30 P4, impermeabilizate cu tencuieli speciale si prevazute de asemenea cu piese de trecere etanşe prin pereţi. Caminele se vor executa cu trepte antiderapante, cu lacasul pentru picior asigurat contra alunecarii laterale. Capacele caminelor vor fi din fonta ductila, carosabile.

Căminele DAD respectă prevederile STAS 6002 şi SR ISO 4064-1,2. Capacele şi ramele pentru cămine sunt în conformitate cu STAS 2308 şi SREN 124.

Toate caminele vor fi dotate cu vane cu sertar pana cauciucata, corp plat si tija neascendenta din fonta ductila cu protectie corespunzatoare. Toate vanele si tevile din interiorul caminelor vor fi rezemate pe sustineri din beton.

Caminele vor fi prevazute cu o basa pentru a se permite evacuarea usoara a apei din interiorul caminelor ( apa ce poate aparea la momentul unor interventii pe conducte – de ex.

Schimbari ale unor vane defecte, etc ). Se vor trasa pante descendente de 1% catre aceasta basa din fiecare punct al caminului.

Caminul DAD nr 1, este prevazut pe linga dispozitivul de aerisire/dezaerisire si de o piesa din otel prevazuta cu o flansa oarba necesara pentru introducerea unui burete in momentul cind se doreste curatirea conductelor. Acesta va putea fi recuperat in dreptul caminului de golire nr 3, loc in care se va putea introduce un alt burete pentru curatirea portiunii de conducta de diametru de 600 mm.

In partea scrisa, exista detalii ale acestora camine.

Principalele utilaje din dotare

Pompe puturi

Pompe submersibile muti-etajate pentru alimentare cu apă brută, reducerea nivelului apei subterane şi ridicarea presiunii. Pompele sint potrivite pentru pomparea lichidelor curate, subţiri, neagresive, fără conţinut de particule solide sau fibre. Pompele sint fabricate în întregime din Oţel inox. Motorul lor este trifazic cu filtru pentru nisip, lagăre lubrifiate de lichidul pompat şi diafragmă de egalizare a presiunii.

In tabelul urmator sint descrise principalele caracterisitici ale pompelor din cele 20 foarje :

Foraj nr. Debit [l/s] H pompare [m] Randament pompa [%] Randament total [%]

74 20.9 42.9 66.4 55.9

75 21.4 42.6 67 56.4

76 21.4 42.6 67 56.4

77 21.5 38.8 59.2 49.8

78 21.6 38.8 59.3 49.9

79 21.8 38.6 59.6 50.2

80 28.2 35.7 66.1 55.7

81 34.2 39.4 71.6 60.4

82 26 36.7 64.1 54

83 34.4 39.3 71.7 60.5

84 34.4 39.2 71.7 60.5

85 32.6 33.8 69.4 58.4

86 26.6 36.4 64.8 54.5

87 26.9 36.3 65 54.7

88 42 34.7 73.8 62.1

89 26.5 36.5 64.7 54.4

90 30.4 34.7 68 57.2

91 34 33.1 70.2 59.1

92 27.9 35.9 65.9 55.5

93 29.7 35 67.4 56.8

Caracteristici:

- fluidul vehiculat: Apa, curata

- comandă automată în funcţie de nivelul maxim din rezervor si nivelul minim din foraj, cu temporizare a pornirii pompei

- uşurinţă în exploatare

- protectie electrica: dezechilibru intre tensiuni, suprasarcina, scurtcircuit

Semnalizari:

- Tablou pregatit pentru operare si monitorizare prin sistem SCADA.In cadrul caminului de vane va fi montat un debitmetru ultrasonice, capabil de

interconectivitate cu sistemul de monitorizare SCADA.

Nr crt Debit [l/s] Inaltime de pompare

Randament pompa

Putere [kw] Greutate totala [kg]

1 277.7 39 83.7 160 2530

2 347.2 66.2 82.7 355 3300

3 347.2 66.2 82.7 355 3300

Grup de pompare apa potabila

In cadrul statiei de pompare au fost prevazute 3 pompe: prima pompa va avea un debit de 1000 mc/h iar celelalte doua 1250 mc/h. Toate pompele vor fi prevazute cu convertizor de frecventa si vor avea tablou pregatit pentru operare si monitorizare prin sistemul SCADA.Pompele vor fi Non-auto-amorsare,  cu un singur etaj, cu aspiraţie si refulare radiala. Toate cele trei pompe vor avea axul pompei orizontal şi carcasa  demontabila în orizontală in planul de-a lungul arborelui de transmisie. Pompele si motoarele vor fi unităţi

separate, montate pe o placa de baza comună şi conectate prin un sistem flexibil de cuplare.Rotorul este hidraulic  şi dinamic echilibrat.

Unitatea completă este compusa din :pompă, placa de baza, protectii cuplare şi motorul electric.

Sapaturi

Toatea sapaturile vor fi facute mecanizat, mai putin ultimul strat de 20 cm de pe fundul santului care va fi sapat manual. Deasemenea, in zonele din apropierea retelelor existente se va sapa manual pentru a nu periclita integritatea acestora.

S-au prevazut sprijiniri pe toata lungimea santurilor. Este obligatorie utilizarea acestora, chiar daca aparent, nu exista pericol de prabusire.

Pamintul provenit din sapatura nu va fi sub nici o forma depozitat in apropierea drumurilor alaturate santierului pentru a periclita siguranta circulatiei. Deasemenea, acesta nu va fi depozitat temporar in locuri inalte unde, la ploi abundente, acesta sa poata fi spalat si transportat pe carosabil.

Nici un utilaj de transport nu va patrunde pe drumurile publice pina cind rotile acestora nu vor fi spalate de pamint. Toate tranporturile de pamint, balast sau nisip se vor face cu prelatele autocamioanelor trase pentru a nu permite caderea accidentala a acestora pe carosabil.

Lucrarile de sapatura vor fi astfel executate incit sa nu fie lasate santuri neacoperite pe perioada noptii ( saparea santului, montarea conductei, umplerile si compactarile sa se faca in aceasi zi ). In cazuri exceptionale, cind acest lucru nu este posibil, santurile vor fi semnalizate in mod vizibil chiar si pe timpul noptii si se vor prevedea podete pentru traversarea lor. Deasemenea, se va imprejmui portiunea de sant cu panglica de avertizare astfel incit sa fie eliminate total orice accidente.

Pe durata executiei, constructorul va delega personal calificat in acest sens pentru dirijarea circulatiei atunci cind se executa lucrari in imediata mecinatate a drumurilor. Deasemenea, toate lucrarile vor fi semnalizate cu semne de circulatie pentru a preintimpina producerea de accidente.

CompactariCompactarile vor fi facute manual in dreptul conductei de polietilena pina la +0,5 m deasupra crestei conductei. De la acea adincime, compactarile se vor putea efectua mecanizat. Compactarea minima in dreptul conductei de polietilena va fi de 95%.

In dreptul conductelor de fonta ductila, compactarea va putea fi efectuata exclusiv mecanizat. Gradul de compactare se va face diferentiat, dupa cum urmeaza:

- In dreptul oricaror schimbari de directie – compactarea 100%- In dreptul oricaror schimbari de directie, coturi, teuri, intersectii de conducte –

compactarea va fi de 100% pe intreaga lungime pe care s-au prevazut prin proiect conducte cu mufe cu zavorire ( aceste lungimi sint specificate atit in partea scrisa cit si pe planurile desenate )

- Compactare 98% in restul portiunilor cu conducte din fonta ductila.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Ca masuri de protectia muncii s-au prevazut parapete de avertizare si podete metalice de inventar pentru a asigura trecerea peste santurile sapate.

In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari obligatorii, in conformitate cu ,,Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii” ( conform cu HG nr. 795/1992 si aprobat de MLPAT cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993 ) precum si cu legea nr. 32/1968 si HG nr. 51/1992 privind normele de paza contra incendiilor. Se atrage atentia in mod deosebit asupra respectarii prevederilor urmatoarelor reglementari:- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi tehnologice aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 11/1996; - Norme unice privind protectia muncii la producerea, transportul, depozitarea si folosirea clorului lichefiat si gazos, aprobate de Ministerul muncii si Ministerul Sanatatii prin ordinul Nr. 96/78;

La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din ,,Normele republicane de protectia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 si ,,Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj“ aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/D 1980.

Se interzice cu desavarsire focul in sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru dezghetarea pamantului fie pentru incalzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da nastere la surparea peretilor si la accidente grave.

Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe santierele unde se executa lucrari de terasamente, se vor respecta prederile specifice ale normelor in vigoare.

Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de protectie a muncii si prevenirea incendiilor, facut, insusit si consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca.

Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate si acesta va utiliza aceleasi utilaje.Instructajul se va efectua in trei etape:- Instructajul introductiv general ( 8 ore pana la 2 zile cu verificari in fise de instructaj);- Instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul locului de munca ( inginer, maistru, sef de echipa ) durata fiind de cel putin 8 ore cu verificarea sefului ierarhic superior, celui care a facut instructajul, dupa care angajatul este admis sa lucreze. - Instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de conducatorul locului de munca. Instructajele angajatilor ( introductiv general, la locul de munca si periodic) se vor consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj.Pentru instructajul de protectie si igiena muncii se vor avea in vedere cel putin capitolele:Cap. 14 – Mijloace individuale de protectie; Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii; Cap. 17 - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor; Cap. 18 - Electrosecuritatea; Cap. 19 - Terasamente Cap. 22 - Turnarea betoanelor

Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari; Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice; Cap. 32 - Sudura; Cap. 33 - Alimentare cu apa si canalizare; Cap. 38 - Instalatii si masini de ridicat.Din Regulamentul aprobat cu ordinul MLPTL Nr. 9/N/15.03.1993.Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite cap. 14,18,19, 27, 33 si 38.Conform catalogului de dispozitive si elemente tipizate pentru protectia muncii la lucrarile de constructii montaj editate de M.C.Ind., proiect IPCT 7088/1975, Antreprenorul va folosi dispozitive indicate in acest catalog si anume:- Subgrupa I – Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sapatura ( simbol catalog nr. 122 , 108, 107 );- Subgrupa II – Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari la inaltime ( simbol catalog nr. 201, 203,205,206,207,209,210,212, 213, 216 );- Subgrupa III – Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari de sudura ( simbol catalog nr. 301, 303,304,306,307);- Subgrupa IV – Dispozitive de protectie a muncii pentru lucrari electrice de joasa si inalta tensiune ( simbol catalog nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407); - Subgrupa V – Dispozitive de protectie a muncii la confectionarea cofrajelor din beton armat si beton precomprimat ( simbol catalog nr. 701, 702); - Subgrupa VIII – Semne conventionale, indicatoare de securitate ( simbol nr. 8012, 802 ).

Se atrage atentia ca prevederile din prezentele masuri nu au caracter limitativ, in sensul ca antreprenorul, in plus, va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor in vigoare si sa ia masurile pe care le va considera necesare in vederea asigurarii muncii, evitarii accidentelor si prevenirii incendiilor.Se va acorda o atentie deosebita la prelucrarea NPCI 1974 si a instructiunilor de prevenire si combatere a incendiilor precum si lucrarilor de sudura avand in vedere eliberarea perimetrului de foc la locurile de munca cu materiale inflamabile ( reziduri petroliere, constructii de gradul IV si V rezistenta la foc, executate din elementa combustibile). Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii. Concluziile evaluării impactului asupra mediului;

1. Protectia calitatii apelor

Ape de suprafata

În perioada de execuţie a lucrărilor se poate aprecia existenţa unei influenţe atât calitative cât şi cantitative asupra apelor de suprafata, datorita executiei de lucrari.

Sub aspect calitativ pot apărea emisii de poluanţi în apă dacă nu se respectă condiţiile şi măsurile specifice de execuţie ceea ce poate duce la deversari in apele de suprafata.

Pot apărea scurgeri de produse petroliere de la utilajele ce acţioneaza pentru executia lucrarilor.

Cantitatea de suspensii poate creşte datorită lucrărilor de refacere a santurilor (pe durata executiei).

Cursurile de apă nu sunt afectate din punct de vedere biologic de executia acestor lucrări.

Cu totul accidental, în perioada de execuţie a lucrărilor pot fi emise în apele de suprafaţă unele substanţe poluante în zona organizării de şantier sau în zonele de actiune a utilajelor. Mentionăm caracterul temporar şi redus al acestor emisii care vor înceta după execuţia lucrărilor.Ape subterane

Execuţia şi exploatarea lucrărilor de alimentare cu apa nu presupune introducerea de poluanţi în apele subterane.

1. Protectia aeruluiÎn timpul lucrărilor de execuţie

In perioada de execuţie, principalele surse de impurificare a aerului sunt funcţionarea motoarelor utilajelor şi activitatea propriu-zisă a utilajelor, în cadrul lucrărilor de execuţie. Poluanţii emişi în atmosfera sunt în principal particule în suspensie (mai ales de la lucrările de excavaţii şi prin antrenarea de la traficul utilajelor) şi COV, dar şi gaze de ardere de la funcţionarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport.

În timpul lucrărilor de execuţie a sistemului de alimentare cu apa se estimează că vor fi folosite următoarele tipuri de utilaje:

A. Utilaje de transport:- Autobasculante- trailereB. Utilaje terasiere:- buldozere- excavator Castor- repartitor mixturiC. Utilaje de ridicat şi depanare- automacara- autoatelier mobil de interventie

Aceste activităţi vor provoca emisii nesemnificative având în vedere spaţiul liber de dispersie şi lipsa unor surse similare simultane în vecinătate (nu se pun probleme de sinergism).

De altfel perioada de execuţie este relativ redusă, iar în timpul exploatării obiectivului nu exista astfel de surse.

In timpul exploatariiÎn perioada de funcţionare curentă, lucrarile de alimentari cu apa nu constituie surse de

emisii poluante pentru aer.Impurificarea aerului are loc strict datorită traficului auto, cu poluanţi specifici acestei

activitaţi (oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon, particule în suspensie, plumb).Se recomandă ca circulaţia utilajelor să se facă la viteze reduse pentru a nu antrena

cantităţi mari de praf şi pulberi.Dacă în timpul execuţiei se constată, la manipularea utilajelor şi materialelor, emisii de

pulberi în suspensie se va proceda la o umezire corespunzătoare înainte de manipulare.

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Principale surse de zgomot şi vibraţii în timpul execuţiei sunt utilajele de excavare, mijloacele de transport şi cele terasiere. Aceste echipamentele produc local un nivel de zgomot de peste 95 dB(A).

Având în vedere specificul lucrărilor nu sunt prevăzute instalaţii şi echipamente pentru diminuarea zgomotului.

Utilajele de transport şi cele terasiere dau în general un nivel de zgomot comparabil cu cel produs pe un drum rutier obisnuit.

Pentru limitarea poluării fonice din zona se recomandă ca lucrările de execuţie să se desfăşoare numai în timpul zilei. În zona şantierelor, dar şi în afara lor pe o raza de cca. 250 m, nu va exista o creştere a nivelului de zgomot comparativ cu situaţia actuală provocată de activitatea utilajelor specifice, multe dintre ele caracterizate prin puteri acustice mari. Se estimează ca în zona de execuţie a lucrărilor nivelurile de zgomot vor fi de cca. 55 – 60 dB(A) măsurat la 2 m de faţada clădirilor. Aceste valori depăşesc valorile CMA=50 dB(A) la 2 m de faţada clădirilor conform STAS 10009/88. In timpul exploatarii sursele de zgomot din zona inceteaza, ramanand zgomotul produs strict datorită traficului auto, pompele fiind montate in cele doua puturi forate si in containerul statiei de pompare.Sursele de zgomot si vibratii in sistemul de alimentare cu apa proiectat sunt:

- pompele din puturile forate si din staţiile de pompareConform “Normativ de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei“,

nivelul acustic echivalent continuu ( L eq ) nu trebuie sa depaseasca 50 dB ( A) si curba de zgomot 45. Noaptea acest nivel trebuie sa fie redus cu 10 dB ( A ) fata de valorile din timpul zilei.

Electropompele moderne prevazute, montate in in puturi si in statia de pompare sint pompe silentioase. Ele sunt montate in puturi si staţia de pompare unde grosimea zidurilor statiei diminueaza propagarea zgomotului.

4. Protectia impotriva radiatiilorNu este cazul.

5. Protectia solului si a subsolului

În timpul execuţiei, poluări ale solului apar numai datorită manipulării neglijente a carburanţilor şi uleiurilor şi ele pot fi cu uşurinţă remediate având în vedere că societatea care va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele.

Materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de Consiliul Local al comunei pe raza careia se efectuaza lucrarile.

În timpul exploatarii

În timpul exploatării lucrărilor se apreciază încetarea surselor de poluare ale solului sunt identice cu cele pentru apa, de unde rezulta necesitatea promovarii simultane a proiectului de alimentare cu apa cu proiectul de canalizare.

Pot apărea elemente de impact asupra solului în faza de execuţie:- suprafeţe excavate- materiale depozitate, etc.

Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate.Având în vedere că în amplasamentul investiţiei proiectate rezidurile solide sunt

colectate (organizare de santier) şi nu există ape uzate, nu se pune problema poluării solului şi subsolului. Excepţie fac gospodărirea sau administrarea neglijentă precum şi nerespectarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor de mecanizare.

6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Asezarile urbane afectate de lucrari sunt: Orase: nu este cazul Localitati rurale: localitatea Macea Execuţia şi exploatarea lucrărilor va crea noi locuri de muncă, dar şi o creştere a gradului de civilizaţie şi igienă, contribuind la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor. Aproximativ 50 de persoane vor fi antrenate în realizarea execuţiei obiectivului. Se poate aprecia că realizarea şi funcţionarea obiectivului are impact pozitiv asupra aşezărilor umane. Nu se produc poluari asupra populatiei adiacente. Investiţia proiectată nu prezintă riscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.

7. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

În timpul execuţiei, materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi de constructii montaj (moloz, gunoi menajer la organizarea de santier) vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de consiliul local al comunei din raza amplasamentului, având în vedere că societatea care va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele.

În timpul exploatarii:În timpul exploatării lucrărilor se apreciază încetarea surselor de deseuri.Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate.

8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.Lucrari de reconstructie ecologica

Nu este cazulPrevederi pentru monitorizarea mediului

Nu este cazul.

   -formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)

A se vedea la punctele de mai sus.

   Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:    -profilul si capacitatile de productie;

Nu este cazul.

   -descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz);

CAPTAREACaptarea se va realiza din cele 20 puturi forate existente aflate in administratia

beneficiarului, date in concesiune de catre Consiliul Judetean Arad, pe o perioada de 49 ani. Forajele sint in acest moment functionale.

Sistemul a fost calculat sa poata furniza un debit maxim de aproximativ 1500 mc/h. Acest debit va putea fi atins fie prin utilizarea concomitenta a tuturor celor 20 foraje – dar la un debit redus fata de debitul capabil al fiecarui foraj, fie prin utilizarea a doar o parte din acestea la debitul maxim capabil. Debitele capabile sint descrise in tabelul urmator, impreuna cu nivelul hidrodinamic actual al fiecaruia din ele.

In prima faza dupa implementare, se previzioneaza un debit de 1000 mc/h. In momentele de maxim consum, captarea va furniza un debit de 1250 mc/h, pentru ca pentru perioada de perspectiva se previzioneaza un consum maxim orar de 1500 mc/h.

Linia de captare este amplasata de-a lungul drumului national DN79 Oradea - Arad incepand cu locatia aflata la o distanta aproximativa de 5000 m de sensul giratoriu de la intersectia cu drumurile judetene spre Curtici si Santana, judetul Arad ( F74 ) si pina in apropierea acestui sens giratoriu ( F93 ).

Avind in vedere necesitatea demontarii unei parti din gardul imprejmuitor ( de protectie sanitara ) pe perioada executie, acesta va fi refacut dupa montarea conductelor de alimentare de la fiecare foraj.

- caracteristicile puturilor :

Nr put mc/H Q max l/s

Nivel hidrodinamic

[ m ]

Debite cumulate l/s

F 74 72 20.0 15.3 20.00

F 75 72 20.0 15.3 40.00

F 76 72 20.0 15.3 60.00

F 77 75.6 21.0 11.2 81.00

F 78 75.6 21.0 10.6 102.00

F 79 75.6 21.0 15.3 123.00

F 80 100.8 28.0 15.3 151.00

F 81 115.2 32.0 15.3 183.00

F 82 90 25.0 11.9 208.00

F 83 115.2 32.0 15.3 240.00

F 84 115.2 32.0 15.3 272.00

F 85 115.2 32.0 15.3 304.00

F 86 90 25.0 15.3 329.00

F 87 90 25.0 15.3 354.00

F 88 141 39.2 15.3 393.17

F 89 87 24.2 9.9 417.33

F 90 102 28.3 15.3 445.67

F 91 115.2 32.0 15.3 477.67

F 92 90 25.0 15.3 502.67

F 93 96 26.7 11.2 529.33

In dreptul fiecarui foraj se va executa cate un camin de vane din beton, amplasat corespunzator schimbarii directiei de deplasare a apei transportate. Amplasarea se face in perimetrele de protectie sanitara, cu regim sever actuale. In aceste camine se vor monta clapete de separatie tip sandwich, instrumentatie SCADA, debitmetru ultrasonic conectat la sistemul SCADA, manometru conectat la acelasi sistem SCADA. Tot in cadrul acestui camin, se va prevedea un robinet pentru prelevarea de probe. Conducta nou proiectata si caminul de vane proiectat nu vor avea acelasi traseu cu cel al conductelor actuale, conductele si caminul vechi raminind in conservare. Caminele vor fi confectionate din beton monolit, cu capace cu sistem antifurt. In cadrul pieselor desenate, sint materializate detaliile acestor camine.

Electropompele actuale din foraje vor fi inlocuite pentru a corespunde noilor cerinte de debit si presiune. Deasemenea, conducta de refulare a pompei se va inlocui. Pozarea lor va respecta recomandarile hidrogeologice elaborate (vor fi montate sub NHD cu min 10m; nu se vor monta in dreptul filtrelor ). Fiecare pompa va fi dotata cu convertizor de frecventa si va fi instrumentata si monitorizata prin sistemul SCADA. In nicio situatie, debitul captat nu va depasi debitul capabil al forajului. Prin debitmetrele ultrasonice vor fi monitorizate atat debitele de moment cat si cele cumulate pe duratele de functionare a fiecarui foraj.

Toate caminele actuale vor fi dotate cu aerisiri pentru a evacua eventuale gaze toxice ce se pot acumula in interior. Deasemenea, prin proiect, s-a prevazut schimbarea capului de foraj.

Din forajele existente, pompele nou prevazute vor pompa apa printr-o conducta noua, avind diametru corespunzator debitului capabil al forajului. Aceasta conducta s-a prevazut din otel, va fi impartita in lungimi de maxim 3 m, racordate intre ele cu flanse. Atit teava din otel cit si sudurile flanselor vor fi zincate inainte de montare. Suruburile vor fi si ele zincate. In cadrul pieselor desenate, exista detalii cu instalatia descrisa mai sus pentru fiecare din forajele sistemului.

In cadrul tabelului urmator sint descrise dimensiunile stuturilor de refulare al pompelor din fiecare foraj, diametrul conductei de la stutul pompei la caminul de vane, si greutatea aproximativa a pompei.

Foraj DN stut refulare pompa [mm]

Dn conducta refulare otel zincat [mm]

Debit

[mc/h]

H pompare

[m]

Greutate aproximativa pompa [kg]

F74 150 159 x 6 72.8 43.3 117

F75 150 159 x 6 72.8 43.3 117

F76 150 159 x 6 72.8 43.3 117

F77 150 159 x 6 76.2 39 119

F78 150 159 x 6 76.2 39 119

F79 150 159 x 6 76.2 39 119

F80 150 219 x 6 101 35.8 119

F81 150 219 x 6 121 39.7 125

F82 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F83 150 219 x 6 121 39.7 125

F84 150 219 x 6 121 39.7 125

F85 150 219 x 6 121 39.7 125

F86 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F87 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F88 150 219 x 6 150 35 125

F89 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F90 150 219 x 6 101 35.8 119

F91 150 219 x 6 121 39.7 125

F92 150 219 x 6 95.7 36.4 119

F93 150 219 x 6 95.7 36.4 119

Toate pompele vor fi asigurate cu doua cabluri din otel zincat multifilar protejat cu polietilena si prevazut cu doua carabine, inclusiv dispozitive de prindere, a caror rezistenta minima este data in tabelul urmator ( carabinele vor fi atasate in ambele inele de sustinere ale fiecarei pompe):

Nr. Foraj

Hhidr.L. totala

Diamtr

Greut. /m [kg]

Greutat totala teava

Greutate flansa / buc

Numar bucati flanse

Greutatflanse

Greutate pompa [kg]

Greutate totala [kg]

74 13.3 28.3 159x6 22.64640.712

5.4 20 108 117 866

75 15.8 30.8 159x6 22.64697.312

5.4 22 118.8 117 933

76 15.8 30.8 159x6 22.64697.312

5.4 22 118.8 117 933

77 9.15 24.15 159x6 22.64546.756

5.4 18 97.2 119 763

78 8.6 23.6 159x6 22.64534.304

5.4 16 86.4 119 740

79 15.8 30.8 159x6 22.64697.312

5.4 22 118.8 119 935

80 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

81 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

82 9.9 24.9 219x6 31.52784.848

7.37 18 132.66 119 1037

83 15.8 30.8 219x6 31.52 970.81 7.37 22 162.14 125 1258

6

84 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

85 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

86 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

87 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

88 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

89 7.9 22.9 219x6 31.52721.808

7.37 16 117.92 119 959

90 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

91 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 125 1258

92 15.8 30.8 219x6 31.52970.816

7.37 22 162.14 119 1252

93 9.2 24.2 219x6 31.52762.784

7.37 18 132.66 119 1014

Cu ajutorul sistemului SCADA, sistem ce va fi implementat tot in cadrul acestui proiect, debitele furnizate de fiecare dintre pompe va putea fi monitorizat, controlat si exploatat in functie de necesitati. Astfel, vor exista perioade in care vor fi utilizate toate forajele la un debit mai mic decit debitul capabil al fiecaruia. Deasemenea, se vor intilni perioade in care vor functiona doar un numar limitat de foraje ( un numar mai mic decit numarul total de 20 foraje ). Conducta aferenta forajului F74, ce porneste de la caminul de vane si va intersecta conducta de aductiune principala, se va executa din tuburi P.E. 100-HD SDR 17 Dn 200 mm in lungime de L=21 m. Aceasta va avea panta urcatoare spre conducta de aductiune principala. La punctul de intersectie al conductei de aductiune cu conducta aferenta F74, se va monta un camin de aerisire/dezaerisire pentru a se putea evacua aerul captiv din sistem pe lungimea de tronson cuprinsa intre forajul F74 si F82.

In tabelul urmator sint prezentate lungimile conductelor din politilena ce pornesc de la caminul de vane aferent fiecarui foraj pina la conducta de aductiune principala, inclusiv diametrul acesteia si dimensiunile caminului de vane.

Nr. Foraj Lungime [m]Diametru [mm]

Dimensiuni camin vane

Dn int [m] H [m]

74 20.64 200 2 1.5

75 16.86 200 2 2

76 16.53 200 2 2

77 16.49 200 2 2

78 16.66 200 2 2

79 16.23 200 2 2

80 18.75 200 2 2

81 20.05 225 2 2

82 23.3 200 2 2

83 17.96 225 2 2

84 24.25 225 2 2

85 22.06 225 2 2

86 20.09 200 2 2

87 19.89 200 2 2

88 19.76 250 2 2

89 20.62 200 2 2

90 18.94 200 2 2

91 19.07 225 2 2

92 20.35 200 2 2

93 22.85 200 2 2

RETEAUA DE ADUCTIUNE- Reteaua de aductiune, se va realiza din tuburi PE100 HD, SDR17 si fonta ductila dupa

cum urmeaza:

Aductiune de la foraje la intersectie spre uzina de apa

De la forajul la forajul: material Dn Lungime

cond.

F74 F77 PE100-HD 315 741

F77 F78 PE100-HD 355 250

F78 F79 PE100-HD 400 255

F79 F81 FONTA 400 492

F81 F85 FONTA 500 966

F85Uzina de apa

FONTA 600 2659

total   = 5363

Intre caminele CVBP1 si CVBP2 a fost prevazuta o conducta de legatura din fonta ductila in lungime de 32 m. Aceasta va folosi ca solutie de rezerva pentru situatiile neprevazute in care datorita unor evenimente ce vor face imposibila utilizarea rezervorului, printr-un joc de vane din caminele CVBP1 si CVBP2, apa va putea fi trimisa direct in conducta de refulare. Vanele amplasate in cele doua camine vor fi astfel manevrate incit apa sa by passeze rezervorul si sa curga gravitational spre Ungaria prin conducta de refulare la un debit de inferior debitului

Lungimea totala a aductiunii este de 5363 m. Din aceasta, 1246 m este reprezentata de conducta din polietilena de inalta densitate si 4085 m din fonta ductila ( la care se adauga 32 m conducta de by pass ). Pe lungimea de 1246 m ( PE100HD ) au fost utilizate diametre de 315, 355 si 400 in lungimile specificate in tabelul de mai sus.

Prin proiect, au fost prevazute pentru toata lungimea santurilor parapeti pentru a preintimpina eventuale accidente.

Rezistenta sistemului de conducte la lovitura de berbec

Pentru a preveni eventuale neetanseitati datorate unor presiuni mult superioare presiunii nominale ( presiuni ce pot interveni in cazul unei lovituri de berbec ), la schimbari de directie mai mari decit schimbarile maxime admise permise de mufele conductelor, s-a prevazut utilizarea mufelor cu zavorire.

Fortele suplimentare sint exercitate in special la modificari de directie, la intersectii cu alte conducte, capete de conducta. Aceste forte trebuiesc absorbite fie de blocuri de beton asezate in dreptul fiecarei schimbari de directie fie transmise longitudinal si mai apoi eliberate treptat in materialul folosit ca umplutura prin sistemul de mufe cu zavorire.

Datorita dificultatii de executie si a costurilor ridicate pentru turnarea acestor masive din beton in aliniamentul conductei ( care in mare parte trece de-alungul unor drumuri agricole ), s-au utilizat tevi din fonta ductila cu mufe speciala cu zavorire. Acest tip de mufe, permit

transmiterea fortelor suplimentare ( datorate unei lovituri de berbec ) tevilor din amonte si din aval, disipind astfel forta suplimentara.

Numarul de mufe care trebuie sa preia fortele depinde de presiunea din retea, diametrul conductelor, tipul de sol folosit la umplerea santurilor si gradul de compactare. In piesele desenate ( atit in planurile de situatie cit si pe profile ) au fost reliefate lungimile pe care se vor folosi aceste mufe cu zavorare.

Conducta de aductiune de la foraje se va executa din polietilena PE100-HD SDR17 si din fonta ductila avind o protectie adecvata din mortar de ciment, va avea o lungime totala de 5341 m si va fi telescopica ( cu diametre crescatoare ), incepand de la forajul F74 spre F93. Se incepe cu De = 315 mm - polietilena, se continua cu diametrul de 355 mm si 400 din polietilena pina in dreptul intersectiei cu conducta dinspre forajul F79. Incepind din acest punct, conducta de aductiune va face trecerea de la conducta de polietilena la cea de fonta ductila. Diametrele conductelor de fonta ductila utilizate sint Dn=400 mm, 500 mm si 600 mm.

Subtraversari

Pe traseul conductei de aductiune se vor realiza 3 subtraversari prin foraj orizontal pe sub vaile sau canalele de desecare intilnite in cale si pe sub drumul national DN79 si drumul judetean DJ792C.

In tabelul urmator sint exemplificate toate cele 3 subtraversari intilnite pe aliniamentul conductei de aductiune :

SubtraversareDn conducta Fonta

Dn conducta protectie Otel

Lungime tub protectie

Camin golire (CG) Camin Vane (CV)

Subtraversare canal Nr.1 500 mm 711 mm 20 m

CG1 (Di=3m; H=4m)

CV1 (Di=2m; H=4m)

Subtraversare DN 79, Nr.10 600 mm 813 mm 43 m

CG10 (Di=3m; H=4m)

 

Subtraversare DJ 792C, Nr.11 600 mm 813 mm 36 m

CG11 (Di=3m; H=4.5m)

 

Toate subtraversarile vor fi facute in conducta de protectie din otel. Diametrele acestor conducte de protectie sint exemplificate in tabelul anterior. Toate tevile care vor fi folosite in cadrul subtraversarilor vor avea mufe zavorite (pe planurile de situatie si pe profile sint exemplificate lungimile atit ale conductei de protectie cit si lungimile pe care este obligatorie

utilizarea mufelor zavorite). Deasemenea, pe aceste mufe se vor monta mansoane de protectie, mansoane ce vor fi aprovizionate de la acelasi furnizor cu cel al tuburilor din fonta ductila.

Avind in vedere ca pe traseul conductei de aductiune au fost amplasate camine de vane, aductiunea va putea functiona si in eventualitatea aparitiei unor avarii in amonte prin simpla manevrare a vanelor din aceste camine. Astfel, functionarea sistemului de alimentare cu apa va putea fi asigurata, chiar daca la un debit diminuat in astfel de situatii neprevazute.

Rezervor de inmagazinare V =2x1000 mc/bucRezervorul este prevazut din beton armat, avind urmatoarele dimensiuni 15,2 m x 14 m

( fiecare din cele doua compartimente) si inaltime interioara de 6 m. Ambele compartimente ale rezervorului au fost prevazute cu sicane pentru a asigura o improspatare constanta in rezervor a intregii cantitati de apa captate din foraje si a nu permite existenta zonelor de stagnare a apei. In camera vanelor, aflata in imediata apropiere a rezervoarelor ( in cadrul aceleasi constuctii), au fost prevazute vane cu actionare electrica. Preaplinul va fi asigurat cu un recipient din otel pentru garda hidraulica. Golirea rezervoarelor se va putea face partial gravitational si partial prin pompare. Acestea au avantajul de a nu necesita deplasarea personalului in camera de vane in cazul unei avarii. Astfel, in cazul unei situatii neprevazute, printr-un timp de reactie mai mic, se pot elimina riscurile propagarii defectiunii si la alte instalatii sau utilaje.

In cadrul aceleiasi constructii, se vor face urmatoarele compartimentari:

- doua rezervoare a cite 1000 mc fiecare prevazute cu basa pentru posibilitatea golirii in intregime a apei din rezervor utila mai ales in cazul decontaminarii/spalarii acestora

- camera vanelor – in suprafata de 52 mp- camera pompelor – statia de pompare in suprafata de 368 mp- spatiu acces auto – necesar pentru o manipulare usoara a pompelor la momentul

montarii pompelor si apoi pe perioada de exploatare in caz de defectiuni – suprafata de 12 mp si acces direct cu latime de 2,6 m

- camera tablouri electrice si comanda –in suprafata de 23 mp- depozit clor cu intrare separata – in suprafata de 9 mp- statie clorinare in suprafata de 14 mp- atelier – in suprafata de 12 mp necesar pentru rezolvarea locala a micilor defectiuni

aparute pe perioada exploatariIn cadrul ambelor compartimente ale rezervorului, s-au prevazut cite o basa aflata in cel

mai jos punct al rezervorului. Acestea sint necesare pentru situatiile cind se doreste golirea intregii cantitati de apa aflata in rezervor datorita aparitiei unei contaminari sau, dupa spalarile si dezinfectiile ce trebuiesc efectuate periodic. Perioada scursa intre 2 spalari nu trebuie sa depaseasca timpul maxim prevazut de normative; deasemenea, spalarea si dezinfectarea trebuie facuta ori de cite ori se constata o scadere a calitatii apei prin aparitia de bacterii sau alte impuritati.

Rezervorul a fost prevazut cu guri de aerisire pozitionate conform planselor de arhitectura. Deasemenea, accesul in interiorul celor doua rezervoare se va face prin chepengurile aflate in acoperisul constructiei.

Pentru a evacua apa in momentul cind aceasta depaseste nivelul maxim din rezervoare, s-a prevazut o legatura de la preaplinul rezervoarelor printr-o conducta din PVC 600 mm spre santul aflat in apropierea gospodariei de apa.

In cadrul instalatiei de la statia de pompare se va introduce o piesa din otel prevazuta cu o flansa oarba, piesa ce va fi utilizata pentru curatirea conductei de refulare cu ajutorul unui

burete.

ClorinareaAvind in vedere ca pentru debitul cel mai mic - de 1000 mc/h, timpul de parcurgere al

distantei pina la rezervorul de inmagazinare din Ungaria este de aproximativ 7 ore, timp mai mult decit suficient pentru eliminarea trihalometanilor (CHCl3, CHCl2Br, CHClBr2, CHBr3 ) si incadrarea lor in limitele legale ( sub 0,1 mg/l conform STAS 12997-91 ), astfel , nu s-a prevazut separat un bazin de contact. Posibilitatea de contaminare este si mai scazuta avind in vedere ca aceasta apa nu va fi furnizata sub nici o forma direct populatiei din Ungaria ci va fi inmagazinata in rezervoare si mai apoi dezinfectata din nou.

Prin proiect, s-a prevazut ventilarea fortata a acestui spatiu prin ventilatoare ( vezi detalii arhitectura ). Atit statia de clorinare cit si depozitul au accese direct din exterior.

Clorinarea se va face cu clor gazos si va fi complet automatizata, dozarea realizindu-se in functie de debitul furnizat de captare si in functie de concentratia clorului rezidual de pe refulare.

Statia de pompareIn cadrul statieI de pompare vor fi amplasate cele 3 pompe, fiecare din ele avind

urmatoarele debite capabile: Q = 1000 mc/h; H = 39 mCA; Eta pompa = 83.7% si doua pompe avind Q = 1250 mc/h; H = 66,2 mCA si eta pompa 82.7% . Fiecare dintre acestea a fost prevazut cu un convertizor de frecventa. Automatizarea va fi astfel facuta incit pornirea fiecareia dintre pompe sa fie facuta treptat, pentru a nu suprasolicita transformatorul.

Pe refulari s-au prevazut spre pompe clapete tip Sandwich, iar spre aval cite un robinet cu actionare electrica pentru separare. Fiecare armatura sau grup de armaturi va fi insotita de un compensator de montaj.

In prima faza, va fi utilizata doar pompa nr 1 – adica un debit aproximativ de 1000 mc/h. In caz de nevoie, dar doar dupa oprirea in totalitate a primei pompe, va putea intra in functiunea pompa 2. Pompele 2 si 3 vor putea lucra intermitent, pentru o uzura egala. Se va putea insa opta pentru utilizarea exclusiva a uneia dintre ele, pentru ca, cealalta sa fie utilizata doar pe perioada de reparatii sau revizii a uneia dintre ele.

Accesul in cadrul statiei de pompare se va putea face fie prin camera de vane fie in dreptul accesului auto. Avind in vedere gabaritele pompelor, a fost necesar a se prevedea acces auto pentru ca manipularea pompelor sa fie usurata in cazul unor avarii sau defectiuni. Manipularea in interiorul statiei de pompare a pompelor si armaturilor se va face cu ajutorul unui pod rulant. Capacitatea portanta a podului rulant va fi mai mare decit greutatea pompelor numarul 2 si 3 ( debit 1250 mc/h ).

Statia de pompare va fi dotata cu un pod rulant cu o singura grinda, cu actionare electrica. Caracteristicile podului vor fi: Q = 4 to, L = 9,7 m, H = 3,5 m.

Instalatia hidraulica proiectata faciliteaza functionarea oricarei pompe in orice situatie de avarie a unei cuve sau a ambelor cuve. Instalatia permite by passarea rezervoarelor. In cazul aparitiei loviturii de berbec, instalatia este astfel conceputa incit se produce o accentuata atenuare a loviturii de berbec datorita clapetei montate pe teava de legatura dinspre aspiratie si refulare. Aceasta va permite afluxul de apa din rezervor in refulare impiedicind astfel producerea vidului pe refulare.

In fiecare din cele 2 compartimente ale rezervorului au fost prevauzte robinete de prelevare de probe.

Instalatia este prevazuta cu robinete cu sertar cauciucat, cu corp plat, cu flanse cu tija neascendenta, cu actionare cu motor electric. Au fost prevazute 4 buc de astfel de vane de diametru 100 mm si 13 bucati de diametru 600. Fiecare armatura este insotita de compensator de montaj. Pe aspiratii, s-au prevazut reductii asimetrice pentru impiedicare formarii dopurilor de aer. In dreptul fiecarei cuve de rezervor, pe aspiratie se monteaza cite un robinet de serviciu cu Dn ½’’

In punctul cel mai inalt al refularii din incinta statiei de pompare, inainte de a se face trecerea de la conducta supraterana la conducta subterana, s-a prevazut un dispozitiv de aerisire – dezaerisire, insotit de un robinet de separatie.

Pe refulare s-a prevauzt un debitmetru ultrasonic legat la sistemul de monitorizare si comanda SCADA.

Instalatia hidraulica, prin jocul de vane prevazut, poate sa scoata din functiune orice pompa fara ca sistemul sa fie oprit.

Fundatiile pompelor au fost astfel prevazute incit sa atenueze vibratiile pompelor. Sasiele pompelor vor fi subturnate pentru monolitizarea acestora.

Clapetele de retinere prevazute in proiect sint tip Sandwich, prinse intre flanse cu git. Tevile vor fi vopsite anticoroziv: aspiratiile vor fi vopsite in bleu iar refularile in albastru.. Hala va fi ventilata fortat.

Avind in vedere fortele foarte mari de impuls calculate si greutatile mari ale tevilor si armaturilor, s-au prevazut sprijiniri metalice sub armaturi si piese de legatura ( tevi, coturi, reductii, etc ) astfel incit stabilitatea sistemului hidraulic sa fie asigurata.

Conducta de refulareConducta de refulare va fi constituita exclusiv din tuburi de fonta ductila si va avea o

lungime de 15934 m. Diametrul utilizat este Dn=600 mm. Pe aceasta lungime, nu va fi nevoie sa se pozeze un pat de nisip, conducta va putea fi pozata direct pe pamint. Sint insa necesare executarea gropilor de mufa.

Tuburile din fonta ductila folosite vor fi tuburi cu mufa obtinute prin turnare centrifugala conform cu DIN EN 545. Zonele in care se vor folosi acest tip de mufe si zonele in care vor fi utilizate mufele cu zavorire sint exemplificate in tabelele urmatoare.

DNDimensiuni [mm] Presiune

maxima operare [bar]d1 s1 s2

400 429 8.1 5 42

500 532 9 5 38

600 635 9.9 5 36

Tuburile din fonta ductila sunt produse prin centrifugare in conformitate cu standardul international ISO 2531-1991.

Rezistenta minima la tractiune este de 420N/mm2.Limita conventionala de elasticitate de 0.2% este de minim 300N/mm2Alongatia minima la ruptura este de 10%

Tuburi cu mufa imbinare zavorata.

Imbinare zavorîtă cu mufă cu închidere axială pe bază de ancorare este descrisa in schema urmatoare:

Forţele exercitate de presiunea internă sau de încărcările exterioare sunt preluate de conductă şi transmise solului din jur prin fricţiunile de manta. Transmiterea forţei între tuburile individuale se realizează în acelaşi timp printr-un cordon sudat pe cepul de fixare al tubului sau fitingului, care transmite mai departe forţa printr-o riglă metalică în camera de protecţie la forfecare a următorului tub.

În acest fel pot fi suportate forţe extrem de mari, la care alte tipuri de legături se avariază. Astfel pot fi realizate presiuni de lucru de peste 100 bar sau presiuni de tracţiune de peste 200 kN, în funcţie de lăţimea nominală.

Deşi îmbinarea zavorata poate rezista încărcărilor extrem de mari, ea este totuşi flexibilă şi uşoară şi, în special, se montează foarte rapid. Printr-o abatere posibilă de pănă la 5°, o coloană de ţevi cu o rază de 69 m poate fi instalată respectiv trasă înăuntru - fără fitinguri sau fără contralagăre. Timpurile de montare foarte scurte de circa 5 min. la DN 80 până la 30 de min. la DN 1000, au contribuit semnificativ ca îmbinarea zavorata să devina îmbinarea utilizată universal la tuburile din fontă. Unul dintre marile avantaje ale îmbinării zavorate îl reprezintă inelul de prindere. Cu el, aproape că este evitată utilizarea unui cordon sudat la secţiuni de tuburi cu diametre de la DN 80 la 500, care altfel ar fi necesare la îmbinările zăvorîte. Îmbinarea

zavorata este ca sistem completată de un program complet de fitinguri, cât şi vane, clapete, hidranţi şi garnituri de ventilare. Imbinarile cu mufa sunt de tip automat.

Materialul utilizat pentru inelele de imbinare este elastomer EPDM cu standardul international ISO 4633 -1983.

Avind in vedere necesitatea luarii de masuri pentru contracararea presiunilor marite datorate unor eventuale lovituri de berbec, s-a prevazut prin prezentul proiect ca la toate schimbarile de directie sa fie utilizate mufe cu zavorire, mufe care sint capabile sa transmita fortele suplimentare in aval si amonte si astfel, acestea vor fi disipate in materialul de umplutura.

Conducta de refulare spre Ungaria, va porni din statia de pompare amplasata in imediata vecinatate a rezervoarelor de inmagazinare si va continua de-alungul DJ 792C in partea dreapta in directia localitatii Curtici. In continuare, aliniamentul retelei de alimentare cu apa parcurge drumuri de exploatatie agricola, la marginea drumului dinspre canalul de desecare existent, cu ocolirea fermei existente la marginea localitatii Macea, din dreptul fermei din vecinatatea localitatii Macea conducta de refulare va fi amplasata de-a lungul strazilor perimetrale ale comunei Macea, pe partea opusa fronturilor de case. De la capatul strazii paralele cu frontiera, conducta de refulare se va amplasa de-a lungul unui alt drum de exploatatie agricola care duce pana in frontiera si va face jonctiune cu conducta aferenta partenerului maghiar Bekes Megyei Vizmuvek Zrt in dreptul bornei de frontiera nr 14.

Avind in vedere faptul ca profilul conductei nu are o panta constanta, a fost nevoie de folosirea unor camine de aerisire/dezaerisire. Acestea sint necesare pentru a elibera aerul captiv in conducte in punctele cele mai inalte ale profilului. Deasemenea, acestea au rol de a permite aerului sa patrunda in interiorul sistemului atunci cind se doreste golirea lui.

Toate subtraversarile vor fi facute in tub de protectie din otel de 813 mm diametru. Pe aliniamentrul conductei de refulare in dreptul subtraversarilor vor fi utilizate doar mufe cu zavorire. Mai mult decit atit, mufele vor fi protejate cu ajutorul unei mantale, iar piedicile vor fi acoperite cu un manson cauciucat pentru a preveni iesirea lor accidentala in timpul montarii. In tabelul urmator sint descrise subtraversarile ce vor trebui executate pe aliniamentul conductei de refulare:

Conducta refulare

Subtraversare

Dn conducta

Dn conducta Lungime tub

Camin golire Camin Vane (CV)

Fonta protectie Otel protectie (CG)

Subtraversare canal Nr.14 600 mm 813 mm 38

CG14 (Di=3m; H=5m)

CV12 (Di=2.5m; H=5m)

Subtraversare canal Nr.15

600 mm 813 mm 18

CG15 (Di=2,5m; H=3m)

CV13 (Di=2m; H=3m)

Subtraversare canal Nr.16 600 mm 813 mm 17

CG16 (Di=3m; H=4,5m)

CV14 (Di=2.5m; H=4 m)

Subtravers. DJ709B Nr.17

601 mm 813 mm 20

CG18 (Di=2.5m; H=3m)  

In cazul in care pe perioada executiei, se observa ca patul santului in zona de linga lacul din localitatea Macea nu confera stabilitate conductei de fonta ductila, se va putea proceda la urmatoarea solutie. Mentionam insa, ca aceste lucrari vor fi executate doar dupa vizita pe teren a inginerului geolog si dupa ce acesta va dispune in scris necesitatea acestora. Pe conducta de refulare, in interiorul localitatii Macea, in vecinatatea lacului ( zona de nord a localitatii ) s-a prevazut pe o lungime de 930 m o sapatura suplimentara in adincime de 40 cm. Tot pamintul escavat ( 930 m x 0,4 m x 1,2 m latime sant ) va fi transportat la locul desemnat de Primaria localitatii Macea unde va fi imprastiat si compactat. Pe fundul santului va fi pozat un geotextil anticontaminator. Se va umple santul pe o inaltime de 40 cm cu balast, balast ce va fi compactat 95%. Se vor respecta INTOCMAI cotele din profilul longitudinal.

Doar dupa realizarea tuturor acestor operatiuni, conducta de fonta ductila va fi lasata in sant si montata.

Tot in urma unei dispozitii scrise a inginerului geolog care a facut initial studiul geologic, se vor putea utiliza in zona filtrele aciculare pentru ca executia in zona sa se poata desfasura in conditii optime.

Tratarea

In cadrul constructiei din care face parte si rezervorul bicompartimentat, s-a prevazut o camera pentru statia de clorinare.

Tratarea cu clor gazos a apei se va realiza dupa cum urmeaza:- sistemul de clorinare cu clor gazos va fi alimentat direct din conducta de aductiune- sistemul este automatizat astfel incit sa fie capabil sa isi dozeze cantitatea de clor gazos

in functie de debit- apa astfel clorinata va intra in rezervor- timpul de traversare al oricaruia din cele doua compartimente nu va fi mai mic de 40-50

min. Astfel, nu va exista nici un pericol in ceea ce priveste sanatatea personalului angajat in cladirea administativa.

- Alimentarea cu apa potabila a cladirii administrative se va face direct din rezervor, cu ajutorul unei pompe

In situatiile cind, datorita unor reparatii la bazine sau altor situatii neprevazute, se va proceda la by passarea rezervorului, clorul gazos va fi introdus in conducta de refulare printr-o conducta conform planului de situatie.

Sistemul de clorinare functioneaza cu 2 surse de clor (1 in lucru + 1 de rezerva) asigurand astfel o dozarea neintrerupta a clorului, comutarea intre cele doua surse de clor, la golirea uneia, facandu-se automat.

Reglarea debitului de clor ce se injecteaza cu ajutorul unui ejector se realizeaza automat catre o unitate automata pentru dozare a clorului (servovalva) in functie de valoarea clorului rezidual din apa masurat prin intermediul unei celule de masurare a clorului rezidual si valoarea debitului de apa masurat prin intermediul unui debitmetru cu generator de semnal (4-20mA).

Sistemul de clorinare poate fi echipat cu urmatoarele echipamente auxiliare:-detector de clor in aer cu un senzor pentru avertizare in cazul scaparilor accidentale de

clor in aer – 1 buc-pompa booster – 1 buc-butelie de clor 50 kg –2 buc-Ventilator – 1buc.

A. SISTEM DE CLORINARE ─ COMPONENTA

Regulator de vacuum (2 buc)

capacitatea de dozare 10 - 500 g Cl2/h indicator optic lipsa clor in butelie conectare la vacuum cu tub PE Ø9 x Ø6.5 conectare la atmosfera cu tub PE Ø9 x Ø6.5

Teava colectoare pentru montare pe un perete (2 buc)

teava colectoare cu robinet de izolare clor. incalzitor (rezistenta electrica flexibila, 220V/50Hz/20W) cablu electric L=1 m, cu stecher conducta flexibila din cupru (L=2.5 m) pentru conexiune la butelia de clor

Comutator automat intre sursele de clor (1 buc)

dispozitiv folosit pentru a realiza, in mod automat, schimbarea sursei de clor prin comutarea de pe butelia aflata in lucru (epuizata) pe cea de rezerva (plina)

Ejector / injector de clor (1 buc)

carcasa din PVC capacitate maxima pana la 2000 g Cl2/h racord conectare la circuitul de apa IN/OUT - G¾”

racord conectare la circuitul de clor - tub PE Ø9 x Ø6.5

Unitate automata cu servomotor pentru dozare clor + rotametru auxiliar (1 buc)

servomotor capacitate de dozare max. 2000 g/h Cl2/h semnal de intrare 4 -20 mA servomotor curent continuu racord IN/OUT pentru conectare la circuitul de clor - tub PE Ø9 x Ø6.5 accesorii pentru montare pe perete

rotametru auxiliar rotametru cu valva de precizie pentru reglarea dozei de clor carcasa din PVC sticla rotametrica speciala cu precizie de reglaj 5%

Unitate automata de comanda (1 buc)

unitate de comanda cu microprocesor destinata sa controleze si sa monitorizeze dozarea clorului gazos de catre o instalatie de clorinare, in baza valorii clorului rezidual din apa sau a debitului de apa, precum si a combinatiei celor doi parametrii – debit si clor rezidual in apa

poate comanda doua dozatoare cu servomotor poate fi configurat pentru control si monitorizare manuala sau automata tensiune de alimentare: 230V/50Hz putere consumata: 16 W disply: CD 4 linii x 20 caractere module de input/output

INPUT : 2 x 4 -20 mA (1 intrare pentru debit, 1 intrare pentru clorul rezidual) OUTPUT : clorinator “DUTY” / clorinator “STAND-BY”

rezistenta intrare: 500 dimensiuni: 410 x 285 x 140 mm greutate: 3 kg protectie : IP 65

Celula de masura a clorului rezidual (1 buc)

carcasa din PVC dispozitiv de extractie si echilibrare debit apa dispozitiv de curatire mecanica a electrozilor de masurare racord pentru apa de proba - tub PE Ø9 x Ø6.5 cablu de conectare la unitatea automata cu servomotor pentru dozare clor accesorii pentru montare pe perete

Accesorii montaj (1 set)

suport colier pentru ejector – 2 buc suport colier pentru teava colectoare – 2 buc tub PE Ø9 x Ø 6.5 – 30 m

B. SISTEM AUTOMAT DE DOZARE A CLORULUI ─ ECHIPAMENTE AUXILIARE

Detectorul de clor in aer cu un senzor amperometric

dispozitiv de masurare afisare digitala a concentratiei de clor prezent in atmosfera

dispozitiv prevazut cu doua relee de alarmare minim si maxim ale caror limite se regleaza in cadrul gamei de masura.

include un senzor de clor, care este inchis ermetic, protejat de gaze si lichide corozive. Acesta prezinta urmatoarele avantaje:

nu sunt necesari electroliti chimici suplimentari; masurare precisa pe termen lung; semnal de alarma proportionala cu concentratia gazului; gama de masura: 0 – 25.5 ppm; rezistenta la masurare: 500 W; iesire semnal: 4 – 20 mA; protectie IP 65;

Pompa booster

Debit maxim Q = 1.2 – 6.0 mc/h; Inaltime de refulare H = 10 – 55 Mca; Presiunea maxima de lucru = 7 bar; Racord aspiratie/refulare = G1” Putere = 0.75 Kw; Alimentare electrica 230 V/50HZ Grad de protectie IP 54

Butelie de clor - 50 kg

butelie de clor de 50 kg (40 litri), confectionata din otel aliat. butelia este ISCIR-izata si respecta toate normele Europene in vigoare (Directiva

1999/36/EG, Directiva 2002/50/CE) care sunt transpuse in legislatia Romaneasca prin HG 941/2003 modificata prin HG 1941/2004.

robinetul montat la partea superioara a buteliei este din inox.termen de verificare la 2 ani (conform PT C5/98).

Ventilator C300

Debit de aer: 1520 mc/h Presiune: 20 mmCA Putere: 110 W Turatie: 1300 rpm Alimentare: 230 Vca, 50 Hz

   -materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;Sursa de apa pentru transportul de apa in in judetul Békés (Ungaria) este reprezentata de forajele existente F74 – F93 din frontul de captare a sistemului centralizat de alimentare cu apa a municipiului Arad. Linia de captare este amplasata de-a lungul drumului national DN79 Oradea- Arad incepand km 16+427 si se termina in dreptul forajului km 21+154.

Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivelor din proiect se va executa cate un racord electric, iar acolo unde este necesar se va asigura dubla alimentare, conform avizului de racordare, fişei de soluţie SC Electrica şi proiectului de specialitate întocmit de un proiectant de specialitate autorizat de SC Electrica.

   -racordarea la retelele utilitare existente in zona;Alimentarea cu apa potabila a cladirii adminsitrative se va face direct din conducta de

aductiune cu ajutorul unei pompe cu hidrofor. Dezinfectarea apei se va face cu o instalatie UV amplasata in interiorul cladirii.

Apa uzata provenita de la cladirea administrativa va fi colectata intr-un bazin vidanjabil. Se va incheia un contract in acest sens cu o societate pentru vidanjarea regulata a bazinului. In nici un caz, apele uzate nu vor fi evacuate in natura fara o tratare corespunzatoare.

2. DATE TEHNICE ALE LUCRARILOR ENERGETICE

2.1 Caracteristicile consumatorului de energie electrica.

Puterea instalata : 1512,3 kW;Puterea absorbita : 998 kW;Tensiunea de utilizare: 20 kV resp 400/230 V;Cos Ø = 0,8.

Uzina de apa va avea doua cladiri: - Cladirea administrativa- Cladirea cu statie de pompare si doua rezervoare.Cladirea administrativa va avea o centrala eléctrica, circuite de prize si iluminat.

Cladirea cu statie de pompare si doua rezervoare: va fi echipata cu trei pompe, o statie

de clorinare si o centrala electrica respectiv circuite de priza si iluminat.

In aceasta cladire, cele trei pompe care va realiza pomparea apei in Ungaria vor functiona in felul urmator: Pompa Nr.1 P=160 kW va functiona in regim continu.Daca scade presiune apei va intra pompa Nr.2 P= 355 kW in functiune in paralel cu pompa Nr.1. La functionarea in paralel a celor doua pompe puterea nu va atinge valoarea máxima ele mergand la o putere mai redusa fata de cea instalata. Daca cererea de debit de apa depaseste o valoare máxima atunci se opresc aceste doua pompe si intre in functiune pompa Nr.3 P=500 kW. In regimul de functionare a statiei de pompare nu este posibil functionarea in paralel a pompei Nr.3 cu nici o alta pompa(fie Nr.1 fie Nr.2).

Linia de captare a apei are in componenta 20 de foraje, 13 pompe cu o putere 18,5 kW si 7 pompe cu o putere de 22 kW. In functionarea liniei de captare a apei este posibilitatea sa functioneze tóate cele 20 de pompe in paralel. La dimensionarea retelei s-a tinut cont de aceste aspecte.

2.2.Situatia energetica existenta in zona.

Cea mai apropiata sursa de energie electrica de noul loc de consum este LEA 20 kV Santana ,zona stalpilor nr.63-64, aflata la aproximativ 650 m.

Aceasta linie este alimentata in schema normala din statia 110/20 kV Curtici.

Conductoarele liniei sunt realizate din OlAl 120/21 mmp.

   -descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei;

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, antreprenorului îi revine obligativitatea refacerii mediului natural.

   -cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

Accesul la puturile forate se realizeaza din drumul national DN 79 (E 671), prin intermediul cailor de acces deja existente. Pe parcursul executiei, se vor monta semne de circulatie de atentionare cu privire la lucrarile ce se vor efectua in apropiere.

Accesul la uzina de apa se va realiza din DJ792C, pe partea dreapta in sensul de mers spre localitatea Curtici unde se va realiza un drum de acces asfaltat cu o latime de 4,0 m si o lungime de 80 m la o distanta de 311 m de la centrul sensului giratoriu.

Caile de acces provizoriu

Accesul la organizarea de santier se va realiza din strazile de pe care se face aprovizionarea. Locurile de trecere peste santuri se vor amenaja cu podete cu latime de minim 0,8 m, cu balustrade cu inaltimea de 1,0 m pe ambele parti.

   -resursele naturale folosite in constructie si functionare;

Nu este cazul.

   -metode folosite in constructie;

Metodele folosite in constructie sunt cele normale cu respectarea normativelor in vigoare. Prin proiect nu se propun constructii speciale.

   -planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara;

La terminarea lucrarii si efectuarii procesului verbal de predare primire a constructiei proiectantul are obligatia sa prezinte beneficiarului caietul de sarcini privind urmarirea comportarii in timp a constructiei si regurile de utilizare cu instructiuni de exploatare si intretinere a acestuia.

Recepţia finală a lucrărilor

o Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului de Recepţie a Lucrărilor de Construcţii şi Instalaţiilor Aferente Acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 din 14.06.1994 cu modificările si completările ulterioare.

o Înainte de a solicita recepţia finală a lucrărilor, Antreprenorul va îndepărta de pe şantier toate utilajele, lucrările provizorii, surplusul de materiale, deşeuri etc. procedând la efectuarea unei curăţenii generale.

o Procesul final de recepţie finală va fi semnat de Investitor şi Consultant, pe baza documentelor din cartea construcţiei şi a observaţiilor directe care atestă că lucrările au fost executate conform proiectului, contractului, prevederilor caietului de sarcini şi dispoziţiilor Consultantului.

   -relatia cu alte proiecte existente sau planificate; Nu este cazul.

   -detalii privind alternativele care au fost luate in considerare; Nu au fost luate in considerare alte alternative.

   -alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor);

Depozitarea temporară sau definitivă a pământului excedentar se va face conform pre -

vederilor HGR nr.856 din 16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Curaţenia pe şantier

În vederea asigurării unui flux normal al lucrărilor antreprenorul general al lucrării va asigura şi curăţenia, atât în incinta organizării de şantier cat şi în zona lucrărilor. Se vor respecta conditiile din avize. Contractantul (executantul) lucrării va avea datoria:

- de a proteja solul şi subsolul în zonele adiacente obiectivului în lucru ; - de a restrânge spaţiul de depozitare, a materiilor prime pe suprafeţe raţional dimensionate, lângă obiectivul în execuţie ; - de a colecta şi a gestiona în mod organizat deşeurile industriale şi menajere produse pe şantier . Evidenţa gestiunii deşeurilor generate în decursul desfăşurării lucrăriilor pe şantier, colectarea, transportul şi depozitarea temporară sau definitivă a acestora se va face conform prevederilor HGR nr.856 din 16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare de şantier şi se va curăţa terenul din zonă.

   -alte autorizatii cerute pentru proiect. In urma implementarii proiectului se vor obtine avizele si autorizatiile solicitate prin certificatul de urbanism.

   Localizarea proiectului:    -distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001;

Nu este cazul.

   -harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atat naturale, cat si artificiale si alte informatii privind:    ▪ folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone adiacente acestuia;    ▪ politici de zonare si de folosire a terenului;Nu este cazul.    ▪ arealele sensibile; Nu este cazul.

În zona în care se doreşte a se realiza investiţia lucrarile de sapatura infrastructura se vor executa sub supraveghere arheologica. Supravegherea arheologica se va efectua de catre o institutie de specialitate, prin arheologi inscrisi in Registrul Arheologirol, in baza unui contract incheiat prealabil inceperii lucrarilor

   ▪ detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare.

Analiza optiunilor

Prezenta analiza s-a facut tinind cont de urmatoarele supozitii:- Fără realizarea investiţiei - scenariu inertial - Realizarea investiţiei – varianta 1 - Realizarea investiţiei – varianta 2

Scenariul fara realizarea investitiei

In cadrul acestei variante, regiunea Bekes nu va dispune de apa de buna calitate din zona judetului Arad

Alternative de proiectareNu este cazul.

Alternative privind metoda de execuţie

Nu este cazul.

 Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile   O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor factori:    -impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ);

Concluziile evaluării impactului asupra mediului;

1. Protectia calitatii apelor

Ape de suprafata

În perioada de execuţie a lucrărilor se poate aprecia existenţa unei influenţe atât calitative cât şi cantitative asupra apelor de suprafata, datorita executiei de lucrari.

Sub aspect calitativ pot apărea emisii de poluanţi în apă dacă nu se respectă condiţiile şi măsurile specifice de execuţie ceea ce poate duce la deversari in apele de suprafata.

Pot apărea scurgeri de produse petroliere de la utilajele ce acţioneaza pentru executia lucrarilor.

Cantitatea de suspensii poate creşte datorită lucrărilor de refacere a santurilor (pe durata executiei).

Cursurile de apă nu sunt afectate din punct de vedere biologic de executia acestor lucrări.

Cu totul accidental, în perioada de execuţie a lucrărilor pot fi emise în apele de suprafaţă unele substanţe poluante în zona organizării de şantier sau în zonele de actiune a utilajelor. Mentionăm caracterul temporar şi redus al acestor emisii care vor înceta după execuţia lucrărilor.Ape subterane

Execuţia şi exploatarea lucrărilor de alimentare cu apa nu presupune introducerea de poluanţi în apele subterane.

2. Protectia aeruluiÎn timpul lucrărilor de execuţie

In perioada de execuţie, principalele surse de impurificare a aerului sunt funcţionarea motoarelor utilajelor şi activitatea propriu-zisă a utilajelor, în cadrul lucrărilor de execuţie. Poluanţii emişi în atmosfera sunt în principal particule în suspensie (mai ales de la lucrările de excavaţii şi prin antrenarea de la traficul utilajelor) şi COV, dar şi gaze de ardere de la funcţionarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport.

În timpul lucrărilor de execuţie a sistemului de alimentare cu apa se estimează că vor fi folosite următoarele tipuri de utilaje:A. Utilaje de transport:- Autobasculante- trailereB. Utilaje terasiere:- buldozere- excavator Castor- repartitor mixturiC. Utilaje de ridicat şi depanare- automacara- autoatelier mobil de interventie

Aceste activităţi vor provoca emisii nesemnificative având în vedere spaţiul liber de dispersie şi lipsa unor surse similare simultane în vecinătate (nu se pun probleme de sinergism).

De altfel perioada de execuţie este relativ redusă, iar în timpul exploatării obiectivului nu exista astfel de surse.

In timpul exploatariiÎn perioada de funcţionare curentă, lucrarile de alimentari cu apa nu constituie surse de

emisii poluante pentru aer.

Impurificarea aerului are loc strict datorită traficului auto, cu poluanţi specifici acestei activitaţi (oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon, particule în suspensie, plumb).

Se recomandă ca circulaţia utilajelor să se facă la viteze reduse pentru a nu antrena cantităţi mari de praf şi pulberi.

Dacă în timpul execuţiei se constată, la manipularea utilajelor şi materialelor, emisii de pulberi în suspensie se va proceda la o umezire corespunzătoare înainte de manipulare.

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Principale surse de zgomot şi vibraţii în timpul execuţiei sunt utilajele de excavare, mijloacele de transport şi cele terasiere. Aceste echipamentele produc local un nivel de zgomot de peste 95 dB(A).

Având în vedere specificul lucrărilor nu sunt prevăzute instalaţii şi echipamente pentru diminuarea zgomotului.

Utilajele de transport şi cele terasiere dau în general un nivel de zgomot comparabil cu cel produs pe un drum rutier obisnuit.

Pentru limitarea poluării fonice din zona se recomandă ca lucrările de execuţie să se desfăşoare numai în timpul zilei. În zona şantierelor, dar şi în afara lor pe o raza de cca. 250 m, nu va exista o creştere a nivelului de zgomot comparativ cu situaţia actuală provocată de activitatea utilajelor specifice, multe dintre ele caracterizate prin puteri acustice mari. Se estimează ca în zona de execuţie a lucrărilor nivelurile de zgomot vor fi de cca. 55 – 60 dB(A) măsurat la 2 m de faţada clădirilor. Aceste valori depăşesc valorile CMA=50 dB(A) la 2 m de faţada clădirilor conform STAS 10009/88. In timpul exploatarii sursele de zgomot din zona inceteaza, ramanand zgomotul produs strict datorită traficului auto, pompele fiind montate in cele doua puturi forate si in containerul statiei de pompare.Sursele de zgomot si vibratii in sistemul de alimentare cu apa proiectat sunt:

- pompele din puturile forate si din staţiile de pompare

Conform “Normativ de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei“, nivelul acustic echivalent continuu ( L eq ) nu trebuie sa depaseasca 50 dB ( A) si curba de zgomot 45. Noaptea acest nivel trebuie sa fie redus cu 10 dB ( A ) fata de valorile din timpul zilei.

Electropompele moderne prevazute, montate in in puturi si in statia de pompare sint pompe silentioase. Ele sunt montate in puturi si staţia de pompare unde grosimea zidurilor statiei diminueaza propagarea zgomotului.

4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.

5. Protectia solului si a subsolului

În timpul execuţiei, poluări ale solului apar numai datorită manipulării neglijente a carburanţilor şi uleiurilor şi ele pot fi cu uşurinţă remediate având în vedere că societatea care va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele. Materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de Consiliul Local al comunei pe raza careia se efectuaza lucrarile.

În timpul exploatarii

În timpul exploatării lucrărilor se apreciază încetarea surselor de poluare ale solului sunt identice cu cele pentru apa, de unde rezulta necesitatea promovarii simultane a proiectului de alimentare cu apa cu proiectul de canalizare.

Pot apărea elemente de impact asupra solului în faza de execuţie:- suprafeţe excavate- materiale depozitate, etc.

Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate.Având în vedere că în amplasamentul investiţiei proiectate rezidurile solide sunt

colectate (organizare de santier) şi nu există ape uzate, nu se pune problema poluării solului şi subsolului. Excepţie fac gospodărirea sau administrarea neglijentă precum şi nerespectarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor de mecanizare.

6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Asezarile urbane afectate de lucrari sunt: Orase: nu este cazul Localitati rurale: localitatea Macea Execuţia şi exploatarea lucrărilor va crea noi locuri de muncă, dar şi o creştere a gradului de civilizaţie şi igienă, contribuind la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor. Aproximativ 50 de persoane vor fi antrenate în realizarea execuţiei obiectivului. Se poate aprecia că realizarea şi funcţionarea obiectivului are impact pozitiv asupra aşezărilor umane. Nu se produc poluari asupra populatiei adiacente. Investiţia proiectată nu prezintă riscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.

7. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

În timpul execuţiei, materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi de constructii montaj (moloz, gunoi menajer la organizarea de santier) vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de consiliul local al comunei din raza amplasamentului, având în vedere că societatea care va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele.

În timpul exploatarii:

În timpul exploatării lucrărilor se apreciază încetarea surselor de deseuri.Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate.

8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.

Lucrari de reconstructie ecologica

Nu este cazul

Prevederi pentru monitorizarea mediului

Nu este cazul.

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanţi in mediu, supravegherea calitaţii factorilor de mediu si monitorizarea activitaţilor destinate protecţiei mediului

Pentru activitatea studiata nu se impun masuri si dotari speciale pentru controlul de poluanti in mediu.

   -extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor afectate);

Nu este cazul.   -magnitudinea si complexitatea impactului; Nu este cazul.   -probabilitatea impactului; Nu este cazul.   -durata, frecventa si reversibilitatea impactului; Nu este cazul.   -masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; Nu este cazul.   -natura transfrontiera a impactului. Nu este cazul.

   IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

   1. Protectia calitatii apelor:    -sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

Receptorul apelor uzate – râul.....

Limite maxime admisibile LMA conform: NTPA 001/2005

În timpul execuţiei

O posibilă sursă de poluare a apelor o constituie scurgerea accidentală de hidrocarburi de la maşinile şi utilajele utilizate pe şantier la lucrările de realizare a reţelelor de alimentare cu apă.

Măsuri de diminuare a impactului produs asupra apelor :

întreţinerea corespunzătoare a suprafeţelor betonate cel puţin în zonele de circulaţie şi staţionare a autovehiculelor;

colectarea produselor solubile sau lichide, de orice fel, în cazul în care acestea s-au scurs pe platforme, prin absorbţia lor sau colectarea directă şi evacuarea, respectiv neutralizarea şi depozitarea acestora corespunzător caracteristicilor fizice şi chimice;

controlul periodic al instalaţiilor de alimentare cu apă; verificarea etanşeităţii acestora, remedierea operativă a defecţiunilor;

instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculate în instalaţiile obiectivului, pentru a se reduce debitele consumate menajer, respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reţeaua de canalizare;

   2. Protectia aerului:    -sursele de poluanti pentru aer, poluanti;    -instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Sursa de poluare a aerului in perioada de executie a investitiei este :- traficul auto ; poluantii specifici functionarii autovehiculelor ce tranziteaza zona contin

oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, etc.

   3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:    -sursele de zgomot si de vibratii;    -amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

Principale surse de zgomot şi vibraţii în timpul execuţiei sunt utilajele de excavare, mijloacele de transport şi cele terasiere. Aceste echipamentele produc local un nivel de zgomot de peste 95 dB(A).

Având în vedere specificul lucrărilor nu sunt prevăzute instalaţii şi echipamente pentru diminuarea zgomotului.

Utilajele de transport şi cele terasiere dau în general un nivel de zgomot comparabil cu cel produs pe un drum rutier obisnuit.

Pentru limitarea poluării fonice din zona se recomandă ca lucrările de execuţie să se desfăşoare numai în timpul zilei.

În zona şantierelor, dar şi în afara lor pe o raza de cca. 250 m, nu va exista o creştere a nivelului de zgomot comparativ cu situaţia actuală provocată de activitatea utilajelor specifice, multe dintre ele caracterizate prin puteri acustice mari. Se estimează ca în zona de execuţie a lucrărilor nivelurile de zgomot vor fi de cca. 55 – 60 dB(A) măsurat la 2 m de faţada clădirilor. Aceste valori depăşesc valorile CMA=50 dB(A) la 2 m de faţada clădirilor conform STAS 10009/88. In timpul exploatarii sursele de zgomot din zona inceteaza, ramanand zgomotul produs strict datorită traficului auto, pompele fiind montate in cele doua puturi forate si in containerul statiei de pompare.Sursele de zgomot si vibratii in sistemul de alimentare cu apa proiectat sunt:

- pompele din puturile forate si din staţiile de pompare

Conform “Normativ de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei“, nivelul acustic echivalent continuu ( L eq ) nu trebuie sa depaseasca 50 dB ( A) si curba de zgomot 45. Noaptea acest nivel trebuie sa fie redus cu 10 dB ( A ) fata de valorile din timpul zilei.

Electropompele moderne prevazute, montate in in puturi si in statia de pompare sint pompe silentioase. Ele sunt montate in puturi si staţia de pompare unde grosimea zidurilor statiei diminueaza propagarea zgomotului.

   4. Protectia impotriva radiatiilor:    -sursele de radiatii;    -amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.

Nu este cazul. In activitatea desfasurata nu se vor utiliza surse generatoare de radiatii si nici materiale radioactive.

   5. Protectia solului si a subsolului:    -sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;    -lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

În perioada de execuţie a lucrărilor se poate aprecia existenţa unei influenţe atât calitative cât şi cantitative asupra apelor de suprafata, datorita executiei de lucrari.

Sub aspect calitativ pot apărea emisii de poluanţi în apă dacă nu se respectă condiţiile şi măsurile specifice de execuţie ceea ce poate duce la deversari in apele de suprafata.

Pot apărea scurgeri de produse petroliere de la utilajele ce acţioneaza pentru executia lucrarilor.

Cantitatea de suspensii poate creşte datorită lucrărilor de refacere a santurilor (pe durata executiei).

Cursurile de apă nu sunt afectate din punct de vedere biologic de executia acestor lucrări.

Cu totul accidental, în perioada de execuţie a lucrărilor pot fi emise în apele de suprafaţă unele substanţe poluante în zona organizării de şantier sau în zonele de actiune a utilajelor. Mentionăm caracterul temporar şi redus al acestor emisii care vor înceta după execuţia lucrărilor.

Ape subterane

Execuţia şi exploatarea lucrărilor de alimentare cu apa nu presupune introducerea de poluanţi în apele subterane.

Măsuri de diminuare a impactului produs asupra solului si subsolului:

În timpul execuţiei, poluări ale solului apar numai datorită manipulării neglijente a carburanţilor şi uleiurilor şi ele pot fi cu uşurinţă remediate având în vedere că societatea care

va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele.

Materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de Consiliul Local al comunei pe raza careia se efectuaza lucrarile.

   6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:    -identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

Nu este cazul

   7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: Execuţia şi exploatarea lucrărilor va crea noi locuri de muncă, dar şi o creştere a gradului de civilizaţie şi igienă, contribuind la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor. Aproximativ 50 de persoane vor fi antrenate în realizarea execuţiei obiectivului. Se poate aprecia că realizarea şi funcţionarea obiectivului are impact pozitiv asupra aşezărilor umane. Nu se produc poluari asupra populatiei adiacente. Investiţia proiectată nu prezintă riscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.

   -identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.;    -lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public.

   8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:    -tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;    -modul de gospodarire a deseurilor.

În timpul execuţiei, materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi de constructii montaj (moloz, gunoi menajer la organizarea de santier) vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de consiliul local al comunei din raza amplasamentului, având în vedere că societatea care va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele.

În timpul exploatării lucrărilor se apreciază încetarea surselor de deseuri.Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate

   9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:    -substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;    -modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei.

În timpul execuţiei, materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi de constructii montaj (moloz, gunoi menajer la organizarea de santier) vor fi încărcate în camion şi se vor depozita la locul indicat de consiliul local al comunei din raza amplasamentului, având în

vedere că societatea care va executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă suprafeţele.În timpul exploatarii:Rezervoarele de acumulare din incinta gospodariei de apa vor fi golite si curatate periodic pentru a inlatura microorganismele. Aceasta se va efectua de o firma specializata, conform legii, apele uzate rezultate din acest proces vor fi colectate in rezervoare de vidanjare si transportate de o firma specializata cu care se va incheia contract in acest scop.Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate

Curaţenia pe şantier

În vederea asigurării unui flux normal al lucrărilor antreprenorul general al lucrării va asigura şi curăţenia, atât în incinta organizării de şantier cat şi în zona lucrărilor. Se vor respecta conditiile din avize. Contractantul (executantul) lucrării va avea datoria:

- de a proteja solul şi subsolul în zonele adiacente obiectivului în lucru ; - de a restrânge spaţiul de depozitare, a materiilor prime pe suprafeţe raţional dimensionate, lângă obiectivul în execuţie ; - de a colecta şi a gestiona în mod organizat deşeurile industriale şi menajere produse pe şantier . Evidenţa gestiunii deşeurilor generate în decursul desfăşurării lucrăriilor pe şantier, colectarea, transportul şi depozitarea temporară sau definitivă a acestora se va face conform prevederilor HGR nr.856 din 16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare de şantier şi se va curăţa terenul din zonă.

   V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:    -dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

În analiza monitorizării este important să se facă distincţie între monitorizarea unei acţiuni şi monitorizarea sistemului de evaluare a impactului asupra mediului.

Se vor monitoriza factorii de mediu aer şi sol prin măsurători ale nivelului de poluare a aerului şi prin prelevări de probe de sol. Astfel se va stabili gradul de afectare a acestora în timpul excavaţiilor.

Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă o prognoză, la un moment dat, a impactului pe care o acţiune proiectată îl generează asupra mediului. Odată acţiunea aprobată pot apare modificări ale parametrilor luaţi în analiză la momentul prognozei impactului, fie ca urmare a modificării tehnologiilor proiectate, fie ca urmare a unor probleme neaşteptate apărute în timpul exploatării.

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea acurateţei respectării aplicării proiectului conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate în documentaţia care a stat la baza evaluării impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspecţii fizice (depozitarea deşeurilor,

prezenţa unor depozite de materiale extrase) sau măsurători (asupra emisiilor), dacă se consideră că sunt necesare.

Principalul rol al monitorizării constă în a evidenţia că funcţionarea proiectului respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale.

Aplicarea monitorizării poate să nu fie necesară pentru orice proiect sau pentru oricare amplasament. În general cazurile semnificative în care monitorizarea efectelor prognozate este necesară sunt:

proiectele care implică tehnologii noi sau neverificate; proiectele care implică măsuri de minimizare noi sau neverificate; proiecte familiare sau uzuale, propuse a se realiza în amplasamente cu condiţii de mediu

având reacţii neverificate; analiza s-a bazat pe tehnici noi, pe modele sau există alte incertitudini asupra concluziilor; programul proiectului va putea fi modificat astfel că pot rezulta efecte semnificative asupra

mediului.

Monitorizarea implementării proiectuluiNu este cazul

SITUAŢII DE RISC Analizând situaţiile potenţiale de risc se recomandă următoarele măsuri:Măsurile ce ar trebui luate de către beneficiarul studiului pentru a se încadra în

exigenţele impuse de legislaţia de mediu, aşa cum rezultă ele din concluziile prezentei documentaţii, pot fi realizate printr-o bună organizare a lucrărilor de exploatare, prin forţe proprii, neimpunându-se măsuri radicale, faţă de cele deja luate de societatea beneficiară, în acest domeniu. Măsuri privind protecţia factorilor de mediu

- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare conform caietului de sarcini;

- respectarea graficelor de lucru şi a orarelor de funcţionare autorizate;- colectarea tuturor deşeurilor menajere rezultate pe amplasament;

Măsuri pentru menţinerea unui cadru ambiental cât mai plăcut

- respectarea condiţiilor corespunzătoare de exploatare.

Măsuri privind normele de protecţie şi igienă a muncii

- respectarea normelor de protecţie a muncii; - respectarea normelor de medicina muncii.

Situaţii de risc în perioada de execuţie

Nu este cazul.

Criterii şi obiective ale managementului riscului

Identificarea riscului. Identificarea riscului este parte integranta a analizei riscului şi creează scheletul aplicării sistematice a judecăţii inginereşti în managementul riscului.

Evitarea riscului. Evitarea riscului se realizează prin soluţii de proiectare tehnologică şi constructiva adecvate, prin controlul calităţii materiilor folosite şi al execuţiei prin exploatarea raţională şi întreţinere corespunzătoare, prin intervenţii corective prompte.

Micşorarea riscului. Reducerea probabilităţilor de apariţie sau creşterea siguranţei se poate realiza prin:

execuţie îngrijită a tuturor lucrărilor; antreprenorul va lua toate măsurile pentru execuţia îngrijită şi conform prescripţiilor din proiect a tuturor obiectelor proiectului; obligativitatea urmăririi realizării acestora revine proprietarului;

măsuri nonstructurale (restricţii în exploatare, organizarea unui sistem de urmărire automată a principalelor activităţi etc.);

Situaţii de riscI. Existenţa, exploatarea, funcţionarea utilajelor tehnologice din dotarea, cu toate

activităţile aferente, nu constituie un factor de risc major dacă normele specifice de exploatare şi întreţinere sunt respectate cu stricteţe.

II. Fiecare loc de muncă va fi asigurat cu norme clare de exploatare şi întreţinere. Normele de exploatare vor prevedea măsuri rapide de intervenţie în cazul declanşării unor accidente sau avarii.

Riscul producerii unor accidente în timpul perioadei de exploatare nu poate fi complet eliminat. Pentru evitarea oricăror situaţii de risc şi accidente este necesar să se respecte toate prescripţiile tehnice de exploatare prevăzute în normativele tehnice de exploatare şi întreţinere a utilajelor folosite pe durata execuţiei.

Concluzii şi recomandări

Raportul la studiul de evaluare a impactului realizat pune în evidenţă cauzele şi consecinţele efectelor negative şi benefice asupra factorilor de mediu datorate implementării proiectului de realizare a balastierei.

La întocmirea prezentului studiu s-au avut în vedere următoarele elemente: - reglementările în vigoare elaborate de autoritatea centrală de protecţie a mediului; - datele puse la dispoziţie de beneficiarul studiului, - normele impuse de autoritatea locală de protecţie a mediului, - date din literatura de specialitate, ghiduri, îndrumătoare, normative, enciclopedii. Principalele aspecte privind poluarea factorilor de mediu se referă la poluarea apelor,

solului, aerului, a aşezărilor umane cât şi la degradarea peisajului. Evaluarea impactului asupra mediului s-a făcut ţinând cont de câteva criterii

organizate în tabelul de mai jos şi structurate pe următoarele două domenii:- modificări asupra factorilor de mediu;- efectele modificărilor factorilor de mediu asupra populaţiei.

Criteriu Aprecierea efectelor

1. Modificări ale mediului

efecte negative asupra sănătăţii biotei nesemnificative

ameninţarea speciilor rare sau în pericol nu au fost definite în zonă specii rare sau în pericol

reducerea diversităţii speciilor sau perturbarea lanţului alimentar

nu este cazul

descărcarea sau producerea de substanţe chimice persitente, agenţi microbiologici, nutrienţi, radiaţii, energie termică

nu este cazul

exploatarea resurselor materiale ale mediului nu este cazul transformarea peisajului natural efect nesemnificativ obstrucţionarea migraţiei sau a căilor de trecere nu este cazul efecte negative asupra calităţii sau cantităţii

mediului biofizic (ape de suprafaţă, ape subterane, sol, aer)

nu este cazul

2. Efectele modificărilor mediului asupra populaţiei

efecte negative asupra sănătăţii umane, bunăstării sau calităţii vieţii

nu sunt puse în evidenţă astfel de efecte

creşterea numărului de şomeri sau daune economice

efecte pozitive; crearea de noi locuri de muncă ; mărirea cantităţii disponibile de materiale pentru construcţii, favorizează competiţia preţurilor.

reducerea calitativă sau cantitativă a capacităţii recreaţionale

nu este cazul

modificări majore în folosinţa curentă a terenului şi a resurselor în scopuri tradiţionale de către populaţia aborigenă

reducere nerelevantă pentru acest obiectiv

efecte negative asupra resurselor istorice, arheologice, paleontologice, arhitecturale

nu este cazul

reducerea valorilor estetice sau modificarea valenţelor vizuale

nesemnificativ

afectarea viitoarelor folosinţe ale resurselor nu este cazul pierderea sau reducerea speciilor rare sau în

pericol, şi a habitatelor lor nu este cazul

Analiza evaluărilor din acest tabel permite formularea concluziei că impactul asupra mediului este nesemnificativ şi nepersistent.

Măsurile ce ar trebui luate de către beneficiarul studiului pentru a se încadra în exigenţele impuse de legislaţia de mediu, aşa cum rezultă ele din concluziile prezentului studiu de impact, pot fi realizate printr-o bună organizare a lucrărilor de exploatare, respectarea normelor tehnice specifice activităţilor desfăşurate. Nu este cazul propunerii unor măsuri suplimentare, considerate ca eficiente în minimizarea impactului.

Prin analizele realizate în cadrul procesului de elaborare a prezentului studiu de impact au fost subliniate măsurile necesare a fi luate de beneficiarul proiectului, atât în perioada de execuţie cât şi în cea de exploatare pentru a se încadra în exigenţele impuse de normele de protecţie a mediului.

Proiectul ca atare reprezintă o măsură cu importante efecte economice şi sociale.În final, se poate concluziona că efectele negative apărute ca urmare a activităţii

desfăşurate în cadrul obiectivului şi care au fost prezentate în cadrul prezentului studiu nu conduc la deteriorarea factorilor de mediu. Ele pot fi atenuate în timp prin luarea unor măsuri organizatorice şi constructive susţinute.

   VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)

Nu este cazul.

   VII. Lucrari necesare organizarii de santier:    -descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;

  -localizarea organizarii de santier; Organizarea de santier se va face in cadrul incintei care va intra in sarcina sefului de santier pe baza planului de situatie

   -descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier;

   -surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier;

Organizarea de şantier se va realiza pe baza unui proiect întocmit de constructor, în care se va specifica şi modul de asigurare a utilităţilor necesare.

Amplasamentul obiectelor organizării de şantier. Borne şi repere

o Investitorul are obligaţia să predea prin proces verbal amplasamentul pe care urmează a se executa construcţia, inclusiv bornele de nivelment de referinţă şi planul de trasare a lucrărilor.

o Antreprenorul este obligat să facă verificarea topografică a bornelor de nivelment şi a planului de trasare, şi să comunice în scris Investitorului că a efectuat această operaţie, precum şi eventualele erori.

o Antreprenorul are obligaţia să verifice înscrierea în planul de trasare a tuturor lucrărilor existente (canale, conducte, etc.) care sunt afectate prin execuţie, şi să comunice în scris Investitorului că a efectuat această operaţie.

Delimitarea şantieruluio Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia Antreprenorului ampasamentul necesar activităţii de şantier (execuţie, organizare, depozite). Limitele suprafeţei se vor stabili pe baza propunerii Antreprenorului, acceptată odată cu oferta.o Antreprenorul are obligaţia de a împrejmui provizoriu, pe durata derulării contractului, teritoriul şantierului; aceasta se constituie condiţie obligatorie pentru începerea lucrărilor.o Pentru lucrări ce se desfăşoară în centre populate, tipul de împrejmuire va fi aprobat de primăria localităţii, iar celelalte amplasamente de către Investitor.o Antreprenorul este obligat să amenajeze parapeţi în jurul traseelor şi excavaţiilor deschise, să construiască podeţe provizorii, acolo unde se iveşte necesitatea, pentru a evita accidentele de

muncă şi pentru a permite accesul personalului la lucru şi al vehiculelor de fiecare parte a şantierului.o Eventulalele daune produse prin activitatea Antreprenorului în afara amplasamentului vor fi suportate de acesta.o De asemenea, daunele produse construcţiilor existente din interiorul amplasamentului prin activitatea Antreprenorului vor fi suportate de acesta.

Amplasarea reţelelor de utilităţi publice existente în zonăo Antreprenorul are obligatia de a obţine toate informaţiile, de la serviciile utilitaţilor publice, privind poziţia reţelelor şi le va face imediat cunoscute Investitorului şi Consultantului.o Remedierea deteriorării produse din cauza derulării programului de lucrări contractate la reţelele de utilitate publică va fi suportată de Antreprenor.o Orice deviere sau modificare permanentă sau temporară a reţelelor publice va fi permisă numai cu obţinerea aprobării de la fiecare deţinător al utilitaţii respective.o Devierile temporare şi restaurarea reţelelor se face pe cheltuiala Antreprenorului.o Devierele definitive ale reţelelor, care prin poziţia lor împiedică construcţia obiectivului din cadru contractului vor fi plătite de către Investitor.o Antreprenorul are obligaţia să asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente (suporţi sau alte reazeme) susţinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi susceptibile de deteriorare, din cauza lucrărilor din cadrul contractului.o Măsurile de asigurare temporare cât şi măsurile de asigurare definitive pentru reţelele de utilitate publică trebuie să fie aprobate în scris în prealabil execuţiei lor, de către deţinătorul reţelei, cât şi de Consultant.

o Costurile acestor lucrări vor fi incluse de Antreprenor în capitolul de săpături şi vor fi suportate de către Investitor.

Asigurarea conductelor şi cablurilor îngropate, existente. Devieri de conducte şi cablurio Antreprenorul este obligat ca, prin lucrările ce le execută, să nu întrerupă funcţionarea utilităţilor existente (cabluri, conducte, etc.).o Orice avarii produse acestora de activitatea Antreprenorului în derularea contractului vor fi remediate pe cheltuiala sa.

Alimentarea cu apă, canalizarea, energia electrică, energia termică, gaze, telefonie pentru organizarea de şantiero Antreprenorul are obligaţia de a asigura alimentarea şantierului cu apă şi energie electrică şi termică, costurile şi cheltuielile care decurg din aceasta privindu-l.o Antreprenorul general are obligaţia de a organiza şi asigura accesul la sursele de apă şi de energie a subantreprenorilor săi sau a antreprenorilor angajaţi de Investitor, plata consumului de apă şi energie electrică şi termică privind pe fiecare antrepenor sau subantreprenor în parte.

Construcţii provizorii de şantiero La întocmirea ofertei Antreprenorul va ţine cont de faptul că îi revine obligaţia să asigure toate construcţiile provizorii:

a) necesare desfăşurării activităţii directe de execuţie (eşafodaje, schele, etc.)b) necesare cazării lucrătorilor nelocalnici, hrănirii acestora, activităţii de prim ajutor

medical.

c) necesare pazei şi stingerii incediilor.d) necesare depozitării la limita consumurilor săptămânale a materialelor.e) necesare desfăşurării activităţii manageriale a Antreprenorului

Semnalizare, iluminare şi pazăo Şantierul şi lucrările vor fi iluminate în întregime până la ½ ora după răsăritul soarelui sau ori de câte ori vizibilitatea este slabă în scopul de a se evita accidentele de circulaţie, ale personalului de şantier sau ale publicului care are acces în incintă.o Lămpile vor fi amplasate pe baza unui plan aprobat de organele de protecţie a muncii şi vor fi menţinute tot timpul într-o stare de curăţenie corespunzătoare.o Obiectele vor fi semnalizate cu pancarte, care arată denumirea şi caracteristicile geometrice şi funcţionale ale acestora.o De asemenea, Antreprenorul mai este obligat să planteze pancarte avertizoare cu măsuri de prevenire împotriva accidentelor de muncă, la fiecare obiect în parte, în funcţie de caracteristicile constructive ale acestuia.o Şantierul va dotat cu paznici de noapte şi de sfârşit de săptămână, numărul acestora fiind stabilit de Antreprenor în funcţie de mărimea şi configuraţia teritoriului împrejmiut, încât acesta să fie asigurat împotriva furturilor sau actelor negative.

Curăţenia în şantiero Pe toată durata şantierului, incinta acestuia, construcţiile de organizare, cât şi acelea care fac parte din contract vor fi ţinute în mod permanent în stare de curăţenie, prin grija şi cheltuiala Antreperenorului.o Antreprenorul este obligat să respecte toate reglementările în vigoare, ale organelor sanitare, ale Poliţiei şi ale municipalităţii, etc., în scopul asigurării unui climat de ordine în desfăşurarea lucrărilor.

Căi de acces şi comunicaţie provizoriio Datorită faptului că reţeaua de colectoare menajere va fi amplasată pe străzile localităţii, se vor folosi ca şi căi de acces, pentru executarea acestora, străzile existente.

Trasarea lucrărilor definitiveo Înainte de a începe lucrările, constructorul, pe baza proiectului de execuţie, trebuie să procedeze la operaţiuni de pichetaj şi de jalonare care îi permit:

să se materializeze pe teren toate obiectivele incluse în investiţie: reţea de colectoare, subtraversări etc.

să se materializeze pe teren traseul şi profilul în lung al conductelor. Traseul conductei va fi marcat clar pe sol;

să se stabilească poziţia tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi: reţelele de canalizare, termoficare, cabluri electrice şi telefonice, conducte de gaze etc.o Antreprenorul este obligat să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor, în scopul valorificării acestora.o Planurile de trasare cu amplasamentul reperelor şi bornelor vor fi desenate prin grija Antreprenorui în trei exemplare pentru a fi aprobate de Investitor.

o Un exemplar aprobat va fi returnat Antreprenorului, celelalte două fiind împărţite între Investitor si Consultant.o Modificări ulterioare ale planurilor de trasare se vor putea face numai cu avizul Investitorului pe baza unor noi planuri, întocmite şi aprobate conform punctului anterior.o Antreprenorul va păstra atât planurile de trasare aprobate cât şi planurile ulterioare, modificate şi aprobate de Investitor, în vederea includerii lor în cartea construcţiei.

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantiero Toate materialele şi semifabricatele se vor pune în operã numai dupã verificarea de cãtre conducătorul tehnic al lucrării a corespondentei lor cu prevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinare vizualã şi prin încercãri de laborator fãcute prin sondaj. Se vor verifica dimensiunile, marca, clasa şi calitatea în funcţie de condiţiile tehnice cerute pentru fiecare material.o În orice condiţii de amplasament, regional sau local, sunt necesare protecţii ale lucrărilor executate şi a materialelor de şantier în momentul în care, din motive obiective şi neimputabile antreprenorului şi instituţiei achizitoare, lucrările sunt stopate pe diferite perioade de timp. Cu atât mai mult acest lucru este necesar cunoscându-se zona meteo şi climatică atât de variabilă în timp şi spaţiu, specifică prezentului amplasament.o Avăndu-se în vedere că principalele tipuri de lucrări sunt cele de turnări betoane şi instalaţii montaj este necesar ca pe perioada intemperiilor atmosferice de orice fel (precipitaţii abundente, vânturi puternice etc.) lucrările executate şi materialele ce urmează a fi puse în operă să fie protejate prin:

acoperirea cu prelate a betoanelor proaspăt turnate; acoperirea branşamentelor sau căminelor pentru a se împiedica pătrunderea apei din

precipitaţii în şi spre colectoare. în cazul săpăturilor deschise în situaţii de inversiuni termice, când se formează curenţi

turbionari, se recomandă ca depunerile de terasamente să fie protejate, pentru a se evita spulberarea şi disconfortul mediului ambiant, prin folii de polietilenă bine lestată.o Depozitarea materialelor de construcţii (ciment, conducte ce urmează a fi puse în operă, etc) în special în cazul în care din diferite motive, obiective şi neimputabile nici uneia din părtile contractante, punerea lor în opera se întarzie, trebuie făcută în spaţii sau depozite special amenajate care să le asigure continuitatea în timp a proprietăţilor lor fizico-chimice conform certificatului de calitate şi garanţie (umidităţi în cazul cimentului şi variaţii bruşte ale gradienţilor termici în cazul conductelor etc.).o În cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conducãtorul tehnic al lucrãrii, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea lui prin încercãri de laborator.

Concluzionând, se impune cu stricteţe respectarea caietelor de sarcini prin punctele care focalizează aceste specificaţii, inclusiv respectarea ca atare a principiilor tehnice de livrare, transport, depozitare şi punere în operă recomandate de furnizori şi/sau producătorii respectivelor materiale.

Măsurători şi decontări.o Beneficiarul are obligaţia de a angaja un diriginte de şantier care să răspundă de buna executare a lucrării având în acelaşi timp obligaţia de a confirma în faţa beneficiarului cantităţile de lucrări.o Dirigintele de şantier are obligaţia să anunţe beneficiarul în cazul în care această cantitate şi calitate a lucrărilor nu sunt cele prevazute în proiectul tehnic.

o Dirigintele de şantier este responsabil de întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi de anexarea la aceasta a proceselor verbale de recepţie a lucrărilor a încercărilor de laborator şi a agrementelor tehnice pentru materiale şi produse din import.

Etapele de execuţie a lucrăriloro Executarea lucrărilor se va face pe baza unui grafic cadru propus de Antreprenor şi aprobat de Investitor ca parte integrantă în cadrul contractului.o Începerea lucrărilor se va face pe baza unui grafic detaliat de eşalonare a lucrărilor pe obiecte, efectuat de Antreprenor şi aprobat de Investitor.o În cazul când, prin grafic, Antreprenorul propune executarea de lucrări de construcţii pe timp friguros sau pe timp călduros acesta este obligat să specifice în mod expres că va lua toate măsurile necesare preîntâmpinării efectelor defavorabile datorate temperaturii scăzute sau ridicate.o Pentru întârzierea începerii lucrărilor din cauza nepredării amplasamentului de către Investitor, sau din cauza lipsei autorizaţiilor şi avizelor pentru obţinerea cărora este responsabil Investitorul, Antreprenorul va solicita acestuia prelungirea corespunzătoare a duratei de execuţie şi acoperirea cheltuielilor suplimentare.o Pentru întocmirea graficului de execuţie, se propune următoarea ordine de execuţie a principalelor lucrări:

1. Realizarea organizării de şantier.2. Executarea statiei de epurare3. Recepţia lucrărilorConsiderând ca normală ordinea propusă în finalizarea investiţiei, Antreprenorul va

prezenta Investitorului o programare a activităţilor ce decurg din operaţiunile prezentate.

Remedierea defecteloro Antreprenorul este obligat să refacă sau să remedieze, pe parcursul lucrărilor, orice lucrare sau parte de lucrare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.o De asemenea Antreprenorul este obligat să îndepărteze şi să înlocuiască materialele care sunt calitativ necorespunzătoare.o Lucrările vor fi menţinute curate, în permanenţă eliberate de moloz sau de alte resturi de materiale.o Investitorul este îndreptăţit să refuze plata unei lucrări în cazul când aceasta nu este terminată, în stare curată, iar lucrările de remediere nu sunt efectuate în mod complet. o Înainte de se cere recepţia preliminară sau finală a lucrărilor sau a unei părţi din acestea, Antreprenorul trebuie să le inspecteze el însuşi, în prealabil, ca să se convingă că ele sunt într-o condiţie corespunzătoare din punct de vedere calitativ pentru recepţie.

Calitatea materialelor şi a echipamenteloro Materialele şi echipamentele trebuie să fie de calitatea prescrisă de standardele specifice sau alte acte normative în vigoare.o Materialele şi echipamentele trebuie să aibă toate agrementele tehnice necesare conform legislaţiei în vigoare.o Antreprenorul trebuie să cunoască caracteristicile, modul de punere în operă şi detaliile specifice de montaj, pregătire şi preparare a materialelor şi echipamentelor şi să aibă atestatul Furnizorului materialelor sau echipamentelor respective atestând capabilitatea Antreprenorului de a executa lucrări cu aceste materiale/echipamente în condiţiile de garanţie asumate de Furnizorul acestora.o Antreprenorul este obligat să ţină o evidenţă strictă a certificatelor de calitate ale materialelor şi echipamentelor aprovizionate, astfel încât să nu fie posibilă introducerea în lucrare a materialelor/echipamentelor necertificate din punctul de vedere al calităţii.o Antreprenorul, fiind răspunzător de calitatea tuturor materialelor si echipamentelor folosite la executarea contractului, va verifica certificatele de calitate prin testări suplimentare pe mostre prelevate din loturile aprovizionate, în special pentru materialele/echipamentele ce urmează a contribui la realizarea structurii de rezistenţă, a lucrărilor de etanşeizare, a pazei contra incendiilor şi a siguranţei în exploatare.o În diferite faze de execuţie, în timp util, Investitorul şi Consultantul pot cere testarea pe probe prelevate din loturile aprovizionate sau chiar montate în lucrare. Costul acestor lucrări va fi suportat de Investitor, dacă rezultatele sunt corespunzătoare, sau de Antreprenor, dacă materialele nu corespund din punct de vedere calitativ. În acest din urmă caz, Investitorul este îndreptăţit să ceară sistarea lucrărilor în vederea stabilirii condiţiilor adecvate de folosire a materialelor şi, de asemenea, să ceară demontarea lucrărilor executate cu materiale necorespunzătoare.o În cazul în care loturile de materiale/echipamente nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate de certificatele emise de furnizor, Antreprenorul va sista imediat utilizarea lor, sesizând de urgenţă (în max. 48 ore) pe Investitor, Consultant, Furnizor şi Inspecţia de Stat pentru Calitatea Produselor. Conform legii, furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 15 zile să ia măsuri pentru remedierea situaţiei.

o Testarea calităţii mostrelor va fi efectuată în laboratoare de specialitate sau în laboratoare proprii ale Antreprenorului, dacă acestea sunt atestate.

o Testarea suplimentară trebuie privită ca o activitate ce asigură bunul mers al execuţiei şi calitatea ei. Din acest motiv această activitate va fi organizată astfel încât să se evite perturbări ale programului de execuţie.o Antreprenorul este obligat să asigure păstrarea tuturor materialelor si echipamentelor în condiţiile cerute de standardele şi normativele existente precum şi a instrucţiunilor Furnizorului, astfel încât să se evite deteriorarea lor înainte de folosirea în lucrare. Investitorul este îndreptăţit să ceară fie excluderea materialelor/echipamentelor păstrate necorespunzător, fie măsuri de remediere. Costurile suplimentare generate în acest caz sunt asumate de către Antreprenor.o Obligaţia, termenele de achiziţie şi costurile necesare obţinerii agrementelor tehnice, a avizelor metrologice şi a autorizaţiei de funcţionare a echipamentelor tehnologice specifice fabricaţiei sau importate direct de Investitor, sunt în sarcina Investitorului.

Protecţia muncii

o Antreprenorul este obligat să cunoască şi să-şi însuşească toate normele de protecţie a muncii generale sau specifice lucrărilor executate. Dintre acestea sunt enumerate, fără a avea caracter limitativ, următoarele:

să efectueze instructajul periodic (zilnic, săptămânal, lunar, la începutul lucrărilor) al tuturor persoanelor angajate

să adopte măsuri care asigure protecţia persoanelor aflate în exteriorul şantierului (semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a lucrărilor, semnalizarea şi devierea circulaţiei în zonă, izolarea zonelor aflate sub raza de rotire a macaralelor etc.)

să asigure securitatea şi protecţia persoanelor aflate în inspecţie sau în vizită pe şantier (instructaj de protecţie a muncii, echipament de protecţie corespunzător, accesul numai însoţit de persoane instruite corespunzător din punct de vedere al protecţiei muncii)

să asigure permanent şi în cantităţi suficiente echipamentul de protecţie corespunzător

să asigure instrumentarul şi dotarea corespunzătoare a punctelor de prim ajutor şi instruirea personalului în privinţa acordării primului ajutor

să angajeze prin contract la începutul lucrărilor asistenţa sanitară de urgenţă în caz de necesitate

să solicite prin contract Inspectoratului pentru Protecţia Muncii asistenţa tehnică de specialitate în cazul lucrărilor speciale cu grad ridicat de periculozitate şi inspecţii periodice

o Toate cheltuielile generate de asigurarea corespunzătoare a protecţiei muncii sunt în sarcina Antreprenorului.

Acte normativeo Se vor respecta obligatoriu actele normative (standarde, normative şi instrucţiuni) prevăzute in prezentul memoriu. Lista nu are caracter limitativ. Pentru orice material, echipament sau tehnologie ce urmează a fi utilizată, Antreprenorul este obligat să respecte standardele române corespunzătoare.o În cazul când, din diferite motive, Antreprenorul propune folosirea de materiale, echipamente sau produse similare cu cele standardizate (de producţie indigenă sau din import), va trebui să obţină aprobarea Investitorului şi a Consultantului. Aprobarea se va da în maximum 15 zile de la depunerea de către Antreprenor a documentaţiei cuprinzând toate caracteristicile materialului sau produsului propus, comparativ cu prevederile standardului român. Prezentarea caracteristicilor se va face pe baza standardului străin a cărui respectare este asigurată de furnizorul extern sau pe baza unui act emis de furnizorul intern, care atestă caracteristicile de calitate ale materialului sau produsului său şi exlicitează garanţiile oferite. Recepţia finală a lucrăriloro Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului de Recepţie a Lucrărilor de Construcţii şi Instalaţiilor Aferente Acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 din 14.06.1994 cu modificările si completările ulterioare.

o Înainte de a solicita recepţia finală a lucrărilor, Antreprenorul va îndepărta de pe şantier toate utilajele, lucrările provizorii, surplusul de materiale, deşeuri etc. procedând la efectuarea unei curăţenii generale.o Procesul final de recepţie finală va fi semnat de Investitor şi Consultant, pe baza documentelor din cartea construcţiei şi a observaţiilor directe care atestă că lucrările au fost executate conform proiectului, contractului, prevederilor caietului de sarcini şi dispoziţiilor Consultantului.

   -dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Nu este cazul

   VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:    -lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii; Nu este cazul.

   -aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale; Nu este cazul.

   -aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei; Nu este cazul.

   -modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului. Nu este cazul.

   IX. Anexe - piese desenate    1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor    Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)    Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente) NU ESTE CAZUL

   2. Schemele-flux pentru:    -procesul tehnologic si fazele activitatii, cu instalatiile de depoluare. NU ESTE CAZUL.

   3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publica pentru protectia mediului.

AC/Iz – Plan de incadrare in zona 1/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa

km 0+000.00 - 0+300.00 2/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa

km 0+300.00 - 0+700.00

3/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 0+700.00 - 1+050.00

4/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 1+050.00 - 1+450.00

5/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 1+450.00 - 1+800.00

6/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 1+800.00 - 2+200.00

7/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 2+200.00 - 2+600.00

8/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 2+600.00 - 3+000.00

9/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 3+000.00 - 3+400.00

10/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 3+400.00 - 3+800.00

11/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 3+800.00 - 4+200.00

12/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 4+200.00 - 4+600.00

13/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 4+600.00 - 5+000.00

14/AC/Ps – Plan de situatie conducta aductiune de la Foraje la Uzina de apa km 5+000.00 - 5+341.00 conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 0+000.00 - 0+200.00

15/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 0+200.00 - 0+550.00

16/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 0+550.00 - 0+900.00

17/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 0+900.00 - 1+300.00

18/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 1+300.00 - 1+700.00

19/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 1+700.00 - 2+050.00

20/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 2+050.00 - 2+450.00

21/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 2+450.00 - 2+800.00

22/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 2+800.00 - 3+200.00

23/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 3+200.00 - 3+600.00

24/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 3+600.00 - 4+000.00

25/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 4+000.00 - 4+400.00

26/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 4+400.00 - 4+800.00

27/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 4+800.00 - 5+200.00

28/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 5+200.00 - 5+500.00

29/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 5+500.00 - 5+900.00

30/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 5+900.00 - 6+300.00

31/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 6+300.00 - 6+700.00

32/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 6+700.00 - 7+050.00

33/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 7+050.00 - 7+400.00

34/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 7+400.00 - 7+800.00

35/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 7+800.00 - 8+200.00

36/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 8+200.00 - 8+600.00

37/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 8+600.00 - 9+000.00

38/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 9+000.00 - 9+400.00

39/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 9+400.00 - 9+800.00

40/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 9+800.00 - 10+150.00

41/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 10+150.00 - 10+500.00

42/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 10+500.00 - 10+900.00

43/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 10+900.00 - 11+300.00

44/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 11+300.00 - 11+700.00

45/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 11+700.00 - 12+100.00

46/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 12+100.00 - 12+400.00

47/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 12+400.00 - 12+800.00

48/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 12+800.00 - 13+000.00

49/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 13+000.00 - 13+400.00

50/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 13+400.00 - 13+800.00

51/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 13+800.00 - 14+200.00

52/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 14+200.00 - 14+600.00

53/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 14+600.00 - 15+000.00

54/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 15+000.00 - 15+400.00

55/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 15+400.00 - 15+800.00

56/AC/Ps – Plan de situatie conducta refulare de la Uzina de apa pana la granita cu Ungaria km 15+800.00 - 15+934.00

1/AC/Ps – Plan de situatie GA1/AC/I – Vedere in plan si sectiune – Instalatii hidraulice2/AC/I – Vedere in plan si sectiune – Instalatii hidraulice

   X. Pentru proiectele pentru care in etapa de evaluare initiala autoritatea competenta pentru protectia mediului a decis necesitatea demararii procedurii de evaluare adecvata, memoriul va fi completat cu:

   a) descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub forma de vector in format digital cu referinta geografica, in sistem de proiectie nationala Stereo 1970 sau de un tabel in format electronic continand coordonatele conturului (X, Y) in sistem de proiectie nationala Stereo 1970; NU ESTE CAZUL.   b) numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar; NU ESTE CAZUL.   c) prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului; NU ESTE CAZUL.   d) se va preciza daca proiectul propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar; NU ESTE CAZUL.   e) se va estima impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitar; NU ESTE CAZUL.

 f) alte informatii prevazute in ghidul metodologic privind evaluarea adecvata. NU ESTE CAZUL.

   Semnatura si stampila.........................................