Aplicatii in EXCEL -Statistica in afaceri 2015.pdf

8/16/2019 Aplicatii in EXCEL -Statistica in afaceri 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/aplicatii-in-excel-statistica-in-afaceri-2015pdf 1/113

1

GRATIELA DANA BOCA

ANALIZA STATISTICA A CALITATII AFACERILOR

APLICATII SI LUCRARI PRACTICE

STATISTICA IN EXCEL

2015



2

CUPRINS

Utilizarea programului Excel în statistică 3

1 Funcţii şi formule în programul Excel 32 Utilizarea funcţiilor Excel 53 Inserarea unei funcţii 64 Formatul numerelor 95 Finalizarea datelor din tabele 116 Funcţiile statistice 127 Funcţiile logice 128 Calculul frecvenţelor în Excel 149 Tabelul funcţiilor Excel utilizate mai frecvent în aplicaţii 15

Aplicaţii în statisticăAplicaţia 1 Funcţia logică MIN şi MAX 16Aplicaţia 2 Funcţia logică SUM, MIN, MAX, AVERAGE, IF 19Aplicaţia 3 Media 23Aplicaţia 4 Funcţia logică MEDIAN 25

Aplicaţia 5 Mediana 28Aplicaţia 6 Amplitudinea 29Aplicaţia 7 Funcţia MAX, MIN, MEDIAN, AVERAGE, GEOMEAN,

HARMEAN şi COUNT 30

Aplicaţia 8 Funcţia logică COUNTIF, COUNTIFSşi IF 32Aplicaţia 9 Coeficientul de omogenitate. Abaterea standard 39Aplicaţia 10 Calculul mediei şi deviaţiei standard. Funcţia MEAN şiSTDEV 42

Aplicaţia 11 Compararea mediei unui grup grup cu o variantă dată 45Aplicaţia 12 Testul t-STUDENT 47Aplicaţia 13 Testul t 49Aplicaţia 14 Funcţia logică TTEST 52Aplicaţia 15 Testulχ HI PATRAT 54



3

Aplicaţia 16 Coeficientul de corelaţiePearson Lee 56Aplicaţia 17 Coeficientul de corelaţie. FuncţiaCORREL 59

Aplicaţii în management Aplicaţia 18 Calculul cuantilelor 61Aplicaţia 19 Calculul cotei de piaţă 63Aplicaţia 20 Calculul frecvenţei distribuţiei - funcţia FREQUENCY 65Aplicaţia 21 Calculul procentual al frecvenţei distribuţiei 67Aplicaţia 22 Calculul frecvenţei distribuţeicu mai multe variabile 68Aplicaţia 23 Indicatoriicalităţii 70Aplicaţia 24 Calculul vânzărilor folosind trendul cu variabilă independentă 73

Aplicaţia 25 Calculul cu ajutorul funcţiei TREND 75Aplicaţia 26 Analiza cantităţii critice 78Aplicaţia 27 Calculul cantităţii critice 79Aplicaţia 28 Managementul resurselor umane 81Aplicaţia 29 Aplicarea unei teme în PPT 84Aplicaţia 30 Inserarea de tabele în PPT 86Aplicaţia 31 Reprezentarea grafică în Excel 93Aplicaţia 32 Histograme 95Aplicaţia 33 Grafice de tip PIE 103Aplicaţia 34 Inserarea unei ecuaţii 108Aplicaţia 35 Inserarea unui tabel din Excel în Word 110

Bibliografie 111



4

UTILIZAREA PROGRAMULUI EXCEL ÎN STATISTICĂ

1. FUNCŢII ŞI FORMULE ÎN PROGRAMUL EXCEL

În acest capitol se va face o prezentare succintă a principalelor tehnici de utilizare a Exce-ului, în calcularea unor indicatori şi teste statistice.

Excel reprezintă un produs Microsoft, dezvoltat pentru sistemele Windows şi Macintosh. Ufisier Excel cuprinde mai multe foi de calcul. Calculele se pot realiza pe o foaie de calcul salegături cu foi de lucru din alte fişiere.

În continuare vom considera cunoscut în Excel

deschiderea, salvarea unui fisier;

elementele meniului;

modul în care se specif ică o anumită celulă;

introducerea datelor pe o foaie;

copierea formulelor.

Fiind o aplicaţie din pachetul Microsoft Office, Microsoft Excel prezintă o interfaţasemănătoare cu editorul de text Microsoft Word având aceeaşi organizare a sistemului dmeniuri şi a barelor de instrumente.

Pentru a lansa în execuţie programulMicrosoft Excelutilizaţi una dintre procedurileurmătoare:

1. Start_Programs_ Microsoft Excel

2. dublu click pe iconul programului (dacă există pe desktop) .

La lansarea aplicaţiei se va deschide un fişier nou reprezentând uncaiet cu f oi de calcul

(WorkBook ), alcătuit din mai multefoi de calcul (Sheet), prima dintre ele fiind cea activă.

La rândul său fiecare foaie de calcul conţine linii şi coloane care formează de fapt, un tabel



5

Intersectiile liniilor şi coloanelor genereazăcelule, în care utilizatorul introduce în timpullucrului, diferite informaţii (numere, texte, formule).

Fişierele create cuMicrosoft Excelau extensia .xls.

Fiecare workbook conţine iniţial trei foi decalcul care pot fi modificate pe parcursul

unei sesiuni de lucru.

O foaie de calcul este formată din 256 de coloane si 65 536 de linii.

Codul ataşat liniilor este 1,2,3 ........., iar cel al coloanelor este A, ....... Z, AA,........ AZ, B.........BZ,.......o celulă se află la intersecţia unei linii cu o coloană, adresa acesteia fiind datde litera coloanei şi de numărul liniei pe care se află (exemplu : B10, C2).

Pentru închiderea aplicaţiei, utilizaţi una dintre procedurile următoare:

1. AlegeţiFile, apoiExit.

2. Apăsaţi combinaţia de tasteAlt + F4.

3. Efectuati click pe butonul de închidere situat în colţul din dreapta sus al ecranului, pe bade titlu.



6

Pentru deschiderea unui fisier.xls existent pe hard disc, efectuaţi una dintre următoareleoperaţii :

1. AlegeţiOpen din meniulFile

2. Executati click pe butonulOpen de pe bara standard

3. Apăsaţi tasteleCTRL+O .

Apoi selectaţi directorul care conţine fişierul dorit, fişierul în cauză şi ulterior acţionaţi

butonul Open.

Pentru salvarea unuidocument, puteti utiliza una dintre procedurile următoare:

1. Alegeţi opţiuneaSave as… din meniulFile

2. Executaţi clic pe butonulSavede pe bara standard

3. Apăsaţi tasteleCTRL+S

2. UTILIZAREA FUNCŢIILOR EXCELUtilizarea funcţiilor Excel esteo facilitate puternică şi performantă a programuluiExcel.O funcţie este o formulă predefinită, prin care utilizatorul economiseşte timp pentruefectuarea unor calcule complexe.De asemenea, pentru a economisi timp, se recomandă utilizarea referinţelor la alte celule, înloc de a include toate caluculele care determină rezultatele în aceste celule.Funcţiile sunt formule, deci dacă se apelează o singură funcţie, aceasta trebuie să fi precedată desemnul « = ».După semnul egalurmează numele funcţiei, urmat de unul sau mai multe argumente

separate prin virgule sau « ;» şi incluse între paranteze :=Nume_funcţie (<lista-argumente>) Utilizarea butonuluiAutoSum (å) are ca efect apelareafuncţiei SUM.De regulă, funcţiile sunt operanţiîn expresiile care constituie formula.



7

ProgramulExcel oferă utilizatorului sute de funcţii (235) care se pot apela pentru a calcularezultate folosite înfinanţe, contabilitate, statistică, matematică, inginerie sau în alte domeniiştiinţifice, economice, sociale.Funcţiile sunt proceduri (programe structurate) care calculează un anumit rezultat cu o precizie foarte mare ţinând seama de performanţele actualelormicroprocesoare cu care suntînzestrate sistemele de calcul.

3. INSERAREA UNEI FUNCŢII

Înainte de atrece la prezentarea funcţiilor specifice Excel-ului vom prezenta modul deinserare a unei funcţii.

Pentru inserare se dă clic pe butonul din meniu, după care se va deschide o fereastră forma de mai jos.

Dacă dăm clic pe butonul indicat de săgeată se va deschide o subfereastră din care se poaselecta tipul de funcţie dorită selectând opţiuneaStatistical.

După selecţie în fereastra indicată de săgeată va apărea lista cu funcţiile corespinzătoaacelui tip de funcţie.

Pentru categoriaMath / Trig se poate selecta funcţiaSUM alegem şi apoi activăm fereastra,dăm clic pe butonul de jos al ruler -ului până se vede denumirea în listă SUM.



8

În primul dreptunghi se pun celulele care vor intra în sumă, de multe ori se poate ca buton

să nu fie pus în meniu situaţie în care vom insera funcţia dândclick pe opţiuneaInsert din meniu şi din fereasta.

Alegem opţiuneaFunction.

Dăm un clic pe denumire şi apoi apăsăm butonul OK deschizându-se fereastra.



9

Lista categoriilor de funcţii include categoria funcţiilor cel mai recent utilizate (MostRecently Used) şi categoria tuturor funcţiilor (All).

Înainte de a apela o funcţie, utilizatorul trebuie să cunoascărezultatul returnat (întors) defuncţie, ceargumente trebuie sa aibă funcţia (tipul şi semnificaţia lor) şimodul de apelare alfuncţiei.



10

Prin regimul de asistenţă (Help) programul Excel oferă toate aceste aspecte pentru fiecarefuncţie, utilizatorul urmănd să fie în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte oportunitateaaccesării unor funcţii în cadrul aplicaţiei la care lucrează.

4. FORMATUL NUMERELORAspectul informaţiilor numerice sau calendaristice este stabilit de fişa Number a dialoguluiFormat Cells (afisat prin comandaCells din meniulFormat).

Organizarea generalã este aceea a unei liste de clase de formate (Category), fiecare selecţieaf şând opţiuni specifice clasei respective. Imaginea alãturatã aratã opţiunea Number şiatributele asociate.Opţiunile utilizate mai frecvent sunt prezentate pe scurt în continuare.

General – informaţia este afişatã potrivit formatului implicit, Excel stabilind tipul cel mai probabil de datã.

Number – se fixeazã numãrul de zecimale în Decimal places , prezenţa separatorilor grupelor detrei cifre înUse 1000 Separator şi se alege forma numerelor negative.

Percentage – acest format înmulţeşte conţinutul celulei cu 100 şi adaugã simbolul de procent.De exemplu, 0.1 aratã cu acest format 10%. Este de reţinut cã numãrul iniţial este sub formãzecimalã.



11

Fraction – permite operarea cunumere scrise sub formã de fracţii ordinale (2/5, 12 3/4 etc.).Formatul dorit se alege dintr-o listã disponibilã.O constantã se poate introduce direct sub aceastã formã dacã se tasteazã partea întreagã, uspaţiu şi partea fracţionarã, 2 1/2.

Pentru a nu fi identificatã implicit o datã calendaristicã, partea întreagã se trece chiar dacã estnulã, deci 0 3/4.

Scientific – permite scrierea numerelor cu utilizarea notaţiei ştiinţifice: 1e+3 este 1000 etc.Currency – este un format specific datelor financiare. Pe lângã stabilirea numãrului de zecimal

şi a formei numerelor negative, se poate stabili simbolul monetar care este ataşat valoriinumerice. În lista derulantãSymbol se poate selecta practic orice simbol monetar.

Accounting - este un format similar celui precedent, dar se realizeazã o aliniere verticalã la punctul zecimal a sumelor înscrise,Date – permite alegerea unui format pentru o datã calendaristicã. ListaType din dreaptafiguriialãturate oferã o imagine a opţiunilor disponibile. Se observã existenţa tipurilor mixte

(date + timp).Time – permite stabilirea unor formate pentru date orare.Text – stabileşte formatul de text pentru informaţia din celulã.



12

5. FINALIZAREA DATELOR DIN TABELEDupă introducerea datelor se selecteazăHome , se poziţionează mouse-ul pe datele din tabelşi se selecteazăAl l Borders.



13

6. FUNCŢIILE STATISTICE Funcţiile statistice (Statistical) permit efectuarea de calcule statistice utilizând serii devalori:=MAX(lista)returnează cea mai mare valoare din listă. Lista poate fi compusă din: numere, formule numerice, adrese sau nume de câmpuri;=MIN(lista)returnează cea mai mică valoare din listă; =AVERAGE(lista)calculează media valorilor din listă; =GEOMEAN(lista)calculează media geometrică a valorilor dintr -o listă, =HARMEAN(lista)calculează media armonică a valorilor dintr -o listă; =MEDIAN(lista)calculează valoarea mediană dintr -o listă;

=COUNT(lista)numară celulele ocupate dintr -o listă de câmpuri;

Determinarea valorilor extreme: funcţiile Excel MIN si MAXÎn numeroase cazuri este nevoie de valorile extreme din seturile de date. Calculăm acestevalorifolosind funcţiile ExcelMIN respectivMAXdin setul de funcţii statistice.Aceste funcţii sunt foarte utile mai ales în cazul seturilor de date de mari dimensiuni:1. Poziţionăm cursorul în celula în care dorim să apar ă rezultatul calculului.2. Din meniulInsert se alege comandaFunction....3. Din setul de funcţii Statisticalalege funcţia MIN sauMAX.4. În câmpulNumber 1scriem adresa domeniul de celule corespunzător datelor numerice.5. Se încheie dialogul cu OK.

7. FUNCTIILE LOGICEFuncţiile logice (Logical)determină evaluarea unor expresii şi în funcţie de acesteafurnizează acţiuni sau rezultate complexe, generând valori de adevăr sau de fals-

corespunzător unor condiţii (acestea pot fi evaluate şi înlănţuite cu ajutorul operatorilor logAND, OR, NOT).=IF(condiţie;X;Y)testează argumentul condiţie şi în funcţie de rezultatul evaluării logice, generează argumentul X dacă condiţia este adevarată sau argumentul Y dacă aceasta estefalsă.



14

Argumentele X sau Y pot fi valori, şiruri de caractere (plasate între ghilimele), nume decâmpuri sau adrese de celule sau câmpuri care conţin aceste valori.În locul argumentelor X sau Y se pot îmbrăca alte structuri condiţionale IF, generându-se potrivit condiţiilor ulterioare, X1,Y1 sau X2,Y2 şi aşa mai departe. =AND(evaluare logica1,evaluare logica2,...)returnează valoarea logică TRUE dacă toateargumentele sunt adevărate şi valoarea logică FALSE dacă unul sau mai multe argumentesunt false;=OR(evaluare logica1,evaluarea logica2,...)returnează valoarea logică TRUE dacă orice argument este adevărat şi valoarea logicăFALSE dacă toate argumentele sunt false;=NOT(evaluarea logica)inversează valoarea argumentului, returnând dupa caz TRUE sau FALSE;

=TRUE()returnează valoarea logica TRUE; =FALSE()returneaza valoarea logica TRUE;

8. CALCULUL FRECVENŢELOR ÎN EXCEL- Funcţia COUNTIF Funcţia COUNTIFnumără celulele dintr-un domeniu din foaia de calcul ce conţin date alfa-numerice care respectă un criteriu dat. Această funcţie este utilă în calculul frecvenţelorabsolute.Sintaxa funcţiei este=COUNTIF(range,criteria)unde:

· Range domeniul de celule la care ne referim.· Criteria este criteriul în funcţie de care dorim sa se facă numărarea.

Deexemplu, criteriul poate fi exprimat astfel “=A" sau “=1”.

Funcţia Excel FREQUENCY, pentru date grupate în claseDupă ce setul de date a fost împăr ţit în clase putem realiza calculul automat al frecvenţelorabsolute ale fiecărei clase, adica numărul de date cuprinse în fiecare dintre acestea.Vom utiliza funcţia statistica Excel FREQUENCY.Sintaxa acestei funcţii este:=FREQUENCY(data_array, bins_array)



15

Câmpul· data_array conţine adresa domeniului de celule în care au fost introduce datele, · de exemplu A3:I7,· bins_array conţine adresa vectorului în care au fost introduse clasele, de exemplu

L3:L10.Pentru calculul frecvenţelor absolute ale claselor se procedează astfel:1. Introducem vectorul claselor pe o coloană alăturată tabelului de date.2. Selectăm din coloana alaturată coloanei claselor un vector cu număr egal de celule caşicel al claselor.3. Apelăm funcţia FREQUENCY din meniul Insert/function, categoria de funcţii Statistical.4. În câmpul data_array introducem adr esa domeniului de celule ce conţine datele

eşantionului studiat.5. În câmpulbins_array introducem adresa vectorului coloana care conţine clasele.6. Întrucât funcţia FREQUENCY returnează un vector conţinând frecvenţele claselorconsiderate, încheiem dialogul prin combinaţia de tasteCtrl+Shift+Enter.



16

9. Tabelul funcţiilor Excel utilizate mai frecvent în aplicaţii

FUNCŢIA REZULTAT – DESCRIERE

AVERAGE ( x1 , x2,… , xn) Media aritmetică a numerelor

m = (x 1+ x 2 + … + xn ) / n SUM( x1 , x2,… , xn) Suma aritmetică a numerelor

s = x 1+ x 2 + … + xn

PRODUCT( x1 , x2,… , xn) Produsul arimetic al numerelor p = x 1 x2 … xn

MIN ( x1 , x2,… , xn) Minimul dintre numerele x1 , x2,… , xn

MAX ( x1 , x2,… , xn) Maximul dintre numerele x1 , x2,… , xn

COUNT (val 1 , val 2 , .al n) Numărul elementelor ce conţin valori numerice

COUNTA(val 1 ,val 2 , val n) Numărul elementelor nevideABS ( x) Valoarea absolută (modulul) numărului x

INT( x) Partea întreagă inferioră a numărului x

FLOOR (x,n) Partea întreagă inferioară sau superioră a numărului x

SQRT( x) Radăcina pătratică a numărului x

ROUND( x,n) Rotunjeşte valoarea numărului x la n zecimale

VAR( x1 , x2,… , xn) Dispersia estimată a valorilor x1 , x2,… , xn

D= å( xi – m)2

/(n-1), unde m este media aritmetică avalorilor

STDEV( x1 , x2,… , xn) Deviaţia standard estimată a valorilor x1 , x2,… , xn (radăcina pătrată a dispersiei estimate)

VARP( x1 , x2,… , xn) Dispersia calculată a valorilor x1 , x2,… , xn D= å( xi – m)2 /n, undem este media aritmetică a valorilor

STDEVP( x1 , x2,… , xn) Deviaţia standard calculată a valorilor x1 , x2,… , xn (radăcina pătrată a dispersiei calculate)



17

APLICAŢIA 1

FUNCŢIA LOGICĂ MIN ŞI MAX

Într-o universitate s-a studiat manifestarea complexului de inferioritate pe un eşantion de 30de adolescenţi.

S-a studiat posibilitatea ca să fie o manifestare a complexului de inferioritate prin valenridicate ale anxietăţii. În urma aplicăriitestului s-au obţinut următoarele rezultate

Pentru a calcula minimul şi maximul acestor date, mai întâi trebuie să leintroducem pe o

foaie de Excel.

Avem posibilitatea de a apela laFormulas – Auto Sum , selectămM ax sauMin.

Prin selectarea datelor de pe foaie se obţine rezultatul dorit.



18

În celula B18 vom calcula minimul folosind formula pentruMIN, se va obţine valoarea 19.

O altă opţiune este apelarea laI nsert fu nction- Statistical Min M ax



19

Asemănător pentru calcululMAX se va obţine valoarea 33.



20

APLICAŢIA 2

FUNCŢIA LOGICĂSUM, MIN, MAX, AVERAGE, IF

Se cere afişarea r ezultatele finale la un concurs, se cere lista finală cu cei admişi şi respinşi.

Nr.crt Nume prenume Test 1 Test 2 Test 3 Total Media Rezultat1 Pop Doru 40 50 702 Stanila Ioan 45 80 153 Muresan Dan 25 30 404 Miclaus Vasile 70 40 205 Bucur Ionut 80 100 906 Sabou Dorin 90 85 1007 Crisan Ionela 95 75 100

Selectăm Formulas – Auto Sum,cu ajutorul mouse-ului se selectează datele

Pentru determinarea valorilor maxime şi minime selectăm una din cele două situaţii

1-F ormul as -Auto Sum – M ax, Mi n

2-Formulas – I nsert F unction- Statistical – Max, M in



21

Media se calculează prin selectarea AVERAGE se selectează câmpul din căsuţa G2 până laG8,se obţin valorile mediilor.

Se selectează câmpul H2-H8 se introduce formula =IF(G2>-70,’’ADMIS’’,’’RESPINS’’)



22

sau se face click pefx ceea ce duce la aparţia ferestreiîn care se vor trece datele necesare.



23

Reprezentarea grafică

se selectează I nsert ,

se alege tipul de reprezentare grafică,

se selecteazăLAYOUT – Data L abels – M ore data labels pentru o prezentare maisemnificativăse alege Fi l l

·

PopDoru

StanilaIoan

MuresanDan

MiclausVasile

BucurIonut

SabouDorin

CrisanIonela

63.8170.24 66.90

72.7878.67 75.83

70.56

M

e

di

a

Rezultate examen



24

APLICAŢIA 3

MEDIAÎn urma evaluărilor efectuate de biblioteca unei universtăţi prin aplicarea unui test de

identificare a materialelor utilizate de studenţi respectiv cărţi şi cursuri, s-au obţinuturmătoarele rezultate.

Primul pas este trecerea datelor pe foi în Excel, se selectează apoi funcţia ce trebuie calculautilizând meniulInsert sau direct selectând funcţia conform figurii de mai jos.

De exemplu pentru a calcula media numărului de cărţi utilizate de studenţi se va scrie celula B13 = AVERAGE (B2:B12) , rezultatul va fi în mediede 4,272 cărţi.

Carti CursuriS1 5 6S2 4 4S3 5 4S4 6 6S5 2 4S6 4 6S7 4 5S8 4 7S9 6 8S10 3 3S11 4 2

Pentru a calcula numărul de elemente dintr-un şir de numere folosim funcţiaCOUNT.

Vom scrie în celula A8 următoarea formulă



25

=SUMPRODUCT (A3:A7, B3:B7)/SUM(B3:B7).

O altă modalitate este apelarea laAuto Sum selctareaAVERAGE



26

APLICAŢIA 4

FUNCŢIA LOGICĂ MEDIAN

Studenţii au vrut să aleagă sigla pentruconferinţa studenţească E.I.C.U. dinluna iunie, în urma discuţiilor avute s-auales 3 culori posibile pentru a personaliza conferinţa. Pentrudepartajare studenţii participanţi auacordat punctaje între 1 şi 5 celor 3culori obţinându-se rezultatele de mai

jos.

Albastru Galben VerdeS1 1 3 5

S2 2 3 5

S3 1 3 5

S4 2 4 5

S5 5 3 2

S6 1 4 3

S7 5 3 2

S8 2 4 1

S9 2 3 2

S10 - 1 2

S11 5 3 2

S12 5 3 1

S13 5 4 2

S14 2 3 5

S15 5 - 5

S16 5 4 2

S17 2 3 2

S18 5 3 5

S19 5 3 2

S20 2 3 5S21 5 4 5

S22 2 3 -



27

Pentru a calcula mediana corespunzătoare valorilor obţinute de Albastru vom scrie în următoarea formulă= MEDIAN (B2:B23). Rezultatul va fi 2.

Asemănător se parcurg şi se obţin şi pentru celelalte variante respectiv valoarea medianei egal pentru Galben şi valoarea 2 pentru Verde.



28



29

APLICAŢIE 5

MEDIANA

O firmă a efectuat evaluarea produselor pe două grupe de cumpărători. Aceştiaau acordat note dela 1 la 10 unui produs. În urma centralizării s-au obţinut următoarele rezultate.

Calitate Utilitate Pret Culoare Aspect Calorii

Grup 1 2 2 3 4 10 -Grup 2 1 1 2 3 3 3

În celula G3 se calculează mediana cu formula = MEDIAN (B2:F2), rezultatul va fi 3.

Pentru grupul 2 = MEDIAN (B3:G3) pentru care se obţine mediana în H3 având valoarea 2,5.



30

APLICAŢIA 6

AMPLITUDINEA

Dorim să calculăm am plitudinea scriem formula în D17= MAX(B2;B16)-MIN(B2;B16)

Dând Enter vom obţine rezultatul 14.



31

APLICAŢIA 7

FUNCŢIILE

MAX, MIN, MEDIAN, AVERAGE, GEOMEAN, HARMEAN, COUNT

Pe baza datelor obţinute la sfârşitul lunii curente în magazinele despecialitate s-au vândut cele trei produse A.B şi C. Să se facă o analiză a valorii vânzărilor pe puncte de desfacere.

Valoare vânzare pe puncte de desfacere

Magazin Produs A Produs B Produs CMagazin 1 1500 200 600Magazin 2 1200 1000 850Magazin 3 300 500 900Magazin 4 150 800 450

După introducerea datelor selectămF ormul as-I nsert fu nction-Statistical – MAX,

=MAX(B3:B6) =MIN(B3:D6) =AVERAGE(C3:C6)

=GEOMEAN(B3:B6) =MEDIAN(B3:D6) =COUNT(B3:B6)

=HARMEAN Produs B



32

27%

36%

20%

17%

Total produse vandute in Magazin 1, 2, 3, 4

1

2

3

4



33

APLICAŢIA8

FUNCŢIA LOGICĂ

COUNTIF, COUNTIFSşi IF

La concursul organizat pentru ocuparea unui post într-o echipă de proiects-au obţinut rezultateledin tabel. Se cere mediacandidaţilor la examen, media pentru fiecare probă de examen, mediaexamenului,afişarea rezultatelor pentru fiecare candidat respectiv admis sau respins şigruparea peintervale a datelorşi reprezentarea grafică a rezultatelor.

Nr crt Nume prenume Teorie Scris Practica1 Pricop Alina 7 10 8

2 Moldovan Alina 8 9 73 Muresan Alina 9 6 64 Foris Etelca 6 7 95 Todurut Toderas 7 5 5

Se introduc datele în Excel urmând paşii

1-se poziţionează mouse-ul în celula F2

2- se introduce formula=(C2+D2+E2)/3

3- se selectează câmpuldatelor din celula F2 - F6 cu ajutorul mouse-ului.

4- media aritmetică a examenului se obţine prin apelarea laInsert Function, Statistical,

AVERAGE.



34

5- media artimetică a examenului pentru cei 5 candidaţi se obţine parcurgând aceeaşi paşii

Pentru a afla media pentru fiecare probă se parcurg aceeaşi paşi, la fel şi utilizarea procen pentru medie.



35

6- pentru a identifica candidaţii admişi şi respinşi apelăm la funcţia IF. Se introduc datele,

F ormulas, I nsert f unction, Logical I F

7- ne poziţionăm în celula G, selectăm fx şi completăm în fereastr a F unction Arguments - L ogical

test cu valorile date.Logical_test: 8.33<7, pentru candidatul cu medie mai mică de 7 acesta va respins.

8- prin deplasarea mouse-ului pe zona G3-G7 apar rezultatele ADMIS sau RESPINS



36

9- COUNTIF pentru intervale

COUNTIF numără valorile dintr -un intervalselectat care îndeplineşte un anumit criteriu – unulsingur. Aranjând valorile pe intervaleîn funcţie de mediile obţinute la examen, realizăm intervale pentru a determina frecvenţa apariţiei unor valori pe un interval.

În cazul nostru dorim să determinăm frecvenţa notei 10 la examen, ne poziţionăm pe celulintervalul pentru 10, selectămF ormul as, Statistical, COUNTI F



37

COUNTIFS –numără valorile dintr -un interval selectat sau mai multe care îndeplinesc mai mulcriterii

10- reprezentarea grafică a rezultatelorInsert -selectare tip grafic,L ayout, Char t titl e, Data labels-

M ore data.....F il l-Soli d



38

7.4

7.4

7

Rezultate probe concurs

Media teorie

Media scrisMedia practica

1

0

1

2

0 0

Medii

intervale

5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99 10

Medii examen



39

8.33

8.00

7.00

7.33

5.67

Rezultate concurs

1 Pricop Alina

2 Moldovan Alina

3 Muresan Alina

4 Foris Etelca

5 Todurut Toderas

8

7

6

9

5

Rezultate proba practica

Pricop Alina Moldovan Alina Muresan Alina

Foris Etelca Todurut Toderas



40

APLICAŢIA 9

COEFICIENTUL DE OMOGENITATE

ABATEREA STANDARD

Un grup de muncitori pentru o perioadă de o lună de zile a fost supus unor măsurări. S-a măsuratnumărul de piese efectuate pe cele două categorii de piese P1 respectiv P2.

Pe parcursul celor 21 de zile lucrătoare modul de distribuire a pieselor a fost conform tabelulu

În urmacentralizării datelor s-a observat că pentru a calcula media pentru cele două şiruri de date

celulele B23 şi C23 se va apela la ajutorul funcţieiAVERAGE .

Pentru primul grup se va obţine valoarea 17,35

Pentru cel de al doilea valoarea 18,25.



41

Pentru a calcula abaterea standard vom folosi formula= STDE V ( B2: B 21) iar pentru cel de al doilea grup = STDEV ( C2: C21).



42

Pentru a determina coeficientul de omogenitate va trebui să calculăm raportuldintreabaterea standard şi medie şi apoi să îl exprimăm în procente.

Pentru raport în celula B24 vom scrie =B23/ B22 şi vom obţine valoarea 0,2307.

Pentru a transforma în procent dăm clic pe celula B24 apoi clic pe butonul dinmeniu.

Pentru a obţine un procent cu o zecimală vom da mai apoi clic şi un clic pe butonul din

meniu



43

APLICAŢIA 10

CALCULUL MEDIEI SI A DEVIATIEI STANDARD

FUNCŢIA MEAN ŞI STDEV

1 Se introduc datele într-una din coloanele de pe foaia de calcul Excel (a se vedea exemplul d jos).

2. După ce datele au fost introduse, plasați cursorul unde doriți să apară valoareamediei(media) șifaceți clic pe butonul mouse-ului. Se mută cursorul la butonul Formulas, Insert Function sau(fx) șifaceți clic pe ea.

3. Va apărea o casetă de dialog Faceți clic peFormulas

4. Selectaţi Insert Formulas

5. De la secțiunea din stânga a casetei,se selectează media AVERAGE pe secțiunea din dreapta.

6. După ce ați făcut aceste două selecții, faceți clic pe Next din partea de jos a casetei de dialog.

7. Introduceți zona de celule pentru lista de numere. De exemplu, în cazul în care datele au fostcoloana Adin rândul 1 la 11, ar trebui să introduceți A1: A11.



44

8. Puteți trece, de asemenea, cursorul la începutul setului de scoruri pe care doriți să utilizați șfaceți clic după care să trageți cursorul peste ele.

9. După ce ați introdus datele, faceți clic pe Finish în partea de jos a casetei de dialog.

10. Valoarea medie (medie) pentru listadată va apărea în celula selectată =14,454545

11. Așezați cursorul acolo unde doriți să aveți afişată valoarea deviației standard și faceți clic pe butonul mouse-ului.

12. Selectăm butonul Forumulas, Insert Function sau direct(fx) și faceți clic pe ea.

13. Va apărea o casetă de dialog. Faceți clic peStatistice de la secțiunea din stânga a casetei șSTDEV de pe secțiunea din dreapta. Notă: În cazul în care datele dumneavoastră sunt dintr-o populație, faceți clic pe STDEVP.

14.După ce ați realizat selecțiile, faceți clic pe Next -Următorul din partea de jos a casetei de dialog

15. Introduceți zona de celule pentru lista de numere, de exemplu, în cazul în care datele au fost încoloana A din rândul 1 la 11, ar trebui să introduceți A1: A11.

16. În loc să tastați gamaA1: A11, puteți trece, de asemenea, cursorul la începutul setului de scor pe care doriți să utilizați și faceți clic și trageți cursorul peste ele.

17.După ce ați introdus gama de lista, faceți clic pe Finish în partea de jos a casetei de dialog.



45

18 Deviația standard pentru lista de valori dată va apărea în celula selectată.



46

APLICAŢIA11

COMPARAREA MEDIEI UNUI GRUP CU O VALOAREDATĂ

S-a studiat numărul studenţilor care învaţă seara în sesiune.

Din alte cercetări s-a obţinut că media studenţilor care studiează eficient seara în timpul sesiunii de 19.

Se cere să se studieze dacă valoarea obţinută pe lotul studiat e diferită de valoarea populaţstudenţi obţinută în cercetările anterioare.

În urma centralizării datelor pe lotul studiat s-a obţinut că în sesiune media studenţilor care învaţ

seara este de 17,6.

Pentru a rezolva această problemă vom folosi funcţia Z TEST , dând click în celula B16, apoi click pe butonul de funcţii şi din listă se alege funcţia ZTEST.

Se deschide o fereastră în care

Array -în dreptunghivom scrie şirul de date B2 :B14,

X -în dreptul lui se va pune valoarea mediei populaţiei.



47

Sigma - în dreptul lui deoarece nu cunoaştem valoarea dispersiei populaţiei de studenţvom completa nimic şi atunci se va lua valoarea dispersiei lotului de subiecţi.

După ce s-au completat spaţiile libere obligatorii, se va da click pe butonul OK.



48

APLICAŢIA 12

TESTUL t – STUDENT

Unul dintre maatematicienii care s-a ocupat de problema comparării statistice a mediilor esWilliam Sealy Gosset, cunosocut şi sub numele de Student. Patronul fabricii de bere GuinesDublin, Claude Guiness avea ca politică a firmei sale angajarea a celor mai buni absolvenţi universităţile Oxford şi Cambredge pentru a aplica în procesele industriale de la Guiness noţiu biochimie şi statistică.

W. Gosset a publicat prima lucrare despretestul t în revista Biometrica în 1908 sub pseudonimuStudent, deoarece în contractul semnat cu fabrica de bere era stipulat că metodele statistice

secret de serviciu .

De aceea identitatea lui Student nu a fost dezvăluită multă vreme pentru a nu fi acuzat de încăclauzelor contractuale. În urma a plicării testului Guilford de abilităţi ale gândirii divergent-flexibilitatea, la un liceu pentru grupul de fete şi băieţi s-au obţinut datele următoare.

În Excel rezultatele funcţiei TTEST este eroarea P-value, iar pentru a avea diferenţe semnificativetrebuie ca valoarea rezultată în urma aplicării funcţieisă fie mai mică decât 0,05.

În primul rând selectăm din lista de funcţii statistice, funcţia TTEST şi va apărea o fereastră

Array 1 - dăm click pe dreptunghiul din dreptul etichetei scriem celulele în care se găs primul şir de numere,



49

Array 2 analog în dreptul etichetei pentru şirul al doilea de numere,

Tatts la această opţiune se pune= 1 dacă am făcut o presupunere privitor la poziţia unei medii faţă de cealaltă de exemedia feteloreste mai mare decât media la băieţi,

=2 dacă ipoteza era că cele două medii sunt diferite fără însă a specifica ce

medie este mai mare.

Type are trei posibilităţi 1. valoarea 1-dacă şirurile comparate reprezintă fizic acelaşi şir studiat înainte de a aplica un

stimul şi după ce am aplicat un stimul, cu efect asupra per soanelor chestionate,2. valoarea 2-dacă şirurile au aceeaşi dispersie,

3. valoarea 3-dacă şirurile au dispersie diferită.

Rezultatul final este0,504 deci eroarea este mai mare decât 0,05 adică nu avem diferensemnificative între cele două medii.

Se observă că la folosirea funcţiei TTEST nu avem nevoie să calculăm mediile celor douăgrupurifete- băieţi.



50

APLICAŢIA 13

TESTUL t – STUDENT

S-aefectuat un test care să poată examina interacţiunea educaţie - mediu.

Unii cercetători sugerează că diferenţele în educaţie pot influenţa diferenţele din scorurile I. particular, cercetătorul crede că persoanele cu un nivel ridicat de educaţie tind să aibă scorurmai mari. Tabelul de mai jos arată scorurile I.Q. pentru patru perechi de persoane, unde un meal perechii A a avut un nivel de educaţie mai înalt decât celălalt membru B. Există dovezi concretecare să ateste faptul că media scorurilor I.Q. ale persoanelor cu un nivel mai ridicat de educmai mare decât media scorurilor I.Q. ale perechii ?

Interpretaţi rezultatul testului. Consideraţi că testul utilizează α = 0.01.

Perechea Scorul

A B

1 104 96

2 88 87

3 96 97

4 96 92

Aplicăm testul t - Student pentru perechi.În primul rând selectăm din lista de funcţii statistice funcţia TTEST.

Sintaxa funcţiei este:TTEST(array1, arr ay2, tail s, type) unde:

Array 1 este primul set de date A

Array 2 este al doilea set de date B.

Tails specifică numărul cozilor de distribuţie.dacă tails=1, TTEST utilizează distribuţia- test unilateral.

dacă tails=2, TTEST utilizează distribuţia-test bilateral.

Type determină ce fel de test t se va realiza astfel:



51

Dacă type este: Se realizează testul:

1 Pereche

2 Nepereche, două eşantioane cu variante egale

3 Nepereche, două eşantioane cu variante.

Introducem seturile de date:

1. introducem scorurileîn foaia de calcul şi selectăm sau

2. introducem direct datele astfel: {104;113;88;96}

TypeDacă type este:

Se realizează testul: 3

Nepereche,

două eşantioane cu variante



52

Perechea Scorul

A B

1 104 96

2 88 87

3 96 97

4 96 92

0,2413555 0,48271091

TypeDacă type este:

Se realizează testul:1

Pereche

Rezultatul final este 0,24 deci eroareaeste mai mare decât 0,05 adică nuavem diferenţe semnificative întrecele două medii.

Se observă că folosirea funcţieiTTEST sau testul t – STUDENT nuavem nevoie să calculăm mediilecelor două loturi.



53

APLICAŢIA 14

FUNCŢIA LOGICĂ

TTEST

Calitatea produselor este influenţată de anumiţi conservanţi care se utilizează ca şi ingredient producător autohton doreşte să testeze continuu conţinutul produselor. Tabelul următor prerezultatele obţinute la testarea conţinutului nutritiv al aceluiaşi aliment, cu şi fără conserInterpretaţi rezultatul.

Consideraţi că testul utilizează α = 0.01şi ţineţi cont de faptul că variantele sunt diferite.

Produs Fară aditivi

CuAditivi

1 6,2 5,42 6,9 5,33 6,8 5,34 5,3 5,55 6,8 5,16 7,1 5,27 7,3 5,18 5,5 5,49 6,7 5,310 7,2 5,411 6,7 5,512 5,9 5,3

Se trec datele şi se parcurg paţii

1- Formulas

2- I nsert function

3- Statistical

4- TTEST



54

Această valoare4,33548E-05a numărului zecimal subunitar are 4 zecimale egalecu zero iar a 5 a

zecimală este 4.

Este evident că numărul obţinut este mai mic decât 0,01, deci între cele două distribuţii pentru produselecu şi fără conservanţi avem diferenţe semnificative



55

APLICAŢIA 15

Testul χ 2 - HI PĂTRAT

În urma centralizării rezultatelor s-a obţinut următorul tabel cu privire la părerile studenţilor pendouă materii de specialitate 1 şi 2. Pentru a vedea dacă avem diferenţe semnificative între celedistribuţii vom folosi funcţiaCHITEST.

Selectăm din lista cu funcţii statistice funcţiaCHITEST va apărea următoarea fereastră



56

Dacă studiem faptul că a doua distribuţie diferă de prima atunci în fereastră vom scrie

Actual _range scriem B2 F2

Expected _range scriem B3 F3

OK apare rezultatul 3,14879E-49.

Această valoare a numărului zecimal subunitar ce are 48 de zecimale egale cu zero iar a 49 zeceste 3, este evident că numărul obţinut este mai mic decât 0,05, deci între cele două distribuţiidiferenţe semnificative.



57

APLICAŢIA 16

COEFICIENTUL DE CORELATIEPEARSON - LEE

În vederea verificării calităţii produselor, în utlima etapă a procesului tehnologic, compartimCTC amăsurat un lot de piese, utilizând ca unitate de măsură- inci. După transformarea unităţilorde măsură din inci în mm, s-au obţinut datele din tabel. Să se studieze coeficientul de corelaţie înşirul de date corespunzător piesei A şi şirul corespunzător piesei B.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

A 175 163 185 160 165 157 165 163 168 150 157

B 180 173 168 170 178 180 178 179 183 165 168

În acest caz vom folosi funcţiaCORREL. În funcţia argument vom completa pentruArray 1 vomscrie B2: L2 iar pentruArray 2 B3:L3

Coeficientul de corelaţie va fi 0,2063 pentru a verifica semnificaţia coeficientului va trebcalculăm valoarea t, asociată coeficientului cu ajutorul formulei



58

21

2

r

nr t

calc ,

Această valoare se compară cu valoarea ttab de la testul Student pentru n-2 grade de libertate. La fe

ca la comparaţia mediilor vom avea

-dacă t tcalc < t tab, atunci diferneţele sunt semnificative, deci putem spune că nu avem corelspecifică între cele două variable,

-dacă t tcalc > t tab atunci diferenţele sunt semnificative, deci putem spune că este semnificacorelaţia obţinută.

În B5 avem valoarea coeficientului de corelaţie iar în C5 scriem numărul înregistrărilor

valoarea 11.

În B6 vom calcula valoarea lui t cu formula=B5* sqrt(C5-2).sqrt(1-B5^ 2). Vom obţine valoarea2,4547.

Pentru a obţine valoarea t din table vom folosi funcţia TINV pe care o vom alege tot din listafuncţiilor statistice. Se va deschide fereastra în dreptul opţiunii Probability,



59

se va pune nivelul de semnificaţie adică 0,0595

în dreptul gradelor de libertate se va pune valoarea lui n-2 adică în cazul nostru 998.

Dacă se dă clik pe OK vom obţine valoarea 2.2622.

Deaoarece valoarea calculată este mai mare decât valoarea din tabel rezultă că avem o corsemnificativă între cele două şiruri .



60

APLICAŢIA 17

COEFICIENTUL DE CORELAŢIE

FUNCŢIA CORREL

Unui grup de 8 studenţi, li s-a administrat un test la limba engleză pentru a studia relaţia dinnumărul de cuvinte utilizate în limba engleză şi numărul de greşeli care apar în timpul răspunProfesoara care a administrat textul crede că există o relaţie liniară între cele două variabile.

În urma centralizării rezultatelor s-a obţinut următorul tabel cu privire la rezultatele studenţilor.

Fiecărui student - subiect i s-a pus un număr de întrebări şi s-a înregistrat numărul de cuvinteutilizate în răspuns, precum şi numărul de greşeli gramaticale din timpul răspunsului. G

coeficientul de corelaţie şi interpretaţi rezultatul (α = 0.05).S1 Greşeli Nr. total cuvinte

1 23 61

2 37 70

3 38 42

4 25 52

5 17 91

6 21 637 42 71

Pentru a vedea dacă avem diferenţe semnificative între cele două distribuţii vom folosi fuCORREL.

Se introduc datele în Excel

Se selectează Formulas I nsert fun ction selectam Stati stics

Pentru a vedea diferenţa semnificativă între cele două distribuţii selectăm funcţia CORREL



61

Dacă studiem faptul că a doua distribuţie diferă de prima atunci în fereastră vom scrie

-0.19372



62

APLICATII IN MANAGEMENT

APLICAŢIA 18

CALCULUL CUARTILELOR

În urma cercetărilor, au rezultat datele din tabelul următor cu referire la veniturile angajaţilor pfirmele din oraş. Să se efectueze calculul quartilelor.

Se introduc datele, se selecteazăF ormul as, I nsert F unction se va utiliza funcţia statisticăQUARTILE (array, quart).

Array reprezintă zona de date numerice asupra căreia se aplică funcţia, iar X este un nucare semnifică valoarea quartilei care ne interesează, 1, 2, 3, 4.



63

Rezultatele obţinute sunt următoarele 38,80,130 şi 150.

Quartila cea mai scăzută Q1 =n/4 = 150/4=37,5 respectiv 38

Quartila superioar Q3= 3n/4=(3x150)/4= 112,5



64

APLICŢIA 19

CALCULUL COTEI DEPIAŢĂ

Pentru firmele din domeniul serviciilor se efectuează calculul cotei de piaţă având datele din

tabelul de mai jos.

Se introduce pentru fiecare firmă în celulaaferentăformula =C2/$C$9, apelând laFormat

Cell s - Percentage vom obţine valorile în procente.

Pentru determinarea valorii vom aplica in fiecare celulă formula =D2/$D$9



65

4% 7%

11%

14%

18%

21%

25%

Cota de piaţă în funcţie de cantitatea vândută

1

2

3

4

5

6

7



66

APLICAŢIA 20

CALCULUL FRECVENŢEI DISTRIBUŢIEI

FUNCŢIA- FREQUENCY

Pe baza datelor obţinute prin aplicarea unui chestionarîn care au fost intervievate 10 persoane,acestea au răspuns cu da(notat cu 1) şi nu (notat cu 2)în legătură cu preferinţele consumului unuanumit produs. Să se stabilească frecvenţa răspunsurilor consumatorilor cu referire la produ Seaplică pentru calculul frecvenţei pe intervale.

1. Se introduc datele in EXCEL în foaia de calcul

2. AlegemFormulas şi ne va apărea fereastra de funcţii puse la dispoziţie de Excel,3. Insert Function alegem funcţiile de tip STATISTICAL şi apoi FREQUENCY , care

semnifică frecvenţa de distribuţie,în panou se vor trece valorile pentrucare dorim să

calculăm frecvenţa de distribuţie.

Nr R ă spuns1 12 1

3 14 15 16 27 28 29 2

10 1



67



68

APLICAŢIA 21

CALCULUL PROCENTUAL AL

FRECVENŢEI DISTRIBUŢIEI

Pentru calculul procentual al acestor răspunsuri se utilizează următoarea succesiune de comclick dreapta mouseF ormat Cell s, Number , Percentage



69

APLICAŢIA 22

CALCULUL FRECVENTEI DISTRIBUTIEI

CU MAI MULTE VARIABILE

În urma analizei efectuate pe baza răspunsurilor unui chestionar,la întrebarea: Aţi auzit de produsele BIO ? consumatorii au avut de ales una din variante:da (notat cu 1), nu (notat cu 2) şinu ştiu (notat cu 3).

Să se determine frecvenţa răspunsurilor date de către consumatori.

Pentru rezolvarea problemei se folosescfuncţiile statistice şi baza de date.

Se introduc datele şi se aranjează pe foaia Excel, selectămF ormul as, I nsert F unction, caoperaţie premergătoare vom aşeza datele în felul următor .

În celula D3şi mai departe copiind în E3 şi F3, vom folosi funcţia baza de dateDatabase.

DCOUNT baza de date, câmpul, criteriul astfel



70



71

APLICAŢIA 23

INDICATORULCALITĂŢII

Vizualizarea grafică a indicatorului complex al calităţii

Prin aplicarea unui chestionar în rândul cumpărătorilor s-au obţinut date referitoare lacaracteristicile de calitate respectiv- P1-caracteristica tehnică-funcţionalitate,- P2-caracteristica socială-gradul de poluare sonoră,- P3-caracteristica economică –preţ-calitate.Pe baza datelor obţinute se cere reprezentarea grafică a indicatorului calitate în funcţicaracteristicile de calitate.Vizualizarea nivelurilor caracteristicilor de calitate pe baza datelorîn Excel se realizează

parcurgând paşii următori.

Primul pas îl constituie selectarea cu ajutorul mouse-ului a zonei care conţine datele, se alegemeniulInsert butonulCharts.

Va apărea ecranul din care se selectează tipul de grafic. Alegem tipul graficului 3Dcu posibilităţile de rafinare a acestuia.

Denumire Crit 1 Crit 2 Crit 3P1 12 55 26P2 14 66 18P3 13 54 25



72

În continuare vom selecta tipul graficuluişi denumirea axelor folosindLAYOUT sauChart L ayout

Pentru introducerea datelor suplimentare putem selecta una dintre variantele următoare

Prezentarea datelorData Labels

Prezentarea datelor din tabel şi a legendeiData Table



73



74

APLICAŢIA 24

CALCULUL VANZĂRILOR FOLOSIND TRENDUL

CU O VARIABILĂ INDEPENDENTĂ

La o societate s-au înregistrat pentru anul calendaristic următoarele date referitoare la cheltuielileaferente lunilor ianuarie-iulie, cunoscând vânzărileaferente perioadei ianuarie –iunie să se estimezevaloarea vânzărilor pentru luna iulie.Utilizând regresia univariată, să se analizeze dacă întvariabilele din tabelul următor există o legătură şi dacă aceasta există pe această bază să se estnivelul vânzărilor în luna iulie.

Luna Cheltuieli Vanzari

ianuarie 10.00 2400

februarie 11.00 2610

martie 10.50 2815

aprilie 12.00 2710

mai 12.20 2680

iunie 12.90 2805

iulie 15.00

După introducerea datelor vom determina dacă între cele două variabile există o legătu

care este sensul acesteia folosind funcţiaCORREL ( zona 1; zona 2)



75

În celula E3, vom obţine valoarea 0,92 care ne arată că există o legătură directă, de poate face o prognoză.

Estimarea se realizează prin utilizarea funcţiei statisticeTREND , care oferă valorile estimate pentru variabila dorită în funcţie de datele de intrarea stabilite.

Această funcţie se apelează prin tastarea butonuluiI nsert F unction , după care apare un panou care trenbuie completat cu valorile cunscute din tabel.



76

Vânzările preconizate pentru luna iulie pe baza datelor existente sunt de 3148,629

Există şi posibilitatea de a vizualiza grafic evoluţia vânzărilor sau a cheltuielilor.

Prin selectarea zonei cu date cu ajutorul mouse-ului se alege meniulI nser t, Charts, L ayout.

0

2000

4000

v a n z a r i

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulieVanzari 2400 2610 2315 2710 2680 2805 3148.629

Vânz ă ri

Vanzari



77

APLICAŢIA 25

CALCULUL CUAJUTORUL FUNCŢIEI TREND

Să se estimeze nivelul vânzărilor în condiţiile în care se vor cheltui cu publicitatea 15 mii numărul de ore lucrate va fi de 218.

Luna Cheltuieli Nr.ore lucrate Vanzari

ianuarie 10.00 200 2400

februarie 11.00 208 2610

martie 10.50 208 2315

aprilie 12.00 216 2710

mai 12.20 216 2680

iunie 12.90 216 2805

iulie 15.00 218

După introducerea datelor selectăm – Formulas

selectăm I nsert function

selectăm funcţia

-Statistical –

CORREL

Vom calcula coeficientul de corelaţie pentru fiecare variabilă număr ore lucrate şi vânzobţinând valoarea 0,8 ceea ce arată o corelaţie direct puternică.

Pentru cheltuieli şi vânzări vom obţine valoarea 0,92.



78

Vom estima vânzările folosinf funcţiaTREND

Rezultatul vânzărilor estimate pentru luna iulie sunt 3309,72



79

APLICAŢIA 26

ANALIZA CANTITATII CRITICE

Să se analizeze cantitatea minimă ce trebuie produsă în funcţie de mai multe variante şi factoconform datelor din tabel.

Cheltuieli productie

Cheltuielimarketing

Altecheltuieli

total CostVar-buc

Preţ buc

Cantitateacritică

80000 100000 70000 250000 4 8

90000 200000 70000 350000 4 8

100000 100000 70000 250000 4 7

Se trec datele în foaia de calcul în modul următor

Formulele pentru stabilirea cantităţilor critice din G3,G4,G5 sunt prezentate mai jos

Formula este =D3/E3, =D4/E4, D5/E5 Se continuă analiza pe baza modificării datelor din celule cheltuielile producţiei, cheltuielie

de marketing, alte cheltuieli sau preţul pe bucată şi se aleg soluţiile avantajoase.



80

APLICAŢIA 27

CALCULUL CANTITĂŢIICRITICE

Să se stabilească cantitatea minimă ce trebuie produsă pentru care se vor acoperi costurile. Datelesunt date în tabel. Să se determine costurile totale fixe TFC, costurile variabiletotale AFC şicantitatea de produse Q. Cantitatea critică produsă este acea cantitate care aduce profit 0.

Calculul se bazează pe relaţiile. Total venit =Costuri totale, PxQ=TFC +AVC+Q, P-AVC=TFC.

Categorie cost Unităţi monetare

Costuri fixe A 15750

B 32750

C 51500

Costuri variabile / buc. E 16.85F 12.50

G 5.25

H 4.80

I 12.60

Preţ vânzare pe bucată 60.00

După introducerea datelor, calculul costurilor fixe şi variabile prinFormulas , Insert

fun ction, Math & Tri g, SUM sauAutoSum SUM .

Formule- + adunare, -scădere, /impărţire, *înmulţire



81

Q=TFC*(P-AVC)

Categorie cost Unităţimonetare

Costuri fixeA 15750

B 32750

C 51500

Costuri totale fixe TFC 1000000

Costuri variabile / buc.

E 16.85

F 12.50

G 5.25

H 4.80

I 12.60

Costuri variabiletotale

AVC 52.00

Preţ vânzare pe bucată

P 60.00

Q 12500



82

APLICAŢIA 28

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

În baza de datea facultăţii sunt cuprinse informaţii despre studenţi. Se impune actualizarea datdespre aceştia precum şi ordonarea lor după anumite criterii afişarea în ordine alfabetică şi afişareadupă o anumită variabilă respectiv o anumită grupă.

Nr.crt. Nume Prenume Curs Grupa

1 Popescu Cameila Management Grupa 1

2 Stan Ioan Contabilitate Grupa 2

3 Pop Dorin Management Grupa 3

4 Sabou Dorin Contabilitate Grupa 15 Ionescu Ion Fiscalitate Grupa 2

6 Pop Andreea Management Grupa 37 Constantinescu Vasile Contabilitate Grupa 1

8 Miclaus Eleonora Management Grupa 1

9 Muresan Oana Management Grupa 2

10 Dobrican Bujor Contabilitate Grupa 3

Se introduc datele în foaia de calcul,deoarece se doreşte aranjarea în ordine alfabetică dupăcâmpul nume se selectează zona care trebuie marcată

din meniulData opţiuneaSort , care va ordona în funcţie de coordonatele cerute.



83

deoarece în tabel apar înregistrări care au aceleaşi valori respectiv câmpul nume, corecsă folosim şi o a doua cheie a sortării adică selectăm opţiunea Add Level şi adăugăm câPrenume.

Ordonarea după o anumită variabilă respectiv grupa 3

marcăm zona de date, se alege din meniul Data comanda Filter, ceea ce va determina apecranului de mai jos

selectăm din marcator înregistrările ce privesc Grupa 3

selectîm Text Filters- Grupa 3



84

rezultatul va fi următorul



85

APLICAŢIA 29

APLICAREA UNEI TEME ÎN PPT

Puteţi formata repede şi uşor întreaga prezentare, să-i daţi un aspect profesional şi modern prinaplicarea uneiteme (theme) .

Fiecare prezentare are o temă; diferenţa este că unele sunt mai colorate decât altele. Tema deteaspectul şi culorile diapozitivelor şi oferă prezentării o impresie consistentă. O temă incurmătoarele elemente, oferite ca pachet: stil de fundal, schemă de culori, dimensiuni şi tipuri dşi poziţii de substituenţi Schema de culori afectează culorile de fundal, de font, de umplere pforme, culori ale bordurilor, hyperlinkurilor şi ale altor elemente, cum ar fi diagramele şi tabelelegătură cu substituenţii, tema respectă aspectul ales, doar că efectuează mici modificări.

Aplicarea uneiTeme (Theme ) diapozitivelor selectate sau prezentării se face astfel:

Selectaţi diapozitivul sau diapozitivele cărora vreţi să le aplicaţi otemă anume

Selectaţi filaProiectare → grupulTeme (fila Design grupulThemes ), este afişată o lista deteme ,sau prin clic pe butonulM ai multe ( More ), aveţi acces la toate temele propuse.



86

Clic dreapta pe tema dorită şi alegeţi una din variantele:

- Se aplică la toate diapozitivele selectate ( Apply to Selected Slides )

- Se aplică la toate diapozitivele ( Apply to All Slides ) - pentru a aplica tema aleasă prezentării

Puteţi personaliza tema aplicată prezentării folosind butoaneleCulori (Colors ), Fonturi ( Fonts ) ,Efecte ( Effects ) din grupulTeme (Themes ), pentru modificarea schemei de culori, fonturilorefectelor aplicate elementelor din prezentare.

Tema modificată poate fi salvată dacă folosiţi comanda Salvare temă curentă (Save Current

Theme ).

Comanda Răsfoire după teme ( Browse for Themes ) – este de răsfoire prin dosare pentru a găsi temsuplimentare, eventual teme create de utilizator.

Modificarea stilului de fundal

Fundalul este o componentă a temei. Dacă doriţi să schimbaţi numai fundalul, alegeţi un stil dde fundal astfel:

1. Selectaţi diapozitivul sau diapozitivele pentru care se va aplica un stil nou de fundal.

2. Selectaţi filaProiectare → grupulFundal → butonStilur i fundal



87

(fila Design → grupul Background → Background Styles ), se deschide o listă cu stiluri

Clic dreapta pe un stil dorit şi alegeţi una din variantele:

- Se aplică la toate diapozitivele selectate ( Apply to Selected Slides )

- Se aplică la toate diapozitivele ( Apply to All Slides ) - pentru a aplica stilul de fundal ales întregii prezentări



88

Aplicarea efectelor de animaţie textului şi obiectelor

Aveţi posibilitatea de a aplica efecte de animaţie, efecte speciale de imagine sau sunet texreprezentărilor grafice, diagramelor şi altor obiecte din diapozitive, pentru a atrage atenţia a punctelor importante şi pentru a spori interesul pentru prezentare. Acestea sunt vizibile laLansarea

prezentării (Slide Show )

Pentru a simplifica proiectarea cu animaţii, aplicaţi un efect de animaţie predefinit, stan

elementelor aflate în diapozitivele prezentării. Aveţi posibilitatea să aplicaţi animaţii particulaelementelor din diapozitive, unui text sau unui paragraf, inclusiv unui singur element cu marcsau întregii liste.

De exemplu, aveţi posibilitatea să aplicaţi o animaţie de zbor tuturor elementelelor unui diapsau unui singur paragraf dintr-o listă cu marcatori.

Utilizaţi efectele de intrare, accentuare sau ieşire în plus faţă de cele prestabilite. Aveţi de asemenea posibilitatea de a aplica mai multe animaţii unui element, pentru a face ca elementul cu marcatintre în zbor” şi apoi „să iasă în zbor”.

Aveţi posibilitatea să examinaţi animaţiile pentru text şi obiecte pentru un diapozitiv sau ptoată prezentarea.



89

Aplicarea unui efect de animaţie standard unui element:

1. Selectaţi textul sau obiectul pe care doriţi să îl animaţi

2. Fila Animaţii → grupul Animaţii clic pe listaAnimare (Fila Animations grupul Animations

Animate ), selectaţi un efect de animaţie din lista de efecte predefinite.

Puteţi aplica oricâte efecte de animaţie obiectelor dintr -un diapozitiv, cu condiţia să nu îngreuneze prezentarea.

Pentru a reda animaţia asociată obiectului ales, lansaţi examinare animaţii urmând calea: fila

Animaţii → grupul Examinare → butonulExaminare (Fila Animations grupul Preview Preview ).

Aplicarea unui efect de animaţie particularizat unui element:

1. Selectaţi textul sau obiectul pe care doriţi să îl animaţi

2. Fila Animaţii → grupul Animaţii buton Animaţie particularizată (Fila Animations grupul Animations Custom Animation ), se deschide panoul cu acelaşi nume în partea dreapta a ferestrei.

3. În panoul de activităţi deschis, faceţi clic pe Adăugare efect ( Add Effect ), apoi alegeţi una saumai multe din variantele următoare:

Efecte din grupulIntrare ( Entrance ) pentru intrarea cu efect a textului sau obiectului dorit

Efecte din grupulAccent ( Emphasis ) pentru a adăuga un efect de mărire/micşorare, rotir

unui text sau unui obiect Efecte din grupul Ieşire ( Exit ) pentru a adăuga unui text sau unui obiect un efect de ieşire d

diapozitiv

Efecte din grupulCăi de mişcare ( Motion Paths ) pentru a adăuga un efect care face ca textusau obiectul să se deplaseze în diapozitiv pe anumite direcţii, căi.



90

Eliminarea efectelor de animaţie

1. În modul de vizualizareNormal , selectaţi obiectul căruia vreţi să-i eliminaţi un efect ataşat

2. Fila Animaţii → grupul Animaţii buton Animaţie particularizată (Fila Animations grupul

Animations

Custom Animation ), se deschide panoul de activităţi corespunzător

3. Clic pe butonulEliminare ( Remove ).



91

APLICAŢIA 30

INSERAREA DE TABELE IN PPT

Inserarea unui tabel într-un diapozitiv se poate realiza prin două metode:

1. Alegeţi unAspect Diapoziti v (Slide Layout ) care să conţină pictogramaTabel

În diapozitiv efectuaţi clic pe pictograma de tabel

Introduceţi numărul de coloane şi de rânduri dorite

În tabelul care se creează introduceţi datele

Fila I nserare → grupulTabele → clic pe butonulTabel (fila Insert → grupulTable → butonul

Table , alegeţi prin selecţie cu ajutorul mouse-ului un număr de coloane şi de rânduri, apoi paşii sucei de la punctul1.



92

Miniaturi, Imagini, Album foto

Miniaturi (Clip Art ), Imagini ( Picture ), Al bum foto ( Photo Album ) sunt elemente pe care le poateconţine un diapozitiv, ce pot fi adăugate folosind pictogramele corespunzătoarele oferitsubstituenţii dinaspectele diapozitiv propuse sau folosind butoanele de comenzi din filaI nserar e

( Insert ).

Adăugarea unei miniaturi

Inserarea unei miniaturi într-un diapozitiv se poaterealiza prin două metode:

1. Alegeţi unAspect Diapozitiv (Slide Layout ) caresă conţină pictograma Miniatură (Clip Art )

În diapozitiv efectuaţi un clic pe aceasta. Apare îndreapta ferestrei panoul de activităţi Miniatură (Clip

Art )

Se introduce fie un cuvânt cheie de căutare a uneiimagini, sau clic peOrganizare Mi niaturi (Organizeclips ), care deschide aplicaţiaMicrosoft ClipOrganizer cu acces la colecţia de miniaturi a pachetuluiOffice

Clic pe imaginea dorită şi trageţi-o în diapozitiv



93

Realizarea unei aplicaţii practice- Propunere temă practică

1. Creaţi o prezentare formată din 8 diapozitive

2. Primul diapozitiv să conţină titlul prezentării şi numele realizatorului.

3. Al doilea diapozitiv să conţină lista cu diverse informatii referitoare la tematica

4. Următoarele diapozitive să prezinte modulele Word, Excel, PowerPoint (prin text şi imgrafice sugestive).

5. Următorul diapozitiv să conţină un tabel şi diagrama corespunzătoare acestuia.

6. Diapozitivul 7 să conţină un text formatat preluat dintr -o document scris cu Word.

7. Diapozitivul 8 să conţină un tabel preluat dintr -o temă Excel.

8. Formataţi conţinutul diapozitivelor, aplicaţi o schemă de culori şi efecte de animaţie prezendupă care lansaţi expunerea pe ecranul monitorului.

9. Salvaţi fişierul cu numele dumneavoastra

Prezentarea ar putea arăta astfel, în modul de vizualizateSlide Sorter :



94

APLICAŢIA 31

REPREZENTĂRILE GRAFICE ÎN EXCEL

Pentru a construi graficul trebuie ca mai întâi să se selecteze datele pe care graficul le va contin

din bara de meniu se selecteazăInsert în meniul drop down se apasă peChart

Tipuri de grafice bidimensionale:

Arie – Area

Bară – Bar

Coloană – Column

Linie – Line

Circulare – Pie

Inel – Doughnut

Radar – Radar

XY (Dispersate) – Scatter

Suprafaţă – Surface

Cilindru – Cylinder

Cone – Con

Piramid – Piramidă

Tipuri de grafice tridimensionale:



95

Pentru majoritatea tipurilor de grafice, există cel puţin două variante sau subtipuri.

Un graf ic bidimensional este desfăşurat pe două axe:

• axa orizontală – axa X, numită şi axa categoriilor

• axa valorilor – axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de date.

O serie de date este un set de valori care descriu evoluţia unei mărimi.

La graficele 3D este utilizată pentru a treia dimensiune axa Z.

2. Crearea diagramelor

Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual.Figuraurmătoare prezintă unele din aceste obiecte.

Titlul - denumire grafic

Axele graficului bidimensional

1. OX procente număr zile conform răspunsurilor persoanelorchestionate

2. Oy – Scala valorilor prevăzute în chestionar

Legenda



96

APLICAŢIA 32

HISTOGRAME

S-au obţinut pentru două grupuri de cumpărători următoarele date în urma unui test pentru produs. Să se reprezinte grafic.


Grup 1 2 2 3 4 10 -

Grup 2 1 1 2 3 3 3

În vederea realizării graficului trebuie parcurşi patru paşi.

1- Primul pas constă în alegerea tipului de diagramă. Cea prezentată în următoarea imagineste de tip coloană (Column). După ce s-a selectatInsert > Chart, va apărea fereastră cutitlulChart Wizard.

Pentru a vedea cum arată tipul de grafic ales se dă click pe butonulPress and Hold to ViewSample. Ţinând apăsat acest buton, se poate vedea o imagine a graficului cu datele introduse.



97

2- Pasul 2 -După ce s-a ales subtipul de grafic, trebuie să se dea click pe butonulNext pentru a ajunge la pasul 2 dinChart Wizard.

După eliberarea butonuluiPress and Hold to View Sample ne întoarcem în fereastra de

selectare a tipului de grafic. Optiunea pe care o vei alege esteBar, deci trebuie să dăm click peaceasta în listaChart Type.

In sectiuneaChart Sub Types din dreapta vor apărea mai multe tipuri de bare, dintre care sealege o opţiune.

Se dă click pe butonulRows pentru a observa ce se întâmplă, trebuie din nou selectatp opţiuneaColumns.

Partea importantă din pasul doi este câmpulData Range. Acesta se referă la datele din foaia decalcul dorim să le includem în grafic.



98

Având în vedere că s-au selectat deja datele necesare, câmpulData Range este completat. Aicise poate selecta şi un alt interval. Se apasă butonulNext.

3- Pasul 3- la pasul 3 apare fereastra de dialog ca în imaginea de mai jos.

Avem trei câmpuri: Chart Title, Category (X) Axis, Value (Y) Axis, în care trebuie să seintroducă urmatoarele valori:

Chart Title: Preferinţele consumatorilor

Category (X) Axis: Caracteristicile produsului

Value (Y) Axis: Scala note

Graficul din imagine este puţin comprimat, însă la formatare dimensiunile selectate cu tab-ul

Legend se vor modifica.

După ce se deselectă optiuneaShow Legend şi se va apăsa pe butonulNext, se ajunge la pasul4, care este ultimul.



99

Fereastra care va aparea va fi la fel ca cea din imaginea de mai jos.:



100

4-Pasul 4- Fereastra nouă va arata astfel:

In acest moment trebuie specificată locaţia în care va fi salvat graficul. Pentru a-l pune într-onouă foaie de calcul, se dă click pe săgeata din dreapta butonuluiAs object in: Sheet1 şi seselecteazăSheet 2.

După ce s-a terminat operaţia, apasă butonulFinish pentru a închide ferastra de dialog şi vei firedirectionat înSheet 2, unde este şi noul grafic.

Graficul ar trebui să arate ca cel din imaginea următoare.



101

Formatarea unui grafic

Pentru a formata graficul creat la pasul anterior trebuie făcute următoarele:

click dreapta pe grafic apare un meniu de tip "pop up" click peFormat Chart Area apare o fereastră de dialog la fel ca cea din imaginea de mai jos

Selectează câmpulFont şi modifică setările aşa cum apare în imaginea prezentată mai jos: Arial,Regular, Size 10. Se dă click pe butonulOK şi se obţine graficul.



102

Redimensionarea unui grafic din Excel

Pentru a redimensiona graficul, trebuie urmaţi paşii:

mută cursorul pe pătratul din mijloc al liniei de jos (dacă în jurul graficului tău nu apa pătrate, trebuie să dai click pe acesta pentru a-l selecta)

cursorul va deveni o săgeată, aşa cum apare în imaginea de mai jos

când cursorul capătă aceeaşi formă ca în imaginea de mai sus, dă click pe butonul dstânga al mouse-ului şi ţinându-l apăsat, trage de săgeată în jos

eliberează butonul mouse-ului atunci când graficul a ajuns la rândul dorit în acest moment, graficul artrebui să arate ca cel din imaginea de mai jos

Acum sunt afişate în grafic titlurile tuturor emisiunilor. Lăţimea graficului poate fi modificatăacelaşi mod ca şi înălţimea, dar trebuie să avem grijă să nu îl mărim prea mult.

Identificarea preferinţelorconsumatorilor

0 5 10 15

1

C a r a c

t e r i s

t i

c i l e

p r o

d u s u

l u i

Scala note




103

Dacă se întâmplă acest lucru, îl putem readuce la dimensiunea anterioară selectând opţiunUndo din meniulEdit.

Pentru a îngroşa anumite titluri din grafic trebuie să facem următoarele:

se dă click dreapta peViewing Figures din meniul pop-up care apare se selecteazăFormat Chart Title apare o altă fereastră de dialog se selectează tab-ul Font din secţiuneaFont style se selecteazăBold şi apoi se dă click peOK



104

APLICAŢIA 33

GRAFICE DE TIP PIE

Următorul tip de grafic pe care se poate realiza este cel de tipPie. Procedura este asemănătoarecu cea prezentată anterior cu deosebirea că în loc să îl creăm într -o foaie de calcul separată, îlvom introduce înSheet 2.

Pentru a incepe crearea graficului trebuie să selectăm datele dinSheet 1,


Grup 1 2 2 3 4 10 -

Grup 2 1 1 2 3 3 3

Având datele selectate, se dă click peInsert > Chart din meniul principal.

O altă metodă este să se selecteze din toolbar icon-ul pentruChart .

Dacă nu se poate vedea icon-ul din toolbar, se merge laView > Toolbars şi se activeazăopţiuneaStandard.

Indiferent de metoda utilizată, se va deschide fereastraChart Wizard.

Pasul 1- La primul pas se va selecta tipulPie din listaChart Type şi în partea dreapta voraparea subtipurile acestuia.Din cele şase opţiuni, se allege una. Pentru a vedea cum va aratagraficul, se apasă pe butonulPress and Hold to View Sample, apoi se dă click pe butonulNext.



105

Pasul 2- Al doilea pas constă în selectarea intervalului pentru graficul de tipPie şi din nou click pe butonulNext.

Pasul 3- Al treilea pas arata astfel: In campulChart Title scrie titlulViewing Figures inMillions, după care accesează tab-ul Data Labels.



106

În noua fereastră este selectată valoarea nulăNone, dar trebuie schimbată cuShow value şi sedă click pe butonulNext.



107

La pasul patru trebuie sa stabilesti locatia noului grafic.Fereastra de dialog care va apărea aratăca în imaginea de mai jos:

Această fereastă este activată cu opţiuneaAs object in şi valoarea pentru aceasta esteSheet 1

(aici ar trebui să fie foaia de calcul, dacă este în altă foaie, se dă click pe săgeata din dreapta se alege locul unde dorim să apară).

După apăsarea butonuluiFinish, Chart Wizard se închide şi noul grafic apare în foaia de calcul.

Formatarea unui grafic de tip Pie

Noul grafic va fi inconjurat de patrate negre care indica faptul ca este selectat.

Dă click oriunde în zona albă a graficului (colţul din stânga sus ar fi potrivit) şi ţinând apăs butonul mouse-lui, se trage graficul în partea de jos.

După ce s-a mutat graficul trebuie să îl redimensionăm. Pentru a creşte înălţimea graficulutrebuiesă se ducă cursorul pe pătratul din mijloc al rândului de jos şi să se tragă de acesta.

Acestia sunt paşii necesari pentru realizarea unui grafic de tipPie.

Pentru a-l muta într-o foaie de calcul separată, trebuie parcurşi urmatorii paşi:

se selectează graficul (in jurul lui vor apărea pătrăţele) din meniul principal se selecteazăEdit > Cut graficul dispare din foaia de calcul respectivă se dă click pe o foaie de calcul goală, dintre cele afişate în partea de jos (Sheet 3)



108

din meniul principal selecteazăEdit > Paste graficul de tipPie se află acum în cea de-a treia foaie de calcul



109

APLICAŢIA 34

INSERAREA UNEI ECUATII

1. Faceți clic în locul unde doriți să inserați ecuația.

2. Din meniul Inserare, faceți clic pe Obiect și apoi faceți clic pe fila Creare.

3. În caseta Tip obiect, faceți clic pe Microsoft Equation 3.0.



110

4. Faceți clic pe OK.

5. Construiți ecuația selectând simboluri din bara de instrumente (bară de instrumente: O bară cu butoane și opțiuni care se utilizează pentru a efectua comenzi. Pentru a afișa bară de instrumente, apăsați ALT, apoi SHIFT+F10)

6. Ecuație și tastând variabile și numere.

7. Din rândul de sus al barei de instrumente Ecuație, alegeți peste 150 de simbolurmatematice.

8. Din rândul de jos, alegeți o varietate de șabloane și cadre de lucru care conțin simbolu precum fracții, integrale și sume.

Dacă aveți nevoie de ajutor, faceți clic pe Ajutor pentru editorul de ecuații din meniul Ajutor.

6. Pentru revenire în Microsoft Word, faceți clic pe documentul Word.

http://appendpopup%28this%2C%27613410623_1%27%29/










111

APILCAŢIA 35

INSERAREA UNUI TABEL DIN EXCEL IN WORD

Se selectează tabelul realizat în EXCEL

1. prin COPY se inserează în documentuol WORD prin operaţia PASTE

Inserarea graficelor din EXCEL în WORD

1. Se poziţionează mouse-ul pe grafic prin obţinerea punctelor negre de pe margineagraficului, se dă comandaCOPY .

2. În documentul WORD se poziţionează mouse-ul şi se execută operaţiaPASTE

Figura 1. Tipul de cărţi în topul preferinţelor cititorilor.

2.Preferati cartile electronice saucartile printate?

10%

90%

1 2



112

Bibliografie

1. Andrei T., Stancu S., Pele D.T.-Statistica. Teorie şi aplicaţii, EdituraEconomică, Bucureşti,2002

2. Baron T., Biji E.-Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1996

3. Baron T.,Anghelache C., Ţiţan E.- Statistică, EdituraEconomică, Bucureşti, 1996 4. Biji E., Antonescu C-tin.-Statistică Economică vol.I, Editura Universităţii,Piteşti, 1998 5. Biji, E., Baron, T.-Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, 19966. Boca, G.D. - Statistica. Aplicaţii practice,Editura Universităţii de Nord Baia Mare, 20097. Boca, G.D. - Ghidul studentului. Microeconomia prin diagrame,Editura Universităţii de

Nord Baia Mare, 20108. Boca G.D.-Statistica în afaceri, Editura Universităţii de Nord Baia Mare, 20109. Boca, G.D. -Statistica. Aplicaţii practice, Editia a 2-a, Editura Universităţii de Nord Baia

Mare, 201010. Bădiţă M., Baron T., Korka M.- Statistică pentru afaceri, EdituraEficient, Bucureşti, 1998 11. Bădiţă M., Cristache, S.- Statistică. Aplicaţii practice, Editura Mondan, Bucureşti, 1998 12. Capanu I., Wagner P. Secăreanu C. – Statistică macroeconomică, Editura Economică,

Bucureşti 1997 13. Florea I. – Statistică, Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea Cluj Napoca, 1986 14. Florea I, Parpucea I, Buiga A.-Statistică descriptivă. Teorie şi aplicaţii, Editura

AISTEDA Alba Iulia, 198915. Fourastie S.L.-Statistiques appliquees a l’economie, Mason, Paris, 1993 16. Hartley A.-Bazele statisticii, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1999 17. Isaic-Maniu Al., Mitruţ C-tin, Voineagu V.- Statistica pentru managementul afacerilor,

Editura Economică, Bucureşti, 1996

18. Negoescu Gh.-Statistica ramurilor, Ed. Zigotto, Galaţi, 1995 19. Negoescu Gh., Ciobanu R., Bontaş A.C.- Bazele statisticii pentru afaceri, Editura ALL

BECK, Bucureşti, 1999 20. Onete B., Bob C-tin. - Sistemeinformaţionale pentru afaceri. Aplicaţii Excel 2007, Editura

ASE, Bucureşti,2007



21. Popescu, A., Bucea Manea Tunis R., Barbu M.I., Bucea Manea Tonis R.- Statistica pentreconomişti. Analiza datelor în Excel şi SPSS, Editura AGIR, Bucureşti, 2009

22. Simionescu A., Schvab M. ş.a.- Managementul aprovizionării, Editura Economică, 2004 23. Săvoiu Gh., Statistica pentru afaceri, Editura Universitară, Bucureşti, 2011 24. Rusu V.-Statistică economică . Note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 200225. Rusu V.- Bazele statisticii .Note de curs, Editura Risoprint Cluj Napoca, 200226. Rusu V.- Statistica afacerilor, Editura Risoprint Cluj Napoca, 200427. Rusu V.- Statistica afacerilor, Editura Universităţii de Nord Baia Mare,2008

Aplicatii in EXCEL -Statistica in afaceri 2015.pdf

Documents

Transcript of Aplicatii in EXCEL -Statistica in afaceri 2015.pdf