12

Aplicaţia nr. 2 – Poziţia geografică şi implicaţiile sale

Cuprins

Cuprins .......................................................................................................................................... 12

Articulaţii ale ţărmurilor ............................................................................................................... 13

Implicaţii ale articulaţiilor ţărmurilor în dezvoltarea socio-economică locală ............................. 16

Poziţia geografică a României – consecinţe ................................................................................. 16

Consecinţele poziţionării Braşovului în centrul ţării .................................................................... 19

Bibliografie ................................................................................................................................... 21

Webografie .................................................................................................................................... 21

13

Articulaţii ale ţărmurilor

Europa este continentul cu cele mai multe ţărmuri neregulate. Ţărmurile ei însumează

peste 80.000 km lungime. Aici se găsesc aproape toate tipurile de ţărmuri articulate, atât prin

peninsule, golfuri cât şi prin insule şi strâmtori.

Ţărmul din sud: M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee, M.

Marmara, Golful Lyon, Pen. Iberică, Pen. Italică, Pen. Balcanică, Pen. Pelopones, Arh. Baleare,

I. Corsica, I. Sardinia, I. Sicilia, Arh. Malta, Arh.Cicladelor, Arh.Sporadelor (Grecia),

str.Gibraltar, str.Bonifaccio, Str.Messina, str.Otranto, Canalul Corint, str.Dardanele, str.Bosfor.

Ţărmul din nord: M.Norvegiei, M.Nordului, M.Barents, M.Albă, M.Baltică, Golful

Botnic, Golful Finic, Golful Riga, Pen.Kola, Pen.Scandinavă, Pen.Iutlanda, I.Islanda,

Arh.Svalbard (Norvegia), Arh.Franz Joseph, str.Kattegat.

Ţărmul din vest: M.Mânecii, M.Irlandei, Golful Biscaya, Pen.Bretagne, Pen.Cotentin,

I.Irlanda, Arh.Britanic (I.Marea Britanie, Insulele Hebride, Insulele Orkney, I.Man, I Channel,

Insulele Shetland), str.Calais.

Ţărmul de sud-est: M.Neagră, M.Azov, Golful Odessa, Pen.Crimeea, str.Kerci.

Ţărmurile europene sunt variate ca aspect şi complexe ca geneză:

ţărmuri glaciare (acoperite cu gheaţă) – Spitzbergen, Franz Josef, Novaia

Zemlia;

ţărmuri de abraziune (ţărmuri erodate intens de valuri, cu înălţime variată şi

abrupturi.În cadrul ţărmurilor de abraziune se remarcă:

~ ţărmul dalmatic specific Pen Balcanice în Croaţia şi Iugoslavia;

caracterizat prin coaste înalte, abrupte, însoţite de insule alungite, paralele

cu ţărmul, separate de acestea prin canale şi gofuri;

14

~ ţărmul cu fiorduri specific ţinuturilor nord-atlantice şi arctice ca urmare

a acţiunii conjugate dintre masa gheţarului şi a apei oceanice, au aspect de

golfuri care pătrund ramificat în interiorul uscatului, prin invadarea văilor

glaciare adânci rezultqte în urma topirii gheţarilor arctici; sunt specifice

Islandei, Norvegiei.

~ ţărmul cu riass este caracteristic regiunilor cu masive montane vechi

(hercinice) sau podişuri uşor înălţate şi care sunt fragmentate de văi

adânci. La flux gurile de vărsare devin golfuri, iar la reflux, plaje

străbătute de râuri cu apă puţină şi este specific nord-vestului Pen. Iberice.

~ ţărmul cu scharen este caracteristic Mării Baltice, cuprinzând insulele

din apropiere, cu stânci subacvatice şi emerse, asociate cu strâmtori;

ţărmuri de acumulare (joase, întinse, făcând trecerea lină spre selful continental

al bazinelor oceanice).În cadrul ţărmurilor de acumulare se identifică:

~ ţărmul cu watt, specific coastelor M. Nordului (Danemarca, Germania,

Olanda);

15

~ ţărmul cu plaje şi cordoane litorale (pe unele porţiuni ale litoralului

Mării Baltice din Polonia, Letonia, Estonia, Lituania), cunoscut ca şi ţărm

cu Nehrungen;

~ ţărmul cu lagune apare pe unele porţiuni din Islanda, M. Baltică, M.

Nordului, M. Adriatică şi M. Neagră;

~ ţărmul cu deltă cum este cel de la gura de vărsare a fluviilor Volga,

Dunăre, Ural, Peciora, Vistiula, Rin, Ebru, Rhone, Pad, Tibru.

ţărmul vulcanic este specific insulelor Lipari, Elba, Capri, Stromboli, Santorini,

Rodos şi altele;

ţărmul cu limane (pe litoralul M. Negre);

ţărmul cu estuare specific litoralului maritim cu amplitudini majore ale mareelor

(la Oc. Atlantic şi la Oc. Arctic – gurile de vărsare ale Tamisei Senei, Loarei,

Garonnei).

Ţărm cu estuar

16

Implicaţii ale articulaţiilor ţărmurilor în dezvoltarea socio-economică locală

Dezvoltarea turismului, economiei;

În zona de ţărm, valurile ce se manifestă prin izbire, determină slăbirea și smulgerea

bucăților de rocă, crearea de scobituri la baza falezelor – marmite și în final retragerea

falezelor și extinderea platformei litorale;

Valurile depune materialele dislocate, sub formă de bancuri de nisip;

Valurile de translație, solitare, provocate de cutremure, alunecări și erupții submarine sau

de prăbușirea unor blocuri masive de gheață. Acestea se propagă pe distanțe mari, cu

viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri

și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei

și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă

la cele joase, cu plaje.

Poziţia geografică a României – consecinţe

Pe glob, România este situată în emisfera nordică, la jumătatea distanţei dintre ecuator şi

pol. Această poziţie plasează România în climatul temperat, impus de intensitatea şi variaţia

radiaţiei solare la această latitudine. Ca urmare, suportăm patru anotimpuri şi o modificare

permanentă a duratei zilelor şi nopţilor. Urmare a climatului temperat este şi favorabilitatea

dezvoltării anumitor tipuri de plante sau culturi.

Fusul orar care acoperă România are ca ax meridianul de 300, ce trece prin estul ţării,

adică suntem la GMT + 2.

Ca şi poziţie pe continent, România este situată în Europa Centrală, în partea ei central-

sud-estică, la distanţe aproximativ egale de Capul Finister din Spania (2750 km), de partea de

vest a Angliei (2700 km), de Munţii Urali (2706 km) şi de Capul Nord din Norvegia (2800 km),

dar la numai 1000 km de Capul Matapan din peninsula greacă Peloponez.

17

România se află la confluenţa climatică vestică şi estică, nordică şi sudică. Urmarea

directă a influenţelor climatice se observă în vegetaţie. Din vest şi nord-vest a pătruns pădurea de

fag, din sud stejarii, iar din est stepa. Limitele de extindere (fitogeografice) ale acestor formaţiuni

vegetale trec prin România. Fenomenul de aclimatizare la mediile geografice ale României a

multor plante din exterior a avut ca efect formarea unui covor vegetal foarte variat şi complex. În

acelaşi mod au pătruns şi plantele de cultură: dinspre Europa Centrală – grâul şi orzul, din

Europa de Est – floarea soarelui, soia, cânepa, dinspre nord (Câmpia Germano-Poloneză) –

secara, cartoful, inul şi sfecla de zahăr, iar dinspre locurile mediteraneene s-au extins viţa-de-vie,

orezul, porumbul, tutunul, piersicul.

România la intersecţia unor mari drumuri europene - schimburile zonale nord-sud

specifice continentelor, care au determinat realizarea de drumuri comerciale pe această direcţie,

se găsesc şi în Europa; unul dintre acestea, principal, a trecut din Antichitate şi peste teritoriul

Daciei şi al României. Acesta este drumul Siretului, ce leagă Baltica de Marea Neagră sau de

Mediterana.

18

Teritoriul românilor s-a localizat de-a lungul istoriei şi la margini de imperii, cu interese

diverse şi tendinţe acaparatoare: roman, otoman, rus, austro-ungar. România se află situată şi la

interferenţa a trei mari religii: catolică, ortodoxă şi musulmană, adesea rivale şi cu urmări în plan

social şi politic. De asemenea, în jurul nostru au fost şi sunt multe etnii, diferite de cea latină, cu

unele izbucniri naţionaliste, care au avut repercusiuni şi în România, sau pentru unii români

(deznaţionalizări în anumite locuri din Transilvania şi din estul Ungariei, în estul Prutului şi

Nistrului, în Bucovina şi chiar la sud de Dunăr).

România ţară carpato-danubiano-pontică

a. România ţară carpatică

2/3 din lanţul Carpatic se află în România;

Aici s-au conturat cele mai multe ţări feudale de tip românesc (Maramureş, Haţeg,

Loviştea, Braşov ş.a.);

Carpaţii impun şi cel mai accentuat complementarism geografico-economic cu

celelalte regiuni ale ţării. Pe păşunile alpine ale coroanei carpatice s-a născut

transhumanţa de tip românesc spre Marea Neagră, Dunăre şi Tisa. Tot sus, pe

19

micile platouri montane se ţineau cele mai mari şi mai fastuoase târguri (Găina,

Penteleu, Rodna etc.);

În perioada migraţiei popoarelor, Carpaţii au avut şi rol de apărare, de retragere a

populaţiei în locuri ferite. Aceştia au menţinut astfel insula de latinitate a

românilor.

b. România, ţară dunăreană

Aproximativ 38% din lungimea fluviului se află lângă sau pe teritoriul României;

Formează graniţa cu Serbia,Bulgaria şi Ucraina;

Colectează şi a unificat în sistem radiar-concentric aproape în exclusivitate

hidrografia României (98%);

Dunărea oferă peşte, transport, hidroenergie şi apă pentru irigaţii;

În prezent, integrarea europeană şi mondială pe calea Dunării s-a lărgit şi mai

mult prin construirea canalelor Dunăre-Marea Neagră şi Dunăre-Main-Rin, care

unesc porturile Rotterdam şi Constanţa.

c. România, ţară pontică

Pe căi fluviale, dar şi pe alte direcţii sosesc la Marea Neagră multe drumuri

europene şi asiatice;

Marea Neagră deschide României căi de transport pe apă către aproape toate ţările

lumii;

Prin poziţia ţării la gurile Dunării, se facilitează tranzitul Europei Centrale către

Mediterana, către Canalul Suez şi Orientul Apropiat;

Exploatarea petrolului, piscicultură.

Consecinţele poziţionării Braşovului în centrul ţării

Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului,

situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și

SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș și Piatra Mare. Astfel,

consecinţele aşezării judeţului se regăsesc în diverse arii:

20

Istorie – relieful a permis construcţia unor fortificaţii împotriva invadatorilor:

Cetatea Braşovia de pe Şaua Tâmpei, Cetăţuia de pe Strajă, Cetatea de pe dealul Șprenghi,

Cetatea de la Pietrele lui Solomon, Cetatea medievală a Braşovului (ziduri, bastioane, porţi,

turnuri).

Economie

~ Braşovul se află în centrul ţării, la intersecţia drumurilor comerciale care

leagă Balcanii de restul Europei;

~ La Braşov se intersectează toate căile de comunicaţie prin care se

realizează legătura între regiunile din nordul ţării cu cele din sud şi a celor

din vest cu cele din est;

~ Braşovul este traversat de principalele şosele europene (E81, E68, E60) şi

de culoarul IV European, iar densitatea liniilor de cale ferată(67,7km/1000

km2) este peste media naţională;

~ Din punct de vedere geografic, se află pe cea mai importantă axă de

dezvoltare, axa Bucureşti – Ploieşti – Iaşi;

~ Turism montan de nivel internaţional: Poiana Braşov, Bran, Predeal.

21

Bibliografie

Posea G., (2006), Geografia fizică a României, ediţia a II-a, Bucureşti, Ed. Fundaţiei

România de Mâine

Geografia Europei, Universitatea din Craiova – suport de curs

http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/geografia-europei.pdf

Sandor C., (2013), Geografie. Didactica Ştiinţei, Universitatea Transilvania din Brasov –

suport de curs

Webografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Relief_litoral

http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Rom%C3%A2niei

http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-

dezvoltare-urbana.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fortifica%C8%9Biile_Bra%C8%99ovului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov