Aplica ii JAVA - · PDF file11.03.2015 Curs - Aplicatii Java 6. copyright@ ... - De exemplu,...

[email protected]

Aplicații JAVA

Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-JiuFacultatea de Inginerie

Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu

Lect.dr. Adrian Runceanu

[email protected]@www.adrian.runceanu.ro

Curs 4

Pachete. Interfete

11.03.2015 Curs - Aplicatii Java 2


Pachete. Interfete

1. Pachete de clase de obiecte

2. Moştenire multiplă. Interfeţe Java



Ce este un pachet?

• Un pachet (package) contine un numar de clase inrudite ca scop, ca domeniu sau dinpunct de vedere al mostenirii.

• Daca programele sunt mici si folosesc un numar limitat de clase, nu este necesar sa cream pachete.

• Insa daca aplicatia noastra foloseste din ce in ce mai multe clase atunci este necesar sa le organizam in pachete.



De ce sunt folositoare pachetele?

- Pachetele permit organizarea claselor in grupuri.

- Asa cum pe hard-disc avem directoare si subdirectoare pentru a ne organiza fisierele si aplicatiile, pachetele ne permit sa organizam clasele in grupuri din care putem folosi doar ceea ce avem nevoie pentru fiecare aplicatie.



Proprietati ale pachetelor

- Pachetele reduc problemele datorate conflictelor de nume.

- Cu cat creste numarul claselor de obiecte, cu atat creste posibilitatea de a folosi un nume de clasa deja existent, ceea ce va duce la aparitia unor conflicte si erori la integrarea acestora in aplicatii.

- Pachetele permit “ascunderea claselor” si evitarea acestor conflicte.




- Pachetele protejeaza clasele, variabilele si metodele depasind nivelul de clasa.

- Pachetele pot fi folosite la identificarea claselor.

- De exemplu, daca implementam un set de clase pentru a realiza o anumita sarcina, putem sa folosim pentru pachetul de clase respectiv un identificator unic, care sa desemneze autorul sau organizatia din care provine.




Nota:

• Chiar daca un pachet este, in esenta, un grup de clase, acesta poate contine si alte pachete, care formeaza alt nivel ierarhic asemanator, cumva, ierarhiei de clase.

• Fiecare nivel reprezinta, de obicei, o grupare mai mica de clase si cu sarcini mai precise.

• Biblioteca de clase Java este organizata si ea dupa aceste principii.



Utilizarea pachetelor existente de clase de obiecte

• Stim ca pachetele grupeaza mai multe clase la un loc.

• Pana acum am folosit pachete din biblioteca Java in legatura cu operatiile de I/O necesare citirii de la tastatura a datelor, pentru generarea unor obiecte de tip Random, etc.




Ca regula, putem alege unul dintre urmatoarele trei mecanisme pentru a utiliza o clasa continuta intr-un pachet:

1. cand clasa pe care dorim sa o folosim se afla in pachetul java.lang, ea se poate referi pur si simplu prin numele ei2. cand clasa pe care dorim sa o folosim se afla in alt pachet, ea se poate referi folosindu-i numele complet, adica inclusiv pe cel al pachetului (java.util.Random)




3. pentru clasele din alte pachete folosite frecvent in

aplicatie, se pot importa clasele individuale sau intreg

pachetul de clase folosit; dupa ce clasa sau pachetul au fost

importate, se poate referi clasa doar prin numele sau.

Nota:

• Clasele care nu sunt declarate ca facand parte dintr-un

anumit pachet sunt automat incluse intr-un pachet

prestabilit.

• Aceste clase pot fi referite prin numele lor, de oriunde

din cod.



• Pentru a importa clasele dintr-un pachet se foloseste comanda import, asa cum am vazut in multe exemple prezentate pana acum.

• Se poate importa o clasa ca in exemplul urmator:import java.util.Vector;

• Se poate importa un intreg pachet de clase, folosind simbolul asterisc (*) in locul numelor de clasa, astfel:

import java.io.*;

Comanda import



Comanda import

Nota:• Comanda din exemplul de mai sus nu importa toate

clasele pachetului; sunt importate doar acele clase care au fost declarate public, si chiar si asa sunt importate doar acele clase care sunt referite in cod.

• De asemenea, daca pachetul respectiv are si subpachete, prin comanda import din exemplul de mai sus, nu se vor importa si subpachetele pachetului specificat in comanda import.



• Pentru a importa toate clasele dintr-o ierarhie complexa de pachete va trebui sa se importe explicit fiecare nivel al ierarhiei.

• Instructiunea import trebuie plasata inaintea oricarei definitii de clasa (insa dupa definitia pachetului, daca se doreste crearea unui pachet propriu).

• Spre deosebire de directiva #include din limbajul C/C++, care include cod-sursa dintr-un alt fisier, instructiunea import indica doar locul unde poate fi gasita o clasa si nu are nici un rol in marirea dimensiunii aplicatiei proiectate.

Comanda import



Observatie:• Trebuie evitate conflictele de nume de clasa,

deoarece compilatorul va semnala o eroare. • Conflicul de nume de clasa are loc atunci cand

doua clase din pachete diferite au acelasi nume.

• In aceasta situatie, referirea la clasa dorita din aceste pachete trebuie sa se faca prin numele sau complet (inclusiv numele pachetului).

Comanda import



Variabila CLASSPATH si locul de dispunere a claselor in sistemul de fisiere

• Pentru ca programul nostru sa poata folosi o clasa, trebuie sa afle locul unde este dispusa clasa in sistemul de fisiere; altfel, va fi generata o eroare referitoare la inexistenta clasei.



Pentru gasirea claselor, Java foloseste:

• numele pachetului;

• directoarele referite de variabile de mediu CLASSPATH.

• Numele pachetelor corespund unor nume de directoare ale sistemului de fisiere.

• De exemplu, clasa java.applet.Applet se va gasi in directorul applet care face parte si el din directorul java(adica, java\applet\Applet.class).



• Java cauta aceste directoare, pe rand, in cadrul cailor (path-

urilor) incluse in variabila de mediu CLASSPATH, daca aceasta

este definita.

• Daca nu este configurata nici o variabila CLASSPATH, Java

cauta in directorul prestabilit, java\lib (aflat in directorul cu

versiunea de soft SDK folosita), precum si in directorul curent.

• Java cauta, in aceste directoare, clasa referita in fisierul-sursa

folosindu-se de numele pachetului si al clasei, iar daca nu o

gaseste semnaleaza eroare de tip “class not found”.



• Pentru crearea unor pachete proprii de clase de obiecte se parcurg urmatoarele etape:

1. Alegerea unui nume pentru pachet. • Numele ales pentru pachet depinde de modul in care

dorim sa folosim aceste clase. • Conventia de denumire a pachetelor, recomandata

de Sun este de a folosi numele de domeniu Internet cu elementele inversate.

• Ideea este de a ne asigura ca numele pachetuluicreat este unic.

Crearea propriilor pachete de clase de obiecte



• Prin conventie, numele pachetelor incep culitera mica, pentru a le deosebi de numeleclaselor, care incep cu litera mare.

• De exemplu, in cazul denumirii complete a clasei String (adica, java.lang.String) putemvizualiza foarte usor numele pachetului de numele clasei.

• Aceasta conventie ajuta si ea la reducereaconflictelor de nume.




2. Crearea structurii de directoare.• Se creeaza pe hard-disc o structura de directoare conforma cu

numele pachetelor. • Daca pachetul are un singur nume (cum ar fi: pachetulmeu)

este suficient sa cream un director cu acest nume.• Daca numele pachetului este compus din mai multe parti

(cum ar fi: ro.ucb.pachetulmeu), trebuie create si subdirectoarele respective.

• De exemplu, pentru pachetul ro.ucb.pachetulmeu trebuie sacream directorul ro, in cadrul acestuia subdirectorul ucb, iar in cel din urma, subdirectorul pachetulmeu.

• Clasele si fisierele sursa vor fi pastrate apoi in directorul pachetulmeu.




3. Adaugarea unei clase intr-un pachet.• Pasul final este de a introduce clasa intr-un pachet, folosind

instructiunea package, plasata inainte de orice instructiune importfolosita.

• Se poate adauga o clasa la un pachet ca in exemplul urmator:package ro.ucb.pachetulmeu;

Nota:• Folosirea unui mediu de dezvoltare de aplicatii de tipul Eclipse

usureaza crearea pachetelor si a structurii de directoare aferente acestora.

• Mediile de acest tip permit si crearea de proiecte care inglobeaza pachetele si alte fisiere necesare aplicatiei, creand de fapt aplicatii de tip .jar.




• Controlul accesului la clase se poate realiza folosind modificatorul de acces public.

• Acest acces inseamna ca respectiva clasa este vizibila si poate fi importata in afara pachetului.

• Clasele declarate publice pot fi importate de orice alte clase din afara pachetului.

Pachetele de clase si controlul accesului la clase



• Atunci cand folosim instructiunea import cu simbolul * ,

se vor importa numai clasele publice din pachetul

respectiv.

• Daca nu este specificat nici un modificator pentru clasa,

atunci acesteia i se atribuie un control prestabilit al

accesului de tip package-friendly.

• Acest acces presupune ca respectiva clasa este

disponibila (vizibila) tuturor claselor din acelasi pachet,

insa nu si in afara pachetului - nici macar subpachetelor.

• Clasa nu poate fi importata sau referita prin nume.

Pachetele de clase si controlul accesului la clase



Exemplu de pachete proprii de clase create pentru aplicatia TestFormaInterfata.java

Ne propunem sa rezolvam urmatoarea problema:

Se citesc N forme geometrice (patrate, dreptunghiuri, cercuri) de la tastatura.

Sa se afiseze formele geometrice ordonate dupa arie.



Pentru rezolvarea acestei probleme s-au definit urmatoarele clase de obiecte:

- clasa abstracta a formelor geometrice cu numele FormaGeo;

- clasele derivate din superclasa FormaGeo care caracterizeaza formele geometrice specifice: Cerc, Dreptunghi si Patrat;




- doua clase ajutatoare, care pot fi folosite si de alte aplicatii si anume:

– interfata Compara care declara o metoda publica cu numele comparaCu(), asemanatoare metodei din biblioteca JavacompareTo(), folosita pentru compararea ariei a doua obiecte de tip FormaGeo;

– clasa Sort care realizeaza ordonarea formelor geometrice concrete (Cerc, Patrat si Dreptunghi) dupa arie; acesta clasa are un caracter mai general si poate fi folosita pentru ordonarea altor obiecte dupa diferite criterii.




- clasa aplicatiei propriu-zise cu numele TestFormaInterfata folosita pentru citirea formelor de la tastatura si afisarea formelor geometrice ordonate dupa arie.

• Pentru o mai buna organizare, clasele de obiecte enumerate au fost impartite pe pachete, ceea ce inseamna ca fiecare fisier de tip .class a fost stocat intr-un director corespunzator numelui pachetului.




• Astfel, au fost create urmatoarele pachete de clase de obiecte:- pachetul cu numele clasegenerice care continefisierele de tip .class: Sort.class si Compara.class; acest pachet a fost stocat in directorul cu numeleclasegenerice;- pachetul cu numele formegeometrice care continefisierele de tip .class: Cerc.class, Dreptunghi.class, Patrat.class si FormaGeo.class; acest pachet a foststocat in directorul cu numele formegeometrice.




• Fisierul TestFormaInterfata.class corespunzatoraplicatiei propriu-zise nu a fost inclus in nici un pachet si a fost stocat in directorul curent de lucruaplicatiipachete.

• Pentru ca aplicatia sa functioneze, acest directortrebuie adaugat la variabila de mediu CLASSPATH.

• In directorul curent s-au creat si directoarelecorespunzatoare pachetelor descrise.




In concluzie, structura de directoare si pachetele continute in aceste directoare arata ca in schema de mai jos:

Directorul de lucruaplicatiipachete

Directorulclasegenerice

Fisierul aplicatieiTestFormaInterfata.class

Directorulformegeometrice

Fisierele Sort.class siCompara.class

Fisierele Cerc.class, Dreptunghi.class, Patrat.classsi FormaGeo.class



Pachete. Interfete

1. Pachete de clase de obiecte

2. Moştenire multiplă. Interfeţe Java


[email protected]

• Conceptul de mostenire este folosit in Java la organizarea claselor si a comportamentului acestora.

• Mostenirea este mecanismul fundamental pentru refolosirea codului.

• Prin mostenire o clasa noua dobandeste toateatributele si comportamentul unei clase existente(clasa originala).

• Din acest motiv, noua clasa poate fi creata prinsimpla specificare a diferentelor fata de clasaoriginala din care provine.

11.03.2015 Curs - Programare orientată pe obiecte 33

1. Conceptul de moștenire

[email protected]

• Datorita relatiilor de mostenire clasele de obiectesunt organizate intr-o ierarhie bine precizata.

• In cadrul ierarhiei claselor de obiecte, operatia de definire a unei noi clase de obiecte pe baza uneiadeja existente se numeste derivare.

• Clasa originala (mai generala) se va numi superclasa a noii clase, iar noua clasa de obiectese va numi subclasa a clasei din care deriva.



[email protected]

• Uneori, in loc de derivare se foloseste termenul de extindere.

• Termenul vine de la faptul ca o subclasa isi extinde superclasa cu noi variabile si metode.

• De exemplu putem extinde clasa Masina:– la MasinaStraina (pentru care se plateste vama) – si MasinaAutohtona (pentru care nu se plateste vama)

etc.



[email protected]

• Intr-o ierarhie de clase, o clasa poate avea o singura

superclasa, insa poate avea un numar nelimitat de

subclase.

• Subclasele mostenesc toate atributele si metodele

superclasei lor, care la randul ei mosteneste toate

atributele si metodele de la superclasa ei si asa mai

departe, urcand in ierarhie.

• Rezulta ca o clasa nou creata contine toate atributele

si metodele claselor aflate deasupra sa in ierarhie, si in

plus contine propriile atribute si metode.



[email protected]

• Clasa A este superclasa a clasei B• Clasa B este subclasa a clasei A• Clasa B este superclasa pentru clasele C, D si E• Clasele C, D si E sunt subclase ale clasei B

Clasa A

Clasa B

Clasa DClasa C Clasa E


[email protected]

• In varful ierarhiei de clase Java se afla clasa Object, iartoate clasele de obiecte, care se creaza, sunt derivate din aceasta unica superclasa.

• Object reprezinta clasa initiala, sa-i spunem clasa de obiecte generice, care defineste atributele sicomportamentul (metodele) mostenite de toate claseledin biblioteca de clase Java.

• In varful ierarhiei se definesc concepte (clase) abstracte, foarte generale.

• Aceste concepte generale devin din ce in ce maiconcrete, mai particularizate, o data cu “coborarea” spre subclasele de pe nivelele de mai jos in ierarhie.



[email protected]

• Cand clasa nou creata defineste un comportamentcomplet nou si nu este o subclasa a unei alte clase, atunci ea mosteneste direct clasa Object.

• Astfel, noua clasa se integreaza corect in ierarhia claselor Java.

• De asemenea, daca se defineste o clasa care nu specifica o superclasa, Java presupune ca noua clasa mosteneste direct clasa Object.

• Clasele definite in exemplele de pana acum au mostenit direct clasa Object.



[email protected]

• De exemplu, se poate construi o ierarhie Omcare deriva direct din clasa generica Object si are doua clase derivate: – clasa barbatilor (Barbat) – si clasa femeilor (Femeie)

• Daca la nivelul clasei de obiecte Om am definit forma bipeda a acestuia si capacitateade a vorbi si de a intelege, toate acestecaracteristici vor fi mostenite si de claselederivate din clasa Om, si anume clasabarbatilor si cea a femeilor.



[email protected]

• Fiecare din aceste clase de obiecte derivate isi vor defini propriile lor proprietati si operatii pentru a descrie diferenta dintre ele si clasa originala.

Obiect (Object)

Om

Barbat Femeie



[email protected]

2.Caracteristicile unei ierarhii de clase

• Organizarea unei aplicatii informatice intr-o ierarhie de clase presupune o planificare atenta.

• De alegerea claselor si de proiectarea arborelui acestor clase depinde eficienta si flexibilitatea aplicatiei.


[email protected]

Principalele caracteristici ale unei ierarhie de clase sunt:

- atributele si metodele comune mai multor clase pot fi

definite in superclase, care permit folosirea repetata a

acestora pentru toate clasele aflate pe nivelele mai

joase din ierarhie

- modificarile efectuate in superclasa se reflecta automat

in toate subclasele ei, subclasele acestora si asa mai

departe; nu trebuie modificat si recompilat nimic in

clasele aflate pe nivelurile inferioare, deoarece acestea

primesc noile informatii prin mostenire



[email protected]

- clasa derivata poate sa adauge noi atribute si metode

si poate modifica semnificatia metodelor mostenite

(prin polimorfism);

- superclasa nu este afectata in nici un fel de

modificarile aduse in clasele derivate;

- o clasa derivata este compatibila ca tip cu superclasa,

ceea ce inseamna ca o variabila referinta de tipul

superclasei poate referi un obiect al clasei derivate,

dar nu si invers; clasele derivate dintr-o superclasa

nu sunt compatibile ca tip.



[email protected]

3. Moştenirea simplă şi multiplă

• Forma de mostenire folosita in Java este denumita moştenire simplă (single inheritance), deoarece fiecare clasa de obiecte Java nou creata poate fi derivata dintr-o singura superclasa (poate avea o singura superclasa).


[email protected]

• Moştenirea multiplă inseamna ca o clasa nou creata poate fi derivata din doua sau mai multe superclase, mostenind variabilele si metodele combinate din toate aceste superclase.

• Mostenirea multipla (multiple inferitance) ofera mijloace de creare a unor clase care cuprind aproape orice comportament imaginabil.

• Acest lucru complica semnificativ definitia clasei si a codului necesar acesteia.



[email protected]

• Moştenirea simplă poate fi restrictivă, mai ales atunci cand exista un comportament similar, care trebuie duplicat pe diferite “ramuri” ale ierarhiei de clase (nu pe aceeasi ramura a ierarhiei).

• De exemplu: – omul poate fi privit ca un mamifer care naste pui vii – sau poate fi privit ca un obiect spatio-temporal care are

propria lui forma si pozitie in functie de timp.

• Aceasta inseamna ca trebuie sa dam definitii de metode despre ce inseamna faptul ca un obiect poate fi privit ca un mamifer sau ca un obiect spatio-temporal.



[email protected]

• Dar, aceste definitii de metode sunt comune nu numai clasei de obiecte Om dar si altor clase de obiecte derivate sau nu din clasa Om, superclase sau nu ale clasei Om.

• Putem sa gasim o multime de clase de obiecte ale caror instante pot fi privite ca obiecte spatio-temporale dar care sa nu aiba mare lucu in comun cu omul (de exemplu clasa Minge).



[email protected]

• Pentru rezolvarea problemei moştenirii multiple, Java foloseste interfeţele.

• Declaratiile de metode si atribute comune mai multor clase de obiecte care nu sunt mostenite de la superclasele lor poarta denumirea de interfaţă.




Mostenire multipla

• In cazul mostenirii multiple o clasa este derivata din doua sau mai multe superclase.

• De exemplu, pot exista intr-o ierarhie clase precum Student si Angajat.

• Din aceste doua clase ar putea fi derivata o clasa cu numele AngajatStudent care sa contina atribute si metode combinate din clasele Student si Angajat.



• Mostenirea multipla poate conduce insa la dificultati de proiectare.

• De exemplu, cele doua superclase din care deriveaza subclasa ar putea contine metode care au aceeasi semnatura, dar implementari diferite sau ar putea avea atribute cu acelasi nume.

• Dificultatea rezolvarii unor astfel de probleme a facut ca Java sa nu permita mostenirea multipla.

Mostenire multipla



Interfete Java

• Alternativa oferita de Java pentru mostenirea multipla este folosirea interfetelor.

• O interfata Java este o colectie de comportamente abstracte, care pot fi combinate in orice clasa pentru a introduce in acea clasa comportamente care nu pot fi mostenite de la superclasa.

• Tehnic, interfata Java este cea mai abstracta clasa posibila.

• Ea consta doar din metode publice abstracte si din atribute statice si finale.11.03.2015 Curs - Aplicatii Java 52


Interfete Java

• O clasa implementeaza o anumita interfatadaca furnizeaza definitii pentru toate metodele abstracte din cadrul interfetei.

• O clasa care implementeaza o interfata se comporta ca si cand ar fi extins o clasa abstracta specificata de acea interfata.



Crearea si folosirea interfetelor Java

Sintaxa de definire a unei interfete este urmatoarea:

[<modificatori>] interface <nume_interfata> [extends <nume_interfata1> [, <nume_interfata2>] [,nume_interfata3>], …]]

{<corpul interfetei>

}



unde:• <modificatori> - sunt specificati prin cuvintele-cheie public si

abstract; o interfata publica poate fi accesata si de alte pachete decat cel care a definit-o; fiecare interfata este in mod implicit abstracta deci cuvantul-cheie abstract poate lipsi;

• <nume_interfata> - specifica numele interfetei; este de preferat ca numele interfetei sa respecte aceeasi conventie de numire ca si cea de numire a claselor;

• <nume_interfata1>, <nume_interfata2>, ... - specifica numele superinterfetelor din care poate deriva interfata;

• <corpul_clasei> - contine declaratii de variabile si declaratii de metode (numai antetul acestora).

• Variabilele interfetei sunt implicit statice si finale si deci trebuie specificate valori initiale pentru acestea.

• Metodele sunt declarate in interfata numai cu antetul lor, faracorp. Ele sunt implicit abstracte.



Interfete Java

Observatii:

1. Interfetele nu se pot instantia, adica nu se poate crea o instanta a unei interfete; deci, o interfata nu are o metoda constructor.

2. Nu pot exista implementari diferite pentruaceeasi metoda declarata in doua interfete.



• Interfetele trebuie sa posede o protectie de pachetsau publica.

• Interfetele care nu contin modificatorul public nu-si vor converti automat metodele la accesul public si abstract si nici constantele la accesul public.

• O interfata nepublica are metode si constante nepublice, acestea neputand fi folosite decat in clasele sau interfetele din acelasi pachet.

• Interfetele, ca si clasele, pot apartine unui pachet daca se foloseste instructiunea package in prima linie din fisierul-sursa.

• De asemenea, interfetele pot importa interfete sau clase din alte pachete.



Un exemplu de interfata este Compara:

/* INTERFATA folosita de mai multe clase pentru comparatii

* --------------------Metode publice---------------

* int comparaCu --> Compara doua obiecte de tip Compara

* metoda trebuie definita in clasa care o implementeaza

*/

package clasegenerice;

public interface Compara

{

int comparaCu(Compara rhs);

}


Interfete Java


• Interfata Compara declara o metoda pe care orice clasa

derivata din ea (in declaratia clasei se foloseste cuvantul-

cheie implements) trebuie sa o implementeze.

• Metoda comparaCu () se va comporta similar cu metoda

compareTo() din clasa String.

• Metoda este implicit publica si abstracta si deci nu

trebuie sa folosim modificatorii de acces public si de

metoda abstract.

Interfete Java



Implementarea unei interfete

O clasa implementeaza o interfata in doi pasi:

1. declara interfata, folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau

2. defineste implementari pentru toate metodele din interfata.



• Pentru a exemplifica implementarea unei interfete ne vom referi la clasa FormaGeo descrisa anterior.

• Aceasta clasa implementeaza interfata Compara si, deci, trebuie sa definim si metoda comparaCu() din interfata Compara.

• Implementarea metodei in clasa FormaGeo trebuie sa fie identica cu declaratia din interfata si, din acest motiv, metoda comparaCu() are ca parametru un obiect de tip Compara si nu un obiect de tip FormaGeo.

• Codul clasei este ilustrat in continuare (FormaGeo.java):



/* Superclasa abstracta pentru forme */package formegeometrice; import clasegenerice.*;public abstract class FormaGeo implements Compara{

private String nume;abstract public double arie();public FormaGeo(String numeForma) {

nume = numeForma;}




public int comparaCu(Compara rhs) {if (arie() < ((FormaGeo) rhs).arie()) return -1;else

if (arie() == ((FormaGeo) rhs).arie()) return 0;else return 1;

} final public String toString() {

return nume + ", avand aria " + arie();}

}




Nota:

1. O clasa care implementeaza o interfata poate sa extinda si o alta clasa. In acest caz in declaratia clasei se foloseste mai intai cuvantul-cheie extends urmat de numele clasei din care deriveaza si apoi cuvantul-cheie implements urmat de numele interfetei pe care o implementeaza.

2. Retinem ca definirea metodelor declarate intr-o interfata trebuie obligatoriu sa fie facuta in fiecare clasa in parte, care implementeaza interfata respectiva.




Nota:

3. Metodele interfetei definite in clasa care o implementeaza sunt mostenite de toate subclasele clasei respective. Aceste metode pot fi redefinite (suprascrise) in subclase.

4. Daca o clasa extinde o superclasa care implementeaza o interfata, atunci si clasa respectiva mosteneste interfata.




Implementarea unor interfete multiple

• O clasa poate sa implementeze mai mult decat o singura interfata.

• O clasa poate implementa mai multe interfete in doi pasi:1. declara toate interfetele pe care le

implementeaza, folosind cuvantul-cheie implements in antetul sau urmat de numele tuturor interfetelor separate prin virgula;

2. defineste implementari pentru toate metodele din toate interfetele pe care le implementeaza.

• Folosirea unor interfete multiple poate crea totusi complicatii.



Derivarea interfetelor

• Ca si in cazul claselor, interfetele pot fi organizate intr-o ierarhie.

• Atunci cand o interfata mosteneste o alta interfata, subinterfata primeste toate metodele si constantele definite in superinterfata.

• Pentru a deriva (extinde) o interfata se foloseste tot cuvantul-cheie extends, la fel ca in cazul definitiilor de clasa:

public interface <nume_interfata> extends<nume_superinterfata> {

…..}11.03.2015 Curs - Aplicatii Java 67


Nota:

• In cazul interfetelor nu exista o radacina comuna a arborelui de derivare asa cum exista pentru arborele de clasa, clasa Object.

• Interfetele pot exista independent sau pot mosteni o alta interfata.

• Ierarhia de interfete este cu mostenire multipla. • O singura interfata poate mosteni oricate clase are

nevoie.

Derivarea interfetelor



Exemplu de implementare a unei structuri de tip stiva*

*Cristian_Frasinaru-Curs_practic_de_Java



Dorim sa implementam un nou tip de date numit Stack, care sa modeleze notiunea de stiva de obiecte.

Obiectele de tip stiva, indiferent de implementarea lor, vor contine metodele:

push - adauga un nou element in stıva pop - elimina elementul din varful stivei peek - returneaza varful stivei empty - testeaza daca stiva este vida toString - returneaza continutul stivei sub forma unui

sir de caractere.

Exemplu de interfata Java



Din punctul de vedere al structurii interne, o stiva poate fi implementata folosind:

un vector sau o lista inlantuitaambele solutii avand avantaje si dezavantaje. Prima solutie este mai simplu de inteles, in timp ce a

doua este mai eficienta din punctul de vedere al folosirii memoriei.

Deoarece nu dorim sa legam tipul de date Stack de o anumita implementare structurala, il vom defini prin intermediul unei interfete.

Implementarea unei stive



Interfata Stack




Modalitatea de implementare a stivei folosind o lista inlantuita:




Exemplu demonstrativ care foloseste tipul de date nou creat implementarea stivei folosind o lista simplu inlantuita




Observati folosirea interfetei Stack ca un tip de date, ce aduce flexibilitate sporita in manevrarea claselor ce implementeaza tipul respectiv.

Metoda afiseaza() accepta ca argument orice obiect al unei clase ce implementeaza Stack.




Întrebări?


Aplica ii JAVA - · PDF file11.03.2015 Curs - Aplicatii Java 6. copyright@ ... - De exemplu,...

Documents

Transcript of Aplica ii JAVA - · PDF file11.03.2015 Curs - Aplicatii Java 6. copyright@ ... - De exemplu,...