Copyright 2013 252 lei.doc

Copyright 2013Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului. Orice reproducere, totală sau

parţială, a acestei lucrări, fără acordul scris al autorului, este strict interzisă şi se pedepseşte conform Legii dreptului de autor.

Lucrarea se recomandă pentru editare de către Senatul Universităţii „PERSPECTIVA-INT" în şedinţa din 14 noiembrie 2013 prin

Procesul Verbal nr. 4/14.11. 2013Autor: Aurel Octavian PASAT, doctorand în drept, lector superior, Departamentul Drept,

Universitatea „PERSPECTIVA-INT"Recenzenţi: SLIPENSKI Boris, doctor în drept, conferenţiar universitar,Decanul Departamentului Drept, Universitatea .PERSPECTIVA-INT",REPUBLICA MOLDOVAMAFIEI Jana, doctor în drept, conferenţiar universitar,Director Departamentul Drept Public şi Drept Privat, Facultatea de Drept,Universitatea "Danubius" din Galaţi, ROMÂNIANotele de curs corespund curriculum-ului la drept în cadrul învăţământului universitar şi

este destinată studenţilor facultăţii de Drept.Editura SZig^site- este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din

învăţământul Superior (cod 262)Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PASAT, AUREL OCTAVIANDrept vamal al Republicii Moldova. Note de c«rs/Aurel Octavian Pasat - Galaţi: Editura

Zigotto, 2013. ISBN 978-606-669-048-5821.131.1-31-135.8Galaţi Tel: 0236.477171

CuprinsCAPITOLUL L DREPTUL VAMAL - RAMURĂ DE DREPT Şl DISCIPLINĂ DE

STUDII..............................................................................13LI. Noţiunea de drept vama!. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal.

Raportul juridic de drept vamal. Elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal. Raportul juridic de impunere. Obiectul de studiu al dreptului vamal. Sistemul dreptului vamal. Concepte fundamentale. Elementele constitutive....................................13

1.2. Subiecţii dreptului vamal. Persoanele fizice şi juridice, birourile vamale, brokerii vamali, transportatorii vamali..................................................................................20

1.3. Izvoarele dreptului vamal. Concept. Izvoarele materiale şi formale. Locul şi rolul tratatelor internaţionale. Acţiunea legislaţiei vamale în timp şi spaţiu.........................25

1.4. Situarea dreptului vamal în contextul altor ramuri de drept: drept constituţional, drept administrativ, drept fiscal, drept financiar, drept comercial, drept al comerţului internaţional, drept al mediului înconjurător, drept al concurentei, drept

comunitar.....................................................................................................29Subiecte de evaluare...................................................................................................33Teme pentru referate şi

comunicări.......................................................................................33 'Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor....................................................................33Bibliografie selectivă...........................................................................................36

CAPITOLUL II. POLITICA VAMALĂ ŞI ACTIVITATEA VAMALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA.............................................................................38

II. l. Noţiunea, conţinutul şi structura activităţii vamale în Republica Moldova. Politica vamală, parte componentă a politicii fiscal - comerciale. Conceptul de politică vamală. Rolul şi importanţa sistemului vamal în economiile contemporane............................38

II.2. Noţiunea şi obiectivele organizării activităţii vamale. Subiectele, fazele de conducere

a sistemului vamal. Impunerea - instrument principal în aplicarea politicii vamale........42IÎ.3. Colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale...............................45Subiecte de evaluare.....................................................................................51 Teme pentru

referate şi comunicări.......................................................................................51Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor....................................................................51Bibliografie selectivă.....................................................................................54

CAPITOLUL ffl. ORGANELE VAMALE ALE REPUBLICII MOLDOVA.......................................................,.......................56

HI.l. Noţiunea şi statutul juridic al organelor vamale. Noţiunea şi caracteristica sistemului organelor vamale ale Republicii Moldova. Sistemul organelor vamale al Republicii Moldova. Serviciul Vamal. Birourile vamale interne şi de frontieră. Posturile vamale. Direcţiile principale ale organizării şi conducerii activităţii vamale....................56

ffl.2. Funcţiile organizării şi conducerii activităţii vamale. Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale. Drepturile, obligaţiile şi atribuţiile Serviciului Vamal......59

HI.3. Atribuţiile organelor vamale. Aspecte juridice privind activitatea vamală............63Subiecte de evaluare.....................................................................................66Teme pentru referate şi

comunicări.......................................................................................66Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor....................................................................67Bibliografie selectivă....................................................................................69

CAPITOLUL IV. SERVICIUL ÎN ORGANELE VAMALE................70

IV.l. Noţiunea şi principiile organizării serviciului în organele vamale. Conferirea gradelor speciale. Termenul de deţinere a gradelor speciale....................................70

IV.2. Drepturile şi obligaţiile colaboratorilor organelor vamale. Condiţiile serviciului în organele vamale. Recrutarea în organele vamale. Protecţia socială a colaboratorilor organelor vamale. Sistemul organelor vamale în Republica Moldova, rolul şi importanţa acestuia în realizarea activităţii vamale.............................................................75

Subiecte de evaluare......................................................................................78Teme pentru referate şi

comunicări.......................................................................................79 Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor....................................................................79

Bibliografie selectivă.....................................................................................82

CAPITOLUL V. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A TRECERII MĂRFURILOR, MIJLOACELOR DE TRANSPORT ŞI BĂNEŞTI PESTE FRONTIERA VAMALĂ A REPUBLICII MOLDOVA............83

V.l. Principii generale de trecere peste frontiera vamală a persoanelor fizice şi juridice. Modalităţi de trecere peste frontiera vamală a bunurilor materiale, mărfurilor şi mijloacelor băneşti; mijloacelor de transport auto, principii generale de aplicare a Convenţiei TIR; bijuteriilor, metalelor şi pietrelor preţioase; valorilor culturale..........83

V.2. Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor. Autorizarea trecerii peste frontiera vamală..........................................................................................89

Subiecte de evaluare......................................................................................92Teme pentru referate şi

comunicări.......................................................................................92Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor....................................................................92Bibliografie selectivă....................................................................................96

CAPITOLUL VI. REGIMURILE VAMALE..............................................99VI.1. Noţiune de regimuri vamale şi tipurile lor. Autorizarea regimului vamal. Esenţa şi

caracteristica regimurilor vamale definitive: importul şi exportul......................................99VI. 2. Regimurile vamale

suspensive....................................................................................103Subiecte de evaluare.................................................................................................108Teme pentru referate şi

comunicări.....................................................................................108Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor..................................................................109Bibliografie selectivă.........................................................................................111

CAPITOLUL VII. REGLEMENTAREA TARIFARĂ ŞI NETARIFARĂ A ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR............................................113

VILI. Reglementarea de stat a activităţii comerciale externe. Metodele reglementării de stat. Reglementarea tarifară. Reglementarea netarifară. Licenţierea. Cotarea. Certificarea. Interdicţiile la import - export........................................................................113

VH.2. Noţiunea nomenclatorului mărfar, rolul nomenclatorului mărfar şi clasificarea tarifară a mărfurilor. Sistemele clasice de clasificare a nomenclatorului de mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri a Republicii Moldova. Tariful vamal de import al Republicii Moldova. Tarifele vamale in practica internaţională.........................................................119

VII.3. Controlul importului. Promovarea cooperării economice internaţionale.încurajarea şi controlul exportului/importului. Definiţia şi clasificarea tarifuluivamal.......................................................................................................................................

.125

VH.4. Cadrul internaţional care reglementează principiile de funcţionare a tarifelor vamale. Norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale. Tariful vamal de import al Republicii Moldova. Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. Instrumente de tehnica vamală şi tarifară practicate de ţările care folosesc tarife vamale......................................................................................................................................129

Subiecte deevaîuare.................................................................................................137Teme pentru referate şi

comunicări.......................'...............................................................137Teste grilă privind aprofundarea

cunoştinţelor..................................................................137Bibliografie selectivă.........................................................................................140

CAPITOLUL VIU. TAXA VAMALA..........,.............................................142YHL1. Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale. Noţiunea de impozit.

Caracteristicile impozitului..............................................................................................................................142

VIII.2. Funcţia taxei vamale. Clasificarea taxelor vamale. Amânarea şi eşalonarea plăţii taxei vamale............................................................................................................................145

VIII.3. Procedura de instituire a sistemului de marcare ca timbre de acciz. Accizele. Obiectele şi subiectele. Procedura încasării accizelor. Taxa pe valoare adăugată. Obiectul şi subiectele impunerii. Cota de calcul TVA. Procedura aplicării şi perceperii taxei pentru proceduri vamale...................................................................................................................ISO

6 VIII.4. Efecte ale aplicării taxelor vamale asupra importurilor. Funcţia taxei vamale ca instrument fiscal. Funcţia taxei vamale ca instrument de politică comercială. Calculul taxelor vamale. Procedura de încasare.................................................................................155

Subiecte de evaluare.................................................................................................159Teme pentru referate şi


CAPITOLUL IX. METODELE DE STABILIRE A VALORII ÎN VAMĂ Â MĂRFURILOR.........................................................................................164

IX. l. Sistemele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii şi modul de aplicare a lor. Metodele de determinare a vaîorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.................................................................................................164

IX.2. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza costului unitar al mărfii. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza vaîorii calculate a mărfii. Metoda de rezervă. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi a organelor vamale la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor. Reglementări internaţionale privind evaluarea vamală a mărfurilor.............................................................................................167


comunicări.....................................................................................172Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor.................................................................172Bibliografie selectivă........................................................................................175

CAPITOLUL X, ORIGINEA MĂRFURILOR ....................................„.„.177X.l. Criterii de determinare a ţărilor de origine a mărfii...................................................177

X.2. Certificatul de origine a mărfurilor. Rolul certificatului de origine la vămuirea mărfurilor. Forma certificatelor. Procedura eliberării certificatelor de origine. Regulile privind definirea noţiunii de produse originare. Reguli de origine particulare. Acordarea preferinţelor vamale la import..........................................................................181

Subiecte de evaluare............................................................„...................................186Teme pentru referate şi


CAPITOLUL XI. DECLARAREA ŞI VĂMUIREA MĂRFURILOR ŞI A BUNURILOR DEPLASATE PESTE FRONTIERA VAMALĂ...............192

XI.l. Principii generale de vămuire a mărfurilor. Operaţiuni prealabile vămuirii. Depozitul provizoriu...............................................................................................................192

XI.2. Tipurile declaraţiilor vamale, întocmirea, acceptarea şi validarea declaraţiei vamale în detaliu. Modificarea, completarea şi retragerea declaraţiei vamale..............................197

XI.3. Drepturile şi obligaţiile declarantului vamal. Inspecţia înainte de expediţie. Practicile interne şi străine.....................................................................................................200

XI.4. Principiile generale ale statisticii vamale. Izvoarele statisticii vamale. Metodele prelucrării datelor statistice în dreptul vamal.....................................................................203


comanicări.....................................................................................206Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor..................................................................207Bibliografie selectivă.........................................................................................210

CAPITOLUL XII. CONTROLUL VAMAL..............................................211XII.l. Noţiunea, esenţa şi conţinutul controlului vamal. Obiectivele principale ale

organizării controlului vamal. Procedura efectuării controlului vamal de către organele vamale. Competenţa Poliţiei de frontieră în domeniul controlului mărfar, a unităţilor de transport.....................................*............................................................,...............................211

XII.2. Direcţiile principiile de organizare a controlului vamal. Controlul documentar, mărfar, selectiv, corporal. Particularităţi esenţiale ale controlului vamal. Formele controlului vamal. Mărfurile şi mijloacele de transport supuse controlului vamal obligatoriu...............................................................................................................................214

XII.3. Controlul vamal al valorilor valutare. Expertiza vamală. Controlul vamal corporal. Livrările controlate...............................................................................................217

XH.4. înlesnirile vamale acordate la controlul vamal. Supravegherea vamală. Supravegherea vamală efectuată de Serviciu! Vamal al Republicii Moldova. Echipele mobiie. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi organele vamale.....................................220

Subiecte de evaluare..................................................................................................223Teme pentru referate şi

comunicări.....................................................................................223Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor..................................................................223Bibliografie selectivă........................................................................................„227

CAPITOLUL XIH. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL VAMAL.....................,.....................................................................................228

XHL1. Noţiunea şi tipurile răspunderii în dreptul vamal. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârşirea lor (sancţiunile)..................................................................228

XHI.2. Infracţiunea de contrabandă. Aspecte procedurale ale răspunderii în dreptul vamal........................................................................................................................................232


comunicări.....................................................................................237Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor..................................................................237Bibliografie selectivă .......................^.......................................>M__............,.,„,240

CAPITOLUL XIV. ACTELE DE PROCEDURĂ.....................................241XIV.l. Cercetarea cazului de contravenţie vamală. Atacarea deciziei organului vamal

asupra cazului de contravenţie vamală.................................................................................241XFV.2. Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiuni pentru

contravenţia vamală. Atacarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali. Calea administrativă şi judiciară de atac a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali............................................246

Subiecte de evaluare....................................................................................................251Teme pentru referate şi

comunicări.....................................................................................251Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor..................................................................252Bibliografie selectivă.........................................................................................255 "Omul

bun trebuie să se supună legilor rele ca să nu permită omului rău să violeze legile bune."SocrateCuvânt înainteNoile realităţi social-economice şi politice, orientarea statului Republica Moldova spre

integrarea europeană, nevoia securizării frontierelor de stat necesitatea de a examina politica vamală a statului în condiţiile procesului de globalizare au condus la transformarea dreptului vamal într-o ştiinţă solicitată în Republica Moldova.

în acest context, lucrarea de faţă constitue un studiu important în materie de drept vamal.Autorul prezentei Note de curs la Drept Vamal realizează o analiză de esenţă a tematicii

din demersul dreptului vamal, precum: drept vamal - ramură de drept şi disciplină de studii; politica vamală şi activitatea vamală în Republica Moldova; organele vamale ale Republicii Moldova; serviciul în organele vamale, reglementarea juridică a trecerii mărfurilor, mijloacelor de transport şi băneşti peste frontiera vamală a Republicii Moldova; regimurile vamale; reglementarea tarifară şi netarifară a activităţii de comerţ exterior; taxa vamală; metodele de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor; originea mărfurilor; declararea şi vămuirea mărfurilor şi a bunurilor deplasate peste frontiera vamală; controlul vamal şl răspunderea juridică în dreptul vamal; actele de procedură.

Temele date sunt expuse sub formă de abordare a aspectelor, problematicii şi proceselor respective cu multe amănunte în materie de structură, constituire şi conţinut a lor. în textele aduse de autor sunt momente unde este bine realizată argumentarea ştiinţifică şi în mod desfăşurat. Conţinutul temelor Notei de curs cât şi volumul corespund cerinţelor înaintate pentru scrierea acestui gen de lucrări.

Structura şi expunerea materialului este executată în baza bibliografiei anunţate, fundamentată pe o masivă documentare în baza literaturii de specialitate occidentale, a Republicii Moldova şi din România. Materialul temelor date poate fi cu succes folosit la citirea cursurilor şi seminariilor la disciplina Drept Vamal.

Constat că tematica analizată, deducţiile şi observaţiile formulate şi temeinic fundamentate se constituie într-un eficient material metodic-didactic menit să sporească aria de cunoştinţe a studenţilor în domeniul dreptului vamal.

SLIPENSKI Boris, Doctor în drept,Conferenţiar universitar,

Decanul Departamentului Drept,

Universitatea PERSPECTIVA-INT,REPUBLICA MOLDOVA

PrefaţăAdresându-se în primul rând studenţilor, lucrarea Drept vamal - Note de cursa fost conceputa în vederea cunoaşterii, dobândirii şi aprofundării problemelor de drept cu

privire la activitatea vamală.Problematica analizată răspunde exigenţelor academice şi pedagogice şi este în măsură să-

1 determine pe cititor să se aplece asupra studiului, să-1 incite să rezolve cerinţele pentru evaluare şi autoevaluare din anexele aşezate la sfârşitul fiecărui capitol.

Trebuie remarcate claritatea expunerii, precizia explicitării termenilor de specialitate, privirea critică şi argumentată asupra aspectelor analizate, demersul constituind o sistematizare şi o analiză obiectivă a valorii normelor naţionale, europene şi internaţionale care reglementează domeniul vast al activităţii vamale.

Autorul a reuşit, astfel, să realizeze un instrument de lucru valoros pentru activitatea de la curs şi de la seminar şi să creeze o imagine completă a principalelor instituţii ale dreptului vamal.

Având ca suport surse bibliografice adecvate, izvoare formale şi doctrinale, autorul a realizat un material care contribuie în mod evident la înţelegerea realităţilor juridice din acest domeniu.

Conf.umv.dr. Jana MÂFTEIDirector al Departamentului de Drept Public şi Drept PrivatFacultatea de Drept Universitatea "Danubius" din Galaţi

CAPITOLUL IDREPTUL VAMAL - RAMURĂ DE DREPT ŞI DISCIPLINĂ DE STUDII1.1. Noţiunea de drept vamal. Obiecta! şi metoda de reglementare a dreptului vamal.

Raportul juridic de dreptvamal. Elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal. Raportul juridic de

impunere. Obiectul de stadiu al dreptului vamal. Sistemul dreptului vamal. Concepte fundamentale. Elementele constitutive

La început, reglementările cu caracter de drept vamal au venit în complinirea regularizării unor relaţii interstatale, astfel că ele aveau un pronunţat caracter politic. Este evident însă că, în prezent, este necesar să existe reglementări clare şi potrivite situaţiilor de fapt create în ceea ce priveşte circulaţia bunurilor şi valorilor în regim internaţional, care să depăşească caracterul de generalitate a unor raporturi de drept comun.

întrucât se poate pune întrebarea dacă există sau nu un drept vamal, în lucrările multor specialişti părerile au fost împărţite în două idei principale şi anume afirmându-se într-o primă opinie că activitatea vamală poate fi studiată odată cu celelalte ramuri de drept conexe, cum ar fi dreptul financiar, dreptul comerţului intern şi internaţional, dreptul transporturilor etc, astfel că nu se poate vorbi despre existenţa unui drept vamal, iar într-o a doua opinie (la care ne raliem) se susţine că există un drept vamal, precum şi raporturi specifice de drept vamal, idee argumentată de volumul mare al reglementărilor juridice în materie şi, totodată, de procedurile vamale deosebit de complexe pentru realizarea cărora devin operante o multitudine de dispoziţii. Un alt argument în susţinerea acestei idei îl constituie şi existenţa reglementărilor vamale de ordin specific în majoritatea instrumentelor juridice internaţionale de natură economică (tratate).

Recurgând la o privire de ansamblu asupra definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu exactitate trăsăturile esenţiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulărilor existente pot fi evidenţiate două direcţii: unii încearcă să dea o definiţie cât mai amplă, incluzând în ea un spectru cât mai vast de aspecte, alţii încearcă să formuleze o definiţie cât mai concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cât mai exactă.

Cercetătorul rus L. Nozdraciov defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care are drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului [19].

Profesorul rus Gabricidze propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale, în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de „domeniu al activităţii vamale" trebuie înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglementarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvârşirii infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, etc.

Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă pare a fi cea care îl defineşte ca „un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor, raporturile juridice vamale şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale"[20].

Ţinând seama de cele afirmate mai sus, putem spune că „activitatea vamală este formată din multitudinea activităţilor reglementate de lege şi de alte acte normative, desfăşurate de organele competente, cu participarea importatorilor, a exportatorilor sau a reprezentanţilor acestora, cu scopul realizării operaţiilor de import-export, în aşa fel încât acestea să se înfăptuiască cu respectarea întocmai a obligaţiilor ce le au către stat".

în sistemul dreptului românesc, dreptul vamal se poate defini ca o ramură distinctă de drept, cu un obiect propriu, o reglementare proprie şi o categorie aparte de raporturi, ce prezintă anumite caracteristici.

Dreptul vamal, este format din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă care reglementează activitatea vamală „în scopul realizării actului vamal în bune condiţii pe de o parte, iar pe de altă parte, în scopul prevenirii acţiunilor de evaziune fiscală de natură vamală şi a săvârşirii oricăror infracţiuni din acest domeniu"[18].

Conform Codului Vamal activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea dreptului de import şi export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală şi alte activităţi de promovare a politicii vamale. Această definiţie este laconică dar reflectă structura activităţii vamale în general. Dacă am încerca să evidenţiem trăsăturile specifice ale activităţii vamale am putea evidenţia caracterul complex pe de o parte, iar pe de altă parte caracterul diferenţiat al elementului activităţii vamale. Specificul acestora este condiţionat de natura şi scopul complex al activităţii vamale[2].

Definiţia expusă în Codul Vamal nu cuprinde un şir de elemente de bază care fac parte din activitatea vamală: 1) statistica vamală 2) lupta cu contrabanda şi alte infracţiuni din sfera activităţii vamale 3) lupta cu încălcările regulilor vamale 4) procedura şi examinarea cazurilor de încălcare a regulilor vamale.

Normele juridice, având un caracter abstract, se realizează prin intermediul raporturilor juridice, raportul juridic fiind definit ca „un raport social, concret-istoric, voliţional, reglementat de norma juridică, în cadrul căruia participanţii se manifestă ca titulari de drepturi şi obligaţii prin exercitarea cărora se realizează finalitatea normei juridice".

Faptele juridice, ca izvoare ale raportului juridic de drept vamal, reprezintă acele împrejurări care, potrivit legii, dau naştere, modifică sau sting raporturi juridice, provocând, prin aceasta, anumite consecinţe juridice. Faptele juridice pot îmbrăca forma evenimentelor sau a acţiunilor umane. Evenimentele sunt împrejurări care se petrec independent de voinţa oamenilor,

iar acţiunile umane reprezintă acele manifestări de voinţă ale oamenilor, cu caracter licit sau ilicit, şi pot fi constitutive, modificatoare, instinctive sau impeditive.

Raporturile juridice de drept vamal sunt acele raporturi cu structură specifică, care apar în cursul realizării actului vamal în sine, natura raportului de drept vamal fiind patrimonială. Subiecţii principali ai raportului juridic de drept vamal sunt, pe de o parte, organele vamale - ca reprezentanţi ai statului, mai exact ai organelor financiare ale acestuia, iar pe de altă parte, persoanele fizice sau juridice, importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora.

O particularitate distinctă a raportului juridic de drept vamal o constituie faptul că acesta este un raport juridic de putere prin instituirea statului - reprezentat prin organul vamal abilitat să acţioneze în numele lui pentru aplicarea legislaţiei vamale - în poziţia de beneficiar unic al executării obligaţiei patrimoniale din acest raport, şi nu numai, el având în sfera reglementărilor vamale, şi o funcţie de garant şi apărător al respectării conduitei impuse. Suntem astfel în faţa aplicării regimului juridic de drept public prin existenţa acestei poziţii juridice inegale a părţilor, opuse egalităţii prevăzute de regimul de drept privat, la fel ca în cazul raportului juridic de drept financiar. Astfel, structura raportului juridic bugetar, cu subiectele, conţinutul şi obiectul lui, poate constitui un punct de plecare în practica socială ce generează raporturile juridice de drept vamal.

Conţinutul raportului juridic de drept vamal este format din ansamblul drepturilor, prerogativelor, obligaţiilor pe care subiecţii participanţi la înfăptuirea actului vamal le au în baza legii, în legătură cu obiectul raportului juridic de drept vamal, acesta priveşte stabilirea legalităţii operaţiei vamale şi finalizarea acesteia prin încasarea de către stat a drepturilor ce i se cuvin şi prin satisfacerea cerinţelor importatorului, exportatorului sau persoanei fizice în îndeplinirea solicitărilor din declaraţia adresată organelor specializate din domeniul vamal.

Funcţia complexă a raportului juridic de drept vamal face ca acesta să fie diferit de raportul juridic financiar, astfel că prin reglementarea raporturilor juridice de drept vamal nu se urmăreşte doar obţinerea de venituri fiscale, ci şi crearea de către stat a unui instrument de coordonare a activităţii de comerţ exterior, considerându-se că „prin intermediul resorturilor de politică vamală pot fi încurajate anumite importuri, descurajate altele, se favorizează exportul, se pot promova sau nu relaţii comerciale cu anumite pieţe (naţionale sau regionale), pot fi protejate anumite activităţi ale agenţilor economici interni împotriva concurenţei partenerilor din exterior, de natură să împiedice dezvoltarea unui sector al producţiei sau al desfăşurării acesteia".

O altă particularitate a raportului juridic de drept vamal o constituie faptul că acesta nu se termină întotdeauna la acordarea liberului de vamă, adică la încheierea operaţiunii, existând situaţii intermediare în care unele drepturile şi obligaţii ale organelor vamale ori ale importatorilor sau exportatorilor se extind dincolo de înfăptuirea actului vamal, situaţii cum ar fi regimul de antrepozitare, de tranzitare sau dreptul organelor vamale de a controla la agenţii economici operaţiunile vamale într-o perioadă de cinci ani[l 1].

Organele vamale, purtătoare ale autorităţii de stat, acţionează şi în scopul de a preveni şi descoperi fraudele comerciale de natură vamală, precum şi infracţiunile de o asemenea natură.

Raportul juridic de drept vamal prezintă unele elemente specifice referitoare la taxe proprii, concepte şi terminologie proprie, materie impozabilă, precum şi reglementare proprie.

în ceea ce priveşte taxele din domeniul vamal, acestea au fost clasificate în literatura de specialitate după mai multe criterii, astfel:

> după obiectul impunerii, în: taxe de import, de export şi de tranzit;> după scopul impunerii: taxe vamale protecţioniste şi taxe vamale cu caracter fiscal;> după modul de percepere se împart în: taxe specifice, taxe ad valorem şi mixte;> după modul de fixare: taxe autonome, convenţionale, preferenţiale şi de retorsiune

(antidumping şi compensatorii);> după gradul de protecţie, se împart în: taxe literale, egalizatoare, restrictive şi

prohibitive[16].Un alt element specific al raportului juridic de drept vamal se referă la existenţa unor

concepte şi termeni specifici utilizaţi numai în această sferă a dreptului vamal, care au apărut în

practica din acest domeniu fie prin uzanţe îndelungate, fie prin preluarea lor din legislaţia internaţională cu conţinut vamal, cum ar fi: «teritoriu vamal», «politică vamală», «regim vamal», «zonă de comerţ liber», «uniune vamală» etc.

în considerarea ideii că dreptul vamal este o ramură distinctă de drept -idee exprimată mai sus - vin şi constatările că în domeniul vamal există un mare volum al legislaţiei cu caracter specific, relaţiile sociale din domeniul vamal dobândind caractere proprii şi de o deosebită complexitate, iar multe probleme din această sferă nefiind încă clarificate, întrucât a fost necesar ca activitatea vamală să fie apreciată dintr-o nouă perspectivă, dreptul vamal ar trebui să fie văzut ca o ramură de sine stătătoare, cu norme şi instituţii juridice specifice, fiind imperios necesară edictarea de reglementări specifice care pot duce la întărirea sistemului vamal din Republica Moldova şi asigurarea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea raporturilor de drept vamal.

La nivelul de dezvoltare a legislaţiei actuale în domeniul vamal, raportul juridic de drept vamal este integrat în cadrul general al taxelor şi impozitelor. Scopul generic al taxelor şi impozitelor este considerat ca fiind acela de a constitui fonduri băneşti pentru acoperirea cheltuielilor publice, de fapt de a repartiza sarcinile societăţii între cetăţeni, în cadrul faptic pe care îl acoperă reglementările din domeniul vamal, relaţiile dintre subiecte sunt de cele mai multe ori mixte: pe lângă raportul de impunere, există şi raportul de conformare a subiectului la o anumită atitudine. Reglementările au, deci. şi un pronunţat caracter de protecţie, din care a derivat şi un sistem sancţionator propriu. Este adevărat că şi în domeniul reglementărilor vamale statul este cel care individualizează datoria vamală şi trecerea la punerea în executare a obligaţiei în baza titlului de creanţă, dar nu ne putem opri la a considera că interesul public în domeniul de care ne ocupăm vizează doar realizarea operativă şi autoritară a impunerii [11].

Interesul public în domeniul vamal capătă multiple caracteristici care îi atrag o politică proprie şi o conduită proprie, ţinând cont că în acest domeniu suntem în spaţiul pretenţios şi instabil al relaţiilor economice internaţionale, dar la nivel reglementativ trebuie să acţionăm după norme interne.

Prin obiect de studiu înţelegem - realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este îndreptată activitatea de cercetare, adică ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiu cuprinde - problematica (aria de răspândire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific (metodele, procedeele şi principiile de cercetare) aplicate la studierea obiectului. Sigur că aceasta este o delimitare convenţională deoarece în practica investigaţiilor ştiinţifice obiectul şi domeniul de studiu formează un corp integru al procesului gnoseologic.

Determinarea obiectului oricărei ramuri de drept este necesară, întrucât în raport de acesta se particularizează şi se realizează gruparea normelor de drept pe fiecare ramură în parte.

Obiectul dreptului vamal îl constituie „apărarea directă a intereselor economice ale statului, având în vedere că pentru perceperea impozitului indirect pe care îl reprezintă taxa vamală se desfăşoară o multitudine de activităţi absolut necesare, iar eludarea acesteia lezează interesele legale ale societăţii" [11]. Normala desfăşurare a activităţii vamale şi, odată cu aceasta, realizarea unui venit substanţial şi foarte necesar la bugetul statului este asigurată prin respectarea îndatoririlor importatorilor şi exportatorilor, precum şi a persoanelor fizice, care uneori realizează raportul juridic vamal.

Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de reglementare juridică, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studiu. Deoarece dreptul vamal este o ramură relativ tânără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profunde, determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglementare reprezintă o problemă destul de importantă, dar şi complicată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o ramură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin că putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură a dreptului administrativ (concepţia rusă) sau a dreptului financiar (concepţia română), pe cînd alţi specialişti sunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare.

Apărarea directă a intereselor economice ale statului, având în vedere că, pentru perceperea taxelor vamele - care sunt impozite indirecte - se desfăşoară o multitudine de activităţi absolut necesare întrucât nerespectarea lor lezează direct interesele legale ale societăţii, constituie obiectul dreptului vamal. Acest deziderat legitimează apartenenţa dreptului vamal, ca ramură de drept public în cadrul sistemului nostru de drept. Numai prin respectarea întocmai a activităţii vamale, sub aspectul procedurilor de urmat şi a suportării taxelor instituite în acest domeniu se poate asigura un venit substanţial la bugetul de stat. Din această cauză, îndeplinirea obligaţiilor impuse părţilor raportului juridic vamal (importatori, exportatori, persoane fizice, transportatori) este fundamentală.

Considerăm că obiectul de reglementare juridică al dreptului vamal îl constituie relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii au un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale, în literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relaţii sociale vamale:

1. sfera politicii vamale;2. relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera

vamală;3. ce vizează statutul regimurilor vamale;4. ce ţin de reglementarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru

comiterea lor;Trăsătura caracteristică a relaţiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se

nasc, se modifică şi se sting doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.

Obiectul dreptului vamal îl constituie "apărarea directă a intereselor economice ale statului, având în vedere că pentru perceperea impozitului indirect pe care îl reprezintă taxa vamală se desfăşoară o multitudine de activităţi absolut necesare, iar eludarea acesteia lezează interesele legale ale societăţii". Normala desfăşurare a activităţii vamale şi, odată cu aceasta, realizarea unui venit substanţial şi foarte necesar la bugetul statului este asigurată prin respectarea îndatoririlor importatorilor şi exportatorilor, precum şi a persoanelor fizice, care uneori realizează raportul juridic vamal[17].

1,2. Subiecţii dreptului vamal, Persoanele fizice şi juridice, birourile vamale, brokerii vamali, transportatorii vamaii.

Asemenea oricărui raport juridic şi raportul juridic de drept vamal se formează între două categorii de subiecte de drept, denumite generic „părţi" care datorită specificităţii acestei legături juridice (având la bază o relaţie socială) imprimă subiecţilor săi calităţi speciale întâlnite numai în cadrul acestui tip de raport juridic, respectiv :

9 statul - reprezentat prin organele vamale, pe de o parte şi « persoanele fizice sau juridice, având calitate de importatori sau exportatori, care pot acţiona în mod direct sau prin reprezentanţii lor legali, pe de altă parte.

Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni. Angajarea în serviciul organelor vamale se face în bază de contract individual de muncă. Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale[6].

în exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali: a. sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;

b. se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta este parte;

c. sunt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct. Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a

colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale. Nicio persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale, în activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie să se conducă de legislaţie, în organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor. Colaboratorul vamal nu are dreptul:

• să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari; 9 să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală;

• să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice;

» să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală;• să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu,

fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu;

» să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prinintermediari.Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau aplicarea

violenţei faţă de acesta, sau atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile lui sunt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. Legislaţia garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu exercitarea atribuţiilor lui de serviciu.

Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale cauzate contravenientului, prin aplicarea, forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient.

Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi acţiuni ilegale, prin inacţiune. Prejudiciile sunt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei. Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sunt reparabile.

De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine atestat de calificare, eliberat de Serviciul Vamal, în cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul. Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal. Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului sunt stabilite de Serviciul Vamal.

Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care [6]:a) nu îndeplineşte în repetate rânduri obligaţiile faţă de organul vamal;b) încalcă în repetate rânduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în

domeniul vamal;c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi de alte

contravenţii în domeniul vamal;d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de informaţii

care constituie secret comercial sau de informaţii confidenţiale;e) încalcă legislaţia fiscală.Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine

autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni

vamale. Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.

Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal, în cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organul vamal nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă[6]. Exercitarea atribuţiilor de serviciu şi efectuarea controlului vamal eficient se efectuează în condiţii dificile organele vamale nu deţin spaţii suficiente pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor vamale. De aceea este necesară asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materială pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor, ceea ce va contribui la acumularea veniturilor suplimentare în bugetul de stat şi la accelerarea traficului de mărfuri în comerţul internaţional, în afară de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiză care ar permite determinarea rapidă şi eficientă a calităţii mărfii, precum şi a codului tarifar al acesteia. Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi voluminos, iar la unele mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat precis şi corect poziţia tarifară a mărfii.

O altă problemă o reprezintă termenul de verificare a declaraţiei vamale destul de mare, mai ales dacă se compară fluxurile de mărfuri ale Moldovei şi, de exemplu, cele din ţările Uniunii Europene. Deseori se înregistrează staţionări îndelungate a mărfurilor şi mijloacelor de transport. Aceste staţionări au loc atât la frontiera republicii, cât şi în interiorul ţării (la terminalele vamale), în acest sens, este necesară stabilirea timpului limită (sau timpului recomandat) la o unitate de transport pentru efectuarea operaţiunilor vamale la frontiera republicii. Utilizarea acestor limite de timp ar contribui la accelerarea operaţiunilor de vămuire şi la facilitarea traficului de mărfuri la frontiera Republicii Moldova.

Priorităţi pe termen scurt: « modificarea legislaţiei naţionale, în scopul excluderii din zona de

control vamal la frontiera republicii a serviciilor auxiliare de control; 3 aprobarea noilor norme privind completarea, circulaţia şi folosireaformularelor declaraţiei vamale în detaliu; 3 asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materială pentru creareadepozitelor vamale provizorii şi terminalelor; * elaborarea regulamentelor cu privire la forma şi modalitatea de utilizarea declaraţiei temporare sau incomplete; a elaborarea regulamentelor cu privire la modalitatea de utilizare şicompletare a documentelor vamale de strictă evidenţă; 3 reducerea timpului efectuării

operaţiunilor vamale la frontiera Republicii Moldova. Priorităţi pe termen mediu:armonizarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova cu legislaţia vamală a Uniunii

Europene prin completarea şi modificarea Codului Vamal în următoarele domenii: dispoziţii generale (noţiuni aplicate), regimuri vamale, declararea, depozitele provizorii, brokerul vamal, transportatorul vamal, contravenţiile vamale;

aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale de la Kyoto din 18 mai 1973, în vederea simplificării formalităţilor de vămuire, accelerării traficului de mărfuri şi reducerii timpului de trecere a frontierei vamaîe; aderarea Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor de la Bruxelles din 14 iunie 1983;

- elaborarea sistemului de dirijare a riscurilor şi analiza riscurilor la efectuarea controalelor vamale;

asigurarea organelor vamale cu tehnologii informaţionale şi mijloace electronice de comunicaţii pentru perfecţionarea controlului; implementarea sistemului informaţional automatizat "Frontiera" la toate organele vamale de frontieră;

- dotarea organelor vamale cu laboratoare vamale şi cu echipament tehnico-material de control;

- cooperarea cu organizaţiile internaţionale în vederea beneficierii de asistenţă tehnică, în scopul ameliorării condiţiilor la organele vamale de frontieră;

cooperarea cu organizaţiile internaţionale în vederea beneficierii de asistenţă metodologică şi practică, în scopul armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene;

- instruirea colaboratorilor vamali în domeniul efectuării operaţiunilor vamale. 1.3. Izvoarele dreptului vamal. Concept. Izvoarele materiale şi formale. 'Locul si rolul tratatelor internaţionale. Acţiunea legislaţiei vamale în timp si spaţiu.

Legislaţia vamală a Republicii Moldova, în general, preia prevederile din legislaţia Uniunii Europene, însă există necesitatea excluderii contradicţiilor, simplificării, unificării şi perfecţionării acesteia, în prezent operaţiunile vamale sunt foarte complicate şi efectuarea acestora durează foarte mult. De aceea se impune necesitatea armonizării legislaţiei vamale cu standardele şi regulile Uniunii Europene.

Voinţa socială generală pentru a deveni obligatorie pentru fiecare membru cât şi pentru întreaga colectivitate umană trebuie exprimată prin norme care vor îmbrăca o anumită formă, denumită izvor de drept, motiv pentru care în literatura juridică se consideră, în general, că noţiunea de izvor şi cea de formă de exprimare a dreptului sunt sinonime.

Este necesar a se face distincţie între izvoarele materiale şi izvoarele formale ale dreptului. Izvoarele materiale, denumite şi reale, sunt reprezentate de realitatea exterioară, care determină acţiunea legiuitorului, în consecinţă, prin izvor de drept, în sens material, înţelegem viaţa socială, economică şi culturală în complexitatea ei, progresul social care determină naşterea unor reguli de drept şi instituţii.

Din punct de vedere juridic, ne interesează în special izvoarele formale sau formele de exprimare a normelor de drept. Sensul juridic al noţiunii de "izvor formal al dreptului" surprinde o multitudine de aspecte şi modalităţi prin care conţinutul normei de drept devine normă de conduită şi se impune ca model de urmat în relaţiile sociale. Deci, izvorul formal al dreptului îl reprezintă regula de conduită prescrisă şi exteriorizată, cuprinsă într-o anumită haină juridică.

Izvoarele de drept sunt clasificate după diferite criterii:A. După modul de transmitere avem izvoarele scrise şi izvoarele nescrise:• obiceiul - izvor nescris• norma juridică - norma scrisăB. După caracterul oficial sau neoficial al izvorului de drept: • legea - izvor oficial• obiceiul, doctrina - izvoare neoficialeC. Din punct de vedere ale modului de impunere:• izvoare directe - actele normative• izvoare indirecte - obiceiul sau normele elaborate de organizaţiile nestatale

care pentru a deveni obligatorii trebuie să fie validate de o autoritate statalăD. După modul de creare a normei:• izvoare creatoare: legea şi cutuma, deoarece crează legi noi® izvoare interpretative: jurisprudenţa şi doctrina care interpretează legile

existenteE. Enumerativ, izvoarele formale ale dreptului sunt:« obiceiul juridic - cutuma3 practica juridică - jurisprudenţa• precedentul juridic• doctrina«» contractul normativ• actul normativîn prezent cadrul legal al activităţii vamale este constituit dintr-un şir de acte normative

dintre care cele mai importante sunt:• Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;• Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;» Legea cu privire la tariful vamal, nr.!380-XIII din 20.11.1997;

1 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarearegulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale, nr.207din 26.02.2003; •" Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobareaNomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din26.01.2004:• Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea

activităţii serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;m Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire Ia interacţiunea serviciilor,

reglementarea percepem plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;

• Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.ll din 12.01.1999;

" Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională aMoldovei nr. 548-Xffl din 21.07.95; " Legea Republicii Moldova, Legea Instituţiilor

Financiare nr. 550-XIII din 21.07.95;• Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia concurenţei nr. 1103-XIV din

30.06.2000;3 Legea Contabilităţii nr. 426-Xffl din 04.04.95; B Legea cooperaţiei de consum nr.

1252-XIV din 28.09.2000; a Codul civil, Legea Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6.06.2002; 3 Legea Republicii Moldova cu privire la comerţul interior nr.749-XIII din 23.02.96;

• Legea cu privire la zonele economice libere. nr.440-XV din 27.07.2001 - Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 108-109/834 din 06.09.2001;

3 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, nr. 1290 din 09.12.2005;

3 Regulamentul condiţiilor concursului la angajare în Serviciul Vamal al Republicii Moldova - Curierul Vamal. nr. 13-14 (75-76) 24 iulie 2007;

• Instrucţiuni privind reglementarea sistemului de atestare a colaboratorilor vamali. - Curierul Vamal. nr. 13-14 (75-76) 24 iulie 2007.

Tratatul internaţional este un acord de voinţă între subiecte de drept internaţional supus normelor de drept internaţional. Tratatul este un act juridic exprimând acordul de voinţă intervenit între state ca principale subiecte de drept sau între acestea şi alte subiecte de drept internaţional, ori între acestea din urmă în scopul de a crea, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii în raporturile dintre ele.

O clasificare materială constă în distincţia făcută de doctrină între tratate legi care au valoare normativa, legislativă şi tratatul contract comparate cu contractele din dreptul civil. Tratatele legi normative conţin reguli generale de comportament susceptibile prin conţinutul lor să fie aplicate de un număr mare de state dacă nu chiar de ansamblul comunităţii statelor. Tratatele contracte sunt considerate cele care intervin între două sau un număr restrâns de state al căror obiect îl formează o serie de prestaţii reciproce la care se obligă părţile şi care îşi încetează efectele de îndată ce prestaţiile respective au fost îndeplinite. Sunt considerate ca aparţinând unei categorii distincte tratatele constitutive de organizaţie internaţională. Acestea stabilesc structuri şi determină modurile de funcţionare ale organizaţiei, specificitatea lor constând în voinţa statelor membre de a asigura funcţionarea îndelungată a structurilor şi grija de a realiza continuitatea activităţilor acestora.

Elementele esenţiale ale unui tratat se refera la:1. Anumite determinări ale acordului de voinţă2. Calitatea părţilor la acord, state sau alte subiecte de drept internaţional

3. Acordul să urmărească producerea de efecte juridice.4. Realizarea acordului să fie supusă normelor de drept internaţional.Tratatul se aplică asupra ansamblului teritoriului statelor părţi. Regula generală este

neretroactivitatea Tratatului. Un Tratat se consideră a fi luat sfârşit dacă toate părţile la acest Tratat încheie ulterior un Tratat asupra aceleiaşi materii. Dispoziţiile particulare din Tratatele bilaterale se aplică în locul prevederilor generale ale convenţiei de codificare.

Efectele tratatului faţă de părţi: a> Tratatul internaţional leagă juridic numai statele părţi la acest Tratat

• Tratatele nu produc efecte cu privire la statele terţe• Cerinţa bunei credinţe, adică, orice Tratat în vigoare leagă părţile şi trebuie executat de

ele cu bună-credinţă[12].Modificarea este termenul generic prin care se indică orice schimbări aduse textului unui

Tratat. Amendarea se refera la anumite modificări parţiale si de mai mică importanţă. Revizuirea desemnează orice modificări substanţiale şi extinse ale textului unui Tratat. Orice Tratat poate fi modificat numai cu acordul părţilor.

1.4. Situarea dreptului vamal în contextul altor ramuri de drept: drept constituţional, drept administrativ, drept fiscal, drept financiar, drept comercial, drept al comerţului

internaţional, drept aî mediului înconjurător, drept al concurentei, drept comunitarNormele juridice, ca elemente constitutive ale dreptului, instituite de puterea publică sau

recunoscute de către aceasta, a căror respectare este asigurată, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului, sunt strâns legate între ele, alcătuind un tot unitar, oricât de deosebite ar fi prin conţinut. Un ansamblu distinct de norme juridice, care se leagă organic între ele şi reglementează relaţii sociale ce au acelaşi obiect şi utilizează aceeaşi metodă de reglementare, formează ramura de drept. Ramurile de drept se găsesc într-o strânsă interdependenţă, nefiind izolate unele de altele, întrucât "dreptul public priveşte constituirea statului şi a puterilor publice, raporturile dintre stat şi particulari şi, în general, toate actele făcute de persoanele care lucrează în vederea unui interes general în virtutea unei delegări directe sau indirecte a statului", putem include ramura dreptului vamal în dreptul public[14].

Pornind de la faptul că actul vamal este deosebit de complex, deoarece în procesul activităţii vamale se înmănunchează aplicarea mai multor dispoziţii reglementate de alte ramuri ale dreptului ce fac parte din sistemul dreptului românesc, putem spune că dreptul vamal se află într-o strânsă interferenţă cu acestea. Se observă, astfel, că dreptul vamal are o multitudine de legături cu ramuri de drept cum sunt: dreptul financiar, dreptul administrativ, dreptul transporturilor, dreptul comercial şi dreptul comerţului internaţional, dreptul mediului înconjurător, dreptul concurenţei, dreptul comunitar, dreptul internaţional privat, dreptul civil etc.

Drept administrativ - drept vamalDreptul administrativ care pune în lucrare principiile constituţionale privind organizarea şi

desfăşurarea administraţiei de stat, a aşa-numitelor «servicii publice», este definit ca fiind „ramură a dreptului public ce reglementează relaţiile sociale din sfera administraţiei publice, precum si pe cele de natură conflictuală, dintre autorităţile administraţiei publice sau alte autorităţi statale, pe de o parte, şi cei vătămaţi în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorităţi, pe de altă parte". Legătura dreptului vamal cu dreptul administrativ este determinată prin prisma acelor raporturi - numite «de administraţie activă» - care privesc aplicarea legii şi prestarea de servicii publice, în limitele legii, de către structuri statale şi alte subiecte publice şi care devin un adevărat drept comun pentru dreptul vamal. Natura diferită a normelor prin care este reglementat dreptul vamal faţă de cea a normelor administrative, precum şi deosebirea de relaţii sociale reglementate, fac ca dreptul vamal să capete o diferenţă specifică.

Drept fiscal, drept financiar - drept vamalRelaţiile financiare din zilele noastre, cum de altfel şi cele vamale, reprezintă rezultatul

unui proces istoric complex, care a fost şi este influenţat de evoluţia vieţii economico-sociale, astfel că gradul de dezvoltare a relaţiilor financiare este strâns legat de nivelul şi evoluţia

statului. Odată cu instituirea forţei publice statale a apărut şi necesitatea unor mecanisme de procurare a mijloacelor materiale şi băneşti pentru întreţinerea structurilor acesteia. Dreptul financiar este definit ca fiind „ansamblul unitar de norme juridice care reglementează relaţiile financiare, ca relaţii sociale, în formă economică, de formare, administrare, întrebuinţare si control al resurselor financiare publice, aparţinând statului, colectivităţilor locale şi instituţiilor publice". Dreptul financiar cuprinde norme juridice relative la constituirea fondurilor şi contribuţiilor cuvenite bugetului public, la reglementarea cheltuielilor bugetare, la relaţiile - care derivă din aceste norme - dintre stat şi autorităţile colectivităţilor locale, pe de o parte, şi persoanele fizice sau juridice, pe de alta, el nelimitându-se numai la norme juridice referitoare la impozite, taxe, contribuţii, ci cuprinde şi norme în conformitate cu care statul îşi asigură sub orice formă resursele financiare.

întrucât dreptul vamal îndeplineşte activităţi menite să conducă la alimentarea bugetului de stat sub forma perceperii taxelor vamale, el este strâns legat de dreptul financiar. Mecanismul sistemului vamal este creat şi „operează direct în acest domeniu, în legătură cu întregul sistem financiar instituit de stat la un moment dat", în această perspectivă, observăm că finalitatea dreptului vamal obţinută prin împlinirea scopului său este în fapt izvor material pentru ramura dreptului financiar, desigur nu unicul şi nici cel mai important.

Drept comercial, Drept al comerţului internaţional,Domeniul dreptului comercial, ca ramură a dreptului privat, cuprinde „ansamblul normelor

legale care reglementează actele şi faptele de comerţ şi statutul juridic al comerciantului". Globalizarea comerţului - trăsătură definitorie a societăţii umane la sfârşit de secol - şi-a abandonat frontierele naţionale şi a pătruns pe acele pieţe unde cererea de produse şi valori este remuneratorie. Complexitatea operaţiunilor comerciale cu elemente de extraneitate „conduce uneori la situaţii în care mărfurile unui comerciant se află, depozitate sau în tranzit, în ţări străine"[l 1].

Dreptul comerţului internaţional este format din raporturile juridice comerciale la care participă persoane străine. Dacă părţile aleg legea Republicii Moldova ca lex causae, raporturile sunt guvernate de Codul comercial, precum şi de norme cuprinse în convenţii internaţionale. Ţinând cont de raporturile cu elemente de extraneitate la care participă comercianţii, se poate afirma că dreptul vamal îşi găseşte aplicare în domeniul practicilor comerciale pe plan intern şi internaţional. Este de neconceput ca desfăşurarea comerţului să se facă fără cunoaşterea şi, mai ales, tară respectarea dispoziţiilor legale fiscale şi vamale, „întrucât profitul comercianţilor este supus impozitării directe, operaţiunile comerciale (livrările de bunuri mobile şi prestările de servicii) sunt impozitate indirect, prin taxa pe valoare adăugată, în timp ce importurile sunt supuse taxelor vamale".

Reglementările vamale interne şi internaţionale referitoare la conduita comercianţilor sau la bunurile ce trec peste graniţă afectează desfăşurarea circulaţiei bunurilor într-o mare măsură.

Din practica relaţiilor comerciale s-a constatat că orice schimbare în politica vamală atrage imediat şi o schimbare a politicii desfăşurării activităţii sale comerciale, indiferent de sfera spre care este centrată afacerea sa -industrie, servicii, comerţ - şi indiferent de regimul sub care se derulează activitatea sa - intern sau internaţional. Modul în care comerciantul îşi organizează activitatea în sfera comerţului intern, mergând de la direcţionarea faptelor sale de comerţ spre un domeniu mai profitabil şi până la stabilirea unei alte politici a preţurilor, se impune a fi schimbat în funcţie de schimbarea tarifelor vamale şi a dispoziţiilor legilor rămase în vigoare.

în planul comerţului internaţional, reglementările vamale au o importanţă deosebită. Regulile INCOTERMS în vigoare din 2000 acordă o evidentă importanţă clauzelor care privesc obligaţiile vamale ale părţilor în tranzacţiile comerciale, şi anume cui îi revin aceste obligaţii de achitare a obligaţiilor vamale rezultate din trecerea mărfii din ţara de origine a mărfii în ţara de recepţie a mărfii sau printr-o ţară de tranzit, „acestea fiind stipulate în fiecare din cei 14 termeni principali, reprezentând un termen pilon al negocierii şi acceptării termenului codificat de comerţ internaţional ce urmează să opereze între părţi".

Dreptul transporturilor - dreptul vamalSistemul transporturilor reprezintă o ramură importantă a producţiei materiale,

indispensabile unei societăţi civile modern, obiectul activităţii de transport constituindu-1 deplasarea de mărfuri şi călători supuse contractului de transport. Deplasarea în spaţiu de mărfuri reprezintă „prelungirea procesului de producţie, pe care îl continuă şi desăvârşeşte, astfel că activitatea de transport adaugă la valoarea mărfurilor, contribuind în acest mod la formarea venitului naţional".

în procesul de executare a actului vamal sunt operante o serie de dispoziţii interne şi reglementări internaţionale care privesc transportul mărfurilor pe calea ferată, pe căile rutiere, navale sau aeriene, astfel că şi această ramură a dreptului se află în strânsă concordanţă cu dreptul vamal, în ce priveşte desfăşurarea transportului în regim internaţional, la încheierea unui contract de transport este important ca părţile să negocieze şi clauze care cuprind obligaţiile cărăuşului privitoare la operaţiunile de tranzit prin vamă sau asumarea riscurilor pentru întârzierile impuse de formalităţile vamale de la punctele de frontieră prin care trece marfa.

Dreptul mediului înconjurător, dreptul concurenţei şi dreptul comunitar - dreptul vamalSe pot distinge serioase legături între dreptul vamal şi aceste ramuri de drept, deşi aparent

ar fi distincte de acesta, în ceea ce priveşte dreptul mediului înconjurător, toate ţările trebuie să adopte norme juridice adecvate scopului de cooperare pentru soluţionarea problemelor legate de mediul înconjurător, în cadrul cărora un loc însemnat îl au reglementările vamale, pentru că acestea impun sancţiuni radicale contra circulaţiei de produse poluatorii (deşeuri şi substanţe toxice).

„Dreptul comunitar şi dreptul concurenţei se regăsesc în contactul cu dreptul vamal, în special în practicile protecţioniste k care recurg state sau grupuri de state pentru a-şi proteja propriile pieţe de invazia unor produse mai ieftine, dar mai puţin competitive, sau împotriva altor practici comerciale neconcurenţiale. Pentru a realiza o astfel de protecţie, reglementările vamale sunt chemate să dea expresie juridică voinţei de stat sau de grupare de state reţinută de obicei în tratate şi acorduri internaţionale". Subiecte de evaluare:

1. Noţiunea de drept vamal. Raportul juridic de drept vamal2. Raportul juridic de drept vamal3. Raportul juridic de impunere4. Subiecţii dreptului vamal5. Concepte fundamentale ale dreptului vamal6. Sistemul dreptului vamal7. Drepturile şi obligaţiile brokerului vamal8. Situarea dreptului vamal în contextul dreptului fiscal9. Situarea dreptului vamal în contextul dreptului comercial10. Drepturile şi obligaţiile colaboratorului vamalTeme pentru referate şi comunicări:1. Rolul şi importanţa dreptului vamal în sistemul de drept2. Asemănări şi deosebiri între dreptul vamal şi dreptul financiar3. Legătura dreptului vamal cu dreptul comercial4. Evoluţia dreptului vamal în Republica Moldova5. Limitele de acţiune ale brokerului vamal6. Interacţiunea dintre dreptul vamal şi dreptul fiscal7. Interacţiunea dintre dreptul vamal şi dreptul mediului8. Subiecţii dreptului vamal conform Codului Vamal al Republicii Moldova9. întinderea drepturilor colaboratorului vamal10. Rolul juridic al impuneriiTeste griîă privind aprofundarea cunoştinţelor:l. Definiţia "Dreptul vamal reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă

ramurală diversă, care are drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea,

controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului" aparţine:

a) Profesorului rus Gabricidzeb) Cercetătorului rus L. Nozdraciov c) Autorului moldovean Radu Gheorghed) Profesorului român Dan Drosu Şaguna2. Care dintre următoarele elemente fac parte din activitatea vamală:a) statistica vamalăb) lupta cu contrabanda şi alte infracţiuni din sfera activităţii vamale.c) lupta cu încălcările regulilor vamaled) procedura şi examinarea cazurilor de încălcare a regulilor vamale.3. După obiectul impunerii taxele vamale se împart în:a) taxe specificeb) taxe de importc) taxe de tranzitd) taxe de export4. După scopul impunerii, taxele vamale se împart în:a) taxe de import, de export şi de tranzitb) taxe specifice, ad-valorem şi mixtec) convenţionale, preferenţiale şi de retorsiuned) taxe vamale protecţioniste şi taxe vamale cu caracter fiscal5. După gradul de protecţie taxele vamale se împart în:a) literaleb) egalizatoarec) restrictived) prohibitive6. Definiţia dreptului vamal comunitar conform căreia acesta reprezintă „un

ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale" aparţine:

a) Profesorului rus Gabricidzeb) Cercetătorului rus L. Nozdraciovc) Autorului moldovean Radu Gheorghed) Profesorului român Dan Drosu Şaguna 7. Subiecţii principali ai raportului juridic de

drept vamal sunt:a) organele vamaleb) persoanele fizice sau juridice, importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestorac) numai organele vamale şi persoanele juridiced) numai organele vamale şi persoanele fizice8. Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:a) nu îndeplineşte în repetate rîhduri obligaţiile faţă de organul vamalb) încalcă în repetate rînduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în

domeniul vamalc) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi de alte

contravenţii în domeniul vamald) nu încalcă legislaţia fiscală9. Broker vamal:a) este persoană juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţiab) deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamalc) în numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire,

efectuează şi alte operaţiuni vamaled) îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu codul vamal10. în exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:a) sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului

b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta este parte

c) sunt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi directd) nu se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale

la care aceasta este parteRezolvare test grilă:1. b2. a, b, c, d3. b, c, d 4. d5. a, b, c, d6. c7. a, b8. a, b, c9. a, b, c, d10. a, b, cBibliografie selectivă:Â. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. l.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.4. Legea cu privire la tariful vamal Nr. 1380 din 20.11.1997, Monitorul Oficial Nr. ed.

special, din 01.01.2007.5. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr. 1031 din ' 08.06.2000

Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.6. Legea serviciului în organele vamale Nr. 1150 din 20.07.2000, Monitorul Oficial

Nr.106-108 din 24.08.2000.7. Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova,

nr.501 din 14.08.2009, Monitorul Oficial Nr. 127-130 din 21.08.20098. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului

vamal, nr. 456 din 27.07.2009, Monitorul Oficial Nr. 121-123 din 07.08.2009.9. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea

brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, nr. 1290 din 09.12.2005, Monitorul Oficial Nr. 8-10 din 15.01.2008.

B. Izvoarele doct finale:10. Bădescu Gh., Dranea E., Ghiţă C., Valoarea în vamă a mărfurilor de import-

reglementări şi comentarii. Bucureşti: Lumina Lex, 1998 11. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 2003

12. Caraiani Gh. Manual pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex, 2001

13. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import. Bucureşti: Editura Economică, 1997

14. Caraiani Gh., Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 2000

15. Caraiani Gh., Diaconu G., Tariful integrat vamal - reglementări şi modele de utilizare. Bucureşti: Lumina Lex, 2002

16. Condor L, Drept vamal şi fiscal. Bucureşti: Lumina Lex, 200217. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 201118. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti: Editura Economică, 200019. Perjam, A., - Notiţe de curs la disciplina Drept Vamal

20. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001 vedere complexitatea politicii vamale, domeniul de aplicare, dinamica acesteia, pentru facilitarea aplicării ei sunt folosite norme şi decizii interne emise de administraţia vamală naţională.

Politica vamală dispune de o serie de mijloace specifice care se grupează în două mari categorii: mijloace economico-financiare şi mijloace de tehnică şi procedură vamală.

Politica vamală a Republicii Moldova este caracterizată prin interdependenţa şi subordonarea ei faţă de politica economică a statului, contribuind la realizarea obiectivelor principale ale acesteia: dezvoltarea potenţialului economic şi integrarea Republicii Moldova cu relaţiile comerciale internaţionale. Pentru politica vamală este mai important şi potenţialul economic al ţării, acesta determinând oferta de export şi cererea de import. Aceste două elemente au rolul de a stabili poziţia Republicii Moldova în cadrul sistemului comercial internaţional[13].

Realizarea celor două obiective principale presupune în cadrul politicii vamale adoptarea unor măsuri prin care să se obţină nu numai reducerea restricţiilor tarifare şi netarifare, ce soluţionează schimburile comerciale dintre state, dar şi protejarea economiei naţionale. Gradul de realizare a obiectivelor depinde în principal, de abilitatea guvernanţilor în a menţine echilibrul între cele două instrumente de politică vamală. Acestea din urmă sunt: « legile, codurile şi reglementările vamale, ca factor care diferenţiază

modul de aplicare a politicilor vamale între statele lumii; • tarifele vamale, principalul instrument prin care se realizează impunerea vamală, cuprinzând procentual nivelul taxei vamale ce se percepe asupra mărfurilor importate sau exportate, în funcţie de procedurile aplicate, reprezintă mijlocul indirect prin care este protejată economia statului, datorită faptului că taxa vamală înscrisă în acest tarif reprezintă restricţia comercială cea mai larg utilizată în practicile de comerţ exterior, dar şi cea mai veche ca aplicabilitate. Republica Moldova practică o politică vamală preferenţială cu caracter tarifar. Acest lucru presupune acceptarea de reduceri sau chiar eliminarea taxelor vamale la unele importuri din state sau uniuni vamale cu care sunt încheiate anumite acorduri. De asemenea, negocierile convenţiilor comerciale reprezintă modalitatea principală de stabilire a concesiilor tarifare şi netarifare pe care statele înţeleg să şi le acorde.

Instrumentul principal de realizare al politicii vamale este tariful vamal (include şi legile vamale, regulamentele vamale, etc.), care cuprinde taxele vamale (se percep asupra mărfurilor importate sau exportate). Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor care trec graniţele vamale ale ţării respective, cu incidenţă directă asupra preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior[7].

Politica tarifară reprezintă un ansamblu de reglementări de natură publică, prioritar cu caracter fiscal, pentru a controla bunurile care trec graniţa vamală a statului respectiv.

De-a lungul existenţei economiei mondiale s-a demonstrat faptul că progresul economic al unei ţări depinde de mobilizarea resurselor proprii, umane, materiale şi financiare. Ţările nu se pot izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internaţionala a muncii şi, implicit, la circuitul economic mondial este de natură sa potenţeze eforturile proprii ale fiecărui popor şi să accelereze progresul economic al tuturor statelor. Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională constituie, fără îndoială, unul dintre factorii cei mai mari ai dezvoltării economice. La extinderea relaţiilor economice internaţionale contribuie numeroşi factori cum ar fi: producţia de bunuri şi servicii, transporturile internaţionale, informatizarea, formele noi de realizare a tranzacţiilor, îmbunătăţirea cadrului juridic menit să faciliteze această cooperare, măsurile moderne de asigurare împotriva riscurilor, dezvoltarea şi generalizarea asigurărilor de bunuri şi de persoane precum şi modernizarea şi informatizarea operaţiunilor bancare etc.

Toţi aceşti factori sunt cuprinşi în diverse sisteme care compun economiile contemporane ale statelor, între care există relaţii de interdependenţă, desfăşurate atât în cadrul bilateral cât şi multilateral, conform unor reguli stabilite pe seama acordului de voinţă între state. Participarea economiilor naţionale contemporane la diviziunea internaţionala a muncii presupune însă şi o

protejare a acestora de către stat, deci o instituţie de drept public, prin folosirea diverselor mijloace şi tehnici[8].

Una din formele care participă ca element de protecţie este reprezentată de sistemul vamal. Acesta poate fi definit ca fiind acea structură complexă care cuprinde pârghiile utilizate de stat pentru influenţarea activităţii vamale, metodele administrative şi de conducere, cadrul instituţional alcătuit din instituţii şi organe cu atribuţii în domeniul vamal, cadrul juridic (format din legi, decrete, hotărâri) şi alte reglementări cu caracter normativ în domeniul activităţii vamale.

Obiectivele principale, la nivel de economie naţională, pe care le are sistemul vamal sunt: « apărarea intereselor economice ale statului;

» întocmirea de statistici în activitatea de comerţ exterior;® înfăptuirea politicii fiscale a statului;e încurajarea activităţilor de export prin diferite forme şi mijloace.Spaţiul în care acţionează sistemul vamal poartă denumirea de teritoriu vamal. Teritoriul

vamal este teritoriul în interiorul căruia este în vigoare un anumit regim vamal, o anumită legislaţie vamală. De regulă, teritoriul vamal corespunde teritoriului naţional al statului. Extinderea teritoriului vamal se realizează atunci două sau mai multe state convin să formeze o uniune vamală.

Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra acestora. Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele libere şi antrepozitele vamale sunt parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova în care se aplică regimul vamal respectiv.

IL2. Noţiunea şi obiectivele organizării activităţii vamale. Subiectele, fazele de conducere a sistemului vamal. Impunerea -

instrument principal în aplicarea politicii vamale.Conform Codului Vamal, activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale,

asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, precum şi din alte activităţi de promovare a politicii vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.

Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie, în cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală. Autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova este Serviciul Vamal.

Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sunt determinate de Codul Vamal şi de Guvern. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sunt create, reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal.

Nicio autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.

Laboratoarele vamale sunt create de Serviciul Vamal pentru expertiză şi examinare în scopuri vamale a mărfurilor, în sistemul Serviciului Vamal sunt create instituţii de învăţământ pentru pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea profesională a efectivului vamal.

Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;

b) asigură respectarea legislaţiei vamale;c) apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale;d) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;e) apără interesele economice ale statului;f) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;g) încasează drepturile de import şi drepturile de export;h) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor

peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;i) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale

care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale si plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;

j) contribuie la combaterea terorismului internaţional; k) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea,

creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontieravamală; 1) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţuluiexterior şi a statisticii vamale speciale; m) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a

securităţii statului, deasigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţiioamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător,de protecţie a pieţei interne; n) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare,

în limitelecompetenţei; o) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniulvamal; p) participă Ia elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, lacolaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice dinstrăinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal; q) efectuează cercetări

ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şireciclarea specialiştilor în domeniul vamal; r) promovează o politică financiară şi

economică unică, dezvoltă bazatehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentruactivitatea colaboratorilor vamali; s) gestionează sistemul de certificare a originii, în

cazurile stabilite deGuvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi eliberează contra platăcertificate de origine la exportul mărfurilor; t) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.Organul vamal, în exercitarea atribuţiilor, colaborează cu alte organe de drept şi cu

persoane, care sunt obligate să-i acorde asistenţă. Organul vamal poate împuternici, în limitele competenţei, alte persoane să îndeplinească anumite activităţi vamale, cu condiţia supravegherii lor.

Impunerea vamală a jucat şi continuă să joace rolul principal în cadrul politicii vamale al oricărui stat. Ea îndeplineşte trei funcţiuni:

a. de natură fiscală (taxele vamale sunt sursa de venit la bugetul de stat);b. de natură protecţionistă (protejează economia naţională de concurenţa străină);c. de negociere (statele pot negocia într-un cadru bilateral sau multilateral concesii

vamale - reciproce/nereciproce - care pot stimula schimburile comerciale). Prin impunere, în general, se înţelege un complex de măsuri şi operaţii efectuate în baza legii, care au drept scop stabilirea unei cote de impozit, în componenţa sa există două laturi: una de natură politică şi alta de ordin etnic[9].

în activitatea de comerţ exterior, impunerea presupune, din punct de vedere al politicii practicate de un stat la un anumit moment, aplicarea unor principii de politică economică de încurajare a dezvoltării unei ramuri sau subramuri economice şi/sau extinderea relaţiilor economice cu străinătatea.

Obiectul impunerii îl constituie mărfurile care îmbracă una din formele activităţii de comerţ exterior (importul, exportul sau tranzitul vamal), subiectul impozitului fiind persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. Stabilirea obiectului impunerii se realizează pe baza declaraţiei vamale în detaliu, care este actul juridic prin care sunt furnizate informaţiile necesare realizării obligaţiilor fiscale. Termenul de plată S reprezintă momentul validării declaraţiei vamale care coincide cu liberul de vamă[10].

Cu ocazia liberalizării activităţii de comerţ exterior, politica de impunere vamală cunoaşte în Republica Moldova o nouă dimensiune, având în vedere extinderea taxelor şi drepturilor către bugetul de stat, pe care organele vamale le stabilesc şi încasează cu ocazia desfăşurării activităţilor de comerţ exterior. Administraţia vamală gestionează peste zece tipuri de venituri, dintre acestea cele mai importante fiind: taxele vamale, accizele, amenzile.

II.3. Colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamaleStabilirea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul vamal este unul din

elementele de bază ale procesului de consolidare a capacităţilor funcţionale ale administraţiilor vamale din întreaga lume, în scopul de a face faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului XXI. în acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova promovează o politică amplă şi consecventă de intensificare a cooperării vamale internaţionale. Luând în considerare importanţa deosebită a tratatelor în calitate de izvor al dreptului internaţional şi mijloc al cooperării internaţionale, vom trece în revistă principalele tratate internaţionale privind activitatea vamală, la care Republica Moldova este parte.

1. Tratate internaţionale universale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV)

• Convenţia cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale (Bruxelles, 15 decembrie 1950). Prin aderarea la acest instrument internaţional, Republica Moldova, începând cu 28 octombrie 1994, a devenit membru al OMV. Instituită în 1952, OMV este o organizaţie interguvernamentală independentă în domeniul vamal, misiunea ei fiind consolidarea eficienţei activităţii administraţiilor vamale prin promovarea standardelor vamale internaţionale, în prezent OMV reuneşte 174 de administraţii vamale, care procesează aproximativ 98% din comerţul mondial. Ca un forum al dialogului şi schimbului de experienţă între autorităţile vamale, OMV oferă membrilor săi un şir de convenţii şi recomandări referitoare la diverse aspecte ale activităţii vamale, precum şi asistenţă tehnică. Totodată, această organizaţie internaţională sprijină şi încurajează eforturile administraţiilor vamale în ceea ce priveşte modernizarea şi consolidarea capacităţilor lor.

• Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale (Nairobi, 9 iunie 1977). Convenţia în cauză permite administraţiilor vamale ale statelor-membre să acorde asistenţă administrativă reciprocă (schimb de informaţii, efectuarea investigaţiilor, schimb de experienţă etc.), în scopul aplicării corecte a legislaţiei vamale, prin prevenirea, investigarea şi reprimarea fraudelor vamale, care prejudiciază interesele economice, comerciale, fiscale şi sociale ale statelor respective. Asistenţa se acordă, în special, în baza cererilor reciproce.

• Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983). Convenţia vizată este unul din principalele instrumente în domeniul facilitării comerţului internaţional, având următoarele caracteristici:

> nomenclatorul de mărfuri stabilit de Convenţie este aplicat de majoritatea statelor lumii;

> 98% din tot comerţul internaţional se efectuează în baza Convenţiei, care, totodată, simplifică colectarea, contrapunerea şi analiza datelor statistice referitoare la comerţul internaţional;

> sistemul Armonizat poate fi aplicat tuturor mărfurilor; > documentul este multifuncţional, adică poate fi utilizat în diferite domenii: (I) statistica comercială şi de transport,

(II) politica comercială, (III) regulile de origine, (IV) analiza economică, (V) monitorizarea mărfurilor supravegheate etc.

Multiplicarea instrumentelor internaţionale privind admiterea temporară complică sarcina agenţilor economici la nivel internaţional. Convenţia reuneşte într-un singur instrument toate facilităţile, care pot fi acordate la momentul actual cu titlu de admitere temporară şi stipulează tratamentul noilor categorii de mărfuri, cărora trebuie să li se acorde facilităţile admiterii temporare.

2. Tratate internaţionale universale în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE ONU)

• Convenţia vamală referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR) (Geneva, 14 noiembrie 1975)

» Convenţia relativă la Contractul de transport internaţional al mărfurilorpe şosele (CMR) (Geneva, 19 mai 1956)Ambele Convenţii sunt destinate facilitării transporturilor internaţionale de mărfuri cu

vehicule rutiere, prin armonizarea şi simplificarea procedurilor vamale, precum şi unificarea cerinţelor privind documentaţia respectivă.

3. Tratate internaţionale regionale Uniunea Europeană• Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie

vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (Bruxelles, 28 noiembrie 1994)

• Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, transformat în februarie 2008 în Consiliul Regional de Cooperare

» Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţiitransfrontaliere (Bucureşti, 26 mai 1999) Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.)• Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale (Moscova, 15

aprilie 1994)» Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică - GUAM(Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) » Acordul cu privire la asistenţă reciprocă şi

cooperare în domeniul vamalîntre guvernele statelor-participante la GUAM (lalta, 4 iulie 2003) Aceste tratate

internaţionale regionale urmăresc acelaşi scop principal ca şi Convenţia de la Nairobi în cadrul OMV, şi anume, acordarea asistenţei administrative reciproce în scopul aplicării corecte a legislaţiei vamale, în special prin prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor vamale. Mijlocul de bază al asistenţei reciproce este schimbul de informaţii.

4. Tratate internaţionale bilaterale cu privire la cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal

Astfel de tratate sunt încheiate (la nivel interstatal, interguvernamental sau interdepartamental) cu 21 de state, şi anume: Ucraina, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Armenia, Uzbekistan, Azerbaidjan, România, Turcia, Polonia, Bulgaria, Lituania, Italia, Albania, Israel, Croaţia, Macedonia, Olanda, Slovacia, Grecia, Ungaria, dintre care doar două n-au intrat în vigoare (cu Lituania şi Croaţia), în prezent sunt gata pentru semnare acordurile cu Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina. Negocierile asupra proiectelor acordurilor similare au fost iniţiate cu Franţa, Belgia, Marea Britanie, Irlanda, Canada, Portugalia, Spania, SUA, Germania, Cehia, Serbia şi alte state.

De menţionat, că tratate internaţionale multilaterale şi bilaterale, în spaţiul CSI, sunt încheiate şi asupra altor arh' ale activităţii vamale, cum ar fi: schimbul de informaţie statistică, modalitatea de tranzit, controlul vamal al valorilor culturale etc.

- Acordul între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului comun de contact Galaţi.

- Protocol între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei, Serviciul Vamal de Stat al

Ucrainei cu privire la realizarea experimentului de efectuare a controlului în comun în punctele de trecere "Briceni-Rosoşani" pe teritoriul Ucrainei.

- Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM). EUBAM activează în baza Memorandumului de înţelegere între Guvernul Republicii Moldova, Comisia Europeană şi Guvernul Ucrainei cu privire la Misiunea Comisiei Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (Palanca, 7 octombrie 2005). Misiunea U.E. urmăreşte următoarele obiective principale: sprijinul în implementarea Planurilor de Acţiuni ale UE în cadrul Politicii europene de vecinătate cu Republica Moldova şi Ucraina; contribuirea la soluţionarea conflictului transnistrean prin consolidarea supravegherii frontierei, astfel reducând eventualele pericole de securitate, provenite din această regiune; dezvoltarea capacităţilor operaţionale şi instituţionale ale serviciilor vamale şi de grăniceri în vederea asigurării controlului eficient la frontieră; prevenirea contrabandei şi răspândirea armamentului prin intermediul asigurării infrastructurii şi echipamentului necesar, precum şi a consilierii şi instruirii; majorarea veniturilor vamale şi crearea condiţiilor necesare pentru implementarea corectă a politicii naţionale de comerţ prin perfecţionarea capacităţilor organelor vamale şi prin combaterea corupţiei; îmbunătăţirea cooperării. dintre Republica Moldova şi Ucraina în domeniul schimbului de informaţie transfrontalieră şi al operaţiunilor comune etc.

- Central Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC) pentru combaterea Mracţionalităţii transfrontaliere, Bucureşti, România (Convenţia Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, Bucureşti, 9 decembrie 2009). Centrul SELEC este o structură de colaborare operaţională, care reuneşte vama şi poliţia statelor membre într-o interacţiune directă, conducându-se în activitatea sa de recomandările OMV şi INTERPOL. Misiunea Centrului SELEC constă în susţinerea eforturilor comune ale statelor membre în ceea ce priveşte combaterea infracţionalilăţii transfrontaliere, în scopul de a îmbunătăţi climatul de afaceri şi investiţional în Europa de Sud-Est şi, respectiv, de a obţine stabilitatea politică şi economică în regiune.

- Consiliul conducătorilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI (Hotărârea Consiliului şefilor de guverne al CSI privind Regulamentul despre Consiliul conducătorilor serviciilor vamale ale statelor membre ale CSI în redacţie nouă, Moscova, 30 mai 2002). Acest Consiliu este un organ specializat al cooperării vamale în cadrul CSI, care are drept obiectiv asigurarea coordonării interacţiunii statelor respective în domeniul politicii vamale. Şedinţele Consiliului se desfăşoară, de regulă, de două ori pe an.

- Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al Comisiei Europene. Misiunea OLAF este de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, de a lupta împotriva oricăror fraude, inclusiv celor vamale, fiind partenerul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în implementarea Protocolului privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (Bruxelles, 28 noiembrie 1994).

- Comisia Economică pentru Europa a ONU. Structura în cauză este un organ regional al ONU creat în scopul dezvoltării relaţiilor comercial-economice în regiunea europeană, precum şi între alte regiuni din lume. Reprezentantul permanent al Serviciului Vamal al Republicii Moldova participă la sesiunile Grupului de lucru pe probleme vamale, legate de transport, misiunea căruia este ghidarea procesului de armonizare şi simplificare a cerinţelor pentru procedurile de trecere a frontierelor cu diferite mijloace de transport intern în regiune. Acest Grup de lucru administrează un şir de convenţii şi acorduri ale ONU în domeniul facilitării trecerii frontierelor, precum şi elaborează proiecte de amendamente la instrumentele vizate pentru perfecţionarea lor. Reprezentantul Serviciului Vamal al Republicii Moldova participă şi la sesiunile Comitetului de gestiune a Convenţiei TIR.

- Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD). UNCTAD promovează politici de integrare a ţărilor în curs de dezvoltare în economia mondială, în special

prin acordarea asistenţei tehnice necesare, asigurând astfel o stabilite durabilă. UNCTAD a acordat Serviciului vamal asistenţă tehnică în vederea implementării celui mai performant Sistem informaţional integrat pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor ASYCUDA World, Moldova fiind prima ţară din lume care a implementat acest sistem.

- Programul Internaţional de asistenţă şi instruire în materie de anchete penale (ICITAP) din cadrul Departamentului Justiţiei al SUA. ICITAP este partenerul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în realizarea Programului de acţiuni privind implementarea Planului preliminar de ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările mileniului", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 32 din 11.01.2007. Colaborarea se efectuează în domeniul implementării Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS), combaterii corupţiei, managementului riscurilor şi auditului postvămuire, aplicării conceptului de „ghişeu unic", conlucrării cu mediul de afaceri etc.

Având în vedere principalele aspecte ale cooperării vamale internaţionale, promovate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, putem concluziona că procesul de stabilire şi dezvoltare a relaţiilor internaţionale în domeniu este destul de complicat şi diversificat, şi presupune utilizarea abordărilor complexe la acest capitol, pentru a asigura un dialog eficient cu partenerii internaţionali.

Subiecte de evaluare:1. Activitatea vamală în Republica Moldova2. Structura activităţii vamale în republica Moldova3. Sistemul vamal4. Fazele de conducere a sistemului vamal5. Rolul şi importanţa sistemului vamal în economie6. Colaborarea internaţională în domeniul dreptului vamal7. Caracteristicile impunerii8. Funcţiile impunerii9. Atribuţiile organului vamal10. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a

mărfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983)Teme pentru referate şi comunicări:1. Rolul şi importanţa reglementărilor internaţionale în activitatea vamală din Republica

Moldova2. Rolul activităţii vamale în Republica Moldova3. Rolul şi importanţa internă şi internaţională a Organizaţiei Mondiale a Vămilor4. Rolul sistemului vamal în economie5. Rolul politicii de impunere vamală6. Drepturile şi obligaţiile organelor vamale7. Structura activităţii vamale8. Misiunea politicii vamale9. Drepturile şi obligaţiile Republicii Moldova în calitate de membru OMV10. Funcţiile impunerii vamaleTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor: 1. Funcţiile impunerii vamale sunt: a) de

natură fiscală b) de natură protecţionistăc) de natură nefiscalăd) de negociere2. Politica vamală implică:a) controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport care trec frontierele vamaleb) îndeplinirea formalităţilor de vămuirec) impunerea vamală prin plata drepturilor vamale la bugetul statuluid) impunerea vamală prin facultativitatea plăţii drepturilor vamale la bugetul statului3. Obiectivele principale, la nivel de economie naţională, pe care le are sistemul vamal

sunt:

a) neînfăptuirea politicii fiscale a statuluib) întocmirea de statistici în activitatea de comerţ exteriorc) înfăptuirea politicii fiscale a statuluid) apărarea intereselor economice ale statului4. Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem unic, format din:a) serviciul vamalb) inspectoratul de poliţiec) birouri vamaled) posturi vamale5. Teritoriul vamal:a) de regulă, corespunde teritoriului naţional al statuluib) corespunde întotdeauna teritoriului naţional al statuluic) este teritoriul în interiorul căruia este în vigoare un anumit regim vamald) este teritoriul în interiorul căruia funcţionează mai multe regimuri vamale6. Este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale:a) Parlamentul b) Organizaţia Mondială a Vămilorc) Primul Ministrud) Guvernul7. în activitatea de comerţ exterior, impunerea presupune, din punct de vedere al politicii

practicate de un stat la un anumit moment:a) aplicarea unor principii de politică economică de încurajare a dezvoltării unei ramuri

sau subramuri economiceb) extinderea relaţiilor economice cu străinătateac) descurajarea anumitor exporturid) încurajarea anumitor importuri8. Republica Moldova a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Vămilor în anul:a) 1989b) 1994c) 1996d) 20049. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a

mărfurilor are următoarele caracteristici:a) nomenclatorul de mărfuri stabilit de Convenţie este aplicat de majoritatea statelor

lumiib) 98% din tot comerţul internaţional se efectuează în baza Convenţiei, care, totodată,

simplifică colectarea, contrapunerea şi analiza datelor statistice referitoare la comerţul internaţional

c) sistemul Armonizat poate fi aplicat tuturor mărfurilord) documentul este multifuncţional, adică poate fi utilizat în diferitedomenii: (I) statistica comercială şi de transport, (II) politica comercială, (III) regulile de

origine, (IV) analiza economică, (V) monitorizarea mărfurilor supravegheate etc10. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a

mărfurilor a fost încheiată:a) la Bruxelles în 1983b) la Nairobi în 1975c) la Nairobi în 1983 d) la Bruxelles în 1975 Rezolvare test grilă:11. a, b, d12. a, b, c13. b, c, d14. a, c, d15. a, c16. a, d

17. a, b, c, d18. b19. a, b, c, d20. aBibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. l.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Legea cu privire la tariful vamal Nr. 1380 din 20.11.1997, Monitorul Oficial Nr. ed.

special, din 01.01.2007.4. Legea serviciului în organele vamale Nr. 1150 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr.

106-108 din 24.08.2000.5. Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova,

nr.501 din 14.08.2009, Monitorul Oficial Nr. 127-130 din 21.08.2009B. Izvoarele doctrinale:6. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 20037. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export - import, Bucureşti: Editura

Economică, 19978. Caraiani Gh., Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în

cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 2000 9. Condor L, Drept vamal şi fiscal. Bucureşti: Lumina Lex, 2002

10. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 201111. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 200012. Perjaru, A., - Notiţe de curs la disciplina Drept Vamal13. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLULUI ORGANELE VAMALE ALE REPUBLICII MOLDOVAIII.l. Noţiunea si statutul juridic aî organelor vamale. Noţiunea şi caracteristica sistemului

organelor vamale ale Republicii Moldova. Sistemul organelor vamale al Republicii Moldova. Serviciul Vamal. Birourile vamale interne şi de frontieră. Posturile vamale. Direcţiile principale ale organizării şi conducerii activităţii vamale.

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, varna Leuşeni şi vama internă Chişinău.

Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de control vamal, a fost angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o imagine vagă despre specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit cunoştinţele din domeniu specialităţii şi au devenit punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal, în anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot m acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi de activitate ale sistemului vamal - a fost adoptat la 09.03.1993. Noua versiune a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000. Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membra cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care asigură securitatea economică a statului, implementează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova. Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la buget, dispune de mijloace (fonduri) speciale, precum şi de resurse obţinute de la activitatea unităţilor din subordine aflate la autogestiune.

în activitatea sa Serviciul Vamal se conduce după prevederile Constituţiei Republicii Moldova, a Codului vamal, Legii serviciului în organele vamale, altor acte legislative şi normative care reglementează activitatea vamală. Serviciul Vamal are misiunea de a implementa politica vamală, asigură respectarea reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, percepe drepturile de import şi drepturile de export, efectuează vămuirea, controlul şi supravegherea vamală. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională.

Funcţiile de bază ale Serviciului Vamal constau în asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, facilitarea comerţului si transportului internaţional, reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuirea la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, precum şi în realizarea altor obiective stabilite de Guvern.

Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional, în punctele de trecere a frontierei de stat au fost construite noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit iormarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de r a\ Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori, angajaţi în orcanele vamale la etapa formării lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii economice a Republicii ţvloldova.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituţie din sistemul oi-oanelor de drept şi de securitate a statului având misiunea de a asigura securitatea economică a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală. Instituţia tinde spre perfecţionarea sistemului vamal, astfel încât Serviciul Vamal al Republicii Moldova să se bucure de o apreciere înaltă şi să fie recunoscut ca fiind unul dintre cele mai moderne, eficiente şi transparente autorităţi de stat.

Serviciul vamal al Republicii Moldova ca organ de drept este formatdin'-1. Serviciul Vamal - ca autoritate centrală de specialitate care exercităconducerea activităţii vamale în Republica Moldova2. Birourile vamale (interne şi de frontieră)3. Posturile vamale4. Echipe Vamale mobileColaboratorii Serviciului Vamal împărtăşesc următoarele valori comune:- profesionalism şi eficienţă evidenţiate prin îndeplinirea calitativă a atribuţiilor organelor

vamale şi tendinţă continuă spre perfecţionare profesională:- dedicaţie maximă orientată spre dezvoltarea sistemului vamal naţional;

- etică şi integritate profesională, reprezentarea cu demnitate în relaţiile cu societatea, autorităţile naţionale şi cele internaţionale;

- obiectivitate, disciplină, demnitate şi responsabilitate;- transparenţa activităţilor şi deschidere pentru dialog.Coridorul verde - destinat pentru persoane fizice care nu dispun de bunuri şi mărfuri, sau

care dispun numai de bunuri şi mărfuri admise în ţara care nu necesită declararea vamală în formă scrisă este instituit la următoarele posturi vamale: Aeroport al Biroului Vamal Chişinau, Briceni-Rosoşeni (rutier), Criva-Mămăliga (rutier), Otaci-Moghiliov Podolsk din cadrul Biroului Vamal Briceni Giurgiuleşti (port), Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi (rutier) din cadrul Biroului Vamal Cahul.

La 7 posturi vamale de frontieră cu România sunt destinate piste speciale pentru micul trafic de frontieră. La punctele de trecere a frontierei cu Ucraina: Giurgiuleşti-Reni (auto); Criva-Mămăliga (auto) şi Larga-Kelmenţî (auto) - în baza tratatelor bilaterale este organizat control în comun, începând cu februarie 2012 în punctul de trecere Briceni-Rosoşeni se desfăşoară un experiment de efectuare a controlului comun.

Total puncte de trecere a graniţei - 76: Internaţionale - 35, Interstatale - 14 Locale - 27 din care:

Cu Ucraina: Internaţionale - 26, Interstatale - 14, Locale - 27 Cu România: Internaţionale - 9

III.2. Funcţiile organizării şi conducerii activităţii vamale, Esenţa şi conţinutul procedurii organizării activităţii vamale. Drepturile, obligaţiile şi atribuţiile Serviciului Vamaî.

Organizarea şi conducerea activităţii vamale presupune realizarea activităţilor de:a) prognozareb) planificarec) evidenţă şi controld) cooperare cu organele de drepte) conducere a activităţii financiare şi administrative. Prognozarea este un concept

complex, ce cuprinde cel mai bine spaţiulanticipării viitorului. Ea semnifică descifrarea megatendinţelor, a evoluţiei probabile şi

oferă variante pentru opţiune[3].Planificarea este apreciată de către unii autori ca fiind "cheia de boltă" a managementului

unei organizaţii şi asta deoarece prin toate acţiunile manageriale de organizare, conducere şi control se urmăreşte aducerea la îndeplinire a deciziilor planificării[5].

Funcţia de cooperare cu organele de drept este deosebit de importantă pentru un sîat modern care doreşte aderarea la Uniunea Europeană. Se are în vedere aici cooperarea între organele de drept interne si internaţionale în domeniul corupţiei, crimei organizate, traficului de fiinţe umane şi criminalităţii cibernetice. în vederea realizării funcţiilor enumerate, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, prin intermediul Direcţiilor de specialitate, exercită atribuţii care constau în:

> asigurarea realizării politicii vamale a Republicii Moldova;> organizarea unui proces eficient de aplicare a procedurilor de vămuire;> efectuarea unui control permanent asupra procedurilor şi tehnicilor vamale deraiate de

către serviciul vamal în privinţa mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri;> accelerarea traficului de mărfuri şi de călători;"> monitorizarea modului de certificare a originii mărfurilor;> efectuarea controlului subdiviziunilor din teritoriu asupra modului de executare a

prevederilor legislaţiei în vederea aplicării corecte şi efective a formelor de control vamal şi a procedurilor de vămuire;

> identificarea zonelor de risc în activitatea vamală şi a indicatorilor de risc specifici acestor zone;

> utilizarea sistematică a informaţiei acumulate de organele vamale pentru a stabili cauzele şi condiţiile apariţiei riscurilor, identificarea lor şi evaluarea consecinţelor nerespectării legislaţiei vamale;

> stabilirea unor metode unice de depistare a riscurilor, de aplicare a lor în practică prin luarea de decizii de prevenire şi de minimalizare a încălcărilor legislaţiei vamale;

> acordarea asistenţei subdiviziunilor Serviciului Vamal în procesul luării deciziilor la etapa vămuirii mărfurilor prin informarea efectivului despre zonele de risc existente, despre riscurile determinate şi cele potenţiale;

> punerea la dispoziţia factorilor de decizie a estimării gradului de probabilitate al riscurilor;

> asigurarea realizării etapelor de analiză a riscurilor (orientare, colectare, procesare, distribuire, revizuire şi aplicare în practică a produselor de analiză a riscurilor);

> gestionarea şi monitorizarea eficienţei criteriilor de selectivitate şi a parametrilor selectivităţii în SI „Asycuda World";

> asigurarea concordanţei acţiunilor întreprinse în vederea prevenirii, depistării sau minimalizării riscurilor cu prevederile legislaţiei în vigoare;

> planificarea, organizarea, coordonarea şi desfăşurarea activităţilor speciale de investigaţie în conformitate cu legislaţia în vigoare; > identificarea şi generalizarea cauzelor şi condiţiilor ce favorizează comiterea infracţiunilor şi fraudelor din domeniul vamal;

> preîntâmpinarea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor din domeniul vamal, precum şi altor infracţiuni date în competenţa organului de urmărire penală al Serviciului Vamal;

> efectuarea măsurilor operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, a altor acţiuni de urmărire penală, în scopul descoperirii indicilor infracţiunii şi persoanelor care au săvârşit-o;

> constatarea faptică şi fixarea procesuală a acţiunilor, care pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală;

> efectuarea acţiunilor de urmărire penală în vederea descoperirii ei şi fixării probelor care confirmă sau infirmă săvârşirea infracţiunii, efectuarea măsuri în vederea asigurării acţiunii civile sau a unei eventuale confiscări a bunurilor dobândite_ilicit:

> interacţionarea în activitatea sa cu organele procuraturii prin anunţarea imediată a procurorului despre infracţiunea săvârşită şi despre începerea acţiunilor de urmărire penală;

> organizează şi asigură schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale în scopul prevenirii, combaterii şi investigării fraudelor vamale, conform • procedurilor stabilite;

> colaborează cu organele de drept ale Republicii Moldova pentru obţinerea (prezentarea) datelor necesare ce ţin de prevenirea, combaterea şi investigarea fraudelor vamale;

V coordonează activitatea Serviciului Vamal în cadrul Centrului Sud-Est European de aplicare a legii (SELEC), Bucureşti;

> coordonează activitatea Serviciului Vamal în cadrul programului Organizaţiei Mondiale a Vămilor pentru schimb de informaţii RILO/ECE (Oficiul Regional pentru Europa Centrală şi de Est);

> administrează baza de date Customs Enforcement Network (CEN) a Organizaţiei Mondiale a Vămilor;

> efectuează controlul şi sistematizează datele referitor la activitatea birourilor vamale la capitolul contracararea fraudelor vamale;

> asigură evidenţa şi elaborarea rapoartelor analitice privind contracararea fraudelor vamale de către subdiviziunile responsabile din cadrul birourilor vamale. Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept.

Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale sunt cetăţeni ai Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale şi care dispun de grade speciale[2j.

Conform Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea structurii, efectivului - limită şi a Regulamentului Serviciului Vamal nr. 4 din 02.01.2007 este stabilit următorul efectiv-limită al Serviciului Vamal:

» pentru aparatul central - 211 unităţi, inclusiv personalul de bază -179 unităţi şi personalul auxiliar - 32 unităţi;• pentru organele vamale teritoriale 1766 unităţi, inclusiv personalul de bază -

1542 unităţi şi personalul auxiliar - 224 unităţi. Serviciul Vamal are următoarele atribuţii de bază: 3 asigură, în limitele competenţei sale, securitatea economică a Republicii

Moldova; » asigură respectarea şi executarea legislaţiei vamale;• elaborează şi întreprinde măsuri de combatere a fraudelor vamale şi a altor încălcări a

regulilor activităţii vamale;• asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste

frontiera vamală a Republicii Moldova;3 administrează statistica vamală;a participă la elaborarea proiectelor de acorduri internaţionale, actelegislative, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, precum şi a altor actenormative ce reglementează activitatea vamală; 3 creează condiţii pentru accelerarea

traficului de mărfuri şi de călătoripeste frontiera vamală; a contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice externe;• colaborează cu organele vamale ale ţărilor străine;• organizează activitatea de combatere a corupţiei şi protecţionismului;' instituie zone de control vamal pe tot teritoriul vamal al RepubliciiMoldova; 3 coordonează activitatea tuturor serviciilor de stat amplasate în zona decontrol la frontieră;3 asigură supravegherea activităţii unităţilor din subordine; a apără interesele legitime

ale persoanelor juridice şi fizice în domeniulactivităţii vamale; • asigură îndeplinirea prevederilor tratatelor internaţionale în

domeniul vamal la care Republica Moldova este parte;• administrează patrimoniul organelor vamale;• stabileşte originea mărfurilor, eliberând actele vamale respective;• exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.Drepturile Serviciului Vamal constau în:• exercitarea controlului asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor şi a

mijloacelor de transport în/din teritoriul vamal al ţării;>* emiterea, în limitele competenţei sale, de acte normative executorii pentru toate

persoanele juridice şi fizice;» solicitarea şi primirea de la persoanele juridice şi fizice a informaţiilor şi documentelor

necesare în scopuri vamale;•» prezentarea de propuneri privind perfecţionarea legislaţiei în vigoare ce ţine de

activitatea vamală;» înaintarea propunerilor referitoare la crearea, în modul stabilit, a laboratoarelor vamale,

instituţiilor de învăţământ, centrelor de calcul, întreprinderilor poligrafice, de construcţii şi exploatare, a altor subdiviziuni cu statut de întreprindere de stat, ce vor activa conform principiului de autogestiune, contribuind la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale;

• efectuarea, în modul stabilit, a auditului activităţii economice externe a agenţilor economici după efectuarea vămuirii mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe.

111.3. Atribuţiile organelor vamale. Aspecte juridice privind activitatea vannaîăPrincipalele atribuţii constau în faptul că:• apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în activitatea vamală;» asigură securitatea economică a statului[7].

Organul vamal are următoarele atribuţii de ba/ă:a. participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică. Aceasta

se exprimă prin aceea că Serviciul Vamal este autorul actelor normative atât a proiectelor de legi. cât şi a Hotărârilor de Guvern ce ţin de reglementarea în domeniul activităţii vamale, în funcţie de reglementările ce ţin de încasarea drepturilor de import/export (adică a plăţilor), stabilim care este politica statului într-un anumit domeniu.

b. asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale;

c. contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;d. apără interesele economice ale statului;e.. aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;f. încasează drepturile de import şi drepturile de export;g. participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor

peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;h. luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale

care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;

i. contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;

j. exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;

k. contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale;

1. contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;

m. exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;n. asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă

la elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;

0. efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul vamal;

p. promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;

q. gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor; r. exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie[2].

Competenţa activităţii organelor vamale formează strategia îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor din domeniul activităţii vamale. Modalitatea de realizare a funcţiilor proprii depinde de iniţiativa emiterii unui act juridic care ar exprima necesitatea şi validarea operaţiunilor de vămuire a mărfurilor de export/import. Activitatea organelor vamale este complexă, diferenţiată, fiind făcută în diferite forme forma concretă executiv-organizatorică depinzând de caracterul actelor persoanelor cu funcţii de răspundere asupra realizării funcţiilor organelor vamale[4].

După consecinţele juridice, formele activităţii vamale sunt:1. forme juridice - reprezintă acţiunile proprii, având ca consecinţă reglementările

faptelor juridice, realizându-se funcţiile de conducere în sfera activităţii vamale asupra îndeplinirii cerinţelor legislaţiei vamale. Exemplu: eliberarea sau retragerea autorizaţiei de activitate a brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii

2. forme nejuridice - acţiunile cu caracter organizaţional şi tehnic material fiind legate de competenţa organelor vamale, în realizarea normelor legislaţiei în vigoare. Exemplu:

elaborarea unor recomandări asupra perfecţionării: procedurii de control vamal, procedurii de vămuire, procedurii de perfectare a actelor vamale.

Serviciul vamal, în limita competenţei sale, este în drept să emită următoarele acte cu caracter normativ:

1. Ordinul dispoziţie, cu ajutorul căruia se înfăptuieşte nemijlocit reglementarea unei diversităţi de relaţii vamale. Exemplu: Ordinul serviciului vamal cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe nr. 276 din 24.10.2002; 2. Instrucţiunile şi Regulamentele prin intermediul cărora se detaliază legile. Exemplu: Hotărârea Guvernului nr. 1185 din 30.09.2003 privind aprobarea Regulamentului la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice;

3. Dispoziţia - ca tip al actului normativ ce reglementează particularităţile efectuării unei operaţiuni vamale speciale. Exemplu: Dispoziţia serviciului vamal privind perfectarea actelor vamale la mărfurile supuse accizelor nr. 59 din 04.08.2003;

4. Instrucţiunea cu caracter nenormativ emis asupra reglementării problemelor operative rnetodico-informaţionale, precum şi în scopul organizării executării ordinelor normative şi a altor acte;

5. Scrisorile cu caracter informativ şi explicativ.Subiecte de evaluare:1. Noţiunea şi caracteristica sistemului organelor vamale al Republicii Moldova2. Noţiunea şi statutul juridic al organelor vamale3. Sistemul organelor vamale din Republica Moldova4. Funcţiile organizării şi conducerii activităţii vamale5. Atribuţiile organelor vamale6. Aspecte juridice privind activitatea vamală7. Structura serviciului vamal din Republica Moldova8. Drepturile, obligaţiile şi atribuţiile sistemului vamal9. Direcţiile principale ale organizării şi conducerii activităţii vamale10. Formele activităţii vamaleTeme pentru referate şi comunicări:1. Rolul şi importanţa birourilor vamale şi de frontieră2. Rolul şi importanţa posturilor vamale3. Evoluţia în timp a serviciului vamal în Republica Moldova4. Importanţa organelor vamale în realizarea politicii statului5. Competenţa activităţii organelor vamale6. Organele vamale din Republica Moldova7. Atribuţiile organelor vamale la frontiera de stat8. Organizarea şi conducerea activităţii vamale. Mijloace de îmbunătăţire. 9. Actele

emise de Serviciul vamal10. Rolul serviciului vamalTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Serviciul vamal, în limita competenţei sale, este în drept să emită următoarele acte cu

caracter normativ:a) Scrisori cu caracter informativ şi explicativb) Ordinul dispoziţiec) Dispoziţiad) Legea2. După consecinţele juridice, formele activităţii vamale sunt:a) Forme juridiceb) Forme de luptă cu contrabanda şi alte infracţiuni din sfera activităţii vamale.c) Forme de luptă cu încălcările regulilor vamaled) Forme nejuridice

3. Organul vamal are printre atribuţiile de bază:a) asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale

persoanei în cadrul activităţii vamaleb) apără interesele economice ale statuluic) încasează drepturile de import şi drepturile de exportd) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale4. Organizarea şi conducerea activităţii vamale presupune realizarea activităţilor de:a) prognozare şi planificareb) cooperare cu organele de dreptc) evidenţă şi control convenţionale, preferenţiale şi de retorsiuned) conducere a activităţii financiare şi administrative5. Conform specialiştilor "cheia de boltă" a managementului unei organizaţii este: a)

conducereab) planificareac) controluld) toate trei6. Serviciul vamal:a) este un organ de drept cu statut de persoană juridicăb) dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldovac) activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de labugetd) toate trei7. Funcţiile de bază ale serviciului vamal constau în:a) asigurarea eficienţei operaţiunilor vamaleb) facilitarea comerţului şi transportului internaţionalc) reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldovad) stimularea dezvoltării economiei naţionale8. Serviciul Vamal al Republicii Moldova ca organ de drept este format din:a) Serviciul Vamal - ca autoritate centrală de specialitate care exercită conducerea

activităţii vamale în Republica Moldovab) Birourile vamale (interne şi de frontieră)c) Posturile vamaled) Echipe vamale mobile9. Codul Vamal în forma actuală a fost adoptat în anul:a) 2004b) 2007c) 1999d) 200010. Drepturile Serviciului Vamal constau în:a) exercitarea controlului asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor şi a

mijloacelor de transport în/din teritoriul vamal al ţării b) emiterea, în limitele competenţei sale, de acte normative executorii pentru toate persoanele juridice şi fizice

c) solicitarea şi primirea de la persoanele juridice şi fizice a informaţiilor şi documentelor necesare în scopuri vamale

d) prezentarea de propuneri privind perfecţionarea legislaţiei în vigoare ce ţine de activitatea vamală

Rezolvare test grilă:1. a, b, c2. a, d3. a, b, c, d4. a, b, c, d5. b

6. d7. a, b, c, d8. a, b, c, d9. d10. a, b, c, dBibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. l.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.B. Izvoarele doctrinale:3. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 20034. Condor L, Drept vamal şi fiscal. Bucureşti: Lumina Lex, 20025. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 20116. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 20007. Perjaru, Â., - Notiţe de curs la disciplina Drept Vamal8. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLUL IV SERVICIUL ÎN ORGANELE VAMALEIV.l. Noţiunea şi principiile organizării serviciului înorganele vamale. Conferirea gradelor speciale. Termenul de deţinere a gradelor specialeUn rol important în realizarea activităţii vamale îl reprezintăfuncţionarul organelor vamale care nemijlocit realizează operaţiunile deexport-import, cu îndeplinirea formalităţilor vamale în funcţie de regimulvamal, destinaţia lor şi categoria mărfurilor. Serviciul în organele vamale esteun gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile,drepturile şi obligaţiile organelor vamale incluse în sistemul organelor de drept.Noţiunea de serviciu vamal se utilizează în sens larg şi restrâns[4]:9 sens larg: totalitatea organelor vamale şi a altor subdiviziunisubordonate serviciului vamal care participă nemijlocit la realizareaactivităţii vamale, precum şi statutul juridic al persoanelor cufuncţii de răspundere şi modalitatea de efectuare a serviciului înorganele vamale de stat.• sens restrâns: un gen al activităţii profesionale asupra asigurăriifuncţiilor organelor vamaleElementul optimal de organizare a activităţii vamale îl reprezintă alegerea structurii

serviciului vamal, precum şi posibilitatea creării sistemului unic de organe vamale.Activitatea organelor vamale este universală şi specifică, neavând analogii, particularitatea

sa exprimându-se în varietatea funcţiilor sociale, economice, financiare, fiscale îndeplinite.Principiile organizării serviciului în organele vamale sunt: 1. principiul unicităţii - asigură

legătura şi interdependenţa organelor vamale unul de altul prin realizarea funcţiilor de bază 2. principiul structural - asigură formarea structurii organizaţionale a sistemului organelor vamale, legătura lor în formarea procesului tehnologic unic în scopul înfăptuirii activităţii vamale

3. principiul ierarhiei -- evidenţiază relaţiile de subordonare pe verticală şi coordonarea acţiunilor pe orizontală care se bazează pe evidenţierea componenţei şi funcţiilor organelor vamale la înfăptuirea activităţii vamale

4. principiul interdependenţei - conlucrarea organelor vamale cu alte structuri de stat (serviciul veterinar, fitosanitar, ecologic, AITA) în scopul rezolvării problemelor ce ţin de activitatea economică externă.

5. principiul credibilităţii - societatea îşi manifestă necesitatea de credibilitate în controlul vamal ca justificare a participării fiecărui membru al societăţii la formarea resurselor financiare ale bugetului de stat. Existenţa unui cadra etic pe care trebuie să-1 respecte personalul vamal constituie o garanţie a creşterii încrederii societăţii în controlul vamal;

6. principiul profesionalismului - exercitarea funcţiei de colaborator vamal este efectuată de persoane înzestrate cu un înalt grad de profesionalism, ale căror capacităţi intelectuale şi experienţă dobândite prin pregătire le asigură competenţa necesară activităţii de control vamal;

7. principiul calităţii serviciilor societatea, în general, şi contribuabilii, în particular, solicită efectuarea controlului vamal la cele mai înalte cote de calitate şi standarde de performanţă astfel, încât să se asigure atât realizarea funcţiei de control vamal, cât şi derularea nestingherită a activităţii contribuabilului pe perioada controlului;

8. principiul confidenţialităţii - acesta este principiul, conform căruia colaboratorii vamali sunt obligaţi să nu dezvăluie informaţiile pe care le deţin în virtutea exercitării atribuţiilor de serviciu, fără o autorizare a celor în drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege[3]. Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale (denumite în cele ce urmează colaboratori vamali) sunt cetăţeni ai Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale şi care dispun de grade speciale.

Gradele speciale ale serviciului vamal sunt următoarele:a) plutonier al serviciului vamal;b) plutonier major al serviciului vamal;c) sublocotenent al serviciului vamal;d) locotenent al serviciului vamal;e) locotenent major al serviciului vamal;f) căpitan al serviciului vamal;g) maior al serviciului vamal;h) locotenent-colonel ai serviciului vamal; i) colonel al serviciului vamal; j)

general-maior al serviciului vamal; k) general-locotenent al serviciului vamal; 1) general-colonel al serviciului vamal[7].

Funcţiile din organele vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor funcţii se grupează astfel:

a) efectivul inferior: plutonier al serviciului vamal; plutonier major alserviciului vamal;b) efectivul de comandă mediu: sublocotenent al serviciului vamal;locotenent al serviciului vamal; locotenent major al serviciului vamal; căpitan al

serviciului vamal;c) efectivul de comandă superior: maior al serviciului vamal;locotenent-colonel al serviciului vamal; colonel al serviciului vamal;d) efectivul de comandă suprem: general-maior al serviciului vamal;general-locotenent al serviciului vamal; general-colonel al serviciului vamal.La pensionarea colaboratorului vamal, la gradul lui special se adaugă cuvintele "în

retragere".Gradul special se conferă în conformitate cu funcţia deţinută. Gradele speciale conferite

colaboratorului vamal se clasifică în grade speciale iniţiale şi grade speciale ulterioare. Gradele speciale de până la gradul de colonel al serviciului vamal inclusiv se conferă de către directorul general. Gradele speciale de la gradul de general-maior al serviciului vamal în sus se conferă de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea directorului general aprobată de Guvern. Gradele speciale ulterioare de până la gradul de colonel al serviciului vamal inclusiv pot fi conferite şi în perioada de studii în instituţiile de învăţământ de profil (cu îndreptarea Departamentului Vamal), în conformitate cu funcţia deţinută până la începutul studiilor. După absolvirea instituţiei de învăţământ sau a doctoratului, gradul special ulterior se conferă în conformitate cu funcţia în care este numit colaboratorul vamal.

La numirea în funcţia care prevede conferirea de grade speciale de la gradul de maior al serviciului vamal în sus, iniţial se poate conferi un grad special nu mai înalt de gradul de maior în cazul în care persoana nu a deţinut uc rang, un grad de calificare de funcţionar public, un grad special sau un grad militar mai înalt.

Gradele speciale ulterioare se conferă succesiv în concordanţă cu funcţia deţinută, şi la expirarea termenului de deţinere a gradului precedent. Gradul special ulterior se poate conferi:

• ca menţiune pentru atitudine conştiincioasă faţă de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu până la expirarea termenului de deţinere a gradului precedent, dar nu mai înalt de gradul special corespunzător funcţiei deţinute;

• la expirarea termenului de deţinere a gradului special, pentru merite deosebite, cu o treaptă superioară gradului special corespunzător funcţiei deţinute.

în cazul deţinerii unui rang, unui grad de calificare de funcţionar public, unui grad special, unui grad militar sau unui grad ştiinţific, gradul ulterior se conferă cu o treaptă superioară gradului special corespunzător funcţiei deţinute, până la gradul de colonel al serviciului vamal inclusiv, înainte de termen sau cu o treaptă superioară gradului special corespunzător funcţiei deţinute, se conferă, de către directorul general, grad special până la gradul de colonel al serviciului vamal inclusiv. Gradul special ulterior poate fi conferit înainte de expirarea termenului de deţinere a gradului precedent sau cu o treaptă superioară gradului special corespunzător funcţiei deţinute nu mai mult de două ori pe parcursul serviciului în organele vamale.

Primul grad special de plutonier al serviciului vamal se conferă la angajare în organul vamal şi la numire în funcţia ce corespunde gradului special de plutonier sau de plutonier major al serviciului vamal.

Primul grad special de sublocotenent al serviciului vamal se conferă: • plutonierilor şi plutonierilor majori ai serviciului vamal care au absolvit cursurile speciale de pe lângă Departamentul Vamal, conform unui program aprobat de directorul general, sau instituţii de învăţământ mediu de profil, numiţi în funcţia care corespunde gradului special începând cu cel de sublocotenent al serviciului vamal în sus;

• angajaţilor în organele vamale după ce au absolvit o instituţie de învăţământ mediu de profil, numiţi în funcţia care corespunde gradului special începând cu cel de sublocotenent al serviciului vamal în sus.

Grad special de locotenent al serviciului vamal se conferă: 9 sublocotenenţilor serviciului vamal la expirarea termenului de

deţinere a acestui grad special;« angajaţilor în organele vamale cu studii superioare profesionale numiţi în funcţia care

corespunde gradului special începând cu cel de locotenent al serviciului vamal în sus.Termenele de deţinere a gradelor speciale pentru efectivul inferior, efectivul de comandă

mediu şi efectivul de comandă superior sunt:a) plutonier al serviciului vamal -1 an;b) sublocotenent al serviciului vamal - l an;c) locotenent al serviciului vamal - 2 ani;d) locotenent major al serviciului vamal - 2 ani;e) căpitan al serviciului vamal - 3 ani;f) maior al serviciului vamal - 4 ani;g) locotenent-colonel al serviciului vamal - 5 ani.Pentru gradul special de plutonier major al serviciului vamal şi pentru gradele speciale de

la colonel al serviciului vamal în sus nu se stabilesc termene de deţinere. Pentru colaboratorii vamali care au studii superioare profesionale şi exercită serviciu în organele vamale la specialitatea specifică activităţii vamale, termenul de deţinere a gradului special de locotenent al serviciului vamal este de un an. Gradul special ulterior corespunzător funcţiei deţinute se conferă colaboratorului vamal după expirarea termenului de deţinere a gradului precedent.

Nu poate fi propus pentru conferire de grad special ulterior colaboratorul vamal care are sancţiuni disciplinare (cu excepţia celor declarate oral) sau căruia i s-a intentat acţiune penală ori i se face anchetă de serviciu privitor la încălcarea disciplinei în serviciu, în caz de achitare, colaboratorul vamal poate fi propus pentru conferire a gradului special ulterior.

IV.2. Drepturile şi obligaţiile colaboratorilor organelor vamale. Condiţiile serviciului în organele vamale. Recrutarea în

organele vamale. Protecţia socială a colaboratorilor organelorvamale. Sistemul organelor vamale în Republica Moldova, rolul şi importanţa acestuia în

realizarea activităţii vamalePersoanele cu funcţii de răspundere, numiţi colaboratori vamali, pot fi numai cetăţenii

Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale şi care dispun de grade speciale. La angajarea în organul vamal poate fi stabilit un termen de încercare de până la 6 luni, în funcţie de nivelul de pregătire profesională şi al funcţiei pe care urmează s-o deţină. Angajatul se numeşte în funcţie ca stagiar, fără acordarea gradului special.

Angajarea în serviciu se efectuează cu prezentarea următoarelor acte:9 cererea de angajare• buletinul de identitate « diploma de studii9 certificatul medical* carnetul de muncă* cazierul judiciar* dosarul personal Nu pot fi angajate:* persoanele care au antecedente penale• persoanele recunoscute prin hotărârea instanţei judecătoreşti: persoane incapabile• persoana cu capacitate de exerciţiu limitată. Colaboratorul vamal nu este în drept:•> să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţiididactice, ştiinţifice sau de creaţie; a să exercite personal sau prin intermediul unui terţ

activitate deîntreprinzător;• să fie membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale; » să fie

împuternicitul sau reprezentantul unui terţ în organul vamal;• să utilizeze în alte scopuri decât cele de serviciu mijloacele tehnice, materiale şi de

asigurare informaţională, mijloacele financiare, alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu;

• să primească de la persoane fizice sau juridice daruri, remuneraţii, împrumuturi, servicii, mijloace pentru plata odihnei, distracţiilor, cheltuielilor de transport şi alte recompense legate de exercitarea obligaţiilor de serviciu;

• să plece în deplasări de serviciu în străinătate din contul unor persoane fizice şi juridice, cu excepţia deplasărilor efectuate în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sau cu acordurile mutuale interstatale, sau cu acordurile autorităţilor publice cu organizaţii internaţionale;

• să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase[7].Pentru executarea serviciului, în organele vamale, colaboratorului vamal i se acordă o

totalitate de drepturi ce formează măsurile de comportare a organelor vamale, iar obligaţiile formează măsurile de comportare oficială de serviciu. Pentru îndeplinirea k nivel a activităţii sale de serviciu, colaboratorului vamal i se acordă următoarele drepturi:

« ' să ia cunoştinţă de documentele ce stabilesc tipurile şi obligaţiile sale de criteriile de apreciere a calităţii exercitării serviciului ce contribuie la avansarea în serviciu.

• să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare pentru îndeplinirea obligaţiunii de serviciu

» să ia decizii singur în corespundere cu obligaţiunile de serviciu Ia acordarea liberului de vamă sau a unei etape m procedura de vămuire a mărfurilor

* să inspecteze agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizaţional-juridică, care efectuează operaţiuni de export/import

« să participe la concurs pentru a ocupa o funcţie vacantă şi să fie avansat în funcţie conform rezultatelor obţinute şi nivelului de calificare

» să ia cunoştinţă de dosarul personal, de avizele şefilor, să-şi ridice pregătirea profesională din mijloacele serviciului vamal • să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma

specială în cazul şi în forma stabilită de lege.Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani,

apţi după calităţile individuale şi profesionale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organelor vamale.

Angajarea în serviciu în organele vamale este benevolă şi se face în bază de contract individual de muncă. La angajare în organul vamal, se prezintă:

a) cererea;b) buletinul de identitate;c) carnetul de muncă;d) diploma de studii;e) certificatul medical;f) cazierul judiciar;g) dosarul personal.în cazul decesului colaboratorului vamal în exerciţiul funcţiunii, familia sa şi persoanele

întreţinute de el primesc un ajutor unic echivalent cu mijloacele băneşti de întreţinere pe 10 ani ale decedatului în dependenţă de ultima lui funcţie în organul vamal. Minorilor întreţinuţi de cel decedat li se acordă un ajutor lunar suplimentar echivalent cu suma medie a salariului lunar al acestuia, în dependenţă de ultima lui funcţie în organal vamal, până minorul împlineşte 18 ani sau până îşi poate asigura de sine stătător un venit.

în cazul în care colaboratorului vamal i se cauzează leziuni corporale în exerciţiul funcţiunii care îl fac incapabil de a-şi exercita atribuţiile de serviciu, acestuia i se acordă un ajutor unic echivalent cu mijloacele băneşti de întreţinere pe 5 ani, în dependenţă de ultima lui funcţie în organul vamal, şi i se mai acordă timp de 10 ani diferenţa dintre salariul mediu lunar din ultima lui funcţie în organul vamal şi cuantumul pensiei.

Colaboratorii vamali trebuie să fie asiguraţi obligatoriu de la bugetul de stat şi din alte surse prevăzute în acest scop. Suma asigurată se plăteşte [3]: • în cuantum de 12,5 salarii medii lunare calculate pentru ultimul an în cazul morţii asiguratului în exerciţiul funcţiunii sau în decursul unui an de după eliberare din organul vamal din cauza leziunilor corporale, contuziilor, bolilor contractate în exerciţiul funcţiunii, moştenitorilor lui (în baza actului de dobândire a dreptului de moştenire); • în cuantum de 7,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul I, în cuantum de 5 salarii medii lunare - invalidului de gradul II, în cuantum de 2,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul III în cazul stabilirii gradului de invaliditate contractată în exerciţiul funcţiunii sau în decursul unui an de la eliberare din organul vamal a persoanei asigurate;

• în cuantum egal cu mijloacele băneşti de întreţinere anuală - în cazul lezării corporale grave în exerciţiul funcţiunii şi în cuantum egal cu mijloacele băneşti de întreţinere semestrială - în cazul lezării corporale mai puţin grave în exerciţiul funcţiunii a persoanei asigurate.

Mijloacele băneşti de întreţinere anuală a colaboratorului vamal se calculează conform ultimei lui funcţii din organul vamal şi includ toate drepturile lui băneşti care i se cuveneau în anul producerii cazului asigurat.

Colaboratorului vamal şi membrilor lui de familie cu care locuieşte împreună li se acordă garanţii şi compensaţii, stabilite de legislaţie. Colaboratorului vamal căruia i s-au pricinuit leziuni corporale, contuzii sau care s-a îmbolnăvit în exerciţiul funcţiunii ori ca urmare a exerciţiului şi care are nevoie de tratament în instituţie sanatorială şi curativă i se eliberează gratuit şi în mod prioritar de către Departamentul Vamal bilet de tratament.

Subiecte de evaluare:1. Principiile organizării serviciului în organele vamale2. Funcţionarii organului vamal3. Protecţia socială a colaboratorilor organelor vamale4. Conferirea gradelor speciale5. Recrutarea în organele vamale6. Condiţiile serviciului în organele vamale7. Protecţia socială a colaboratorilor organelor vamale8. Rolul şi importanţa sistemului organelor vamale în realizarea activităţii vamale9. Termenul de deţinere a gradelor speciale10. Colaboratorul vamal Teme pentru referate şi comunicări:1. Motivaţia personalului vamal2. Condiţiile ocupării funcţiei de colaborator vamal3. Importanţa respectării principiilor de organizare a serviciului vamal4. Interdicţiile impuse colaboratorului vamal5. Protecţia colaboratorului vamal pe parcursul desfăşurării activităţii6. Principiile organizării serviciului în organele vamale7. Drepturile şi obligaţiile colaboratorului vamal8. Condiţii de conferire a gradelor speciale9. Protecţia socială a colaboratorilor organelor varnaîe10. Rolul şi importanţa sistemului organelor vamale în realizarea activităţii vamaleTeste griîă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Printre principiile organizării serviciului în organele vamale sunt:a) principiul structuralb) principiul unicităţiic) principiul ierarhieid) principiul interdependenţei2. Nu pot fi angajate în serviciul vamal:a) persoane care au cetăţenia Republicii Moldovab) persoanele care au antecedente penalec) persoanele recunoscute prin hotărârea instanţei judecătoreşti: persoane incapabiled) persoana cu capacitate de exerciţiu limitată3. La angajare în organul vamal, se prezintă obligatoriu:a) cazierul judiciarb) diploma de studiic) certificatul medicald) cererea 4. Termenul de deţinere a gradului special pentru funcţia de maior al

serviciului vamal este de:a) 2 anib) 4 anic) 5 anid) 3 ani5. Termenul de deţinere a gradului special pentru funcţia de căpitan al serviciului vamal

este de:a) 2 ani;b) 3 anic) 4 anid) 5 ani6. Colaboratorul vamal are ca drepturi printre altele:a) să ia cunoştinţă de documentele ce stabilesc tipurile şi obligaţiile sale de criteriile de

apreciere a calităţii exercitării serviciului ce contribuie la avansarea în serviciu

b) să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare pentru îndeplinirea obligaţiunii de serviciu

c) să ia decizii singur corespunzător cu obligaţiunile de serviciu la acordarea liberului de vamă sau a unei etape în procedura de vămuire a mărfurilor

d) să inspecteze agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizaţional-juridică, care efectuează operaţiuni de export/import

7. Pot fi colaboratori vamali persoanele care:a) cetăţenii Republicii Moldovab) au împlinit vfrsta de 18 anic) sunt apte după calităţile individuale şi profesionaled) după nivelul de studii şi starea de sănătate pot să exercite funcţiile organelor vamale8. Nu poate fi propus pentru conferire de grad special ulterior colaboratorul vamal care:a) are sancţiuni disciplinare b) are sancţiuni disciplinare (cu excepţia celor declarate oral)c) are intentată acţiune penală împotriva sa ori i se face anchetă de serviciu privitor la

încălcarea disciplinei de serviciud) este în caz de achitare9. Colaboratorul vamal nu este în drept printre altele:a) să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de

creaţieb) să exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitate de întreprinzătorc) să fie membru al organului de conducere al unei organizaţii comercialed) să fie împuternicitul sau reprezentantul unui terţ în organul vamal10. Funcţiile din organele vamale şi gradele special corespunzătoare acestor funcţii se

grupează astfel:a) efectivul inferior: plutonier al serviciului vamal; plutonier major al serviciului vamalb) efectivul de comandă mediu: sublocotenent al serviciului vamal; locotenent al

serviciului vamal; locotenent major al serviciului vamal; căpitan al serviciului vamal;c) efectivul de comandă superior: maior al serviciului vamal; locotenent-colonel al

serviciului vamal; colonel al serviciului vamald) efectivul de comandă suprem: general-maior al serviciului vamal; general-locotenent

al serviciului vamal; general-colonel al serviciului vamalRezolvare test grilă:1. a, b. c, d2. b, c, d3. a, b, c, d4. b5. b6. a, b, c, d7. a, b, c, d8. b. c9. a, b, c, d10. a, b, c, d

Bibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Legea serviciului în organele vamale Nr. 1150 din 20.07.2000, Monitorul Oficial

Nr.106-108 din 24.08.2000.4. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului

vamal, nr. 456 din 27.07.2009, Monitorul Oficial Nr. 121-123 din 07.08.2009.

B. Izvoarele doctrinale:5. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 20036. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 20007. Perjaru, A., - Notiţe de curs la disciplina Drept Vamal8. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLUL VREGLEMENTAREA JURIDICĂ A TRECERII MĂRFURILOR, MIJLOACELOR

DE TRANSPORT ŞI BĂNEŞTI PESTE FRONTIERA VAMALĂ A SEPUBLICnMOLDOYAV.l. Principii generale de trecere peste frontiera vamală a persoanelor fizice şi juridice.

Modalităţi de trecere peste frontiera vamală a bunurilor materiale, mărfurilor şi mijloacelor băneşti; mijloacelor de transport auto, principii generale de aplicare a Convenţiei TIS; bijuteriilor, metalelor şi pietrelor preţioase; valorilor culturale.

Persoanele şi mijloacele de transport care intră sau ies din Republica Moldova pot traversa frontiera şi bunurile care urmează să fie introduse sau scoase din Republica Moldova pot fi transportate peste frontieră, doar prin puncte de trecere în timpul programului de lucru. Prin derogare de la această prevedere, pot fi permise excepţii de la obligaţia de a trece frontiera doar prin punctele de trecere, în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazurile prevăzute de lege.

Controlul trecerii frontierei este efectuat înainte de trecerea frontierei sau imediat după traversarea acesteia. Grănicerii iau decizia şi permit persoanei să traverseze frontiera. Pentru direcţia de ieşire din ţară controlul trecerii se efectuează până la traversarea frontierei, iar pentru direcţia intrare în ţară controlul trecerii frontierei se efectuează până la traversarea frontierei sau imediat după traversarea ei. Controlul trecerii frontierei poate fi efectuat, în alt mod, în conformitate cu prevederile tratatelor bilaterale încheiate de Republica Moldova[16]. Nu constituie încălcări ale regimului frontierei de stat trecerea forţată a

Ontierei de către persoane şi mijloace de transport pe uscat, intrareaintenţionată în apele de frontieră ale Republicii Moldova a navelor, zborulrtat în spaţiul aerian al Republicii Moldova al aeronavelor şi al altor aparatezbor efectuate în următoarele cazuri de forţă majoră: accident, avarie,lafflitate naturală, condiţii de îngheţ, necesitate de transportare a persoanelorIvate, acordarea de ajutor medical de urgenţă unor membri ai echipajului sausagerilor, precum şi din alte motive forţate.Poate fi trecut peste frontiera vamală, orice bun a cărui introducere pe şi coatere de pe

teritoriul vamal nu sunt interzise şi nici limitate şi al cărui tranzit rin acest teritoriu nu este prohibit. Bunurile trecute peste frontiera vamală sunt npuse supravegherii vamale. Trecerea bunurilor peste frontiera vamală se fectuează sub supraveghere vamală în punctele de trecere a frontierei de stai, ituate pe căi feroviare, rutiere, maritime, fluviale, aeriene şi de altă natură recum şi în alte locuri de pe teritoriul vamal. Cu autorizaţia organelor vamale, . nurile pot fi trecute peste frontiera vamală şi în alte locuri.

Anumite mărfuri şi mijloace de transport sunt prohibite de legislaţie defi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitatestatului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului-.flConjurător, a obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică,je apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecţie a pieţei interne,4e apărare a altor interese ale Republicii Moldova.Mărfurile, valuta, obiectele de valoare şi bunurile moştenite pot fi •ntroduse pe şi scoase

de pe teritoriul vamal în condiţiile legislaţiei în vigoare. Obiectele ce constituie bunuri moştenite în republică sau în străinătate sunt introduse pe, sau scoase de pe teritoriul vamal în baza actelor,

legalizate în (nodul stabilit, care atestă dreptul de moştenire şi faptul că obiectele respective sunt componente ale bunurilor moştenite.

Persoanele fizice au dreptul să treacă peste frontiera vamală orice lucru je uz personal, cu excepţia celor a căror introducere pe, scoatere de pe teritoriul vamal şi al căror tranzit prin acest teritoriu sunt interzise. Guvernul ooate stabili restricţii cantitative şi valorice la trecerea peste frontiera vamală a utior lucruri de uz personal, precum şi temeiurile în care este permisă trecerea lor. Prevederile menţionate se referă la bagajul de mână şi bagajul persoanelor fjzice în tranzit prin teritoriul vamal, care nu se află în zona de tranzit a aeroportului internaţional.

Este interzisă trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor şi obiectelor: a) a căror introducere pe şi scoatere de pe teritoriul vamal sau al căror tranzit prin acest teritoriu sunt prohibite;

b) asupra cărora nu au fost perfectate actele vamale;c) la a căror trecere peste frontiera vamală sunt încălcate prevederile codului vamal şi

ale altor acte legislative[4].Trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală pentru circulaţie liberă este

autorizată:a) dacă pentru introducerea pe sau scoaterea lor de pe teritoriul vamal au fost plătite

taxele vamale, în conformitate cu legislaţia în vigoare;b) dacă pentru introducerea lor pe sau scoaterea lor de pe teritoriul vamal au fost

prezentate vămii dovezi, în condiţiile legislaţiei în vigoare;c) dacă pentru perfectarea actelor de trecere peste frontiera vamală şi păstrarea lor au fost

plătite taxele vamale.Mărfurile şi obiectele pot fi declarate la vamă pentru circulaţie liberă:> la trecerea peste frontiera vamală;> după autorizarea introducerii lor provizorii pe sau scoaterii provizorii de pe teritoriul

vamal;> pe durata păstrăm lor sub supraveghere vamală.Introducerea provizorie pe sau scoaterea provizorie de pe teritoriul vamal a mărfurilor se

autorizează pe un termen de până la un an de ia trecerea lor peste frontiera vamală. La rugămintea persoanelor fizice şi juridice, Departamentul Controlului Vamal poate prelungi acest termen, ţinând cont de durata activităţii economice, ştiinţifice, umanitare şi de altă natură desfăşurate cu utilizarea acestor bunuri, dar cel mult cu şase luni.

Scoaterea sau reîurnarea mărfurilor şi mijloacelor de transport în Republica Moldova se efectuează din contul persoanei care trece mărfurile peste frontiera vamală sau din contul transportatorului. Dacă mărfurile şi mijloacele de transport nu pot fi scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal, ele sunt păstrate în depozite provizorii cel mult 3 zile.

Introducerea şi/sau plasarea sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, de admitere temporară, sub destinaţia vamală zonă liberă:

• a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8702destinate transportării a mai mult de 20 de persoane şi la poziţiiletarifare 8704 şi 8705, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cutermenul de exploatare de peste 10 ani; • a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare

8701 10 000, 8701 20, 8701 30, 8701 90 500, 8701 90 900, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 12 ani;

• a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare 8701 90 110 - 8701 90 390, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 20 de ani;

• a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 7 ani;

• a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 7 ani,

este interzisă, cu excepţia cazurilor acestea se introduc şi se plasează sub regimul vamal de admitere temporară:

1. de către misiunile diplomatice, oficiile consulare, organizaţiile internaţionale cu statut diplomatic, precum şi de către membrii personalului acestora (şi de membrii familiilor lor) acreditaţi în Republica Moldova;

2. de către persoanele fizice nerezidente pentru necesităţi de serviciu sau pentru uz personal, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) persoanele nerezidente să fie proprietari ai acestor mijloace de transport;b) persoanele nerezidente să aibă şedere temporară în Republica Moldova, confirmată

prin actele respective;c) mijloacele de transport să se afle la evidenţă permanentă în alte state. Persoanele fizice

şi juridice care au obţinut titlul de proprietate asupramijloacelor de transport auto introduse în Republica Moldova sunt responsabile pentru

achitarea drepturilor de import dacă acestea nu au fost vămuite la organele vamale. Mijloacele de transport auto care, la introducerea în Republica Moldova, nu au fost plasate în regim vamal sau destinaţie vamală nu pot fi înmatriculate la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. Se interzice înmatricularea primară a mijloacelor de transport auto, a caroseriilor şi a motoarelor prohibite introducerii pe teritoriul Republicii Moldova.

înmatricularea de stat a mijloacelor de transport auto, în temeiul titlurilor de proprietate, se efectuează cu condiţia prezentării actelor vamale, stabilite de Autoritatea centrală a Serviciului Vamal, care confirmă autorizarea plasării mijlocului de transport în circuitul liber pe teritoriul Republicii Moldova de către Serviciul Vamal.

Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:a) mijloace de transport auto cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar

mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de import la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Mijloacele de transport menţionate trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritatea competentă a statului de expediere;

b) mijloace de transport auto, obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele respective), cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, cu condiţia că ele se vor afla la evidenţă permanentă în alt stat şi vor fi declarate la intrare în ţară conform modului stabilit, fără achitarea drepturilor de import. Aceste mijloace de transport nu se plasează în nici un regim vamal.

Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;

b) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de pasageri şi de mărfuri în folos public;

c) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal de admitere temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără completarea şi, respectiv, eliberarea de acte vamale;

d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de termenul de aflare a mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova. în cazul în care persoana fizică nerezidentă părăseşte teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova, ea este obligată să plaseze acest mijloc de transport auto sub supraveghere vamală în regimurile vamale antrepozit

vamal sau depozit provizoriu ori să depună gaj, pe un termen de 180 de zile, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import, în cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat.

Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru achitarea drepturilor de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de organele vamale.

Persoanele fizice au dreptul:1) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova'.a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de

valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;

2) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de

valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sunt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţi economici autorizaţi a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;

c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii, prin care se confirmă costul

lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;l d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prinintermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite),produse de agenţi economici autorizaţi şi destinate activităţii comercialesau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achităriidrepturilor de export şi declarării în modul stabilit.Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul RepubliciiMoldova valori culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţieieliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectăriimăsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării înmodul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şireligiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilorlegii, în cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum căacesta prezintă valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţiarespectivă eliberată de autoritatea competentă a statului de expediere, organulvamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţieieliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, prin carese va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoareculturală.Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori

culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectăm legii şi a prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

V.2. Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor.Autorizarea trecerii peste frontiera vamalăDestinaţia mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală se

determină reieşind din categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei. Mărfurile sunt calificate a fi destinate uzului personal dacă ele sunt introduse (scoase) în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoană ori de către membrii familiei acesteia (pentru consum final). Membri ai familiei sunt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele asupra cărora este instituită, conform legii, tutela sau curatela.

La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare următoarele:a. categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare;b. cantitatea mărfii: articole omogene de aceeaşi denumire, de aceeaşi mărime, model,

culoare etc.;c. circumstanţele legate de călătorie: scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi

ţara în care pleacă persoana.Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de

producţie se pune în seama persoanei fizice care deplasează marfa.Autorizarea trecerii frontierei constă în recunoaşterea legalităţii trecerii frontierei de către

persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri. Temei pentru autorizarea trecerii frontierei servesc actele de călătorie valabile, alte documente stabilite în acte legislative şi normative, în tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine poate fi stabilită o modalitate simplificată de autorizare a trecerii frontierei de către cetăţenii Republicii Moldova şi cetăţenii statelor vecine.

în punctele de trecere a frontierei de stat sunt create de către autorităţile administraţiei publice centrale şi funcţionează puncte de control ale trupelor de grăniceri, organe vamale şi de altă natură, care efectuează, în limita competenţei lor, controlul asupra trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri.

Administraţia gărilor feroviare, autogărilor (staţiilor), porturilor (cheiurilor) fluviale, aeroporturilor (aerodromurilor), prin care se autorizează trecerea frontierei de stat, atribuite în mod gratuit organelor de control încăperi necesare şi locuri expres amenajate pentru efectuarea controlului de frontieră, vamal şi a altor tipuri de control. Reprezentanţii administraţiei pot participa la efectuarea controlului fără a interveni în acţiunile organelor de control.

Autorizarea trecerii peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri prevede:

1) efectuarea controlului de frontieră, care constă în:a. controlul şi perfectarea documentelor pentru dreptul de intrare şi de ieşire din

Republica Moldova;b. controlul mijloacelor de transport cu scopul de a preveni, a depista şi a curma

încălcările regulilor de trecere a frontierei de stat; c. ţinerea sub observaţie a mijloacelor de transport şi, după caz, însoţirea acestora în scopul de a nu admite pătrunderea persoanelor în mijloacele de transport, încărcarea (descărcarea) unor mărfuri sau altor bunuri în timpul controlului sau după efectuarea acestuia;

d. controlul asupra persoanelor pentru care intrarea sau ieşirea din Republica Moldova sunt interzise;

e. efectuarea controlului corporal al cetăţenilor care trec frontiera de stat, în cazuri deosebite, în funcţie de situaţie şi de necesităţi. Regulile şi modul de efectuare a controlului corporal al cetăţenilor sunt stabilite de legislaţie;

2) efectuarea controlului vamal al mărfurilor şi altor bunuri ce aparţin persoanelor care le deplasează peste frontiera de stat;

3) efectuarea, după caz, a controlului sanitar de carantină, veterinar, fito-sanitar si a altor tipuri de control. Controlul sanitar al mijloacelor de transport feroviar si aerian de trafic internaţional trebuie să preceadă controlul de frontieră şi vamal.

Autorizarea trecerii frontierei de stat de către delegaţiile de stat, parlamentare, guvernamentale, precum şi de către însoţitorii acestor delegaţii, se efectuează sub conducerea şefului punctului de control al trupelor de grăniceri sau a unei persoane care îl înlocuieşte la prezentarea documentelor întocmite în formă legală, fără nici o întârziere. Autorizarea trecerii frontierei de stat de către unităţile şi subunităţile militare ale Republicii Moldova sau ale altui stat, precum şi a armelor, muniţiilor, tehnicii de luptă şi a încărcăturilor militare se efectuează numai în baza autorizaţiei speciale a Guvernului Republicii Moldova, coordonată cu Guvernul statului vecin. Efectivul trece frontiera de stat conform listelor nominale autentificate de departamentele militare respecţive[ 17].

Controlul mijloacelor de transport, al mărfurilor şi altor bunuri pe tot perimetrul frontierei de stat se efectuează de către trupele de grăniceri, cu excepţia locurilor special amenajate pentru trecerea frontierei, unde aceste activităţi se efectuează de către organele vamale. Trupele de grăniceri efectuează aceste activităţi în punctele de trecere a frontierei de stat la solicitarea organelor vamale sau în situaţii excepţionale.

Controlul trecerii frontierei al trenurilor şi al garniturilor de tren se efectuează în locuri special amenajate, iar al navelor în porturi. Subiecte de evaluare:

1. Modalităţi de trecere peste frontiera vamală a valorilor culturale2. Autorizarea trecerii peste frontiera vamală3. Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor4. Modalităţi de trecere peste frontiera vamală a bunurilor materiale, mărfurilor şi

mijloacelor băneşti5. Modalităţi de trecere peste frontiera vamală a mijloacelor de transport auto6. Principii generale de trecere peste frontieră a persoanelor7. Modalităţi de trecere peste frontieră a bijuteriilor metalelor şi pietrelor preţioase8. Controlul trecerii frontierei9. Dreptul persoanelor fizice la trecerea frontierei10. încălcări ale regulilor de trecere a frontierei de statTeme pentru referate şi comunicări1. Autorizarea trecerii peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport,

mărfurilor şi altor bunuri2. Importanţa stabilirii destinaţiei mărfurilor3. Drepturile şi obligaţiile persoanelor nerezidente la trecerea frontierei de stat a

Republicii Moldova4. Bunurile care pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova5. Bunurile care pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova6. Bunurile interzise scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova7. încălcările regulilor de trecere a frontierei de stat8. Declararea mărfurilor9. Efectuarea controlului de frontieră10. Dreptul persoanelor fizice la trecerea frontiereiTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Este interzisă trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor şiobiectelor:a) a căror introducere pe şi scoatere de pe teritoriul vamal sau al căror tranzit prin acest

teritoriu sunt prohibite b) asupra cărora nu au fost perfectate actele vamalec) a căror introducere pe şi scoatere de pe teritoriul vamal sau al căror tranzit prin acest

teritoriu nu sunt prohibited) la a căror trecere peste frontiera vamală sunt încălcate prevederile codului vamal şi ale

altor acte legislative2. Trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală pentru circulaţie liberă este

autorizată:

a) dacă pentru introducerea pe sau scoaterea lor de pe teritoriul vamal au fost plătite taxele vamale, în conformitate cu legislaţia în vigoare

b) dacă pentru introducerea lor pe sau scoaterea lor de pe teritoriul vamal au fost prezentate vămii dovezi, în condiţiile legislaţiei în vigoare

c) dacă pentru perfectarea actelor de trecere peste frontiera vamală şi păstrarea lor au fost plătite taxele vamale

d) dacă pentru perfectarea actelor de trecere peste frontiera vamală şi păstrarea lor nu au fost plătite taxele vamale

3. Mărfurile şi obiectele pot fi declarate la vamă pentru circulaţie liberă:a) la trecerea peste frontiera vamalăb) după autorizarea introducerii lor provizorii pe sau scoaterii provizorii de pe teritoriul

vamalc) înainte de autorizarea introducerii lor provizorii pe sau scoaterii provizorii de pe

teritoriul vamal taxe de importd) pe durata păstrării lor sub supraveghere vamală4. La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare următoarele:a) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizareb) cantitatea mărfii: articole omogene de aceeaşi denumire, de aceeaşi mărime, model,

culoare etcc) circumstanţele legate de călătorie: scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi

ţara în care pleacă persoanad) niciuna dintre acestea5. Constituie încălcări ale regulilor de trecere a frontierei de stat:a) intrarea neintenţionată în apele de frontieră ale Republicii Moldova a navelor nemilitare

şi a vedetelor b) zborul forţat în spaţiul aerian al Republicii Moldova al aeronavelor şi al altor aparate de zbor efectuate în cazuri de forţă majoră

c) trecerea forţată a frontierei de stat de către persoane şi mijloace de transport pe uscat în caz de forţă majoră

d) niciuna dintre acestea6. Efectuarea controlului de frontieră constă, printre altele, în:a) controlul şi perfectarea documentelor pentru dreptul de intrare şi de ieşire din

Republica Moldovab) controlul mijloacelor de transport cu scopul de a preveni, a depista şi a curma

încălcările regulilor de trecere a frontierei de statc) ţinerea sub observaţie a mijloacelor de transport şi, după caz, însoţirea acestora în

scopul de a nu admite pătrunderea persoanelor în mijloacele de transport, încărcarea (descărcarea) unor mărfuri sau altor bunuri în timpul controlului sau după efectuarea acestuia;

d) controlul asupra persoanelor pentru care intrarea sau ieşirea din Republica Moldova sunt interzise

7. Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriulRepublicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a

acestora, cu respectarea următoarelor condiţii:a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte stateb) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de pasageri şi de

mărfuri în folos publicc) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal

de admitere temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără completarea şi, respectiv, eliberarea de acte vamale

d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de termenul de aflare a mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova

8. Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii

Moldova: a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 15 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene

b) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene

c) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achităm drepturilor de import şi declarării în modul stabilit

d) obiecte din metale şi pietre preţioase care sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit

9. Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul RepubliciiMoldova:a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de

valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sunt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;

c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii;

d) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achităm drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

10. Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se pune în seama:

a) persoanei fizice care deplasează marfab) colaboratorului vamal c) brokerului vamald) grănicerilorRezolvare test grilă:1. a, b, d2. a, b, c3. a, b, d4. a, b, c5. d6. a, b, c,d7. a, b, c,d8. a, c9. a, b, c,d10. a

Bibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale:Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova, din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr. 1031 din 08.06.2000

Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.

4. Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice Nr. 1569 din 20.12.2002, Monitorul Oficial Nr. 185-189 din 31.12.2002.

5. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale, nr. 1049 din 21.09.2007, Monitorul Oficial Nr. 153-156 din 28.09.2007

6. Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control, nr.792 din 08.07.2004, Monitorul Oficial Nr. 112-118 din 16.07.2004. 7. Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice, nr. 1185 din 30.09.2003, Monitorul Oficial Nr. 211-214 din 10.10.2003.

8. Hotărârea Guvernului cu privire la regulile de origine a mărfurilor, nr. 1599 din 13.12.2002, Monitorul Oficial Nr. 174-176 din 20.12.2002

9. Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a aderat prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 2 mai 2009. Asociaţie emitentă şi asociaţie garantă a titlurilor de admitere temporară (carnetele AŢA şi CPD), conform Convenţiei este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 495 din 14.08.2009

10. Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.!64-XIII din 30.06.1994).

11. Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM a aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001).

12. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.H2-XV din 22.04.2004).

13. Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982 (RM a aderat prin Legea RM nr. 215-XVI din 23.10.2008). A intrat în vigoare la 3 martie 2009.

14. Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.l318-XII din 02.03.1993).

15. Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.!318-XII din 02.03.1993).

B. Izvoarele ăoctrinale:16. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 200317. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 2011 18. Mladen C., Drept vamal.

Bucureşti, Editura Economică, 200019. Perjaru, A., - Notiţe de curs la disciplina Drept Vamal20. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLUL VI REGIMURILE VAMALEVI. l. Noţiune de regimuri vamale şi tipurile lor.Autorizarea regimului vamal. Esenţa şi caracteristica regimurilor vamale

definitive: importul şi exportul.Conform Codului Vamal al Republicii Moldova regimul vamal reprezintă totalitatea

reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor. Orice regim vamal începe cu prezentarea către organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea liberului de vamă[2].

Legislaţia Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi regimuri vamale suspensive. Regimuri vamale definitive includ importul şi exportul. Regimuri vamale suspensive includ operaţiunile de tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control vamal, admitere temporară şi perfecţionare pasivă.

Regimurile vamale comune sau definitive, sunt cele care se aplică automat, în conformitate cu legea vamala şi privesc toate mărfurile din import şi export.

Regimurile suspensive au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamale, sau a aplicării unor măsuri de control. Aceste regimuri suspensive, se acordă numai la cererea expresă în scris din partea titularului operaţiunii comerciale, pentru o perioadă de timp determinată. Autoritatea vamală poate aproba cererea numai în cazul în care aceasta poate asigura supravegherea şi controlul regimului vamal suspensiv. Principalele cazuri de aplicare a unui regim vamal suspensiv, se referă la operaţiunile de tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control vamal, admitere temporară şi perfecţionare pasivă. Persoana are dreptul să aleagă ori regimul vamal din cele enumerate mai sus sau să renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin codului vamal sau altor acte normative.

Intră în categoria regimurilor vamale comune (definitive) operaţiunile realizate de agenţii economici, referitoare la importurile şi exporturile de mărfuri. Aceste două operaţiuni, atât de import, cât şi de export, constituie cele două regimuri vamale de bază aplicate în tranzacţiile internaţionale. Astfel, regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal solicitat de o firmă exportatoare, atunci exportă definitiv mărfuri în afara teritoriului vamal[10].

Exportul este regimul vamal în care mărfurile sunt scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu. Mărfurile pot fi plasate în acest regim cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile exportate, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export, în anumite cazuri temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă la organul vamal de frontieră.

Orice persoană sau companie care efectuează operaţiuni de export trebuie să posede următoarele acte:

• declaraţia de export;• factura;• documentele de transport (CMR or TIR);»packing list (un act de însoţire a documentelor de transport care indică tipul şi ambalarea

detaliată a mărfurilor exportate);• certificatul de origine (acesta nu este un document obligatoriu, dar este necesar atunci

mărfurile exportate pot beneficia de tratamente tarifare preferenţiale);• certificatele sanitar-veterinare şi fitosanitare (în ca/ul produselor agricole);• licenţa de export (la modul general, exportul din Republica Moldova este liber şi nu

necesită licenţă. Oricum, licenţa de export este necesară în ca/uri specifice şi pentru anumite tipuri de marfă, spre exemplu în cazul exportului de arme şi muniţii)[13]. Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale ,de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu depăşească 3 ani. Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.

Importui este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şi sunt aplicate măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.

Importul următoarelor tipuri de produse se supune reglementării prin licenţiere:> importul alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii;• > importul tutunului, articolelor din tutun şi a tutunului fermentat;> importul produselor de uz fiîosanitar şi a fertilizanţilor;f importul substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de

menaj; importul substanţelor care distrug stratul de ozon, precum şi al echipamentelor şi produselor ce conţin asemenea substanţe;

> importul armamentului şi muniţiilor, repararea armelor organice, sportive şi/sau de vânătoare, de tir, de instrucţie, de decoraţie, de colecţie şi de autoapărare;

> importul materialelor explozive (inclusiv a materialelor pirotehnice);> importul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor

tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;> importul articolelor de parfumerie şi cosmetică;> importul benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare.Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii: a) mărfuri

obţinute integral într-o ţară;b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională

sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial, titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte[14].

Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în cazul în care mărfurile sunt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămân sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală conform condiţiilor prevăzute pentru acordarea unor astfel de facilităţi fiscale şi vamale încetează a mai fi aplicată, cu condiţia achitării drepturilor de import datorate, în cazul în care mărfurile sînt exportate, distruse sau utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie pentru aplicarea facilităţilor fiscale şi vamale.

Mărfurile autohtone care, după ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal şi sunt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sunt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei care anterior a efectuat exportul. Această scutire de drepturi de import se acordă în cazul în care mărfurile date sunt reintroduse pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia uzurii normale, a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

VI. 2. Regimurile vamale suspensiveTranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală

de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie. Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal dar nu poate depăşi 72 ore din

momentul trecerii frontierei vamale. Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierei de stat.

Titularul operaţiunii de tranzit este transportatorul mărfurilor. Se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare până la un birou vamal de destinaţie:

o mărfurile străine deplasate între două birouri vamale de frontieră, fărădescărcare şi reîncărcare.» mărfurile străine deplasate de la un birou vamal de frontieră la un birou vamal intern

pentru a fi supuse vămuirii la introducere pe teritoriul Republicii Moldova• mărfurile vămuite la export de la un birou vamal intern de plecare la un birou vamal de

frontieră pentru a fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova Condiţiile de plasare a mărfurilor sub acest regim:

« mărfurile să nu sufere schimbări şi să nu fie folosite în altescopuri ® mărfurile să fie transportate la organul vamal de destinaţie întermenii stabiliţi de organul vamal de plecare.Termenul de tranzit se stabileşte de organul vamal de plecare în funcţie de:• tipul mijlocului de transport• condiţiile climaterice• categoria mărfurilor.Biroul vamal de destinaţie perfectează actele pentru autorizarea trecerii peste frontiera

vamală cu condiţia prezentării documentelor de la Biroul vamal de plecare şi a mărfurilor conform documentelor de însoţire, în caz de accident/defect, transportatorul este obligat să asigure integritatea mărfurilor cu informarea organului vamal despre locul aflării, cu condiţia asigurării transportării mărfurilor la organul vamal cu suportarea tuturor cheltuielilor. Antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal care se află sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate:

• mărfurile străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;

• mărfurile autohtone destinate exportuluiMărfurile care prezintă pericol, cele susceptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită

instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate. Mărfurile plasate sub regim de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:

> de asigurare a integrităţii lor;> de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea,

marcarea acestora).Antrepozitul poate fi public sau privat. Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim

de antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. Antrepozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.

Clasificarea antrepozitelor vamale[13]:1) antrepozit public de tip A - în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea

deţinătorului antrepozitului.2) antrepozit public de tip B - în care mărfurile antrepozitate sunt sub responsabilitatea

fiecărui depozitar.3) antrepozit public de tip C - în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitarul

mărfurilor.4) antrepozit public de tip D - care este gestionat de organele vamalePerfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor

operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.

în regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:

• Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;

• Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;• Remontare în forma iniţială; • Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează

obţinerea de produse, chiar dacă aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.

Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.Transformarea sub control vamal este un regim vamal în care mărfurile străine sunt

depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern. Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale. Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să rămână în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vândute, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.

Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.

Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară, în împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul specificat pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor şi mijloacelor de transport.

Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau transformate în afara Republicii Moldova, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.

Deosebiri de perfecţionarea activă:1) la transformarea sub control vamal niciodată nu se aplică drepturile de import, imediat

se introduce şi operaţiunea de supraveghere. Este realizată sub supravegherea organelor vamale2) produsul finit, rezultat al transformării, trebuie să fie încadrat la un alt regim vamal.

Dacă noi am introdus pe teritoriul Republicii Moldova şi am transformat marfa şi - dacă dorim să rămână pe teritoriul Republicii Moldova, produsul finit se declară sub regim vamal de import pentru circulaţie liberă; dacă dorim să-1 vindem mai departe, produsul finit se declară sub regim vamal de export (deci urmează a fi plasat, cu achitarea drepturilor de import şi export - sub un alt regim vamal)

3) la perfecţionarea activă, proprietarul produsului finit este agentul economic străin (proprietarul materiei prime). La transformarea sub control vamal, proprietarul mărfii este declarantul, proprietarul, agentul economic din Republica Moldova.

De regulă această transformare sub control vamal se utilizează în practica internaţională pentru producerea de mărfuri destinate direct exportului, cu condiţia că statul acordă acest regim vamal ca mărfurile după sinecost să fie mai ieftine şi să poată fi competitive cu mărfurile de origine străină pe piaţa internaţională.

Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia. Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona b'beră nu este limitată în timp. Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea de seamă referitor la ele. în cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova, atunci nu se percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Magazinul duly free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene, în magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină.

Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu. Pentru a fi plasate sub regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

^ Să fie anterior exportate;> La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone;> Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale

şi a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune.Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere

vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Nimicirea mărfii se face de persoana interesată din cont propriu. Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din partea statului.

Subiecte de evaluare:1. Noţiunea de regim vamal şi tipurile acestuia2. Operaţiunea vamală de import3. Operaţiunea vamală de export4. Zona liberă5. Antrepozitul vamal6. Magazinul duty free7. Transformarea sub control vamal8. Perfecţionarea activă

9. Perfecţionarea pasivă10. Renunţarea în folosul statuluiTeme pentru referate şi comunicări:1. Regimurile vamale prevăzute în legislaţia Republicii Moldova2. Importanţa regimului vamal de zonă liberă în contextul economic regional3. Rolul şi importanţa antrepozitului vamal4. Rolul şi importanţa operaţiunii vamale de import5. Rolul şi importanţa operaţiunii vamale de export6. Regimul de perfecţionare pasivă7. Regimul de perfecţionare activă8. Operaţiunile de reimport şi reexport9. Renunţarea în folosul statului10. Magazinul duty free Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Regimurile vamale comune sau definitive, sunt:a) Antrepozitul vamal;b) Perfecţionarea activăc) Importuld) Exportul2. Regimurile suspensive:a) au ca efect suspendarea plăţii anumitor taxe vamaleb) se acordă numai la cererea scrisă a titularului operaţiunii comercialec) se referă la operaţiunile de import şi exportd) se referă la operaţiunile de tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă,

transformare sub control vamal, admitere temporară şi perfecţionare pasivă3. Orice persoană sau companie care efectuează operaţiuni de export trebuie să posede,

printre altele:a) declaraţia de exportb) declaraţia de importc) facturad) documentele de transport (CMR or TIR)4. Importul următoarelor tipuri de produse se supune reglementării prin licenţiere:a) importul alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a beriib) importul tutunului, articolelor din tutun şi a tutunului fermentatc) importul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilord) importul materialelor explozive (inclusiv a materialelor pirotehnice)5. Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate

depăşi .... ore din momentul trecerii frontierii vamale:a) 48;b) 72c) 24d) 36 6. în regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:a) fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfurib) prelucrarea şi transformarea mărfurilorc) remontare în forma iniţialăd) utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă

aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare7. Antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal care se află sub supravegherea

acestuia, unde pot fi depozitate:a) mărfurile străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică

economicăb) mărfurile autohtone destinate exportuluic) mărfurile indigene destinate comercializării interne

d) orice tip de mărfuri8. Mărfurile plasate sub regim de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi

anume:a) de prelucrareb) de vânzarec) de asigurare a integrităţii lor;d) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea,

marcarea acestora).9. Pentru a fi plasate sub regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească

următoarele condiţii:a) să fie anterior exportateb) la momentul exportului să fi fost mărfuri autohtonec) să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi

a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii buned) niciuna dintre cele trei 10. Antrepozitul poate fi:a) doar publicb) doar privatc) public şi privatd) niciuna din varianteRezolvare test grilă:1. c, d2. a, b, d3. a, c, d4. a, b, c, d5. b6. a, b, c, d7. a, b8. c, d9. a, b, c10. cBibliografie selectivă:Â. Izvoare formale. Acte Internaţionale:Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. speciala din

01.01.2007.3. Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a

aderat prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 2 mai 2009. Asociaţie emitentă şi asociaţie garantă a titlurilor de admitere temporară (carnetele ATA şi CPD), conform Convenţiei este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 495 din 14.08.2009

4. Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 164-XIII din 30.06.1994).

5. Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM a aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.200l).Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.H2-XV din 22.04.2004).


7. Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.1318-XIT din 02.03.1993).

8. Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 1318-XII din 02.03.1993).

B. Izvoarele doctrinale:9. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 200310. Caraiani Oh.-, Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în

cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 200011. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 201112. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 200013. Perjaru, A., - Notiţe de curs la disciplina Drept Vamal14. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLULVnREGLEMENTAREA TARIFARĂ ŞINETARIFARĂ A ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIORVILI. Reglementarea de stat a activităţii comerciale externe. Metodele reglementării de

stat. Reglementarea tarifară. Reglementarea netarifară. Licenţierea. Cotarea. Certificarea. Interdicţiile la import - export.

Activitatea comercială externă este reglementată de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, de legi, de acte normative ale Guvernului, precum şi de normele dreptului internaţional şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Principiile de bază ale reglementării de stat a activităţii comerciale externe sunt:a) promovarea unei politici unice în domeniul comerţului exterior ca parte componentă a

politicii externe a Republicii Moldova;b) centralizarea sistemului reglementării de stat a activităţii comerciale externe şi

exercitarea controlului asupra acestei activităţi;c) unitatea teritoriului vamal al Republicii Moldova;d) prioritatea măsurilor economice;e) egalitatea în drepturi şi nediscriminarea participanţilor la activitate comercială externă;f) protecţia de stat a drepturilor şi intereselor legitime, inclusiv a secretului

comercial, ale participanţilor la activitate comercială externă;g) libertatea schimbului internaţional. Schimbul internaţional poate fi supus unor

interdicţii şi restricţii numai în cazul şi în modul prevăzute în legi, în actele normative ale Guvernului, precum şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Guvernul:

a. asigură promovarea politicii de stat în domeniul comerţului exterior, adoptă hotărârile şi dispoziţiile în problemele activităţii comerciale externe şi asigură realizarea lor;

b. organizează expoziţii şi târguri comerciale, simpozioane şi conferinţe specializate;c. desfăşoară campanii publicitare şi acţiuni de promovare a exportului de mărfuri

(produse), lucrări, servicii, precum şi de rezultate ale activităţii intelectuale (obiecte ale proprietăţii intelectuale);

d. asigură crearea unui sistem de informare şi a unor servicii informaţionale şi de consultanţă în domeniu, aplică diferite forme de stimulare şi dinamizare a activităţii comerciale externe;

e. elaborează şi prezintă spre aprobare Parlamentului programe naţionale de dezvoltare a activităţii comerciale externe;

f. protejează interesele economice ale Republicii Moldova şi ale rezidenţilor ei în domeniul activităţii comerciale externe;

g. stabileşte restricţii cantitative la export şi import conform legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h. adoptă, în limitele competenţei, hotărâri cu privire la negocieri şi lasemnarea de tratate internaţionale;i. stabileşte, în condiţiile legii, interdicţii, restricţii la export şi/sau la import.Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma

organizaţional-juridică, are dreptul de a introduce pe teritoriul vamal şi de a scoate de pe acest teritoriu mărfuri, mijloace de transport, mijloace băneşti cu aplicarea reglementărilor tarifare şi netarifare în condiţiile stabilite de legislaţie, cu excepţia mărfurilor interzise şi a prohibiţiilor aplicate în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Interzicerea la export-import poate fi totală sau parţială, a. Interzicerea totală - reiese din necesitatea asigurării securităţii statale, ordinii publice, ocrotirii vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător, păstrarea moştenirii culturale, asigurarea balanţei de plăţi şi a comerţului exterior. Conform Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.15): "în Republica Moldova se interzice importul următoarelor mărfuri: 1. mărfuri ce nu corespund standardelor naţionale 2. mărfuri nemarcate sau neînsoţite de certificate de conformitate şi calitate eliberate de organele competente

3. mărfuri interzise pentru, utilizare ca fiind periculoase4. mărfuri cu defecte ce prezintă pericol pentru consumatori5. substanţe chimice otrăvitoare, substanţe radioactive6. substanţe explozive, arme, muniţii (excepţie: armele de vânătoare cu ţeava lisă)7. mărfurile care prezintă pericol pentru securitatea naţională, sănătatea oamenilor şi

mediul înconjurător.b. Interzicerea parţială în Republica Moldova se realizează prin - sistemulde licenţiere şi cotare.Mărfurile, mijloacele de transport, mijloacele băneşti sunt deplasate peste frontiera

vamală, precum şi mărfurile a căror regim vamal sau destinaţie vamală se modifică, se declară în mod obligatoriu organelor vamale.

Declararea reprezintă expunerea de date veridice despre mărfuri, scopul deplasării lor, regimul vamal şi destinaţia vamală solicitată precum şi alte date necesare la aplicarea şi încasarea drepturilor de import-export, la efectuarea controlului vamal şi supravegherii vamale. Declararea se efectuează în formă scrisă, verbală, prin acţiune, prin forme electronice şi alte forme prevăzute de legislaţie. Mărfurile declarate sunt supuse vămuirii[14].

Vămuirea cuprinde totalitatea acţiunilor realizate de declaranţi, brokerul vamal, specialistul în domeniul vămuirii şi organul vamal în scopul plasării mărfurilor într-un regim vamal sau destinaţie vamală cu acordarea liberului de vamă. în procesul vămuirii se perfectează actele vamale, ţinându-se cont de categoria mărfurilor, tipul mijlocului de transport, tipul regimului vamal. Mărfurile declarate urmează a fi plasate într-un regim vamal sau destinaţie vamală cu respectarea reglementărilor tarifare şi netarifare.

Reglementarea tarifară se realizează prin: aplicarea mecanismelor tarifelor vamale aplicarea drepturilor de export-import

Conform Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.8), politica de stat în domeniul comerţului exterior, se realizează prin metoda tarifară ce cuprinde:

• aplicarea tarifelor vamale a nomenclatorului mărfar a activităţiieconomice externe " introducerea unor taxe vamale excepţionale. Tariful vama!

cuprinde:• nomenclatorul mărfurilor supuse impunerii vamale cu încadrarea lor la o anumită

poziţie tarifară« indicarea mărimii taxei vamale pentru fiecare produs sau grupe deproduse.

în momentul în care perfectăm de exemplu un contract de vânzare-cumpărare, principalul moment este că marfa care descrie obiectul contractului trebuie să fie descrisă cât mai aproape în conformitate cu poziţia tarifară din nomenclatorul tarifar.

Tariful vamal este instrumentul economic flexibil ce:• protejează producătorul local faţă de mărfurile din străinătate *> influenţează asupra

nivelului de preţ asupra mărfurilor• apără consumatorul local de preţurile excesive practicate de producătorii

autohtoni9 formează veniturile bugetareîn practica internaţională se utilizează:• tarife vamale cu o singură coloană de taxe• tarife vamale cu două sau mai multe coloane de taxe Tarifele vamale cu două sau mai

multe coloane cuprind:o taxe vamale convenţionale pentru ţările care beneficiază de clauzanaţiunii cele mai favorizate o taxe vamale autonome pentru ţările cu care au fost încheiate

acorduri deliber comerţ o taxe vamale de retorsiune pentru ţările care nu participă lasubvenţionarea exportului din ţara dată ca măsură de răspundere[15].Tipurile de taxe percepute în Republica Moldova: » taxe vamale ad valorem - exprimă un

anumit procent din valoareamărfurilor deplasate peste frontiera vamală• taxe vamale specifice - exprimă o sumă fixă pentru fiecare unitate de marfă. Ex:

carnea-200$/tonă.9 taxe vamale mixte - întrunesc caracteristicile primelor două categorii de taxe. Ex.: am

adus pe teritoriul RM de 10 000 $ - 10 000 sticle de alcool, înseamnă că preţul unui sticle = 1$. Dar în tariful vamal de import vom găsi 20% din valoarea în vamă a mărfurilor, dar nu mai puţin de 1$ litru. Sticla noastră are jumătate de litru. 20 % dintr-un dolar fac 20 cenţi. Dar aici nu mai puţin de 1$ /litru, înseamnă că la jumătate va fi 50 cenţi. Prin urmare nu se aplică taxă vamală ad

valorem, dar se încasează taxa vamală specifică care este cea mai mare.Taxa vamală mixtă se bazează pe principiul cea mai mare taxă.Cursul oficial de schimb de transformare a preţului intern în preţ -valută internaţională

trebuie să coincidă cu ziua acceptării şi înregistrării declaraţiei, cu ziua acordării liberului de vamă. Cu alte cuvinte, dacă astăzi noi am declarat marfa şi din anumite considerente n-am ajuns la Secţia marfară unde să ne acorde liberul de vamă, atunci a doua zi declaraţia noastră este egală cu zero, deoarece cursul oficial de schimb este altul.

Marfa se introduce pe teritoriul Republicii Moldova la 31 decembrie 2007, şi ajunge marfa la vămuit este data de 2 ianuarie, dar la l ianuarie este pus în aplicare Codul Fiscal. Apare întrebarea: la ce zi se plătesc drepturile de import, la ziua autorizării trecerii peste frontiera vamală sau la ziua perfectării declaraţiei. Răspuns: la ziua înregistrării declaraţiei vamale în detaliu.

Metodele prin care se stabileşte de către declarant valoarea în vamă a mărfurilor deplasate peste frontiera vamală:

1) metoda conform valorii de tranzacţie a mărfurilor. Preţul stabilit de vânzător şi cumpărător în contractele, documentele comerciale de însoţire a mărfurilor.

2) metoda conform valorii de tranzacţie a mărfurilor identice, în primul rând trebuie să stabilim dacă marfa este identică cu marfa care este introdusă şi să clarificăm dacă pe parcursul a 90 zile pe teritoriul Republicii Moldova au mai fost introduse mărfuri identice sau nu. Dacă au mai fost, se ia ca valoare acel preţ.

3) metoda conform valorii de tranzacţie a mărfurilor similare (omogene).Conform Legii reglementării de stat a activităţii comerciale externe (art.8) - reglementarea

netarifară în Republica Moldova se realizează prin:1) sistemul de licenţiere

2) cotare (restricţiile cantitative)Operaţiunile de import, export, reexport, care sunt supuse licenţierii, sunt prevăzute de

Legea privind licenţierea unor genuri de activitate. Sunt prevăzute 55 de genuri de activitate, dintre care 16 tipuri de genuri de activitate la import, export şi reexport sunt supuse licenţierii.

Conform Legii privind licenţierea unor genuri de activitate licenţa este actul oficial eliberat de autoritatea de licenţiere care atestă dreptul titularului de a efectua pentru o perioadă determinată genul de activitate operaţiuni de export-import, reexport cu anumite categorii de mărfuri cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere. Solicitant de licenţă poate ti persoana fizică sau juridică înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova sub formă de întreprindere sau organizaţie, indiferent de forma de proprietate, forma organizaţional-juridică ce are relaţii fiscale cu sistemul bugetar. Licenţele la import-export sunt eliberate de:

1) Camera de Licenţiere2) Agenţia Naţională pentru reglementare în energetică. Organele vamale nu mai

participă la eliberarea licenţelor.Condiţiile de licenţiere, posibilitatea obţinerii licenţierii, toate acestea ţin de posibilitatea

agentului economic de a demonstra capacitatea de a practica acest gen de activitate. Se stabileşte locul desfăşurării activităţii, aflării în proprietate privată şi îndeplinirea condiţiilor.

Exemplu: la importul berii pe teritoriul Republicii Moldova este nevoie obligatoriu:depozit în proprietate privată 500m (principal)contracte cu agenţi economici care comercializează această beremai departe cu amănuntulRestricţiile cantitative în Republica Moldova pot fi aplicate la operaţiunile de export-

import numai în cazuri excepţionale. De regulă, restricţiile cantitative în practica internaţională se stabilesc numai la export atunci când este necesar de a asigura populaţia cu mărfuri strict necesare. Restricţiile cantitative pot fi puse în aplicare de către Guvern cu condiţia publicării hotărârii respective cu aplicarea ei peste 30 zile din momentul publicării, în momentul de faţă, exportul şi importul se efectuează fără restricţii cantitative.

Cotarea reprezintă stabilirea unor restricţii cantitative la import-export. în această perioadă în Republica Moldova se vorbeşte despre restricţiile cantitative la exportul de produse în piaţa Uniunii Europene în baza înlesnirilor tarifare, prin care sunt scutite de taxe vamale pe piaţa UE. Un lucru interesant îl reprezintă faptul că restricţiile cantitative la export, în această situaţie de regim preferenţial facilitar, activitatea agenţilor economici nu este atinsă.

în Republica Moldova, exportul şi importul se efectuează fără restricţii cantitative. Restricţii cantitative la export şi import pot fi stabilite de Guvern numai în cazuri excepţionale, în conformitate cu legea şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Guvernul, pornind de la interesele naţionale, poate stabili interdicţii şi restricţii la exportul şi/sau importul de mărfuri (produse), lucrări, servicii, precum şi de rezultate ale activităţii intelectuale (obiecte ale proprietăţii intelectuale), vizând în special:

• respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri;• ocrotirea vieţii şi sănătăţii oamenilor, a florei şi faunei, protecţia mediului înconjurător

în ansamblu;• păstrarea moştenirii culturale a etniilor din Republica Moldova;• asigurarea securităţii statului;a îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova.Este interzis importul de mărfuri (produse) şi rezultate ale activităţii intelectuale (obiecte

ale proprietăţii intelectuale): 3 neconforme standardelor naţionale;• nemarcate sau neînsoţite de certificate de conformitate emise de organisme de

certificare abilitate în conformitate cu legile, cu actele normative ale Guvernului şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

• interzise pentru utilizare ca fiind periculoase;• cu defecte ce prezintă pericol pentru consumatori;

• care prezintă pericol pentru securitatea naţională, sănătatea oamenilor, regnul animal şi vegetal, mediu etc.

VII.2. Noţiunea nomenclatorului mărfar, roluinomenclatorului mărfar şi clasificarea tarifară a mărfurilor. Sistemele clasice de clasificare

a nomenclatorului de mărfuri, Nomenclatorul de mărfuri a Republicii Moldova. Tariful vamal de import aî Republicii Moldova, Tarifele vamale in practica internaţională

Nomenclatorul Mărfurilor reprezintă clasificarea multifuncţională a mărfurilor care circulă pe piaţa mondială şi este utilizat la elaborarea tarifului vamal şi pentru evidenţa statistică a operaţiilor de comerţ exterior. Criteriul care stă la baza acestui nomenclator îl reprezintă natura mărfurilor, enumerarea mărfurilor fiind făcută în funcţie de gradul de prelucrare: materii prime, produse semifinisate şi produse finisate[16j. Statistica comerţului exterior de mărfuri al Republicii Moldova se realizează în conformitate cu metodologia utilizată pe plan internaţional, iar mărfurile exportate şi importate sunt clasificate în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor, elaborat după Sistemul Armonizat de Codificare şi Descriere a Mărfurilor (HS-2007) şi Nomenclatorul Combinat (CN). Acest Nomenclator stă la baza tarifului vamal al Republicii Moldova şi este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007. Primele şase semne din poziţia tarifară a Nomenclatorului Mărfurilor corespund totalmente cu Sistemul Armonizat (HS-2007), 6 semne plus al 7 şi al 8-lea semn corespund cu Nomenclatorul Combinat al Uniunii Europene, al 9-lea senin prezintă detalierea naţională a mărfurilor.

Pentru analize economice, cea mai potrivită este utilizarea Clasificării Standard de Comerţ Internaţional (SITC Rev. 4), mărfurile fiind clasificate în funcţie de stadiul de prelucrare, precum şi a Clasificării după Marile Categorii Economice (BEC), care grupează mărfurile din SITC Rev. 4 în mari clase economice de mărfuri, în funcţie de utilizarea finală a acestora, semnificative pentru analize statistice şi conturi naţionale. Datele privind mărfurile din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional, Marile Categorii Economice se obţin în baza unor tabele de trecere între aceste nomenclatoare şi Nomenclatorul Mărfurilor.

Pentru ţări, până în anul 2005 s-a utilizat Clasificatorul ţărilor şi teritoriilor, elaborat de Biroul de statistică al ONU (Standardul ISO 3166-88). Actualmente se foloseşte Nomenclatorul ţărilor şi teritoriilor, utilizat pentru statisticile de comerţ exterior ale Comunităţii Europene în relaţiile sale atât cu statele membre, cât şi cu ţările terţe - Regulamentul CE 1833/2006 din 13 decembrie 2006. Gruparea ţârilor pe continente se face conform recomandărilor Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT), iar grupările economice pe ţări sunt cele din Buletinul lunar de statistică ONU.

Conform legislaţiei comunitare referitoare la Codul Vamal Comunitar, "clasificarea tarifară a mărfurilor" reprezintă stabilirea, potrivit normelor în vigoare, a[17]:

» subpoziţiei din Nomenclatura Combinată sau a subpoziţiei din orice altă nomenclatură care se bazează parţial sau integral pe Nomenclatura Combinată sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin dispoziţiile comunitare care reglementează domenii specifice în vederea aplicării măsurilor tarifare referitoare la schimburile cu mărfuri; sau • subpoziţiei din orice altă nomenclatură care se bazează în întregime sau

parţial pe Nomenclatura Combinată sau care adaugă la aceasta oricesubdiviziune şi care este stabilită de normele comunitare carereglementează domenii specifice cu privire la aplicarea altor măsuridecât cele tarifare referitoare la schimburile de mărfuri, în caremărfurile menţionate mai sus urmează să fie clasificate.Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova îiiscopul reglementării tarifare şi netarifare a activităţii economice externe,îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie statisticăreferitoare la circulaţia mărfurilor pe plan extern. Nomenclatorul mărfurilor alRepublicii Moldova a fost elaborat în legătură cu intrarea în vigoare aSistemului armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor (HS 2007), aprobatde Organizaţia Mondială a Vămilor. Nomenclatorul mărfurilor este divizat în

21 de secţiuni şi 97 de capitole. Nomenclatorul mărfurilor este aprobat de cătreGuvernul Republicii Moldova.în timp, au existat mai multe clasificări ale mărfurilor în tarifele vamale, pe criterii

precum:> originea mărfurilor (animală, vegetală sau minerală);> gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite). Prima clasificare

s-a făcut în 1950, de către Biroul de Statistică al ONU.Acesta a elaborat o Clasificare tip standard pentru comerţul internaţional (CTCI). Această

clasificare a suferit, în timp, mai multe modificări, din nevoi de ordin statistic, astfel încât să permită ONU şi altor organisme internaţionale să poată urmări, la nivel internaţional, evoluţia comerţului exterior al altor state. La iniţiativa GATT, în 1950, la Bruxelles a avut loc "Convenţia privind clasificarea mărfurilor în tarifele vamale". Conform acestei Convenţii, a fost elaborat un nomenclator de bază unic, numit iniţial Nomenclatorul vamal de la Bruxelles (NVB) şi, apoi, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles (NCCVB).

în 1983, la Bruxelles, sub egida Consiliului de Cooperare Vamală, a fost adoptată o "Convenţie privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor". Caracteristicile generale ale acestui sistem sunt:

9 are la bază cele două nomenclatoare cel mai larg răspândite (CTCI şiNCCVB); 9 clasificarea mărfurilor, în cadrul acestui sistem, se bazează pe criteriulcombinat al originii şi gradului de prelucrare a mărfurilor; » este flexibil (poate fi utilizat

fie ca atare, fie luat ca bază, într-o formămai prescurtată sau mai detaliată de clasificare); » prezintă câteva avantaje faţă de

celelalte sisteme; ® uşurează derularea schimburilor comerciale internaţionale, prin faptul că atenuează divergenţele privind încadrarea tarifară a produselor şi, implicit, determină nivelul taxelor vamale aplicate; • facilitează colectarea, compararea şi analiza datelor statistice referitoare

la modul în care se derulează comerţul internaţional; a răspunde simultan necesităţilor de codificare ale autorităţilor vamale, necesităţilor organelor de statistică, ale producătorilor şi comercianţilor. Pe plan internaţional sunt folosite două tipuri de tarife vamale: simple şi compuse[18].

Tarifele vamale simple sunt acelea care au o singură coloană de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de provenienţa lor (taxe convenţionale). Acestea sunt folosite, de regulă, de unele ţări în curs de dezvoltare, deşi în practică şi unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de taxe vamale (îndeosebi preferenţiale).

Tarifele vamale compuse sunt acelea care au două sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare aplicându-se mărfurilor provenind din diferite ţări. Taxele vamale înscrise în aceste coloane pot fi: » taxe vamale convenţionale; » taxe vamale autonome;

• taxe vamale preferenţiale (pe bază de reciprocitate sau pe bază de nereciprocitate).Tarifele vamale, implicând impunerea vamală, sunt instrumente de politică comercială

admise de către GATT, cu condiţia să nu fie prohibitive (în ce priveşte nivelul taxelor vamale), cu ajutorul cărora se protejează piaţa internă de concurenţa străină, pe baza cărora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui uneori măsuri de discriminare în relaţiile comerciale cu anumite state.

Baza de calcul pentru taxele vamale o constituie valoarea în vamă, aceasta fiind compusă din: s preţul mărfii efectiv plătit sau de plătit; ^> cheltuielile de transport;

• aporturile;» redevenţe şi alte drepturi de licenţă; * alte plăţi.Dacă valoarea în vamă nu poate fi determinată utilizând algoritmul de mai sus, ea va fi

determinată .prin una din următoarele metode:a) valoarea tranzacţională a mărfurilor identice;b) valoarea tranzacţională a mărfurilor similare;c) valoarea dedusă - preţul la care importatorul vinde mărfurile după import;

d) valoarea calculată - costurile de producţie ale mărfurilor importate, marja de profit a beneficiarului normal, cheltuielile generale ale exportatorului

e) metoda ultimului recurs - dacă nici una din metodele de mai sus nu poate fi utilizată, se va recurge la aceasta, potrivit ei valoarea în vamă stabilindu-se de o manieră flexibilă şi va avea în vedere informaţii deja existente sau valori în vamă deja calculate.

Efectul protecţionist al tarifelor vamale îmbracă două forme[19]:• protecţia nominală;• protecţia efectivă.Protecţia nominală vizează valoarea întregului produs supus impunerii vamale şi este

exprimată de taxele vamale înscrise în tarifele vamale ale statelor, date publicităţii. De aceea, aceste taxe vamale mai poartă denumirea de taxe vamale' nominale. Nivelul taxelor vamale nominale percepute la importul de mărfuri este diferit de la un produs Ia altul, de la o grupă de produse la alta; ca regulă generală, acest nivel al impunerii vamale este direct proporţional cu gradul de prelucrare a mărfurilor. Compararea pur cantitativă a nivelului taxelor vamale nominale, fără a se ţine seama de gradul de prelucrare al mărfurilor supuse impunerii vamale, nu este suficientă pentru a aprecia intensitatea acestei acţiuni ca instrument de protecţie. Pentru a aprecia această intensitate se operează cu protecţia efectivă, care vizează valoarea nou creată şi incorporată în produsul supus impunerii vamale.

Protecţia efectivă măsoară sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit în absenţa tarifului vamal. Ea se poate calcula după următoarea formulă:

T * V T * VT = / / ~ - >" »''e v - v'f y m unde:• Te = taxa vamală efectivă;• Tf = taxa vamală nominală percepută asupra produsului finit importat;• Tm = taxa vamală nominală percepută asupra materiei prime importate;• Vf = valoarea produsului finit;• Vm = valoarea materiei prime.Protecţia efectivă depinde de următorii factori: S nivelul celor două taxe vamale nominale

=> protecţia efectivă variazădirect proporţional cu nivelul taxei vamale nominale percepută asupraprodusului finit şi invers proporţional cu nivelul taxei vamale nominalepercepută asupra materiei prime ce intră în componenţa produsuluifinit;S dispersia tarifară => direct proporţional; •S gradul de prelucrare al produselor => invers

proporţional.O ţară mică, în accepţiunea noastră, reprezintă o ţară a căror importuri constituie o mică

parte din oferta pieţei mondiale. Această ţară va fi un "price taker", confruntându-se cu preţuri mondiale constante pentru importurile sale de bunuri. Pentru că avem de a face cu o ţară mică, care nu poate influenţa hotărâtor condiţiile pieţei mondiale, oferta mondklă de bunuri va rămâne neschimbată după impunerea taxei vamale de import.

Taxele vamale conduc la o redistribuire a veniturilor din comerţul între naţiuni şi dacă o ţară creşte aceste taxe pentru a-şi îmbunătăţi nivelul veniturilor şi al ocupării forţei de muncă, o va face în defavoarea partenerilor săi comerciali.

„Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (în continuare TARIM) a fost elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova nr. 501 din 14 august 2009 (Monitorul Oficial nr. 127-130/562 din 21.08.2009)".

TARIM are un caracter consultativ, reprezentând o bază de date în care se indică măsurile tarifare şi netarifare aplicabile mărfurilor importate sau exportate pe/din teritoriul vamal al Republicii Moldova şi care include următoarele componente:

a) Subdiviziuni ale Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova;b) Cotele taxelor vamale şi alte drepturi de import;c) Informaţii privind facilităţile tarifare; Coduri adiţionale şi note explicative

privind utilizarea informaţiilor cuprinse în TARIM; d) Date şi indicaţii privind temeiul legal al informaţiilor cuprinse în TARIM;

e) Alte informaţii necesare pentru aplicarea măsurilor tarifare şi netarifare (acte cu caracter permisiv, etc).

VII.3. Controlul importului. Promovarea cooperării economice internaţionale, încurajarea şi controlul exportului /importului. Definiţia şi clasificarea tarifului vamal

Plăţile vamale aferente introducerii trecerii mărfurilor peste frontierea vamală sunt cunoscute sub denumirea de drepturi de import, în cazul importului de mărfuri se percep următoarele drepturi de import:

- taxa vamală - conform Tarifului vamal de import;taxa pe valoarea adăugată (TVA) - conform Codului fiscal Titlul III; accizele - conform

Codului fiscal Titlul IV;taxa pentru proceduri vamale - conform Anexei II a Legii cu privire la tariful vamal;- alte plăţi şi taxe sume prevăzute de legislaţie.Drepturile de import sunt plătite nemijlocit de către declarant, broker vamal sau de o altă

persoană autorizată pentru astfel de proceduri. Drepturile de import se plătesc în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă doar plata diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil. Persoanele fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import ui momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de import care urmează să fie achitate la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport.

Drepturile de import neplătite în modul stabilit se percep în mod incontestabil de către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a documentelor echivalente acestora, în conformitate cu legislaţia. Pentru fiecare zi de întârziere a plăţii drepturilor de import se încasează o penalitate în mărimea stabilită de Codul fiscal. Dacă plătitorul nu are în cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze averea acestuia, în conformitate cu legislaţia.

Multilateralizarea relaţiilor economice internaţionale decurge, din necesitatea rezolvării problemelor globale cu care se confruntă omenirea. Problemele la scară planetară precum datoriile externe, alimentaţia, mediul ambiant, dar mai ales subdezvoltarea incumbă soluţii globale a căror transpunere în practică presupune angajarea şi conlucrarea tuturor statelor lumii, coordonarea eforturilor lor în vederea unor acţiuni eficiente. Faţă de relaţiile internaţionale bilaterale clasice, multilateralismul oferă, în principiu, noi posibilităţi de conlucrare reciproc avantajoase, introdu mai multă stabilitate în relaţiile interstatale şi mai ales, reduce considerabil riscul confruntărilor.

Raportată la fluxurile economice internaţionale "clasice" cooperarea internaţională prezintă o serie de trăsături care o particularizează în cadrul circuitului economic mondial şi anume:

1) Cooperarea şi comerţul internaţional nu se suprapun. Prin intermediul acţiunilor de cooperare, schimbul reciproc de activităţi dintre diverşi agenţi economici nu se mai limitează la sfera comercială, la acte de vânzare-cumpărare, şi se extind asupra unor domenii economice. Altfel spus, cooperarea economică internaţională reprezintă un complex de fluxuri (de investiţii de cunoştinţe tehnice, de produse).

2) Spre deosebire de comerţul internaţional, care a avut şi are încă, în anumite situaţii, un caracter discriminatoriu, cooperarea economică internaţională, prin natura sa, exclude inechitatea în relaţiile dintre state.

3) Dacă investiţiile externe de capital au condus, în anumite situaţii, la încălcarea independenţei şi suveranităţii naţionale a unora dintre statele lumii, cooperarea, dimpotrivă, presupune respectarea tuturor principiilor dreptului internaţional.

4) Cooperare, prin conţinutul său, introduce un element de continuitate în relaţiile dintre ţări, de stabilitate în relaţiile economice internaţionale. Se creează, astfel, condiţii pentru limitarea influenţei negative a factorilor conjucturali pentru creşterea importanţei factorului conştient.

5) Bazată pe avantajul reciproc, pe un tratament nediscriminatoriu, pentru toţi partenerii indiferent de orânduirea socială sau de gradul de dezvoltare economică, cooperarea internaţională contribuie la lichidarea decalajelor existente astăzi în lume.

6) Pe măsură ce se dezvoltă, cooperarea economică internaţională nu se substituie fluxurilor deja existente, ci contribuie la dezvoltarea lor. Cooperarea şi parteneriatul internaţional se bazează pe următoarele principii:

a) complementaritatea colaborării internaţionale cu programele naţionale;b) abordarea colaborării internaţionale în cadrul de cooperare internaţională cu cel

mai mare impact asupra economiei naţionale;c) existenţa unui avantaj ştiinţific, tehnologic, economic sau comercial reciproc şi

comensurabil;d) integrarea în reţele performante naţionale, pe plan european şi internaţional;e) atragerea unor resurse de cercetare-dezvoltare externe şi valorificarea externă

a rezultatelor naţionale, inclusiv în ţări în curs de dezvoltareScopul principal al activităţilor de cooperare şi parteneriat internaţional, precum şi al

măsurilor de sprijin, este acela de a integra ţara în comunitatea internaţională şi în primul rând europeană prin: creşterea nivelului de excelenţă, armonizarea tendinţelor naţionale de dezvoltare a potenţialului ştiinţific, tehnologic de producţie şi servicii cu tendinţele înregistrate pe plan internaţional; creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, producţie şi servicii prin însuşirea unor tehnici moderne în managementul proiectelor internaţionale.

Globalizarea economică este rezultatul a doi factori diferiţi, dar complementari:•S reducerea costului transporturilor şi a comunicaţiilor;S liberalizarea fluxurilor de capital, bunuri, servicii şi a forţei de muncă.La o limită, o economie globală va fi economia în care nu vor mai exista distanţe. La

cealaltă limită, globalizarea economică înseamnă renunţarea la orice barieră vamală. Aceste caracteristici demonstrează că economia mondială este încă departe de atingerea unui nivel suficient de globalizare. Globalizarea economică este privită de către unii ca o ameninţare în timp ce alţii văd în acest proces o oportunitate de dezvoltare şi creştere economică. Cu toate acestea, globalizarea economică reprezintă pentru orice economie o forţă de neoprit.

Societăţile economice din diverse sectoare se asociază sub diferite forme pentru a reuni capacităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, capacităţilor de producţie sau desfacere şi servicii în scopul obţinerii unor beneficii maximale. Ca urmare, are loc reunirea diverselor societăţi care activează în aceleaşi sectoare sau sectoare adiacente, în consorţii de cercetare, producţie, servicii pentru realizarea unor proiecte majore care să rezolve problematici caracteristice de interes comun, dar care rezolvă şi interese locale sau naţionale. Rezolvarea tematicilor corespunzătoare datorită complexităţii tehnice şi financiare nu poate fi realizată de fiecare companie în parte. Numai aşa se poate face faţă concurenţei în sistemul economic globalizat[17].

Beneficiile obţinute contribuie la creşterea economică a societăţilor consorţiului, ţările din care fac parte societăţile respective sau a uniunilor statale corespunzătoare. Totodată are loc o creştere a bunăstării oamenilor care fac parte din asociaţiile respective, în acest context, se conturează faptul că niciun stat, oricât de puternic este, nu mai poate face faţă singur problemelor dezvoltării contemporane, nu mai poate susţine de unul singur competiţia tehnologică. Rezultă eforturile de integrare, de constituire a unor uniuni statale din toate punctele de vedere, precum

Uniunea Europeană Asia-Pacific, NATO, Andean Community, CACM, Canicom, Mercosur, Nafta, Lac etc. Accentul se pune pe elaborarea şi implementarea strategiilor coerente de dezvoltare, de planificare şi organizare în termeni de proiect. Are loc o dezvoltare pe proiecte bine definite prin crearea de consorţii internaţionale în care managementul proiectelor transformate în managementul prin proiecte este fundamental. Ca urmare, se pune în evidenţă o specializare bine definită şi de importanţă deosebită: „Managementul proiectelor internaţionale".

Succesul economic este influenţat de creşterea valorii adăugate, prin cercetare ştiinţifică utilizând tehnologia managementului în competiţia globalizată. în acest caz, succesul în mediul economic depinde de formarea echipelor transnaţionale în cadrul cărora sunt depăşite barierele de timp, spaţiu, cele culturale sau lingvistice. Performanţa unei organizaţii nu se mai măsoară doar după soliditatea organizaţiei, ci şi după gradul de adaptabilitate al organizaţiei la proiecte. Viitorul va aparţine organizaţiei centrate pe proiecte care nu mai este compusă din departamente ce lucrează pe diferite segmente ale unui proiect, ci proiectul este cel care impune structurarea pe departamente.

Controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice se exercită după următoarele principii:

a) respectarea orientărilor fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova;b) respectarea intereselor de securitate naţională; c) respectarea angajamentelor

internaţionale privind neproliferarea armelor de distrugere în masă şi altor mărfuri strategice utilizate în scopuri militare;

d) respectarea acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;e) controlul utilizării finale a mărfurilor strategice supuse controlului în cadrul regimului

neproliferării;f) accesul liber la actele normative ce reglementează controlul exportului, reexportului,

importului şi tranzitului de mărfuri strategice;g) participarea la eforîurile internaţionale privind controlul exportului de mărfuri

strategice;h) păstrarea confidenţialităţii informaţiilor secrete.Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii

vamale, precum şi taxa vamală percepută asupra fiecărui produs sau grupă de produse. Ca regulă generală, în acest catalog sunt cuprinse şi mărfurile scutite de impunere vamală la importul (exportul) lor pe (de pe) teritoriul vamal al ţării respective.

în timp, au existat mai multe clasificări ale mărfurilor în tarifele vamale, pe criterii precum:

> originea mărfurilor (animală, vegetală sau minerală);> gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite).VII.4. Cadrai internaţional care reglementează principiilede funcţionare a tarifelor vamale. Norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale.

Tariful vamal de import al Republicii Moldova, Sistemei armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. Instrumente de tehnica vamală şi tarifară practicate de ţările care folosesc tarife vamale

Tratatul de la Roma, prin prevederile art. 18 la 29 stabileşte liniile generale ale tarifului extern comun, iar prin art. 110 la 116 detaliază aceste aspecte. Prin prevederile lui, art. 110 susţine suportul Comunităţii pentru o ordine comercială liberală la scară mondială: "prin înfiinţarea unei uniuni vamale între ele, statele membre îşi propun să contribuie, pe baza interesului comun, la armonizarea dezvoltării comerţului mondial, abolirea progresivă a restricţiilor din comerţul internaţional şi descreşterea barierelor vamale. Tariful extern comun va lua în considerare efectele favorabile pe care le are abolirea barierelor vamale dintre statele membre asupra întăririi competitivităţii în aceste state".

Articolul 112 prevede coordonarea eforturilor statelor membre în acordarea ajutoarelor de susţinere a exporturilor, pentru a nu distorsiona oportunităţile competiţionale existente pentru

exporturile UE, iar art. 113 prevede uniformizarea taxelor vamale, a acordurilor comerciale şi a măsurilor anti-dumping care trebuiau respectate de către statele membre.

în plan instituţional, Comisia este însărcinată cu competenţe exclusive de reprezentare a intereselor statelor membre în relaţiile comerciale internaţionale şi în administrarea politicii comerciale comune.

Articolul 115, detaliază situaţiile în care apare deflecţia de comerţ, iar art. 228 şi 238 formează baza legislativă pentru încheierea de acorduri de asociere şi cooperare în domeniul comerţului.

Tariful extern comun a intrat în vigoare în 1968. Iniţial, nivelul taxelor vamale stabilite prin tariful vamal extern comun, calculat pe baza mediei aritmetice a celor patru tarife vamale din Franţa, Germania, Italia, şi Benelux a fost mai ridicat decât cel aplicat de Statele Unite sau Japonia. (Beneluxul a fost considerată o singură zonă vamală).

Motivul trebuie căutat în situaţia economică şi socială a anilor '70 , creşterea şomajului, alături de căderea regimului financiar valutar de la Bretton Woods, cele două şocuri petroliere şi creşterea economică accentuată bazată pe exporturi ieftine a ţărilor asiatice nou industrializate au determinat o creştere a gradului de protecţie pentru ţările din spaţiul comunitar. Creşterea stabilităţii mediului economic global pe fondul neoliberalismului economic, începând cu anii '80, dar şi rundele de negocieri din cadrul G ATT au determinat o scădere progresivă a nivelului tarifului extern comun, ajungându-se în prezent la un nivel mediu de 3 %.

în momentul actual nivelul protecţiei tarifare nominale este redus în Uniunea Europeană, aceasta aflându-se într-o poziţie mai eficientă decât SUA şi Japonia din punct de vedere al dispersiei tarifare în cadrul tarifului vamal comun. Etapele succesive de extindere au determinat creşterea în complexitate a politicii comerciale comune şi o reconsiderare a structurii şi nivelului tarifului extern comun. De-a lungul timpului, Uniunea Europeană a negociat o serie de tarife preferenţiale cu un număr de ţări sau grupuri cu care a dorit să întreţină relaţii privilegiate. Acestea sunt: .

• AELS - cu scopul evitării deturnării de comerţ apărută ca urmare a extinderii spaţiului comunitar prin aderarea fostelor state membre AELS la UE;

• cu ţările din zona mediteraniană pentru a permite accesul liber al produselor provenind dinspre spaţiul mediteranian, în special materii prime sau semifabricate;

<» cu ţările ACP (state din Africa, Pacific şi Caraibe) pentru a consolida relaţiile dintre aceste ţări şi spaţiul comunitar, ca rezultat al poziţiei de foste colonii pe care aceste ţări le-au avut faţă de ţările membre UE; ne referim aici la Marea Britanie şi statele membre ale Commonwealth-ului sau la statele iberice cu zona mediteraniană;

• cu Africa de Sud, acordul prevăzând o liberalizare a exporturilor din Africa de Sud spre UE în proporţie de 95% iar dinspre UE spre Africa de Sud în proporţie de 86%.

• cu ţări din America Latină (Mexic, Chile) pentru promovarea comerţului cu bunuri şi servicii şi încurajarea fluxului de investiţii reciproce, liberalizarea progresivă a schimbului de mărfuri, deschiderea pieţelor publice.

• cu ţările în curs de dezvoltare privind importul de materii prime şi semifabricate în unele domenii sensibile cum ar fi textilele sau produsele siderurgice, în cadrul unor acorduri specifice cum ar fi Acordul Multifibră privind comerţul cu produse textile[15].

în privinţa legislaţiei vamale comune s-au stabilit o serie de prevederi a căror punere în practică s-a realizat cu ajutorul directivelor. Acestea conţineau pe lângă instrumente ale integrării negative şi reglementări privind armonizarea procedurilor şi a metodelor de administrare a tarifelor naţionale. Armonizarea s-a efectuat în concordanţă cu art. 27 din Tratat conform căruia înainte de încheierea perioadei de tranziţie, statele vor proceda la armonizarea reglementărilor administrative şi legislative. Pentru piaţa internă, acest lucru înseamnă eliminarea formalităţilor la frontieră, iar pentru cea externă stabilirea unor criterii comune de verificare a regulilor de origine, colectare a taxelor vamale sau reexportul mărfurilor. Potrivit Codului Vamal Modernizat al UE, Titlul I, secţ.8, art.30, autorităţile vamale nu solicită costuri sau redevenţe pentru îndeplinirea controalelor vamale sau pentru orice alte acţiuni referitoare la aplicarea legislaţiei

vamale în cursul programului oficial de lucru al birourilor lor vamale competente. Cu toate acestea, autorităţile vamale pot solicita plata unor redevenţe sau recuperarea costurilor pentru prestarea de servicii speciale, cum ar fi:

• prezenţa, dacă este necesar acest lucru, a personalului vamal în afara programului oficial de lucru al biroului vamal sau în alte locuri decât birourile vamale;

» analiza sau expertiza mărfurilor, respectiv cheltuielile poştale pentru returnarea acestora solicitantului, în special în ceea ce priveşte deciziile luate cu privire la informaţiile obligatorii sau informaţiile privind aplicarea legislaţiei vamale;

• examinarea sau prelevarea de eşantioane de mărfuri în scopul verificării sau distrugerea mărfurilor, în cazul în care implică alte costuri decât cele legate de utilizarea personalului vamal;

• măsuri excepţionale de control, în cazul în care acestea se dovedesc a fi necesare din cauza naturii mărfurilor sau a riscului potenţial.

Potrivit prevederilor Regulamentului (CEE) nr.2454/93, art.202, pct.(l), „Declaraţia se'depune la biroul vamal competent m zilele şi în orele de program. Cu toate acestea, la solicitarea declarantului şi cu suportarea de către acesta a cheltuielilor aferente, autorităţile vamale pot autoriza depunerea declaraţiei în afara zilelor şi orelor de program".

Conform legislaţiei vamale a Republicii Moldova, procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sunt aprobate în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat.

în conformitate cu prevederile Legii cu privire la tariful vamal, anexele 2 şi 3, sunt 17 tipuri de taxe pentru efectuarea procedurilor vamale stabilite în cotă fixă şi ad-valorem: plasarea mărfurilor sub regimurile vamale import, export, reexport, antrepozit vamal, perfecţionare activă, perfecţionare pasivă, admitere temporară, export temporar, zonele economice libere, transformare sub control vamal, distrugerea, păstrarea bunurilor în depozitele vamale, prezentarea informaţiilor statistice, prelucrarea informaţională a declaraţiei, aplicarea sigiliului vamal, aplicarea sigiliului electronic, aplicarea etichetei electronice "SMART", eliberarea autorizaţiilor, eliberarea adeverinţelor, eliberarea dublicatelor de calificare.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se aplică pentru: mărfurile şi serviciile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor, granturilor şi destinate proiectelor de asistenţă financiară; utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale; mărfurile importate de către persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror valoare şi/sau cantitate nu depăşesc limitele stabilite de legislaţia în vigoare; gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar; produsele petroliere şi alte mărfuri ce sunt tranzitate prin Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti".

Taxele vamale de import se plătesc de importatori pentru toate produsele care fac obiectul tranzacţiei şi se regăsesc în preţurile de desfacere pe piaţa internă. Aceste taxe vamale sunt cele mai frecvente şi au rolul de a alimenta bugetul statului cu venituri, de a limita' importul, de a proteja producătorii interni, în unele cazuri, taxa vamală de import poate conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă, ceea ce înseamnă că ea acţionează restrictiv pentru importator, în astfel de situaţii, pentru ca importul să se poată realiza, este necesar ca exportatorul să reducă nivelul preţului de export, asigurând mărfii sale o competitivitate egală cu cea a mărfii indigene. Această reducere poate conduce la scăderea rentabilităţii exportului ori de câte ori în ţara exportatoare nivelul productivităţii muncii este mai scăzut sau costurile de producţie sunt mai ridicate decât în ţara importatoare.

Importanţa Sistemului Armonizat pentru comerţul internaţional şi activitatea vamală este deosebit de importantă. Astfel, 98 % din mărfurile care fac obiectul comerţului internaţional se clasifică în conformitate cu acesta, iar determinarea codului mărfurilor conform Nomenclatorului are impact direct asupra încasăm taxei vamale. Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor cuprinde poziţiile, subpoziţiile şi codurile numerice aferente acestora, notele de secţiuni, capitole şi subpoziţii, precum şi normele generale de interpretare a Sistemului armonizat. Actualmente 207 ţări ale lumii beneficiază de Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline la Sistemul Armonizat în 2006, iar aderarea Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor a asigurat facilitarea comerţului exterior intre statele-participante şi a contribuit la aprofundarea relaţiilor comercial-economice cu alte state ale lumii.

Sistemul Armonizat este un nomenclator în permanentă dezvoltare, fiind gestionat de Organizaţia Mondială a Vămilor. Prima ediţie a Sistemului Armonizat a intrat în vigoare la l ianuarie 1988, iar la l ianuarie 2012 s-a pus în aplicare ediţia a V-a a Sistemului Armonizat (HS2012). Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova se bazează pe Sistemului Armonizat aprobat de OMV, şi cuprinde circa 10 mii de poziţii, grupate în 21 de secţiuni şi 97 de capitole, iar fiecare produs are un cod care cuprinde cel mult 9 cifre. Sistemul de clasificare a mărfurilor este utilizat în mai multe scopuri vamale, în special pentru elaborarea tarifului vamal şi ca urmare determinarea cotei taxei vamale la import. Totodată clasificarea mărfurilor stă la baza statisticii vamale.

Determinarea corectă a codului mărfurilor este obligaţia care revine declarantului, iar organele vamale efectuează controlul corectitudinii clasificării în vederea prevenirii cazurilor de clasificare eronată în scopul beneficierii nejustificate de scutiri de taxe şi eschivării de la plata integrală a drepturilor de import.

în vederea perfecţionării procesului de clasificare, serviciul vamal a implementat mai multe instrumente speciale, conform practicilor internaţionale. Astfel, în 2012 a fost implementată procedura de emitere a deciziilor tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor. Implementarea procedurii privind emiterea deciziilor tarifare este menită să asigure o previzibilitate şi claritatea, cât pentru agentul economic atât şi pentru organul vamal în privinţa codului corect mărfurilor care se preconizează a fi importate sau exportate. Principalul avantaj pentru agentul economic, care solicită informaţia tarifară constă în posibilitatea calculării din timp a sumelor taxelor vamale şi impozitelor ce urmează a fi achitate precum şi informarea în prealabil privind scutirile şi alte facilităţi vamale de care acestea vor putea beneficia la importul sau exportul mărfurilor.

Parte componentă a politicii comerciale a unui stat, politica vamală este realizată cu ajutorul reglementărilor adoptate de către stat care vizează intrarea sau ieşirea în/din ţară a mărfurilor şi care implică: controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a mărfurilor şi mijloacelor de transport, îndeplinirea formalităţilor vamale şi plata taxelor vamale(sau impunerea vamală), în cadrul politicii vamale, impunerea vamală a jucat şi continuă să joace rolul principal. Ea îndeplineşte trei funcţiuni:

de natură fiscală (taxele vamale fiind o sursă de venit la bugetulstatului);de natură protecţionistă (protejează economia naţională deconcurenţa străină);- de negociere (în sensul că statele pot negocia într-un cadru bilateral sau multilateral

concesii vamale).Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor atunci

acestea trec graniţele vamale ale ţării respective. Rezultă că taxele vamale sunt un instrument de politică comercială de natură fiscală, constituind o sursă de venit la bugetul statului, cu o incidenţă directă asupra preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior.

Prin instrumentele de apărare comercială, se urmăreşte remedierea distorsiunilor apărute pe piaţa Uniunii Europene generate de practicile neloaiale practicate de ţări terţe, cum sunt dumpingul şi subvenţiile, iar prin măsurile de salvgardare să remedieze deteriorarea serioasă a situaţiei producătorilor comunitari ca rezultat al creşterii imprevizibile, masive şi bruşte a importurilor.

Utilizarea măsurii antidumping este determinată de faptul că, în viziunea GATT, comerţul liber ar trebui să fie sinonim cu "comerţul corect". De regulă însă, în economia reală acest lucru nu este adevărat, iar cazurile prin care participanţii la schimburile internaţionale practică dumpingul sunt relativ frecvente. De aceea, apariţia cazurilor de dumping este sancţionată prin art. VI din GATT şi prin codul anti-dumping din 1979. Conform acestor prevederi, taxele antidumping nu vor depăşi diferenţa dintre preţul de vânzare (mai mic) şi preţul mediu aplicat pe piaţa internă a exportatorului (mai mare). Baza legală pentru măsurile antidumping o reprezintă Regulamentul Consiliului nr.384/1996 din 22 noiembrie 1995 cu amendamentele ulterioare.

Un sistem apropiat taxelor antidumping îl reprezintă taxele aplicate produselor ale căror preţuri au fost direct sau indirect subvenţionate de către guvernele ţărilor producătoare. Regulile internaţionale referitoare la subvenţii au fost întărite semnificativ odată cu intrarea în vigoare la l ianuarie 1995 a Acordului OMC referitor la Subvenţii şi Măsuri Compensatorii. Regulamentul Uniunii Europene cu privire la protecţia împotriva importurilor subvenţionate a intrat îii vigoare la aceeaşi dată şi face referire doar la importurile provenind din afara Uniunii, dând posibilitatea impunerii de măsuri compensatorii asupra bunurilor care au fost subvenţionate de guvernele ţărilor producătoare din afara Uniunii şi al căror import cauzează sau ameninţă să cauzeze prejudicii producătorilor interni ai aceluiaşi produs. Pentru a se putea aplica măsuri compensatorii trebuiesc îndeplinite trei condiţii:

* subvenţia trebuie să fie specifică, respectiv să fie o subvenţie laexport, sau să fie o subvenţie care este acordată unei singurecompanii, industrii sau grup de companii. 3 să existe un prejudiciu material adus

industriei din Uniune respectivscăderea cotei de piaţă a producătorilor interni, reducerea preţurilor,etc. » afectarea intereselor comunitare, costurile rezultate în urma aplicăriiacestor măsuri nu trebuie să fie disproporţionate în raport cubeneficiile.Produsele pentru care au fost aplicate taxe anti-subvenţie au fost produsele de înaltă

tehnologie provenind din Japonia sau ţările nou industrializate sau orice tip de produs ce provine din ţări cu costuri scăzute ale forţei de muncă. Introducerea reglementărilor comunitare legate de taxele antidumping şi a celor anti-subvenţie au coincis cu introducerea, în 1968, a tarifului extern comun, însă primele aplicări ale acestora nu au apărut decât în 1976, primul caz fiind acela al sancţionării unui import de lanţuri de bicicletă dinspre Taiwan. Atât în cazul măsurilor anti-dumpig cât şi al măsurilor antisubvenţie Comisia Europeană este cea care conduce investigaţia şi impune măsurile provizorii, decizia finală aparţinând Consiliului.

Art. XIX al GATT-ului permite membrilor semnatari ai Acordului aplicarea unor măsuri de salvgardare în situaţiile în care importurile unei ţări aduc prejudicii importante producătorilor autohtoni. Acest articol permite, în scopul acoperirii clauzei de salvgardare, utilizarea barierelor netarifare şi doar ca excepţii aplicarea unor măsuri de natură tarifară. De regulă, instrumentele utilizate în plan comunitar sunt restricţiile cantitative, dintre care amintim restricţiile voluntare la export sau licenţele de import. Cele mai dese situaţii în care se aplică acest gen de restricţii sunt cele legate de comerţul cu produse sensibile, cum sunt textilele şi produsele siderurgice. Subiecte de evaluare:

1. Reglementarea tarifară2. Tariful vamal de import al Republicii Moldova3. Nomenclatorul mărfar4. Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor5. Reglementarea tarifară. Reglementarea netarifară. Licenţierea. Cotarea. Certificarea.

6. Instrumente de tehnica vamală şi tarifară practicate de ţările care folosesc tarife vamale7. Norme internaţionale privind folosirea tarifelor vamale8. Tariful vamal de import al Republicii Moldova9. Interdicţiile la import - export10. Controlul importuluiTeme pentru referate şi comunicări:1. Cauze şi modalităţi ale interzicerii la import2. Modalitatea obţinerii licenţei de import - export3. Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale4. Proprietăţile tarifului vamal5. Rolul nomenclatorului mărfar şi clasificarea tarifară a mărfurilor6. Tariful vamal de import al Republicii Moldova7. Reglementarea tarifară şi netarifară8. Tarifele vamale folosite în context internaţional9. Cauzele interdicţiilor la import - export10. Nomenclatorul mărfar - noţiune, rol.Teste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Interzicerea parţială la import/export în Republica Moldova se realizează prin:a) numai prin sistemul de licenţiereb) numai prin sistemul de cotarec) sistemul de licenţiere şi cotared) niciuna din variante nu este corectă 2. Printre principiile de bază ale reglementării de

stat a activităţii comerciale externe se numără şi:a) promovarea unei politici unice în domeniul comerţului exterior ca parte componentă a

politicii externe a Republicii Moldovab) unitatea teritoriului vamal al Republicii Moldovac) prioritatea măsurilor economiced) egalitatea în drepturi şi nediscriminarea participanţilor la activitate comercială externă3.. în Republica Moldova se interzice importul următoarelor mărfuri:a) mărfuri cu defecte ce prezintă pericol pentru consumatorib) mărfuri interzise pentru utilizare ca fiind periculoasec) mărfuri ce nu corespund standardelor naţionaled) substanţe chimice otrăvitoare, substanţe radioactive4. Tipurile de taxe vamale percepute în Republica Moldova sunt:a) taxe vamale ad valoremb) taxe vamale specificec) taxe vamale mixted) numai variantele a şi b5. Este interzis importul de mărfuri (produse) şi rezultate ale activităţii intelectuale

(obiecte ale proprietăţii intelectuale):a) neconforme standardelor naţionaleb) interzise pentru utilizare ca fiind periculoasec) cu defecte ce prezintă pericol pentru consumatorid) care prezintă pericol pentru securitatea naţională, sănătatea oamenilor, regnul animal şi

vegetal, mediu etc6. în cazul importului de mărfuri se percep următoarele drepturi de import:a) taxa vamală - conform Tarifului vamal de importb) taxa pe valoarea adăugată (TVA) - conform Codului fiscal Titlul IIIc) accizele - conform Codului fiscal Titlul IVd) numai variantele a şi c 7. Licenţele la import-export sunt eliberate:a) organele vamaleb) camera de Licenţiere.

c) Agenţia Naţională pentru reglementare în energeticăd) toate variantele sunt corecte8. TARIM include următoarele componente:a) subdiviziuni ale Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldovab) cotele taxelor vamale şi alte drepturi de importc) informaţii privind facilităţile tarifared) alte informaţii necesare pentru aplicarea măsurilor tarifare şi netarifare9. Declararea reprezintă:a) expunerea de date veridice despre mărfurib) scopul deplasării lorc) regimul vamal şi destinaţia vamală solicitatăd) alte date necesare la aplicarea şi încasarea drepturilor de import-export, la efectuarea

controlului vamal şi supravegherii vamale10. Guvernul, pornind de la interesele naţionale, poate stabili interdicţii şi restricţii la

exportul şi/sau importul de mărfuri (produse), lucrări, servicii, precum şi de rezultate ale activităţii intelectuale, vizând în special

a) respectarea ordinii publice şi a bunelor moravurib) ocrotirea vieţii şi sănătăţii oamenilor, a florei şi faunei, protecţia mediului înconjurător

în ansambluc) păstrarea moştenirii culturale a etniilor din Republica Moldovad) asigurarea securităţii statuluiRezolvare test grilă:1. c2. a, b, c, d3. a, b, c, d4. a, b, c5. a, b, c, d6. a, b, c 7. b, c8. a, b, c, d9. a, b, c, d10. a, b, c, dBibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale:Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din


special, din 01.01.2007.5. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr. 1031 din 08.06.2000

Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.6. Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova,

nr.501 din 14.08.2009, Monitorul Oficial Nr. 127-130 din 21.08.20097. Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a


8. Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.l64-XIII din 30.06.1994).

9. Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM a

aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001). 10. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.H2-XV din 22.04.2004).


12. Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin Hotărîfea Parlamentului RM nr.!318-XII din 02.03.1993).

13. Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.!318-XII din 02.03.1993).

B. Izvoarele doctrinale:14. Bădescu Gh., Dranea E., Ghiţă C., Valoarea în vamă a mărfurilor de import -

reglementări şi comentarii. Bucureşti: Lumina Lex, 199815. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 200316. Caraiani Gh, Manual pentru declaranţii si experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex,200117. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import, Bucureşti:

Editura Economică, 199718. Caraiani Gh., Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în

cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 200019. Caraiani Gh., Diaconu G., Tariful integrat vamal - reglementări şi modele de utilizare.

Bucureşti: Lumina Lex, 2002.

CAPITOLUL VIIIT AXA VAMALĂVIII.1. Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale. Noţiunea de impozit.

Caracteristicile impozituluiTaxele vamale sunt impozite indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor atunci când

acestea trec graniţele vamale ale ţării respective. Rezultă că taxele vamale sunt un instrument de politică comercială de natură fiscală, constituind o sursă importantă de venit la bugetul statului, cu o incidenţă directă asupra preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior.

Taxele vamale fac parte din cea mai răspândită şi cunoscută categorie de venituri bugetare, ele reprezentând un impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor în momentul trecerii graniţelor vamale ale ţării respective. Deci, taxele vamale se instituie asupra bunurilor şi produselor care intră şi ies în/din ţară sau/şi asupra celor care tranzitează teritoriul naţional. Impozitele reprezintă o plată obligatorie datorată bugetului fără echivalent în serviciu sau prestaţie directă ori indirectă din partea statului sau prestaţie directă ori indirectă din partea statului plătitorilor. Din acest punct de vedere al echivalentului, impozitele se deosebesc de taxe care reprezintă o altă categorie de venituri bugetare ce se realizează ca plăţi datorate de persoanele care beneficiază de anumite servicii sau activităţi ale unor organe de stat.

Taxele vamale apar sub forma unui impozit direct prelevat de organele fiscale ale statului similar întrucâtva cu impozitul care adaugă la preţul mărfurilor o anumită cotă atunci are loc o vânzare sau o cumpărare de mărfuri pe plan intern.

Spre deosebire de impozitul pe circulaţia mărfurilor, care se aplică sub forma unei prelevări odată cu vânzarea sau cumpărarea unor mărfuri, indiferent dacă ele sunt produse pe plan intern sau exportate, taxa vamală se aplică numai în cazul tranzacţiilor cu produse care trec frontiera vamală a statului. Ca orice venit indirect, taxele vamale sunt suportate în final de consumatori. Prin fixarea taxei vamale, statul percepe un impozit care va produce modificări ale preţurilor produselor ce fac obiectul tranzacţiei comerciale.

Importatorul este primul afectat de taxa vamală, el fiind obligat să verse la autorităţile fiscale o sumă de bani corespunzătoare nivelului taxei vamale din tariful vamal, însă această sumă el o adaugă în preţul de vânzare al produsului, astfel încât ultimul care suportă taxa vamală este consumatorul. Este posibil ca taxa vamală într-o ţară să nu fie trecută pe deplin asupra produsului de import, impunerea fiscală fiind suportată parţial de importator, care majorează preţul produsului importat, parţial de exportator, care reduce preţul de vânzare al produsului său de export, sau pe deplin de exportator, în funcţie de raportul dintre cerere şi oferta, deci de poziţia pe care o deţine pe piaţa exportatorul -respectiv importatorul.

Obligaţia de a plăti taxele vamale este o obligaţie juridică prevăzută de normele juridice în vigoare şi neîndeplinirea acestei obligaţii atrage executarea silită a plăţii taxelor neachitate integral sau la termen legal. Această obligaţie apare în cadrul raporturilor juridico-fmanciare de venituri bugetare, beneficiarul exclusiv fiind statul, reprezentat prin organele financiar-bancare cărora li s-a atribuit competenţa de a încasa taxele vamale. Plata taxelor vamale alimentează fondul bugetar de stat.

Forma de concretizare a acestei obligaţii este forma bănească şi se individualizează printr-un titlu de creanţă financiar bugetară, act juridic prin care se constată şi se individualizează obligaţia bănească a fiecărui subiect taxabil, titluri care sunt declarative de drepturi şi obligaţii şi executorii fără vreo investire specială.

Cea mai veche resursă financiară este impozitai Originile sale aparţin perioadei de statornicire a organizaţiei statale. Iniţial, s-a recurs la prelevări asupra bunurilor private, iar odată cu introducerea monedei se practică impozite în bani. în literatura de specialitate se întâlnesc mai multe noţiuni de impozit, însă cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele:

Impozitul este o prelevare pecuniară, în virtutea autorităţilor statului de la particulari cu titlul definitiv şi fără contraprestaţie imediată şi directă, pentru acoperirea cheltuielilor publice. Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul si termenul precis stabilit prin lege[10]. Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor:

1. Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă există legea respectivă la impozit.

2. Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.

3. Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

4. Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate ci direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb în viitor[ll].

Definiţiile date impozitelor reflectă poziţia faţă de teoriile menţionate. Astfel se afirmă că "impozitele reprezintă preţul serviciilor prestate de stat" sau că "impozitele sunt preţuri stabilite prin constrângere pentru serviciile guvernamentale". Alţi autori apreciază că "impozitele sunt pretinse de stat în virtutea suveranităţii sale şi sunt destinate să acopere cheltuielile generale ale statului".

Sintetizând pluritaîea definiţiilor menţionate şi multe altele ce există în literatura de specialitate, considerăm că impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără contraprestaţie directă şi cu titlu nerestituibil, a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice şi/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesităţi publice.

Dreptul de a introduce impozite revine organelor de stat - Parlamentul - la nivelul întregii ţări, sau consilierilor locali la nivelul colectivităţilor locale în virtutea suveranităţii fiscale a statului. Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă prin utilizarea lor ca instrument al redistribuirii unei părţi importante a PIB. Această redistribuire apare în procesul mobilizării la buget a impozitelor directe şi indirecte şi are influenţă mai mult sau mai puţin intensă asupra comportamentului economic al diverselor categorii de contribuabili. Totodată, efectele impozitelor se restrâng şi în domeniul democratic a întreţinerii sănătăţii, şi în ultimă instanţă al asigurării unui nivel de trai rezonabil pentru populaţia aflată în nevoie.

Efectul major al rolului impozitelor pe plan social, îl reprezintă în ultimă instanţă, creşterea presiunii fiscale, globale, în majoritatea ţărilor cu economie de piaţă, concurenţială şi consolidată.

VIII.2. Funcţia taxei vamale. Clasificarea taxelor vamale. Amânarea şi eşalonarea plăţii taxei vamale.

Principalele funcţii îndeplinite de taxele vamale sunt: Instrument fiscalTaxa vamală apare ca un important instrument al politicii fiscale, deşi astăzi acest caracter

este mult atenuat. Ea se constituie în special în calitatea sa de impozit prelevat asupra tranzacţiilor cu produse ce trec frontiera astfel încât perceperea sa este avantajoasă pentru stat deoarece taxa vamală majorează veniturile bugetului de stat. Instrument de politică comercială

Politica comercială reprezintă ansamblul măsurilor cu caracter administrativ, politic, juridic, fiscal, valutar şi de altă natură cu ajutorul cărora se promovează relaţiile comerciale internaţionale. Prin utilizarea taxelor vamale într-o economie de piaţă, se produc anumite efecte asupra funcţionării economiei. Motivaţiile de percepere a taxelor vamale sunt nenumărate. Dintre acestea, printre cele mai importante se numără:

• protecţia tarifară susţine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic;

« prin taxe vamale se protejează forţa de muncă şi locurile de muncă din anumite ramuri;• prin reducerea importurilor se stimulează producţia internă şi se majorează veniturile

producătorilor.Taxele vamale se constituie ca instrument de coordonare statală a activităţii de comerţ

exterior. Prin intermediul resorturilor de politică vamală se pot promova sau nu relaţii comerciale cu anumite pieţe.

Taxele vamale pot fi clasificate după mai multe criterii: a). După scopul impunerii se împart în două categorii: taxe vamale cu caracter fiscal şi taxe vamale cu caracter protecţionist. Ele se deosebesc după nivelul impunerii; cele cu caracter fiscal au în general un nivel redus, singurul scop pentru care se percep fiind obţinerea de venituri pentru bugetul statului; cele cu caracter protecţionist au în general un nivel ridicat, prin intermediul lor urmărindu-se, în primul rând, reducerea forţei concurenţiale a mărfurilor importate şi implicit protejarea pieţei interne de concurenţa străină.

b). După obiectul impunerii, taxele vamale sunt de trei feluri: de import, de export şi de tranzit.

Taxele vamale de import sunt cele mai frecvent folosite. Acestea se aplică asupra mărfurilor de import, obligaţia de plată revenind firmelor importatoare. Au rolul de a proteja producţia şi consumul intern, de a diminua competitivitatea produselor străine şi de a asigura venituri pentru bugetul de stat. Atunci au un nivel diminuat (sau lipsesc) taxele vamale de import pot determina încurajarea unor fluxuri comerciale (cu unele ţări sau la unele grupe de mărfuri). Taxele vamale de import sunt suportate de către consumatorul final al mărfurilor respective, pentru că - de regulă - cheltuiala cu taxele vamale este inclusă în preţul de vânzare către consumatori; mai rar, şi parţial, taxele vamale de import sunt suportate de exportator prin reducerea voită a preţului de ofertă, cu scopul asigurării menţinerii competitivităţii produselor proprii pe piaţa respectivă, ori ca urmare a presiunilor făcute de importator. Scopul principal al perceperii de taxe vamale de import este deci protejarea producţiei indigene.

Taxele vamale de export se percep de către stat asupra mărfurilor indigene atunci acestea sunt exportate. Nu au o largă răspândire pe plan internaţional, comparativ cu cele de import, se percep la un nomenclator redus de produse şi pe perioade limitate de timp. Prin intermediul lor, pe lângă scopul fiscal se pot urmări, în general, două obiective şi anume:

• fie ridicarea preţului la produsele respective pe piaţa internaţională (cu condiţia ca statul respectiv să fie un exportator principal şi furnizor pe piaţa internaţională la produsele vizate);

• fie limitarea unor exporturi (de regulă, produse neprelucrate -materii prime industriale sau agricole, care să fie prelucrate în ţară într-o cantitate mare şi exportate apoi ca produse manufacturate) pentru a încuraja dezvoltarea unor ramuri industriale pentru care ţările respective dispun de o bază corespunzătoare de materii prime[12].

Taxele vamale de tranzit se percep de către stat asupra mărfurilor care tranzitează (traversează) teritoriul vamal al ţării respective. Ele nu au o răspândire prea largă pe plan internaţional şi, de regulă atunci se percep, ele au un nivel scăzut întrucât statele sunt interesate să încurajeze tranzitul pe teritoriul lor, aceasta fiind o importantă sursă de venituri (ca urmare a utilizării căilor şi mijloacelor de transport, a porturilor, a depozitelor, a antrepozitelor etc.). Scopul perceperii taxelor vamale de tranzit este pur fiscal.

c). După modul de percepere a taxelor vamale, acestea sunt de trei feluri: ad-valorem, specifice şi mixte. Taxele vamale ad-valorem se percep asupra valorii (declarate) în vamă a produselor şi se stabilesc în cote procentuale care se raportează la valoarea vamală a mărfurilor respective (de ex. 10 % din valoarea vamală a unui produs). Taxele vamale specifice se stabilesc în sumă fixă pe unitate fizică de marfă importată sau exportată (bucată, tonă, mc, etc.) şi se stabilesc sub forma unei cifre (sume) absolute în moneda ţării respective. Taxele vamale mixte. Pornind de la avantajele şi dezavantajele folosirii celor două moduri de percepere a taxelor vamale, în multe state a început să se bucure de o utilizare pe scară tot mai largă sistemul mixt de percepere. Metoda se bazează pe două moduri de combinare a utilizării taxelor vamale ad valorem cu specifice.

d) După modul de stabilire sau fixare, taxele vamale se împart în patru categorii: taxe vamale autonome; taxe vamale convenţionale; taxe vamale autonomo-convenţionale; taxe vamale asimilate.

Taxele vamale autonome se instituie în mod independent, de către fiecare stat, pentru mărfurile sau relaţiile comerciale cu anumite ţări, cu care nu sunt încă încheiate nici un fel de înţelegeri de natură vamală. De regulă, se fixează mai multe niveluri (maxime, minime şi intermediare), urmând ca în practică să se aplice taxe vamale diferenţiate, în funcţie de interesele comerciale şi de alta natură dominante la produsul respectiv, ori în funcţie de politica comercială promovată faţă de un stat sau altul. Taxele vamale autonome se instituie ca primă formă a taxelor vamale folosite de un stat independent (ca taxe vamale noi sau în urma restructurării radicale a regimului vamal vechi).

Taxele vamale convenţionale, (contractuale) se fixează în baza unor înţelegeri - bi sau multilaterale - cu alte state. Ca regulă generală, aceste taxe se percep asupra mărfurilor provenind din ţările care îşi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate şi de aici decurg două trăsături caracteristici: sunt mult mai reduse decât cele autonome, pe care - tot de regulă, le înlocuiesc, sau împreună cu care pot coexista şi, în general, fac obiectul negocierilor tarifare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Taxele vamale autonomo-convenţionale sunt rezultatul aplicării simultane a primelor două categorii de taxe vamale. Organul vamal trebuie să asigure - mai întâi - stabilirea originii mărfurilor şi abia pe urmă - în funcţie de regimul comercial practicat în relaţiile cu statul respectiv - va stabili taxele vamale corespunzătoare. Procedura de stabilire a originii mărfurilor este relativ complicată deoarece - urmare a sistemului extrem de larg de cooperare internaţională - unul şi acelaşi produs poate suferi transformări succesive în unităţi producătoare aparţinând de state diferite. Din această cauză nu întotdeauna ţara exportatoare este una şi aceeaşi cu "ţara de origine" a produsului. Criteriul cel mai des utilizat .pentru stabilirea originii mărfurilor este valoarea adăugată, în baza acestui criteriu, ţara

de origine a unei mărfi devine aceea în care bunul respectiv a încorporat cea mai mare parte din valoarea adăugată, sau în care a suferit o transformare substanţială. Este varianta ce se bucură de cea mai largă utilizare pe scară internaţională, deoarece permite o îmbinare fericită a tuturor intereselor ce trebuiesc promovate prin practicarea politicilor comerciale externe.

Taxele vamale asimilate nu mai au în prezent decât valoare istorică. S-au practicat însă, pe scară destul de largă, îndeosebi în primele două decenii postbelice. Din punct de vedere tehnic taxele asimilate se bazau pe preluarea regimului vamal al unui alt stat. Acest sistem a fost utilizat mai ales de către statele care şi-au câştigat independenţa de stat (fostele colonii), state care, neavând o experienţă proprie relevantă pentru a-şi defini un regim vamal autonom, au procedat la preluarea regimului vamal al fostei metropole. Cum este firesc, aplicarea unui asemenea regim vamal nu putea determina rezultatele dorite în plan comercial, drept pentru care, după o perioadă de experimentare, necesară definirii unui regim comercial propriu, se procedează la abandonarea acestor practici.

e) După scopul urmărit taxele vamale se împart în: taxe vamale protecţioniste; taxe vamale preferenţiale; taxe vamale de retorsiune. Trebuie remarcat faptul că toate taxele vamale urmăresc (mai mult sau mai puţin, în funcţie de nivelul concret al acestora) şi un scop fiscal.

Taxele vamale protecţioniste urmăresc diminuarea capacităţii concurenţiale a mărfurilor de import în raport cu produsele similare din producţia indigenă, în beneficiul ramurilor proprii de producţie şi al balanţei comerciale. Aceste taxe vamale au niveluri relativ ridicate şi se aplică, de regulă, în mod diferenţiat, în funcţie de natura şi originea mărfurilor respective. Se poate argumenta aici că, indiferent de scopul lor direct, toate restricţiile tarifare au un efect protecţionist implicit.

Taxele vamale preferenţiale au - în raport cu celelalte taxe vamale - un nivel mai redus, fiind aplicate tuturor sau numai anumitor mărfuri importate din anumite ţări în scopul de a stimula schimburile comerciale cu ţările respective şi nu se extind asupra mărfurilor provenite din alte ţări.

Taxele vamale de retorsiune sunt componente ale regimului comercial sancţionai; acestea se instituie - de regulă - ca măsuri de răspuns la politicile comerciale discriminatorii sau neloiale practicate de unele state sau firme partenere. Nivelul acestor taxe este prestabilit şi este astfel calculat încât să producă efectele urmărite, deci au niveluri foarte ridicate atunci se doreşte obţinerea efectului prohibitiv sau suficient de ridicat pentru a anihila avantajele pe care unii parteneri doresc să şi le creeze prin practici neloiale. Din categoria taxelor de retorsiune (dar având o dublă natură, atât tarifară cât şi netarifară) mai cunoscute şi folosite sunt taxele antidumping şi cele compensatorii.

Taxele antidumping se percep asupra produselor de import în scopul de a anihila efectele dumpingului comercial practicat de unii exportatori. Fiind o măsură de retorsiune, se aplică numai la acele produse la care strategia de penetrare pe piaţa internaţională este dumpingul (inclusiv cel valutar). Dumpingul constă în folosirea unui preţ de export mai scăzut decât cel normal (determinat de condiţiile de'producţie sau de cele ale pieţei respective). Ca urmare a unei asemenea practici rezultă un avantaj important care permite firmei respective să pătrundă, sau să-şi consolideze poziţia, pe o anumită piaţă, în dauna concurenţei. Pentru realizarea acestui obiectiv (cucerirea unei pieţe sau consolidarea poziţiei pe pieţele mai importante) firmele care practică dumpingul renunţă în mod deliberat la o parte a profiturilor (uneori preţul de ofertă fiind egal sau chiar mai mic în raport cu costul producţiei), se folosesc de pieţele ce oferă forţa de muncă cea mai ieftină (dumping social); există situaţii în care practicile de dumping sunt sprijinite printr-o politică oficială de depreciere a monedei naţionale (dumping valutar), practicată în scopul asigurării unei competitivităţi sporite (relative şi limitate ca durată - dumping sporadic sau persistent) a produselor indigene.

Taxele compensatorii se percep asupra mărfurilor de import care au beneficiat - în ţara de origine - de subvenţii (sau prime de export, etc.) din partea bugetului de stat. Nici în acest caz mărimea taxei nu poate depăşi diferenţa de preţ (între cel normal şi cel diminuat pe seama subvenţiilor primite din partea bugetului de stat de către exportator), întrucât folosirea de

subvenţii la produsele destinate exportului poate aduce prejudicii partenerului, prin convenţii internaţionale (îndeosebi prin documentele Rundei Tokyo), statele au decis interzicerea subvenţiilor. Sunt admise, cu titlul de excepţie, doar subvenţiile folosite de statele cele mai sărace pentru a-şi sprijini pătrunderea pe piaţa internaţională a produselor ramurilor industriale începătoare (în formare). în celelalte cazuri, constată utilizarea de subvenţii la produsele pentru export, statul importator poate institui regimul sancţionai prin perceperea de taxe compensatorii, calculate tot ca diferenţă între preţul normal de ofertă şi cel artificial (datorat subvenţiilor).

Taxele vamale se plătesc atât în monedă naţională, cât şi în valută străină, pe care băncile din Republica Moldova le cumpără. Guvernul stabileşte cazurile în care o parte din taxele vamale pentru perfectarea actelor vamale se plătesc în valută străină. Recalcularea valutei străine se efectuează la cursul, stabilit de Banca Naţionala de Stat a Moldovei, în vigoare la data prezentării de către vamă a dispoziţiei de plată.

La cererea persoanelor juridice vama are dreptul sa autorizeze amânarea sau eşalonarea plăţii taxelor vamale pe un termen de cel mult două luni. în aceste cazuri vama este în drept să ceară garantarea plăţii taxei vamale[2].

VIII.3. Procedura de instituire a sistemului de marcare cu timbre de acciz. Accizele. Obiectele şi subiectele. Procedura încasării accizelor. Taxa pe valoare adăugată. Obiectul şi subiectele impunerii. Cota de calcul TVA. Procedura aplicării şi perceperii taxei pentru proceduri vamaîe.

Acciz - impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum. Subiecţi ai impunerii sunt:

a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;

b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importa mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor specificate la art.124 alin.(l)-(3), (5), (7), (8) Cod Vamal[3].

Obiecte ale impunerii sunt mărfurile supuse accizelor. Baza impozabilă o constituie: • volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sunt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

• valoarea mărfurilor, rară a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.!23[l];

9 valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.!23[l]. Cotele accizelor se stabilesc: 3 în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii; B ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. Subiecţii impunerii specificaţi care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz:

9 calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea acestora (în dependenţă de cotă - în sumă absolută sau ad valorem în procente); » achită accizele la momentul expedierii (transportării) mărfurilor

din încăperea de acciz conform cotelor stabilite în lege. Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii o dată cu achitarea taxelor vamale, în cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percepe taxă vamală, mărfurile se consideră importate, ca şi cum ar fi fost supuse taxei vamale, cu respectarea reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul de import.

în cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia de achitare a accizelor este valabilă până la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi prezentăm documentelor justificative, în cazul neprezentării, în termenele stabilite, a documentelor specificate subiectul impunerii achită accizele, amenzile şi penalităţile în mărimea şi în modul prevăzute corespunzător la art.261 alin.(4) şi art.228 alin.(2) Cod Vamal. Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj

pentru consum final, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi fermentate, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sunt pasibile marcării obligatorii cu 'Timbru de acciz". Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de procurare şi de utilizare a 'Timbrelor de acciz" este stabilit de către Guvern.

Articolele din tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova ori importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sunt pasibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se efectuează în procesul fabricării mărfurilor supuse accizelor până la importarea acestora, iar a mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul expedierii (transportăm) acestora din încăperea de acciz. Modul şi termenele de procurare, utilizare şi de circulaţie a timbrelor de acciz se stabileşte de Guvern.

Nu sunt marcate obligatoriu cu 'Timbru de acciz": • vinurile spumoase şi spumante, vinurile în sticle de souvenir cu

capacitatea de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; » producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de până la 7% în

volum; a mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, depozitvamal, admitere temporară, magazin duty free; « mărfurile supuse accizelor, fabricate pe

teritoriul Republicii Moldova şiexpediate de către producător pentru export.Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare, în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Taxa pe valoarea adăugată - impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Subiecţii impozabili sunt:• persoanele juridice şi fizice care sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în

conformitate cu prevederile art. 112 Cod Fiscal;• persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice

care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

• persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sunt sau nu sunt înregistrate în conformitate cu art. 112 Cod Fiscal. Obiecte impozabile constituie:

o livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;

o importul mărfurilor, în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice. Nu constituie obiecte impozabile:

a. livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere;b. venitul sub formă de dobândă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;

c. livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare;

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:<» cota-standard - în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor

importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova: • cote reduse în mărime de:• 8% - la pâinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe

teritoriul Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(l) pct.2) Cod Vamal;

" 8% - la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001-3004, atât indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;

• 8% - la gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

• cota zero - la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art. 104 Cod Vamal.Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care

urmează a fi achitată (fără. T.V.A.). Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piaţă. Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia T.V.A.

Subiecţii impozabili stipulaţi sunt obligaţi să declare, conform art. 115, şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art. 114, suma T.V.A., care se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont conform art. 102 Cod Fiscal. Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de lege, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile.

Persoanele juridice, şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită T.V.A. până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 200 de euro achită T.V.A. în funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor (Urnita neimpozabilă nu micşorează valoarea impozabilă a mărfurilor).

VUIA Efecte ale aplicării taxelor vamale asupraimporturilor. Funcţia taxei vamale ca instrument fiscal. Funcţia taxei vamale ca instrument

de politică comercială. Calculul taxelor vamale. Procedura de încasare.Taxele vamale produc efecte complexe care se înscriu în sfera pur financiară, dar şi efecte

economice şi comerciale. Astfel, taxele vamale pot avea:un efect asupra veniturilor bugetare ale statului;un efect de protejare a economiei naţionale sau producţiei interne;un efect de redistribuire a veniturilor dintre diferite categorii departicipanţi la activitatea economică (producători, consumatori, stat);un efect asupra raportului de schimb al ţării;efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale:efect asupra balanţei de plăţi;

efecte asupra costurilor[8j.Scopurile în care se instituie taxele vamale sunt, în principal, de ordin fiscal şi

protecţionist. Scopul fiscal se concretizează în procurarea de venituri pentru bugetul de stat. Aceste venituri sunt cu atât mai mari cu cât sunt mai ridicate nivelurile taxelor vamale şi cantităţile comercializate. Scopul protecţionist al taxelor prevalează ca importanţă şi se materializează în protejarea economiei naţionale sub diferite aspecte precum:

o sporirea competitivităţii unor ramuri şi sectoare de activitate, aflate însituaţie de inferioritate comparativă sub aspectul preţului faţă destrăinătate; • protecţia unor categorii sociale prin redistribuirea veniturilor în

favoarea lor (pe calea bugetului prin acordarea de prime, subvenţii, etc sau a susţinerii unor preţuri de vânzare mai ridicate la produsele lor, la adăpostul taxelor vamale);

• creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă şi apărarea nivelului ridicat al salariilor;

» îmbunătăţirea raportului de schimb şi a situaţiei balanţei comerciale şide plăţi[7].Efectul protecţionist al taxei vamale se propagă în economie prin mecanismul preţurilor, în

măsura în care taxa vamală majorează preţul produsului comercializat, importurile sunt descurajate şi frânate. Dacă majorarea de preţ este atât de mare încât să atragă scăderea cererii şi, dacă exportatorul este interesat să-şi păstreze poziţia pe piaţă, acesta va accepta o anumită reducere a preţului său de export. El preia astfel o parte din povara fiscală. Cuantumul taxei nepreluat în sarcina exportatorului majorează preţul intern al produsului importat. Acest fapt măreşte competitivitatea produselor autohtone similare. Efectul negativ pe care consumatorul îl suportă iniţial prin scumpirea preţurilor interne poate fi mai mult decât compensat, prin procurarea de noi locuri de muncă, respectiv a unor noi surse de venit. Pentru ca taxele vamale să-şi îndeplinească rolul de instrument de protecţie şi dezvoltare a economiei naţionale este necesară o diferenţiere judicioasă a nivelului lor în timp, pe mărfuri şi grupe de mărfuri.

Taxa vamală apare iniţial sub forma unui instrument simplu de politică fiscală cu scopul formării veniturilor statului. Din punct de vedere fiscal, taxa vamală este abordată în calitate de impozit perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontiera (import, export, tranzit), perceperea acestora fund avantajoasă pentru stat, deoarece ca impozit fiscal majorează veniturile bugetare. Pe lângă faptul că taxele vamale majorează veniturile statului, ele au şi un impact economic contribuind la dezvoltarea activităţii economice.

în aplicarea taxelor vamale ca instrument de politică comercială s-au constat unele tendinţe[ll]:

» Tendinţa de a utiliza taxele vamale ca modalitate de punere în practicacomercială internaţională a principiului nediscriminării, a clauzeinaţiunii celei mai favorizate între doi parteneri. Orice avantaj care seacordă între terţe ţări de către unul din parteneri trebuie extins şi înraporturile dintre ei. • Tendinţa de reducere a taxelor vamale în condiţiile clauzei naţiunii

celei mai favorizate între ţările membre GATT ca urmare a desfăşurării unui şir de negocieri tarifare multilaterale în cadrul acestui acord.

• Tendinţa de reducere în general a semnificaţiei nivelului taxei vamale. Există 4 categorii de taxe vamale:

1. Taxe vamale liberale în care nivelul preţului extern al unui produs se majorează cu o taxă care permite ca preţul intern să fie mai mic decât preţul de producţie internă a produselor;

2. Taxe vamale egalizatoare ce aduc la acelaşi nivel preţul intern cu preţul de producţie internă a produsului;

3. Taxe vamale restrictive în care preţul intern este mai mare decât preţul intern de producţie;

4. Taxe vamale prohibitive la care nivelul preţului intern creşte foarte mult, scăzând interesul pentru produsul respectiv.

Taxele vamale ad-valorem se percep asupra valorii (declarate) în vamă a produselor şi se stabilesc în cote procentuale care se raportează la valoarea vamală a mărfurilor respective (de ex. 10 % din valoarea vamală a unui produs). Valoarea vamală este exprimată în moneda naţională a ţării importatoare şi se calculează prin transformarea preţului mărfii importate, exprimat într-o valută străină, în moneda naţională. Avantajul principal al •utilizării taxelor ad valorem este determinat de faptul ca asigură o procedură de percepere foarte simplă, lista vamală putând fi elaborată mai sintetic (pe grupe de produse). Dezavantajele acestui mod de percepere sunt determinate de influenţele nefavorabile pe care le pot produce oscilaţiile preţurilor de piaţă (scăderea preţurilor de pe piaţa internaţională sau creşterea celor de pe piaţa internă) asupra eficacităţii taxelor vamale şi asupra veniturilor bugetului de stat. Totodată există pericolul evaziunii fiscale, prin înscrierea în Declaraţia vamală a unor valori mai mici decât cele reale pentru mărfurile de import. împotriva acestui risc se poate aplica dreptul de preemţiune al statului (prim-cumpărător), sau - pentru infracţiuni mai grave ori repetate - se poate proceda la confiscarea mărfurilor respective. Pentru a putea identifica practicile neloiale în domeniul stabilirii valorii în vamă, organul vamal trebuie să dispună de liste de preţuri (fie preţuri minimale care stabilesc valoarea în vamă a produsului, şi care sunt fixate prin hotărâri de guvern, fie liste ale preţurilor efective, practicate pe principalele pieţe).

Taxele vamale specifice se stabilesc în sumă fixă pe unitate fizică de marfă importată sau exportată (bucată, tonă, mc, eîc.) şi se stabilesc sub forma unei cifre (sume) absolute în moneda ţării respective (de ex. 1000 u.m. pentru o tonă de grâu, pentru un automobil marca Ford etc.). Modul de percepere asigură un nivel mult mai ridicat al protecţiei tarifare iar eficienţa taxelor nu este influenţată de oscilaţia preţurilor. De asemenea, veniturile bugetului de stat sunt mai puţin fluctuante. Protecţia asigurată este însă variabilă tocmai pentru că evoluţia preţurilor produselor pe pieţele internaţionale nu este luată în calcul. Taxele vamale specifice înlătură posibilitatea apariţiei tentativelor de evaziune fiscală, dar perceperea se face cu mai multă dificultate, deoarece -pentru o corectă încadrare şi percepere a taxelor vamale - este necesară o detaliere foarte analitică a listei vamale (practic până la nivel de produs), listă ce trebuie actualizată foarte des (altfel existând pericolul ca produsele noi, încă necuprinse în liste, să poată fi importate fără a se putea încasa asupra lor taxe vamale). Taxele vamale specifice au un efect protecţionist mai puternic în raport cu taxele ad valorem, iar efectul protecţionist este cu atât mai mare cu cât preţurile sunt mai scăzute.

Taxele vamale mixte. Pornind de la avantajele şi dezavantajele folosirii celor două moduri de percepere a taxelor vamale, în multe state a început să se bucure de o utilizare pe scara tot mai largă sistemul mixt de percepere. Metoda se bazează pe două moduri de combinare a utilizării taxelor vamale ad valorem cu specifice. Astfel, se pot utiliza taxele vamale ad valorem - de regulă ca formă principală, pentru cele mai multe poziţii din lista vamală -combinat cu cele specifice, care se percep doar la bunurile la care este necesar un grad de protecţie foarte ridicat. Practica a consemnat şi varianta stabilirii atât de taxe vamale ad valorem cât şi de taxe specifice pentru acelaşi produs, organul vamal fiind abilitat să aplice modul de percepere care asigură protecţia cea mai ridicată.

Codul Vamal al Republicii Moldova, Capitolul in, Articolul 121 stabileşte taxa pentru efectuarea procedurilor vamale astfel:

1. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sunt aprobate în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal.

2. Taxa pentru proceduri vamale ce se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.

3. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat. în conformitate cu prevederile Legii cu privire la tariful vamal în Republica Moldova, anexele 2 şi 3, sunt 17 tipuri de taxe pentru efectuarea procedurilor vamale stabilite în cotă fixă şi ad-valorem: plasarea mărfurilor sub regimurile vamale import, export, reexport, antrepozit vamal, perfecţionare activă, perfecţionare pasivă, admitere temporară, export temporar, zonele

economice libere, transformare sub control vamal, distragerea, păstrarea bunurilor în depozitele vamale, prezentarea informaţiilor statistice, prelucrarea informaţională a declaraţiei, aplicarea sigiliului vamal, aplicarea sigiliului electronic, aplicarea etichetei electronice "SMART", eliberarea autorizaţiilor, eliberarea adeverinţelor, eliberarea dublicatelor de calificare)[4].

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se aplică pentru: mărfurile şi serviciile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor, granîurilor şi destinate proiectelor de asistenţă financiară; utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale; mărfurile importate de către persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror valoare şi/sau cantitate nu depăşesc Urnitele stabilite de legislaţia în vigoare; gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" mărfurile introduse pe/sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar; produsele petroliere şi alte mărfuri ce sunt tranzitate prin Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti".

Subiecte de evaluare:1. Noţiunea şi natura juridică a taxei vamale2. Noţiunea de impozit3. Caracteristicile impozitului4. Funcţiile taxei vamale5. Clasificarea taxelor vamale6. Accizele7. Taxa pe valoare adăugată8. Calculul taxelor vamale9. Amânarea şi eşalonarea plăţii taxelor vamale10. Funcţia taxei vamale ca instrument fiscal Teme pentru referate şi comunicări:1. Principiile impozitelor2. Rolul şi importanţa impozitelor în politica economică a statului3. Caracteristicile impozitului4. Aplicarea taxelor vamale ca instrument de politică comercială5. Categorii de taxe vamale6. Efectele taxelor vamale7. Taxa pe valoare adăugată8. Accizele9. Modalitatea de calcul a taxelor vamale10. Taxa vamală ca instrument fiscalTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Taxele vamale:a) sunt un instrument de politică comercială de natură fiscalăb) constituie o sursă importantă de venit la bugetul statuluic) au o incidenţă directă asupra preţului produselor care fac obiectul comerţului exteriord) au caracter benevol2. Primul afectat de taxa vamală este:a) exportatorulb) importatorulc) cetăţeanul în calitate de consumator al produsuluid) guvernul3. Principalele trăsături ale impozitelor sunt:a) legalitatea impozitelorb) obligativitatea impozitelorc) nerestiîuirea impozitelord) nonechivalenţa impozitelor 4. După scopul impunerii, taxele vamale se împart în:a) taxe de import, de export şi de tranzit

b) taxe specifice, ad-valorem şi mixtec) convenţionale, preferenţiale şi de retorsiuned) taxe vamale protecţioniste şi taxe vamale cu caracter fiscal5. Scopul protecţionist al taxelor prevalează ca importanţă şi se materializează în

protejarea economiei naţionale sub diferite aspecte precum:a) sporirea competitivităţii unor ramuri şi sectoare de activitate, aflate în situaţie de

inferioritate comparativă sub aspectul preţului faţă de străinătateb) protecţia unor categorii sociale prin redistribuirea veniturilor în favoarea lor (pe

calea bugetului prin acordarea de prime, subvenţii, etc sau a susţinerii unor preţuri de vânzare mai ridicate la produsele lor, la adăpostul taxelor vamale)

c) creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă şi apărarea nivelului ridicat al salariilor

d) îmbunătăţirea raportului de schimb şi a situaţiei balanţei comerciale şi de plăţi6. Impozitul:a) reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statuluib) nu are o contraprestaţie directăc) se constituie cu titlu nerestituibild) se constituie în vederea acoperirii unor necesităţi publice7. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de lege, într-un termen care nu

depăşeşte:a) 30 zileb) 45 zilec) 60 ziled) 90 zile8. Taxele vamale se instituie asupra:a) bunurilor şi produselor care intră în ţarăb) bunurilor şi produselor care ies din ţară c) bunurilor şi produselor care tranzitează

teritoriul naţionald) nicio variantă din cele de mai sus nu este corectă9. Nu constituie obiecte impozabile de TVA:a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libereb) venitul sub formă de dobândă obţinut de către locator în baza unui contract de leasingc) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau

de promovare a vânzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare

d) medicamentele10. Obiecte ale impunerii sunt mărfurile supuse accizelor. Baza impozabilă o

constituie:a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sunt

stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfiib) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sunt

stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.l23[l]c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei

vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote ad valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.!23[l]

d) nicio variantă nu este corectă.Rezolvare test grilă:1. a,b, c2. b3. a, b, c, d4. d

5. a, b, c,d6. a, b, c, d7. b 8. a, b, c9. a, b, c10. a, b, cBibliografie selectivă: A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din



Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.6. Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova,

nr.501 din 14.08.2009, Monitorul Oficial Nr. 127-130 din 21.08.2009B. Izvoarele doctrinale:I. Bădescu Gh., Dranea E., Ghiţă C., Valoarea în vamă a mărfurilor de import-

reglementări şi comentarii. Bucureşti: Lumina Lex, 19988. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 20039. Caraiani Gh. Manual pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex,200110. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import, Bucureşti: Editura

Economică, 1997II. Caraiani Gh., Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în

cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 200012. Caraiani Gh., Diaconu G., Tariful integrat vamal - reglementări şi modele de

utilizare.Bucureşti: Lumina Lex, 200213. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLUL IXMETODELE DE STABILIRE A V ALORH ÎN VAMĂ A MĂRFURILORIX.1. Sistemele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor. Metodele de determinare a

valorii în vamă a mărfii şi modul de aplicare a lor. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baaa valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică,

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe/sau scoase de pe teritoriul • vamal. Modul de aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de către Guvern în baza prevederilor legii şi ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte [2].

Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte. în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte

datele respective. Dacă autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea datelor, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de lege. Declarantul este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea anumitor bunuri ori cu garanţia unei bănci. în cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atât în_ faţa autorităţii vamale, cât şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare.

Cheltuielile suplimentare apărute datorită prezentării unor informaţii suplimentare referitoare la marfă sunt acoperite de declarant, în cazul autorităţile vamale depistează neautenticitatea datelor. Cheltuielile ce ţin de efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sunt acoperite de către autoritatea vamală.

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii fiind în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din metode prevăzute de lege.

Autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată, în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la calcularea taxei vamale.

Taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a mărfii până la sau la momentul prezentării declaraţiei vamale.

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode[15]:

« în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă; « în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; 9 în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; 9 în baza costului unitar al mărfii; • în baza valorii calculate a mărfii; 3 prin metoda de rezerve.

Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode.

La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii: • cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul încărcăm, descărcării şi transportului mărfii);

« cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);

• partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte piese de completare, ce constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la fabricarea, mărfii, lucrările de proiectare, experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului Republicii Moldova în procesul operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului gratis sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii evaluate;

• plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei de vânzare a mărfii evaluate.

Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă;1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu

excepţia restricţiilor:» stabilite de legislaţie• în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vândută

• care nu influenţează esenţial preţul mărfii2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror

acţiune nu poate fi luată în consideraţie;3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică

sau nu este confirmată prin acte;Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se

consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul. Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice, dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

IX.2. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza costului unitar al mărfii. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate a mărfii. Metoda de rezervă. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi a organelor vamale la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor. Reglementări internaţionale privind evaluarea vamală a mărfurilor.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară.La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfa similară. Se

consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea, existenţa mărfii comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul [15].

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa

evaluată ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea stării ei iniţiale. La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia preţul la o unitate a acestei mărfi la momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari părţi persoanei ce nu este în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul.

Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe beneficiu, cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip; b) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu asigurarea, transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii

Moldova.Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate La determinarea

valorii în vamă prin această metodă, drept bază se iavaloarea unei unităţi de marfă dată, calculată prin adunareaf!6]:» valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de

producătorul ei;• cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a

mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare, transport, încărcare vamală, altor cheltuieli

• beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în Republica Moldova

Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă sa prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată a mărfii, în cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se

determină prin metoda de rezervă, în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

în cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia despre preţurile la mărfurile importate. La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate: preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii, altul decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decât ţara importatoare.

La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte. în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Daca autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege.

Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor informaţii suplimentare referitoare la ea sunt acoperite de declarant, în cazul autorităţile vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sunt acoperite de către autoritatea vamală.

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii. Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sunt veridice (inclusiv sunt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sunt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de lege.

Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi transmisă terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

în reglementările internaţionale (acordul GATT) dacă valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată aceasta va fi valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute pentru export cu destinaţia aceleaşi ţări de import şi exportate în acelaşi moment sau aproape în acelaşi moment cu mărfurile de evaluat. Valoarea în vamă va fi determinată utilizând valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute la acelaşi nivel comercial şi sensibil în aceeaşi cantitate cu mărfurile de evaluat, în absenţa unei astfel de vânzări se va utiliza valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute la un nivel comercial diferit şi\sau în cantităţi diferite, ajustate pentru a ţine seama de diferenţele pe care nivelul comercial şi\sau cantitatea le-ar fi putut antrena, cu condiţia ca astfel de ajustări indiferent dacă conduc ia o creştere sau o diminuare a valorii să se poată baza pe elemente de probă prezentate care să stabilească clăi" că sunt rezonabile şi exacte[17]. Dacă valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată nici prin aplicarea măsurii de mai sus, valoarea în vamă va fi valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vândute pentru export, cu destinaţia aceleaşi ţări de import şi exportate în acelaşi moment sau aproape în acelaşi moment cu mărfurile de evaluat.Valoarea în vamă va fi determinată utilizând valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare, vândute la acelaşi nivel comercial şi sensibil în aceeaşi cantitate cu mărfurile de evaluat, în absenţa unei astfel de vânzări se va utiliza valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vândute la un nivel comercial diferit şi\sau în cantităţi diferite, ajustate pentru a ţine seama de diferenţele pe care nivelul comercial şi\

sau cantitatea le-ar putea antrena, cu condiţia ca o astfel de ajustare, indiferent dacă conduce la o creştere sau o diminuare a valorii, să se poată baza pe elemente de probă prezentate şi care stabilesc clar că sunt rezonabile şi exacte.

Dacă mărfurile importate sau mărfuri identice sau similare importate sunt vândute în ţara de import în starea în care au fost ele importate, valoarea în vamă a mărfurilor importate se va baza pe preţul unitar corespunzător vânzării mărfurilor importate sau mărfurilor identice sau similare importate totalizând cantitatea cea mai ridicată, făcută către persoane nelegate de vânzători în momentul sau aproape în momentul importului mărfurilor de evaluat, sub rezerva deducerilor care se referă la următoarele elemente:

o comisioane în mod uzual plătite sau convenite, sau marje practicate înmod uzual pentru beneficii şi cheltuieli generale referitoare la vânzările,în acea ţară, de mărfuri importate din aceeaşi categorie sau acelaşi tip; o cheltuieli

obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielileconexe care se fac în ţara de import; o dacă este cazul, şi drepturile vamale şi alte taxe

naţionale de plătit înţara de import cu ocazia importului sau a vânzării mărfurilor [l 8].Dacă nici mărfurile importate, nici mărfurile identice sau similare importate nu sunt

vândute în ţara de import în starea în care ele sunt importate, valoarea în vamă se va baza, dacă importatorul o cere, pe preţul unitar corespunzător vânzărilor de mărfuri importate totalizând cantitatea cea mai ridicată, făcute după o prelucrare sau transformare ulterioară, către persoane din ţara de import nelegate de vânzări, ţinând seama de valoarea adăugată prin prelucrare sau transformare şi de deducerile prevăzute de lege.

Valoarea în vamă determinată prin aplicarea Acordului GÂTT nu se va baza niciodată pe: > pe preţul de vânzare, în ţara de import, al mărfurilor produse în acea ţară;

> pe un sistem prevăzând acceptarea, în scopuri vamale, a celei mai ridicate din două valori posibile;

> pe preţul mărfiirilor pe piaţa internă a ţării de export;> pe costul de producţie, altul decât valorile calculate care au fost determinate pentru

mărfurile identice sau similare conform prevederilor Articolului 6;> pe preţul mărfurilor vândute pentru export cu destinaţia unei alte ţări decât ţara de

import;> pe valori în vamă minimale;> pe valori arbitrare sau fictive.Atunci când este necesar să se convertească o monedă pentru a determina valoarea în

vamă, cursul de schimb utilizat va fi cel oficial publicat de autorităţile competente ale ţării de import respective şi va reflecta cât mai efectiv posibil, pentru fiecare perioadă acoperită printr-o astfel de publicare, valoarea curentă a acestei monede în tranzacţii comerciale, exprimată în moneda ţării de import. Cursul de schimb care se utilizează va fi cel în vigoare în momentul exportului sau în momentul importului, potrivit celor prevăzute de fiecare membru.

Dacă, în cursul determinării valorii în vamă a mărfurilor importate, devine necesară întârzierea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul mărfurilor va putea totuşi să le ridice din vamă, cu condiţia de a furniza, dacă i se cere, o garanţie suficientă sub forma unei cauţiuni, unui depozit sau unui alt instrument corespunzător, acoperind achitarea drepturilor vamale pentru pîata cărora mărfurile ar putea fi pasibile în cele din urmă. Legislaţia fiecărui membru trebuie să conţină prevederi aplicabile în aceste circumstanţe.

Subiecte de evaluare:1. Sistemele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor2. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

respectivă3. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

identică

4. Metoda determinării valorii îii vamă a mărfii în baza valora calculate 5. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar

6. Sistemul dreptului vamal7. Metoda de rezervă8. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi a organelor vamale la stabilirea valorii în vamă

a mărfurilor9. Reglementări internaţionale privind evaluarea vamală a mărfurilor10. Acordul GÂTTTeme pentru referate şi comunicări:1. Valoarea în vamă determinată prin aplicarea acordului GATT2. Rolul declarantului la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor3. Cauzele utilizării metodei de rezervă4. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

respectivă.5. Metode de determinare a valorii în vamă a mărfurilor6. Reglementări internaţionale privind evaluarea vamală a mărfurilor7. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă

identică8. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate9. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitarTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Principala metodă de determinare a valorii în vamă este:a) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identicăb) în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivăc) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similarăd) în baza costului unitar al mărfii2. La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei

unităţi de marfă dată, calculată prin înmulţirea:a) valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de

producătorul eib) cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a

mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare, transport, încărcare vamală, altor cheltuieli

c) beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în Republica Moldova

d) nu se calculează astfel.3. Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării

unor informaţii suplimentare, în cazul autorităţile vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie impunerii sunt acoperite de:

a) autoritatea vamalăb) colaboratorul vamalc) declarantd) bugetul de stat4. Valoarea în vamă determinată prin aplicarea Acordului GATT nu se va baza niciodată:a) pe preţul mărfurilor pe piaţa internă a ţării de exportb) pe preţul mărfurilor vândute pentru export cu destinaţia unei alte ţări decât ţara de

importc) pe valori în vamă minimaled) pe un sistem prevăzând acceptarea, în scopuri vamale, a celei mai ridicate din două

valori posibile5. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată

inclusiv în ce priveşte:

a) caracteristicile fiziceb) calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţăc) ţara de origined) distribuitorul6. Autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată să-i expună în scris

motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la calcularea taxei vamale în termen de:

a) 15 zileb) o lunăc) 3 luni d) nu este obligată să răspundă7. Folosind metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar, din

preţul unităţii de marfa se scad:a) cheltuielile de comisionb) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu asigurarea, transportul, încărcarea,

descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldovac) majorările ordinare pe beneficiud) cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul

republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip8. La trecerea mărfii peste frontiera vamală, valoarea în vamă a acesteia este anunţată de:a) autoritatea vamalăb) şeful punctului vamalc) declarantd) niciuna din variante nu este corectă9. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa

respectivă nu poate fi aplicată dacă:a) există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu

excepţia restricţiilor prevăzute de legeb) vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror

acţiune nu poate fi luată în consideraţiec) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică

sau nu este confirmată prin acted) nicio variantă nu este corectă10. Exercitarea controlului asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii este

realizată de către:a) declarantb) autoritatea vamalăc) brokerul vamald) toate variantele sunt corecte Rezolvare test grilă:1. b2. d3. c4. a, b, c5. a, b, c, d6. b7. a, b, c,d8. c9. a, b, c10. bBibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale:Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.

2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din 01.01.2007.

3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.4. Legea cu privire la tariful vamal Nr. 1380 din 20.11.1997, Monitorul Oficial Nr. ed.


Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.6. Legea serviciului în organele vamale Nr. 1150 din 20.07.2000, Monitorul Oficial

Nr.106-108 din 24.08.2000.7. Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova,

nr.501 din 14.08.2009, Monitorul Oficial Nr. 127-130 din 21.08.20098. Convenţia privind admiterea temporara, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a

aderat prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 2 mai 2009. Asociaţie emitentă şi asociaţie garantă a titlurilor de admitere temporară (carnetele ATA şi CPD), conform Convenţiei este desemnată prin Hotarîrea Guvernului nr. 495 din 14.08.2009 9. Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.l64-XIII din 30.06.1994).


11. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.l 12-XV din 22.04.2004).


13. Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.l318-XII din 02.03.1993).

14. Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.l318-XII din 02.03.1993).


reglementări şi comentarii. Bucureşti: Lumina Lex, 199816. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 200317. Caraiani Gh. Manual pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex,200118. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-imporî, Bucureşti:

Editura Economică, 199719. Caraiani Gh., Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în


utilizare.Bucureşti: Lumina Lex, 200221. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

CAPITOLUL X ORIGINEA MĂRFURILORX.l. Criterii de determinare a ţărilor de origine a mărfii.în Republica Moldova, originea mărfurilor se determină conform Legii nr.l380-XIH din

20.11.1997 cu privire la tariful vamal în scopul aplicării măsurilor tarifare şi netarifare de

reglementare a activităţii economice externe, în special la importul mărfurilor. Originea este "naţionalitatea" economică a mărfurilor în comerţul internaţional. Există două tipuri de origine, preferenţială şi nepreferenţială.

Regulile de origine nepreferenţială sunt folosite pentru a determina originea produselor supuse măsurilor de politică comercială, cum ar fi, taxe anti-dumping şi de compensaţie, embargouri comerciale, măsuri de protecţie şi compensatorii, restricţii cantitative, dar şi pentru cote tarifare, pentru statistici comerciale, pentru achiziţii publice, pentru marcarea originii etc. în plus, restituţiile la export în UE în cadrul Politicii Agricole Comune se bazează de cele mai multe ori pe originea nepreferenţială[12].

Originea preferenţială conferă anumite beneficii pentru mărfurile comercializate între diferite ţări, în special taxe vamale reduse sau chiar zero.

Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezenta lege şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Poate fi considerată ţară de origine a mărfii şi un grup de ţări, o uniune vamală de ţări, o parte a ţării, în cazul în care este necesar de a le evidenţia în scopul determinării originii mărfii.

La stabilirea criteriilor de determinare a ţării de origine a mărfii, preferinţă se acordă criteriilor stipulate în acordurile de comerţ liber ratificate de Republica Moldova, în celelalte cazuri se aplică prevederile legislaţiei naţionale. Drept mărfuri fabricate integral în ţara respectivă se considerat 15]:

a) zăcămintele minerale extrase pe teritoriul ei sau în apele ei teritoriale;b) producţia vegetală, cultivată sau colectată pe teritoriul ei;c) animalele vii ce s-au născut şi au fost crescute în ţară;d) producţia obţinută de la animalele crescute în ţara dată;e) producţia vânatului şi pescuitului obţinută în ţară;f) producţia pescuitului maritim, extrasă sau fabricată în oceanul mondial de navele ţării

respective sau de navele închiriate (afretate) de ea;g) producţia obţinută prin aplicarea tehnologiilor avansate pe navele cosmice ce aparţin

ţării respective sau sunt închiriate de ea;h) materia primă secundară şi deşeurile formate în procesul operaţiilor deproducţie şi altor operaţii efectuate în ţară;i) mărfurile fabricate în ţară exclusiv din producţia specificată la lit. a)-h). Dacă la

fabricarea mărfii au participat două sau mai multe ţări, originea ei se determină în baza criteriilor prelucrării suficiente a mărfii. Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara respectivă sunt:

» modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne, a poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;

• executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept ţară de origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii:

» modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor utilizate la fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem). Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:

• operaţiile de asigurare a integrităţii ei în timpul păstrăm sau transportului:• operaţiile de pregătire a mărfii pentru vânzare şi transport (divizarea loturilor,

formarea loturilor pentru expediere, sortarea, reambalarea);a operaţiile simple de asamblare;1 reunirea mărfurilor (componentelor) fără a atribui producţiei obţinutecaracteristici ce ar deosebi-o esenţial de mărfurile (componentele)iniţiale.La cererea declarantului, trebuie să fie considerată o singură marfă, marfa în stare

demontată sau incompletă, livrată în mai multe loturi, în cazul în care, din motive de producţie sau de transportare, este imposibil de a o expedia înîr-un singur lot, precum şi marfa divizată în loturi din greşeală. Condiţiile de aplicare a prevederilor de-mai sus sunt:

a) înştiinţarea prealabilă a autorităţii vamale despre divizarea mărfii în loturi, indicându-se cauzele acestei divizări şi specificându-se fiecare lot prin indicarea codului de clasificare a mărfii conform Nomenclatorului de mărfuri şi a datelor despre valoarea ei şi ţara de origine;

b) confirmarea prin acte a incorectitudinii divizării mărfii în câteva partide;c) livrarea tuturor loturilor de mărfuri dintr-o ţară de către un singur exportator;d) introducerea tuturor loturilor de mărfuri prin unul şi acelaşi punct vamal;e) livrarea tuturor loturilor de mărfuri în termen de cel mult şase luni de la data acceptării

de către autoritatea vamală a declaraţiei vamale sau de la data expirării termenului de prezentare a acesteia referitor la primul lot. Pentru confirmarea originii mărfii, autoritatea vamală este în drept să-i

solicite declarantului certificatul de origine a mărfii. La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei se prezintă în mod obligatoriu dacă:

1. ţara de origine a mărfii beneficiază din partea Republicii Moldova de un regim preferenţial la tariful vamal;

2. importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau alte măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe;

3. acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător, ocrotirii sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii statului şi în alte domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;

4. documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea mărfii sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea mărfurilor sunt neautentice.

La scoaterea mărfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei, în cazurile în care acesta este necesar conform contractelor respective, conform regulilor ţării importatoare sau acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, se eliberează de organele abilitate. La certificarea originii mărfii exportate, organul vamal este în drept să solicite de la agentul economic documentele necesare, inclusiv privind expertiza, care justifică şi demonstrează originea mărfii şi să efectueze, după caz, expertiza originii mărfii. Agentul economic poartă responsabilitate deplină pentru informaţia prezentată.

Moldova a ratificat Acordul privind regulile de determinare a ţării de origine a mărfurilor în CSI. Documentul a fost semnat de către ţările CSI pe 20 noiembrie 2009 la lalta, în scopul creării condiţiilor pentru circulaţia liberă a mărfurilor, în vederea stabilirii unei proceduri uniforme de determinare a ţării de origine. Potrivit Acordului, ţara de origine se consideră un stat parte al acordului, pe teritoriul căruia mărfurile au fost fabricate total sau prelucrate substanţial conform normelor prevăzute în document. Se stipulează că, în scopul determinării ţării de origine a mărfurilor fabricate într-un stat parte al acordului, poate fi aplicat principiul cumulativ care determină originea unui produs în cadrul transformării/prelucrării consecutive al acestuia.

Se prevede că, în cazul în care la fabricarea unui produs finit în unul din statele CSI se utilizează materialele originare dintr-un alt stat sau state părţi ale acordului, confirmate prin certificat(e) de origine de tip ST-1 şi supuse unei transformări/prelucrări consecutive într-un alt stat sau state părţi ale acordului, ţara de origine a acestui produs se consideră ţara, pe teritoriul căreia acesta a fost supus unei transformări/prelucrări finale, în cazul absenţei certificatului(elor) tip ST-1 de origine a materialelor din alte state părţi ale acordului, ţara de origine a produsului se determină în baza criteriului de transformare substanţială, în cazul participării la fabricarea produsului a unor ţări terţe, care nu sunt părţi ale acordului, ţara de origine a produsului este determinată conform criteriului de transformare/prelucrare substanţială a mărfii.

Criteriul prelucrării suficiente poate fi exprimat prin îndeplinirea următoarelor condiţii: modificarea poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne, executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept ţară de origine ţara unde au fost efectuate

aceste operaţii; regula cotei ad-valorem, conform căreia valoarea materialelor utilizate atinge cota procentuală fixată în preţul la produsul finit[13]. X.2. Certificatul de origine a mărfurilor. Rolul

certificatului de 'origine îa vămuirea mărfurilor. Forma certificatelor. Procedura eliberării certificatelor de origine. Regulile privind definirea noţiunii de produse originare. Reguli

de origine particulare. Acordarea preferinţelor vamale la import.Certificatul de origine este solicitat pentru a conferi anumite beneficii tarifare (taxe reduse

sau zero) pentru mărfurile comercializate între ţările care au un acord între ele sau atunci o ţară acordă unilateral astfel de beneficii.

O determinare a originii este necesară în trei situaţii:pentru importurile în cadrai aranjamentelor preferenţiale; pentru importurile supuse

unor măsuri de protecţie (taxe antidumping sau compensatorii; măsuri de salvgardare, marcarea originii, restricţii cantitative sau contingente tarifare; pentru elaborarea statisticilor comerciale[14j.

în general, pentru atribuirea originii sunt utilizate două criterii:a) bunurile produse în întregime într-o ţară;b) bunurile supuse unor operaţii de fabricaţie şi prelucrare suficientă în cazul în care la

producerea acestora au participat două sau mai multe ţări[15].Originea mărfurilor este atestată prin certificatul de origine eliberat de autoritatea

competentă a ţării de export, în contextul Codului vamal comunitar acestea sunt eliberate de autorităţile vamale. Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte documente care urmează să fie perfectate de către birourile vamale.

în Republica Moldova, temei pentru eliberarea certificatului de origine este cererea-declaraţie completată de agentul economic exportator sau de reprezentantul său legal, în modul stabilit de autoritatea împuternicită. Cererea-declaraţie urmează a fi însoţită de următoarele documente:

certificatul de înregistrare a întreprinderii în Republica Moldova;procura eliberată reprezentantului întreprinderii, ce confirmă dreptulde a perfecta documentele de export - import în numeleîntreprinderii; licenţa sau autorizarea (în cazul exportului mărfurilor licenţiate saucotate);certificatul de calitate eliberat de producător;raportul de expertiză;contractul;specificaţia;factura la export;documentele justificative care confirmă dreptul de proprietateasupra mărfii - contract, facturi de transport, certificat eliberat deprimărie; - bonul de plată sau dispoziţia de plată pentru serviciile prestate deCCI.Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara

respectivă şi să conţină:a) declaraţia exportatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate în

lege;b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eb'berat

certificatul care confirmă autenticitatea datelor din certificat.Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte

documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală, în caz de pierdere a certificatului, se prezintă duplicatul autentificat oficial al acestuia, în cazul în care se pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau a datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au eliberat certificatul sau organizaţiilor

specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii pentru a obţine date suplimentare sau precizări.

Serviciul Vamal eliberează certificate de origine preferenţiale la exportul mărfurilor după cum urmează:

1. Certificatul de circulaţie a mărfurilor EUR. l care confirmă originea mărfurilor exportate în statele Uniunii Europene în cadrul Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), acordate Republicii Moldova conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului din 21.01.2008 de introducere a unor preferinţe comerciale autonome pentru Republica Moldova şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 980/2005 şi a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei. Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr. 50. 2. Certificatul de transport EUR. l care confirmă ţara de origine a mărfurilor la exportul lor în statele membre la regimul de comerţ liber instituit în baza Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA). Procedura de emitere a certificatelor este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr. 244.

3. Certificatul de origine Forma A - care confirmă ţara de origine a mărfurilor exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP). Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul. Serviciului Vamal nr. 50.

4. Certificatul de origine a mărfurilor Forma CT-1 care confirmă ţara de origine a mărfurilor la exportul lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor Independente în conformitate cu procedura stabilită de Regulile de determinare a ţării de origine a mărfurilor (aprobate prin Decizia Consiliului Şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente (CSI) din 30.11.2000) pentru mărfurile originare din Republica Moldova la exportul lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Procedura de eliberare a certificatului este stabilită în Ordinul Serviciului Vamal nr. 331.

Evidenţa certificatelor de origine eliberate este efectuată în versiunea electronică în conformitate cu modelele de certificate stabilite conform acordurilor de comerţ liber, în certificatele de origine nu se admit corectări, ştergeri etc., cu excepţia cazurilor corectarea este efectuată în baza unei cereri scrise, depuse de solicitant şi corectarea fiind autentificată prin ştampilă şi semnătura persoanei autorizate. Certificatele de origine pot fi anulate în cazurile în care există motive întemeiate. Persoanele responsabile de perfectarea certificatelor de origine poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru eliberarea neîntemeiată a certificatelor, includerea intenţionată a datelor eronate în certificatele de origine.

Prin regulile de origine se înţelege totalitatea legilor, reglementărilor si determinărilor administrative cu aplicare generală, folosite de oricare membru OMC pentru a stabili regulile ce se aplică pentru determinarea ţării de origine a unui produs, în zilele noastre este destul de greu de realizat o asemenea apreciere, globalizarea economiei mondiale şi liberalizarea comerţului punând la dispoziţia fabricanţilor surse de aprovizionare diverse, alese pe criterii de competitivitate.

Acordul privind regulile de origine, negociat în cadrul Rundei Uruguay are ca obiectiv stabilirea de reguli de origine mai simple, mai uniforme şi mai stabile, în acest scop, el cuprinde o serie armonizată de reguli cu aplicare imediată. Mai mult, acest Acord stabileşte liniile directoare pentru formularea de reguli de origine armonizate.

Originea mărfurilor poate fi comună (nepreferenţială) sau preferenţială. Stabilirea originii nepreferenţiale a mărfurilor are la bază criteriul mărfurilor produse în întregime îîitr-o ţară ( numai o ţară se ia în considerare la atribuirea originii) şi criteriul transformării substanţiale ( două sau mai multe ţări contribuie la producerea mărfurilor). Mărfurile originare dintr-o ţară sunt cele obţinute în întregime sau produse în acea ţară. Mărfurile a căror producţie implică mai multe ţări sunt considerate originare din ţara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanţiale.

în ceea ce priveşte originea preferenţială a mărfurilor, aceasta se stabileşte în raport cu regulile şi formalităţile cuprinse în acordurile şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Acordarea unui tratament vamal preferenţial este condiţionată de probarea originii mărfurilor. Acest lucra este necesar întrucât unele mărfuri care vin dintr-o ţară cu care Republica Moldova are negociate preferinţe tarifare în domeniul vamal nu au fost în realitate produse acolo. Dovada originii preferenţiale a mărfurilor se face prin prezentarea unui certificat de origine eliberat în ţara de export. Ca regulă generală, certificatul de origine trebuie prezentat odată cu depunerea declaraţiei vamale de import. Se acceptă însă depunerea dovezii de origine, cu consecinţa reevaluării datoriei vamale şi în următoarele termene:

» în interiorul termenului de valabilitate a certificatului de origine;• chiar după expirarea termenului de valabilitate a certificatului deorigine, dacă titularul operaţiunii dovedeşte că nerespectarea termenuluieste datorată unor circumstanţe excepţionale; 3 în alte cazuri de prezentare întârziată,

numai dacă:- termenul de prescripţie a datoriilor statului nu s-a împlinit;- mărfurile în cauză au fost prezentate autorităţii vamale şi au făcut obiectul unei declaraţii

vamale înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de origine. Comerţul s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument în încurajarea dezvoltării. Creşterea comerţului cu ţările în curs de dezvoltare va creşte câştigurile din export, va- stimula industrializarea şi va încuraja diversificarea industriei. Sistemul de preferinţe vamale este un sistem formal de excepţie de la regula mai generală a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, OMC. Este un sistem de excepţie de la Clauza Naţiunii celei mai favorizate, care obligă ţările membre OMC să trateze egal importurile tuturor ţărilor membre OMC prin impunerea de taxe vamale egale.

în cadrul sistemelor de preferinţe vamale, ţările care au acordat preferinţe vamale au selectat produse care îşi au originea în ţările în curs de dezvoltare, produse care au beneficiat de reduceri sau chiar scutiri de taxe vamale faţă de Clauza Naţiunii Celei Mai Favorizate. Ţările cele mai puţin dezvoltate au primit tratament preferenţial şi special pentru o gamă mai largă de produse şi reduceri mai mari de taxe vamale.

Primul Sistem de Preferinţe Vamale a fost cel al Uniunii Europene (care la acea vreme se numea Comunitatea Economică Europeană) şi a fost iniţiat în 1971 pentru o perioadă de 10 ani (1971-1981), perioadă care a fost prelungită apoi pentru încă 10 ani (1981-1991). în această perioadă sistemul de preferinţe vamale a fost revizuit în fiecare an. Regulamentele pentru sistemul de preferinţe vamale erau promulgate anual, de obicei în decembrie şi aplicabile pentru anul calendaristic următor, în 1991, la sfârşitul celei de-a doua decade regulamentul a suferit revizuiri majore. Datorită faptului că Runda Uruguay s-a prelungit din 1986 până în 1994 regulamentul existent în 1991 a rămas valabil cu unele amendamente până în 1994. La l ianuarie 1995 Uniunea Europeana a adoptat noul sistem de preferinţe vamale valabil pentru perioada 1995-2004. Directivele noului sistem de preferinţe vamale pentru perioada 2006-2015 au fost adoptate în 2004. în practică, sistemul de preferinţe vamale (SPV) este implementat prin intermediul Regulamentelor Consiliului[13J.

Republica Moldova oferă tarife preferenţiale la importul mărfurilor în conformitate cu acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate cu următoarele state:

3> 9 Acorduri bilaterale de liber schimb cu ţările CSI (Armenia,Azerbaidjan, Belarus, Federaţia Rusă, Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan,Kirgistan, Turkmenistan), a Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA 2006),

Ţărilepartenere: Republica Albania, Bosnia si Herţegovina, RepublicaBulgaria, Republica Croaţia, Republica Macedonia, Republica Muntenegru,

România, Republica Serbia şi Misiunea Administrativă Interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo.

Subiecte de evaluare:

1. Criterii de determinare a ţării de origine a mărfurilor2 Preferinţele vamale la import3. Certificatul de origine a mărfurilor4 procedura eliberării certificatelor de origine5 Reguli privind definirea de produse originare6 Reguli de origine particulare7 Istoria sistemului de preferinţe vamaleg Rolul certificatului de origine la vămuirea mărfurilor9 Stabilirea originii mărfurilor10. Certificate de origine preferenţiale şi nepreferenţialeTeme pentru referate şi comunicări:1. Tarifele preferenţiale la import acordate de Republica Moldova2 Rolul serviciului vamal în eliberarea certificatelor de origine preferenţiale3 Rolul şi importanţa certificatelor de origine în activitatea vamală4 Eliberarea certificatului de origine5. Criterii de determinare a ţării de origine a mărfurilor6. Istoria sistemului de preferinţe vamale7 Reeuli privind definirea de produse originare8. Reguli de origine particulare9. Criterii de determinare a ţării de origine a mărfurilor10. Preferinţele vamale la importTeste griiă privind aprofundarea cunoştinţelor:l. Drept mărfuri fabricate integral într-o ţară se consideră:a) zăcămintele minerale extrase pe teritoriul ei sau în apele ei teritorialeb) producţia vegetală, cultivată sau colectată pe teritoriul eic) animalele vii ce s-au născut şi au fost crescute în ţarăd) producţia vânatului şi pescuitului obţinută în ţară 2. Criteriile prelucrării suficiente a

mărfii în ţara respectivă sunt:a) modificarea, -în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru

semne, a poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteiab) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera

drept ţară de origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţiic) modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor

utilizate la fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem)d) variantele a şi b3. Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:a) operaţiile de asigurare a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportuluib) operaţiile de pregătire a mărfii pentru vânzare şi transport (divizarea loturilor, formarea

loturilor pentru expediere, sortarea, reambalarea)c) operaţiile simple de asamblared) reunirea mărfurilor'(componentelor) fără a atribui producţiei obţinute caracteristici ce

ar deosebi-o esenţial de mărfurile (componentele) iniţiale4. Acordarea unui tratament vamal preferenţial este condiţionată de:a) natura mărfurilorb) originea mărfurilorc) probarea originii mărfurilord) nicio variantă nu este corectă5. O determinare a originii este necesară în următoarele situaţii:a) pentru importurile în cadrul aranjamentelor preferenţialeb) pentru importurile supuse unor măsuri de protecţie (taxe antidumping sau

compensatorii; măsuri de salvgardare, marcarea originii, restricţii cantitative sau contingente tarifare

c) pentru elaborarea statisticilor comercialed) nicio variantă nu este corectă 6. în contextul Codului vamal comunitar, certificatele

de origine sunt eliberate de către:a) Guvernb) diverse entităţi juridice împuternicite în acest sensc) Parlamentd) Autorităţile vamale7. Cererea-declaraţie urmează a fi însoţită şi de următoarele documente:a) certificatul de înregistrare a întreprinderii în Republica Moldovab) procura eliberată reprezentantului întreprinderii, ce confirmă dreptul de a perfecta

documentele de export - import în numele întreprinderiic) licenţa sau autorizarea (în cazul exportului mărfurilor licenţiate sau cotate)d) certificatul de calitate eliberat de producător8. Serviciul Vamal eliberează certificate de origine preferenţiale la exportul mărfurilor

după cum urmează:a) Certificatul de circulaţie a mărfurilor EUR. l care confirmă originea mărfurilor

exportate în statele Uniunii Europeneb) Certificatul de transport EUR. l care confirmă ţara de origine a mărfurilor la exportul

lor în statele membre la regimul de comerţ liber instituit în baza Acordului Central European de Comerţ Liber (CEFTA)

c) Certificatul de origine Forma A - care confirmă ţara de origine a mărfurilor exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene

d) Certificatul de origine a mărfurilor Forma CT-1 care confirmă ţara de origine a mărfurilor la exportul lor în statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ

9. La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei se prezintă în mod obligatoriu dacă:

a) ţara de origine a mărfii beneficiază din partea Republicii Moldova de un regim preferenţial la tariful vamal b) importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau alte măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe

c) acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător, ocrotirii sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii statului şi în alte domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte

d) documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea mărfii sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea mărfurilor sunt neautentice

10. Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara respectivă şi să conţină:

a) declaraţia exportatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate în lege

b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat certificatul care confirmă autenticitatea datelor din certificat

c) declaraţia importatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate în lege

d) nicio variantă nu este corectăRezolvare test grilă:1. a, b, c, d2. a, b, c3. a, b, c, d4. c5. a,b, c6. d

7. a, b, c, d8. a, b, c, d9. a, b, c, d10. a, b Bibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.4. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr. 1031 din 08.06.2000

Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.5. Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a


6. Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.!64-XIII din 30.06.1994).


8. Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.l 12-XV din 22.04.2004).


10. Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.1318-XIIdin02.03.1993). 11. Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (RM a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM nr.l318-XII din 02.03.1993).


reglementări şi comentarii. Bucureşti: Lumina Lex, 199813. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import, Bucureşti: Editura



utilizare.Bucureşti: Lumina Lex, 2002

CAPITOLUL XIDECLARAREA ŞI VĂMUIREA MĂRFURILOR ŞI A BUNURILOR DEPLASATE

PESTE FRONTIERAVAMALĂXLI. Principii generale de vămuire a mărfurilor.Operaţiuni prealabile vămuirii. Depozitul provizoriu.

Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport într-un anumit regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor. Până la efectuarea vămuirii, agentul economic trebuie să efectueze operaţiuni prealabile pentru a accelera traficul de mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca subiect al activităţii economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţii acestuia, înştiinţarea organului vamal despre trecerea frontierei, plasarea mărfurilor în depozitele provizorii, prelevarea probelor şi mostrelor mărfurilor.

Operaţiunile de vămuire a mărfurilor se efectuează în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor şi în orele de program ale organului vamal, conform procedurii stabilite de Departamentul Vamal. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contul persoanei.

Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor sunt în drept să asiste la operaţiunile de vămuire. Actele vamale se perfectează în limba de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră şi nu poate fi efectuată de alte organe. Departamentul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport.

Nimeni nu este în drept să utilizeze sau să dispună de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin, cu excepţia cazurilor prevăzute de codul vamal şi de actele normative ale Departamentului Vamal care este în drept să stabilească condiţii şi restricţii cu privire la utilizarea şi dispunerea de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin.

Vămuirea începe în momentul în care colaboratorul vamal se declară disponibil să perfecteze actele vamale asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, respectând procedura efectuării operaţiunilor prealabile. La introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor necesare în caz de calamitate naturală, catastrofă şi accident, precum şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile, substanţelor radioactive, materialelor de informare în masă, se efectuează vămuirea simplificată.

La cererea organului vamal, persoana care trece mărfuri peste frontiera vamală, transportatorul, deţinătorul depozitului, alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport sunt obligate să efectueze transportul, cântărirea, alte operaţiuni de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea, reparaţia ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului sau altor spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse vămuirii.

în scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunându-le cercetării (expertizei), în dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.54 din 26.01.2004, fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară. Nomenclatorul mărfurilor se aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu scopul reglementării tarifare şi nctarifare a activităţii economice externe, îmbunătăţirii evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie statistică referitoare la circulaţia mărfurilor pe pian intern şi extern.

Pentru a simplifica determinarea poziţiei tarifare a mărfii şi pentru a asigura compatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene apare necesitatea aderării Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles la 14 iunie 1983. La această convenţie au aderat circa 140 de ţări, iar criteriul de clasificare a mărfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea mărfurilor. O altă modalitate de eliminare a posibilităţii de determinare incorectă a poziţiei tarifare a mărfii este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea

mărfurilor. Existenţa laboratoarelor vamale ar contribui la accelerarea traficului de mărfuri, la optimizarea controlului vamal şi la asigurarea eficienţei activităţii vamale. Implementarea acestor măsuri ar contribui şi la determinarea corectă a originii mărfii. Originea mărfii este importantă în cadrul aplicării măsurilor tarifare, deoarece mărfurile ce se importă din ţările cu care Republica Moldova are încheiat acord privind crearea zonei de comerţ liber (statele-membre ale CSI şi România) şi care sunt însoţite de certificate de origine, sunt scutite de la achitarea taxei vamale (mărimea acesteia variind între 0%-15% din valoarea în vamă a mărfii).

La vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, organele vamale acceptă spre perfectare declaraţiile vamale, cu condiţia prezentară' de către agenţii economici a unui şir de documente. Lista documentelor necesare a fi prezentate organului vamal este aprobată prin Ordinul Departamentului Vamal nr.276-O din 24.10.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 162-165 din 06.12.2002). Dintre aceste documente menţionăm doar cele mai importante:

* contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile;* documentele de transport (actele oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin informaţia

despre condiţiile şi caracterul deplasării, precum şi trăsăturile caracteristice de bază ale mărfurilor transportate).

Pentru serviciile acordate de organele vamale se încasează taxa pentru proceduri vamale. Legea Republicii Moldova "Cu privire la tariful vamal" prevede mărimea şi tipul taxei pentru procedurile vamale. La perceperea taxei pentru proceduri vamale se perfectează declaraţia vamală DV-1.

în prezent exercitarea atribuţiilor de serviciu şi efectuarea controlului vamal eficient se efectuează în condiţiile în care organele vamale nu deţin spaţii suficiente pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor vamale. De aceea este necesară asigurarea organelor vamale cu baza tehnico-materială pentru crearea depozitelor vamale provizorii şi terminalelor, ceea ce va contribui la acumularea veniturilor suplimentare în bugetul de stat şi la accelerarea traficului de mărfuri în comerţul internaţional, în afară de aceasta, organele vamale nu dispun de un centru de expertiză care ar permite determinarea rapidă şi eficientă a calităţii mărfii, precum şi a codului tarifar al acesteia. Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi voluminos, iar la unele mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat precis şi corect poziţia tarifară a mărfii.

Prin operaţiuni prealabile se înţeleg acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub un anumit regim vamal[7]. Operaţiunile prealabile sunt menite să faciliteze şi să urgenteze vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, plasarea lor sub un anumit regim vamal. Prin operaţiunile prealabile nu este admisă introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport prohibite.

La introducerea de mărfuri şi mijloace de transport pe teritoriul vamal, inclusiv din zonele libere, transportatorul înştiinţează organul vamal despre trecerea frontierei vamale. Organul vamal înregistrează această înştiinţare şi stabileşte timpul şi locul unde mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite.

Mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare se prezintă în timpul stabilit de organul vamal, în funcţie de posibilităţile mijloacelor de transport, de rută şi de alte condiţii.

Mărfurile şi mijloacele de transport sunt aduse la destinaţie, iar • documentele însoţitoare sunt prezentate organului vamal. Despre sosirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, organul vamal este înştiinţat 3h cel mult 30 de minute după sosire, iar în cazul aducerii mărfurilor şi mijloacelor de transport în orele extraprogram - în cel mult 30 de minute după începerea programului organului vamal. La cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport sunt prezentate organului vamal de facto. După prezentarea mărfurilor, titularul de drepturi asupra mărfurilor sau reprezentantul lui poate preleva, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre pentru a plasa mărfurile în regimul vamal respectiv. Mărfurile şi mijloacele de transport sosite la destinaţie în orele extraprogram ale organului vamal trebuie să fie plasate în zona de control vamal. Lăsarea mărfurilor şi mijloacelor de transport fără supraveghere, schimbarea

locului de staţionare, descărcarea şi transbordarea mărfurilor, schimbarea locului iniţial de plasare a mărfurilor, debarcarea pasagerilor, deschiderea ambalajului şi alte operaţiuni pot fi efectuate numai cu permisiunea organului vamal. Până la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, persoana responsabilă de ele, precum şi de plata drepturilor de import sau de export, este titularul regimului vamal de tranzit sau titularul declaraţiei sumare, după caz.

Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi până la punerea în liberă circulaţie sau la plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie sub supraveghere vamală. Depozitarea provizorie se efectuează în spaţii amenajate conform cerinţelor stabilite de către Departamentul Vamal (depozite provizorii).

Depozitul provizoriu este înfiinţat de organul vamal, de alte structuri subordonate Departamentului Vamal sau de brokerul vamal, în cazul în care mărfurile necesită condiţii speciale de depozitare ce nu pot fi asigurate de persoanele specificate anterior, depozitarea provizorie poate fi efectuată şi la locul de destinaţie a bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal în modul stabilit de legislaţie.

în depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri. Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele ce necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.

Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare. Organul vamal este în drept să ceară orice documente de identificare a mărfurilor plasate în depozitul provizoriu. Până la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, pot fi folosite declaraţii sumare. Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sunt stabilite de Departamentul Vamal. Declarantul sau brokerul vamal care activează în numele acestuia depune declaraţia sumară la prezentarea mărfurilor inclusiv o garanţie pentru mărfurile depozitate provizoriu.

Deţinătorul de depozit provizoriu este obligat: a» să creeze condiţii de depozitare a mărfurilor; a să excludă posibilităţile de sustragere din depozit a mărfurilor; • să ţină evidenţa mărfurilor păstrate în depozit şi să prezinte[8]

Departamentului Vamal dări de seamă conform procedurii stabilite deacesta.Departamentul Vamal este în drept să stabilească lista mărfurilor care nu pot fi plasate în

depozitul provizoriu.Responsabil de plata drepturilor de import sau de export pentru mărfurile depozitate

provizoriu este persoana care le plasează în depozitul provizoriu, în cazuri stabilite de legislaţie, încasarea drepturilor de import sau de export poate fi efectuată din contul garanţiei constituite pentru mărfurile depozitate provizoriu.

Mărfurile se pot afla în depozitul provizoriu cel mult 20 de zile, cu excepţia cazurilor prevăzute de codul vamal. Pentru unele categorii de mărfuri, Departamentul Vamal poate stabili un termen mai redus. Termenul depozitării provizorii este stabilit de către deţinătorul depozitului provizoriu, de comun acord cu persoana care plasează în depozit mărfurile respective, în funcţie de timpul necesar depunerii declaraţiei vamale şi de specificul mărfurilor. La solicitarea declarantului sau a brokerului vamal care activează în numele acestuia, organul vamal poate prelungi, cu cel mult 60 de zile, termenul stabilit în declaraţia sumară.

Dacă, până la expirarea termenului prevăzut de lege, declarantul nu a soluţionat situaţia mărfurilor aflate în depozit provizoriu, acestea se consideră abandonate în favoarea statului şi se valorifică conform legii, în cazul în care mărfurile aflate în depozit provizoriu urmează a fi distruse, cheltuielile legate de aceasta sunt suportate de persoana care a plasat mărfurile în depozitul provizoriu. Solidar cu această persoană, la plata cheltuielilor, este şi deţinătorul depozitului provizoriu, cu excepţia cazului depozitul provizoriu este înfiinţat de către organele vamale.

XL2. Tipurile declaraţiilor vamale, întocmirea, acceptarea si validarea declaraţiei vamale în detaliu. Modificarea, completarea şi retragerea declaraţiei vamale.

Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile si mijloacele de transport a căror destinaţie vamală se modifică, alte mărfuri şi mijloace de transport în cazurile stabilite de legislaţie sunt declarate organului vamal.

Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune prin mijloace electronice sau prin alte modalităţi prevăzute de legislaţie. Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sunt stabilite de Serviciul Vamal. Mărfurile, cu excepţia celor supuse accizelor, sunt declarate la organul vamal determinat de Serviciul Vamal. Mijloacele de transport care transportă mărfurile sunt declarate o dată cu acestea. Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de transport de pasageri sunt declarate în momentul trecerii frontierei vamale.

Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor sunt declarate în momentul trecerii frontierei vamale. Excepţie constituie bunurile introduse în legătură cu schimbarea locului permanent de trai sau bunurile primite cu titlu de moştenire, fapt confirmat în modul stabilit.

Declaraţia vamală este depusă nu mai tîrziu de 72 de ore din momentul trecem frontierei vamale, iar în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale Căii Ferate din Moldova, termenul de depunere a acesteia nu poate depăşi 168 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mână şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală o dată cu prezentarea bunurilor. Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice importate este din momentul trecerii frontierei vamale până la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune.

Dacă declarantul nu poate, din motive obiective, să depună o declaraţie completă, organul vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, este în drept să-i primească o declaraţie temporară sau incompletă dacă ea conţine datele principale necesare vămuirii şi dacă datele lipsă vor fi prezentate în termenul stabilit.

Dacă" una şi aceeaşi persoană trece periodic acelaşi tip de mărfuri şi de mijloace de transport, organul vamal poate să-i permită depunerea unei singure declaraţii vamale pentru toate partidele de mărfuri şi toate mijloacele de transport care trec frontiera vamală într-o anumită perioadă (declaraţie vamală periodică).

Declaraţia vamală, care se depune la organul vamal, trebuie să fie însoţită de toate documentele necesare vămuirii. Organul vamal este în drept să ceară informaţii suplimentare pentru a verifica datele din declaraţia vamală sau din alte documente prezentate, precum şi să stabilească termenele de prezentare a documentelor lipsă şi a informaţiilor suplimentare. Cu permisiunea organului vamal, documentele pot fi prezentate în limbile străine vorbite de colaboratorii vamali.

Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală.

La solicitarea declarantului poate fi efectuată rectificarea uneia sau mai multor date din declaraţia pe care a depus-o, acceptată de autoritatea vamală. Nu se poate efectua rectificarea dacă cererea a fost prezentată după ce organul vamal a întreprins una din următoarele acţiuni:

• a informat declarantul că intenţionează să efectueze controlul fizic al mărfurilor;• a constatat inexactitatea datelor a căror rectificare este solicitată;• a acordat liberul de vamă.Organul vamal are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de

5 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală. Dacă, după reverificarea declaraţiei sau după controlul ulterior, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, ţinând seama de noile informaţii obţinute. Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a acestui document.

în cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru rambursarea

sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate. Sumele plătite în plus la aceste taxe si impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de urmărire penală.

La cererea declarantului, organul vamal invalidează declaraţia deja acceptată dacă declarantul furnizează dovezi că marfa a fost declarată eronat pentru regimul vamal corespunzător declaraţiei sau dacă, în urma unor împrejurări speciale, plasarea mărfurilor sub regim vamal pentru care acestea au fost declarate nu mai este justificată. Dacă cererea de invalidare a declaraţiei este prezentată după ce organul vamal a informat declarantul despre intenţia de a efectua controlul fizic al mărfurilor, această cerere poate fi luată în considerare numai după încheierea controlului fizic.

Organul vamal poate lua orice măsuri necesare, inclusiv sechestrarea şi valorificarea mărfurilor, în cazul când acestea, după acordarea liberului de vamă, nu au fost preluate în termenul legal sau nu s-a acordat liberul de vamă pentru că:

a) nu a fost posibilă, din vina declarantului, începerea sau continuarea verificării mărfurilor în termenul stabilit de organul vamal;

b) nu au fost prezentate documentele care trebuiau depuse înainte ca mărfurile să fie plasate sub regim vamal;

c) nu a fost efectuată sau constituită în termenul legal plata sau garanţia drepturilor de import sau de export, după caz;

d) există prohibiţii sau restricţii privind mărfurile respective.XI.3. Drepturile şi obligaţiile declarantului vamal.Inspecţia înainte de expediţie. Practicile interne şi străine.Declarantul este persoana care declară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de transport, care

întocmeşte si depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în al cărei nume este întocmită declaraţia vamală de către brokerul vamal sau intermediar. Declarantul, indiferent de faptul dacă este persoana care trece mărfurile peste frontiera vamală sau este brokerul vamal, execută toate obligaţiile şi este răspunzător de faptele sale, conform legislaţiei.

Declarantul este obligat: •a) să declare mărfurile şi mijloacele de transport conform procedurii stabilite de

prezentul cod şi de alte acte normative;b) să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport pe care le

declară;c) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare

necesare vămuirii;d) să plătească drepturile de import sau de export;e) să acorde asistenţă organului vamal în efectuarea operaţiunilor de vămuire, inclusiv

prin efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare şi a altor operaţiuni.Declarantul are dreptul, până la prezentarea declaraţiei vamale, să efectueze, sub

supraveghere vamală, examinarea, măsurarea, cântărirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi să preleve, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre. Pentru acestea din urmă nu se întocmeşte declaraţie vamală aparte, cu condiţia consemnării lor în declaraţia vamală a mărfurilor. Transparenţa inspecţiei înainte de expediţie este asigurată prin furnizarea către exportatori a informaţiilor cu privire la actele legislative şi la alte acte normative ale -Republicii Moldova referitoare la inspecţia înainte de expediţie, precum şi la regulile de inspecţie. Compania va informa importatorul şi exportatorul, la solicitarea acestora, în termen de 24 de ore, despre etapele de efectuare a inspecţiei înainte de expediţie. Compania nu poate solicita de la importator şi exportator informaţii ce nu se referă nemijlocit la obiectul inspecţiei.

Informaţiile colectate de companie în cadrul inspecţiei înainte de expediţie constituie secret comercial ce nu poate fi divulgat, cu excepţia datelor deja publicate şi accesibile terţilor. Compania nu va divulga terţilor informaţia comercială confidenţială, cu excepţia datelor în cazul depistării unor discrepanţe, pe care le va furniza autorităţilor administraţiei publice centrale.

Acordul privind Inspecţia înainte de expediţie recunoaşte că principiile şi obligaţiile GATT se aplică activităţilor agenţilor de inspecţie înainte de expediţie împuterniciţi de către guverne, în prezent, 5 companii de PSI oferă servicii de inspecţie înainte de expediţie: cea mai mare dintre ele este Societe Generale du Surveillance (SGS) din Geneva, ea având peste 130 de filiale în peste 140 de tari (inclusiv în Republica Moldova); altele sunt BIVAC International din Paris; COTECNA din Geneva, Inchape Testing Services International (ITSI) din Londra şi Inspectoratele din SUA[9j.

Scopul PSI este salvgardarea intereselor naţionale financiare prin prevenirea ieşirilor de capital, fraudelor comerciale şi eschivării de la plata taxelor vamale, compensarea insuficienţelor din infrastructurile administrative. PSI, de asemenea prezintă avantajul accelerării vămuirii bunurilor, reducerii corupţiei vamale, etc.

Obligaţiile pe care Acordul le impune ţărilor care folosesc sistemul PSI vizează:a) Nediscriminarea - procedurile şi criteriile vor trebui aplicate pe o bază egală tuturor

exportatorilor. Toţi importatorii trebuie să efectueze inspecţia în mod uniform (Acordul PSI, art.2.1).

b) Tratamentul naţional - ţările care utilizează serviciile de PSI nu trebuie să aplice reglementările naţionale într-o asemenea manieră încât să aplice un tratament mai puţin favorabil pentru bunurile care au fost inspectate faţă de produsele naţionale similare (Acordul PSI, art.2.2). c) Locul inspecţiei - inspecţia fizică trebuie să fie efectuată în ţara exportatoare şi, doar dacă acest lucra nu este posibil, în ţara producătoare (Acordul PSI, art.2.3).

d) Standardele - inspecţia cantităţii şi calităţii trebuie să fie realizată în conformitate cu standardele convenite reciproc între cumpărător şi vânzător sau, în absenţa acestora, cu standardele internaţionale (Acordul PSI, art.2.4).

e) Transparenţa - transparenţa trebuie să fie asigurată prin furnizarea de informaţii exportatorilor, între altele, cu privire la legile şi reglementările din ţara utilizatorului referitoare la activităţile de PSI şi privind procedurile şi criteriile folosite pentru inspecţie (Acordul PSI, art.2.5-2.8).

f) Protecţia informaţiilor confidenţiale - informaţiile confidenţiale nu trebuie divulgate terţilor (Acordul PSI, art.2.5-2.13).

g) întârzierile - întârzierile fără motiv trebuie evitate (Acordul PSI, art.2.15-19).h) Verificarea preţurilor - membrii utilizatori vor face astfel încât, pentru a evita

suprafacturarea sau subfacturarea şi frauda, entităţile de inspecţie înainte de expediţie să efectueze o verificare a preţului (Acordul PSI, art.2:20).

Acordul stabileşte o procedură independentă de revizuire administrată în comun de către o organizaţie care reprezintă agenţiile PSI şi o organizaţie care reprezintă exportatorii pentru a reglementa diferendele între un exportator şi o agenţie PSI.

La 26.06.2003 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la Inspecţia înainte de expediţie. Scopurile ei sunt:

• perfecţionarea sistemului de control în domeniul activităţii comerciale externe;• sporirea colectării impozitelor şi taxelor vamale ce ţin de import» excluderea condiţiilor discriminatorii din activitatea economică externă a agenţilor

economici;• excluderea cauzelor de facturare suprapreţ sau subpreţ precum şi a altor practici

neloiale la importul mărfurilor în Republica Moldova• sporirea gradului de protecţie a consumatorului şi a producătorului autohton prin

excluderea din circuit a mărfurilor de calitate proastă şi a celor interzise pentru import • inspecţia înainte de expediţie include: inspecţia mărfii, verificarea preţului, verificarea clasificării mărfii, verificarea ţării de origine a mărfii şi a respectării restricţiilor la import.

XI.4. Principiile generale ale statisticii vamale. Izvoarele statisticii vamale. Metodele prelucrării datelor statistice în dreptul vamaL

în perioada de tranziţie spre economia de piaţă este vital ca statistica oficială să-şi afirme rolul de punct de referinţă pentru toţi actorii economici şi sociali. Acest obiectiv nu poate fi atins, decât dacă oferta de servicii a statisticii oficiale beneficiază de credibilitate în rândul tuturor utilizatorilor. Trebuie ca principiile fundamentale adoptate de Comisia Economică ONU pentru Europa să fie respectate. Prezentate pe scurt aceste principii sunt:

> punerea la dispoziţia cetăţenilor de statistici imparţiale;> utilizarea de metode ştiinţifice;> informarea asupra surselor şi metodelor utilizate;> sancţionarea interpretărilor eronate şi a utilizărilor abuzive ale statisticilor;> protecţia datelor individuale:> diseminarea activităţilor statistice la nivel naţional;> utilizarea conceptelor şi normelor internaţionale.Organizarea statisticii oficiale se întemeiază pe principiile: autonomiei, confidenţialităţii,

transparenţei, relevanţei, proporţionalităţii, deontologiei statistice şi raportului cost/eficienţă.Potrivit principiului autonomiei, organul de statistică oficial este automat să stabilească, în

mod imparţial şi independent, fără ingerinţe de pe poziţii de interes sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare şi prelucrare, să publice şi să difuzeze datele şi informaţiile statistice.

Potrivit principiului confidenţialităţii, serviciile de statistică oficială şi personalul statistic au obligaţia să adopte şi să asigure pe parcursul întregii perioade a cercetării statistice - de la înregistrare până la publicare - măsuri de protecţie a datelor care se referă la subiecţi statistici individuali (persoane fizice sau juridice), date obţinute direct prin cercetări statistice sau indirect din surse administrative sau alte surse.

Potrivit principiului transparenţei, serviciile de statistică oficială sunt obligate să respecte şi să asigure dreptul furnizorilor de date statistice, utilizatorilor şi altor categorii de persoane fizice sau juridice, de a avea acces în temeiul legal şi scopul organizării cercetărilor statistice, la metodologiile, tehnicile şi metodele folosite la elaborarea informaţiilor statistice, la măsurile adoptate de protecţie a datelor şi la modul şi termenele de difuzare a datelor şi informaţiilor statistice.

Potrivit principiului relevanţei, serviciile de statistică oficială sunt obligate să asigure producerea de date şi informaţii statistice conform domeniilor, termenelor şi gradului de detaliere a datelor statistice stabilite în funcţie de evoluţia continuă a fenomenelor demografice, economice, sociale şi de mediu.

Potrivit principiului proporţionalităţii, serviciile de statistică oficială au obligaţia să asigure corelarea între cantitatea de informaţii individuale ce se solicită şi cantitatea de informaţii prelucrate ce se oferă utilizatorilor.

Potrivit principiului deontologiei statistice, serviciile de statistică oficială sunt obligate să instituie şi să aplice criterii ştiinţifice la selectarea surselor, metodelor şi procedurilor pentru realizarea cercetărilor statistice şi să facă cunoscute, într-o formă larg accesibilă, sursele de date, sfera de cuprindere, metodologiile de calcul şi gradul de exactitate al rezultatelor.

Potrivit principiului raportului cost / eficienţă, serviciile de statistică oficială sunt obligate să limiteze volumul datelor statistice culese de la subiecţii statistici, la nivelul care se justifică prin obiectivul cercetărilor statistice şi în condiţiile utilizării optime a resurselor disponibile.

Funcţionarea statisticii în Republica Moldova este reglementată prin Legea Republica Moldova "Cu privire la statistică nr. 4128-XII, din 18 .XII 1990, modificată prin legile nr. 1141-XII din 04. 08 1992 şi nr. 508-XIII din 22.06 1995". Departamentul Statistică şi Sociologie (DSS) este împuternicit să conducă întreaga activitatea statistică în ţară, cu formaţiunile teritoriale de statistică, de comun acord cu ministerele, departamentele şi Banca Naţională a Moldovei, care se ocupă cu statistica administrativă.

Legea statistică stabileşte modul de funcţionare a sistemului unic de statistică, reglementează culegerea, sistematizarea, analiza, publicarea şi păstrarea datelor statistice colectate de la persoanele fizice şi protecţia datelor statistice. Conform articolului 2 al legii, cercetarea statistică se efectuează pe baza unui sistem de indicatori, calculaţi în conformitate cu metodologiile internaţionale.

în procesul integrării statistice a unei ţări în Uniunea Europeană principalul mijloc de atingere a autenticităţii şi comparabilităţii indicatorilor statistici este Sistemul clasificării şi codificării informaţiei, armonizat cu standardele europene din acest domeniu. Sistemul de clasificări se utilizează pentru completarea unor caracteristici din programul de înregistrare al cercetărilor statistice, de fapt pentru codificarea acestora, oferind posibilitatea corelării, verificării şi prelucrării datelor înregistrate. Sistemul de clasificări şi codificări din sistemul statistic moldovenesc a fost conceput în anul 1994 astfel liicât să permită asamblarea şi prezentarea rezultatelor obţinute, prin prelucrarea informaţiilor colectate şi asigurarea comparabilităţii acestora, atât pe plan naţional cu datele cercetărilor precedente din acelaşi domeniu şi ale cercetărilor din domenii diferite, cât şi pe plan internaţional, cu datele din alte ţări. în acest sens la elaborarea clasificatoarelor statistice s-au avut în vedere clasificatoarele internaţionale şi principiile şi recomandările organismelor internaţionale de specialitate ale ONU referitoare la acest domeniuflO].

în perioada 1994-2001 Departamentul Statisticii şi Sociologiei al Republicii Moldova a elaborat şi implementat în practica statistică anumite clasificatoare însă introducerea lor nu corespundea în totalitate standardelor europene în acest domeniu. Pe lângă cele mai importante elaborate anterior şi neimplementate în practică până în prezent, cum ar fi Clasificatorul Produselor şi serviciilor, Nomenclatorul produselor şi serviciilor industriale (versiunea naţională a listei PRODCOM - Eurostat), Clasificarea Standardelor Medicale, Clasificatoarele şi nomenclatoarele în statistica mediului înconjurător, era necesar de elaborat şi Nomenclatorul Vamal (versiunea naţională) armonizat cu standardele europene, de revizuit clasificatoarele utilizate şi elaborate privind corespunderea acestora ultimilor recomandări ale Eurostatului în domeniul respectiv.

Convenţia privind. Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor a fost încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. Republica Moldova a aderat prin Legea nr.H2-XV din 22.04.2004.

Acest Sistem armonizat permite administraţiilor vamale să asigure un schimb de informaţii şi date statistice privind comerţul internaţional, să acorde asistenţă administrativă reciprocă, în scopul aplicării corecte a legislaţiei vamale, depistării, prevenirii şi reprimarea fraudelor vamale, care prejudiciază interesele economice şi sociale ale statelor. Convenţia vizată este unul din principalele instrumente în domeniul vamal, şi se aplică de majoritatea statelor lumii; 98% din tot comerţul internaţional se efectuează în baza principiilor sistemului armonizat stipulate în Convenţie, ceea ce simplifică colectarea, contrapunerea şi analiza datelor statistice referitoare la comerţul internaţional. Sistemul Armonizat se aplică tuturor mărfurilor şi poate fi utilizat în diferite domenii: statistica comercială şi de transport, politica comercială, regulile de origine, analiza economică, monitorizarea mărfurilor supravegheate etc.

Un alt element nu mai puţin important în sfera vamală, sunt registrele vamale, în baza acestora se eliberează certificate, se autorizează tranzacţii, este monitorizată situaţia Republicii Moldova la capitolul „import/export".

Datele statistice înregistrate de către Serviciul Vamal sunt necesare pentru instituţiile guvernamentale: Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, care monitorizează politicile fiscale şi comerciale. Totodată datele statisticii vamale asigură informarea corectă şi veridică privind operaţiunile de import/export la nivel naţional şi cel internaţional.

Subiecte de evaluare:1. Vămuirea mărfurilor2. Operaţiuni prealabile vămuirii3. Inspecţia înainte de expediţie

4. Principiile generale ale statisticii vamale5. Depozitul provizoriu6. Drepturile şi obligaţiile declarantului vamal7. Izvoarele statisticii vamale8. Modificarea, completarea şi retragerea declaraţiei vamale9. Tipurile declaraţiilor vamale10. întocmirea, acceptarea şi validarea declaraţiei vamaleTeme pentru referate şi comunicări:1. Modalităţile de vămuire a mărfurilor2. Declaraţia vamală3. Instituirea depozitului provizoriu4. Importanţa statisticii vamale în politica economică a statului 5. Modalităţile de

realizarea inspecţiei înainte de expediţie în Uniunea Europeană6. Izvoarele statisticii vamale7. întocmirea, acceptarea şi validarea declaraţiei vamale8. Inspecţia înainte de expediţie în Uniunea Europeană9. Condiţiile de constituire a depozitului provizoriu10. Drepturile şi obligaţiile declarantului vamalTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Deţinătorul de depozit provizoriu este obligat:a) nu are nicio obligaţieb) să excludă posibilităţile de sustragere din depozit a mărfurilorc) să creeze condiţii de depozitare a mărfurilord) să ţină evidenţa mărfurilor păstrate în depozit şi să prezinte

Departamentului Vamal dări de seamă conform procedurii stabilite de acesta2. Declarantul este obligat:a) să declare mărfurile şi mijloacele de transport conform procedurii stabilite de prezentul

cod şi de alte acte normativeb) să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport pe care le

declarăc) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare necesare

vămuiriid) să plătească drepturile de import sau de export3. Despre sosirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, organul vamal este înştiinţat în

cel mult:a) 24 de ore de la sosireb) 48 de ore de la sosirec) l oră de la sosired) 30 de minute de la sosire4. Depozitul provizoriu este înfiinţat de: a) organul vamal b) importatorc) de alte structuri subordonate Departamentului Vamald) de brokerul vamal5. La solicitarea declarantului sau a brokerului vamal care activează în numele acestuia,

organul vamal poate prelungi termenul stabilit în declaraţia sumară cu cel mult:a) 10 zileb) 30 zilec) 60 ziled) 90 zile6. Dintre principiile fundamentale ale statisticii adoptate de Comisia Economică ONU

pentru Europa fac parte şi:a) punerea la dispoziţia cetăţenilor de statistici imparţialeb) utilizarea de metode ştiinţifice

c) informarea asupra surselor şi metodelor utilizated) sancţionarea interpretărilor eronate şi a utilizărilor abuzive ale statisticilor7. Potrivit principiului deontologiei statistice:a) organul de statistică oficial este autorizat să stabilească, în mod imparţial şi

independent, fără ingerinţe de pe poziţii de interes sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare şi prelucrare, să publice şi să difuzeze datele şi informaţiile statistice

b) serviciile de statistică oficială sunt obligate să respecte şi să asigure dreptul furnizorilor de date statistice, utilizatorilor şi altor categorii de persoane fizice sau juridice, de a avea acces în temeiul legal şi scopul organizării cercetărilor statistice, la metodologiile, tehnicile şi metodele folosite la elaborarea informaţiilor statistice, la măsurile adoptate de protecţie a datelor şi la modul şi termenele de difuzare a datelor şi informaţiilor statistice, persoanele fizice sau juridice, importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora

c) serviciile de statistică oficială sunt obligate să instituie şi să aplice criterii ştiinţifice la selectarea surselor d) serviciile de statistică oficială şi personalul statistic au obligaţia să adopte şi să asigure pe parcursul întregii perioade a cercetării statistice -de la înregistrare până la publicare - măsuri de protecţie a datelor care se referă la subiecţi statistici individuali

8. Printre scopurile Legii cu privire la Inspecţia înainte de expediţie se numără şi:a) perfecţionarea sistemului de control în domeniul activităţii comerciale externeb) sporirea colectării impozitelor şi taxelor vamale ce ţin de importc) excluderea condiţiilor discriminatorii din activitatea economică externă a agenţilor

economici;d) excluderea cauzelor de facturare suprapreţ sau subpreţ precum şi a altor practici

neloiale la importul mărfurilor în Republica Moldova9. Pot fi efectuate următoarele operaţiuni fără permisiunea organului vamal:a) lăsarea mărfurilor şi mijloacelor de transport fără supraveghereb) schimbarea locului de staţionarec) descărcarea şi transbordarea mărfurilord) niciuna din variante nu este corectă10. Obligaţiile pe care Acordul le impune ţărilor care folosesc sistemul PSI vizează printre

altele:a) nediscriminareab) tratamentul naţionalc) locul inspecţieid) standardeleRezolvare test grilă:1. b, c, d2. a, b, c, d3. d4. a, c, d5. c 6. a, b, c, d7. c8. a, b, c, d9. d10. a, b, c, dBibliografie selectivă:Â. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.

4. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr. 1031 din 08.06.2000 Monitorul Oficial Nr. 119120 din 21.09.2000.

5. Hotărârea Guvernului cu privire la Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova, nr.501 din 14.08.2009, Monitorul Oficial Nr. 127-130 din 21.08.2009


reglementări şi comentarii. Bucureşti: Lumina Lex, 19987. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 20038. Caraiani Gh. Manual pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex,20019. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import, Bucureşti: Editura


cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.

CAPITOLUL XII CONTROLUL VAMALXII.1. Noţiunea, esenţa si coniiButal controlului vamal. Obiectivele principale ale

organizării controlului vamal. Procedura efectuării controlului vamal de către organele vamale. Competenţa Politiei de frontieră în domeniul controlului mărfar, a unităţilor de transport.

Controlul vamal reprezintă îndeplinirea de către autoritatea vamală a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile şi a altor înscrisuri ale titularilor de operaţiuni; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate sau aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative şi alte acţiuni similare, cu scopul de a asigura respectarea reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală[14j.

Controlul vamal este acea activitate desfăşurată de organele vamale care constă într-o totalitate de acţiuni menită să asigure respectarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. Fiind o componentă a activităţii vamale, controlul vamal este unul din mijloacele importante prin intermediul căreia se asigură realizarea politicii vamale. Aşa cum reiese din definiţie, sarcina principală a controlului vamal este asigurarea respectării legislaţiei vamale şi a acordurilor internaţionale, dar aşa cum legislaţia vamală reprezintă o punte între regimul intern şi cel extern, putem afirma cu certitudine că controlul vamal are menirea să asigure respectarea întregului lot de reglementări normative.

Printre derivatele sarcinii de asigurare a respectării legislaţiei se numără: • asigurarea securităţii economice şi apărarea intereselor economice a Republicii Moldova;

• asigurarea achitării în măsură deplină a taxelor şi impozitelor; a asigurarea respectării legislaţiei ce ţine de protecţia mediului;

• asigurarea respectării legislaţiei ce ţine de protecţia proprietăţii intelectuale;• asigurarea respectăm regulilor ce ţin de aplicarea regimurilor vamale[13].Conţinutul controlului vamal este prevăzut de articolul 185 Cod Vamal. Conform acestui

articol controlul vamal constă în:a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale. Documentele

şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal trebuie prezentate organului vamal nu doar de persoanele implicate în procesul de trecere a mărfurilor şi a mijloacelor de transport dar şi de alte persoane care deţin date de acest gen. La documentele necesare efectuării controlului vamal putem atribui:

a declaraţia vamală» certificatul de origine• contracte, facturi, dări de seamă

b) controlul vamal (controlul mărfurilor, a mijloacelor de transport, controlul corporal)[2].

Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:1. verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;2. controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca

o formă excepţională de control vamal);3. evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;4. interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;5. verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă;6. controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor

duty free, altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale; 7. efectuarea altor operaţiuni prevăzute de codul vamal şi de alte acte normative.

La frontiera vama-lă, în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire, în locul amplasării organului vamal, precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal, sunt create zone de control vamal. Procedura creării si delimitării zonelor de control vamal este stabilită de Serviciul Vamal, în conformitate cu legislaţia. Desfăşurarea activităţii de producţie, activităţii comerciale şi de altă natură, trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport, persoanelor, inclusiv a factorilor de decizie din autorităţile publice, peste frontiera acestor zone şi în perimetrul lor sunt posibile numai cu autorizaţia organului vamal şi se vor efectua sub supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Accesul în zona de control vamal este permis numai cu înştiinţarea prealabilă a organului vamal.

Persoanele care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală sau care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală sunt obligate să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal. Pentru efectuarea controlului vamal, organul vamal este în drept, în conformitate cu legislaţia, să primească de la bănci şi de la alte instituţii financiare informaţii şi certificate referitor la operaţiunile şi conturile persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, ale brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală.

Pentru a efectua controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie de serviciu şi cu autorizaţia şefului de vamă sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau în încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal, documentele necesare efectuării controlului vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte.

în domeniul supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, Poliţia de Frontieră:a) asigură neadmiterea schimbării ilegale a frontierei de stat iii teren;b) asigură menţinerea regimului frontierei de stat, regimului zonei de frontieră, precum şi

a regimului şi ordinii publice în punctele de trecere a frontierei de stat;c) efectuează, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice, în modul stabilit

de legislaţie, controlul frontierei şi autorizează trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova de către persoane şi mijloace de transport;

d) asigură evidenţa, inclusiv automatizată, a persoanelor şi mijloacelor de transport care au traversat frontiera de stat;

e) nu permite intrarea în şi ieşirea din Republica Moldova a persoanelor şi a mijloacelor de transport cărora, conform legislaţiei, le este interzisă intrarea în Republica Moldova, care nu întrunesc condiţiile de intrare în Republica Moldova sau care temporar sunt limitate în dreptul de a ieşi din Republica Moldova;

f) participă, în modul stabilit, la asigurarea ordinii de drept internaţionale la frontieră, la încheierea tratatelor în probleme de frontieră, precum şi la activitatea reprezentativă de frontieră;

g) participă, în limitele competenţei, la implementarea Regulamentului sanitar internaţional;

h) eliberează vize, în cazuri de excepţie, la punctele de trecere a frontierei de stat în conformitate cu legislaţia.

XII.2. Direcţiile principiile de organizare a controlului vamal. Controlul documentar, mărfar, selectiv, corpora!. Particularităţi esenţiale ale controlului vamal. Formele controlului vamal. Mărfurile şi mijloacele de transport supuse controlului vamal obligatoriu.

în cazul în care există temeiuri de a se considera că legislaţia Republicii Moldova sau acordurile internaţionale la care aceasta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate numai parţial, organul vamal este în drept să stabilească controlul sau să controleze, în limitele competenţei sale, activitatea economico-financiară a persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, a brokerilor vamali şi a persoanelor care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală.

La efectuarea controlului activităţii economico-financiare, colaboratorul vamal este în drept:

a) să ceară prezentarea gratuită a documentelor (inclusiv a celor bancare)şi a informaţiilor referitoare la activitatea economică externă sau la alte activităţi care au

tangenţe cu activitatea vamală şi cu atribuţiile organelor vamale;b) să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere şi de la alţi colaboratori

certificate, lămuriri orale şi scrise;c) să sigileze încăperile;d) să ridice, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, actele dacă acestea urmează

a fi verificate în alte locuri. Actele ridicate trebuie să fie returnate în termene cât mai restrânse.Toate informaţiile obţinute în procesul controlului sunt confidenţiale. în timpul efectuării

controlului vamal, organul vamal foloseşte, de regulă, forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. Organul vamal este în drept, după caz, să utilizeze toate formele de control prevăzute de codul vamal.

Exonerarea de control vamal este posibilă în următoarele situaţii:nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova şi al

membrilor lui de familie care îl însoţesc, sunt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene, inclusiv militare, alte mijloace de transport, tehnica militară şi armamentul forţei militare străine, precum şi ale formaţiunilor speciale antitero străine, ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. - sunt exonerate de control vamal şi documentele oficiale ale forţei militare şi ale formaţiunilor speciale antitero străine conţinute în plicuri sigilate, dacă persoanele care le transportă deţin un ordin individual de deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi faptul că acestea conţin numai documente oficiale, exonerarea de unele forme de control vamal prevăzută de acordurile internaţionale se efectuează după ratificarea acestora de către Parlamentul Republicii Moldova.

Controlul vamal are drept scop identificarea mărfurilor şi a mijloacelor de transport pe baza declaraţiei vamale în detaliu şi a documentelor comerciale şi asigurarea legalităţii la trecerea peste frontiera vamală. Controlul vamal se efectuează prin:

a controlul documentar *» controlul fizic • controlul selectiv« controlul prin supraveghere vamală• controlul prin control vamal corporal (ca formă excepţională).Pentru mărfurile cărora li s-au acordat înlesniri şi facilităţi tarifare, ele pot fi utilizate

numai în scopurile declarate. Utilizarea lor în alte scopuri se permite numai după declararea lor la organul vamal cu achitarea drepturilor de import-export.

Controlului vamal sunt supuse toate mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Organul vamal este în drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile prevăzute de legislaţie.

Mărfurile şi mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi până la sfîrşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal. La introducerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în

momentul trecerii frontierei vamale. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în momentul primirii declaraţiei vamale.

Controlul vamal se încheie în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă codul vamal şi alte acte normative nu prevăd altfel La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, controlul vamal se încheie în momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele sunt obligate să respecte cerinţele stabilite de Serviciul Vamal referitor la perioada minimă de efectuare a controlului vamal.

Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele de transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.

Verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport le efectuează organul vamal în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei a documentelor şi informaţiilor necesare controlului vamal, iar verificările privind mărfurile perisabile - în cel mult 3 zile.

Declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi reprezentanţii acestora sunt obligaţi să asiste la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport. Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra-mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor acestora, dacă:

1. persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport;

2. sunt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amânare;

3. mărfurile sunt expediate prin poşta internaţională;4. mărfurile şi mijloacele de transport sunt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea

regimului vamal.Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi

mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au fost încasate drepturi de import sau de export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor drepturi.

XII.3. Controlul vamal aî valorilor valutare. Expertizavamaîă. Controlul vamal corporal. Livrările controlateOrganele vamale supun controlului vamal valorile valutare care trec frontiera vamală.

Controlul vamal al valorilor valutare se efectuează în condiţiile legii. Dacă organul vamal constată încălcări ale legislaţiei valutare vor fi aplicate sancţiunile din codul vamal.

Cercetarea (expertiza) mărfurilor, a mijloacelor de transport sau a documentelor care conţin date relevante ale acestora se dispune în cazul în care, la efectuarea controlului vamal, sunt necesare cunoştinţe speciale pentru elucidarea unor circumstanţe. Cercetarea se efectuează de către experţii laboratorului vamal sau de alte instituţii de expertiză ori experţi, desemnaţi de organele vamale.

Pentru desemnarea cercetării (expertizei) mărfurilor în procesul vămuirii, colaboratorul vamal care efectuează controlul vamal perfectează o cerere pentru cercetări de laborator, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Colaboratorul vamal care întocmeşte actele de procedură în caz de contravenţie vamală sau urmărire penală emite o ordonanţă privind efectuarea cercetării (expertizei), conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, în cerere sau în ordonanţă se va indica:

a) organul care a iniţiat desemnarea cercetării (expertizei);b) temeiurile pentru care se dispune cercetarea (expertiza);c) procesul-verbal de prelevare a probelor;d) obiectele, documentele şi alte materiale prezentate expertului, cu menţiunea şi în ce

împrejurări au fost descoperite şi ridicate;

e) întrebările formulate pentru expert;f) denumirea laboratorului vamal sau a altor instituţii de expertiză ori experţi, desemnaţi

de către organele vamale;g) procedura de transmitere a obiectelor, a documentelor, a materialelor relevante

cercetării (expertizei);h) procedura de ridicare a concluziilor emise.Colaboratorul vamal care decide să dispună efectuarea cercetărilor (expertizei) are

obligaţia de a comunica această decizie titularului mărfurilor sau reprezentantului împuternicit al acestuia, precizând data şi ora la care urmează a se efectua operaţiunea de prelevare a probelor de mărfuri, şi de a-i explica drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. în cazul în care organele vamale prelevează probe şi mostre de mărfuri pentru cercetare (expertiză), se acordă liberul de vamă mărfurilor respective fără aşteptarea rezultatului cercetării (expertizei), cu excepţia cazului în care există motive pentru a nu se proceda astfel şi cu condiţia că, în cazul existenţei sau a posibilităţii apariţiei unei obligaţii vamale, aceasta să fi fost deja înscrisă în documentele de plată şi achitată sau garantată. Dacă există motive de a nu se acorda liberul de vamă, organele vamale, pe riscul şi pe cheltuiala titularului mărfurilor sau reprezentantului împuternicit al acestuia, pot plasa mărfurile în cauză într-un loc special aflat sub supraveghere vamală.

Titularul mărfurilor şi reprezentantul împuternicit al acestuia sunt în drept să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării (expertizei). Organul vamal trebuie să fie informat despre rezultatele cercetării (expertizei) probelor de mărfuri prelevate de titularul mărfurilor sau de reprezentantul împuternicit al acestuia sau de alt organ de control de stat. Colaboratorul vamal analizează concluziile şi rapoartele prezentate spre examinare, inclusiv cele efectuate din iniţiativa titularului mărfurilor, a reprezentantului împuternicit al acestuia sau a altei persoane interesate. Rapoartele emise de laboratorul vamal sunt apreciate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sub aspectul exactităţii, obiectivitătii şi plenitudinii cercetărilor, precum şi al eficienţei şi caracterului fundamental al metodelor de cercetare folosite la efectuarea expertizei.

La emiterea deciziilor organelor vamale, rezultatele şi concluziile cuprinse în actele emise de laboratorul vamal prevalează faţă de informaţiile sau actele emise de alte instituţii de expertiză sau experţi, precum şi faţă de alte documente care conţin informaţii referitoare la caracteristicile fizico-chimice sau proprietăţile mărfurilor, în cazul în care acestea sunt contradictorii. Rezultatele cercetării (expertizei) mărfurilor servesc temei pentru constatarea contravenţiilor vamale.

Contro3o3 corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu permisiunea şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri pentru a presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are asupra sa si nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte. Până la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică despre decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului corporal, îi lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte singură obiectele tăinuite[2].

Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul corporal se efectuează într-o încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al persoanelor care nu participă la efectuarea controlului corporal şi urmărirea controlului sunt interzise. Procesuî-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum şi de lucrătorul medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în drept să facă menţiuni în procesul-verbal.

în timpul efectuării controlului vamal este interzisă pricinuirea de daune nejustificate persoanei, precum şi mărfurilor şi mijloacelor ei de transport. Organul vamal şi colaboratorii vamali care pricinuiesc daune nejustificate la efectuarea controlului vamal poartă răspundere

conform legislaţiei. Daunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la efectuarea controlului vamal nu sunt reparabile. în baza înţelegerilor cu organele vamale sau cu alte organe competente din state străine sau conform acordurilor internaţionale, în unele cazuri supravegherea vamală se efectuează prin metoda livrării controlate, adică se autorizează introducerea pe, scoaterea de pe teritoriul vamal sau tranzitul prin acest teritoriu a narcoticelor şi substanţelor psihotrope. Hotărârea privind aplicarea metodei de livrare controlată o adoptă Departamentul Controlului Vamal, de comun acord cu Ministerul Securităţii Naţionale, fapt care se comunica Procurorului Republicii Moldova în 24 de ore.

XII.4. înlesnirile vamale acordate la controlul vamal. Supravegherea vamală. Supravegherea vamală efectuată de Serviciul Vamal a! Republicii Moldova, Echipele mobile. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi organele vamale.

Organele vamale pot să nu aplice nicio măsură sau unele măsuri de supraveghere vamală, în cazurile prevăzute de codul vamal şi de alte acte legislative. Neaplicarea măsurilor de supraveghere vamală nu presupune scutirea persoanelor fizice şi juridice de respectarea regulilor de trecere a bunurilor peste frontiera vamală. Tehnica militară cu echipaje militare şi aeronavele de luptă care trec frontiera vamală nu sunt pasibile de control vamal. Tehnica militară cu echipaje mixte, aeronavele de luptă şi de transport sau aeronavele de transport, care execută misiuni militare operative, şi tehnica militară autopropulsată care trec frontiera vamală sunt scutite de control vamal, dacă actele legislative nu prevăd altfel.

Comandanţii aeronavelor menţionate, precum şi comandanţii unităţilor militare în a căror componenţă are loc deplasarea tehnicii militare poartă răspunderea pentru respectarea prevederilor codului vamal şi ale altor acte legislative. Lucrurile de uz personal ale militarilor nu sunt scutite de control vamal, dacă actele legislative nu prevăd altfel. Aeronavele de luptă şi transport străine, tehnica militară care sosesc în Republica Moldova sau pleacă peste hotarele ei nu sunt pasibile de control vamal.

Echipele mobile sunt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, create pentru a asigura respectarea legislaţiei vamale. Echipele mobile activează în baza regulamentului aprobat de Guvern. Echipele mobile sunt subordonate Serviciului Vamal. Ele sunt dotate cu arme de foc, mijloace speciale, unităţi de transport, cu alte mijloace necesare pentru realizarea sarcinilor lor. Nicio autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze echipele mobile, precum şi mijloacele de transport însoţite de ele, în timpul exercitării funcţiilor de serviciu.

Sarcinile de bază ale echipelor mobile sunt:a) depistarea, prevenirea, contracararea contrabandei, a altor infracţiuni ce ţin de

competenţa organelor vamale, a contravenţiilor vamale, comise de către persoane în afara zonelor de control vamal;

b) asigurarea respectării legislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor;c) controlul şi supravegherea deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul

vamal;d) acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la depistarea şi documentarea

cazurilor de contrabandă, a altor infracţiuni, a contravenţiilor vamale în afara zonelor de control vamal şi a zonelor libere;

e) localizarea, de comun acord cu alte organe de drept, a situaţiilor de conflict apărute în legătură cu exercitarea de către colaboratorii vamali a funcţiilor de serviciu.

Pentru îndeplinirea sarcinilor echipele mobile sunt în drept: să se deplaseze pe teritoriul vamal;

să verifice documentele mijloacelor de transport, precum şi cele ce indică originea şi destinaţia vamală ale mărfurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;

să reţină şi să efectueze controlul mijloacelor de transport suspectate de încălcarea reglementărilor vamale şi al mărfurilor transportate de acestea, să însoţească mărfurile, inclusiv cele aflate în tranzit pe teritoriul vamal, în cazul în care mijloacele de transport si mărfurile transportate de ele nu pot fi controlate în locul unde au fost oprite, se procedează la însoţirea lor până la cel mai apropiat birou vamal în vederea realizării controlului; să efectueze, cu acordul

Serviciului Vamal, controlul vamal repetat al mijloacelor de transport şi al loturilor de marfă vămuite anterior de către alte organe vamale;

să oprească mijloacele de transport, utilizând semnale formale speciale, în cazurile legate de încălcarea legislaţiei vamale; să aducă la organul vamal persoanele în legătură cu efectuarea procedura pe cauzele cu privire la contravenţiile vamale. Echipele mobile sunt dislocate la Serviciul Vamal sau în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal.

Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte. în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege. în cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea anumitor bunuri ori cu garanţia unei bănci, sau să plătească taxa vamală stabilită de către autoritatea vamală[10].

în cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atât în faţa autorităţii vamale, cât şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare. Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor informaţii suplimentare referitoare la ea sunt acoperite de declarant, în cazul autorităţile vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul in care rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sunt acoperite de către autoritatea vamală.

Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii şi este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sunt veridice (inclusiv sunt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sunt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de lege.

Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi transmisă terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia. Subiecte de evaluare:

1. Noţiunea esenţa şi conţinutul controlului vamal2. Procedura efectuării controlului vamal3. Formele controlului vamal4. Controlul corporal5. Livrările controlate6. Supravegherea vamală7. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi ale organelor vamale8. Supravegherea efectuată de echipele mobile9. înlesnirile acordate la controlul vamal10. Controlul vamal al valorilor valutareTeme pentru referate şi comunicări:1. Conţinutul controlului vamal2. Atribuţiile poliţiei de frontieră în domeniul controlului vamal3. Drepturile şi obligaţiile echipelor mobile4. Acordarea înlesnirilor vamale5. Cazurile exonerării de control vamal6. Atribuţiile echipelor mobile

7. Condiţiile de efectuare a controlului corporal8. Documentele necesare efectuării controlului vamal9. Formele controlului vamal10. Drepturile şi obligaţiile declaranţilor şi ale organelor vamaleTeste grilă privind aprofundarea cunoştinţelor:1. Printre derivatele sarcinii de asigurare a respectării legislaţiei se numără:a) asigurarea achitării în măsură deplină a taxelor şi impozitelorb) asigurarea respectării legislaţiei ce ţine de protecţia mediuluic) asigurarea respectării legislaţiei ce ţine de protecţia proprietăţii intelectualed) asigurarea respectării regulilor ce ţin de aplicarea regimurilor vamale2. Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă, printre altele, în: a)

verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamaleb) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca

o formă excepţională de control vamal);c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transportd) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă3. în domeniul supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, Poliţia de Frontieră:a) asigură neadmiterea schimbării ilegale a frontierei de stat în terenb) asigură menţinerea regimului frontierei de stat, regimului zonei de frontieră, precum şi

a regimului şi ordinii publice în punctele de trecere a frontierei de statc) efectuează, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice, în modul stabilit

de legislaţie, controlul frontierei şi autorizează trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova de către persoane şi mijloace de transport

d) asigură evidenţa, inclusiv automatizată, a persoanelor şi mijloacelor de transport care au traversat frontiera de stat

4. La efectuarea controlului activităţii economico-financiare, colaboratorul vamal este în drept:

a) să ceară prezentarea gratuită a documentelor (inclusiv a celor bancare) şi a informaţiilor referitoare la activitatea economică externă sau la alte activităţi care au tangenţe cu activitatea vamală şi cu atribuţiile organelor vamale

b) să nu primească de la persoanele cu funcţii de răspundere şi de la alţi colaboratori certificate, lămuriri orale şi scrise

c) să ridice, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, actele dacă acestea urmează a fi verificate în alte locuri

d) să sigileze încăperile5. Exonerarea de control vamal este posibilă în următoarele situaţii:a) nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova

şi al membrilor lui de familie care îl însoţescb) sunt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene, inclusiv militare, alte

mijloace de transport, tehnica militară şi armamentul forţei militare străine, precum şi ale formaţiunilor speciale antitero străine, ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte

c) sunt exonerate de control vamal şi documentele oficiale ale forţei militare şi ale formaţiunilor speciale antitero străine conţinute în plicuri sigilate, dacă persoanele care le transportă deţin un ordin individual de deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi faptul că acestea conţin numai documente oficiale

d) nicio variantă nu este corectă6. Sarcinile de bază ale echipelor mobile sunt:a) depistarea, prevenirea, contracararea contrabandei, a altor infracţiuni ce ţin de

competenţa organelor vamale, a contravenţiilor vamale, comise de către persoane în afara zonelor de control vamal

b) asigurarea respectării legislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor

c) controlul şi supravegherea deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal

d) acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la depistarea şi documentarea cazurilor de contrabandă, a altor infracţiuni, a contravenţiilor vamale în afara zonelor de control vamal şi a zonelor libere

7. Controlul corporal:a) este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului corporalb) se efectuează într-o încăpere izolatăc) se efectuează în prezenţa a minimum 3 martori de acelaşi sex cu persoana controlatăd) se finalizează cu întocmirea unui proces verbal8. La emiterea deciziilor organelor vamale, rezultatele şi concluziile cuprinse în actele

emise de laboratorul vamal:a) au valoare facultativăb) prevalează faţă de informaţiile sau actele emise de alte instituţii de expertiză sau

experţic) trec în plan secundar faţă de acele emise de alte instituţii de expertizăd) nicio variantă nu este corectă 9. La documentele necesare efectuării controlului vamal

putem atribui:a) certificatul de origineb) contracte, facturi, dări de seamăa) declaraţia vamalăb) niciunul dintre cele prezentate10. Pentru îndeplinirea sarcinilor echipele mobile sunt în drept:a) să se deplaseze pe teritoriul vamalb) să verifice documentele mijloacelor de transport, precum şi cele ce indică originea şi

destinaţia vamală ale mărfurilor, inclusiv documentele de transport internaţionalc) să efectueze, cu acordul Serviciului Vamal, controlul vamal repetat al mijloacelor de

transport şi al loturilor de marfă vămuite anterior de către alte organe vamaled) să oprească mijloacele de transport, utilizând semnale formale speciale, în cazurile

legate de încălcarea legislaţiei vamaleRezolvare test grilă:1. a, b, c, d2. a, b, c, d3. a, b, c, d4. a, c, d5. a, b, c6. a, b, c, d7. a, c,d8. b9. a, b, c10. a, b, c, d Bibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.4. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002. Monitorul Oficial Nr. 72-

74 din 14.04.20095. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 Monitorul oficial

nr. 3-6 din 16.01.20096. Cod de Procedură Penală a Republicii Moldova Nr. 122 din 14.03.2003. Monitorul

Oficial Nr. 104-110 din 07.06.2003.

7. Legea serviciului în organele vamale Nr. 1150 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. 106-108 din 24.08.2000.

8. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului vamal, nr. 456 din 27.07.2009, Monitorul Oficial Nr. 121-123 din 07.08.2009.

9. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, nr. 1290 din 09.12.2005, Monitorul Oficial Nr. 8-10 din 15.01.2008.

B. Izvoarele doctrinale:10. Caraiani Gh. Manual pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex,200111. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import, Bucureşti: Editura

Economică, 199712. Condor L, Drept vamal şi fiscal. Bucureşti: Lumina Lex, 200213. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 201114. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 2000

CAPITOLUL XIIIRĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL VAMALXIII. l. Noţiunea şi tipurile răspunderii în dreptul vamal. Contravenţiile vamale şi

răspunderea pentru săvârşirea lor (sancţiunile).Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvârşită prin acţiune

sau inacţiune care atrage răspunderi stabilite în Codul contravenţional al Republicii Moldova şi în Codul Vamal.

Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova şi cu cele ale codului vamal, în cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei. Persoanele fizice sunt pasibile de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16 ani. Persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sunt pasibile de răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova, iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sunt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile codului vamal[5].

Prescripţia înlătură răspunderea materială. Termenul de prescripţie a răspunderii materiale este de l an şi curge de la data săvârşirii contravenţiei, în cazul contravenţiei continue şi contravenţiei prelungite, termenul de prescripţie curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.

Sunt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibile de răspundere materială următoarele contravenţii vamale:

1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controluluivamal (trecerea prin alte locuri decât cel de amplasare al organuluivamal sau în afara orelor de program ale acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea

ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;

2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau dobândite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;

3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu

eludarea controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de

identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor pentru care sunt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;

5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;

6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau parţială de drepturi de import;

7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat de organul vamal;

10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală; ll)neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;

12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distragere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele

cu încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de codul vamal;

14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de codul vamal, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

16)neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;

17) nerespectarea obligaţiei:a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior

pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de

pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii

mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe majore, din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit; 20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;

21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi depozitele magazinelor duty-free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty-free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vânzare de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în condiţiile legii;

22) utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu destinaţie dublă, eschivarea de la prezentarea autorizaţiei pentru importul, exportul, reexportul sau tranzitul produselor cu destinaţie dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este obligatorie, precum şi prezentarea autorizaţiilor anulate sau cu termen expirat;

23) nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit;

24) exercitarea activităţii de broker vamal fără deţinerea licenţei corespunzătoare.Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără

a se constitui persoană juridică, pentru comiterea • contravenţiilor vamale prevăzute la:a) pct.l), 2), 4), 5) şi 19), sunt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea

mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor;b) pct.3), sunt sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor

nedeclarate în termenele stabilite;c) bl) pct.6) sunt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea obiectului

contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei;d) pct.9) şi 11), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor

care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei;e) pct.7), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor la care au

fost prezentate documente care conţin date neautentice; f) pct.8), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor pentru care nu au fost plătite drepturile de import sau de export;

g) pct.10), sunt sancţionate cu amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate;

h) pct.12), 13), 16) şi 22), sunt sancţionate cu amendă de la 5% la 20% din valoarea mărfurilor, obiectelor care au constituit obiectul contravenţiei;

i) pct.14), 15), 17), 18), 20), 21), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei;

j) pct.23), sunt sancţionate cu amendă de 3% din valoarea mărfurilor.;XIII.2. Infracţiunea de contrabandă. Aspecte procedurale ale răspunderii în dreptul

vamal.După expresia unor autori, regimul juridic vamal constituie un dat pentru intervenţia

dreptului penal în vederea sancţionării contrabandei. Inexistenţa unui asemenea regim juridic ar face inutilă orice discuţie în legătura cu infracţiunea de care ne ocupăm. Fără instituirea unor reguli la trecerea mărfurilor peste frontiere, contrabanda, ca acţiune de înfrângere a legii nu ar fi existat niciodată.

în esenţă ea este o fraudă care afectează grav raporturile sociale din domeniul regimului vamal sau care interesează acest regim. Este o faptă de rea-credinţă şi de inducere în eroare a autorităţilor vamale în legătură cu situaţia unor bunuri, generând nesiguranţă şi dezordine în sfera trecerii mărfurilor peste frontieră, într-un cuvânt creează pericol social.

Regimul juridic vamal nu se confundă cu regimul vamal, între cele două noţiuni existând raporturi ca de la gen la specie, primul constituind noţiunea generală, iar al doilea, noţiunea specială. Regimurile juridice vamale au avut o evoluţie istorică strâns legată de evoluţia principalelor instituţii ale statului şi a sistemelor juridice. Cu siguranţă că apariţia lor a fost determinată de interesul statului de a impune taxe şi restricţii la frontiere. Primele reglementări în acest domeniu, cunoscute în antichitate se caracterizau printr-o diversitate a autorităţilor care le instituiau, dar şi a formelor de aducere la îndeplinire.

Fiind vorba de un interes financiar se înţelege că orice încălcare a normelor vamale era sancţionată cu fermitate. Cu toate acestea, reglementări riguroase şi sistematizate în această direcţie nu au apărut decât în epoca modernă. Tot de atunci datează şi conceptul (noţiunea) de contrabandă.

în vorbirea curentă, prin contrabandă se înţelege trecerea clandestină peste graniţă a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. Termenul, de origine italiană, a fost asimilat prin "filiera franceză", limbi în care semnifică aceeaşi acţiune de introducere ilegală într-o ţară a unor mărfuri prohibite sau supuse unor taxe, cu intenţia de a frauda interesele financiare ale statului în propriul profit material[10].

Esenţa noţiunii de contrabandă este sustragerea de la plata obligaţiilor vamale (taxe - in general), eludarea lor. Căutând să stăvilească asemenea fapte dăunătoare intereselor economice ale statului, legiuitorii au inclus în textele de incriminare toate acţiunile prin care s-ar fi putut realiza această fraudă, însă, condiţiile care influenţează făurirea legilor se modifică de la o etapă la alta, ceea ce antrenează, desigur, schimbări în domeniul reglementărilor incriminatorii[l 1].

Constituie contrabandă trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor,' obiectelor şi altor valori, eludând controlul vamal sau tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identitate vamală precum şi nedeclararea mărfurilor şi obiectelor transportate peste frontiera vamală sau declararea neautentică în documentele vamale sau alte documente de trecere a frontierei în mod intenţionat. Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă poate fi considerată trecerea mărfurilor, obiectelor şi a altor valori peste frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova, săvârşită în proporţii mari, sau a substanţelor narcotice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă, fie a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor etc numai dacă sunt prezenţi unul sau mai mulţi din următorii indici de calificare[4]:

1) prin eludare a controlului vamal;2) prin tăinuire de control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în

acest scop;3) cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare

vamală; 4) prin nedeclarare sau declarare ne autentică în documentele vamale sauîn alte documente de trecere a frontierei vamale.Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară

în cazul în care întoarcerea acestora este obligatorie (al doilea indice calificativ din alin. (4) al art. 248 CP) constituie componenţă de infracţiune. Fapta de contrabandă presupune că valorile culturale menţionate se află de acum peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Ele puteau fi scoase de pe teritoriul vamal al ţării în mod legal (de exemplu, ca decor, podoabă ce se poartă individual sau colecţie de valori culturale). Scoaterea valorilor culturale peste hotarele Republicii Moldova este interzisă. Excepţii se admit în cazul bunurilor imobile cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor Ministerului Culturii şi în cazul bunurilor mobile - cu avizul Guvernului.

Scoaterea temporară a obiectelor culturale peste hotarele ţării în scopul de a întreţine relaţii internaţionale în domeniul culturii se admite în condiţiile stabilite de organele de stat pentru ocrotirea monumentelor în conformitate cu legislaţia în vigoare. Monumentele ce se află în proprietatea statelor străine, organizaţiilor obşteşti şi cetăţenilor străini şi aduse temporar în republică sunt protejate de stat prin condiţiile Legii privind ocrotirea monumentelor şi ale contractelor respective şi pot fi scoase din ea la dorinţa proprietarului în baza certificatului care atestă aducerea lor. Monumente se consideră obiecte ori ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale şi care sunt înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Valori culturale se consideră valorile cu caracter religios sau laic pe care fiecare stat le consideră ca prezentând interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură, artă şi ştiinţă şi care sunt raportate la categoriile următoare:

1) colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi obiecte care prezintă interes pentru paleontologie;

2) valori ce se referă la istorie, inclusiv la istoria ştiinţei şi tehnicii, istoria războaielor şi societăţilor, cât şi cele referitoare la viaţa personalităţilor naţionale de vază, oamenilor de cultură, savanţilor şi artiştilor şi la evenimentele naţionale remarcabile;

3) comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi descoperirile arheologice; 4) părţile componente demontate ale monumentelor de artă şi istorie şi locurilor arheologice;

5) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripţiile, monedele şi ştampilele imprimate;

6) materialele etnologice;7) valorile de artă:a) pânze, tablouri şi desene complet lucrate de mână pe orice bază şi din orice materiale

(cu excepţia desenelor şi produselor industriale ornamentate cu mâna);b) opere originale de artă sculpturală din orice materiale;c) opere originale de gravură, stampă şi litografie;d) colecţii originale de artă şi ansambluri din orice materiale;8) incunabule şi manuscrise rare, cărţi, documente străvechi şi publicaţii, care prezintă un

interes deosebit (istoric, artistic, ştiinţific, literar etc.), separat sau în colecţii;9) timbrele poştale, timbre de impozitare şi analogice, separat sau în colecţii;10) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema şi de fotografii;11) mo bilă cu o vechime de peste 100 de ani şi instrumente muzicale străvechi.Scoaterea valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice

este interzisă. Răspunderea penală a persoanei vinovate de contrabandă cu valori culturale, prevăzută Codul penal survine indiferent de prezenţa sau lipsa indiciilor de calificarere.

Obiectele contrabandei excluse din circuitul civil (substanţele narcotice şi psihotrope sau a analoagelor, armele, muniţiile, substanţele explozive etc.) se transmit pentru păstrare sau nimicire organelor de poliţie.

Actele de procedură în cazul contravenţiei vamale se efectuează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar partea nereglementată de acesta - în conformitate cu prevederile codului vamal, în cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal întocmeşte proces-verbal, conform prevederilor legale cu privire la contravenţiile administrative.

Dacă în procesul efectuării actelor de procedură în cazul unei contravenţii vamale a fost constatată existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni, se porneşte proces penal în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Dacă în timpul urmăririi penale în cazul de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală este de competenţa organelor vamale se constată indicii ale unor contravenţii vamale, actele de procedură în cazul acestor contravenţii se vor efectua independent de urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de codul vamal.

în cazul refuzului de pornire a unui proces penal sau al încetării urmăririi penale pe un dosar de contrabandă în ale cărui materiale există indiciile unei contravenţii vamale, actele de procedură şi cercetarea cazului se efectuează în temeiul unei ordonanţe administrative, emise de procuror în baza materialelor parvenite de la organul de urmărire penală în domeniul vamal sau de la alte organe, abilitate cu dreptul de urmărire penală.

Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate până la încheierea cercetării cazului decât cu autorizaţia colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele de procedură sau a şefului organului vamal.

Interacţiunea organelor vamale ale Republicii Moldova cu serviciile vamale şi cu organele competente din alte state în cadrul efectuării actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală şi al cercetării lor are loc în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Subiecte de evaluare:

1. Noţiunea răspunderii în dreptul vamal2. Tipurile răspunderii în dreptul vamal3. Infracţiunea de contrabandă4. Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă5. Contravenţiile vamale6. Răspunderea pentru săvârşirea contravenţiilor vamale7. Aspecte procedurale ale răspunderii în dreptul vamal8. Formele infracţiunii de contrabandă9. Contrabanda cu obiecte de valoare culturală10. Interacţiunea organelor vamale din Republica Moldova cu serviciile vamale şi organele

competente din alte state în vederea diminuării fenomenului de contrabandă Teme pentru referate şi comunicări:

1. Cooperarea organelor vamale din Republica Moldova cu serviciilevamale din alte state în vederea reducerii fenomenului de contrabandă2. Contravenţiile vamale în Republica Moldova3. Răspunderea persoanelor fizice pentru contravenţiile vamale4. Fenomenul de contrabandă în Republica Moldova5. Efectele fenomenului de contrabandă asupra economiei naţionale6. Răspunderea în dreptul vamal7. Infracţiunea de contrabandă8. Modalităţi de limitare a dimensiunilor contrabandei9. Cauze care favorizează dezvoltarea contrabandei lO.Contrabanda cu obiecte de

valoare culturalăTeste grilă privind aprofundarea cunoşlinţeior:1. Contravenţia vamală:a) reprezintă încălcarea reglementărilor vamaleb) este săvârşită prin acţiune sau inacţiunec) atrage răspunderi stabilite în Codul Contravenţional sau în cel Vamald) niciuna dintre variante nu este corectă2. Persoanele fizice sunt pasibile de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data

comiterii lor au împliniţi:a) 18 anib) 21 anic) 14 anid) 16 ani3. Termenul de prescripţie a răspunderii materiale este de:a) 6 lunib) l anc) 18 lunid) 3 ani 4. Sunt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibile de răspundere

materială următoarele contravenţii vamale:a) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu

eludarea controlului vamal ori tăinuite de elb) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamalc) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificated) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import5. Contrabanda:a) este o fraudăb) afectează grav raporturile sociale din domeniul regimului vamalc) faptă de rea-credinţăd) generează nesiguranţă şi dezordine în sfera trecerii mărfurilor peste frontieră6. Prescripţia:

a) înlătură răspunderea materialăb) termenul este de l an şi curge de la data săvârşirii contravenţieic) în cazul contravenţiei continue şi contravenţiei prelungite, termenul de prescripţie

curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiunid) numai variantele b şi c sunt corecte7. Valori culturale se consideră:a) colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi obiecte care

prezintă interes pentru paleontologieb) comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi descoperirile arheologicec) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripţiile, monedele şi

ştampilele imprimated) materialele etnologice8. Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă poate fi considerată trecerea mărfurilor,

obiectelor şi a altor valori peste frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova dacă sunt prezenţi unul sau mai mulţi din următorii indici de calificare:

a) prin eludare a controlului vamal b) prin tăinuire de control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop

c) cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală

d) prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei vamale

9. Sunt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibile de răspundere materială următoarele contravenţii vamale:

a) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii

b) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală

c) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilord) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vama! modificarea destinaţiei

mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală10. Contravenţia vamală atrage:a) răspundere administrativăb) răspundere materialăc) numai răspundere materialăd) niciuna dintre variante nu este corectăRezolvare test grilă:1. a, b, c2. d3. b4. a, b, c, d5. a, b, c, d6. a, b, c7. a, b, c, d8. a. b, c, d9. a, b, c, d10. a, b Bibliografie selectivă:A. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.

4. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002. Monitorul Oficial Nr. 72-74 din 14.04.2009

5. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 Monitorul oficial nr. 3-6 din 16.01.2009

6. Cod de Procedură Penală a Republicii Moldova Nr. 122 din 14.03.2003. Monitorul Oficial Nr. 104-110 din 07.06.2003.

7. Legea serviciului în organele vamale Nr. 1150 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. 106-108 din 24.08.2000.

8. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului vamal, nr. 456 din 27.07.2009, Monitorul Oficial Nr. 121-123 din 07.08.2009.

9. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, nr. 1290 din 09.12.2005, Monitorul Oficial Nr. 8-10 din 15.01.2008.

B. Izvoarele doctrinale:10. Belu M. Sistemul vamal. Bucureşti: Editura Economică, 200311. Caraiani Gh., Cazacu C., Vămuirea mărfurilor de export-import, Bucureşti:

Editura Economică, 199712. Condor L, Drept vamal şi fiscal. Bucureşti: Lumina Lex, 200213. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 200014. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001 •

CAPITOLUL XIV ACTELE DE PROCEDURĂXIV.l. Cercetarea cazuîoi de contravenţie vamală. Atacarea deciziei organului vamal

asupra cazului de contravenţie vainaJă.Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale este

în drept, după caz, să dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de procedură. Această însărcinare urmează a fi executată în decursul a 10 zile din ziua primirii.

Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de contravenţie vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de răspundere, conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.) Persoanele care urmează a fi audiate sunt obligate să se prezinte la citaţie şi să dea explicaţii în esenţa cazului.

Persoana care urmează să fie audiată în cazul contravenţiei vamale este citată în modul prevăzut de legislaţie, în cazul absenţei temporare a persoanei, citaţia este înmânată membrilor de familie sau colaboratorilor de la locul de lucru al persoanei, care vor semna dovada de primire.

Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl cercetează este în drept să solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice documentele necesare investigării cazului, în termen de 5 zile de la solicitare, acestea din urmă sunt obligate să prezinte în original documentele solicitate de organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl cercetează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fî prezentate copiile de pe documentele solicitate, autentificate în modul stabilit. După expirarea termenului de atac al deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, documentele în original se restituie, în acest caz, la dosar se anexează copiile acestora legalizate de colaboratorul vamal.

Neîndeplinirea cererii colaboratorului vamal privind prezentarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar documentele se ridică în

modul stabilit de codul vamal şi în prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.

Mărfurile şi mijloacele de transport care constituie obiectul contravenţiei vamale, mărfurile şi mijloacele de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a bunurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, mijloacele de transport care transportă bunuri ce constituie obiectul contravenţiei vamale, documentele, mijloacele de identificare sunt calificate drept probe şi se ridică, în cazul tragerii la răspundere pentru contravenţie vamală a persoanei fizice sau a persoanei cu funcţie de răspundere care nu este stabilită în Republica Moldova, a persoanei juridice care nu dispune de filială, reprezentanţă, secţie ori de o altă structură pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, al căror capital social şi (sau) valoare a patrimoniului nu acoperă suma amenzii aplicabile sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport a căror valoare ar putea fi percepută, se permite ridicarea mărfurilor, valorilor valutare, inclusiv valutei naţionale, precum şi a mijloacelor de transport ale acestora pentru a se asigura perceperea amenzii sau contravalorii bunurilor indicate. Prezentarea de probe privind domicilierea, existenţa de filiale, reprezentanţe, secţii sau de alte structuri, privind mărimea capitalului social sau a unui alt patrimoniu se pune în sarcina contravenientului.

Dacă se constată circumstanţe care exclud necesitatea continuării procedurii în cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură emite o decizie în care expune esenţa cazului, temeiurile clasării dosarului şi rezolvă problema mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri ridicate, problema patrimoniului sechestrat, obiectelor gajate, garanţiilor depuse, probelor materiale şi cheltuielilor aferente cazului. Decizia intră în vigoare după ce este aprobată de şeful organului vamal sau de adjunctul acestuia, în termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a deciziei de clasare a dosarului de contravenţie vamală, se înmânează sau se expediază o copie de pe decizie persoanei care a suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei juridice, copia se remite reprezentanţilor acestora sau" persoanelor interesate[2].

Când începe cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal:a) anunţă cine cercetează cazul, ce caz este cercetat, cine şi în baza cărui articol din Codul

contravenţional al Republicii Moldova sau din codul vamal este tras la răspundere;b) verifică prezenţa contravenientului, avocatului sau reprezentantului contravenientului

ori constată cauza absenţei lor;c) decide asupra cercetării cazului în absenţa persoanelor indicate la lit.b) sau amânării

cercetării;d) stabileşte identitatea contravenientului, verifică împuternicirile altor persoane;e) lămureşte persoanelor care participă la cercetarea cazului drepturile şi obligaţiile lor;f) decide asupra invitării translatorului;g) soluţionează recuzările şi demersurile.Cazul de contravenţie vamală este cercetat în prezenţa contravenientului persoană fizică,

conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, a avocatului sau a reprezentantului contravenientului. Cazul de contravenţie vamală poate fi cercetat în absenţa contravenientului persoană fizică, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, a avocatului sau a reprezentantului contravenientului dacă:

a) există date despre încunoştinţarea la timp a contravenientului de locul şi timpul cercetării cazului, iar de la el nu a parvenit nici un demers referitor la amânarea cercetării;

b) există dovezi că, la momentul cercetării cazului, contravenientul nu se află în ţară;c) contravenientul nu este identificat;d) contravenţia vamală a fost comisă la expedierea de bunuri prin poşta internaţională.La cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal este obligat să constate

dacă:> a fost sau nu a fost comisă contravenţie vamală;

> persoana trasă la răspundere este sau nu este vinovată de comiterea unei contravenţii vamale; > contravenientul poate sau nu poate fi tras la răspundere administrativă;

> există sau nu există circumstanţe atenuante sau agravante;> există sau nu există alte circumstanţe importante pentru soluţionarea cazului.După cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal emite una din

următoarele decizii:a) aplicarea de sancţiune;b) clasarea dosarului;c) pornirea urmăririi penale în cazul infracţiunii de contrabandă sau altei infracţiuni, a

căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamal;d) remiterea dosarului către alte organe de drept pentru pornirea urmăririi penale în cazul

depistării unor infracţiuni a căror urmărire penală nu ţine de competenţa organului vamal;e) remiterea dosarului în procedură suplimentară.în decizia asupra cazului de contravenţie vamală trebuie să se consemneze:» denumirea organului vamal în al cărui nume este emisă decizia;9 funcţia, numele şi prenumele colaboratorului vamal care a emis decizia;• timpul şi locul cercetăm cazului;® date despre contravenient, dacă acesta a fost identificat;• circumstanţele constatate la cercetarea cazului;» articolul din prezentul cod la care se face referire şi care prevede răspunderea pentru

contravenţia vamală comisă;• decizia emisă asupra cazului;3 termenele şi calea de atac al deciziei.Colaboratorul vamal care cercetează cazul de contravenţie vamală este în drept să

intenteze acţiune în justiţie privind recunoaşterea nulităţii tranzacţiilor dacă, în timpul procedurii sau cercetării, constată ilegalitatea lor.

Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a 10 zile de la data emiterii deciziei. Plângerea împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată din localitatea unde se află organul vamal care a aplicat sancţiunea. Decizia Serviciului Vamal asupra plângerii împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată în termen de 10 zile de la emitere, în instanţa de judecată a localităţii unde se află Serviciul Vamal. Hotărârea instanţei de judecată este definitivă, în cazul tardivităţii întemeiate a plângerii, termenul prevăzut pentru prezentarea ei poate fi reînnoit de Serviciul Vamal în baza demersului persoanei vizate în decizie, precum şi a avocatului sau a reprezentantului ei.

Decizia organului vamal privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sau privind remiterea lui în procedură suplimentară poate fi atacată în Serviciul Vamal de către persoana vizată în decizie, precum şi de avocatul sau reprezentantul ei, în termen de 10 zile de la data emiterii. Decizia Serviciului Vamal este definitivă.

Decizia organului vamal privind pornirea urmăririi penale în cazul de infracţiune de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamal sau privind remiterea dosarului către alte organe de drept pentru a se pronunţa asupra pornirii urmăririi penale poate fi atacată în conformitate cu legislaţia de procedură penală.

După examinarea plângerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a reprezentantului ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o măsură de control asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor de contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală şi emite una din următoarele hotărâri:

a) decizia nu se modifică, iar plângerea sau recursul nu sunt satisfăcute;

b) decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură suplimentară;

c) decizia este anulată, iar dosarul clasat;d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată;e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi este

emisă una din deciziile prevăzute de codul vamal. Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind

aplicarea de sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sunt:a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului; a)

încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea nereglementată de acesta, încălcarea legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin emitere a deciziei de către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a avocatului sau a reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa emiterea unei decizii juste;

b) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute de codul vamal.

XIV.2. Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiuni pentru contravenţia vamală. Atacarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali. Calea administrativă şi judiciară de atac a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali.

Organul vamal recurge la executarea deciziei privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală:

a) după expirarea termenului de atac;b) la data emiterii de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la plângerea

împotriva deciziei organului vamal[2].Organul vamal care a emis decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie

vamală recurge direct la executarea ei sau expediază organului financiar sau instituţiilor bancare un aviz despre recurgerea la executarea deciziei, sau recurge la executarea ei prin intermediul executorului judiciar, dacă un alt mod de executare a deciziei nu este posibil. Decizia privind aplicarea de sancţiune nu mai este pasibilă de executare dacă la executarea ei nu s-a recurs în termen de 6 luni de la data emiterii, în cazul în care executarea deciziei privind aplicarea de sancţiune este suspendată în legătură cu depunerea în termen a plângerii sau cu declararea recursului împotriva acestei decizii, curgerea termenului de executare a deciziei, de 6 luni, se suspendă până la examinarea plângerii sau recursului.

Amenda sau costul' mărfurilor şi al mijloacelor de transport trebuie să fie achitate de contravenient în termen de 15 zile de la data la care a primit decizia, iar în cazurile de depunere a plângerii sau de declarare a recursului împotriva acestei decizii - în termen de 15 zile de la data emiterii deciziei de nesatisfacere a plângerii sau recursului. Contravenientul beneficiază de o reducere de 50% a amenzii aplicate dacă achită suma amenzii în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei organului vamal privind aplicarea acesteia.

Amenda sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport este plătită de către contravenient la organul vamal care a emis decizia privind aplicarea de sancţiune sau la o instituţie bancară. Determinarea echivalentului în lei moldoveneşti al sumelor exprimate în valută străină se face la cursul oficial al leului moldovenesc din ziua vărsării amenzii sau costului mărfurilor şi al mijloacelor de transport.

Dacă persoana fizică sau persoana cu funcţie de răspundere nu va vărsa amenda sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în termenul stabilit, echivalentul lor se percepe din costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport ridicate pentru a se asigura aplicarea sancţiunii, din

costul bunurilor gajate sau sechestrate prin prezentarea garanţiei de achitare, prin decontarea mijloacelor de pe contul de depozit sau în mod silit din veniturile băneşti sau mijloacele băneşti, inclusiv în valută străină, ale contravenientului. Dacă persoana fizică nu lucrează sau dacă reţinerea amenzii sau costului mărfurilor şi al mijloacelor de transport din veniturile băneşti sau din mijloacele băneşti ale persoanei fizice sau ale persoanei cu funcţie de răspundere nu este posibilă din alte motive, perceperea amenzii sau costului mărfurilor şi al mijloacelor de transport se efectuează în temeiul unei decizii a organului vamal de către executorul judiciar prin urmărirea patrimoniului persoanei fizice sau al persoanei cu funcţie de răspundere sau a cotei ei în proprietatea comună.

Dacă persoana juridică sau persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică nu achită în termenul stabilit amenda sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport, echivalentul lor se reţine din costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport ridicate pentru a se asigura aplicarea sancţiunii, din costul bunurilor gajate sau sechestrate prin prezentarea garanţiei de achitare, prin decontarea mijloacelor de pe contul de depozit sau în mod forţat prin expedierea către instituţia financiară a unui aviz privind recurgerea la executarea deciziei.

La expirarea termenului de depunere a plângerii împotriva deciziei organului vamal privind confiscarea, mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri care fac obiectul acestei decizii se confiscă, indiferent de faptul dacă sunt proprietatea contravenientului şi indiferent de faptul dacă contravenientul a fost identificat sau nu. Dacă organul vamal nu ridică mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri, contravenientul sau persoana care le deţine trebuie să le predea organului vamal în termen de 15 zile de la data înmânării sau expedierii deciziei, iar în cazurile de depunere a plângerii sau de declarare a recursului împotriva acesteia, în termen de 15 zile de la data emiterii deciziei privind nesatisfacerea plângerii sau a recursului, în caz contrar, decizia de confiscare emisă de organul vamal este îndeplinită de către executorul judiciar şi remisă, cu menţiunea executării, organului vamal care a emis-o.

în cazul în care nu este posibilă confiscarea mărfurilor şi a mijloacelor de transport care fac obiectul contravenţiei vamale, a mărfurilor şi mijloacelor de transport dotate cu ascunzişuri speciale pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor şi a altor bunuri care fac obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, precum şi a mijloacelor de transport cu care a fost transportat obiectul contravenţiei vamale, de la contravenient se percepe costul acestora în modul stabilit de lege.

Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală în ceea ce se referă la retragerea autorizaţiei este executată nemijlocit de către organul vamal care a emis această decizie. Autorizaţia retrasă devine nevalabilă în momentul recurgerii la executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală. Persoana a cărei autorizaţie este retrasă de către organul vamal trebuie să o predea acestuia, în termen de 15 zile de la data la care i s-a înmânat sau expediat decizia, iar în cazurile de depunere a plângerii sau de declarare a recursului împotriva acestei decizii, în termen de 15 zile de la data emiterii deciziei privind nesatisfacerea plângerii sau a recursului. Neîndeplinirea acestor cerinţe în termen atrage răspunderea prevăzută de codul vamal pentru nesupunere dispoziţiei sau cererii legale formulate de organul vamal.

Decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală persoanelor care locuiesc sau se află în străinătate şi nu au patrimoniu în Republica Moldova este executată în conformitate cu legislaţia acesteia, cu acordurile internaţionale la care ea este parte, încheiate cu statele în care locuiesc sau se află aceste persoane, precum şi cu statele unde se află patrimoniul lor.

Plângerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală se examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de examinare a plângerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către conducerea Serviciului Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este încunoştiinţat reclamantul. Recursul procurorului este examinat în termen de 10 zile de la data parvenirii lui la Serviciul Vamal.

Serviciul Vamal suspendă examinarea plângerii dacă:a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată, au fost

solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii penale sau cu efectuarea urmăririi penale;

b) materialele ca/ului de contravenţie vamală sunt examinate de procuror în ordine de supraveghere.

în cazul uneia din circumstanţele indicate mai sus, factorul de decizie din Serviciul Vamal care examinează plângerea emite o decizie privind suspendarea examinării plângerii, despre care fapt se încunoştiinţează reclamantul. Examinarea plângerii este reluată de către factorul de decizie din Serviciul Vamal care examinează plângerea, după ce temeiurile suspendării au dispărut.

Deciziile, acţiunile şi inacţiunea organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate succesiv pe două căi: administrativă şi judiciară.

Calea administrativă de atac al deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali constă în faptul că deciziile, acţiunile sau inacţiunea organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali sunt atacate iniţial în Serviciul Vamal. Acţiunile sau inacţiunea factorilor de decizie ai Serviciului Vamal pot fi atacate în Serviciu, iar deciziile Serviciului Vamal -în instanţă de judecată.

Deciziile, acţiunile sau inacţiunea organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei sau efectuării acţiunii. Dacă decizia organului vamal sau a colaboratorului vamal nu a fost comunicată persoanei vizate, aceasta poate depune plângere în termen de 6 luni de la data emiterii deciziei. Inacţiunea organului vamal sau a colaboratorului vamal poate fi atacată în termen de 3 luni de la data expirării termenului de soluţionare a plângerii.

Plângerea trebuie să fie soluţionată în termen de o lună. Serviciul Vamal este în drept să prelungească acest termen cu maximum o lună. Dacă, din motive întemeiate, plângerea nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege, Serviciul Vamal este în drept, la demersul reclamantului, să o repună în termen.

Depunerea plângerii nu produce efecte asupra executării deciziei sau asupra acţiunii supuse atacului. Dacă organul vamal sau colaboratorul vamal cărora le este adresată plângerea consideră că decizia sau acţiunea atacată contravine legislaţiei, aceştia sunt în drept să o suspende total sau parţial.

Reclamantul este obligat să colaboreze cu organul vamal şi colaboratorul vamal cărora le-a adresat plângerea, în scopul elucidării circumstanţelor cazului şi, de asemenea este în drept să retragă sau să anuleze plângerea în orice moment până la emiterea deciziei pe marginea ei. Retragerea sau anularea se face prin cerere scrisă. Reclamantul care a retras sau anulat plângerea nu are dreptul să depună aceeaşi plângere în acelaşi caz, doar dacă se vor constata circumstanţe noi.

Deciziile organului vamal sau ale colaboratorilor vamali referitoare la plângeri trebuie să fie emise în scris şi comunicate reclamantului. Deciziile organului vamal referitoare la plângeri care prezintă interes general pot fi publicate.

Calea judiciară de atac o reprezintă plângerile împotriva deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali referitoare la efectuarea controlului vamal, vămuirii, actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui (cu excepţia cazurilor de atac al deciziilor organelor vamale privind aplicarea simplificată de sancţiuni) şi în alte chestiuni care nu se referă la politica economică a Republicii Moldova pot fi depuse în instanţa de judecată în a cărei rază de activitate se află organul vamal sau locul de muncă al colaboratorului vamal ale căror decizii, acţiuni sau a căror inacţiune sînt atacate. Judecătoria Economică a Republicii Moldova le va examina în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Alte plângeri împotriva deciziilor, acţiunii sau inacţiunii Serviciului Vamal şi ale colaboratorilor lui pot fi adresate Procurorului General.

Serviciul Vamal este în drept să anuleze sau să modifice decizia organului vamal inferior, precum şi să acţioneze legal în cazul acţiunilor ilegale sau inacţiunii organului vamal inferior. Subiecte de evaluare:

1. Cercetarea cazului de contravenţie vamală2. Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală3. Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiuni pentru contravenţia

vamală4. Calea administrativă de atac a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi

ale colaboratorilor vamali5. Calea judiciară de atac a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale

colaboratorilor vamali6. Deciziile organelor vamale7. Atacarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor

vamali8. Anularea sau modificarea deciziilor organului vamal9. Drepturile învinuitului la momentul cercetării cazului de contravenţie vamală10. Plângerile împotriva deciziilor, acţiunii sau inacţiunii serviciului vamal adresate

Procurorului GeneralTeme pentru referate şi comunicări:1. Stabilirea deciziilor organelor vamale2. Cauzele anulării sau modificării deciziilor organelor vamale3. Efectuarea cercetării cazului de contravenţie vamală4. Căile judiciare de atac a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale

colaboratorilor vamali5. Calea administrativă de atac a deciziilor organelor vamale6. Cercetarea cazului de contravenţie vamală7. Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală8. Executarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiuni pentru contravenţia

vamală9. Deciziile organelor vamale10. Anularea sau modificarea deciziilor organului vamal Teste grilă privind

aprofundarea cunoştinţelor:1. începe cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal:a) anunţă cine cercetează cazul, ce caz este cercetat, cine şi în baza cărui articol din Codul

contravenţional al Republicii Moldova sau din codul vamal este tras la răspundereb) verifică prezenţa contravenientului, avocatului sau reprezentantului contravenientului

ori constată cauza absenţei lorc) stabileşte identitatea contravenientului, verifică împuternicirile altor persoaned) decide asupra cercetăm cazului în absenţa persoanelor indicate la lit.b) sau amânării

cercetării2. Deciziile, acţiunile şi inacţiunea organelor vamale, ale colaboratorilor

vamali pot fi atacate:a) doar pe cale administrativăb) doar pe cale judiciarăc) succesiv pe două căi: judiciară şi administrativăd) succesiv pe două căi: administrativă şi judiciară3. Cazul de contravenţie vamală poate fi cercetat în absenţa contravenientului

dacă:a) există date despre încunoştinţarea la timp a contravenientului de locul şi timpul

cercetării cazului, iar de la el nu a parvenit nici un demers referitor la amânarea cercetăriib) există dovezi că, la momentul cercetării cazului, contravenientul nu se află în ţarăc) contravenientul nu este identificat

d) contravenţia vamală a fost comisă la expedierea de bunuri prin poşta internaţională4. La cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal este obligat să

constate dacă:a) a fost sau nu a fost comisă contravenţie vamală b) persoana trasă la răspundere este

sau nu este vinovată de comiterea unei contravenţii vamalec) contravenientul poa'te sau nu poate fi tras la răspundere administrativăd) există sau nu există circumstanţe atenuante sau agravante5. După cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal emite una din

următoarele decizii:a) aplicarea de sancţiuneb) clasarea dosaruluic) pornirea urmăririi penale în cazul infracţiunii de contrabandă sau altei infracţiuni, a

căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamald) remiterea dosarului către alte organe de drept pentru pornirea urmăririi penale în cazul

depistării unor infracţiuni a căror urmărire penală nu ţine de competenţa organului vamal6. în decizia asupra cazului de contravenţie vamală trebuie să se consemneze printre

altele:a) denumirea organului vamal în al cărui nume este emisă deciziab) funcţia, numele şi prenumele colaboratorului vamal care a emis deciziac) timpul şi locul cercetării cazuluid) date despre contravenient, dacă acesta a fost identificat7. Amenda sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport trebuie să fie achitate de

contravenient în termen de:a) 15 zile de la data la care a primit deciziab) 10 zile de la data la care a primit deciziac) 10 zile de la data emiterii deciziei de nesatisfacere a plângerii sau recursului numai

organele vamale şi persoanele juridiced) 15 zile de la data emiterii deciziei de nesatisfacere a plângerii sau recursului numai

organele vamale şi persoanele fizice8. Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana

fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a:

a) 15 zile de la data emiterii b) 10 zile de la data emiteriic) 30 zile de la data emiteriid) 60 zile de la data emiterii9. Deciziile organului vamal sau ale colaboratorilor vamali referitoare la plângeri:a) trebuie să fie emise în scrisb) trebuie să fie comunicate reclamantuluic) cele care prezintă interes general pot fi publicated) doar variantele a şi b sunt corecte10. Plângerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală

se examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de examinare a plângerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către conducerea Serviciului Vamal, dar nu poate depăşi:

a) l lunăb) 2 lunic) 3 lunid) 6 luniRezolvare test grilă:1. a, b, c, d2. d3. a, b, c, d

4. a, b, c, d5. a, b, c, d6. a, b, c, d7. a, d8. b9. a, b, c10. c Bibliografie selectivă:Â. Izvoare formale. Acte Internaţionale: Acte normative:1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, Monitorul Oficial Nr. 1.2. Codul Vamal Nr. 1149 din 20.07.2000, Monitorul Oficial Nr. l ed. specială din

01.01.2007.3. Codul Fiscal Nr. 1163 din 24.04.1997, Monitorul Oficial Nr. ed. spec. din 25.03.2005.4. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002. Monitorul Oficial Nr. 72-

74 din 14.04.20095. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 Monitorul oficial

nr. 3-6 din 16.01.20096. Cod de Procedură Penală a Republicii Moldova Nr. 122 din 14.03.2003. Monitorul

Oficial Nr. 104-110 din 07.06.2003.B. Izvoarele docîrinale:I. Caraiani Gh., Diaconu G., Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în

cea românească. Bucureşti: Lumina Lex, 20008. Condor L, Drept vamal şi fiscal. Bucureşti: Lumina Lex, 20029. Erhan L, Drept vamal comunitar. Chişinău: f.ed., 201110. Mladen C., Drept vamal. Bucureşti, Editura Economică, 2000II. Radu G., Drept vamal comunitar. Chişinău, 2001

Copyright 2013 252 lei.doc

Documents

Transcript of Copyright 2013 252 lei.doc