Liceul Teoretic Constantin Negruzzi

la istorieTema:Aparitia si dezvoltarea oraselor medievale

A elaborat:Dragan AlinaA controlat:Ivanov Irina

Chisinau2012

Cuprins

1. Introducere 2. Aspectul orasului medieval3. Activitatile orasului4. Importanta orasului5. Glosar6. Date cronologice 7. Incheiere

Introducere Perioada medievala a cunoscut o remarcabila dezvoltare a fenomenului urban. Aparitia si dezvoltarea unor importnate centre urbane a avut loc conditiile reverimentului vietii economice si a sporirii numarukui populatiei. Orasul se naste intr-o lume complet ruralizata,unde agricultura e cea mai principala indeletnicire si Biserica e cea care guverneaza aproape in totalitate. Trecerea treptata de la o economie naturala la una de schimb,dezvoltarea transporturilor terestre,fluvial si maritime si intensificarea comertului intern si international,in conditiile realizarii unei relative stabilitati politice, la fel ca si inovatiile tehnice in domeniul mestesugurilor au avut drept consecinta sporirea productiei si a calitatii ei,au favorizat dezvoltarea oraselor medievale.

Geneza oraselor medieval a fost diferita:unele continua vechile centre urbane romane,devenite resedinte episcopale,altele se formeaza pe linga o manastire fortificata sau in jurul cetatii senioriale.In secolele X-XIV se desfasoara un intens proces de emigrare a polulatiei de la tara la oras.Orasele au atras,in principaloamenii rupti de pamint.Populatia acestor noi asezari urbane provenea in marea ei majoritate din mediul rural:tarani dezradacinati;mestesugari care dureau sa-si practice meseria in afara domeniului feudal;tarani iobagi,fugiti de pe domeniile stapinilor,care isi cautau libertatea personala in mediul urban;clerici;elemente ale micii nobilimi. Toate aceste categorii sociale se vor contopi in interiorul oraselor,dind nastere unui nou tip de societate,cea urbana,cu idealuri si valori proprii.

Aspectul orasului medievalAprut n mijlocul unei societi rurale,oraul caut s se delimiteze de aceasta. Zidul care nconjura oraul era frontiera care l separa de restul lumii. Odat cu apariia unei noi aezri urbane,ncepea o vast aciune de fortificare. Zidul avea o funcie protectoare,asigurnda aprarea oraului mpotriva atacurilor din afar. Construirea de ziduri urmeaz etapele extinderii oraului.Pe msur ce se dezvolta,oraul i construia alte ziduri de aprare,pentru a ngloba n interiorul lor noi cartiere.De aceea,spatiul urban medieval ne apare incercuit de ziduri successive,in cercuri concentric. Fortificatiile orasului cuprindeau metereze,turnuri,santuri cu apa,poduri movile, care erau ridicate le venirea serii.

Orasul se organiza in jurul pietii central;aici se afla casa comunala(primaria)-o constructie cu turn,simbol al puterii urbane,precum si catedrala.Din piata se ramificau strazile,care,de obicei, erau strimte si intortocheate.Unele orase dispuneau de un plan stradal sistematizat,cu strazi perpendicular pe piata central.Dupa starea sociala si materiala a locuitorilor,locuintele erau case modeste de lemn sau constructii masive de piatra,cu patru-cinci etaje si cu turnuri.Orasul medieval mai cuprindea si zone de livezi, vii,gradini de zarzavat,terenuri de gospodarii cu animale si pasari,ceea ce ii conferea o atmosfera semirurala.Aceste zone agricole dein interiorul oraselor aveau si functia de aprovizionare in caz de asediu.

Zidul din cele mai vechi timpuri are semnificatia de protectie;de aparare;de consolidare a ceva,in cazul de fata a orasului. Pe linga arma de protectie ce-o constituia zidul,acesta mai stabilea si limitele orasului,intinderea lui geografica in plan. De fapt,fiecare oras avea mai multe rinduri de zid. Acestea serveau de cele mai multe ori ca scuturi de aparare,insa totodata si permiteau largirea orasului in teriroriu,fara a-i slabi normele de protective. Deoarece orasul se dezvolta,atit pietele lui de desfacere cit si edifiiciile locuibile trebuie sa se construiasca mai multe,orasul insusi avea nevoie sa se extinda. Pentru ca sa se extinda suficient,insa fara a-si prejudicia sistemul de aparare,orasul isi darima zidul din interior,construind altul in exterior,si isi largea teritoriul,astfel permitind si populatiei sa se ocupe cu activitatile sale zilnice fara a le intrerupe,si orasului sa ramina protejat din afara de un oarecare pericol. In cadrul zidurilor frecvente erau si turnurile.Aproape fiecare zid a fiecarui oras continea turnuri in mod simetric repartizate.Turnurile cele mai inalte le contineau zidurile din exteriorul oraselor.Aceastea puteau fi aranjate in mod simetric,de obicei. Turnurile se construiau cit mai inalt posibil,pentru a putea fi vazut din timp orice pericol ce se apropie de oras,sau orice alta caravela,strain,delegatii etc..Atit turnurile,cit si zidurile in intregime se construiau la apus si la lasarea serii.Aceasta era o masura de protectie.Deoarece seara e mai racoare,conditiile de munca erau mai favorabile,iar dupa muncile de peste zi erau deja terminate si la constructie puteau participa mai multi cetateni.De asemenea, autoritatile preferau sa execute aceasta munca la lasarea serii pentru ca inamicii sau spionii sa nu poate vedea din ce material erau cinstruite zidurile,iar in caz de surpaturi sau defecte in zid sa nu poate sti locurile slabe sau punctele pe unde ar putea ataca sau patrunde in oras sau a face o spargere.Zidul in Evul Mediu pentru orase reprezenta un scut,o arma de protective prin care orasul avea posibilitatea nu doar de a se apara, ci si de a se dezvolta in interior fara daune sau prejudicii.

Activitatile orasuluiOraul medieval este imaginea locuitorilor si i a activitilor pe care le desfoar acetia. Populaia aezrilor urbane este difereniat din punct de vedere social, constituindu-se rapid o categorie a patricienilor; o alta a burghezilor (mici negustori, funcionari) i clasa de jos, format din mulimea lucrtorilor sau a slujitorilor de tot felul. Meteugarii (zidari, fierari, dulgheri, mcelari, estori, giuvaeri etc), care furnizeaz principalele produse necesare vieii urbane, constituie grosul populaiei oreneti.In oras existau mai multe edificii ce erau principalele,case de locuit,adesea cu 2-3 etaje,dar de cele mai multe ori cu un etaj,tarabele negustorilor si mestesugarilor, si poate in unele orase doar vreun local de divertisment pentru nobilimea orasului. Edificiile importante erau de cele mai multe ori primaria,o asa-zisa casa de cultura, Biserica,desigur,si unele centre de administratie care,de fapt,tot tineau de primarie. Tarabele negustorilor si ale mestesugarilor puteau fi amplasate in piata,dar si in afara ei, pe strazi sau mai bine pus la intersectia lor.Femeile se ocupau cu treburile casnice. Acestea cuprindeau:gatitul,curatenia prin casa,ingrijirea copiilor,tesutul covoarelor, olaritul,ornamentarea,si deja chiar ingrijirea pamintului daca familia respective il avea. Copii,la rindul lor,mergeau la scoala bisericeasca,unde invatau doar materii orale,care le conveneau Bisericii sa fie stiute,cum ar fi citeva rugaciuni,si inchinaciuni si plecaciuni in fata fetelor Bisericesti si chiar venerarea acestora.Copii nu stiau sa citeasca sau sa scrie. Doar copii nobililor aveau posibilitatea de a-si face studiile la vreo institutie prestigioasa de vreun nivel mai inalt sau poate chiar in strainatate la vreo universitatea calificata. Ziua in oras era mare agitatie,deoarece fiecare cetatean in parte avea munca sa, indiferent de domeniul in care active.Larma si agitatia ce se producea ii dadea orasului viata si vitalitate si il facea sa fie productive si la nivel.

Intre secolul al XI-lea si mijlocul secolului al XIV-lea,populatia oraselor a inregistrat o constanta crestere demografica.Cele mai numeroase asezari urbane erau alcatuite din citeva mii de locuitori.La inceputul secolului al XIV-lea,pragul de 100000 de locuitori era trecut de orase ca Venezia si Milano.Parisul avea 80000 de locuitori,iar Londra de aproximativ de 40000. Orase mari care adaposteau populatie numeroasa se gaseau si in central si estul Europei:Praga,Cracovia,Novgorod,Vladimir,Kiev etc.. La mijlocul secolului al XIV-lea,populatia oraselor a avut de suferit ca urmare a calamitatilor natural,a ciumei si a razboielor,ceea ce a dus la o perioada de regres demografic urban. nEvul Mediu, pmntul a fost numai un mijloc de existen, ci i un instrument de stpnire. Domeniul feudal i asigura nobilului attputere economica, prinrecolte si taxe, ct iputere politica. Dac, la nceput,feudeleerau acordate numai pe durata ct vasalul aducea servicii seniorului, mai trziu domeniile puteau fi lsate ca motenire urmailor. Proprietarul a dobndit dreptul de a strnge dri de la rani, de a-i judeca i aresta, drept ce nainte aparinuse statului. Unii seniori aveau dreptul chiar de a bate moned. Trimiii regelui nu puteau clca pe moiile lor fr nvoirea proprietarului, nici mcar pentru a urmri un uciga. Seniorii au devenit, astfel, adevraisuveranipe moiile lor. Suveranitatea, adic puterea suprem care aparinea statului, s-a frmiat n folosul nobilimii laice i al aezmintelor bisericeti posesoare de feude.

Importanta orasuluiCu criza secolului al III-lea i apoi datorit migraiilor popoarelor germanice, oraele europene decad, mai ales n Occident,n vreme ce Bizanul reuete s-i pstreze mai bine vechea reea urban. n pofida unei decderi accentuate, n Occident nu e vorba de o dispariie total a oraelor n Antichitatea trzie i evul mediu timpuriu. Acestea se pstreaz mai bine n spaiul italian, unde erau profund nrdcinate i de mult vreme. Se pstreaz, de asemenea, acele orae care n regatele barbare au funcii religioase i politice (sunt reedine pentru episcopi sau pentru regi). Dintre sediile episcopale se disting Roma, vechea capital, dar i alte orae precum Milano, Tours, Sevilla, . a. Funcii de capitale ale regatelor barbare au jucat Ravenna i Pavia n Italia, Paris, Orleans, Soissons ori Toulouse n Galia, Toledo n Spania. Ceea ce se atenueaz pn aproape de dispariie este funcia productiv i comercial a oraului, rolul su de centru meteugresc i de schimb de mrfuri. Oraele intr ntr-o nou etap a dezvoltrii lor o dat cu progresul constatat n lumea rural ncepnd din secolele IX-XI. Creterea produciei agricole permite ntreinerea unor categorii care nu se ocup ele nsele cu agricultura, precum meteugarii i negustorii. Creterea populaiei, bazat pe aceast sporire a posibilitilor de a obine mai mult hran, conduce la ntemeierea de noi aezri i creeaz o cerere de produse meteugreti. O dat cu creterea cantitativ i calitativ a schimburilor comerciale se constata o revigorare a oraelor n zonele unde acestea existau deja i crearea unora noi acolo unde lipseau sau erau n numr insuficient. Nucleele viitoarelor orae pot fi reprezentate de o mnstire sau un castel feudal care ofer protecie datorit zidurilor lor, sau n cazul cel mai fericit, de un centru politic i administrativ, care, prin numrul mai mare al celor care locuiesc acolo, ofer pia de desfacere pentru diferite produse i i atrage s se aeze n apropiere pe feluriii meteugari i negustori. Se creeaz orae noi n nordul, centrul i rsritul Europei, n spaiul german, scandinav, slav, maghiar sau romnesc, alturi de care continu s existe, nviorate, vechile orae mediteraneene. Teritoriul pe care se constituie un ora are ntotdeauna un stpn, care, dei le acord unele privilegii, tinde s-i asimileze pe oreni cu locuitorii de pe domeniile feudale rurale. Le stabilete obligaii n munc, bani i produse, i trateaz dup regulile aplicate n societatea rural, dar care nu se potrivesc dinamismului ce caracterizeaz oraul.

Glosar

Evul Mediu-perioada cuprinsa intre Antichitate si Epoca ModernaAcropola-partea cea mai inalta a unui oras,de obicei avind o fortificatie proprie si unde se gaseau cele mai importante edificii publiceAgricultura-ramura a economiei,care statea la baza dezvoltarii oraselor in Evul mediuBurgenses-burghezi- bourgeois in franceza;burger in germanaBreasla-asociatie de mestesugari de aceeasi profesieGhilda-asociatie de negustori de aceeasi meserieCetatean-locuitor al uni stat,oras,ce se bucura de drepturi politice si civile,dar care are si anumite obligatii fata de statul,orasul respectiveComert(negot)-realizarea a unor schimburi de marfa,de bani,de produse materiale in anumite puncte strategice,in locurile de intersectie a cailor comercialeEtnogeneza-proces de nastere si de formare a unui poporZid- element de construcie care mprejmuia orasul in Evul Mediu

Date cronologice

753 i.Hr.-fondarea Romei674-677 i 717-asediile Constantinopolului de catre arabi1040-regele Fernando I (1036 -1065) a eliberat orasul Braga din minile maurilor1183-Milano devine ducat,ca rezultat al independenei ctigate de ctre oraele lombarde prin Pacea de la Constance1256-1381-Veneia a intrat ntr-un lung conflict cuGenova,ce sa manifestat prin 3 razboaie1453-Atena a fost cucerita deImperiul Otomani a intrat ntr-o lung perioad de declin1517-capturarea orasului Accre de catre otomani

IncheiereIn concluzie,putem constata ca Evul Mediu a fost ca o perioada de inceput pentru unele orase si de dezvoltare sporita pentru altele.Mediul urban constituia,in primul rind,un spatiu al libertatii in Evul mediu. El era vazut,mai ales de catre tarani si sclavi,ca o portita de eliberare si de evadare dintr-o lume intunecata si complicate intr-o lume buna si cu perspective. Orasul reprezenta un nou tip de civilizatie-civilizatia urbana. Aceasta s-a manifestat in forme noi de organizare sociala,politica si economica,in noi valori culturale si artistice. Aceste orase pline de dinamism au generat profunde mutatii in societate. Ele au contribuit la aparitia unei noi categorii sociale,burghezia,care se va afirma cu putere in secolele urmatoare si va determina barajul structurilor societatii medievale. Noua societate oraseneasca era vazuta ca un motor al diversitatii actiunilor de progresare spre o lume cu totul distincta fata de cea din Antichitate. Cu toate ca majoritatea oraselor medievale deja aveau un trecut,o baza,o cultura,un specific din Epoca Antica,ele au reusit sa se manifeste si in Epoca Medievala,reprezentind importante centre si piete de desfacere. Pe linga toate aceste minunate orase,in aceasta perioada s-au refacut ori s-au construit din temelie orase noi,care in scurt timp au ajuns sa fie unele dintre cele mai atractive puncte strategice si de dezvoltare economica si culturala.Dupa parerea mea,acele orase medievale,impreuna cu societatea si dezvoltarea ce-o includeau,reprezentau visul oricarui taran de pe mosia seniorului de a se dezvolta pe cont propriu si de a fi stapin el insusi pe proprietatea dinsului. Intrarea,stabilirea si mentinerea in oras erau cel mai greu de realizat,pentru ca daca un taran,sclav,reusea sa se mentina un an si o zi dupa patrundere in oras,acesta are deja considerat cetateam al orasului si putea fi vazut ca atare. Orasele medievale sunt foarte deosebite si au o istorie incredibila,demna de perioada in care au existat si s-au manifestat.