Aparitia Comunitatilor Europene-in 1950 Jean Monnet care indeplinea statutul de presedinte al organizatiei nationale a planificarii din Franta a fundamentat teza realizarii controlului international asupra productiei de carbune si otel in Franta si Germania (ramuri de baza ale industriei de armament)

-atat Franta, cat si Germania erau mari puteri si influentau situatia din perspectiva in plan European si nu numai;

-prin realizarea controlului international se dorea conversia productiei de razboi intr-o productie de pace, in mod implicit reusindu-se in acest fel inlaturarea dezastrelor de dupa cele 2 R.M. din EU. Occid. si realizarea bunastarii materiale si spirituale in cadrul populatiei statelor Europei Occid.;

-ideea fundamentala de catre Jean Monnet a fost lansata public de catre Robert Schuman in acelasi an 1950 prin intermediul unei declaratii-Planul Schuman-ministru de afaceri exerne din Franta;

-este motivul pentru care ziua de 9 mai a dobandit 3 semnificatii istorice:

-9 mai 1950-ziua Europei;

-9mai 1945-ziua Victoriei;

-9 mai 1977-ziua Independentei de stat a Romaniei;

-planul Schuman nu producea efecte juridice si avea doar rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adresa; din aceste considerente, la plan adera pe langa Franta si Germania alte 4 state: Italia si Benelux;-cele 6 state fondatoare au semnat in data de 18 aprilie 1951 la Paris tratatul de instituire a comunitatii europene;

-a intrat in vigoare in data de 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani;

-23 iulie 2002-tratatul si-a incetat efectele-> prima comunitate europeana si-a incetat existent;

- in 1956 politicianul Belgian Paul Hengry Spaak a elaborat raportul cu privire la infiintarea a inca 2 comunitati europene:

CEE-Comunitatea Economica Europeana

CEEA/Euratom-Comunitatea Europeana a Energiei AtomiceRaportul Spaak in mod similar planului Schuman genera efecte juridice; de aceea, aceleasi 6 state fondatoare CECO au semnat de data aceasta la Roma tratatele de instituire a celor 2 comunitati europene CEE si CEEA-25 martie 1957;

-au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata;

-cea mai noua modificare-> 2007-tratatul de la Lisabona;

-pentru a exista si pentru a functiona, cele 3 comunitati europene au infiintat institutii proprii in 4 mari domenii:

Decisional;

Executiv;

Controlului politic;

Jurisdictional;

-institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul definirii lor de institutiile infiintate prin tratatul de la Paris;

-institutiile infiintate prin tratatele de la Roma se simplifica si se uniformizeaza sub aspectul denumirii lor;

-din motive de coerenta si celeritate, instituiile similar din cadrul celor 3 comunitati europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice-comune pentru cele 3 comunitati europene;-institutiile nou rezultate duc la indeplinirea de atributii/competente inscrise in toate cele 3 tratate instituite;

-fuziunea s-a realizat treptat, gradual cu institutiile jurisdictionale;

-a continuat in 1960 cu institutiile controlului politic si s-a desavarsit in anul 1965 prin tratatul de la Bruxelles-tratatul de fuziune, de instituire a unei comisii unice si a unui consiliu unic, tratat ce a intrat in vigoare in 1967;

Extinderea Comunitatilor Europene/Uniunii EuropeneDezvoltarea constructiei Europene

dimensiune calitativa->perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei comunitare in general dimensiunea cantitativa-reuneste 3 etape distincte:

1. Crize si esecuri

2. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor;

3. Texte de drept pozitiv ce au rolul de a revizui/dezvolta prevederile initiale ale tratatelor de instituire;1. Crize si esecuri-in evolutia constructiei comunitatre au fost inregistrate mai multe crize si esecuri;

-retine atentia criza provocata de criza scaunului gol practicata de catre Franta-iulie 1965;

-ianuarie 1966-> Franta nu mai participa la reuniunile de consiliu pentru adoptarea deciziilor;

-aceasta criza a fost depasita prin compromisul de la Luxemburg;

2. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor;-ca si crizele, si reflectiile au fost numeroase;

-acestea au caracter abstract-nu tin,nu leaga, nu obliga- au rolul de a orienta conduit subiectelor de drept carora li se adreseaza;

-dobandesc forma si continutul informarilor, dezbaterilor, planurilor;

-uneori au caracter prealabil adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie(planul Schuman)3. Texte de drept pozitiv ce au rolul de a revizui/dezvolta prevederile initiale ale tratatelor de instituire;-drept pozitiv= drept scris in vigoare la un moment dat;

-Tratatul de la Bruxelles 1965 a intrat in vigoare in 1967

-tratatul de fuziune sau tratatul de instituire a unei comisii unice, a unui consiliu unic;

-modificarile intervenite in materie financiara, succesiv, in anii 1970-1975 (aparitia comisarilor pentru conturi si a consilierilor pentru conturi, care se gasesc la originile curtii de conturi din zilele noastre)Actul unic European din 1986-1987(vig.)-Tratatul de la Maastricht din 1992, intrat in vigoare in 1993;

Tratatul de la Amsterdam din 1997, intrat in vigoare in 1999;

Tratatul de la Nisa din 2001, intrat in vigoare in 2003;

Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare in 2009;

Tratatele de aderare ale statelor la comunitatile Europene/la U.E.

Dimensiunea cantitata prin extinderea/largirea comunitatii Europene prin aderarea statelor-Comunitatile Europene/U.E. au evoluat de la cele 6 state fondatoare gradual la cele 9,10,12,15,25,27,28 de state cate Numara U.E. in present;

-incepand cu prima etapa a constructiei Euopene si pana in prezent, au fost inregistrate doar cereri de aderare;

-nu a fost inregistrata nicio solicitare de renuntare la statutul de stat membru al uniunii;

-cu toate acestea ex-Norvegia, a refuzat de 2 ori prin referendum aderarea la U.E.;

-cel de-al doilea refuz a intervenit in toamna anului 1994, chiar in conditiile in care in primavara aceluiasi an s-a ajuns la un compromis cunoscut sub denumirea de compromisul de la Oslo, respectiv compromisul pestelui (explorarea si exploatarea resurselor pescicole);-statelor membre li se adauga statele candidate, statele asociate si statele potential candidate(Balcani-Bosnia Hertegovina, Muntenegru,Kosovo,Serbia,Macedonia);

Ordinea juridica a Uniunii Europene

Izvoarele (dreptul U.E./sistem normativ)-date fiind diversitatea si complexitatea normelor care formeaza dreptul Uniunii Europene in doctrina si practica domeniului au fost identificate mai multe domenii de sistematizare/ierarhizare a acestor norme;

-criteriul care ne retine atentia este cel al fortei juridice;

-potrivit acestui criteriu, exista 5 categorii de izvoare:1. Primare/principale

2. Derivate/secundare

3. Acordurile internationale4. Complementare

5. Nescrise1.Izvoarele primare,originale=similar constitutiilor din dreptul intern;

-au forta juridica fundamentala; -de la acestea nu se poate delega decat prin intermediul unor norme cu forta juridica similara;

-sunt dictate si adoptate de catre state cade dret international in temeiul suveranitatii de care acestea dispun2 categorii:

Tratatele de instituire ale Comunitatii Europene

Tratatele modificatoareTratalele de instituire a Comunitatii Europenen a carbunelui si otelului semnat de catre cele 6 state fondatoare (Germania, Italia, Franta+tarile Benelux) la Paris la 18 aprilie 1951;

-intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat existent;

Tratatele de instituire ale Comunitatii Economiei Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) semnate de catre aceleasi 6 state fondatoare (CECA) la Roma la25 martie 1957; intrate in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata;-este motivul pentru care cele 2 tratate nu si-au incetat niciodata efectele, ci au fost permanent modificate prin tratatul de la Lisabona;

2. Izvoarele derivate-editate si adoptate de catre institutiile Uniunii Europene;

- in existenta si functionarea lor sunt similar legilor din dreptul intern;

-caracterul derivate este determinat de necesitatea conformitatii lor cu izvoare primare;(se numesc si izvoare secundarea din motive care tin raportarea lor la izvoarele primare)

-prin izvoarele derivate nu se poate deroga de la prevederile izvoarelor primare;

-acestea sunt: regulamentul,directiva, decizia, recomandarea si avizul;REGULAMENTUL

-similar legii din mediul intern;

-opereaza prin generalizare;

-se aplica cu incepere din a 20-a zi de la data publicarii in JOUE-Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) sau de la data inscrisa in continutul sau;-este obligatoriu pentru subiectul de drept intern din statele membre;

-orice aplicare incomplete este interzisa-> regulamentul este o norma si de rezultat si de mijoalce (oblige.atat in ce priveste rezultatele de atins cat si in ce priveste mijloacele folosite in acest sens)-pe cale de consecinta, regulamentul este direct operabil in ordinea juridical interna, adica acesta nu se traspune;

DIRECTIVA

-urmeaza legii-cadru completata cu decrete de operare;

-aceasta este mai flexibila fata de regulament pentru ca: 1) ca regula generala, directive este obligatorie numai pentru subiectul de drept intern din anumite state member pe cale de exceptie, aceasta se poate adresa si subiectului de drpet intern din toate statele member, dar cand se intampla acest lucru precizeaza in continutul sau; 2) directive este doar o norma de rezultat, nu si de mijloace, spre deosebire de regulament; directive nu este o norma de directa aplicare, ci ea se transpune in ordinea juridical interna;

-poate produce efecte directe;

DECIZIA-obligatorie pentru subiectul de drpet intern, prcis determinate (pentru

-din primul punct de vedere, decizia, asemanator directivei si spre deosebire de regulament, este obligatorie numai pentru subiectul de drept intern din anumite state membre;- din cel de-al doilea punct de vedere, decizia, asemanator regulamentului, spre deosebire de directiva, este obligatorie atat cu privire la rezultat , cat si cu privire la mijloace=> decizia nu se transpune in ordinea juridica interna, ci este de directa operare, asemanator regulamentului, spre deosebire de directiva;Institutiile Uniunii EuropeneParlamentul European

Alegerea membrilor Parlamentului European si statutul acestora

-principiul votului unic; statele membre isi elaboreaza propriile reguli de exercitare a dreptului de vot;

-nimeni nu poate vota mai mult de o singura data la alegerile pentru Parlamentul European;-18 ani este vasrta de la care orice resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene isi poate exrcita dreptul de vot; varsta minima pt a fi eligibil difera de la un stat la altul;

-mandatul unui europarlamentar este de 5 ani; acesta poate inceta inainte de termen prin demisie, deces sau demitere;

-fiecare membru al Parlamentului European are obligatia dup ace alegerea sa a fost notificata Parlamentului, sa declare, in scris, inainte de a participa la lucrarile parlamentare, ca nu detine nicio functie incompatibila cu cea de membru al Parlamentului European;

-potrivit art. 9 din Statut, deputatii beneficiaza de o indemnizatie;

-in cazul in care un deputat tulbura buna desfasurare a sedintei poate fi sanctionat prin retragerea dreptului la cuvant, ajungandu-se pana la excluderea sa din sala pt tot restul sedintei;

-pe durata sesiunilor Parlamentului, membrii acestuia beneficiaza, pe teritoriul statului lor, de imunitatile acordate membrilor parlamentului tarii lor, iar pe teritoriul oricarui alt stat membru, de imunitate fata de orice masura de detentie si alte proceduri;

Organizarea si functionarea Parlamentului European

Parlamentul European cuprinde:

Un Briou

Conferinta presedintilor;

Comisii;

Grupuri politice parlamentare;

-Presedintele Parlamentului, cei 14 vicepresedinti si cei 5 chestori sunt alesi de Parlament prin scrutin secret, pentru o perioada de 2 ani si jumatate=>ei formeaza biroul, in cadrul caruia cei 5 chestori au un drept de vot consultative;

-Conferinta este compusa din presedintele Parlamentului si din presedintii grupurilor politice parlamentare; presedintele este cel care se ocupa de totalitatea activitatilor Parlamentului si a organelor sale, prezideaza sesiunile plenare, reprezinta institutia si exercita prerogative in cadrul procedurii bugetare;

-parlamentul infiinteaza comisii permanente; comisiile pregatesc lucrarile Parlamentului,elaboreaza rapoarte si mentin legatura cu Comisia si Consiliul in intervalul dintre sesiuni;

-membrii Parlamentului pot sa se organizeze in grupuri politice, pe baza afinitatilor politice, dar exista si deputati neinscrisi; numarul minim necesar de deputati pentru a constitui un grup politic este de 25; un deputat poate apartine unui singur grup politic;-durata mandatului unui europarlamentar este de 5 ani;Parlamentul poate fi convocat, cu titlu exceptional, la cererea majoritatii membrilor sai sau a Consiliului ori a Comisiei sau la cererea unei treimi dintre membrii sai;-dezbaterile Parlamentului sunt publice;Rolul Parlamentului European-Parlamentul European exercita un rol consultativ in elaborarea actelor juridice ale UE si nu are deci, putere legislativa deplina in sistemul Uniunii;

-format din 750 de membri +presedintele;

-membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal, direct, liber si secret pentru un mandat de 5 ani;

Consiliul European-spre deosebire de Consiliu, acesta nu exercita functii legislative;

-Presedintele Consiliului European nu poate exercita un mandat national;-atributii:

prezideaza si impulsioneaza lucrarile CE;

actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European;

reprezinta pe plan extern, Uniunea Europeana in problemele referitoare la politica externa si de securitate comuna;

-CE se intruneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui sau;

Consiliul

delimitari conceptuale: Consiliul European vs Consiliula)criteriul aparitiei:-CE a aparut pe cale neconventionala, prin intalnirirle de varf ale sefilor de stat si govern;-C. a aparut pe cale conventionala, fiind infiintat prin Tratatele instituind Comunitatile Europene;

b)criteriul componentei:

-CE. Este formatmata din sefi de stat si/sau de govern ai statelor member ale Uniunii Europene;presedintele CE; la intrunirile sale participa si Inaltul Reprezentat al Uniunii pt afaceri externe si politica de securitate;

-C este format , pe de o parte, din ministrii afacerilor externe si, pe de alta parte, si din ministrii de resort;

c)criteriul atributiilor indeplinite:

-CE este o institutie avand character politic;

-C este legislativul Uniunii Europene;Componenta Consiliului-De la 1 ian 2007,C. este compus din 27 de membri;

-compus din cate 1 reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat memebru, imputernicit sa angajeze guvernul statului memebru pe care il reprezinta sis a exercite dreptul de vot;

Functionarea Consiliului

-ridica, in principal, problema exercitarii presedintiei, a modului de deliberare si a organelor auxiliare;

-Presedintita Consiliului este asigurata pe o prioada de 18 luni, de grupuri prestabilite de 3 state memebre;

-Presedintia C. este asiguarata de reprezentantii statelor membre in cadrul C dupa un sistem de rotatie egal;

-reguli complexe cu privire la dreptul de veto: 3 modalitati de a vota:

a)majoritatea simpla-acest vot nu este solicitat decat in cazurile limita;

b)majoritatea calificata-modalitatea cea mai frecvent prevazuta, devenind regula;

c)unanimitatea-votul in unanimitate confera fiecarui stat un drept de veto;

Organele auxiliareAtributii

-definite de catre Tratatele Uniunii Europene:

-impreuna cu Parlamentul European, Consiliul exercita functiile legislativa si bugetara; exercita functii de definire a politicilor si de coordonare, in conformitate cu conditiile prevazute in tratate;-Consiliul este vazut in UE ca legiutor, detinand puterea de decizie

-coordoneata politicile economice si sociale ale statelor member in interiorul zonei Euro;

Comisia Europeana

Componenta si statutul membrilor

-membrii comisiei sunt alesi dintre resortisantii statelor membre in conf cu un sistem de rotatie strict egal intre statele mebre->reflecta diversitatea demografica si geografica a tuturor statelor membre;-membrii comisiei sunt alesi in functie de competentele lor generale si de angajamentul lor fata de ideea europeana;

-acestia se abtin de la orice act icompatibil cu functiile lor sau indeplinirea sarcinilor lor;

->fiecare stat memebru se angajeaza sa respecte acest principiu sis a nu incerce sa influenteze membrii Comisiei in indepliniea acestora;

-mandatul membrilor Comisie este de 5 ani-poate inceta in urmat situatii:

Implinirea termenului

Motiunea de cenzura a Parlamentului

Demisia voluntara

Demiterea din oficiu

Decesul

Organizarea si functionarea Comisiei-membrii Comisiei sunt responsabili de portofoliile care cuprind sectoare ce nu corespund in mod exact articularii serviciilor administrative si a caror repartizare se schimba la fiecare reinnoire in functie de evolutia problemelor si de cautarea echilibrului;

-fiecare comisar este asistat de un cabinet condus de un sef de cabinet si compus din consilieri

Rolul Comisiei

-promoveaza interesul general al Uniunii, adoptand masurile necesare in acest scop, asigura aplicarea tratatelor, precum si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora;-supravegheaza sub controlul Curtii de Justitie a UE, modul in care statele membre aplica dreptul Uniunii;

-executa bugetul si gestioneaza programele;

-exercita functii de coordonare, de executare si de administrare;

Curtea de Justitie a Uniunii EuropeneCurtea de Justitie a UE cuprinde:

Curtea de Justitie

Tribunalul

Tribunalele specializate

1)Curtea de Justite

Structura si statutul membrilor Curtii de Justitie

-compusa din judecatori si avocati generali;

-acestia sunt numiti de comun accord pt o perioada de 6 ani de catre guvernele statelor membre; mandatul poate fi reinnoit->stabilitatea curtii;

-Curtea este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati;

-functiile de judecator si de avocat sunt incompatibile cu orice functie politica sau administrativa ori cu o alta activitate profesionala, remunerate sau nu;

-acestia beneficiaza de imunitate de jurisdictie, chiar si dupa incetarea functiei lor;

-acestia au obligatia de a-si stabili resedinta in orasul in care Curtea de justitie isi are sediul;

-judecatorii desemneaza dintre ei, prin vot secret, presedintele Curtii de justitie-,mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit;

Grefierul Curtii este ales prin vot secret-6ani-mandatul poate fi reinnoit; este obligat sa depunsa jurmantul in fata Curtii-isi va exercita atributiile cu toata impartialitatea si nu va divulga secretul dezbaterilor;

Organizarea si functionarea Curtii de Justitie

Curtea de Justititie de la Luxemburg lucreaza in Camere, formate din3-5 judecatori si in Marea Camera, formata din 13 judecatori;

-curtea se intruneste in Marea Camera la cererea unui stat membru sau a unei institutii a Uniunii, care este parte in process;

-Curtea poate delibera valabil numai in prezenta unui nr impar de judecatori; cand nr judecatorilor este par, judecatorul cu vechimea cea mai mica se va abtine sa participle la deliberari;

-deliberarile sunt strict secrete;deliberarile Curtii si ale Camerelor au loc sub forma asa-numitei Camere de Consiliu;2)Competenta Tribunalului

-are competenta sa judece in prima instanta toate actiunile directe, cu exceptia celor atribuite unui tribunal specializat sau a celor rezervate prin statut Curtii de Justitie;

-tribunalul functioneaza si ca instanta de recurs impotriva deciziilor luate de camerele jurisdictionale;

-are competenta sa judece trimiteri preliminare in domenii specifice stabilite de Statut;

-poate judeca actiunile formulate impotriva Tribunalelor specializate;

3)Tribunalul Functiei Publice (Tribunalul specializat)

-aceasta noua jurisdictie specializata are competenta de a statua cu privire la recursurile legate de contenciosul functiei publice;

-TFP exercita in prima instant, competentele pentru a decide cu privire la litigiile intre Comunitati si agentii sai;

-TFP are in component 7 judecatori, alesi pt o perioada de 6 ani-cu posibilitatea reinoirii mandatului;-judecatorii sunt numiti de catre Consiliul UE;

-orice persoana care are cetatenia unui stat memru al UE poate sa-si prezinte candidatura;