тмш\ итш P R O P R I E T A R :

A P A R E S Ă P T Ă M Â N A L A N U L X L V I I • Nr. 25 SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 A R D N A M F N T F L e ' 2 2 0 p e l a n С * п А - і - л г - / - р DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU ' „ 120 p e 6 luni P R E Ţ U L 5 L E I S Â M B Ă T A 6 A U G U S T 1938 înscrisă «ub Nr. 163 Trib. Ilfov. т п г г п м . ' » «n to

u L b * O N • s-30.10 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

Mănăstirile bucovinene

In mijlocul poenilor păduroasei B u ­covine, ctitorii mănăstireşti , înălţate prin oblăduirea mândrilor voevozi mol­doveni , farmecă ţ inutul cu aerul lor sfânt şi cu nepreţuita lor frumuseţe . Sunt demne de cea mai sinceră admira­ţie din partea tuturor celor cari simt minunata înfiorare a artei.

Mănăstiri le acestea sunt juvaera î i nepreţuite ale ţării noastre. Câtă poe­zie, câtă splendoare în zidurile împo­dobitelor lăcaşuri Dumnezeeş t i !

întreaga artă a glorioasei epoci mol­dovene se ogl indeşte in mănăstiri le Bu­covinei, aducându-ne îmbărbătătoare dovadă a trecutei culturi româneşti .

Picturi le maestre care împodobesc pereţii , f ineţea neasemuită a sfinţilor cu chip îndurerat de martiriul credinţei, culorile încă vii după atâtea sute de ani, sunt cea mai certă mărturie a civiliza­ţiei noastre din trecut.

Pentru ele ar trebui să avem mai multă grijă, mai deosebită luare amin­te, spre a le păstra t imp îndelung, în acele locuri unde s'a făurit gloria ţării noastre.

Constructorii lor vechi, grijulii de vii­torul operei, s'au gândit la neconte­nita distrugere a vremilor, când, aşe­zând acoperişurile late cu streaşinile mult eşite în afară, au înlăturat perico­lul pieirii picturilor exterioare prin ac­ţiunea ploilor şi vânturilor acerbe.

Dar soarta a vrut ca acele construcţii să fie schimbate. D e timpuri. D e oa­meni.

Astăzi , mai mult ca ori când. se s imte nevoia îngrijirii monumente lor trecu­tului. D . profesor Nicolae Iorga se ocu­pă cu deosebită râvnă de restaurarea şi păstrarea vestigi i lor din alte vremi. In domnia sa ne este nădejdea şi pentru mănăstiri le Bucovinei .

N u ar fi rău, ca picturile din afara zidurilor să fie acoperite cu rame de sticlă, în dosul cărora podoabele de cu­lori să stea la adăpost de intemperii . Ploaia, vântul încărcat de zăpadă, în loc să se lovească, precum se întâmplă a-cum, de opere de cea mai subtilă artă, s'ar opri în sticla învestmântătoare. S'ar păstra astfel prospeţimea şi lumi­na operelor.

Rezultatul ar fi, pe de o parte, salva­rea pentru viitor a unui e x e m p l u de înflorire artistică iar pentru noi, minu­nata satisfacţie de a putea privi cum munca înaintaşilor noştri se află pusă la adăpost.

Din dosul unor geamuri de sticlă, pic­turile sfinţilor creştini vor binecuvânta cu evlavie pe cei cari se îngrijesc de păstrarea unei pioase munci , a acelor ce pe vremuri au fost voevozi i înălţători şi păstrători de gl ie românească.

VICTOR POPESCU

Ш

Van Gogh Peisaj

Idealismul filosofic în poesia nouă P r o c e s u l î n c e p u t u l u i s imbo l i smu lu i

la noi es te l ega t de n u m e l e lu i A l e x a n ­d r u Macedonsk i . E o cur ioasă n e î n ţ e l e ­g e r e l i t e r a r ă . Macedonsk i , d e p a r t e de a fi fost s imbol is t , în s ensu l r i gu ros al c u v â n t u l u i , p o a t e fi m a i de g r a b ă p r iv i t d r e p t o n e g a r e a aces tu i c u r e n t care , de al tfel , n u s'a p r o d u s p e n t r u că nu e r a cu p u t i n ţ ă , s u b î n r â u r i r e a poez i ­ei sale . Eminescu , d in „ L u c e a f ă r u l " mai pu ţ in , d a r covârş i to r d in a n s a m ­blul opere i şi cuge tă r i i sale, a re h o t ă r â ­toa re — p e n t r u nevo i l e şi pos ib i l i t ă ţ i l e ei de d e s v o l t a r e d e d u p ă aceea — p u n c ­te de con tac t cu poezia s imbol i s tă . S i m ­bol ismul , d in v r e m e a desvo l t ă r i i l u i la noi, s'a î n t eme ia t , c u m e ra şi f iresc, p e o sens ib i l i t a t e l ă u n t r i c ă s u p r a ascuţ i tă şi p e o l a r g ă m o b i l i t a t e a in tu i ţ i i lo r su­f le teş t i şi a mi j loace lo r p o t r i v i t e lor . I n t e l ec tua l i t a t ea p r o p r i e s imbo l i smulu i se r e a z i m ă p e gene ra l i za rea , cu a ju to ru l imagini lor , a deta l i i lor , p r iv i t e succesiv ca de s ine s t ă t ă t o a r e . Macedonsk i însă, d i m p o t r i v ă ,ocoleşte imag in i l e succes i ­ve, cu a j u t o r u l compara ţ i i l o r , p e n t r u a creia, î n t r ' o j u s t ă dozare , e d rep t , a s e n t i m e n t u l u i şi a idei i — i m a g i n e a u-nică şi spec t r a l ă a poeziei sa le .

N u es te m a i p u ţ i n a d e v ă r a t însă că evo lu ţ i a lu i l i t e r a r ă coincide, p e ca le d e p a r a l e l i s m i n v e r s a t ,cu î n c e p u t u r i l e poezie i n o a s t r e s imbol i s te , şi că n u m e l e lu i po la r izează , ca şi, î n t r ' u n fel, ac t iv i ­t a t e a şi a c ţ i unea lui, î n t â i e l e n o a s t r e î nce rcă r i de î n n o i r e a poeziei r o m â n e ş t i d e d u p ă *Eminescu . I n f l u e n ţ a aces tu i poe t a fost î n t r ' a d e v ă r covâ r ş i t oa re . A -p r o a p e douăzec i de ani d u p ă m o a r t e a lui, s u p r e m u l t i t lu de g lo r ie a l u n u i sc r i i to r r o m â n era , n u o r ig ina l i t a t ea lui p r o p r i e , ci a f i r m a r e a cât m a i î ndâ r j i t ă

şi m a i i nd i scu tab i l ă a or ig ine i sale emi ­nesc i ene . U n V l a h u ţ ă , de e x e m p l u , şi-a î ncepu t m i z e r a l u i v i a ţ ă l i t e r a r ă s u b a-c e s t e auspic i i şi t o t s u b ele a ţ i n u t să şi-o s fârşească . Macedonsk i , d i n t r ' u n m o t i v sau d i n t r ' a l t u l , a r ă m a s în a f a r ă de aceas tă a t m o s f e r ă a v r e m i i . E x i s t e n ­ţ a lu i d e sc r i i to r sch i ţa vag i s t r ă luc i r i de i n d e p e n d e n ţ ă şi a t r ăgea , impl ic i t , la s ine, p r i m e l e î n c e r c ă r i de r ea l i z a r e p e r ­sona lă şi i n d e p e n d e n t ă .

î n t â l n i m d a r la î n c e p u t u r i l e poeziei s imbol i s te , a t â t în F r a n ţ a cât şi la noi , un p r inc ip iu de n e f o r m u l a t ă d a r zgu­d u i t o a r e p r o t e s t a r e î m p o t r i v a a m b i a n ­ţe i cu t e n d i n ţ e d e osif icare i n t e l ec tua l ă şi de sens ib i l i t a te , a m a r i l o r f e n o m e n e l i t e r a r e în cu r s d e d e s f ă ş u r a r e şi, apoi, Ca u n fapt s u c c e d a n e u , î n c e r c a r e a de a s u b s t i t u i d ive r s i t ă ţ i i colect ive, c ă u t a ­rea s t i l iza tă de s ine a a u t o r u l u i . Ş t e fan Pe t ică , de e x e m p l u , ca re es te p u n c t u l e t i che ta t d e p l e c a r e al poezie i n o a s t r e s imbol is te , scr ia p r i n 1903:

„Dacă e s t e v o r b a de d e c a d e n t în în ­ţe lesu l vu lga r , ţ i n să dec l a r că aşa ceva n u a m fost n ic ioda tă . Dacă însă se în­ţe lege p r i n aceas ta o c u g e t a r e m a i s u b ­tilă, o ps iho logie m a i a d e v ă r a t ă , o for­m ă m a i co rec tă , a tunc i as t fe l de deca­den t a m fost t o t d e a u n a " .

E u ş o r de v ă z u t că, în a tmos fe r a e-minesc i ană d e a tunc i , când f o r m u l a a d ­mi rab i l ă în m â i n i l e lu i ,ale lui E m i n e ­scu, depoz i t a ru l ei n a t u r a l , în m â i n i l e im i t a to r i l o r ei şi fa lş i lor ei p reo ţ i , se decolora p â n ă la cel m a i calif icat fals, cu l tu l fo rme i ca a t r i b u t p e r s o n a l , n ă ­z u i n ţ a s p r e a d e v ă r u l ps ihologic , ca fi­n a l i t a t e a r t i s t i că şi c ă u t r e a u n e i c u g e ­t ă r i m a i s u b t i l e ,echivala cu o p r o t e s t a ­re şi î n s e m n a o r evo lu ţ i e .

de N. DAVTDESCU

In G e r m a n i a î n t â l n i m u n f enomen o a r e c u m s imi la r . Acolo însă ech iva len ­t u l idei i s imbo l i s t e d in F r a n ţ a se gă­seş te în n o ţ i u n e a c u v â n t u l u i de r o m a n ­t i sm şi î ncepe m a i îna in t e , cu Noval i s , cu Tieck şi cu Schlegel , aşeza ţ i l a î n ­cepu t în u m b r a lu i G o e t h e şi evo lua ţ i d u p ă aceea p â n ă la a d v e r s i t a t e fa ţă de g r a n d o a r e a r ece şi o l impică a s emizeu­lui d e l a W e i m a r . Nova l i s sfârşeşte- p r i n a n u m i p e „ W i l h e l m M e i s t e r " u n „Can­dide î n d r e p t a t î m p o t r i v a poezie i" . I d e a ­lu l de a r t ă al r o m a n t i c i l o r g e r m a n i con­s tă î n t r ' u n cât m a i i n t e n s şi cât m a i su­b iec t iv l i r i sm. Nova l i s m e r g e în aces t sens a t â t de d e p a r t e încâ t soco teş te că cu cât u n l u c r u es te m a i „poez ie" cu a-t â t e s t e şi m a i a d e v ă r a t . „Poez ia e s t e r ea lu l a b s o l u t " dec la ră a u t o r u l „Disci­pol i lor la Sa is" . O ca rac te r i s t i că b i n e definită,, d e al t fe l , a r o m a n t i s m u l u i g e r ­m a n , e s t e i n f l uen ţ a ş i p e n e t r a ţ i a rec i ­p rocă d i n t r e sp i r i tu l filozofic al v r e m i i şi d i n t r e a sp i ra ţ i i l e es te t ice a le scr i i tor i lor . In aces t t i m p F i c h t e pub l i că „Teor i a ş t i in ţe i " . E a e l ibe ­rează „ E u l " de t oa t e cons t r ânge r i l e şi de t oa t e p ied ice le l e g a t e de el ş i- i dă o p u t e r e i l imi t a t ă . B r u n e -t i è r e s u s ţ i n e că i n f l uen ţ a aceas ta , a filozofiei g e r m a n e , î n r â u r i r e a lu i K a n t şi a c e e a p o a t e m a i a les a lu i F i ch t e , care , t o c m a i în aceş t i d in u r m ă ani , în­cepea să se s imtă în F r a n ţ a , s 'a m a n i ­fes ta t încă p e v r e m e a eroică a r o m a n ­t i smulu i . Cu a t â t m a i b ine . L u c r u l ace­s ta e o dovadă m a i m u l t a sp i r i t u lu i de c o n t i n u i t a t e d i n t r e poezia r o m a n t i c ă şi c e a s imbol i s tă . D a c ă însă p r i n c i p i u l el i­b e r ă r i i „ E u l u i " es te , p e n t r u romant ic i i

(Urmare în pag. 2-a)

Tradiţie si scriitori

Câţiva dintre scriitorii noştri mari de azi au început opera lor cu rădăci­nile direct în tradiţie, chiar dinainte de războiu, înfruntând pericolele sămănă­torismului şi izbândind deplin în ulti­mul deceniu. Ei sunt hotărîtori în a fixa calitatea literaturii româneşti ac­tuale.

Năi^ala modernismului a abătut însă cariera altora, determinându-le un mers frânt, vrednic şi acesta de luat în cercetare. Astfel unii au debutat cu un material de inspiraţie tradiţionalistă, — pornind de pildă de la Creangă cu voca­bularul şi culoarea locală, — d a r au părăsliţ curând astfel de teme ce se ce­reau tratate într'un ansamblu clasic, spre a se avânta fără control în noile concepte despre artă expresioniste sau supralealiste, în care cadrul natural n'are decât o obiectivitate spirituală. Măsura în care aceştia s'au apropiat de victorie merită desigur să fie studiată. Mai in­teresant credem însă că este procesul invers, întâlnit la scriitorii ce au pornit teoretic împotriva tradiţiei, publicând producţii protestatare şi manifeste mo­derniste, — şi au părăsit întregul şan­tier la un moment dat, spre a se întoar­ce spre ceea ce era mai inefabil în tra­diţie : dragostea însăşi de pământ şi de oameni cu viaţa de acolo nealterată.

înainte înercase să facă explorări în metafizică, prin simboluri, prin exaltări şi suprimări ale realului, printr'o invo­caţie exclusivă a spiritului pur, — în perioada a doua, aceeaş priză cu abso­lutul caută s'o obţie prin pătrundere în folklór, în credinţa populară, în des­cântece şi vrăji, sau în basm şi istorie, în mituri legate de locuiri şi făpturi. Acest proces ni se pare cel mai firesc, din punctul de vedere al valabilităţii creaţiei. El se împlineşte'ca o întoarcere a fiului risipitor. Se întâmplă numai din convingere. Convingerile înalte ale ar­tei vin, — e drept, — cu întârziere de obiceiu, ele se elaborează treptat, dar la momentul lor de maturitate înlătură orice şovăială şi decid imediat noua cale ce trebue urmată. In fond, ceeace se întâmplă, poate este un fapt sufletesc destul de simplu. Se luminează ceea ce se afla în viaţa lăuntrică, de mult, cu drept de întâetate, tot ce constituea obiectul dragostei mistice, al sensibili­tăţii primordiale, al regăsirii în tinere­ţea vecinică. Orice scriitor mare, către sfârşitul carierei se îndreaptă spre ce-i îndulceşte moartea şi o face cu putin­ţă. Revenirea la tradiţie are ceva din duioşia cu care fiul rispitor se va fi gândit probabil la o perindare pe lân­gă osemintele strămoşilor săi. In sine, tradiţia este ce ni se dă din tată în fiu, adică dragoste, cuminţenie, împăcare, împăcarea vine de acolo că, pe lângă suferinţa părinţilor, a noastră îşi poate pierde violenţa. Nu mai dragostea nu-şi pierde niciodată tăria, ci ea creşte din tată în fiu.

— f. —

Despre autonomia poesiei T e m a poezie i î n ţ e l ea să c a u n m o d

confuz d e c u n o a ş t e r e şi-a a v u t epoca ei de g lor ie î n t r ' o v r e m e când va loa­rea s u p r e m ă e r a p e n t r u o m e n i r e „ a d e ­v ă r u l " . S u b s c e p t r u l aces tuia , înves t i ­rea poezie i cu v i r t u ţ i cogni t ive lua sem­nificaţia u n e i aco lade f euda le : v a s a ­l i ta tea îi e r a consf in ţ i tă . E, p e semne , în s o a r t a poez ie i s t a r e a de a se rv i r e . î n ­t r ' adevă r , A r i s t o t e l t r a t e a z ă în P o e t i ­ca sa, s u b t i t lu l aces ta , d e s p r e toa te ar te le , n u d o a r c ă poezia l e - a r fi cu­pr ins ci p e n t r u f a p t u l s i m p l u că în­t re ac t iv i t ă ţ i l e m e ş t e ş u g ă r e ş t i şi cele inspi ra te , a n t i c h i t a t e a făcea p r e a p u ţ i n ă deosebi re . In E v u l Mediu , poezia împl i ­nea, a l ă t u r i d e a r t e l e l ibe ra le , convoiul se rv i toa re lo r teologiei , p e n t r u ca oda tă cu e m a n c i p a r e a filosofiei de s u b a u t o ­r i t a t ea s t iha re lo r , s t a r e a poez ie i să de ­vină şi m a i nesu fe r i t ă , op re so ru l ei fi ind de da t a aceas ta , însuş i fostul t o v a r ă ş

de ION FRUNZETTI

de rob ie , des roh i t şi r ob i t o r la r ându- i . Monarhismul filosofiei oda t ă î n l ă t u ­

ra t de r evo lu ţ i a s imbol i s tă , poezia n 'a p u t u t s u p o r t a m u l t t i m p criza l ibe r t ă ţ i i ; muzica i-a oferi t de aici î n a i n t e b i n e ­vo i toa rea p ro tec ţ i e . P e n t r u ce i ce solici­t a s e r ă muz ica l i t a t ea poeziei („de la m u ­s ique a v a n t t ou t e chose") , î n d r e p t a r e a ei î n s p r e arhitectură n u p u t e a fi p r iv i t ă decâ t ca o n ă z b â t i e de copil capric ios . Cu t oa t ă î m p o t r i v i r e a lor, de là Ma l l a r ­m é încoace , o b u n ă p a r t e a poe ţ i lo r au s u p u s c a n o a n e l o r a rh i t ec ton ice , f ragi­lul m a t e r i a l „ ae re p e r e n n i u s " , al ver ­su lu i .

Mul t t i m p n 'a p u t u t r ă m â n e nici pe d r u m u l aces ta ciclonul poeziei j u c ă u ş . C u p r i n z â n d în v â n t e j u l său t e m p e r a ­m e n t e d i fer i te , s'a d e s b i n a t d u p ă vec tor i r ad ia r i , ca î n t r ' o roză a v â n t u r i l o r .

E r m e t i ş t i i s 'au lăsa t a d e m e n i ţ i de r a p o r t u r i l e matematice imp l i ca t e de

a r h i t e c t u r ă , şi a u î n c e p u t a sc r ie p o e m e pol igonale . O a l tă ca tegor ie , m a i s u p e r ­ficială, adică m a i a p r o a p e de f rumos , s'a î n d r ă g i t de o r n a m e n t i c ă , şi ea in ­clusă în a r h i t e c t u r ă . E ca t ego r i a p l a s t i ­cilor. Poez ia lor, f loră de g ips boga tă , a d u c e a basso-rel ief şi a p i c t u r ă s t e r e ­oscopică. A s p e c t u l v izua l şi t ac t i l al r ea l i t ă ţ i i p r e d o m i n ă in tu i ţ i i l e celor­la l te s i m ţ u r i c a r e nici e le n u se po t p l â n g e d e a fi fost nesoco t i t e . M o d e r ­n i s m u l e p r i n e x c e l e n ţ ă sensua l i sm.

A t r a c ţ i a s p r e p i c t u r a l n u t r e b u i e pusă însă pe s e a m a î n r u d i r i i aces tu ia de poe­zie, cu c e a descriptivă, e x i s t e n t ă d e când a r ta , şi ca re a t â t a t i m p a fost l u a t ă d r e p t p r o t o t i p şi n o r m ă : u t p i c t u r a poesis.

G r a n i ţ e l e a r t e l o r succes ive şi spa­ţiale, le m a r c a s e p e n t r u p u ţ i n t i m p Less ing . U l t e r i o r cad. Aceas t a n u în ­s e a m n ă însă că p i c t u r a l izarea poeziei e scopul poezie i p i to reş t i . N u tot a ş a i s'a r e p r o ş a t p ic tu r i i , anecdo t icu l ?

P i t o r e s c u l e u n m o d al n a t u r i i . Des ­cr ip ţ ia e o î n t r e p r i n d e r e m i n t a l ă . R e v e ­n i rea poeziei l a p i t o re sc ţ i ne de r e s im-

ţ i r e a d i r ec t ă a na tu r i i , n u de ac t iv i t a ­t ea i m e d i a t ă a gând i r i i . N ' a m în tâ rz i a a t â t a s u p r a fazei aces te ia (de v r e m e l ­nicia căreia n u n e îndoim) , dacă p r i n ea funcţ ia d e a d j u v a n t al cunoaş te r i i nu i s 'ar a t r i b u i poeziei d in n o u .

Sub i ec t i v i t a t e a concre t i ză r i lo r n u poa te fi o obiecţ ie în p r o b l e m a poeziei ca mi j loc de cunoaş t e r e . F i e ch ia r cu va l ab i l i t a t ea r e s t r â n s ă la u n ind iv id , v i ­z iunea p las t ică n o u ă î n s e a m n ă . t o tuş i cunoaş t e r ea u n u i aspec t n e a ş t e p t a t al rea l i tă ţ i i .

N u m a i î m b o g ă ţ i r e a c o n ţ i n u t u l u i in­tu i t i v al cuv in t e lo r de i s ' a r r e c u n o a ş t e poeziei , şi to t s 'ar a f i rma p r i n aceas ta va loa rea ei gnost ică .

I a t ă însă că i n t u i ţ i o n i s m u l lu i B e r g ­son îi a co rdă ceva m a i m u l t : p u t i n ţ a de a s u r p r i n d e fondu l i n t i m al l u c r u ­rilor, p r i n t r ' o s i t u a r e în i n t e r i o r u l lor . I n t u i r e a r ea l i t ă ţ i i u l t i m e , î n a spec tu l său unic , i r eve rs ib i l . De Sanc t i s şi Cro-ce v o r b i s e r ă şi ei d e s p r e o poezie „v i ­z iune a u n i c u l u i " . N u m a i că, astfel de ­finită, poez ia a r face d u b l ă î n t r e b u i n ­ţ a r e cu metaf iz ica .

Un p a s m a i d e p a r t e face J a c q u e s Ma-r i ta in , ca re r e l evă v a l o a r e a constitutivă nu constatativă de r ea l i t a t e , a poeziei . Ea ope rează î n t r ' a d e v ă r o cunoaş t e r e , însă s u b fo rma de co-naş te re (co-nais-sance) , d e r e î n n o i r e a o m u l u i oda tă cu însuf le ţ i r ea ob iec tu lu i poet iza t . In ac ­tu l poe t ic se naşte o r e a l i t a t e : aceea a ob iec tu lu i poet ic . E x p e r i e n ţ a i nd iv idu ­lui se î m b o g ă ţ e ş t e sub i t cu v i z iunea ei. I nd iv idu l n u m a i e acelaş . De aici : d u ­b la func ţ ie c r e a t o a r e a poezie i : p r o d u ­cerea de nou i r ea l i t ă ţ i şi g r e f a r ea lor p e r ea l i t a t ea p r e d i s p u s ă la r enaş t e r i , a suf le tu lu i . Cu r e c u n o a ş t e r e a „ontologiei poezie i" , p r o b l e m a cunoaş te r i i p r i n poe­zie e depăş i t ă î n favoarea formule i „poezia c r e a t o a r e d e r ea l i t ă ţ i " .

L a a u t o n o m i z a r e a poezie i însă to t nu s u n t e m a junş i . P r i n cele de m a i sus se î ncea rcă î n g l o b a r e a ei în etică.

A r fi, o r i cum, s u r p r i n z ă t o r să se des ­cope re oda t ă că f rumos , b i n e şi a d e v ă r n u s u n t decâ t t re i feţe a l e aceleiaşi s u b ­s t an ţ e .

2 UNIVERSUL LITERAR 6 August 1938

î CRONICA LITERARA C R O N I C A MĂRUNTA de CONSTANTIN FANTANERU

C A M I L P E T R E S C U : Modalitatea estetică a teatrulu

(Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol l l ( ) II

MATEI N I C O L A U Institutul de studii latine, c ă ru i a d. prof. N . I. H e r e s c u i-a p u s baze l e în p r i ­m ă v a r a aceas ta , p e n t r u înv ie rea c u l t u ­lu i l a t in i t ă ţ i i la noi, a î n c e p u t se r ia p u ­bl ica ţ i i lor sale d in „Colec ţ ia ş t i i in ţ i f ică" t i p ă r i n d „Originile propoziţiunii infini­t ive în l imbile clasce", de M a t e Nico-lau .

N u m e l e lu i M a t e i Nico lau es te acela

C o n t i n u â n d e x p u n e r e a a s u p r a lu -cărţ i i d-lui Cami l Pe trescu , v o m rea­mint i , ca p u n c t de plecare, că î n ea n u este vorba despre l i t eratura dra­m a t i c ă , şi n ic i despre u n istoric al t ea ­trului , ci n u m a i despre reprezenta ţ ia dramat ică , cons iderată î n spirit , adi­că î n concepte l e pr inc ipale e laborate a s u p r a ei, î n mersu l a s c e n d e n t spre cea m a i î n a l t ă cuprindere a artei. D i n p u n c t de vedere metodolog ic , lu ­crarea es te pr inurmare o monograf i e , al cârei caracter empir ic t rebue în ţe ­les n u m a i ca o „exper imentare m e n ­tală", şi d in care se p o t trage î n c h e ­ieri n u m a i î n s ensu l n ă z u i n ţ e i m a x i ­m e spre valoare ! De fapt , autoru l lă­m u r e ş t e c ă v o l u m u l c o n ţ i n e „subs tan­ţa aces tu i e x a m e n prealabi l , care tre­b u i a să fie o in troducere doar, t o c m a i f i indcă a fost g â n d i t ă şi rea l izată deo­sebit de o r g a n i c i t a t e a lucrări i însăş i , c o n s t i t u i n d a m zice doar u n fel de re­c u n o a ş t e r e cr i t ică a terenului". I n a n ­s a m b l u l gândir i i d-sale a s u p r a „Quid-di tăţ i i reprezentaţ ie i dramat ice" , d. Cami l P e t r e s c u concepe o opera de largi proporţi i , c u u n mater ia l distri­bu i t î n p a t r u cărţ i d i s t inc te ş i care „ în în tregu l ei, o a s e m e n e a lucrare, ar fi u n a d i n acele monograf i i pe care le r e c o m a n d ă Ş t i i n ţ a genera lă a Artei, ca f i ind pr intre soluţ i i le m a i ind icate să e lucideze mar i l e di f icul tăţ i m e t o ­dologiei î n Estet ică". Metoda m o n o ­graf ică n'a adoptat -o î n s ă autorul spre a s c ă p a de aces te di f icul tăţ i vigi­l en te î n estet ică . Dimpotr ivă , s u n t foarte p u ţ i n e cărţ i le româneş t i , î n care să se vadă l impede c u m spiri­tu l n u fuge de dif icultăţ i , c i le c a u t ă m a i degrabă, iar a t u n c i c â n d le găse­ş te r ă m â n e pironi t î n jurul lor. Pr in însuş i t i t lu l său , „Modal i ta tea es te t ică a teatrului" , e n u n ţ ă o dif icultate . Căci au toru l începe c u întrebarea : „ce es te t ea tru l ?" şi apoi „ce es te ar ta t e a t r u ­lu i ?". Mai b inez is îşi p u n e întrebarea c u aspec tu l ei dublu , de la început , dar fără să a j u n g ă la o desluşire a c o n c e p t u l u i şi l a o in tu ire a e senţe i ră­m â n e d e a l u n g u l pag in i lor doar c u gri­ja p e r m a n e n t ă de a r ă s p u n d e şi c u turburarea s inceră de a n u n imer i for­m u l a justă . Ş i es te ch iar c iudat că, î n ­tr'o c o m p u n e r e teoret ică , c u m e car tea d- lui _ Cami l Pe trescu , p lu te ş t e a t â t a f r ă m â n t a r e pes te rânduri , şi îngrăde­şte pe c i t i tor într'o sbatere a minţ i i p l ină de semnif icaţ ie . Lectura lasă o impres ie putern ică , v iguroasă , ca o a-devărată creaţ ie poet ică . Teatru l n u es te g â n d i t î n evo lu ţ ia sa istorica, in ceeace ş t i m aprox imat iv că es te sau ar p u t e a fi, ci î n e x i s t e n ţ a sa s ta torn ică a lă tur i de suf le tu l o m e n e s c in tra t în cultură, , ad ică î n acel d o m e n i u al sem­nif icaţ i i lor î n care el încearcă să se c u n o a s c ă pe s ine , dar ş i să se în treacă pr in f r u m o s şi valoare ! D i n t o a t ă car­t e a se desface o ast fe l de in tu i ţ i e pro­b lemat i că a teatrulu i , iar dec laraţ ia autoru lu i „că u n concept valabil for­m u l a t , care să t r a d u c ă a d e c u a t acea­s tă esenţă , n u a m p u t u t dobândi", im­pres ionează î n t r u c â t v a ca o confes iu­ne, ş i rezu l ta tu l es te că, pr in s i m p a ­tie, n o ţ i u n e a de t e a t r u creşte î n adân­c ime şi o s i m ţ i m l e g a t ă de v ia ţa noa­s tră ceva m a i s t râns ch iar decât ne-ar i m p u n e - o cu l tura . Aceas tă p ă t r u n d e ­re î n m i n t e a c o n c e p t u l u i de t ea tru neana l i za t şi ne formula t , se expl ică pr in ca l i ta tea gândir i i d lui Cami l Pe­trescu , ale cărei n ă z u i n ţ e metaf iz ice l e -am caracter izat î n par tea în tâ ia a cronici i noastre . D i f i cu l ta tea de a for­m u l a c on c e p tu l valabi l a s u p r a „quid-di tăţ i i" teatrulu i , o va î n l ă t u r a auto­rul c â n d va î n l ă t u r a şi pe ce le la l te prezente î n concepte l e d i n aceeaş ie­rarhie , dar c u o sferă m a i largă. Ce este ar ta ? Care es te re laţ ia d intre artă şi f rumosu l n a t u r a l ? Care es te spec i ­f icul e s te t i cu lu i ? Ce î n s e m n e a z ă va­loarea î n ar tă ? î n a i n t e de a răspunde la întrebarea despre t ea tru , autorul s imte nevo ia să r ă s p u n d ă la aces te în­trebări, a le căror t e m e le ş t ie î n d e ­l u n g controversate . V o m în ţe l ege m a i b ine î n s ă ne l in i ş t ea teoret ică a d-lui Cami l Petrescu , l u â n d a m i n t e la de­c laraţ ia d-sale : „Atât câ t p u t e m să ne a r ă t ă m b ă n u i a l a despre cele ce se vor realiza, credem că o expl icaţ ie a u n u i obiect art ist ic , n u a t â t de c o m p l e x ca o reprezentaţ ie dramat ică , dar nici m ă c a r u n f r a g m e n t scenic , ori u n ta­blou, — creaţ ie adevărată , n u se va obţ ine n ic iodată pr in cercetări de spe­

c i a l i t a t e , c i se vor deduce n u m a i d in s t r u c t u r a o r g a n i c ă a u n e i v iz iuni i n ­tegrale despre l u m e , d in a c e a sol ida­r i tate semni f i ca t ivă , care dă e l emen­telor în ţe l e s d in în ţe le su l totu lu i . Vrem sâ s p u n e m că exp l i ca ţ ia f e n o ­m e n u l u i n u poa te i i d e c â t o p a r i e d in lămur irea s i s t e m a t i c ă u n i t a r ă a lu ­mii".. U n c o m e n t a r l a a c e a s t ă for­m u l a r e , n e - a r m â n a des igur, m a i de­parte i n gând irea creatoare a d-lui Cami l Pe trescu , acolo u n d e ea încear­că să se sprij ine pe metaf iz ică , fie ca m e t o d ă , fie ca împărtăş ire d in adevă­r u l u l t im. Şi v o m c o n s t a t a î n c ă o d a t ă î n ce m ă s u r a preocupări le au toru lu i s u n t m o d e r n e î n s e n s u l problemat ic şi to ta l i tar al cuvântu lu i , g â n d i n d u - n e că t ea tru l n u m i t de a v a n t - g a r d ă s a u tea tru l p u ^ preconizat î n a i n t e de răz­boiu şi desvo l ta t p â n ă l a s tră luc ire după, ' s 'a n ă s c u t dintr'o reală se te m e ­taf iz ică a mase lor , doritoare s ă iasă d in înşe larea m a t e r i a l i s m u l u i pozit i ­vist. Fi îosof ia era o neces i ta te , e a f u ­sese desbrăcată de caracterul ei acade­mic , şi d in cunoaş tere r i g i d ă a lumi i devenise trăire a lumi i , „v iz iunea per­sona lă ( W e l t a n s c h a u u n g ) . T o t de la filosofie se a ş t e p t a a c e a so luţ ionare a problemelor n u m i t ă m â n t u i r e , pe di­ferite căi, d intre care b o g a t ă î n semni ­f icaţi i se pare a fi aceea a purificării . D e ó deosebi tă f r u m u s e ţ e cr i t ică este ana l i za pe care o face d. Cami l Petre ­s c u m o m e n t u l u i când , î n ar ta de a v a n t gardă, apare m o r a l a ca o n o u ă ordine creatoare. „ E s t e — s p u n e d - s a — c e e a ce a m d e n u m i et ic izarea pract ice i ar­t i s t i ce" , adică „mora la a t i tud in i i care puri f ică totu l , c u condi ţ ia u n u i de­v o t a m e n t abso lut , fără benefic i i prac­t ice , ori m ă c a r culturale". I n aceas ta a t i t u d i n e se înch ide de fapt to t o vi­z iune a lumi i , dar n u revărsată i n a-fară, pr in acel exces a l d u h u l u i ce îşi c a u t ă potol ire, ci o a t i tud ine i e în­toarcere î n l ă u n t r u c u cred in ţa c a l m ă î n n a t u r a vec in ică a spir i tului . „Este, — caracter izează d. Cami l Pe trescu , —

de s igur , to t o a t i tud ine r o m a n t i c ă dar à rebours. N u m a i s u n t s tr igă­te le disperării , e fuz iuni le lirice, arun­ca te fără pudoare m u l ţ i m i i , n ic i e m ­faza di t irambică, gen iu l î n st i l byro-n i a n , care îşi permi te to tu l f i indcă es te deasupra măsur i i n o r m a l e şi are dreptul să n u respecte n i m i c a n u m e f i indcă este o fire de art ist , ci s ensu l ascet ic , sacrif iciul vieţi i întregi , c u dispreţ p e n t r u succesul ie f t in ( toţ i mar i i reprezentanţ i a i aceste i religii a u d u s o v ia ţă secretă de mart ir i or­gol ioşi : D a n t e Gabriel Rosset t i , Mal­larmé, Gide, Proust , Craig, J. Copeau, câ tva t i m p Valéry şi a l ţ i i ) . S t r u c t u r a artei es te c u grije esoterică, p ă t r u n s ă n u m a i de in i ţ iaţ i , căci se ev i tă tot ce e facil , se trăeş te de alt fe l î n grupuri , cari m e n ţ i n între ele o c o m u n i u n e m o ­naha lă . N ă z u i n ţ a spre pur i ta te e s te ca o favoare şi ca u n e l a n mis t i c : poezie pură , p ic tură , m u z i c ă pură , t ea tru pur". N e - a m oprit m a i m u l t l a anal i ­za conceptu lu i de t e a t r u de a v a n t g a r -dă, n u f i indcă el ar cons t i tu i o ade­z iune a autorulu i , ci i lus trează ca pro­b l e m a t i c ă î n ar ta modernă , ac tua l i ­t a t e a preocupări lor de ar tă ale d-lui Cami l Petrescu , c u t eme l ia lor sub­s t a n ţ i a l ă î n metaf iz ică . î n c h e i e m c u regretul că n u p u t e m d e c â t să a m i n ­t i m cele lal te concepte ana l i za te : t ea ­trul ca reprezentare a u n u i t ex t , t ea ­trul ca exerc i ţ iu l iber al o m u l u i actor, ca producţ ie a ac toru lu i excepţ iona l (Garr ick) , ca reac ţ iune n a t u r a l i s t ă ( M e i n i n g e n ) , m o d a l i t a t e a t ea tru lu i c i t i t (Jacques C o p e a u ) , apoi conceptu l t ea tru lu i in tegra l î n care c o m a n d a ­m e n t u l îl are regisorul , (C. Hage -m a n n ) , spre a a j u n g e la s t i l izarea d in teatrul pur (Gordon C r a i g ) . D a c ă n 'am făcut o expunere r e z u m a t i v a a acestor concepte ana l i za te şi cr i t icate , n e - a m m u l ţ u m i t î n s c h i m b să i n d i c ă m î n ce direcţie se produce desbaterea lor m e n t a l ă , ceea ce credem că in tră î n preţu irea impor tante i lucrări .

MATEI NICOLAU

al u n u i s a v a n t în t oa t ă p u t e r e a c u v â n ­tu lu i , c u n o s c u t d e m u l t în s t r ă i n ă t a t e p r i n l u c r ă r i l e excep ţ iona le a s u p r a ş t i in ­ţei an t ich i tă ţ i i , i a r la noi r e g r e t a t du ­re ros , în u r m a d ispar i ţ i e i lu i p r e m a t u ­re, d e to ţ i car i l -au iubi t şi l-au a p r e ­ciat.

Teza t â n ă r u l u i l inguis t , p r e z e n t a t ă la „Eco le des H a u t e s E t u d e s " (Sorbonne) , în 1930: Origines du cursus rithmique et les débuts le l'accent d'intensité en la­tin a fost î n c u n u n a t ă de u n p r e m i u al A c a d e m i e i de Insc r ip ţ i i şi a l t u l a l Soc. d e l inguis t ică , d in P a r i s . Institutul de studii latine de s u b c o n d u c e r e a d- lui prof. N . I. He re scu , i n a u g u r â n d ser ia pub l ica ţ i i lo r sa le c u „Originile propozi­ţiunii infinit ive î n l imbile clasice" face u n ges t de f rumoasă o m a g i e r e a m e m o ­riei lu i Ma te i Nicolau , a c ă r u i act iv i ­t a t e ar fi s t r ă l u c i t în s â n u l Institutului, dacă m o a r t e a a t â t de t i m p u r i e n u b a r fi î n t r e r u p t - o . V o m r e v e n i î n c u r â n d cu o p r e z e n t a r e a m p l ă a p re ţ ioase i luc ră r i , a p ă r u t e zi lele aces tea cu o p r e f a ţ ă a d- lu i prof. N . I. He rescu .

N E A G U

j u n e l e şi n ă b ă d ă i o s u l scr i i tor , foar te ap rec i a t p e n t r u ca r i ca tu r i l e sale a i e ga t a u n v o l u m hazos : „4 p e t r i m e ­s t r u l I I" .

C u m n u e m u l t d e c â n d co labora to ru l n o s t r u a l u a t u l t i m u l p a t r u p e t r i m e ­s t r u l I I I al u l t ime i clase a e l iceu, vo­l u m u l se a n u n ţ ă f raged şi t e n t a n t .

D. ARC ADIE DONICI

d u p ă o s u s ţ i n u t ă c a m p a n i e de t r a d u ­cer i din u m o r i s t u l r u s R. Avercenco , p r e g ă t e ş t e câ t eva t r a d u c e r i din m a n i p r o z a t o r i ruş i c o n t i m p o r a n i .

B. Munteano — Littérature roumaine .Collection des Panoramas" Editions du Sagittaire, Paris 1 9 3 8

î n t r ' o colecţie v ie şi de excep ţ iona l r ă sune t , u n a u t o r r o m â n , d. B . M u n -t e a n u a pub l i ca t în u l t ime le zile o ope ră de s in teză : , , L i t t é r a t u r e r o u m a i n e ' .

I n t e r e s u l deosebi t p e ca r e îl p r e z i n t ă aceas tă ca r t e s tă în f ap tu l că n u e con­c e p u t ă în sp i r i tu l cu care n e - a u obic inui t i s tor i i le l i t e r a re , ci e o p r i v i r e a s u p r a t u t u r o r man i f e s t ă r i l o r d e s e a m ă ale sp i ­r i t u lu i r omânesc , delà 1866 şi p â n ă a-s tăzi . Es t e m a i deg rabă , c u m observă cu d r e p t a t e d. P e t r u C o m ă r n e s e u , în u l t i m u l n u m ă r a l „Revis te i F u n d a ţ i i l o r R e g a l e " „o i s to r ie s i s t emat ică a sp i r i ­tua l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i sau u n fel de filo­sofie a cu l tu r i i noas t r e , v ă z u t ă p r i n

Idealismul filosofic în poesia nouă francezi , o n o r m ă şi c â t eoda t ă n u m a i o î n d r e p t ă ţ i r e . p e n t r u cei g e r m a n i const i-t u e o d o g m ă mis t i că şi un p u n c t de p l e ­ca re . A t i t u d i n e a aceas ta d i fe ren ţ iază cele d o u ă c u r e n t e şi u n e ş t e s imbo l i smul cu r o m a n t i s m u l g e r m a n , p e n t r u a-i d e s ­p ă r ţ i de cel f rancez .

„Teo r i a ş t i i n ţ e i " însă şi e l i be r a r ea „ E u l u i " p r i n ea, p u n e a şi t eme l i i l e for­m u l e i celei no i d e a r t ă . In locul con­cep te lo r r a ţ i ona l i s t e se r id ica u n idea ­l i sm l ă u n t r i c , u n „ E u " cu c r ed in ţ a iui în el. F i c h t e face o deoseb i r e ca tegor ică î n t r e „ î n ţ e l e g e r e " , f acu l t a t e a m o r f ă a sp i r i tu lu i , r ecep taco l a ceea ce es te şi v a fi h o t ă r î t d e m i n t e şi î n t r e „ C u n o ­ş t in ţ ă " , f acu l t a t e metaf iz ică , s u p r a sen­sibi lă şi s u p r a in t e l ec tua lă , s imi lară , o a r e c u m ,cu ceeace B e r g s o n as tăz i n u ­m e ş t e „ I n t u i ţ i e " . In c a d r u l aces te i de­osebir i , Noval i s , d e e x e m p l u , c â n d vor ­beş t e d e s e n t i m e n t î n ţ e l ege o l u m i n ă s u p e r i o a r ă cele i a min ţ i i , capab i lă să p ă t r u n d ă a d â n c u r i l e n o a s t r e suf le teş t i şi să l ă m u r e a s c ă , în sp i r i t u l omenesc , cele m a i t ă i n u i t e a scunz i şu r i a le „Eu­lu i" . Es t e v o r b a deci de u n fel d e izvor d e cunoş t i n ţ ă , al că ru i f u n d a m e n t es te meta f iz ic şi c a r e t i n d e să d e s v ă l u e ne­cunoscu tu l . P e n t r u roman t i c i i francezi ideea d e s e n t i m e n t es te , în e sen ţa e., d o a r afec t ivă şi exc lus iv formală . P o e ­zia lo r n ic ioda tă n u şi-a c ă u t a t o t e m t -l ie filozofică. L u c r u l aces ta l'a făcut r o m a n t i s m u l g e r m a n , care s'a desvol­t a t s u b î n r â u r i r e a filozofiei idea l i s te g e r m a n e şi p a r a l e l cu ea. D in aceas ta pr ic ină , c u m a m a r ă t a t m a i sus, echi­v a l e n t u l poeziei r o m a n t i c e g e r m a n e t r e b u e cău ta t , în poezia f ranceză, toc­m a i în g e n e r a ţ i a s imbol i s t ă d e pe la 1880. A t u n c i l t e r a t u r a f ranceză s imte în p a r t e nevo ia să-şi c reeze o bază fi­lozofică şi să ia con tac t cu idea l i smul filozofiei g e r m a n e .

R é m y de G o u r m o n t , ca re n u t r e b u e n ic ioda tă neg l i j a t de câ t e ori -^ste vor ­ba de poezia n o u ă f ranceză, def ineş te astfel ideea d e l i b e r t a t e d in c o n ţ i n u t u l poeziei s imbo l i s t e :

„Dacă v r e i să şt i i î n t r u c â t s imbolis-

(Urmare din pag. I-a)

m u l e o t eo r i e de l i b e r t a t e , c u m acest c u v â n t care p a r e s t r i m t şi p rec is , i m ­pl ică d i m p o t r i v ă o abso lu t ă l i cen ţă de idei şi d e fo rme , voi invoca p r e c e d e n ­t e l e def ini ţ i i a le i dea l i smulu i , fa ţă de ca r e s i m b o l i s m u l n u es te decâ t u n s u c -c e d a n e u " .

Şi d in aces te def in i ţ i i d e s p r i n d e m : „ S c h o p e n h a u e r r e z u m ă astfel p r i n ­

cipii le i dea l i smu lu i K a n t i a n : „cel ma i m a r e se rv ic iu p e ca re K a n t l^a făcut , es te deoseb i rea lu i d i n t r e f e n o m e n şi l u c r u l în s ine, d i n t r e ceeace p a r e şi ceeace es te . A a r ă t a t că î n t r e no i şi obiect e s t e n e c o n t e n i t i n t e l i g e n ţ a şi că, p r i n u r m a r e , n i m i c n u p o a t e să fie cu­noscut de noi aşa cum es t e" .

U r m a r e a f i rească a aces te i t eor i i es te că, r e a l i t a t e a f i ind esen ţ ia l pe r sona lă , în l i t e r a t u r ă , c ă u t a r e a şi deci cul t iva­rea şi e x a l t a r e a pe r sona l i t ă ţ i i p rop r i i , a l că tueş t e d o g m a de c ă p e t e n i e a scr i i ­

t o ru lu i . I deea aceas ta se î n d r e p t a , la roman t i c i i g e r m a n i , î m p o t r i v a r a ţ i o n a l i smul filozofic al l u i Goe the , ia r la s imbol iş t i i f rancezi , î m p o t r i v a poz i t iv i s ­m u l u i l i t e r a r al na tu ra l i ş t i l o r , s au al pa r ­nas ien i lo r . L i r i s m u l c o n t e m p o r a n , în în ţ e l e su l s i m b o l i s m u l u i f rancez ş i a l r o ­m a n t i s m u l u i g e r m a n , p r i v e ş t e n a t u r a d r e p t o s t a r e de suf le t , i a r p e i n d i v i d u l în s t a r e să o p e r c e a p ă , d r e p t u n r e c e p ­tacol de imag in i şi d e senza ţ i i p e ca re le p roec t ează în a fa ră p r i n in tu i ţ i i i m e ­d i a t e .

A v e m aface, deci , cu u n c u r e n t n u a t â t l i t e r a r câ t şi filozofic şi es te t ic ca re s 'a p l ă m ă d i t în G e r m a n i a a c u m v r e o s u t ă ş i ceva de an i ş i « a r e apoi a p ă t r u n s încet , încet , în F r a n ţ a , s'a a-d a p t a t î m p r e j u r ă r i l o r de acolo ş i , p ă s -t r â n d u - ş i — cu t o a t ă aceas tă f i l t r a re î n d e l u n g a t ă la ca re a fost s u p u s — toa­t e c a r a c t e r e l e lu i f u n d a m e n t a l e , a a j u n s la s u p r e m a lu i în f lo r i re cu ac tua l a p o ­ezie s imbol i s t ă . Di rec ţ i a lu i t r ă e ş t e în t oa t e d o m e n i i l e sp i r i t u lu i şi p o a t e fi u r ­m ă r i t ă în ş t i in ţe le m a t e m a t i c e cu P o i n -caré şi în cele n a t u r a l e cu Houssay , în filozofie şi ps ihologie cu B o u t r o u x şi cu Bergson . Vi l l ie rs d e 1'Isle A d a m , în l i t e r a t u r ă , n u es te decâ t u n discipol i -m e d i a t a l lu i F ich te , ia r M a l l a r m é a cu­noscu t şi as imi la t î n t r e g u l a p a r a t cu l ­t u r a l a l r o m a n t i s m u l u i filozofic g e r m a n .

S e p o a t e d a r def ini , d e o c a m d a t ă , s im-D o l i s m u l d r e p t o r e a c ţ i u n e î m p o t r i v a r a ţ i o n a l i s m u l u i g e r m a n la î ncepu t şi a poz i t i v i smulu i şi a n a t u r a l i s m u l u i f r a n ­cez, apoi , des făşu ra t ă s u b s t e a g u l i dea ­l i smu lu i filozofic. B r u n e t i è r e , în vo lu ­m u l al doilea d in „Evo lu ţ i a poeziei li­rice în F r a n ţ a " , cap i to lu l a s u p r a s i m b o ­l i smulu i , s p u n e :

„ S f o r ţ a r e a n a t u r a l i s m u l u i n u va fi de s igu r p i e r d u t ă , d a r p e n t r u că a da t to t ceea ce se p u t e a c e r e delà ea, e ra b ine să se a r a t e că ceea ce aceas tă doc­t r i n ă avea t i r an ic şi s t r im t . Simbol iş t i i n u au făcut acest l u c r u fără succes, ch ia r dacă ei l ' au făcut f ă ră m e n a j a ­m e n t e . Ş i c o n s i d e r â n d to tu l , c red că t r e b u e să l e f im r e c u n o s c ă t o r i " .

N. DAVIDESCU

t o a t e ac t iv i t ă ţ i l e ei cap i ta le : filosofie, ideologie, c r i t i că , l i t e r a t u r ă " .

D. C o m ă r n e s e u r e g r e t ă l ipsa u n o r ca­p i to le p r i v i t o a r e la ac t iv i t a t ea ş t i inţ i f i ­că, p las t ică şi muz ica lă . î m b r ă ţ i ş â n d şi aces te ac t iv i t ă ţ i r o m â n e ş t i , c a r t e a d-lui M u n t e a n u a r fi fost î n t r ' a d e v ă r o is to­r ie a c u l t u r i i n o a s t r e . R e g r e t u l p e n t r u ceea c e l ipseş te n u p o a t e î n t u n e c a m e ­r i te le deoseb i t e a le căr ţ i i aces te ia .

P e n t r u a p o t e n ţ a i n t e r e s u l căr ţ i i şi a p ă s t r a , în to t m o m e n t u l p ropo r ţ i i l e j u ­ste , d. M u n t e a n u p u n e va lo r i l e ronv i -neş t i în r a p o r t cu cele e u r o p e n e , da r p r i v e ş t e f e n o m e n u l de c rea ţ i e r o m a ­nească în a d e v ă r a t a lu i l u m i n ă , d u p ă legile- i p rop r i i .

L u c r u esen ţ ia l : d. M u n t e a n u es te fa­mi l i a r i za t cu es te t ica , sociologia şi is­tor ia , ceea ce — • cu p ă r e r e de r ă u t r e ­b u e să c o n s t a t ă m — se î n t â m p l ă p e n t r u p r i m a d a t ă cu u n a u t o r de i s tor ie l i te­r a r ă r o m â n e a s c ă .

Ob iec t iv i t a t ea şi s i m ţ u l p r o p o r ţ i e i s u n t ca l i tă ţ i pe ca re l e - a m în t â ln i t to t a t â t d e r a r la is tor ic i i noş t r i i l i t e ra r i . P u ţ i n e e ro r i de p e r s p e c t i v ă i - am p u t e a i m p u t a d r iu i M u n t e a n u . Ş i acelea nici oda tă făcu te d in r e a c r ed in ţ ă

De c e a m a i m a r e u t i l i t a t e p e n t r u p r o ­p a g a n d a n o a s t r ă în s t r ă i n ă t a t e , car tea aceas ta a r e m a r e l e m e r i t de a n u exa­ge ra ca l i t ă ţ i l e şi d e a n u t r e c e s u b tă­ce re s lăb ic iun i le şi l ipsur i le . A u t o r u l ei, i n t e l ec tua l de ra.s?>, în ţ e l ege să scr ie d e s p r e R o m â n i a în s t r ă i n ă t a t e , aşa cum a r t r e b u i să se s e n e la noi despre noi î n c ă d in p r i m e l e pag in i , d in i n t roduce ­re , a u t o r u l în fă ţ i şează ca l i t ă ţ i l e şi de­fectele , pos ib i l i t ă ţ i l e şi a sp i ra ţ i i l e n e a ­m u l u i nos t ru , că ru i a îi a co rdă scuza aşezăr i i la o r ă sc ruce , r e c u n o s c â n d însă

şi avan tag i i l e u n e i a s e m e n e a aşezăr i .

Cu l tu r i i r o m â n e ş t i îi gă seş t e g r a v e n e a j u n s u r i î n l ipsa de p r e g ă t i r e hu -maniistică şi clasică ceea ce a făcut ca ea să p r e z i n t e foa r t e p u ţ i n ă rez i s t en ţă r o m a n t i s m u l u i ven i t c u m şi de u n d e a v r u t D u m n e z e u .

D. M u n t e a n u obse rvă apoi u n cusur p e ca re to ţ i l - am r e g r e t a t la m u l ţ i d in­t r e ai noş t r i : m a n i a de a c r i t i ca v e h e ­m e n t şi fă ră deoseb i re , to t ce e r o m â ­nesc .

F e l u l c u m îl p r i v e ş t e p e Maio rescu este î n t r u t o t u l r e m a r c a b i l . I -am fi do­r i t m a i m u l t ă a m p l o a r e cap i to lu lu i ace­s tu ia în ce p r i v e ş t e in f luen ţa lu i Maio­rescu a s u p r a u r m a ş i l o r şi ro lu l lu i în f o r m a r e a opin ie i a s u p r a scr i i tor i lor c o n t i m p o r a n i .

A r fi di o b s e r v a t câ t eva l ipsur i , ca de p i ldă p u ţ i n u l spa ţ iu aco rda t lu i P â i " v a n , s au t e a t r u l u i r o m â n e s c , o în ţ e l e ­ge re d o a r p a r ţ i a l ă a r o m a n u l u i r o m â ­nesc ca re p e n t r u d. M u n t e a n u a r e ma i p u ţ i n ca l i t ă ţ i e sen ţ i a le şi m a i m u l t cali­t ă ţ i de a doua m â n ă .

T o a t e aces tea s u n t însă n e î n s e m n a t e fa ţă de m e r i t e l e opere i .

R e m a r c a b i l ă d in p u n c t de v e d e r e l i te­r a r ca şi d in p u n c t de v e d e r e şti inţific, l u c r a r e a d-lui B. M u n t e a n u es te d in t r e acelea ca re m a r c h e a z ă o da t ă în evolu­ţ ia unei cu l tu r i .

6 August 193 8 UNIVERSUL LITERAR 3

V e n i a m p e î n s e r a t e eu I la-r ie , de la u n loc d a casă p e c a r e r u d e n i a m e a v o ­

ia să - l c u m p e r e . S t ă r u i s e s ă v ă d şi eu locu l acela şi m a i a les g răd ina şi să- i s p u n la cât o p re ţuesc . Locu l e r a pus t iu , pe -o uliţă d e p a r t e . D in n e a m u l M u ­reşeni lor , ca r i îşi a v u r ă va ­tra aici , n u m a i r ă m ă s e s e decâ t un s t r ă n e p o t , şi aces ta o m bă­t rân a c u m , r ă m a s n e î n s u r a t .

~ Din casa v e c h e de od in ioa ră de oare-mi a d u c e a m şi e u a m i n t e , nu m a i r ă m ă s e s e nici u r m ă . Locul îm i p lăcu , şi m a i a les g r ă d i n a . Era m a i m a r e de u n j u g ă r , cu o p r u n i ş t e ca p ă d u r e a . Ma i e r a u p a t r u n u c i u r i a ş i î n fund şi l a i n t r a r e m e r i şi peri , ' car i n u p ă r e a u un soiu p r e a a les .

I - a m f ă g ă d u i t lui I l a r i e că j u m ă t a t e d in p r e ţ îl d a u eu, d a r el nu p ă r u b u c u r o s .

— M u l ţ u m e s c , b ă d i ţ ă Vasi l ie , da r a m ban i i . I -am s t r â n s p e ' n -cetul şi i -am p u s de -o p a r t e . V o i a m n u m a i să vezi şi d u m n e a t a locul. A ş v r e a să a j u n g ă i a r în m â n a n e a m u l u i n o s t r u .

— P ă i c u m ? Aici ş t iu că a fost v a t r a M u r e ş e n i l o r . — Aşa es te! D u m n e a t a , b ă d i ţ u l m e u , î ţ i ve i fi u i t a t că b u ­

nica f i ' e r t a t e i n e v e s t e a me le , e r a o fa tă de-a M u r ă ş e a n u l u i . Şi, m 'am gând i t , să n u a j u n g ă p e m â i n i s t r ă i n e . A m t r e i n e p o ţ i p â n ' acum, şi n e v a m a i da D u m n e z e u . E u n loc d e c a s ă b u n .

Cu u n e l e ind ica ţ i i d a t e d e I la r ie , î m i aduse i şi eu a m i n t e de în rud i r ea aceea .

— Dacă- i aşa, d a u eu to ţ i b a n i i I la r ie , şi t e rog să n u t e î m ­potr iveş t i . D u p ă câ te ş t iu , e u t e - a m cunoscu t cu r ăposa t a . Ş t i i cât de m u l t a m p r e ţ u i t - o .

— Ş t iu băd i ţ ă Vas i l i e" , r ă s p u n s e r u d e n i a m e a cu g lasu l î n ­duioşat . „Da ' , să n u t e supe r i , n u po t p r i m i c ins tea . V r e a u să- l cumpăr cu b a n i i mei , m ' a m g â n d i t p r e a m u l t la t â r g u l ăs ta . . Ş i - m i mai p a r e c ă fac u n l u c r u d e ca re se va b u c u r a şi Vironica , acolo unde va fi. Şi aşa, r a r îm i m a i a d u c a m i n t e de ea, p ă c ă t o s u l de mine. I n c u r t e a ş i g r ă d i n a aceea a copi lăr i t ea, la moşi i săi , că păr in ţ i i îi m u r i r ă c â n d e r a ea ab ia de-o şch ioapă .

N ' a m m a i s t ă ru i t . î n ţ e l e g e a m că o m u l avea d r e p t a t e . Mă g â n d e a m ce a l t a ju to r i -aş p u t e a da, c â n d îmi aduse i a m i n t e că Io -niţă, fec ioru l lui , se p l â n g e a că l e - a r m a i t r e b u i o p e r e c h e d e boi p e n t r u a p u t e a l u c r a b i n e moş ia ce c reş t ea c ' u n j u g ă r - d o u ă , a-p roape în f iecare an .

I - a m spus r u d e n i e i m e l e h o t ă r â r e a , şi el fu foa r t e b u c u r o s . — I n i a ' s ea r ă t r e b u e să b e m d o u ă a d ă l m a ş u r i , b ă d i ţ ă V a ­

silie. A m în p i v n i ţ ă v in d e cinci ani , n e î n c e p u t . — II v o m gus ta , dacă va a ju t a D u m n e z e u " , zic eu, vesel ,

scăpat de sa rc ina ce m ă apăsa m e r e u de la re fuzu l lu i I l a r i e cu lo­cul de casă.

V e n i a m înce t p e d r u m u l p l in d e praf, p o v e s t i n d d e s p r e lu­cruri şi o a m e n i de d e m u l t . S o a r e l e asf inţ ise , l u n e c â n d încet d in pânza de s â n g e ce s e ţ e suse deasă la apus .

— Tot a sece tă s ' a ra tă , b ă d i ţ ă VasiHe. Şi ce l ipsă m a r e e s t e de-o p loa ie ca re să ţ i nă două zile.

— A c u m e v r e m e a că ldur i lo r , I l a r ie . S u n t e m în m i e z u l ver i i . — Ba eu tot aş c r e d e că n ' a r s t r i ca să facă m â n e p ă r i n t e l e o

slujbă d e p loa ie . E r a S â m b ă t ă sea ra , şi p e la po r t i ţ e , pe l av i ţ e sau bu tuc i , r ă s ă ­

rea ici şi colo câ te u n b ă t r â n , p r i v i n d cu ochii î m p ă i e n j e n i ţ i în zare.

L a a t r e i a po r t i ţ ă , în vec in i cu noi , s e r id ică u n m o ş n e g u ţ , cu capul gol, c u p l e t e a lbe , şi î n c e p u să-şi facă cruci ; d in c lopo tn i ţ ă porni î n t r e c e r e a a r m o n i o a s ă a c lopote lor .

Se opr i şi I la r ie , îş i r id ică pă l ă r i a , şi 'şi făcu c ruce . — B u n ă sea ra , d iece ! zise el apoi p r i v i n d sp re m o ş n e g u ţ u l

care s e înch ina . — M u l ţ ă m i m d u m i t a l e ! A ţ i m a i fost p r i n sat ? — Mai ! D a ' p e u n d e ai fost că n u t e - a m m a i zăr i t de m u l t ? •—• U n d e să fiu, u n d e e locul b ă t r â n i l o r . A m tuş i t şi a m g e m u t

pe v a t r ă o s ă p t ă m â n ă înche ia tă . Da ' , m u l ţ ă m i t ă lu i D u m n e z e u , acum m ă s imt b i n e iar .

I l a r ie se opr i se î n t o a r s e sp r e o m şi zise. — Noi b e m d iseaă u n a d ă l m a ş . N 'a i ven i t şi d u m n e a t a să

ne ţ i i de u r â t , d iece Nicod ime? — D o a r ' n u va fi d iacu l Nicod im? î n t r e b eu u imi t . —- Ba ch i a r el, b ă d i ţ ă Vasi l ie . N u - l m a i cunoş t i ! Nici n u - i

mirare . A scăzu t şi s'a zbâ rc i t ca u n b u r d u f din ca re ai scos brânza.

Diacul z â m b i în z b â r c i t u r i l e feţi i . — De-acum, p o a t e la v r ' u n a d ă l m a ş , că la n u n ţ i şi la p o m e ­

ni n u m ă m a i c h e a m ă n i m e . Da ' n u g lumeş t i , vec ine I la r ie? — N u g lumesc . U i t e cu d u m n e a l u i , cu b ă d i ţ a Vasi l ie a m fă­

cut u n t â r g . B ă t r â n u l cl ipi , s e u i t ă p r i n t r e g e n e : — C u m ? E d o m n u l ? O h o d e m u l t n u ai m a i da t p e la noi ! — De m u l t , d iece ! — N u t e -a ş m a i fi cunoscu t ! He i ! Aşa- i l u m e a as ta! Ea

fuge îna in t e , i a r no i o l u ă m î n d ă r ă p t de la o v reme. . . . Apoi , o să viu şi eu I la r ie , dacă ai u n r a c h i u d e d ro jde . Şt i i tu , că de -o v r e ­me, n u m a i îs p r i e t e n cu v i n u l .

— C u m să n u a v e m , d iece ! — Şi o l eacă de b r â n z ă , cu p i t ă moa le . — Es te ! O să t r i m i t eu p e D ă n u ţ d u p ă d u m n e a t a când v a fi

gata masa . Acasă I l a r i e îşi văzu d e t r e b i p r i n c ă m a r ă , p r i n p ivn i ţ ă . T i ­

nerii e r a u l a s e c e r e şi încă n u v e n i s e r ă . E u t r e c u i în g r ă d i n ă sub t n u c . D in sălci i î ncepu să ad i e ră­

coarea... Diacu l N i c o d i m ! El să fie ? E r a u n a d in î n t â i e l e m e l e a m i n t i r i d in copi lă r ie . E r a u n o m

mijlociu, cu p ă r u l c a s t a n i u , l u n g şi r ă t e z a t n u m a i la ceafă, cu obrazii p l in i şi r u m e n i ca d o u ă p i t i şoare , şi cu u n p â n t e c e p e ca re se bol tea cămaşa a lbă l a rgă . N u l -am v ă z u t p u r t â n d şe rpa r .

Mi-1 a m i n t e s c c â n t â n d la no i în casă, în c a m e r a d ina in t e . M a ­sa era a ş t e r n u t ă f rumos , cu o m ă s ă r i ţ ă a lbă . P e m a s ă era o cruce , un m ă n u n c h i u de busu ioc , u n b l id m a r e cu apă, şi două sfeşnice

d e a r a m ă cu l u m â n ă r i ap r i n se . P r e o t u l s t ă t ea la mi j loc

cu p a t r a f i r u l d u p ă cap, la d r e a p t a lui e ra diacul , la s t â n g a a l t om, m a i b ă t r â n , s l a b c a r e ţ i nea în m â n ă că­de ln i ţ a .

P â n ă n u se î ncepuse s lu jba , a m p r i v i t d e a p r o a p e căde ln i ţ a a f u m a t ă a m p u s m â n a p e l ă n ţ i ş o a r e l e g a l b e ­ne , u n d e n u e r a u a fuma te , şi m ' a m m i n u n a t d e l uc ru l n e m a i v ă z u t p â n ă a tunc i . O-m u l scoase d in c u p t o r jar , şi

u m b l a cu d e g e t u l p r i n el ca p r i n t ăc iun i . Apoi , d i n t r ' o h â r t i e ga lbenă , moto to l i t ă , scoase n i ş t e b u b u r e z e t a r i

şi le puse p e j a r . I n a d t ă a m cunoscu t , d u p ă m i r e a s m ă că-i t ă m â i e . Şi bunica p u n e a j a r î n t r ' u n a c o p e r ă m â n t mic de oală, şi a f u m a casa c u t ă m â i e , c â n d se d e s l ă n ţ u i a f u r t u n a . î m i p l ă c e a mi rosu l .

D I A C U L D a r c â n d î ncepu să cân t e d iacul , îmi u i ta i d e căde ln i ţă ,

şi m ' a m făcut n u m a i u rech i . C â n t a o m u l acela, c u m n ' a m m a i auzi t c â n t â n d , şi d in c â n d în c â n d i se î nă l ţ a cămaşa bo l t i t ă de pe p â n t e c e .

N u a m ţ i n u t m i n t e n i m i c d in ace le c â n t ă r i b iser iceş t i , că s o r b e a m n u m a i me lod ia .

B u n i c a făcea de p a t r u or i pe a n feş tanie , în cele p a t r u p o ­s t u r i şi d iacul e r a t o t d e a u n a ne l ips i t la d r e a p t a p r e o t u l u i .

D u p ă s lu jbă m a s a se u m p l e a ou de-a le mâncă r i i , cu p ă h ă r e l e , i a r ia mi j loc o cană v e r d e cu vin.

D iacu l n ' a ş t e p t a să ş adă la m a s ă ci cât ce i s p r ă v e a cu s lu jba , s ' apuca de înful ica t d in p ic ioa re . L u a cu t re i d e g e t e d in b l idu l cu b r â n z ă şi a r u n c a în gu ră , d e a s e m e n e a şi b u c ă ţ e l e l e d e p â i n e . M u l t m ă m i r a m c u m n i m e r e a t o t d e a u n a . C â n d m â n c a p le scănea d in buze , p ă r â n d că şi le suge m e r e u , c u m n u auz i sem decâ t la purce i .

Apo i î ncepea să u m p l e şi s ă dea p e s t e cap p ă h ă r e l u l cu vin . N u m a i a t u n c i a j u n g e a b u n i c a să a d u c ă b l idu l cu z e a m ă la

masă , şi p ă r i n t e l e , d iacu l , c răznicul , moşu l , t a t a şi u n e o r i şi bu ­nica ş edeau l a m a s ă .

D iacu l n u se m a i s ă t u r a n ic i d e m â n c a t n ic i d e b ă u t . De la o v r e m e î n c e p e a u să- i cu rgă sudor i l e p e obra j i . Apo i d u p ă a l t ă v r e ­m e n u se m a i u i t a la b l ide , ci n u m a i la p a h a r , şi î ncepea să cân t e .

î n t â i c â n t ă r i b iser iceş t i . B u n i c a î l ascu l ta , d e l â n g ă uşe , cu b r a ţ e l e î nc ruc i şa t e .

Apoi se aprop ia , l u a şi e a u n p a h a r şi î nch ina : — D u m n e z e u să - ţ i ţ i nă d a r u l , d iace ! zicea ea şi-şi m u i a bu ­

zele în v in . Toţ i ai noş t r i i u b e a u cân tecu l , şi cel b iser icesc şi ce l lumesc ,

Bună seara, diece..

Veniam încet pe drumul plin de praf...

d a r m i s e p a r e că t a t a m a i m u l t ca to ţ i . Căci el î l î n d e m n a m e ­r e u p e diac să m a i cân te . Şi t o t el s t ă r u i a p e l â n g ă p r e o t să mai r ă m â n ă , de câ teo r i aces ta se ridica s ă p lece .

C r e d că de l a d iacu l Nicod im a î n v ă ţ a t t a t a m u l t e cân tece , p e car i le cân t a u n e o r i l â n g ă u n p a h a r d e vin, c â n d v e n i a u pe la no i ruden i i l e .

Mie m i - a u r ă m a s în m i n t e , d i n v r e m e a aceea m u l t e d i n cân­tece le l u m e ş t i a le d iacu lu i . E r a u , c u m a m în ţ e l e s m a i tâ rz iu , m a r ş u r i şi r o m a n ţ e cari se c â n t a u p e v r e m e a aceea în p ă t u r a in ­t e l ec tua l ă de la noi . D e u n d e l e v a fi î n v ă ţ a t d iacu l n u şt iu, căci p r e o t u l n u e r a c â n t ă r e ţ , i a r dască lu l de p e a t u n c i n u era m a i în­v ă ţ a t ca Nicod im.

De la p r â n z u r i l e acelea ce u r m a u feş tani i le , m i - a u r ă m a s în m i n t e şi cuv in t e l e şi m e l o d i a d i n :

„Ostile s t a u f a ţ ă ' n fa ţă S t r â n s e 'n c â m p u l de r ăzbo iu '

M i - a d u c a m i n t e că îm i b ă t e a capu l să î n ţ e l e g oe-s „ostile" şi chiar „ fa ţă 'n fa ţă" . Nici „ r ă z b o i u " n u ş t i a m ce v r e a să zică. D a r m e l o d i a îmi r ă m a s e i n t i p ă r i t ă , c u cuv in t e cu tot , p â n ă a m în­cepu t a p r i cepe .

î m i p lăcu , de la începu t , m a i a l e s :

„ T r e i cu lor i cunosc p e l u m e Ce le ţ i n d e - u n s fân t odor S u n t cu lor i de -un vech i r e n u m e , S u v e n i r d e - u n b r a v p o p o r " .

C u v i n t e l e d in t e x t e r a u şi m a i ne în ţ e l e se , da r d iacul , cu g la­sul lu i d e ba r i t on , le făcea c la re , r ă s u n ă t o a r e , de p a r c ă p r i c e ­p e a m to tu l .

Mai u ş o r a m în ţ e l e s d e l a î n c e p u t c â n t a r e a :

„ D r u m bun , d r u m bun , t oba b a t e D r u m b u n , f ra ţ i r o m â n i Cu sacu l , cu sacu l p e spa t e Cu a r m e l e ' n mâni . . .

In r ăcoa rea ce se lăsa în g r ă d i n ă îmi î n v i a r ă aces te a m i n t i r i d in î n t â i a copi lăr ie , în l e g ă t u r ă cu d i acu l Nicodim.. . . Dac 'o fi ăs ta de a c u m ! E u nu- l ş t iu d e c â t p e cel de -a tunc i !

î m i a d u c a m i n t e c â t de î m b ă r b ă t a t a m fost când m ' a u d u s î n ­tâ i la b i se r ică şi d in s t r a n ă l - am auz i t c â n t â n d tot p e el ! P ă r e a că nuni m a i o l u m e ch ia r a şa d e s t r ă i n ă , c u m m i s'a p ă r u t la în­ceput .

Şi l - a m r e c u n o s c u t n u n u m a i d u p ă glas, ci şi d u p ă cămaşa albă, î n v r ă s t a t ă cu d u n g i a l b ă s t r u i , c a r e i se bo l t ea p e p â n t e c e . A m b ă g a t d e s e a m ă cu b u c u r i e şi c u u n fel d e m â n d r i e că d iacul s t ă t ea c a m s t r â m t o r a t î n s t r a n ă , d i n p r i c i n a r o t u n z i m i i de s u b cămaşe .

Mai măr i şo r , m i - a d u c a m i n t e că t a t a l - aducea în c a m e r a d i ­n a i n t e u n e o r i ş i f ă r ă feş tan ie . Sco tea v i n d in p i v n i ţ ă şi-1 p u n e a p e d iac să cân te .

Diacu l n u cân t a p â n ă n u se s ă t u r a de b r â n z ă şi n u se golea în t â i a cană.

U n e o r i e r a u m a i m u l ţ i la m a s ă , şi eu, în c a m e r a vec ină , cu bunica , a d o r m i a m în cân tece le lor .

B u n i c a z icea u n e o r i : —• A c u m s 'or m a i p u t e a duce şi la cu l ca re ! " D a r ascu l ta şi

ea, cu u r e c h e a în t insă , ca şi m i n e .

— M a r e , b ă d i ţ u l m e u , d a r cân t ecu l n u i - a r fi s t r i c a t n imic . Ma i e ra însă şi u n sac fă ră fund! Nic i -oda tă n u era s ă tu l d e m â n ­ca re şi de b ă u t u r ă . As tea l-au d a t ga ta ! N u n ţ i l e , pomen i l e , feş­tan i i le .

— Pă i , dacă-i mese r i a lui , as ta!

— Mese r i a e c u m ţi-o faci. Că şi p ă r i n t e l e u m b l a cu el p e la toa te , ş i iată-1 în p u t e r i încă, deşi s u n t c a m de-o v r â s t ă . Diacul a bol i t doi an i p e pa t . i n v r e m e a as ta a a juns n u m a i o u m b r ă , c u m l-ai văzu t . S a t u l a t r e b u i t să p u n ă d iac n o u în s t r a n ă . De-o j u m ă t a t ' de a n e m a i b ine , d a r ce folos ! Să t e scoli din m o r ţ i la şap tezec i şi cinci d e ani , nu - i m a i nici o bucur ie . . .

P â n ' a m sosit î n c u r t e d iacul Nicod im e ra acolo. îş i pusese ochelar i i , şi ş e d e a p e lav i ţă , l ângă masă . Câr ja ş i -o r ă z i m a s e de masă .

î m p o t r i v a obice iu lu i său, se î n t i n se î n t â i la b ă u t u r ă , apoi la m â n c a r e .

— Da. E d ro jd i e c u r a t ă ! Zise el, d u p ă ce s u p s e al t r e i l ea pă­h ă r e l . L a p u ţ i n e g a z d e d in z iua d e azi m a i po ţ i afla. Câ t d e s p r e c r i jmă! D e când s u n t c r i jma r i m ă r g i n e n i i ăşt ia, s u n t m a i ră i ca j idovul . L a Gh ida l i aflai t o t d e a u n a o d ro jd ie c u r a t ă . O p ă s t r a el p e n t r u u n e l e feţe!

Din b r â n z ă abia î m b u c ă de câ t eva ori . O mor fo lea înce t în ginjei cu p â n e moa le .

— N u ş t iu ce să fie că n u m a i a m poftă d e m â n c a r e ! M a i d e mul t , şi dacă n u a v e a m , d u p ă o d ro jd ie , s e t r ezea ca în l up .

— Ani i , diece, zise I l a r ie . — B a io c r e d că boala a i a de doi an i . C ine-a c rezu t că m ă

m a i scol! M'a top i t c u m s e t o p e ş t e v i ezu r i l e i a r n a . Da ' î n c ' u n p ă h ă r e l de ă s t a tot oiu m a i lua .

Noi î n c h i n ă m cu vin, el ou d ro jd ie . Şi încă de m a i m u l t e o r i ca noi, în v r e m e ce p r iv i re le - i î nv io rau , ba ş i z b â r c i t u r i l e o b r a z u l u i p a r c ă se m a i î n t i n d e a u ş i e r a u m a i p u ţ i n e .

I -am a r ă t a t cât de b i n e - m i p a r e că l -am m a i văzut , şi i - am spus c u m îl ţ in m i n t e decând e r a m mic , şi ven i a la feş tani i , la bun ica .

— Ehei , c r e ş t i ne ca bun i ca d u m i t a l e , n u m a i s u n t azi, d o m ­n u l e Vasi le . C ine m a i ş t i e o m e n i azi p e p r e o t şi p e 'diac ca d u m n e a i e i ?

— C â n t a i f rumos , d iece N icod ime şi la feş tan i i şi în b iser ică . — H m ! C â n t a m că a v e a m d e u n d e ! N u e r a m sac gol ca azi.

I a r d iacul , că ş t i i d u m n e a t a , zise I la r ie , dacă n ' o fi b i n e h r ă n i t , n u p o a t e v i e r su l c u m se cade, ch ia r dacă a r avea g las bun . C o d a t ă se h h o d e ş t e p e d i n l ă u n t r u , i se desch id d e s e r t u r i l e d i n el, şi-1 s u ­g r u m ă d e g r u m a z . Glasul , ca şi o m u l t r e b u i e să a ibă p e ce să od ihn i p e ce să ş a d ă .

— Ş t i a i ş i m u l t e c ân t ece lumeş t i , d e la oraş . M ' a m to t î n ­t r e b a t eu d e u n d e le-a i î n v ă ţ a t ?

— Ş t i a m ş i l e m a i ş t i u ş i - a c u m p e toa te . B a şi a l t e le nouă . De u n d e să l e ' nvă ţ ? D a c ă a i u r e c h e b u n ă , e des tu l să s ta i în oraş , î n t r ' o n o a p t e , c u d o m n i la masă , ş i t oa t e le înve ţ i .

A p o i e u când m e r g e a m l a oraş , t r ă g e a m de obiceiu la b i r t u l n u m i t al „pop i lo r " . Că acolo, se a d u n ă , în zi de t â r g d e s ă p t ă m â n ă , toa tă p o p i m e a d in j u r . Şi î n t r e ei s e află t o t d e a u n a c â n t ă r e ţ i b u n i car i ş t iu t oa t e cân tec i l e r o m â n e ş t i ce es în l u m e . E u le c â n t a m „ l u m i n ă t o a r e " ş i „podoh i i " b iser iceş t i , c u m n u m a i e u le m a i ş t iu , ia r ei m ă î n v ă ţ a u ce n u ş t i a m eu. P o p ă ca p ă r i n t e l e nos t , f ă ră da­ru l c ân t ă r i i p u ţ i n i sunt . . . He i ! D a r a c u m toa te - s t r e c u t e .

— O să t e m a i î n t r ă m e z i , şi i a r v e i p u t e a cân ta . D u p ' o boală de doi a n i n u - i m i r a r e c ă a s lăb i t g lasu l ! — zic eu .

— P â n ă - i cucu ' , d o m n u l e Vasi le , su sp ină el... Sacu l ăs ta gol nu- l m a i u m p l e n i m e . Şi f ă r ă t e m e l i e n u se p o a t e face n imic .

D iacu l p r i v i cu m â h n i r e la t r u p u l s ău nepu t inc ios . Apoi m a i d ă d u u n p ă h ă r e l p e s t e cap .

V o r b i r ă m , to t î n c h i n â n d , d e v r e m i l e t r e c u t e . B ă u r ă m p e n t r u od ihna c e l o r ado rmi ţ i . . D e o d a t ă d i acu l p ă r u că-şi a d u c e a m i n t e de ceva.

— Zi, e u n a d ă l m a ş ! D a r ce-a ţ i c u m p ă r a t ? I l a r i e v e s e l şi p l in de vo rbă , îi s p u s e că el a c u m p ă r a t u n

loc de casă, i a r eu a m v â n d u t o p e r e c h e d e boi . Şi-i l ă m u r i cu dea-m ă n u n t u l când văzu că d iacu l n ' a în ţ e l e s .

— Şi s p u i că v a t r a M u r ă ş e n i l o r a a juns în m â n a voas t r ă ? T a r e m ă b u c u r , v e c i n e I la r ie . S 'o odihni , deacum, m a i l in i ş t i t ă şi r ă p o s a t a b u n i c ă - t a ! A v e n i t a v e r e a i a ră ş i la m a t c ă ! Şi încă la u n n e a m ca re n u m a i dă d i n m â n ă ce-a agonis i t oda tă . T a r e m ă b u c u r ! E r a o c reş t ină b u n ă şi d u m n e a e i . E u a m a p u c a t - o încă î n p u t e r e . N u e r a D u m i n i c ă să n ' a d u c ă t r a i s t a ei v ă r g a t ă cu n e g r u , cu p r e s c u r i la b iser ică .

I l a r i e se b u c u r ă , şi u m p l u i a r p ă h ă r e l e . Diacu l înch i se l i n p leoape le , se r ă z i m ă d e spă t eaza scaunu lu i ,

şi de -oda tă se auz i u n m u r m u r hodorog i t . Apo i se a u z i r ă vorbe le , o d a t ă cu c r e ş t e r ea g l a su lu i :

„ U n d e u m b r e a z ă d a r u l t ău , Miha i l é A r h a n g h e l e , de-acolo se a l u n g ă p u t e r e a d iavolu lu i . . . " .

E r a c â n t a r e a dela r i d i ca rea p a r a s t a s u l u i . O c u n o ş t e a m şi eu de m u l t . D a r n u m a i e r a n ic i r u i n a g l a su lu i d e od in ioa ră ! E ra m a i m u l t o cascadă d e tusă ce h â r â e în p iep t .

— A m î n c e p u t p r e a jos ! zise el op r indu- se şi î n c e p â n d în­d a t ă ' m a i sus .

D a r n ic i aşa n u m e r g e a . — N ' a m m a i c â n t a t d e m u l t " zise el ca d e desv inovă ţ i r e .

Şi fă ră să - l r o a g e n i m e , înce rcă d i fe r i te cân tece şi b iser iceş t i , şi l umeş t i . I n l in i ş tea î n se ră r i i g lasul r u p t , hodorogi t , se î nă l ţ a ca o p r o f a n a r e .

î m i s imţ i i i n i m a s t r ânsă . S e î n t r i s t a şi I l a r i e deşi m a i î n a ­i n t e e r a t a r e vese l şi p l i n de e n t u z i a s m . A m â n d o i b ă u r ă m d e ­s tu l v in .

Nic i u n u l n u c u t e z a m să-l o p r i m . E l înce rca to t a l t e cân­tece , şi p u n e a s t r ă d u i n ţ e to t m a i m a r i . î ş i s ch imba pozi ţ ia pe scaun , îşi d r e g e a g lasu l î n a i n t e de-a începe .

D a r cân t ecu l e ra tot m a i nef i resc , şi r ă n e a p a r c ă ae ­r u l r ăcor i t a cum. D in s fo r ţă ­r i le to t m a i în t e ţ i t e , de -oda tă îi s căpă cu t o t u l c â r m a g la ­su lu i , şi se auzi u n fel de ho rcă i t pus t i u .

Câne le , d e s u b ga rd , înce­p u să u r l e .

N icod im t ă c u de-oda tă . Se ridică, m a i b ă u u n p ă h ă ­re l şi l u â n d u - ş i câr ja zise:

— D e - a c u m sapa şi lopa­ta! Nic i la adăfmaşe n u m a i s u n t b u n . N o a p t e b u n ă ! "

Ş i nu- l m a i p u t u r ă m face să m a i r ă m â n ă , cu toa te r u g ă m i n ţ i l e . De-acum sapa şi lopata..

I l a r ie . A m t r i m i s d u p ă diacu ' , b ă d i ţ ă Vasi l ie , auzi i g lasu l lu i

— T o c m a i la el m ă g â n d e a m şi eu. A fost u n m a r e c â n t ă r e ţ !

D e al tfel , r u g ă m i n t e a e ra n u m a i de la g u r ă . In p i ep t m i se opr i u r l e t u l c âne lu i . C r e d că şi lu i I larie. . . . Nici d e noi n u ma i e ra d e p a r t e s a p a ş i lopa ta .

UNIVERSUL LITERAR 6 August 1938

^Umifâ ca iar6a

Umilă ca iarba. Dulce ca strugurele, Cu frica oamenilor şi-a Domnului. Printre casele şi grădinile mici Ale Nazaretului creşteai. Oi micuţă Marie

Vrabia, prinsă strâns In pumnul copilului, Nu palpita nicicând atât Cât tremurai tu, turturică. Pe când spre altarul sfânt îndreptai ochii frumoşi.

Gânduri în zori Deschise pe drumul lui Dumnezeu' Dincolo de norii dc argint, Printre şiruri de îngeri plecaţi. Dusă de vânt căutător. Rătăcea inima ta cucernică.

Din jarul de veghe Stârneai flacără rumenă ; Apoi alergai la fântână. Apoi mădnai grâul, Purpură torceai şi lână ; Ostenită nu era vrednica-ţi mână.

Din volumul : „La Madre di Gesù"

de ANGIOLO SILVIO NO VARO

Ca mărgăritarul în scoică Străluceai în casă, o! fiică A lui Ioachim şi-a Anei. Şi supusă ca trestia Erai, şi bună ca mana.

Când brotăceii cântau In şanţuri, spre seară, urcai în vârful Acoperişului. De dincolo de €armel Soarele pârjolea seninul • Apoi se'ntuneca, şi prima stea încânta sânul văzduhului.

Un sfânt avânt, Un dor de-a plăcea Cerului O arzătoare voinţă de bine, O nevoe de a te destrăma în iubire, De-a te mistui în dragoste şi râvnă Iti sleiau vinele

Vânt rece cobora din zăpezile Hormonului şi scutura bătrânii mă'

slini Coborai să-ţi săruţi mama: Pe pătuţ te întindeai Şi, îmbrăţişată 'n gândul Domnului. In trecerea vântului adormeai.

tradus din italieneşte de ARISTIA BENCHE

LUMINA Ştergare de nădejdi, verzi ea otava, Flutură peste sate, gătesc ogrăzile ; Alte dimineţi , alte balade Işi răstoarnă lângă vetre căzile.

Ţăranii duc pe umeri veac nou, Gândul li-i clar cum apa'n ciutură ; In urma lor, prunii bătrâni De prea mul t rod somnul şi-1 scutură.

Crengi de lumină î n miez de odihnă. Fruntea caldă nu mai e pământeană.

Prietene trist, prietene mort — Belşugul înfloreşte lacrimi sub geană..

C. MUNTEANU

V A N G O G H „JjDi je am mi t que pemare

inllassiaiblement pour apprendre a. peindre, pour acquérir de so­lides principes suir la couleur etc., sans laisser beaucoup de plaice à diauitres préoccuptions". V. Viani Gogh.

(Fragment diniftrf'o scrisoare către Théo.

Ce n u s'a scr is d e s p r e V i n c e n t Van Gogh ? P u ţ i n e v ie ţ i au da t n a ş t e r e a t â t o r l egende , p u ţ i n e au fost ex ­p loa t a t e ma i vas t şi m a i d ive r s . Li ­te ra ţ i , filosofi, es te ţ i (mai ales !) îm­b u i b a ţ i şi i n s t a l a ţ i comod în fotolii moi, au da t d r u m u l la toa te r ob ine ­te le e rud i ţ i e i lor, când l ac r imogene , când doc tora le . O ca r t e a p ă r u t ă de cu rând , „ C o r e s p o n d e n ţ a l u i V incen t V a n G o g h cu f ra t e l e său T h é o " lă­m u r e ş t e p e n t r u t o t d e a u n a ex i s t en ţ a n e b u n u l u i genia l , m u l t m a i b ine de­cât „ c u l t u r a l i i " cu mis iun i şi d e t a ­şă r i r en t ab i l e şi car i cu 40 de ani î n ­t â r z i e r e profesează e x - c a t h e d r a „ne ­l in iş tea i n t e r i o a r ă " şi a l t e „ango i s se" .

C a r t e a n u es te înso ţ i t ă — d in fe­r i c i re — decâ t de o s c u r t ă no t i ţ ă b io ­graf ică . Res tu l , n u m e r o a s e scr isor i car i s u n t to t a t â t e a zile de v ia ţ ă d in care se d e s p r i n d e evoca to r l u p t a u-r iaşă , fără răgaz , a u n u i a din ce i m a i m a r i p ic tor i . G r e u t ă ţ i l e mese r i e i în sine, se tea lui nes fâ r ş i t ă de o r ig ina ­l i ta te , ch inu r i l e şi bucu r i i l e d e fie­ca re zi s u n t închise în aces te scrisori c ă t r e b u n u l său f ra te .

D i n t r e cei da to r i impre s ion i smu lu i , V incen t V a n G o g h e cel m a i or igi­n a l cel m a i p u r , dacă C é z a n n e n ' a m u ş c a t d in p l in din m ă r u l i sp i t i tor al i m p r e s i o n i s m u l u i , dacă G a u g u i n a t r a n s p u s câş t igur i l e lu i u n e i p las t ic i p ropr i i decora t ive , V a n G o g h a îm­p ins p â n ă la m a x i m u m d e e x p r e s i v i ­t a t e î n v ă ţ ă t u r i l e lu i Mone t , P i s s a r o şi ch ia r T o u l o u s e - L a u t r e c . C l ima tu l de a tunc i , a t â t de v i t r e g p e n t r u v ia ţă ca şl p e n t r u or ice î n c e r c a r e de a eşi d in comun , făcuse din c â r c i u m a ce­l e b r u l u i P è r e T a u g u y , un Ioc ales u n d e Cézanne , P i s sa ro , T o u l o u s e -L a u t r e c , G a u g u i n , n e c u n o s c u ţ i încă, se î m b ă r b ă t a u : şi îşi că leau p e r s o n a ­l i ta tea . Aci, în sfârş i t ; V a n G o g h res­p i ra în voe. A v a t a r u r i l e sp i r i tua le , îndoel i le p ă r e a u că au lua t sfârşi t .

I nd i f e r en t de condi ţ ia mize rab i l ă de e x i s t e n ţ ă , s i m ţ e a că se ap rop i e de l u m i n ă că t e a m a d e a fi inu t i l

de PAUL MIRACOVICI

nu-1 va m a i to r tu ra . . . P e n t r u res t . m â n c a r e , culor i , v a găs i el... E de n e ­înch ipu i t câ tă m ize r i e a î n d u r a t V a n Gogh şi câ t de f e lu r i t e e r a u su fe r in ­ţe le lu i . De la decep ţ i i l e d e d ragos te , Lipsa de culor i şi pâ inea , p â n â Ja ba t ­j ocu ra şi i nd i f e r en ţ a c o n t e m p o r a n i ­lor. A p ă t i m i t ea p u ţ i n i a l ţ i i d a r fă ră să a b a n d o n e z e o cl ipă d in g â n d ţ in t a la c a r e t r e b u i a să a jungă şi as ta p â n ă la s fâ r ş i tu l pa t e t i ce i sa le vieţ i . Nici azi V a n Gogh n u e p e depl in , u n a n i m , admi ra t , în ţe les . D o v a d ă s u n t a t â t e a teori i a b s u r d e ce a p r i le ju i t , u n a m a i ba rocă decâ t cea la l t ă . S e p a r e că fa­ta l i t a tea s e î n c ă p ă ţ â n e a z ă a s u p r a a-ces tui a r t i s t , ca o b u n ă p a r t e d in gloria lu i să s t r e z e m e p e ce n u a dori t , n u a v isa t .

Ref lexe le t e m p e r a m e n t u l u i s ă u şi ale boa le i ce-1 m ă c i n a s u n t i n t e r p r e ­ta te de c h i r o m a n ţ i i c r i t i ce i ca o fa­ta l i ta te do r i t ă cu or ice p re ţ . I s 'au a t r i b u i t p r e o c u p ă r i l i teraro-f i losofice iar p i c t u r a sa, socot i tă o concluz ie a une i metaf iz ic i î n n a l t e (na tu ra l , n u n u m a i aşa, p i c t u r ă !...).

Astfel, acest a r t i s t a t â t de a m o r e ­zat de cu loare , a t â t d e pui-, a se rv i t de b e r b e c f i l i s teni lor p e n t r u a s p a r ­ge z idur i l e T rad i ţ i e i şi a fost şi u n m i n u n a t p r i l e j de a t ă ia f i rul în pa ­t ru p e n t r u es te ţ i i improv iza ţ i . V a n Gogh a fost p u r şi s i m p l u u n m a r e pic tor , a iub i t coloarea, l u m i n a cu o pa s iune exa l t a t ă , d e v o r a n t ă , i m e n ­să. Nic i -un p i c t o r n u a d a t coloarea un în ţ e l e s a t â t de p r o f u n d şi de r o ­di tor , n i m e n i p â n ă la el n u a da t a-t â t a exp re s i e şi c o n ţ i n u t l iniei .

î n a i n t e de a t e r m i n a acest ar t icol , d e s p r i n d câ t eva r â n d u r i încă, d in ­t r ' o sc r i soare c ă t r e b u n u l s ău f ra te Théo : roagă p e d. A u r i e r să n u m a i scr ie a r t ico le d e s p r e p i c t u r a mea , spune- i -o c u i n s i s t en ţ ă că în p r i m u l r â n d se înşea lă a s u p r a m e a apoi că r e a l m e n t e s u n t p r e a cufun­da t în m â h n i r e a t m e a ca să pot face faţă publ ic i t ă ţ i i . A face t a b l o u r i m ă d is t rează , d a r dacă a u d v o r b i n d u - s e , m ă face să su fă r m a i m u l t decât c r ede" .

A m ci ta t d inad in s aces te câ t eva r â n d u r i p l i n e de modes t i e . N u a r fi inu t i l să se ş t i e şi la noi cu ce c l imat suf le tesc s'a e l abo ra t u n a d in cele m a i m ă r e ţ e ope re p i c t u r a l e a l e t im­p u l u i m o d e r n . Poa t e , î n t r e două afacer i , un i i din a r t i ş t i i noş t r i v o r ref lecta p u ţ i n a sup ra pub l i c i t ă ţ i i d e ca r e fac u n a t â t de d e g r a d a n t uz.

E s t e t i c ă l i t erară si i s tor i e l i t erară

Dacă p u n e m fa ţă în fa ţă aces te două discipl ine, p e n t r u cea d in tâ i , p r i n for ţa luc rur i lo r , t r e b u e să n e l i m i t ă m la ţ a r a noas t r ă . O Es te t i că l i t e r a ră , ca ş t i in ţă a l i t e ra tu r i i , i n d e p e n d e n t ă de i s to r ia l i ­t e r a r ă şi d e d isc ip l ine le ei ad iacen te , n u ex i s t ă dincolo de h o t a r e l e n o a s t r e , î n t r u c â t aceas tă u n i c i t a t e es te u n t i t lu de g lor ie sau e x a g e r a r e , a t â t d e ob i ş ­nu i t ă la noi ,nu es te u şo r de spus , cu a t â t m a i m u l t cu cât b u n a c r ed in ţ ă a n i m ă n u i n u p o a t e fi p u s ă la îndoia lă . Ma i folosi tor decâ t a da u n r ă s p u n s , care va fi con te s t a t de uni i sau de alţ i i , p o a t e fi a d e s c h i d e p r o b l e m a , a o e x a m i n a cu a t e n ţ i e p e t o a t e fe ţe le ei, l ă s â n d apoi p e f iecare să t r a g ă conclu­ziile care i s e vo r p ă r e a că se i m p u n .

Ce sus ţ ine Es te t i ca l i t e r a r ă ? In p r i ­m u l r â n d , că se poa t e s tab i l i o a n u m i t ă i e r a r h i e a ope re lo r d u p ă v a l o a r e a lor , s t ab i l i t ă cu p rec iz i e la g r a d u l 1, 2, 3, 4.... I n al doi lea r â n d , e x c l u d e de la s t u ­d i e r e t o t ce n u e s t e perfec t , to t ce n u es te d e c r e t a t cu v a l o a r e a de g r a d u l 1. Şi, în al t r e i l ea r ând , că s t u d i e r e a ope­re i t r e b u e să se apl ice n u m a i a s u p r a acesteia , r e n u n ţ â n d la or ice i ncu r s iune în b iograf ia sc r i i to ru lu i , c u r e n t e l e l i t e ­r a r e a le epocei , l i t e r a t u r ă c o m p a r a t ă , e tc .

Să e x a m i n ă m aces te p u n c t e de ve­de re .

In ce p r i v e ş t e s tab i l i rea p rec i să a u-nu i g r a d de va loa re , ea es te a t â t de su­b iec t ivă şi lab i lă , î ncâ t es te impos ib i l să fie va lab i l ă p e n t r u t oa t ă l u m e a . Do­vezi f r ecven te de con t raz ice r i a s u p r a g r a d u l u i va lo r i i sie î n t â lnesc în l i t e r a ­t u r a n o a s t r ă ca în t o a t e l i t e r a tu r i l e , în t i m p u l n o s t r u ca în t oa t e t i m p u r i l e . Niculăiţă Minciună p a r e u n o r a 'U va ­loa re d e g r a d u l 1, a l to ra c u v a l o a r e d e g r a d u l 2. Rătăcire es te , p e n t r u un i i cr i ­t ici estet ici , d e g r a d u l 2, p e n t r u m i n e es te de g r a d u l 3 s au 4.

V iea ţ a veşn ică d e c r e t a t ă a n u m i t o r o-p e r e şi socot i tă oa s e m n u l ind i scu tab i l a l u n e i î na l t e rea l izăr i , a u n e i va lo r i d e g r a d u l 1, es te ea o a r e o r ea l i t a t e? Scrisoarea pierdută, as tăz i o capodope ­ră p e n t r u toa tă l u m e a , va t ră i , m ă c a r în ţ a r a n o a s t r ă o e t e r n i t a t e ? S i g u r nu , d u p ă c u m din Carag ia l e n ü v a m a i fi actual, cu a l t e cuv in t e : contemplabil fără ajutorul istoriei literare, p e s t e o su tă , două d e an i , decâ t Kir Ianulea, La hanul lui Mânjoală, Făclia de Paşti şi, poa te , Năpasta. D in comedi i şi s m i ­ţe , n imic sau n u m a i ace lea al căror fond sa t i r iza t v a pe r s i s t a : D^nul Goe, Vizită, Triumful talentului.. . . V o r t ră i adică, în chip s igur , acelea a că ro r vi-ea ţă n u e l ega tă de r ea l i t ă ţ i t r e că toa re . O ve r i f i ca re a aces tor p r e v i z i u n i o con­s t i t ue r e p r e z e n t a r e a u n o r a s e m e n e a o-p e r e cu v a l o a r e d e g r a d u l 1, în s t r ă i ­n ă t a t e . Pat ima roşie, d e p i ldă , ob ţ ine un m a r e succes, d a r Scrisoarea peirdu-tă, pe ca re azi p u ţ i n i a r ezi ta să э de­c lare s upe r ioa r ă , a fost p r i m i t ă rece a-colo u n d e m o r a v u r i l e pol i t ice n u îngă­d u i a u să i se g u s t e î n t r e a g a savoa re a comiculu i şi a s a t i r e i d in dosul lui .

Să m a i a m i n t e s c a t â t e a o p e r e p r e ţ u ­i te a c u m u n secol sau două ca adevă­r a t e capodopere , de ca re noi n u m a i po­m e n i m decâ t ca d e n i ş t e .curiozităţi l i ­t e r a r e , sau de a t â t e a a l t e l e ignora te , ca re a c u m s u n t p r e ţ u i t e ca cele m a i a-lese p r o d u s e a l e sp i r i tu lu i omenesc?

C â n d a s e m e n e a va r ia ţ i i de p e r s p e c t i ­vă a s u p r a u n e i ope re l i t e r a r e s u n t po ­

sibi le n u n u m a i în d e c u r s u l v r e m u r i l o r , d a r ch i a r în aceeaşi epocă, e s t e l esne de în ţe les cât abso lu t p o a t e avea cla­s if icarea aceas ta în g r a d e de va loa re .

In ce p r i v e ş t e e x c l u d e r e a d in a r ia p r inc ipa l ă d e s t u d i u a tot ce n u es te cu v a l o a r e de g r a d u l 1, l u c r u r i l e s u n t la fel de s imple . L i t e r a t u r a es te o for­m ă de cu l t u r ă , u n f r a g m e n t d in cul­t u r a u n u i popor . N u m a i din capodope ­r e l e l i t e r a tu r i i n ' a m p u t e a r econs t i tu i î n t r e a g ă aceas tă fo rmă de cu l tu ră . S t u ­d i ind n u m a i capodoper i l e , l i t e r a t u r a r o m â n ă d in secolul X I X es te r e p r e z e n ­t a t ă p r i n câ te două , t r e i b u c ă ţ i d in Gr . A l e x a n d r e s c u , C. Negruzz i , A lecsandr i , C reangă , Carag ia le , Coşbuc şi ceva m a i m u l t e d in Eminescu . Es t e pe s t e m ă s u r ă de p u ţ i n ca să n e facem o idee cât de vagă d e s p r e aceas tă l i t e r a t u r ă . Şi, apoi capodope re l e r e p r e z i n t ă e x t r e m e . D u p ă c u m n u poţ i t r a g e o concluzie n u a s u ­p r a c l imei , da r n ic i a s u p r a t e m p e r a ­t u r i i u n u i loc cunoscându - i n u m a i m a ­x i m u l de că ldu ră tot aşa n u - ţ i po ţ i da s e a m a de v iea ţa l i t e r a r ă a une i epoce s t u d i i n d n u m a i capodopere l e ei. I n c h i ­p u l acesta , Es te t i ca l i t e r a r ă n u m a i es­t e o ş t i in ţă a l i t e ra tu r i i , ci u n a a capo­dopere lor , ceea ce e s t e cu t o tu l a l tceva .

In al t r e i l ea r â n d . Es te t ica l i t e r a r ă ce re ca în s t u d i e r e să n u se r e c u r g ă la n i c iun e l e m e n t e x t e r n opere i . In p r i ­m u l m o m e n t p u t e m r e p r o ş a m ă c a r in­consecven ţă aces te i d isc ipl ine . Ut i l i za ­r e a celui m a i b u n t e x t al une i o p e r e l i t e r a r e sau pos ib i l i t a tea d e a a lege în­t r e o v a r i a n t ă şi al ta, de ca re ea n u se l ipseş te ,sunt , de fapt , r e c u n o a ş t e r e a i nd i r ec t ă că, fă ră i s to r i e l i t e r a r ă şi d is­c ipl inele ei a j u t ă t o a r e , nici n u po ţ i p l e ­ca la d r u m u l u n e i ana l ize es te t ice . Şi c ine decâ t tot i s tor ia l i t e r a r ă t e a s igură că n u ex i s tă a l t ă v e r s i u n e a une i o p e r e cu v a l o a r e d e g r a d u l 1, a t u n c i când n u e s t e , , ch ia r dacă nu- ţ i da i s e a m a că-i da to rez i aceas tă p re ţ ioasă s i g u r a n ţ ă .

In a fară de aceas ta însă, p r o b l e m a se m a i p u n e şi al tfel . A m a m i n t i t că s u n t opere , socot i te la u n m o m e n t da t de m a r e va loa re , ca re apoi îşi p i e r d d in s t r ă luc i r e şi azi ÎL se con fe ră g r a d u l 3 s au 4. Ce î n d r e p t ă ţ e ş t e însă orgol iu l cu iva d e a c r ede că azi n u se înşeală , acolo u n d e î na in t ea sa, toţ i s 'au p u t u t înşe la cu m a i m u l t sau cu m a i pu ţ in , şi că p e s t e u n decen iu sau un secol, ce­ea ce dec la ră a c u m cu v a l o a r e de g r a d u l 1 n u va fi deprec ia t? Aceas t ă pos ib i l i ­t a t e d e ş t e a p t ă o deoseb i tă a t e n ţ i e asu­p r a ace lor ope re pe care t i m p u l l e -a d e t r o n a t dela locul de f run t e ce-1 ocu­pau. E o da to r i e deci să e x a m i n e z i t o a ­te a c e s t e opere , să-ţ i da i s e a m a de rea la lor va loa r e şi de cauze le ca re au p r o d u s aceas tă deva lo r i za re . D a r n u se poa t e apleca n i m e n i a s u p r a lor fă ră să facă

de G. O NICOLESCU

un efort de s impa t i e , fă ră să î n t r e p r i n ­dă toa te ce rce t ă r i l e c a r e să înv ieze o> pe ra şi să i-o facă, acum, ac tua l ă ca şi c o n t e m p o r a n u l u i ei, ca să -o p o a t ă con­t emp la . N u m a i d u p ă aces te î n d e l u n g a t e inves t iga ţ i i ,care t oa t e ţ in de i s tor ia li­t e r a r ă şi a s u p r a că ro ra n u es te locul a c u m să insist , s'a cules to t m a t e r i a l u l obiect iv, c a r e apoi, o r ându i t , dă n u n u ­m a i v i ea ţ ă opere i , d a r toa tă p e r s p e c t i ­va pe ca r e o avea a tunc i ,aşa că poa t e fi ana l i za tă şi i n t e r p r e t a t ă d u p ă toa te c r i te r i i le . Astfel , cu a j u t o r u l i s tor ie i l i­t e r a r e , i zbu t im să c u r ă ţ i m de t oa t e e-l e m e n t e l e sub iec t ive un m a t e r i a l fără de care cea m a i m a r e p a r t e d in ope re l e l i t e r a r e a r r ă m â n e s imp le sche le te , t r u ­p u r i m u m i f i c a t e p r i n c a r e s ânge l e v ie­ţii şi al a r t e i n ' a r p u t e a c i rcu la .

S e r ep roşează is tor iei l i t e r a r e că in -t eg rează ope re l e şi scr i i tor i i în c u r e n ­t e l e l i t e r a r e a le epocii, că face l egă tu r i cu a l t e ope re ,cu a l t e l i t e r a t u r i . P o ţ i avea însă o i m a g i n ă cât m a i ap rop ia t ă de a d e v ă r fă ră d i f e ren ţ i e re? Ce es te i n t e g r a r e a în c u r e n t e şi s t ud iu l inf lu­en ţe lo r decâ t u n mi j loc de a scoate câ t mai m u l t în l u m i n ă tocmai no ta de o-r ig ina l i t a t e în fond şi efecte le p ropr i i în fo rmă?

S igur , n u se poa te , d u p ă ce tot m a ­t e r i a l u l a fost a d u n a t şi ope ra p o a t e fi p r i v i t ă p r i n t oa t e p u n c t e l e de v e d e r e , p u n c t u l de v e d e r e p e r s o n a l n e c ă p a l a n d o v a l o a r e m a i m a r e decâ t o r i ca re din cele s t r ă i n e a n t e r i o a r e , s ă n u i n t e r v i n ă în u l t i m ă i n s t a n ţ ă şi o ana l iză a ope ­rei îh s ine . Insă aceas ta t r e b u e să fie ca o i n t e r p r e t a r e a î n t r e g u l u i ma te r i a l , ca u n s u p r e m e x a m e n obiect iv , n u ca o p ă r e r e sub iec t ivă a s u p r a opere i , fără v a l o a r e decâ t fa ţă de m i n e şi în m o ­m e n t u l e n u n ţ ă r i i .

încâ t , dacă c ineva îşi p u n e î n t r eba ­rea câ tă t r ă in ic ie a r e şi acest al t re i lea pos tu l a t al Es te t i ce i l i t e r a re , ca opera să fie s t ud i a t ă n u m a i ea s ingură , d e s ­făcu tă de or ice con t ingen ta , r ă s p u n s u l n u - m i p a r e compl ica t .

Dacă ş t i in ţă î n s e a m n ă cunoaştere, se r id ică î n t r e b a r e a dacă c ineva cunoa­ş te m a i b ine ope ra u n u i scr i i tor c u n o ­scându- i două sau t r e i b u c ă ţ i socot i te cu va loa r e de g r a d u l 1, sau dacă îi u r ­m ă r e ş t e de svo l t a r ea lu i in te lec tua lă , da­că îşi dă s e a m a de u n d e şi c â n d a lua t a n u m i t e idei ca re îi dev in f u n d a m e n t a ­le, cu ce le-a contopi t , cât le-a t r a n s ­f o r m a t şi, t ocma i p r i n aceas ta , oare este r ea la sa no t ă de o r ig ina l i t a t e şi r ea ia sa va loa r e l i t e r a r ă?

S i n g u r u l r ă s p u n s ca r e se p o a t e da la aceas tă î n t r e b a r e , a l ă t u r i de concluzi i le ce se i m p u n la cele două p r o b l e m e dis­c u t a t e m a i î na in t e , a r a t ă l i m p e d e care din cele două disc ipl ine r e p r e z i n t ă m e ­toda cea m a i obiec t ivă şi m a i s igură de a d â n c i r e a l i t e r a tu r i i .

S o m n diafan In panoplia de sub pleoape Când încinseşi săgeţi şi suliţi, Porniră gândurile-mi, — ape, Să-ţi strângă paşii de pe uliţi.

Te văd, aevea, adormită Sub străvezia serii g lugă Atât de albă şi smerită, Că somnul tău îmi pare rugă.

Ghici-vei tu, cu pleoape grele In zori, când ni s'o rupe puntea Că mâna gândurilor me le Ţi-a desmerdat azi noapte fruntea ?

Carte poştală — Aceleiaşi —

Frumoasa mea, când dormi în aşternut, Pe puiul mic de pernă 'ntre dantele, î m i v ine să m'aplec, cu doruri grele, Căpşuna gurii mici să ţi-o sărut.

Pari un copil din basm, u n trandafir, împodobit ev borangic din soare, Cu plete resfirate pe ninsoare, Cu gene smulse dmtr'un patrafir.

Crai Nou ai pus sub buze de aclaz, Şi cum zâmbeşti prin somn îmbujorată, Cobor uşor pe perna fermecată, Şi stau aşa : obraz lângă obraz...

D. IOV

DEM. PASCU

6 August 193 8 UNIVERSUL LITERAR 5

E s t e o ra două . A m p o r n i t d i n sa t la u n u şi m i se p a r e că m e r g e m de c â n d l u m e a . Şi cât m a i a v e m în­

că de m e r s ! C ă r u ţ a ş u l n e - a spus la p l e ­care că, cel m u l t p e s t e cinci ore , n e d ă jos la Ho t in . Că lă to r i a m i - a s u r â s la î n ­ceput, d a r h u r d u c ă t u r i l e că ru ţe i , la ca re se m a i adaogă şi c ă l d u r a g rozavă ce se revarsă în v a l u r i nes fâ r ş i t e a s u p r a noastră, mi-a top i t toa tă b u c u r i a ş i cu­riozi tatea cu ca re p o r n i s e m . Mă u i t la doctor — t o v a r ă ş u l m e u de d r u m . P r i ­veşte î n a i n t e cu ochii p e j u m ă t a t e î n ­chişi. P a r e că n u în ţe l ege n i m i c d in ce­eace vede . C ă l d u r a es te a t â t de apăsă­toare, încâ t n e d e s t r a m ă şi g â n d u r i l e . Leagănul p e ca re s t ă m a r e a r c u r i i e an­chilozate, astfel că p i e t r e l e de p e şo­sea p a r c ă l e s imt c u m se s p a r g în capul meu, când ro ţ i le c ă ru ţ e i t r e c p e s t e ele. Doctorul se î n toa r ce s p r e m i n e şi-mi vorbeşte cu vocea s t insă .

A T A

— E u s u n t de p ă r e r e să n e î n t o a r ­cem... decâ t să m e r g e m încă c inc i ore în cond i ţ iun i l e as tea , p r e f e r să m ă d a u jos d in c ă r u ţ ă şi să m ă culc în l anu l ăsta d e orz, p â n ă diseară. . . .

Orz es te şi pe -o p a r t e şi p e a l t a a şo­selei; îi v e r d e încă ş i -mi î nch ipu i cât de răcoare t r e b u e să fie celui c a r e a r sta acolo. Doc to ru l e s t e u n m a r e i ub i t o r al na tur i i cu. . . u m b r ă , al n a t u r i i l ipsi te de u n s o a r e câ inesc c u m es t e cel d e a-cum; il a p r o b în m i n e , dar. . . tac . Tace şi el , i a r c ă r u ţ a n e d u c e m a i d e p a r t e . Caii ca re n e t r ag , îşi p o a r t ă cu a t â t a in­diferenţă copi tele , încâ t a ş t e p t să se o-prească, d in clipă în clipă. D a r n u se opresc; s u n t m a r i şi p roş t i .

Mă gândesc că dacă aş fi e u în locul lor, de m u l t m ' a ş fi op r i t s u b u m b r a u-nui copac sau la g u r a u n e i fântâni . . .

Un c â i n e a a p ă r u t de n u ş t iu unde , şi a c u m m e r g e p e l â n g ă noi . N u - m i ma i pot s t ă p â n i m i r a r e a , şi-i s t r i g : „ D e u n ­de, şi î nco t ro amice?" . . . I n t e n ţ i a m e a a fost amica lă , d a r t onu l f i ind p r e a s t r i ­dent, câ inele s'a op r i t o cl ipă p e loc şi m'a p r iv i t sper ia t , apoi s'a î n to r s şi a dispărut în l anu l de orz. î m i p a r e r ă u că ne-a p ă r ă s i t ; era , şi el o f i inţă m a i mult î n p u s t i e t a t e a aceas ta p r m ca re călătorim — t re i o a m e n i şi doi cai.

Că ru ţa a p ă r ă s i t şoseaua cu bo lovani şi a apuca t pe u n d r u m de ţ a r ă . De soa­re tot n ' a m scăpat , d a r s d r u n c m ă l u r i l e căruţei s 'au m a i r e d u s . C ă r u ţ a ş u l , ciin plictiseală şi d in p r e a m u l t ă că ldură , s'a apuca t să vo rbească ; în tâ i , s ingur , apoi cu caii şi d u p ă aceea ,cu no i . La început nu-1 a scu l t ăm, d a r el n u s e dă bătut. S'a î n t o r s cu fa ţa s p r e noi şi ne povesteşte d e s p r e v ia ţ a Iui. A lua t -o delà A d a m . N u a u d decât " â t ç o vo rbă , două, fă ră l e g ă t u r ă : „...opt copii... p ă ­rinţi săraci. . . . l u m e rea. . . război . , m a m ă văduvă.." Caii au domol i t pasu l — vor -şi ei să a scu l t e p a r c a ce s p u n e s t ă p â n u l lor. A c u m s 'au opr i t . P a r c ă s'a op r i t toa­tă lumea o d a t ă cu ei. Nu se a u d decât muştele ce roesc p e l ângă noi . P o p a s u l se p r e l u n g e ş t e p r e a m u l t . Cu g r e u t a t e , căruţaşul î n ţ e l ege că t r e b u e să p o r n i m . Caii m e r g m a i r e p e d e acum. C ă r u ţ a ş u l tace un t i m p , apoi îşi re ia f i rul poves­tirii, cu fa ţa î n t o a r s ă d in nou s p r e noi . Vorbeşte, vo rbeş t e , v o r b e ş t e . Caii ia r ciulesc u rech i l e . Au micşo ra t pasu l şi din nou se opresc . U n vârf de bici , t r a s a lene, îi u r n e ş t e d in loc. D a r c ă r u ţ a ş u l vorbeşte m a i d e p a r t e . Caii ia răş i ascul ­tă şi înce t inesc pasu l . M e r g e m ca o co­rabie cu p â n z e l e moar te . . . .

— Mai es te m u l t p â n ă la Hot in? îl întreb p e că ru ţ a ş .

— Vre-o t re izec i şi cinci de k i l o m e ­tri, r ă s p u n d e el, n e p r i c e p â n d de ce îl întreb.

— Ce zici, a j u n g e m până m â i n e di­mineaţă?

El a în ţe les d e d e s u b t u l vorbe i mele şi acum m â n ă caii ceva m a i r epede . D a r mâncărimea de l i m b ă nu- i s lăbeş te . I a r se întoarce cu fa ţa s p r e noi şi n e vor­beşte — de a s t ăda t ă , d e s p r e duşman i i lui din sat . A ş t e p t să v ă d dacă se vor opri caii ia răş i , f i indcă încep să b ă n u e s c ceva. A ş t e p t a r e a m e a n u d u r e a z ă p rea mult, şi ca i i d in n o u se s imt ob l iga ţ i să se oprească. A m "înţeles compl ic i t a t ea dintre s t ă p â n şi a n i m a l e : de câ te or i că­ruţaşul es te î n t o r s cu faţa s p r e noi, caii ştiu că au vo ie să se od ihnească . C ă r u ­ţaşul nos t ru e s t e de m e s e r i e că răuş . Cară mar fă ev re i lo r l a C e r n ă u ţ i , la L i p ­cani, la N o u a S u l i ţ ă şi la Ho t in . E l ş t ie că, de d r a g u l c l i en ţ i lo r lu i ,nu face să-şi obosească p r e a m u l t caii şi de aceea i-a aresaV m l e \ u \ p r e s u p u s s\ d e s c o p e r e de mine. î n c e a r c ă şi a c u m s i s t emul practicat fa ţă de ovre i ,dar cu m i n e nu-i merge.

II bat u şo r cu p a l m a pe u m ă r şi-i spun:

— Ştii ceva? — l a să -mă să m â n eu caii şi t reci d - ta în locul m e u , şi v o r b e ­şte după aceea cât ve i v r e a .

A văzut că e s t e p r i n s şi a t ăcu t . La câţiva k i l o m e t r i î na in t ea n o a s t r ă

se vede o casă aşeza tă Lângă d r u m . Parcă ar fi u n h a n . C ă r u ţ a ş u l , c red că ştie precis ce es te , f i indcă a t r e c u t de multe ori pe d r u m u l acesta , d a r mi-i

t e a m ă să-1 i n t r e b f i indcă ş t iu că i-aş de sch ide d in nou pofta d e v o r b ă şi după aceea n u m a i b ine a m face câ t eva cea­su r i p â n ă acolo.

A m a juns la casa cu p r i c ina . N u m ' a m înşe la t :e u n h a n . C ă r u ţ a s'a opr i t în d r e p t u l , u n e i f ân tân i . P e o tab lă p r i n s ă de g a r d s t ă sc r i s : „C ine t r e c e p e aici şi n u se op reş t e , mi- i d u ş m a n ; cine se op re ş t e şi i n t r ă , m i - i p r i e t e n " . I i s p u n doc to ru lu i :

— Ha i să d o v e d i m s t ă p â n u l u i aces tu i han c ă , n u a v e m nimiic î m p o t r i v a lui .

N e d ă m jos d in c ă r u ţ ă şi-i s p u n că­r u ţ a ş u l u i :

— Noi n e d u c e m să b e m câ te u n pa ­h a r de sifon, f i indcă n e es te g u r a us ­cată de a t â t a p r a f ş i c ă ldu ră .

— D e ce n u be ţ i b e r e m a i b ine? — ne î n t r e a b ă el n e d u m e r i t — e al t fel de ­cât t i fonul , m a i b u n ă .

— O fi , da r la d r u m l u n g şi p r i n soa­re face r ău , îi r ă s p u n d eu apăsa t .

El r ă m â n e să dea apă l a cai, i a r noi ne î n d r e p t ă m s p r e i n t r a r e a h a n u l u i . P i ­c ioare le n e s u n t a m o r ţ i t e şi u m b l ă m i m p l e t i c i n d u - n e ca n i ş t e pa ra l i t i c i . In odaia în ca re i n t r ă m e u m b r ă şi r ă coa ­re. N e a şezăm la m a s ă şi c e r e m două st icle m a r i de b e r e . C â n d n i le a d u c e şi p u n e m m â n a pe ele n i se p a r e că a m da i de o comoară . T u r n ă m în p a h a r e cu o a d e v ă r a t ă re l ig ioz i ta te . S p u m a n 'o mai p u t e m s t ă p â n i şi se r e v a r s ă pes t e marg in i l e p a h a r e l o r ca o cascadă de ivo­riu. Buze l e o s ă r u t ă p r e l u n g şi so rb li­ch idul ca pe -o v i a ţ ă nouă . D u p ă p r i m u l paha r , ochii r.e d a u p e fa ţă t oa t ă feri­c i rea ce o s imt i n i m i l e n o a s t r e . Mai t u r n ă m şi b e m din nou . A c u m n e - a m răcor i t şi n e - a m l in iş t i t . D u p ă o p a u z ă mai b e m ce a r ă m a s , p l ă t i m şi •_-şim Afară, c ă r u ţ a ş u l t o c m a i t e r m i n a s e a* dat apă cailor .

— Brrr . . . . ce sifon p ă c ă t o s — zic eu — p a r c ă a m b ă u t apă clocită — şi m ă c u t r e m u r tot .

— Pă i , n u va s p u n e a m eu, să beţ i mai b i n e b e r e , sau să fi s t a t aici şi să Ei b ă u t apă rece , ca m i n e — n e s p u n e că ru ţ a şu l cu u n t o n de u ş o a r ă m u s t r a r e , î n tovă răş i t şi cu u n z â m b e t p u ţ i n i ronic , li d ă m d r e p t a t e şi n e s u i m la locur i le noas t re . î n a i n t e de a porn i , îi s p u n doc­to ru lu i să n e f acem că d o r m i m ca să s c ă p ă m de p ă l ă v r ă g e a l a c ă r u ţ a ş u l u i .

A m porn i t . C ă l d u r a — o fi p o a t e a-ceeaş de m a i î na in t e , d a r a c u m o s imt ma i p u ţ i n . A m cu ra ju l ch ia r s'o şi î n ­f runt : î m i scot p ă l ă r i a şi m e r g cu ca­pu l gol. î n c e p să casc ; doc to ru l ş t ie de ce e s t e v o r b a şi cască şi el. E u casc însă cu a d e v ă r a t . S i m t c u m m i se s t r ecoa ră în v i n e o moleşea lă . C a p u l îşi ţ i n e cu m u l t ă g r e u t a t e ech i l ib ru l p e u m e r i . Căsca tu r i l e se s u c c e d to t m a i des . Doc­to ru l face exac t ceeace fac şi eu. N u ş t iu dacă m ă imi t ă sau e n a t u r a l şi el • •a şi m i n e . Ochi i m i se închid , u rech i l e îşi înch id po r ţ i l e şi pe s t e c â t e v a m i n u t e a d o r m cu a d e v ă r a t . Visez că n e - a m o-pr i t . M ă l u p t cu că ru ţ a şu l , îl dau jos d in c ă r u ţ ă şi p u n eu m â n a p e h ă ţ u r i ; caii n u m ă ascu l tă însă si n i c i n u se gândesc să po rnească . S t r i g d u p ă că ru ­ţaş, d a r el n u e n icăe r i . N o a p t e a se a-p rop ie de m i n e ca o n a m i l ă m a r e şi nea ­gră , î n t i n d e n i ş t e a r ip i u r i a şe , m ă s t r â n ­g e în e le şi v rea să m ă s m u l g ă d in că ru ­ţă. M ă sbat , s t r ig d u p ă a j u t o r şi... m ă t rezesc . Mă ui t în j u r u l m e u şi m ă b u ­cur c ' am scăpa t de -un vis u r â t . C â n d bag însă de seamă , c ă r u ţ a s t ă tea . Doc­to ru l a d o r m i s e şi el, i a r c ă r u ţ a ş u l opr i ­se caii. M ă gândesc că dacă n u m ' a ş fi t rez i t la t i m p , cine ş t ie cât a m fi s t a t acolo. G â n d u l u n e i a s e m e n e a păcă le l i ma revo l t ă şi s t r ig la c ă r u ţ a ş :

— S ă şt i i că, dacă n u a j u n g e m l a Ho­tin cei m a i t â r z i u la ora 7. n u vezi nici un b a n delà noi .

î n d â r j i r e a şi a m e n i n ţ a r e a m e a îl fac sa-şi s c h i m b e a t i t u d i n e a n e p ă s ă t o a r e de p â n ă a tunc i . C ă r u ţ a p a r e a c u m t r a să de a l ţ i cai, f i indcă şi c ă r u ţ a ş u l p a r e a fi a l tu l . Doc to ru l , ca re s'a t rez i t , e s t e foar ­te î n c â n t a t de n o u a în fă ţ i şa re a l u c r u r i ­lor. A r t r e b u i să m ă b u c u r şi eu, însă, fie d in p r i c ina bere i , fie d in p r i c ina soarelui , s imt c u m încep să -mi svâcnea -scă t â m p l e l e şi să -mi a r d ă ochii . La în­ceput s u n t n u m a i ne l in i ş t i t şi n u dau p rea m u l t ă i m p o r t a n ţ ă aces te i t u r b u -ră r i p r i n care t r ec , d a r d u p ă v r e o doi k i l o m e t r i de m e r s , m ă v ă d căzut p r a d ă celei m a i c u m p l i t e d u r e r i d e cap . S c h i m b a r e a b ru scă a s ă n ă t ă ţ i i m e l e es te o b s e r v a t ă şi de doctor care , foa r t e îng r i ­jo ra t , m ă î n t r e a b ă ce am.

• M ă d o a r e capu l r ă u de to t " — Ii r ă s p u n d eu.

— A s t a - i d in p r i c ina că ldu r i i şi a sdrunoinătui r i i — p u n e el d iagnos t icu l .

C ă r u \ a s u \ , c ă t u i a u u i -a s c ă p a riici o v o r b ă din c e - a m spus noi, îşi dă şi el p ă r e r e a :

— A t u n c i să m â n caii m a i încet . — B a să faci p e d r a c u 'n p a t r a şi

s ' a j ungem căt m a i r e p e d e la Ho t in —• îi s t r ig eu în fu r ia t de i n s i n u a r e a lu i . El s t r â n g e d in u m e r i şi s e î n t o a r c e sp r e cai. î m i v i n e să m ă r e p e d la el — ca în vis —• şi să-1 a r u n c jos d in că ru ţ ă . A c u m ş t iu că din p r i c ina lu i m ă d o a r e capul . N e - a t ă r ă g ă n a t 5 ceasur i ş i n ' a m făcut, n ic i 20 de k i l o m e t r i . Cu o r i ca re a l tu l î n locul lu i a m fi fost p e s t e u n ceas, cel m u l t u n ceas şi j u m ă t a t e în

Hot in , d a r cu ă s t a ,nu ş t iu d a c ă v o m a-j u n g e l a 9.

C a p u l m ă d o a r e îngroz i to r şi la f ie­care h o p al d r u m u l u i m i s e p a r e că se va sparge . . . .

D in ro iu l d e m u ş t e ca re s b o a r ă in j u r u l cai lor încă de là p o r n i r e a n o a s t r ă din sat , s'a d e s p r i n s u n a ca r e î ncepe să se î n v â r t e a s c ă to t m a i i n s i s t en t î n j u r u l meu . F a c e două, t r e i vo l t e în ae r , apoi m i se aşează b a p e f run te , b a p e na s , ba p e g e n e . î ş i a lege ca loc de a te r i sa j cele m a i sens ib i le p u n c t e a l e fe ţe i m e l e . î n t r ' u n m o m e n t de n e a t e n ţ i e d in p a r t e a mea, m i s 'a aşeza t d r e p t p e b u z e . S e n ­zaţ ia ce mi -a p rovoca t -o , m ' a scos d in fire. î n c e p să d a u d in m â i n i î n t oa t e păr ţ i l e , c r ezând că p o a t e o voiu lovi . A p ă r a r e a m e a d u r e a z ă c â t e v a cl ipe, d a r nu i s b u t e s e s ă fac n i m i c a l tceva , decâ t să -mi m ă r e s c şi m a i m u l t d u r e r e a de cap şi s ă - m i a t r a g o p r i v i r e p l i nă de c o m p ă t i m i r e d in p a r t e a c ă r u ţ a ş u l u i . Musca a a ş t ep t a t , a scunsă p e u n d e v a , să m ă l in iş tesc ; apoi s 'a a p r o p i a t d in nou. I a r ă ş i se î n v â r t e ş t e în j u r u l m e u . O p â n d e s c fo a r t e a t e n t şi s u n t h o t ă r î t s'o p r i n d v ie p e n t r u ca s'o j u d e c d u p ă aceea, aşa c u m m e r i t ă . N e p ă s a r e a m e a ca lcu la tă n u es te însă u n s e m n bun p e n t r u ea şi de aceea se m u l ţ u m e ş t e n u m a i să s b o a r e p e l â n g ă m i n e fă ră să st m a i aşeze . O m a i p â n d e s c câ tva t i m p ,apoi m ă pl ic t i sesc şi o las î n pace . C r e d că s'a s p e r i a t d e fur ia m e a d e a-d ineaor i D u r e r e a capu lu i m a face s ă - m i r e t r a g şi u l t i m a s an t i ne l ă a a tenţ ie i . . . Deoda tă s imt d u p ă u r e c h e o î n ţ e p ă t u r ă a t â t de p u t e r n i c ă , încâ t f ă ră s ă -mi dau seama, m ă p o m e n e s c s t r i g â n i d e d u r e ­re. Musca şi-a b ă t u t şi d e as ta d a t ă joc de m i n e şi d in n o u mi-a scăpa t . O văd cum face u n sal t în aer , apoi se "n toarce s i -mi sboa ră d r e p t p e s u b n a s - s e duce vreo p a t r u m e t r i în l ă tu r i , şi d u p ă a-ceea se în toa rce , i a r c â n d a a juns în d r e p t u l m e u , se op re ş t e s cu r t şi pe u r ­mă se r id ică în sus . O u r m ă r e s c cu o p r iv i r e de asas in . S ă a m o p u ş c ă aş t ra ­ge în ea. Adică n u , a m u i t a t , m a i b i n e s'o p r i n d vie . A h ! s'o p r i n d vie , aş zice că s u n t cel m a i norocos om. C ă r u ţ a ş u l э u i t a t cu t o tu l de cai şi s 'a î n t o r s dea-b ine lea s p r e mine . . Nici nu-ş i p o a t e înch ipu i a l t ceva decâ t c ' am î n n e b u n i t . 11 v ă d cu f igura spe r i a t ă şi m ă bu fneş t e r a su l . In aceeaş clipă i r s ă , m u s c a ini s'a aşeza t d r e p t p e vâ r fu l n a s u l u i . Atâ­ta î n d r ă s n e a l ă d in p a r t e a u n e i v i e t ă ţ i a t â t de m i n u s c u l e m ă m i r ă la c u l m e . Musca p a r e a se s i m ţ i d e s t u l d e b i n e p e n o u a ei pozi ţ ie , cuce r i t ă c u a t â t a în­d ră snea l ă . P â n ă a c u m i-a fost, m ă g â n -

de ION I. BORŞ AN

dese eu. A m l u a t o h o t ă r î r e e ro ică : o las s ă m ă î n ţ e p e în voie , i a r p e n t r u a n 'o sper ia , î m i imobi l izez m u ş c h i i fe ţe i . P e d e a l t ă p a r t e , îmi po t r i ve sc m â n a d r e a p t ă p e n t r u s u p r e m a lov i tu ră . Cu o-ohii î nc ruc i şa ţ i îi p â n d e s c f iecare m i ş ­ca re . O v ă d cum îşi f reacă p ic ioare le de d inapoi , p l i nă de m u l ţ u m i r e . A r e o cu loa re a lbăs t r i e - înch isă , p a r c ' a r fi fă­cu t ă d in oţe l că l i t ; a r i p i l e îi s u n t t r a n s ­p a r e n t e şi a u n i ş t e v in i şoa re ca re p a r când viole te , c â n d verz i . O v ă d cum îşi p r e g ă t e ş t e t r o m p a ca s'o înf igă în pie le . Mă g â n d e s c : S'o las? — să n ' o l a s ? . . Conch id că n u - i încă m o m e n t u l ce l mai p o t r i v i t s ă t e r m i n cu ea, şi-i m a i dau un s c u r t r ăgaz .

In to t aces t t i m p îl s imt p e c ă r u ţ a ş c u m m a p r iveş t e , d a r n u m a i ş t i u ce f igură face. A ş v r e a să m ă u i t l a el, da r mi - i t e a m ă că a t u n c i când voiu mişca ochii , se va s p e r i a m u s c a şi v a s b u r a . A r fi şi p ă c a t ca d u p ă a t â t a a ş t e p t a r e şi ca lcul s ă - m i s cape ce l m a i m a r e duş ­m a n al m e u . Ei, şi p a r c ă s u n t a şa de g r e u d e înch ipu i t g â n d u r i l e c ă r u ţ a ş u l u i d in aces te c l ipe— Ui te , s i m t că s'a o-p r i t şi c ă r u ţ a ; v r e a p r o b a b i l să v a d ă şi m a i b i n e ce se p e t r e c e cu m i n e . î m i v ine să s t r ig l a el să m â n e caii m a i de ­pa r t e , d a r t e a m a de a n u sper ia musca , îmi ţ i ne g u r a închisă .

M ă m i r însă c ă doc to ru l n u face nici o m i ş c a r e . El ce-o fi c r ezând oare? . .

G â n d u l aces ta î m i s f rede leş te c r e e r u l ca u n b u r g h i u . P u ţ i n îmi pasă ce şi-o fi î nch ip ind că ru ţa şu l , d a r p ă r e r e a docto­r u l u i n u m ă p o a t e lăsa ind i fe ren t . Ş t iu că doc tor i i socotesc, p e n t r u a n u m i t e mot ive , p e to ţ i oamen i i n e b u n i , d a r dacă la p ă r e r e a as ta g e n e r a l ă a lor, se ma i a d a o g ă şi c o n s t a t a r e a u n o r man i fes t ă r i c i uda t e — aşa c u m s u n t man i f e s t ă r i l e m e l e de a c u m — a t u n c i ei ş t iu că au de a face cu o n e b u n i e per fec tă .

O a r e să m ă socotească p r i e t e n u l m e u n e b u n ? N u cred. A t u n c i de ce n u se mişcă? D e ce n u m ă î n t r e a b ă n imic? D e ce n u m ă s c u t u r ă d e u m e r i să v a d ă ce e s t e ou m i n e . S t ă nemişca t la fel cum s tau şi eu. D e ce?.. .

N u m a i p o t s u p o r t a g r e u t a t e a aces ­tu i g â n d şi v r e a u să m ă u i t la el. Cu or ice r isc — c h i a r de -a r s b u r a şi m u s ­ca — d a r î n c e r c a r e a m e a d e a m ă el i ­b e r a de s u b j u g u l imob i l i t ă ţ i i ce mi-1 i m p u s e s e m a c u m câ teva m i n u t e , n u - m i s e rve ş t e la n imic : r ă m â n ţ e a p ă n m a i d e p a r t e . Mai înce rc odată. . . şi încă o-da tă , d a r e fo r tu r i l e m e l e se i sbesc de p a s i v i t a t e a t r u p u l u i , ca v a l u r i l e m ă r i i de o s t âncă de grani t . . .

. . .Durerea capu lu i n 'o m a i s imt şi nici

De vorbă cu Julien Green P l ă n u e s c d e m u l t u n s t u d i u a s u p r a

lui J u l i e n G r e e n , sc r i i to r p e c a r e îl s o ­cotesc a t â t d e perfec t , d e unic , de s i n ­g u r î n l i t e r a t u r a ac tua lă , î ncâ t şi ezit şi aşi v r e a să sc r iu n u m a i d e s p r e el, con t inuu . P o a t e d e aceea îmi şi a m â n m e r e u esseul , p e n t r u c ă i sp răv indu-1 , să n u - m i i au b u c u r i a d e a m a i scr ie d e s ­p r e G i e e n . „ A d r i e n n e M e s u r â t " , , ,Le-v i a t h a n " , „ M o n t c i n e r e " , „Le V o y a ­g e u r su r la t e r r e " , , ,Minui t" , l - au aşe­zat î n ga le r i a m a r i l o r sc r i i to r i şi l -au î n c a d r a t deoseb i t d e ei, î n c â t n u pot să-1 a l ă t u r de n i c iunu l , nici să-1 a s e ­m ă n .

I n t â ln indu -1 , c e r â n d u - i u n i n t e r v i e w , î n t r e b ă r i l e m ă îmbulzesc , şi î n t r e b s t ângac i l u c r u r i l e cele m a i greoa ie . II î n t r e b d e pi ldă, d r e p t î n c e p u t :

— P e n t r u c e scr ie ţ i ? Şi a ş t e p t f o r m u l a s a v a n t ă p e ca re o

m e r i t d r e p t pedeapsă . J u l i e n G r e e n a r e în gând , în g l a s şi î n ţ i n u t ă n o b l e ­ţ ea şi s i m p l i t a t e a sc r i su lu i său.

— Pentrucă am nevoie să scriu. Sânt ca un măr către face mere şi nu poate face altceva.

— A t u n c i n u d i n t r ' o s t imă s u p e r i o a ­r ă p e n t r u l i t e r a t u r ă , ca p e n t r u u n l u ­c ru a les d i n t r e t o a t e ?

— Nu cred. Nu socotesc literatura cea mai înaltă activitate omenească. Dar cred că scrii, când nu poţi să n'o faci şi că eu personal sânt făcut aşa, ca să scriu.

— N u socoti ţ i însă că to ţ i cei ce sc r iu c r ed că a u aceeaş i c h e m a r e , şi că ceeace ei n u m e s c voca ţ i e p o a t e fi u n a şi t a l e n t u l a l t a ?

— Nu cred că cineva care scrie sub un i m b o l d interior atât de mare încât să nu-l poată opri, poate scrie prost. Literatura lui poate fi stângace, nicio­dată proastă. Atunci când spui adevă­rul tău, fără ocol şi disimulări, fără să. pui intenţii străine de însăşi literatura, faci artă adevărată.

— A r e a d e v ă r u l a t â t a i m p o r t a n ţ ă m aria*?

— Cât şi în viaţă, adică o importan­ţă absolută. Arta e mijlocul să spui minciuna cu sinceritate, să crezi în realitatea ei. Arta din care a d e v ă r u l lipseşte e „literatură", adică gen infe­rior.

— D a r aces t a d e v ă r e t o t d e a u n a p e r s o n a l şi fuga în a r t ă e p o a t e n u m a i o fugă în t ine .

— E o fugă de iluzie, pentrucă iluzie nu e arta, ci lumea materială. Arta nu e un artificiu, ci e, dimpotrivă, un drum spre esenţă, dincolo de umbra pe care o numim realitate. O evadare, da,

dar nu în afară, ci înăuntru cojii de aparenţă în care trăim.

— Vă s u r p r i n d e ţ i i u b i n d l i t e r a t u r i ca re vă s e a m ă n ă ?

— Nu, cred că dimpotrivă. îmi place Paul Claudel, şi nu cred că se poate ceva mai opus mie, îmi place André Gide. Socotesc „Si le grain ne meurt" o carte deosebită, remarcabilă.

— D a r l i t e r a t u r a f emin ină d e azi ? — Cred că Anglia mai ales, numără

azi autoare de mare preţ, ca Virginia Woolf de pildă. Colette e pentru mine o mare scriitoare, şi cred că are cinstea să fie singura în Franţa.

— F a c e ţ i u n capi to l a p a r t e d in a-ceas tă l i t e r a t u r ă f e m i n i n ă ?

— Cum aşi putea ? Nu există decât literatură bună şi literatură proastă. Alte categorii ar fi arbitrare.

— C e p l ă n u i ţ i a c u m ? — Scot în Septembrie un mare ro­

man, în care fantasticul sé îmbină cu realul.

M ă g â n d e s c la a t â t d e n o u l şi c iu­d a t u l f an tas t i c al lu i J u l i e n G r e e n . M i - a d u c a m i n t e , că v o r b i n d o d a t ă d e s ­p r e r o m a n u l s ă u psihologic , l - a m a s e -

m ă n a t î n t r ' u n a r t i co l cu u n D o s t o i e w -ski g r e f a t p e u n n o u Balzac . I i p o m e ­nesc aces t l uc ru . A r e u n a e r p u ţ i n j e ­na t . M ă g â n d e s c că i a r m i - a fost e lo ­g iu l g r eo i s a u nedor i t .

D - n u l G r e e n î m i m ă r t u r i s e ş t e că n ' a c i t i t p e Dos to iewski , că n u c u n o a ş t e decâ t d o u ă n u v e l e .

— In general citesc foarte puţină li­teratură. Mă interesează mult filologia, au to r i i clasici, Bibl ia .

G r a b a n o a s t r ă d e a citi tot , d e a fi la cu ren t , o rgo l iu l n o s t r u de a ş t i u l t i m a

"carte a p ă r u t ă ! — Bib l ia ? C r e d e ţ i că p o a t e fi sau

t r e b u e să fie o l e g ă t u r ă î n t r e r e l i g i e şi a r t ă ?

— T o a t e cuv in t e l e s â n t p r e a elast ice , p r e a suscep t ib i le d e m u l t e î n ţ e l e s u r i . C h i a r d a c ă a ş i s p u n e Vnire D u m n e z e u şi a r t ă , şi t o t c u v â n t u l D u m n e z e u ar p u t e a fi d i v e r s descifrat . C r e d că scr i i ­to ru l , ch i a r cel c a r e se c r e d e a teu , e s t r â n s l e g a t de u n D u m n e z e u a l a d e v ă ­ru lu i , al jus t i ţ i e i , f ă ră să şt ie, fă ră s'o spună . S e r v e ş t e ceva, care , în esenţă , face p a r t e d in D u m n e z e u .

E s t e ceva în d - n u l J u l i e n G r e e n , cu ­r ă ţ a t de poză şi p e d a n t i s m , d r e p t şi îna l t , a t â t de l i m n e d e î n c â t t r e b u e să faci u n efor t ca să - ţ i dai s e a m a ce v a s t ă febră t r e b u e să î nch idă aces t ca lm.

LUCIA DEMETRIUS

capul p a r c ă nu-1 m a i am. Ochi i n u m a i v ă d decâ t ceva roşu , î n t in s p â n ă d e p a r ­t e — la or izont . U n d e o fi musca? . . U n -de- i că ru ţaşu l? . . . U n d e - i doc toru l? . . D a r eu, u n d e sun t? . . .

î n t r e b ă r i l e aces tea se învâr tesc , to t m a i nebu los în j u r u l m e u . P a r c ă le v ă d şi. l e a u d — ca ş i c u m a r fi m a t e r i a l e — d a r n u ş t iu ce es te c u e le şi ce vor . O că ldu ră de i ad îmi c u p r i n d e to t t r u ­pu l şi s imt c u m mi se t o p e ş t e os d u p ă os. Mă fac mic , tot m a i m ic ş i î n c u r â n d nu m a i s u n t decâ t o g r ă m a d ă d e ca rne , care s e svâ rco le ş t e p e jos, ca o m e d u z ă . V r e a u să c h e m p e c ineva să m ă a ju t e sp r e a m ă r idica, d a r ş t iu că n u e ni­m e n i p e aici . S u n t s ingur , p o a t e s ingu­ra f i in ţă d e p e fa ţa p ă m â n t u l u i . Nu-mi m a i a m i n t e s c c ine sunt , de c â n d t r ă -esc şi dacă a m c u n o s c u t c â n d v a v r e ' u n om. Aş v r e a să b e a u apă c a să m ă ră ­coresc, aş bea u n râu , u n f luviu aş bea , a tâ t mi- i d e se te , d a r aici to tu l e s t e us ­cat ş i a r d e : a r d e ce ru l , a r d e p ă m â n t u l , a r d e ae ru l , a r d eu — n i m i c nu- i c a r e să nu a rdă . A h ! să -mi dea c ineva apă să -mi u d g u r a doar , d a r m a i m u l t n u se poate , să m a i s imt g u s t u l ape i p e n t r u u l t i m a d a t ă m ă c a r . Nu- i în to t i a d u l a-cesta n ic i o p i c ă t u r ă de apă ?

C u m s t a u aşa, cu u r e c h i a l ip i tă de p ă m â n t , a u d a p r o p i i n d u - s e u n sgomot p r o d u s pa rcă de m e r s u l apăsa t a l u n u i om. N u m a i p o t v e d e a n imic însă, fi­i ndcă ochi i s 'au topi t şi ei d e a t â t a că ldu ră . S g o m o t u l a d e v e n i t to t m a i lă­m u r i t şi când a a juns în d r e p t u l m e u , a înce ta t b r u s c . O m u l care m e r g e a — o m să fi fost oa r e ? — s'a opr i t . Ce v a face a c u m c u m i n e ? D a c ă l 'aş vedea , sau dacă i-aş p u t e a vo rb i ! — d a r nu m a i a m n ic i ochi ş i nici g u r ă . Nici nu-1 m a i aud . A p leca t ? A m a s u r z i t e u ? Aş tep t , a ş t ep t o veşn ic ie să se miş te , să vorbească , d a r a ş t e p t a r e a e s t e zada r ­nică. Mă g â n d e s c că t o tu l n ' a fost de ­cât o a m ă g i r e a u r e c h i l o r m e l e . D e s n ă -de jdea m ă c u p r i n d e din nou . î m i dau foar te b i n e s e a m a că voiu m u r i ; aceas ta m i - a r fi d e 'altfel, s i n g u r a scăpare . . .

Dar , oare , n ' a m m u r i t ?... G â n d u l a-cesta m ă îngrozeş te . Aş v r e a să m o r ca să scap de chinuiri, d a r d a c ă e le r ezu l t ă ch i a r d in f a p t u l c ' am m u r i t ? Voiu ră ­m â n e veşn ic în s i n g u r ă t a t e a aceas ta a-pr insă? . . .

Dac ' a ş m a i avea l a c r im i a ş p l â n g e — d a r e le a u secat ; dac 'aş m a i avea gu ră , aş s t r iga — idar ea n u s e va m a i deschi­d e ; dac 'aş avea p ic ioare , aş fugi — dar ele sunt fă ră oase. A tunc i , ce-mi ma i r ă m â n e să fac ?...

In cl ipa asta , c â n d n u m a i a m nic i o năde jde , s imt că mi^a căzut ceva rece — ca o p i c ă t u r ă de p loa ie — pe f run te . D u p ă aceea a u d p e c ineva v o r b i n d l ân ­gă m i n e ; n u ş t iu ce spune , f i indcă oda tă cu v o r b a iu i se r e v a r s ă a s u p r a m e a u n po top ï n + r e g de apă . A p a cu rge în va­lu r i nes fâ rş i te , r ece şi c u r a t ă . î m i vâ r capul to t m a i a d â n c în acest ş ivoiu şi beau cu lăcomie , b e a u p â n ă s imt că n u m a i a m u n d e să îngh i t a t â t a apă. G u r a mi s e des leagă, oase le îm i cresc din nou, i n f e r n u l d in j u r u l m e u se s t inge şi ochii s e deschid . P r i v e s c şi m i se p a r e că n u e s t e a d e v ă r a t ceea ce văd. S u n t n e d u m e r i t şi a m p r i v i r e a spe­r ia tă .

— „ A m crezu t c 'ai m u r i t " — spuse c ineva l ângă m i n e . Mă u i t la cel care vorbise : e s t e doc toru l . A l ă t u r i d e el s tă c ă r u ţ a ş u l cu fa ţa a iu r i t ă . Deschid mai b i n e ochii şi a t u n c i î n ţ e l eg cu a-d e v ă r a t u n d e m ă aflu. S t a u lung i t jos lângă o f ân tână , i a r p e m i n e şi l ângă m i n e es te n u m a i apă . C ă r u ţ a es te o-p r i t ă la m a r g i n e a d r u m u l u i . Că ru ţa şu l ţ ine o g ă l e a t ă în m â n ă .

— Să m a i scot apă. d o m n u l e doc­tor ? — î n t r e b ă el.

— Da, m a i scoate — i se r ă s p u n d e . Când să m ă l ă m u r e s c b i n e la ce -a r mai folosi apa scoasă d e că ru ţa ş , acesta mi -a şi t u r n a t o n o u ă gă l ea t ă în cap. A p a rece m ă face să sa r în sus, ca m u ş c a t de şa rpe .

— A c u m n u m a i es te nevoe de apă — s p u n e doc to ru l r â z â n d .

Eu s u n t u d leoarcă , — aş p u t e a spu­ne că s u n t un om... i n u n d a t . Mă m i r că

n u m ă s u p ă r ă aceas tă neob i şnu i t ă si­t u a ţ i e în c a r e m ă af lu î m p o t r i v a voin­ţe i me le , da r m i - a d u c a m i n t e de p â r ­jo lu l din c o ş m a r u l d e - a c u m câ teva m i ­n u t e şi b u c u r i a m e a c 'am da t de apă e nes fâ r ş i t ă .

I n locul d u r e r i i de cap , n u m a i a m d e c à i o u ş o a r ă a m e \ e a \ ă . A.ştep\, s â s e scu rgă apa d e p e mine , apoi m ă su i în că ru ţ ă . î n a i n t e de a p o r n i m ă uit la ceas: es te şap te , i a r p â n ă la Ho t in ma i a v e m d e făcut 20 k m .

D e a c u m încolo, mi- i i nd i f e ren t dacă acest d r u m îl vom t e r m i n a , a s tăsea ra , mâine, d i m i n e a ţ ă sau p e s t e o s ă p t ă m â ­nă . C o ş m a r u l de ad ineaor i , ca re -mi mai s f rede leş te încă a m i n t i r e a ca u n fier în roş i t în foc. m ' a î n v ă ţ a t să fac soco­tea la o re lor şi a k i lomet r i lo r , a t u n c i n u ­mai , c ând a m sosit la locul s p r e ca re a m porn i t , i a r nu î n a i n t e de a fi a juns acolo.

6 UNIVERSUL LITERAR 6 August 1938

P R I M Ä V A R Ă . . . C A R T E A F R A N C E Z A

M-me Claude Aragonnès: МаГІѲ d 'ÀgOult (Une destinée romantique)

(„Hachette" — Paris, 1938) S t u d i u l b iograf ic p e ca re d - n a C laude

A r a g o n n è s îl consacră contese i M a r i e D 'Agoul t , u n a d in femei le ce leb re a le veacu lu i t r e c u t — de o ce l eb r i t a t e scan­daloasă, e d r e p t — a fost î n c u n u n a t în p r i m ă v a r a ace s tu i an, cu i m p o r t a n t u l p r e m i u l i t e r a r „ F é m i n a - H é l e n e Vaea-resco" , ceeace va avea ca u r m a r e , da to­r i t ă a t en ţ i e i p e ca re o a t r a g e a sup ră - i , să în lesnească o g r a b n i c ă şi, se p a r e , def in i t ivă r e v i z u i r e a ace s tu i i n t e r e s a n t „caz" .

P e n t r u că b iograf ia de faţă, ca re în ­cearcă să fie ceea ce se e h i a m ă „o re ­p a r a ţ i e " p o s t u m ă a is tor ie i , s u r p r i n z ă ­to r d e î n t â r z i a t ă chiar , se sp r i j i nă pe o s t r i c t ă d o c u m e n t a r e , a d u c â n d în des-b a t e r e p i e se d e o v a l o a r e n e t ă g ă d u i t ă p e n t r u r ev izu i r ea p rocesu lu i , c u m sun t Memorii le e ro ine i şi Corespondenţa î n ­t r e ea şi Liszt , r ecen t pub l i ca t e în edi ţ i e cu ren tă , — deosebi t de n u m e r o a s e l e m ă r t u r i i i nvoca te , d in l i t e r a t u r a t i m p u ­lui, a r h i v e p a r t i c u l a r e şi co re sponden ţă ined i tă .

Marie d'Agoult

Des t inu l „ r o m a n t i c " al contese i D 'A­gou l t p rez in t ă , cel p u ţ i n î n p r i m a p a r t e a de s f ă şu ră r i i lui , dacă n u şi î n desno-d ă m â n t , o a s e m ă n a r e izbi tor de p r o n u n ­ţ a t ă cu acela al u n e i a l t e „ne fe r i c i t e " ce lebre , e ro ină de r o m a n aceas ta , a n u ­m e A n a K a r e n i n . Ca să-şi p o a t ă u n i v ia­ţa cu aceea a b ă r b a t u l u i p e care-1 a-d o r a u şi să-1 p o a t ă u r m a p r e t u t i n d e n i , a m â n d o u ă au r e n u n ţ a t la r a n g u l şi s i tu­a ţ ia lor socială, la copii ş-i la i n t i m i t a t e a c ă m i n u l u i conjugal , în sfârş i t la tot acel s i s tem compl ica t de i n t e r z i ce r i şi î n g ă d u i n ţ e u r z i t e p e c r i t e r i i ca tegor ice d i s t i n g â n d î n t r e ceea ce „se c u v i n e " şi ce „ n u se c u v i n e " şi care , f ă r ă î n t â r ­z iere şi fă ră c r u ţ a r e r eac ţ ionează î m p o ­t r i va or icu i încea rcă să le î n f r u n t e sau să l e în f rângă .

L e g ă t u r a pub l i că a contese i D 'Agou l t cu F r a n z Liszt a fost u n u l d in scanda­lu r i l e cele m a i r ă s u n ă t o a r e a l e epocii Ceea ce e o r r ü m p o r a n i i ei n u i -au p u t u i i e r ta , a fost m a i cu s e a m ă l ipsa de i p o ­crizie, c in i smul a p a r e n t al g e s t u l u i ei, socoti t ca o s f idare fă ţ işe a d u s ă r e g u l e -lor m o r a l e i oficiale, î n c u v i i n ţ a t ă ch ia r dacă n u p rac t i ca t ă d e to ţ i acei sever i cenzor i d e m o r a v u r i ca r i r id i cau p ia t r a , în n u m e l e aces te i m o r a l e .

M ă r t u r i i l e con t imporan i l o r s u n t de a-cord în r e c u n o a ş t e r e a f r u m u s e ţ i i s e ­d u c ă t o a r e şi a f a r m e c u l u i p e r s o n a l a-t â t de a t r ă g ă t o r , r a d i i n d ca o e m a n a ţ i e mis t e r ioasă d in î n t r e a g a f i inţă a Măr ie i D 'Agoul t . S'a cău ta t în or ig ina e i e t n i ­că a m e s t e c a t ă sec re tu l aces tu i i rez is t i ­bi l f a rmec , — aliaj p r e ţ i o s î n t r u n i n d „vo ic iunea sp i r i t ua l ă a t e m p e r a m e n t u ­lu i f rancez cu ne l in i ş t ea sensua le i şi v i ­să toa re i G e r m a n i i " , scr ie d-na A r a g o n ­nès sau, d u p ă ca r ac t e r i za r ea l a p i d a r ă a u n u i a d in n u m e r o ş i i a d o r a t o r i ai con te ­sei, E m i l e D e s e h a m p s , — „p r iv i r e ger­m a n ă şi su r â s f rancez" .

Aşadar , se p a r e că sp i r i t u l ş i su r â su l îi v e n e a u de là t a t ă l ei, v icon te le de F lav igny , e m i g r a t în t i m p u l Revo lu ţ i e i d in 1789 în G e r m a n i a , u n d e se căsă to­r i se cu M a r i a E l i s abe tha B e t h m a n n , a-ceas ta f i ind r ă s p u n z ă t o a r e p e n t r u p a r ­t ea d e u m b r ă şi r e v e r i e m e l a n c o l i c ă din t e m p e r a m e n t u l fiicei lor. C r e ş t e r e a şi i n s t r u c ţ i a p e ca re le-a p r i m i t în copilă­r ie s 'au in sp i r a t d e o p o t r i v ă de là suges ­t i i le p e ca re pe i sag iu l şi s p i r i t u l d i fer i t al ou l tur i i d in cele două ţ ă r i meg ie şe le p u t e a u p r i l e ju i p e n t r u m o d e l a r e a u -nu i suf le t ce p ă r e a h ă r ă z i t u n u i des t in «xcep ţ iona l .

In a tmos fe r a l i m p e d e d in T o u r r a i n e , u n d e prof i lu l l u c r u r i l o r se desp r inde cu o prec iz ie ne îndoe ln ică , t â n ă r a Ma­r i e a fost î n d r u m a t ă de t a t ă l ei c ă t r e p r i m e l e l e c t u r i e sen ţ ia le : Mon ta igne , Rabe la i s , L a F o n t a i n e , i a r de cea la l t ă p a r t e a R inu lu i , în decoru l r o m a n t i c al

f luv iu lu i şi al m u n ţ i l o r î m p ă d u r i ţ i , a p e ­t r e c u t ceasu r i n e u i t a t e , c i t ind î m p r e u n ă cu m a m a ei f e r m e c ă t o a r e l e b a s m e ale lui G r i m m , î n f i o r â n d u - s e de in t r ig i l e şi complo tu r i l e t e n e b r o a s e d in d r a m e l e sch i l l e r i ene , s a u desc i f rând l a p i an e-x a l t a t ă de gen iu l muzici i , pag in i de Mozar t şi h a y d n . U n concurs d e îm­p r e j u r ă r i a p r o a p e un i c i-a favor iza t a s ­cens iunea s i g u r ă c ă t r e p i s c u r i l e cele, m a i î n a l t e a le v ie ţ i i sociale şi m o n d e n e , a le no to r i e t ă ţ i i ş i s t r ă luc i r i i . Copi lă r ia ei îşi a d u c e a a m i n t e de z â m b e t u l l umi ­nos a l u n u i Goe the , cunoscu t Ia W e i ­m a r şi de i n t e r e s u l p ro fe t i c a l u n u i C h a ­t e a u b r i a n d , p e care aces ta î-l a r ă t a s e când i-a fost p r e z e n t a t ă , gh ic ind cu i n ­tu i ţ i a gen iu lu i toa tă g e n e r o z i t a t e a sufle­t u l u i şi sp i r i t u lu i copilei de şa i sprezece an i .

E r o a r e a , cu u r m ă r i a t â t d e funes te , p e care a s ăvâ r ş i t - o M a r i a es te de a se i i m ă r i t a t — de a se fi l ăsa t m ă r i t a t ă , m a i corect spus — c <un p e r s o n a j ş t e r s , con te le D 'Agoul t , p e n t r u ca r e n u s im­ţea v r eö înc l ina re deosebi tă , — ci n u ­m a i f i indcă r e p r e z e n t a u n n u m e şi e ra o p a r t i d ă d i n t r e cele m a i convenab i le .

Med ioc r i t a t ea v ie ţ i i con juga le a l ă tu r i de u n b ă r b a t s i m p l u decora t iv , l ips i t de acele d a r u r i a le sp i r i t u lu i ca re o îm­p o d o b e a u p e t o v a r ă ş a lu i de v ia ţ ă n u o p u t e a u , fără îndoia lă , sa t i s face p e t â ­n ă r a contesă . Orgo l iu l ei găsea in s ch imb o c o m p e n s a ţ i e m ă g u l i t o a r e în fap tu l de a p a t r o n a ca amf i t r i oană cel m a i s t r ă luc i t s a lon l i t e r a r al epocii, p r i n care au t r e c u t m u l t e d in ce lebr i t ă ţ i l e a r t e l o r şi l i t e r a t u r i i d in acea v r e m e : La ­m a r t i n e şi Al f red d e Vigny , Sa in t e -Beu­ve şi L a m e n n a i s , E u g è n e Sue , Geor­ge Sand , Chop in şi F r a n z Liszt , p e a-t u n c i în p l i nă e fe rvescen ţă şi ascens iu­n e a g e n i u l u i său . S 'au s imţ i t n u m a i d e ­cât a t r a ş i u n u l de a l tu l şi c u r â n d l egă­t u r a lor d e v e n i pub l i că .

P ă r ă s i n d u - ş i b ă r b a t u l şi copiii, con­tesa D 'Agou l t şi-a u r m a t p r e t u t i n d e n i i u b i t u l ,p r in cap i t a le le şi o raşe le m a r i a le A p u s u l u i , p e u n d e concer t e l e lui Liszt e r a u to t a t â t e a t r i u m f u r i p e n t r u el .Zece an i a u t r ă i t în c l ima tu l f rene t ic al epocii , r ă s t imp în ca re d ragos t ea lor n ' a fost c r u ţ a t ă d e f u r t u n i l e ap r ige lo r n e î n ţ e l e g e r i i sca te d in c iocnirea u n o r t e m p e r a m e n t e a t â t de pas iona t e . î n a i n ­t e cu m u l t de u l t i m a d e s p ă r ţ i r e , de f in i ­t ivă , p e ca r e nici f ap tu l n a ş t e r i i celor t r e i copii în acei zece a n i n ' a p u t u t - o î n l ă t u r a , n u m e r o a s e a u fost p r i l e ju r i l e când, în u r m a d iscuţ i i lor î n v e n i n a t e , n e ­fer ic i ta f emeie îşi dădea s e a m a de toa tă zădă rn i c i a sacr i f ic iu lu i său, d e n e b u n i a de a-şi fi c lăd i t p e aceas ta ş u b r e d ă t e ­me l i e edificiul s p e r a n ţ e l o r ei de ferici­r e conjugală , p r e s i m ţ i n d că de snodă -m â n t u l final, o r i câ t l - a r fi a m â n a t n u p u t e a fi decâ t ace la de ca re se t e m e a ma i m u l t . C â n d a în ţ e l e s că n e s t a t o r n i ­cia e s t e legea su f l e tu lu i de a r t i s t , m a i ales c â n d aces ta es te u n r ă s fă ţ a t al g lo ­r ie i c u m e r a Liszt , a fost p r e a t â rz iu .

Soc ie ta t ea c o n t e m p o r a n a a judeca t -o cu a sp r ime , copleş ind-o de i n s u l t e şi n e c r u ţ â n d u - i ca lomni i le cele m a i r ă u ­tăcioase, astfel că v i n o v ă ţ i a ei, o r icâ t de g ravă , p o a t e fi socot i tă p e d e a ' n t r e -gu l r ă s c u m p ă r a t ă . O ser ie de biograf i i , î n c e p â n d c u aceea a L i n e i R a m a n n , i n ­s p i r a t ă de p r i n ţ e s a Caro l ina de W i t t ­gens te in , r iva la t r i u m f ă t o a r e în i n i m a lu i Liszt a Măr i e i D 'Agoul t , a t r a n s m i s pos te r i t ă ţ i i i m a g i n e a odioasă a u n e i fe­m e i c ică l i toare , egois tă şi s t up id ge­loasă, c a r e n u p u t e a fi nici p e d e p a r t e a s e m ă n ă t o a r e cu a c e e a ca re se despr in ­de d i n l e c t u r a Memorii lor contese i sau d in c o r e s p o n d e n ţ a c u F r a n z Liszt .

M a r i a D 'Agou l t n ' a fost însă n u m a i o î nd răgos t i t ă d a r şi u n a d i n femei le cele m a i i n t e l i g e n t e şi cu l t e ale secolu­lui t r e c u t , a v â n d sp i r i tu l l a rg deschis , l e sne p r i m i t o r şi g u s t u l ide i lor gene ra l e , cu deoseb i re e x e r s a t în m â n u i r e a ce lor pol i t ice . Co labo ra rea ei, s u b p s e u d o n i ­m u l Dan ie l S t e r n la „ R e v u e d e P a r i s " şi „ L e T e m p s " a r e v e l a t pub l i cu lu i u n sp i r i t de a m p l i t u d i n e e u r o p e a n ă spr i j i ­ni t pe o în t insă c u l t u r ă şi p e u n s imţ poli t ic excep ţ iona l .

C i t i t o ru l b iograf ie i de faţă, c a r e p e n ­t r u î m p r e j u r ă r i l e a r ă t a t e a re semnif i ­caţ ia u n u i act d e d r e p t a t e , va fi p lă­cut s u r p r i n s n e î n t â l n i n d n i c ă e n l i r i s ­m u l apologet ic la ca r e s ' a r fi a ş t e p t a t fără să-1 fi do r i t ci d i m p o t r i v ă , o so­b r i e t a t e a t o n u l u i şi o c u m p ă t a r e a ex­pres ie i ce n u p u t e a u decâ t se rv i scopu­lui aces te i căr ţ i .

NOELE EDMOND-ABOUT: ,,Frère jaune" (Ed. J u l e s Ta l l and ie r ) .

P e n t r u u n t â n ă r a r t i s t d e b u t a n t în ca r i e ra scr isulu i , f ap tu l de a p u r t a u n n u m e ca r e se leagă, în t r e c u t u l l i t e r a r a l u n e i cu l t u r i , de o o p e r ă du rab i l ă , poa-

V i n e d e u n d e v a un zvon ta in ic ş i n e ­l ă m u r i t ; t a in ic — p a r c ă de f loare o r i de cântec . . Paş i i se înce t inesc în ca­d e n ţ a u n e i melodi i . . P r i m ă v a r ă ! P r i . n ă -va ră , p e s t e o r a ş şi p e s t e oameni . .

D o a m n a d e a l ă t u r i î n toa rce capul . S e p r ivesc z â m b i n d a m â n d o i . Şi se în­ţe leg. Cu s i g u r a n ţ ă se în ţe leg . N u sea ­m ă n ă cu fata lui . D o a m n a e b londă , î na l t ă , cu ochi a lbaş t r i , a r e a n i n a t la h a i n a s c u m p ă de a s t r a h a n , î n d r e p t u l inimii , u n b u c h e t d e v io le te .

A în to r s capul s'o p r ivească din nou .

In aceiaş t i m p s'a fel ici tat s i ngu r şi s in­cer: d o a m n a a ş t ep t a se p e c ineva . Sosi u n d o m n cu p a r d e s i u l g i i ; s'a aplecat , s ă r u t â n d m â n a d o a m n e i şi in urm.4 pa r ­des iu l g r i a p r i n s b r a ţ u l doamne i . T r e ­când p e l ângă el, i-a s u r â s ea, ca unu i b u n p r i e t en . Gând i , p e . u r m a fericir i i lor : „fericiţi! . , ca şi m i n e fericiţ i!". .

Ceasu l — 8 fă ră 25! Socoti cu voce t a r e a p r o a p e - „Dela

b i rou 5 minu te . . . a l t e c inci p â n ă se î m ­bracă" . , şi ca î n t o t d e a n u a ş i - J imagi ­nează sosind.. . II va zăr i de d e p a r t e , z â m b i n d u - i . V i n e cu p a s m i c u ţ da r p r e ­cipi ta t . P r i n t r e ş i ru r i l e de o a m e n i n u ­ma i ochii au r ă m a s de ea, ochii fetei lui, l uminoş i ca u n far n o a p t e a p e m a ­r e şi tot oa el că lăuz i to r corăbie i pe mare . . .

Ii va s t r â n g e m â n a , p r i n m â n u ş a că­re ia s imte că ldu ra p u m n u l u i , Va spu­n e el î n t â i u ceva , să- i facă place.*e sau s'o facă să r â d ă . R â d è aşa de f rumos: . . B- încă frig şi obra j i i - i sun t îmbu jo ra ţ i . Cl ipeş te des p leoape le , î n t â r z i e o clipă p r iv indu-1 şi deab ia în u r m ă fu lgeră pe g u r a t ă i a t ă n u p r e a scur t sc l ip i rea d in ­ţ i lor şi m a i a lb i d i n g u l e r u l de b l ană a l ha ine i , r id ica t p â n ă d e a s u p r a băr­biei . F a t a lu i n u a r e ca d o a m n a cu b u ­che tu l d e violete , zulufi , p e n t r u c ă se p i a p t ă n ă s t r â n s , în că ra re , n u m a i cu o buc lă în locul coculu i . A r e , în sch imb, p ă r u l şa t en închis — şi u n n u m e cât ea de mic .

A u t r e c u t zece m i n u t e p e s t e t i m p u l ho t ă r î t . A l a r m a t , p r i v e ş t e ceasorn icul din faţă. „Da, c ine v ine ' n t â i aş teaptă! . . Ui te , aştept . . . D a r ce-o fi făcând de n u m a i v i n e ? " î n c ă o clipă de a ş t e p t a r e şi ş t ie ce va u r m a . O m foar te curios, spu­n e ea deseor i . Şi de m u l t e ori îi dă şi el d r e p t a t e . . î n c ă cinci m i n u t e şi f a rmecu l s'a stins!.. . — cu toa te că d e a s u p r a U n i ­vers i t ă ţ i i , luna , s a u tocmai din pr ic ina asta , l u n a e neob i şnu i t de m a r e astă-s ea ră şi de albă.

îş i c u n o a ş t e d e m u l t în a s e m e n e a îm­p r e j u r ă r i „ p r o g r a m u l " şi to t p e a t â t in ima . Va fi la î ncepu t n e r ă b d ă t o r . A -poi, r â n d p e r â n d şi exac t în mişca rea a r cu lu i din c a d r a n u l ceasorn icu lu i îl vor c u p r i n d e ; panica , gelozia, furi i le , s t rop i d e s u d o a r e p e f run te , t r i s t e ţea , g â n d u r i s u m b r e , v io len ţa , u ra , d i spre -

t e fi socot i tă ca o m o ş t e n i r e î m p o v ă r ă ­toa re şi o r e c o m a n d a ţ i e îndoe ln ică p e n ­t r u a-i în lesn i p ă t r u n d e r e a în no to r i e ­t a t e .

N u m e l e lui E d m o n d Abou t , pe coper ­ta p r i m e i că r ţ i a une i scr i i toare , impl i ­că p e n t r u n e p o a t a lu i o r ă s p u n d e r e spo­rită şi r i scul u n e i p r i m e j d i o a s e compa­ra ţ i i d in p a r t e a c i t i to ru lu i p r e d i s p u s la o î n g ă d u i n ţ ă c u m p ă t a t ă .

E cel m a i f rumos m e r i t al r o m a n u l u i Frère jaune, — m i şcă toa rea poves t e a u n u i copil t onk inez — acela de a î n ­l ă t u r a de la p r i m e l e pagin i , or ice rezer ­ve de acest fel, p r i n r eve l a ţ i a u n u i ta­l en t s t ă p â n pe g a m a v a r i a t e l o r pos ib i l i ­t ă ţ i de exp re s i e a u n o r însuş i r i î n t r e cari t r e b u e în p r i m u l r â n d sub l in ia t ă g r a ţ i a d i sc re tă şi s p r i n t e n ă a u m o r u l u i .

N e u i t a t a f igură a „ D o m n u l u i A m b u ­l a n t " a că ru i filosofie amab i l ă r ă s p â n ­deş te cu g e n e r o s i t a t e m i e r e a în ţe l epc i ­uni i p rac t i ce a d u n a t ă dea lungu l p e r e ­g r ină r i l o r de-o v iea ţă ' n t r eagă , ca .şi pa ­gini le de o f ragedă sensua l t i a t e , în ca re copi lăr ia m i c u l u i T iou se t r e z e ş t e t u l ­b u r a t ă la v i ea ţ a s i m ţ u r i l o r s u n t m ă r ­t u r i i şi făgăduel i t e m e i n i c e ale u n u i ta­l en t d i n t r e cele m a i î nze s t r a t e .

MIHAI NICULESCTJ

ţu l p e n t r u to t ceea ce p roş t i ca el au n u m i t p ro s t e ş t e „ e t e r n f e m i n i n " şi se ­x u l — s ă r a c u l S c h o p e n h a u e r avea d r e p ­t a t e — sexu l , n u ş t iu p e n t r u ce, fru­mos. . .

L u n a i se va p ă r e a s t u p i d ă ; îşi va p l â n g e d e mi lă şi ca î n c h e i e r e v a în­j u r a c r u n t femeia, t oa t e femei le p ă ­m â n t u l u i . .

8! — J a r t ă - m ă te rog, t e - a m făcut să

aş tepţ i . . A s p u s „ i a r t ă - m ă " aşa de t a n d r u şi

de du lce încâ t lu i îi es te c iudă: a. şi î n ­cepu t s'o i e r t e .

— Eş t i s u p ă r a t , ai d r e p t a t e , d a r nici eu n u s u n t d e v ină .

— Nuu.. . , î n t r e r u p s e el t e r ib i l de i ro­nic, nu , eu s u n t d e v ină .

— N u aşa.. G â n d e ş t e - t e şi tu , a t r e ­bu i t să a ş t e p t ă m p e d o m n u l P o p e s c u dela d i r ec to ru l gene ra l , cu au tor iza ţ i i l e de i m p o r t i scăl i te . Şi t icăi t cum e d-1 Popescu. . .

— P e m i n e n u m ă in t e r e sează a u t o ­r iza ţ i i le t a l e şi nici d-1 P o p e s c u al t ău !

— C u m — P o p e s c u al m e u ? — Mie îmi es te de t ine. . . — Şi m i e de t ine , spuse ea foa r te re ­

p e d e şi foar te cald; c u v i n t e în ca re el r ecunoscu — vocea r o t u n d ă .

— Şi de î n t â r z i e r e a ta. — D a r tu de câte ori n u m ' a i făcut

să aştept! . . Uiţi! . — C e - a r e aface? — Dragă , a fost vo rba d e ş a p t e j u ­

m ă t a t e şi c ine v ine 'ntâi . . . . — Aşteaptă! . . . Merci!. . . — Dece v o r b e ş t i aşa? Eşt i r ă u şi eşt i

n e d r e p t . C u m să fac, ce v r e a u eu? spu­se ea cu ochii umez i . T u încă n ' a i p u ­t u t observa ' că eu n u fac decâ t ce v re i tu , n u m a i ce v re i tu .

I n i m a d in el se sbă tu al tfel ca p â n ă i t unc i .

Ii p r i v i ochii î n l ăc r ima ţ i , m a i mar i , m a i neg r i .

Aplecase cu ges tu l ei obişnui t , oapul p e u m ă r u l d r e p t şi dege t e l e care se p r i n s e s e r ă de u n n a s t u r e al ha ine i lui ţ i n e a u s t r â n s o f loare. A t u n c i i n ima îi de t e g h e s : „ f loare p e n t r u tme!" . .

Şi pe s t e pu ţ in , l u n a n u i se mai p ă r u s tup idă . F a t a d e a l ă t u r i i a răş i fs.ta lui . S c h o p e n h a u e r — u n t âmp i t . Şi via ţa f rumoasă .

Ş t i au sp r e casă o s t r a d ă m ă r g i n i ş ă , pe u n d e el, poe t cu suf le tu l , m a i fusese şi a l t e daţi şi unde- i s p u n e a că înfloresc,

p r i m ă v a r a , c iorchini d e l i l iac — mov, c u m e a m u r g u l .

— Mov, c u m e amurgu l . . . . Ce f ru ­mos!. . S p u n e d rep t , t u ai făcut v r eo ­da t ă poezi i?

El r ă s p u n s e la bas : — Si i i igur! — A i v ă z u t ? b ă n u i a m eu, se î n c â n t ă

ea b ă t â n d d in p a l m e . — Da, da r l e - a m făcut n u m a i în v i a ­

ţă . — N u m a i în v ia ţă? . . C u m n u m a i în

v ia ţă? — U i t e aşa! S t r a d a e ra î n t r ' a d e v ă r d in cele ma i

l ă t u r a l n i c e d a r şi s ă r u t a r e a lui , chiar p e n t r u o s t r a d ă d in cele m a i l ă t u r a l n i ­ce, p r e a lungă . . F a t a s'a sbă tu t , a v r u t să zică ceva , să-1 oprească, „Ne v e d e lumea"! . . . . P e u r m ă — ce-i m a i pasă ei de l u m e ? L u m e a ei, n u m a i el. S i n ­g u r el...

Aşa o s ă r u t ă î n t o t d e a u n a — „f i indcă a r e b u z e mo i" — s p u n e — p e g u r ă şi nes fâ r ş i t de l u n g . Ei îi es te r u ş i n e să vorbească , să r ă s p u n d ă , e b a n a l , da r nu - i es te r u ş i n e să-1 a l i n t e în g â n d : „ iub i tu l meu , d r a g o s t e a mea , sp r i j inu l m e u i n i m a m e a !...".

Cur ios , m u l t m a i mică decâ t el, n u se r id ică p e v â r f u r i să-1 s ă r u t e ; a j u n g e aşa mică c u m e.. S'a g â n d i t de m u l t e or i şi a a juns la o s i n g u r ă conv ingere , s i n g u r ă c r ed in ţ ă : o îna l ţ ă el. A l ă t u r a ­rea lui , c u m să s p u n ă ? , o face să crească pa r că - i m a i p u t e r n i c ă — n u p a r c ă — cu a d e v ă r a t e m a i p u t e r n i c ă . . C â n d r â ­d e el, r â d e şi ea. A î n c e p u t să-i im i t e g e s t u r i l e ,felul de a i n tona u n e l e cu­vin te . . A r e el o v o r b ă de pred i lec ţ ie , pe care ea n u o poa t e sufer i , vo rba d e ­f ini t iv şi î n or ice d iscuţ ie u n gest ia­răşi def in i t iv : r e t ează cu m â n a s t â n g ă făcu tă l a m ă de cu ţ i t , t ă i ş de sabie s au aşa ceva, r e t e a z ă scur t , def ini t iv , aşa c u m def in i t iv a r e t eza t şi ea i n t r ' o zi la b i rou , f ă ră să v rea , d o m n u l u i P o -

de GEORGE DORUL DUMITRESCU

pescu ; şi to t ca el ,cu m â n a s t â n g ă din d r e p t u l p i ep tu lu i , tă iş de sabie, paloş sau aşa ceva.. .

L a începu t , ges tu l a s u r p r i n s - o da r c u v â n t u l n u i s'a p ă r u t a t â t d e odios. A su râ s , ş i-a p r i v i t m â n a î n d e l u n g şi cu ea aşa în t i n să ş i -a m â n g â i a t obrazul , l in, de la t â m p l ă s p r e b ă r b i e , uşor ; e-xac t c u m H m â n g â i e el. Acasă to ţ i r âd de ea: — „copie f idelă!" — Nu- i p a r e r ă u deloc; e a d e v ă r a t — copia fidelă a lui .

El v o r b e ş t e p u ţ i n pe l t ic , ba r i t ona l , cu u n s a v u r o s accent de g r a v i t a t e la sfâr­ş i tu l f iecărei fraze. î n t r ' o convorb i r e cu el, cât de p u ţ i n ai cunoaş t e regul i le o r togra f i ce , a seu l t ându- l , p revez i , s imţi , ce m a i încoace şi 'ncolo, p u i la locul lor ş i p u n c t şi două p u n c t e şi v i rgu lă — la perfecţ ie . . . Ea, a î ncepu t şi ea: voce m a i joasă, vo rba m a i r a r ă , mai sacada tă . A u d r e p t a t e cei de acasă: „co­pie f idelă!"

M e r g a m â n d o i s t r â n ş i l ip i ţ i şi le aţi­ne calea, l una . U n v â n t s u b ţ i r e l le ră­coreş te obraj i i . Ea şi-a spr i j in i t capul de u m ă r u l lui , p o t r i v i n d u - ş i p a s u l m ă ­r u n ţ e l d u p ă m e r s u l de a l ă tu r i , m a i larg, m a i r a r .

S u n t a le p r i m ă v e r i i şi luna , şi vân­tu l şi in imi le lor .

C e r u l — g r e u d e s t e l e şi înal t , m u l t de - a sup ra focului nes t ins şi p â l p â i t o r din ele, cura t , a l b a s t r u şi adânc . Sgo-m o t u l o r a şu lu i înăbuş i t , d e p ă r t a t de aici, face l in i ş tea s t ă p â n i t o a r e . Paş i i lor pe c a l d a r â m şi în aceeaş i caden ţă , n ' o t u r b u r ă — o în t r egesc . Ea n u m a i poa­t e vorb i . Nici el. Şi nici n u v r e a să vorbească , n ic iunu î . S i m t a m â n d o i că or ice c u v â n t a r fi p r e a să rac , ne încă ­pă to r , rece . Ii p r i n d e b r a ţ u l m a i s t r âns . Ea îşi c u i b ă r e ş t e m â n a în p a l m a lui . E încă frig da r le sun t m â i n i l e calde.

O p r i v e ş t e pe furiş. . . „Ce f rumoasa e!"... N imic s c h i m b a t ,doar p o a t e ochii, î m p r u m u t ă n o a p t e a , s u b cea rcăne le care îi înconjoară , o s t r ă luc i r e t a r e de an t r ac i t şi d in cu loarea lor de pes t e zi — u n m a r o n de catifea, vani l ie , cas ta­nă or i ciocolată , a rd a c u m , încins, două l u m i n i n e g r e aşa c u m ar a rde , dacă s 'ar p u t e a să fie vii, laolal tă , î n tune r i c , c a t r a n şi smoa lă şi dacă n u se î n t â m p l ă c u m v a ca î n t u n e r i c u l şi smoa la : ă fie câ t eoda tă ma i p u ţ i n negre . . .

Ochi i ei r âd , î n t r e a b ă , vorbesc , a l te­ori r ă s p u n d , suferă , iubesc . Şi to tdea ­u n a umez i . Cu al ţ i ochi, şi-a imag ina t -o câ t eoda tă , p o a t e n ' a r fi u r â t ă da r n u va m a i fi ea. P r i v i n d u - i , el n u se în-neacă , cum scr ie la car te , în lumin i l e lor, ci se v e d e mic , mic. . .

Nu- i cr.botin şi nici nu do reş t e s'o ame ţea scă cu v e r s u r i ; m a i bine zis n u i - a r c o n v e n i deloc ca fata lui să fie a-m e ţ i t ă cu poezii .

Insă , a tunc i , n 'a m a i p u t u t supor t a ; o p r iv i s e în ochi p â n ă ce începuse ră ai lui să lăcr imeze. . . Poez ia a căzut , s 'ar s p u n e , a p r o a p e s ingură . . . Ii deschisese ch i a r ea, a j u t â n d u - i să-ş i scoată pal­t onu l , î n d r e p t â d u - i o ş u v i ţ ă l â n g ă t â m ­plă . I-a spus , cu p a l m e l e sp r i j in i t e c ru­ce de p i e p t u l lu i , desmie rdä to r , că-i foa r t e d i spusă as tăzi , că-i voioasă, fe­rici tă. .

— Iarna. . . zăpada . , roch ia roz., vezi?.. Şi tu., o! m a i ales tu!.. Roz., m ' a m îm­b r ă c a t p e n t r u t ine . . Şi m â n i c e l e bu­fante . , ui te . . . m â n e c i l e t a le bufante . . . . de pr inc ipesă . , ziceai parcă . , or i nu. , nu pr incipesă . . . domnişoara . . . domnişoa ra f loare de piersic. . .

E r a î n ă u n t r u o a tmos fe ră îmbie toa­re, p l i nă de ea şi de l u m i n a focului în­t r ' o sobă de te raco tă , d in c a m e r a aceea mică, ma i m u l t s t uden ţea scă . L a m p a cu g lobu l ma t , v e r d e închis , p e m ă s u ţ a r id ica tă în vraf de că r ţ i lăsa î n t r ' o du l ­ce s e m i - o b s c u r i t a t e locul lor în faţa je -r a t ecu lu i . Scl ipea în a u r iconi ţa Maicii D o m n u l u i pe covoru l b a s a r a b e a n de l ângă sofa şi u n V e r l a i n e u i t a t deschis,

p e n t r u , ,Sagesse" , la pag ina 17. Afară n ingea . V e r s u r i l e i-au ven i t în gând fără voia lui . Şi fără voia lui le spuse:

. . . , ,Dă-mi-i m ie ochii negri . . . n u privi cu ei în l a tu r i , — Căci de n o a p t e a lor cea du lce veşn ic n ' a i să m ă ma i sa tur i . . "

— Eminescu , r ecunoscu ea. R ă s p u n s , ca re 1-a î n d e m n a t de 'it.unci

s'o iubească şi m a i mult . . .

6 August 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

A fost o d a t ă u n î m p ă r a t . B u n e r a el la suf le t şi t e m ă t o r d e D u m n e z e u , da r nu avea n o r o c l a soţi i . P i e r d u s e două neves te şi ce m â n d r e ţ e d e d o m n i ţ e ! S e făcea n u n t a cu a la i m a r e şi cu m e s e ce ţ i n e a u zi le ş i s ă p t ă m â n i în t r eg i , şi la l u n ă , l a d o u ă lun i , i se s t i ngea şi soţia. N u ş t ia ce să m a i facă. Se c h i t r zuia el adesea cu sfetnici i lu i . î n ă l ţ a u şi ei d in u m e r i şi n u g ă s e a u c e să r ă s ­pundă .

I n t r ' u n a d i n d i m i n e ţ i s e sculă şi vese l

GOIITL — P ă i la ce ţ i -aş i fi spus a d e v ă r u l ? M i - e r a fr ică să n u t e s t ing i de d u r e r e .

— De , b ă t r â n sun t , şi s u n t şi u i tuc . H e ! Maica D o m n u l u i d in Biser ica D o m n e a s c ă m i s'a a r ă t a t şi m i e , a c u m două zile, d a r a m u i t a t să - ţ i spun .

r w / \ i şi î n g â n d u r a t . Visase că p a r ' c ă un glas îi s p u s e s e încet , l a u r e c h e : „Să chemi u n z u g r a v ves t i t ş i sâ - i da i p o ­runcă să - ţ i z u g r ă v e a s c ă i coana Maici i D o m n u l u i p e ca re să o p u i a l ă t u r i de iconostas. D a r s f in ţ i rea ei să n u o faci cu za rvă . N u m a i t u şi cu cel m a i b ă ­trân p r e o t d i n ce t a t ea ta , s i n g u r i să fiţi".

Şi n ' a m a i auz i t n imic . Nu- i spusese g lasu l acela, în ce b i ­

serică d in c e t a t e s'o aşeze . Se g â n d i

CAPITOL: O tragedie în zăpadă

Mai t o a t e c i n e m a t o g r a f e l e de p r e m i ­eră, s p e r i a t e p a r ' c ă d e v e r t i g i n o a s a ascensiune a m e r c u r u l u i î n t u b u l t e r ­mometr ie , a u înch is , r â n d p e r â n d , porţile î n a ş t e p t a r e a , s ezonu lu i a e toamnă, cu f i lme d i n be l şug şi c u o t e m p e r a t u r ă m a i a d e m e n i t o a r e la spec ­tacole de a r t ă od in ioa ră m u t ă .

Sa rc ina d e - a p r e z e n t a p r e m i e r e c i ­nefililor p e ca re c ă l d u r a n u i -a p u t u t goni d in capi ta lă , ş i -a a s u m a t - o şi în anul aces ta b ă t r â n u l c i n e m a t o g r a i „Capitol", p e care , p a r e - s e , uni i r>u-cureşteni o rb i ţ i d e n u m e l e ce leb re a le vedetelor d e p e r e c l a m e l e l u m i n o a s e ale celor t r e i c i n e m a t o g r a f e a e pe b u ­levardul B r ă t i a n u î l d ă d u s e r ă u i tă r i i .

Câ teoda tă , c ă l d u r a d e a fa ră d e v i n e atât de nesu fe r i t ă , încâ t , r e fug iu l î n t r ' o grădină r ăco roasă e b ineven i t .

Mai a les — c u m a fost cazu l f i lmu­lui p r e z e n t a t de Cap i to l s ă p t ă m â n a a-ceasta — a t u n c i c â n d t i t l u r i l e f i lmelor sunt a t â t d e î m b i e t o a r e , le v i n e foa r t e greu B u c u r e ş t e n i l o r încă lz i ţ i să n u facă o escapadă î n c i n e m a t o g r a f u l în ca re ii aşteaptă „o t r a g e d i e în z ă p a d ă " .

Şi ch i a r d a c ă n u m e l e d e „ t r a g e d i e " evocă u n e l e l u c r u r i car i a u d a r u l să sburlească pe r i i spec ta to r i lo r sperioşi , celălalt s u b s t a n t i v ca r e a m i n t e ş t e locul unde se p e t r e c e a c ţ i u n e a , sună , a c u m , în epoca ş p r i ţ u r i l o r la g h i a ţ ă şi a a s ­falturilor top i te , a t â t d e neveros imi l şl totuşi a t â t d e p l ă c u t în u r e c h e a spec ta ­torului a h t i a t d u p ă p u ţ i n ă r ăcoa re . Deci, — dece să n u m ă r t u r i s i m — ani intrat la Capi to l dorn ic i d e z ă p a d ă cât m a i m u l t ă zăpadă . Ş i în aceas tă privinţă a m fost o a r e c u m dez i luz iona t . Căci f i lmul e ra englez şi n u a m e r i c a n . Pentru a m e r i c a n i — cred, u n film cu zăpadă s 'ar p e t r e c e n u m a i şi n u m a i în zăpadă. Şi aceas ta , p e n t r u s i m p l u l m o ­tiv că la H o l y w o o d n u ex i s t ă ceeace numim noi nea . I a r cu na f t a l i nă c red că se p o a t e u ş o r u m p l e o p o r ţ i u n e de loc, care se p o a t e apoi uşor n u m i — nimeni n u se o p u n e — M o n t b l a n c . C u m însă r eg i so ru l f i lmulu i e u n englez, deci om serios, el a e v i t a t astfel d e t r u c u r i şi ne-a p r e z e n t a t u n f i lm cu z ă p a d ă naturală d a r n u a t â t de m u l t ă câ t n e aşteptam. P o a t e ch i a r tot f i lmul se r e ­simte o a r e c u m , d e o ser ioz i ta te , n e p o ­trivită a c u m în epoca n e b u n e l o r Ülme americane. J o c u l ac tor i lor , în une l e părţi a le f i lmulu i , l âncezeşe t e p u ţ i n . De a s e m e n e a i -am r e p r o ş a f i lmulu i câteva p ă r ţ i n e c l a r e . In g e n e r a l , f ă ră ca să fie „o g o a n ă n e b u n ă p e sk iu r i " , f ă ră oa actorii sa fie d u b l a ţ i d e „cei m a i buni skior i ai t i m p u l u i " (as tea s u n t câteva „ b o m b e " a le r e c l a m e i f i lmul este, m a i î n a i n t e d e toa te , b i n e m o t i ­vat, ac ţ iunea e s t e b i n e î n c h e g a t ă i a r î n distribuţie se află u n ac to r — R o n a l d Squire, n i s e p a r e — c a r e î m p r u m u t ă rolului său, a f a ră de câ t eva accen te prea t ea t r a l e , p e r s o n a l i t a t e a cea m a i potrivită u n u i o m d e t r e a b ă , c a r e a g r e ­şit în t i n e r e ţ e .

Pu tem s p u n e că f i lmul n e p a r e su­perior celor în ace laş gen , r ea l i za te de Americani. I a r a m a t o r i l o r de senza ţ io ­nal li-1 r e c o m a n d ă m p e n t r u p a r t e a dela u rmă , î n t r ' a d e v ă r p a l p i t a n t ă .

E inuti l , cred, să m a i s p u n e m , că după c e - a m ieşi t de la aces t f i lm r ă c o ­ros, că ldura de a fa ră ni s'a p ă r u t m a i de nesuferi t .

Impres ionant e j u r n a l u l O. N. T -u lu i cu funeral i i le R e g i n e i M a m e . M u l ţ i spectatori a u î n t o v ă r ă ş i t cu l a c r ă m i u l ­timul d r u m al Acele ia ce l e - a fost Re ­gină

TRAIAN LALESCU

el, se r ă s g â n d i şi h o t ă r î s'o d ă r u i a s c ă biser ic i i l u i domneş t i , u n d e - i s u n t î n ­g r o p a ţ i pă r in ţ i i , moş i i şi s t r ă m o ş i i şi cele d o u ă soţ i i .

A ş a şi făcu. Cu a d e v ă r a t , z u g r a v u l c e z u g r ă v i s e

p e Maica D o m n u l u i o î n t r u c h i p a s e în aşa fel c ă p ă r e a v ie .

O aşeză in b i se r ică î n t r ' o S â m b ă t ă , d u p ă vece rn i e , f ă r ă ca n i m e n i să ş t ie , decâ t el şi cu b ă t r â n u l p r e o t Sofronie , b ă t r â n de parcă-1 u i t a s e D u m n e z e u p e p ă m â n t . E r a a c u m l â n g ă iconos tas . P r e o t u l c i tea i a r el, î n g e n u n c h i , se r u g a . In fa ţa Maice i P r e a c u r a t e p u ­sese ş i o m ă s u ţ ă p e n t r u f lor i şi p e n t r u S f â n t u l Mi r .

E r a î n t u n e r i c c â n d î m p ă r a t u l şi cu b ă t r â n u l p r e o t i e şeau d in s f ân tu l locaş.

A d o u a zi, p r e o t u l b iser ic i i şi toţ i s lu j i tor i i a l t a r u l u i r ă m a s e r ă u i m i ţ i la v e d e r e a u n e i aşa de f r u m o a s e icoane .

,Ma i t r e c u u n a n şi i a t ă că u n c ra in ic de la î m p ă r a t u l vecin , B r u m ă î m p ă r a t , ven i să - i a d u c ă u n c u v â n t . B r u m ă î m ­p ă r a t avea o fa tă şi a r v r e a să i-o dea de so ţ ie , s p u n e a ves t ea . E l , ce n u avea g â n d rău , n u se î m p o t r i v i . B a în s i ­n e a l u i îşi z icea: „ B i n e că se m a i g â n ­deş t e încă c ineva şi la m i n e , p e n t r u î n s u r ă t o a r e " . Ii v e n e a g r e u s t i nghe r .

A t r e i a soţie!. . . Şi se făcu şi as tă a t r e i a n u n t ă . M i r e a s a n u s 'ar fi zis că e r a u r â t ă ,

d a r avea ceva în f i rea ei ce o făcea să n u fie c a t o a t ă l u m e a .

P a s ă - m i - t e , d 'a ia-şi d ă d u B r u m ă î m ­p ă r a t fa tă m a r e d u p ă v ă d u v şi încă de d o u ă or i .

A v e a m e t e a h n a , că n o a p t e a se p o ­m e n e a cu ea că p l eacă d i n p a t şi c ine ş t ie p r i n ce î n c ă p e r i a le p a l a t u l u i o gă ­sea d o r m i n d g r e u ca b u ş t e a n u l . Din se ­n i n r ă m â n e a cu ochii a ţ in t i ţ i u n d e v a , î n gol. Ac i e r a t r i s t ă ca m o r m â n t u l , aci e ra vese lă ca p r i m ă v a r a .

In to t a m a r u l lui , î m p ă r a t u l se b u ­cură , că îi nă scu o copi l i tă f r u m o a s ă ca o c i reaşă .

B u c u r i a lu i însă n u ţ i n u m u l t t imp , căci v e n i n d o d a t ă de la v â n ă t o a r e îşi găs i soţ ia î n t i n s ă p e pa t . Crezu că d o a r m e . E a e r a m o a r t ă .

A dus -o ş i p e aceas t ă a t r e i a lu i n e ­vas tă şi a î n g r o p a t - o l â n g ă ce le la l te două .

F e t i ţ a c rescu şi se făcu m a r e . Se î n d e s a u pe ţ i to r i i l a p a l a t u l Iu işi

asta-1 făcea fericit . D a r d i n nou a i n t r a t t r i s t e ţ e a s u b

acoper i şu l case i lui . I n t r ' o zi, fa ta aşa s 'a s c h i m b a t că n u ş t ia ce să m a i facă. Ca d i n sen in se făcuse r e a şi î n c l ipele c â n d o a p u c a acea r ă u t a t e se r epezea ca o rb i t ă la c ine n i m e r e a , să-1 s t r â n g ă d e gâ t . O m o r â s e p e o b i a t ă copilă, o pisică şi două t u r t u r e l e ce s e ' n v ă ţ a s e l ângă ea.

S 'au a d u s vrac i , dof tor i şi v ră j i to r i , d a r n i m i c n u se a lese . S e a d u s e s e r ă şi p reo ţ i , d a r n u fu c h i p s ă se p o a t ă a-prop ia , aşa u r l a , s e zvâ rco lea şi a r u n c a cu ce-i v e n e a la î n d e m â n ă .

V e n i şi p r e o t u l b ă t r â n . De d e p a r t e , în fa ţa lui , p ă r e a u n c â i n e ce se g u ­d u r a şi t r e m u r ă de frică.

C â n d î m p ă r a t u l se a p r o p i e de p reo t , a c e s t a - ! s p u s e :

— M ă r i t e î m p ă r a t e , copi la es te s u b s t ă p â n i r e a d iavolească .

L a c â t e - v a zile, o găs i m o a r t ă , la fel c u m o găs i se p e ma ică - sa .

Se făcu s lu jba d e r i d i ca re a t r u p u ­lu i şi o a şeza ră în t i n d a biser ic i i d o m ­neş t i , î n s icr iu, p â n ă ' n z iua î n m o r m â n ­tă r i i .

N o a p t e a făcea d e s t r a j ă câ te u n sol­dat , l â n g ă cosc iugul ei.

D a r î n a i n t e de m i e z u l nopţ i i , p â n ă ce so lda tu l să p o a t ă p r i n d e d e ves te , s a r e d in s ic r iu a s u p r a lui , îl s t r â n g e de gât , îl omoară , apo i ca o p a s ă r e n ă ­p r a s n i c ă d e n o a p t e se c a ţ ă r ă p e z idu r i , s t i n g â n d c a n d e l e l e şi u r l â n d c â n d da să se a v â n t e z e s p r e mi j locu l biser ic i i .

S e ch inuia , se t ă v ă l e a p e jos, se u i t a ca bea tă , cu ochii ieş i ţ i d i n o rb i t e , c ă ­t r e i coana P r e a C u r a t e i ş i încet , încet , i s tovi tă se r e t r ă g e a d ' a n d a r a t e l e , p â n ă ce, c u m i e z u l n o p ţ i i , ce s u n a în t u r n u l pa l a tu lu i , s e aşeza ş i ea în s ic r iu .

A d o u a zi, c â n d v e n i r ă să-1 s c h i m b e p e so lda tu l ce făcuse de s t ra jă , l -au găs i t m o r t l â n g ă cosciug şi g a l b e n şi s u p t e ra de sânge , c u m es te o l ă m â i e s toa r să .

î m p ă r a t u l auz ind , de r u ş i n e şi d u r e ­re , n u v e n i să se roage la Sf - ta F e ­c ioară d e c â t p e ' n s e r a t . M u l t îşi ţ i n u g e n u n c h i i p l eca ţ i î n fa ţa icoanei . Când să iasă d i n b i se r ică se u i t ă şi la fa ta lui , r ă p o s a t a şi g roaza îi cup r in se su ­f le tul . Şi îşi z icea : „ D e - a r t r e ce m a i d e g r a b ă a s t e t r e i zile, să scap de g roază şi de b l e s t e m u l ce m ă apasă" .

P e n t r u s e a r a a doua, căzu la sor ţ un a l t b i e t so ldat , c a r e avu aceeaşi soa r t ă .

î n c e p u să m u r m u r e ce ta t ea şi sol -d ă ţ i m e a .

P e n t r u a t r e i a n o a p t e căzu za ru l pe f lăcăul lui Moş P e t r u , ce locuia în b o r d e i u l dela m a r g i n e a o ra şu lu i .

î m p ă r a t u l d e t e o rd in ea s o l d a t u l u i ce va face d e p a z ă a t r e i a n o a p t e , la cos­c iugu l copilei , să i s e ' np l inească o r i ce d o r i n ţ ă a r avea , î n a i n t e de a i n t r a d e pază .

— So lda t Vas i l e a l l u i Moş P e t r u , p o r u n c ' a v e m de la s t ă p â n i r e să n e spui ce d o r i n ţ ă a i î n a i n t e de a - ţ i v e n i so­rocu l d e pază , ca să ţ i -o m d e p l i n i m .

— P ă i , d o r i n ţ a ce am, î n a i n t e de a m u r i , es te ca s ă - m i îngădu i ţ i , s ă m ă duc ca s ă - m i v ă d p e b ă t r â n u l m e u t a t ă .

— L i b e r eşti , n u m a i l a toacă să fii aci.

Şi a a p u c a t - o s o l d a t u l n o s t r u p e s t răz i le ce-i. d u c e a u m a i în s c u r t s p r e bo rde iu l l u i t a i că - său . I e ş ind d in ce t a ­te, s e op r i p e m a r g i n e a u n u i şanţ , s ă se m a i od ihnească . S e g â n d e a . Când , v ă z u că v in p e d r u m doi b ă t r â n i , ca r i cum a j u n s e r ă 'n d r e p t u l lu i se op r i r ă , u n u l d in ei g r ă i n d :

— B u n ă z iua c r u c e de voinic . Da ce s ta i aşa, de p a r ' c ă ţ i - a r fi m u r i t b o u ' n j u g ?

— Da ' c u m v r e i să s t au , c â n d p e n t r u la n o a p t e a m căzut la sor ţ i , să fac de pază l a cosciugul fe te i î m p ă r a t u l u i , s t r igoa ica ?

— Şi d 'a ia eş t i aşa de p l o u a t ? — P ă i s p u n e ţ i zău, pa r ' că , d u p ă

c u m j u d e c a ţ i , n ' a r fi n imic , ai ? — Ascu l t ă , m ă i f lăcău; s 'a împ l in i t

sorocul , căc i b l e s t e m u l şi f ap tu l ş i - au lua t t r e i suf le te . D a r ce - t i s p u n eu ţ ie ? Ui ' te , ia s e a m a b i n e ;

C â n d o b a t e ceasu l zece Desch ide - ţ i ochii t a r e , Să n u sco ţ i su f la re . S ă tac i ca u n peş t e . C â n d ceasu l v a b ă t e a O r a zece j u m ă t a t e G â n d u r i l e t a l e t o a t e S ă ţ i le s t r â n g i p e ea. C â n d c iocanele d in ceas U n s p r e z e c e va s u n a In g e n u n c h i t u ve i şedea L â n g ă s f ân t iconostas , L a S f â n t a P r e a C u r a t ă Să se ' na l t e r u g a ta .

Şi aces t ea z icând, f ă ră ca să ş t ie când şi u n d e , se f ă c u r ă n e v ă z u ţ i moşneg i i noş t r i . E i fuseseră , p a s ă - m i - t e , D u m ­nezeu şi Sf. P e t r u .

O l u ă p e d r u m la fugă, f ă ră r ăgaz şi m a i i u t e c a să ş t i e când , a junse la cu­p r i n s u l l o r să răcăc ios . Ta ică -său , b ă ­t r â n şi s ingur , s t a p e o b u t u r u g ă în fa ţa b o r d e i u l u i şi m u l t e l ac r imi vă r să văzându^ş i feciorul , s i n g u r a lu i r ază de v i a ţ ă p e n t r u zi lele ce m a i avea de t r ă i t .

— Ce t e - a d u c e fecioru ' t a ich i i ? — Ia, c e să fie, a m învo i r e dela P a ­

la t p e n t r u v r e - o d o u ă c e a s u r i şi a m ven i t să t e văd , că e v o r b a să ne ducă

d e p a r t e , în î m p ă r ă ţ i e şi c ine ş t ie când n e - o m m a i î n t o a r c e !

— Of ta ică !, b i n e că n u po t v e n i să t e v ă d c â n d pleci , că m ' a ş i p r ă p ă d i , bă ­ia tu l ta ichi i . Mai v o r b i r ă ei de u n a d e al ta, se lăsă

f lăcăul s t r â n s la p i e p t u l moşu lu i , vă r să 0 l a c r i m ă p e c a r e n u m a i el ş t ia de ce şi se ' n toa r se c ă t r e s u p u n e r e a os tă ­şească . •

C â n d a j u n s e la pa l a t , toca d e v e c e r ­nie . L a ceasu l de s t ra jă , fu d u s în b i ­ser ică , l â n g ă s ic r iu , unde-1 l ă s a r ă s in ­g u r şi auz i c u m încu i au u ş a de d ina ­fară .

El ş t i a de la m a i c ă - s a şi dela t a i că -său r u g ă c i u n i . Şi acum, to t ce-i t r e c e a p r i n m i n t e şi de c a r e m a i p u t e a să-ş i a d u c ă a m i n t e , le r e p e t a m e r e u , nelu~

f â n d u - ş i och i i de la S f â n t a Fec ioară , ce 1 se p ă r e a că s'a d e s p r i n s de p e l e m n şi p a r ' c ă - i vo rb ia . P â l p â i t u l c a n d e l e l o r îl v e d e a aevea , ca n i ş t e ochi ce se d e s ­ch ideau , caş icând i -ar fi făcut s e m n e p e n t r u l u c r u r i l u i t ă i n u i t e . C h i p u r i l e Sf inţ i lor , în ro togoa le l e a u r i t e , p ă r e a u de v e g h e ca şi el şi a ş t e p t a ca să - i g r ă ­iască. !

A n e v o i e s u n a ceasu l s u s în t u r n ! C â t e u n ţ i pă t d e cucuva ie , î n l i n i ş ­

tea nopţ i i , r ă s u n a în ecou, p r i n z idur i şi u n g h e r e .

C â n d ceasu l d i n t u r n s u n ă d e zece or i în clopot, ca de f r igur i fu sgudu i t so lda tu l şi g â n d u l lu i e r a c ă t r e P r e a Cura t a , i a r ochii îi ţ i n t i p e ch ipu l m o a r ­tei ce p ă r e a că d o a r m e u n s o m n î n g â n ­d u r a t .

de prof. MIHAIL VTJLPESCU

A n e v o i o s ş i c h i n u i t o r t r e c e a t i m p u l ! C â t e o d a t ă e r a z g u d u i t de g roază ,

d a r dac 'o fi a d o r m i t şi n ' o fi auz i t sus , b ă t ă i l e t i m p u l u i t r e c u t ? B ă t u s e şi cea­sul , zece ş i j u m ă t a t e . M a i avea o j u m ă ­t a t e p â n ă l a u n s p r e z e c e . C â n d veden i i n e c u r a t e c ă u t a u s ă - i p r i n d ă g â n d u l , c u su f le tu l l a Maica D o m n u l u i , s e î nch ina şi se r u g a p e n t r u a ş i l e a l u n g a d i n cap . Câ t e u n e l e i s e în f igeau în m i n t e şi î n g â n d u r i , ca g h i m p i ce n u - i m a i p u t e a scoate . P a r ' c ă d u h u r i r e l e p l u t e a u p e l â n g ă el. I i vâ j i au u r ech i l e . Cu ochii p i ­ron i ţ i la m o a r t ă , i s e p ă r e a că a c u m îi vie , d a r m a i ţ i n e ochii 'nchiş i ş i se g â n ­deş t e c u m să-1 s u g r u m e . S u s , d ' a s u p r a cetă ţ i i , o r n i c u l lov ia ceasur i u n s p r e ­zece.

Ca s c ă p a t d in l a n ţ u r i , d ă d u fuga la icoana Maice i P r e a C u r a t e , s e r u g ă f i e rb in te şi î n g e n u n c h i s t a l a p ic ioa re le Ei, cu ochi i ţ i n t ă c ă t r e cosciug.

î n c e t ,ca v e n i n d d in a l t ă l u m e , se scu lă fa ta de ' m p ă r a t . D e o d a t ă , ca a-p u c a t ă de furi i , s ă r i j o s u r l â n d . î m b r ă ­c ă m i n t e a d u p ă ea e ra z d r e n ţ u i t ă şi a~ vea p ic ioa re de ca l . Ca o p a s ă r e p r i n s ă ' n la ţ se r e p e z e a p e z idur i , p e la cande le s t m g â n d u - l e . M â i n i l e p ă r e a u g h i a r e de zg r ip ţu roa i că . Ca vi je l ia se f r ă m â n t a ţ i p â n d : „ M i - e s e t e , m i - e f o a m e !". C â n d îl v ă z u p e s o l d a t s e r epez i l a el. D a r n u p u t u să t r e a c ă de s tâ lp i i d in mi j loc ai biser ic i i . I se a u z e a u copi te le b ă t â n d p e loc c u fur ie . C h i p u l ei d o b i -toci t n u m a i e r a ch ip d e fa tă . U r e c h i -le - i c rescuse m a r i şi l u n g i ca d e ca t â r . N a s u l t u r t i t . B u z e l e - i e r a u desp ica te . D in ochii ei roş i i p ă r e a că c u r g e sânge . V r e a să facă u n p a s s p r e mi j locu l b i ­ser ic i i şi u r l a d e d u r e r e , căci ch ipu l P r e a C u r a t e i o oprea . î n t i n d e a b r a ţ e l e ei p ă r o a s e ş i n e g r e , c u g h i a r e l u n g i şi a scu ţ i t e c a n i ş t e v â r f u r i de spăng i . B ă ­tuse d e m u l t ceasu l u n s p r e z e c e şi j u ­m ă t a t e şi ea se z b ă t e a d in ce în ce m a i n ă p r a s n i c , ca t u r b a t ă .

S o l d a t u l ce î n c r e m e n i s e în g e n u n c h i , îşi făcea m e r e u l a c ruc i şi s i m ţ e a că"l p ă r ă s e s c p u t e r i l e .

C â n d î n c e p u s ă se a u d ă s u n â n d m i e ­zu l nopţ i i , a r ă t a r e a p ă r e a , c u f iecare b ă t a e a c ea su lu i , s ă s c a d ă d in fur ie . Cu a d o u ă s p r e z e c e a l o v i t u r ă se auz i sus , în p o d u l biser ici i , u n t r o z n e t ce-i t r e c u p r i n suf le t ca u n s loi de gh ia ţă , i a r fa ta se p r ă b u ş i jos , p e p a r d o s e a l a de p i a t r ă . D i n f i rea ei s e d e s p r i n s e a-ievea , o a r ă t a r e , aşa c u m o văzuse e l m a i ad ineau r i , z b ă t â n d u - s e în fa ţa lui . E r a S t r igo iu l , c a r e ' n fuga l u i se u i t a î n d ă r ă t la so lda t , cu ch ipu - i d e s ânge , de g roază ş i d e fu r ie şi p i e r i î n î n t u n e ­r ic ca o v ă p a i e c e s e s t inge .

S e l in iş t i v e d e n i a de v i s u r î t . S t a o ş t e a n u l î n g e n u n c h i ş i se r u g a m e r e u la S f â n t a Fec ioa ră .

î n t r ' u n t â rz iu , î n c e p u să g e a m ă de d u r e r e fa ta c e zăcea jos p e lespezi . Se r id ică încet , î n g e n n u c h i , p l â n g â n d şi s u s p i n â n d a m a r ş i î n c e p u să s e roage . Se r u g ă î n d e l u n g . F i r e a ei n u m a i e ra cea d e a c u m câ t eva ceasur i . E r a o fa tă f r u m o a s ă cu a d e v ă r a t , ce s e t â n g u i a şi î n t r ' u n a se r u g a .

C â n d se auz i c â n t â n d cocoşul de ziuă, ea se m a i s m u c i o d a t ă , căzând jos. D i n ce le t r e i m o r m i n t e a l e n e v e ­s t e lo r î m p ă r a t u l u i se auz i i e ş ind ca n iş te b u b u i t u r i ce făceau să se h â ţ â n e p i e t r e l e d e p e m o r m i n t e .

I a r î n c e p u să r e v i n ă l a v i a ţ ă fata, î n t i n z â n d m â i n i l e c ă t r e so lda t , r u g â n -du-1 f i e rb in t e să v i e s'o a ju te , s ă m e a r g ă şi ea să se r o a g e şi s ă se ' n -ch ine î m p r e u n ă cu el.

— E u d e aici n u m ă mişc . Dar , ia tă , m ă rog şi eu p e n t r u t i n e Maici i P r e -ciste, să t e a j u t e să v i i p â n ă la Ea .

Şi c u câ t se r u g a el m a i cu că ldu ră , cu a t â t f a ta î ncepu , m a i î n t â i încet , încet , să se r id ice , î n g e n u n c h i , a p r o p i -

i n d u - s e d e S fân t a i coană . C â n d a fost a juns , ab ia m a i p u t u ros t i î m p r e u n ă cu so lda tu l : „ T a t ă l n o s t r u " , că a d o r m i a d â n c .

Se r e v ă r s a de z iuă . S o l d a t u l se r u g a m e r e u . D e a fa ră s e auz i c u m paznic i i î n v â r ­

t eau cheia în b r o a s c a uşi i , p e oare o desch i se ră .

M a r e le fu m i r a r e a c â n d îl v ă z u v iu pe soldat . E l l e f ăcu s e m n s ă tacă . O l u a r ă p e b r a ţ e şi o d u s e r ă sus în pa la t , a ş e z â n d - o în p a t u l e i .

Târz iu , c â n d s 'a t rez i t , v ă z u l â n g ă p a t u l ei p e b ă t r â n u l p r e o t ş i p e î m p ă ­ra tu l , t a t ă l ei . Ca v e n i n d d in a l t ă l u m e , î n t r e b a m e r e u , r o s t i n d : , ,Solda tu l , so lda tu l !". C â n d î i fu a d u s , î ncepu să p l â n g ă d e fe r i c i re .

— Ta tă , n u m a i c r e d i n ţ a fec ioru lu i ăs ta s fân t n e - a scos d in b l e s t e m u l ce a p ă s a a s u p r a n o a s t r ă . B ă t r â n e p reo t , dă sfat t a t ă l u i m e u , s ă - m i d e a de so ţ p e cel ce m ' a s c ă p a t d i n g h i a r a d u h u r i l o r re le .

Şi aşa s 'a f ă c u t . Ş i a fost o n u n t ă , p e ca r e o s i m ţ i că es te n u n t ă ş i î m p ă ­r a t u l . A v e n i t şi Moş P e t r u , c a r e v ă ­z â n d p e f i e - s u î n h a i n e î m p ă r ă t e ş t i , îi zise :

— D'ăş t ia - rn i 'eşti ? T e ducea i la m o a r t e b u n ă ş i m i e îm i s p u n e a i a l t e m a r a f e t u r i . ^

— E a n e - a s c ă p a t p e toţ i , spuse î m ­p ă r a t u l .

Şi m a r e vese l i e a fost, ma i a les pe poporen i , că auz ise şi ei că s'a s p a r t va­du l s t r i go iu lu i ş 'al d r acu lu i .

Şi ' ncă leca i p e - o şea şi v ă spuse i p o ­ves t ea aşa.

Cuf.easa de elevul Georgescu C. Alexandru, com. Arţari, jud. Ialomiţa, cl. I l I -a S. N. M. 1937. El a auzit-o dela Andrei Richter,

morar tot în comuna Arţari

Poşta redacjiei Intre poeziile ce ne sosesc zilnic la redacţie,

în număr impresionant, sunt unele care vă­desc oarecari posibilităţi, şi anunţă — câteo­dată — un poet. Sunt altele care nu au abso­lut nimic comun cu poezia daşi rimează, dosi ritmul e riguros. Acestea n e sunt cele mai ne­plăcute pentrucă timpul trecut cu citirea lor ar putea fi întrebuinţat cu mai mult folos în oricare alt mod.

O a treia categorie de versuri, care dease-menea nu au nimic de aface cu poezia sunt acelea a căror lectură nu o regretăm, pentru că ne amuză. Ele sunt într'atât de ridicule, încât clipele de veselie pe cari ni le procură nu ştim cum ar putea fi răsplătite. Din când în când, reproducem asemenea versuri, pen­tru că nu suntem egoişti şi vrem ca şi citi­torii noştri să se distreze.

Aceste poezii se bucură, de altfel, şi de o soartă mai bună. In loc să meargă la coş, ele alcătuesc un dosar voluminos pe care stă scris „Dosarul vesel".

Intre ultimele perle ale dosarului vesel, — care este mai multe, cum ar zice un cunoscut istoric literar — trebue să menţionăm una recentă. E închinată lui Eminescu şi cuprinde şi aceste strofe •

' Stai printre mii de stele acum Şi cu privirea ta măreaţă Te uiţi peste a mării ceaţă La codrul cel bătrân

Sau: Murmură izvorul şi te ehiamă Să-i isorbi apa, tu şi iubita Dar şi a ei viaţă i s'a stins; nefericita Nici n'a apucat să fie mamă.

Orice comentar e de prisos

Marinei Sârbuleseu. — A m primit repor­tajul trimis. Fotografiile sunt admirabile.

Nici-o pădure fără uscături. — Adevăr grăeşti. Numai că mai sunt şi uscături fără pădure.

Iată de pilldă ..Hora" dumitale :

Se avântă hora încinsă de dor Se 'nvărtesc flăcăii împrejurul lor Stau şi bat pământul In şold măna-şi pun

• [şi reiau avântul Ca un om nebun (?!?)

Şi iată şi o horă : Trei paşi la stânga binişor Şi alţi trei la dreapta lor Se iau de braţ şi se cuprind...

Decât să sterii o horă nebună ca aceea pe care a m reprodus-o la început, mai bine ci­teşte „Nunta Zamfirei" a lui Coşbuc. Citeşte cât mai mult şi cu atenţie. Scrii <A nu ai încă douăzeci de ani. Timp, aşadar, aá be­rechet. Pe la 30 de ani încolo, când vei fi acumulat o seamă de cunoştinţe, când te vei fi iluat de piept c u viaţa, s'ar putea să ai ceva de spus, cine ştie... Atunci poţi să scrii versuri.

Ana D. A. — Scuzaţi eroarea tipografică. Prea multe diminutive. Poezia nu poate fi publicată. Pentru „Sacrificiul" vom sacrifica în săptămâna aceasta un ceas şi vă vom răs­punde dacă isoairta lui va fi să apuce altă cale decât poezia.

Val. — Ce e „Val" ea valul trece. Dar e primul val care trece... la coş. Genul e difi­cil. N u vă sfătuim să persistaţi în e l pentru că e aproape epuizat.

Liierot-Caracal. — Lăsaţi pe alţii să con­state că sunteţi într'adevăr literat. Nu vă recomandaţi ca atare pe cartea de vizită, pentrucă vă contrazic versurile d-voastră :

Statui voevodale răstignite Sub strălucirea cerului de steme.

Sau: Şi spezi lovind de pavezi răsună.

Menţionez că plurailul dela spadă face spade nu spezi. Unui literat nu i se permit asemenea greşeli.

Şi totuşi, sub noianul de vorbe se ascund şi câteva idei şi sentimente. Dacă vă hotă­râţi să înlăturaţi neghina s'ar putea ca în curând să aveţi o recoltă poetică de calitate.

Gheorghe Codru —

Sunt trist şi 'n calea-mi de umbre pătată Mă uit înapoi şi-mi văd anii Ii număr pe deget şi iară Mă'ntreb dacă'n lume nu-s toate minciuni.

Minciuni vor fi toate în lumea asta, „de umbre pătată". Dar cea mai mare minciună ţi-a. spus-o acela care a afirmat că versurile dnmitale pot fi publicate.

r. st.

8 UNIVERSUL LITERAR 6 August 1938

Câmpina, oraş de parafini şi serafimi JL A . de SIMEON STOLNICII

CU BIRJA P E P O D U R I D E FER

E x i s t ă o C î m p i n ă s u b no r i e l e m e n ­ta r i , c u m i n ţ i de s t a m p e . In t î i o aşezare d e m o c a n i s î rgu i to r i car i n u p r e a t r ă i a u de p e u r m a subso lu lu i m u n t e a n . H a n u r i c o n t e m p o r a n e cu a l t e zăpezi. . . C î t eva p u ţ u r i p r i m i t i v e d e ţ i ţe i . Aces tu i a nu - i ieş i seră p e a t u n c i po rec l e p o s n a ş e ca „ A u r n e g r u " , „ S î n g e al p ă m î n t u l u i " , s co rn i t e p r i n redac ţ i i . Va fi a v u t el, t o ­tuş i , în P r a h o v a l e g e n d e l e şi c în tecele- i f i reşt i . M u l t ă v r e m e „ A u r u l n e g r u " n 'a

de b ă e ţ i şi a l tu l de fete, a căror con­s t r u c ţ i e de m u l t po rn i t ă , m e r g e şi azi în r i t m cu a M u z e u l u i de A r t ă N a ţ i o ­na lă d in Bucu re ş t i . To tuş i au func ţ iona t ne i sprăv i te . . . No te le r e l e p r e c u m şi cio­r i le se î n m u l ţ e s c în orice confor t . D e - a -l u n g u l b u l e v a r d u l u i o i n e g a l i t a t e a-m u z a n t ă . Case roşii cu t u r n u r i d e ce­t a t e a H o t i n u l u i în t r a n d a f i r i igr im-pan ţ i , b l o c k u r i şi coame d e b u r g m e ­dieva l .

L a u n capăt , sediu l socie tă ţ i i „E lec ­t r ica" , u n d e u n poe t se osândeşte pe

Câmpina, Bulevardul Brătianu primăvara

fos t b u n la a l t ceva decâ t să u n g ă bucce -le le care lor .

...O h u r d u c ă i a l ă a t r ă s u r i i p e u n pod ina l t m ă face să î nch id s coa r ţ e l e g r e l e ue monogra f i e m e n t a l ă . î n t r ' u n loc be ­tonu l e g ă u r i t ş i se vede , p r i n p lasa a r m ă t u r e i , jos de tot, apa r e p e d e cu cio­bu r i sinil i i ,

— Zice ţ i că m e r g e ţ i la d o m n u ' Ţi ţe i — î n t r e b ă la o co t i tu ră b i r j a ru l .

— Da, m o ş u l e . — S p u n e ţ i - m i la ca re d i n t r e ei, fi­

indcă „ Ţ i ţ e i " s u n t t r e i f ra ţ i . B r r r . — A d m i t e a m ţ i ţ e iu l s fânt , an ­

t ropomorf iza t . Că s'a î n t r u p a t i n m a i m u l ţ i zei, n u p u t e a concepe m i n t e a m e a m o n o t e i s t a . L a u r m a u r m e i , to t a m p r i c e p u t , f i indcă F r a ţ i i Ţ i ţ e i s u n t croi tor i i cei m a i ves t i ţ i ai o răşe lu lu i .

S O N D E L E ŞI P R E S T I G I U L CLIMATERIC

Sondele . . . . T r i s t e ves ta le cu g las de căţele , ca în i n f e rnu l d e t u ş al l u i ' M a c Cons t an t inescu , Pe i sag iu z d r e n ţ u i t , v i ­t r io la t . P e n t r u el se M n g e i n i m a p o e ­ţi lor. N i m e n e a n u s u s p i n a cu ei. C î m -p ina r ă m î n e u n o raş c l ima te r i c d e p r i ­m u l ord in . G î ş t e l e se morfo lesc p r i n b a t a l u r i şi d u c t r a i foa r t e p l ă c u t . Co­m i t e m g re şa l ă p r o f u n d ob iec t ivă de a asocia a n u m i t e d e c o r u r i a n u m i t o r v i e ­tăţ i . . . e s te t ice . E u a m cunoscu t u n p ă u n ca r e m ă r t u r i s e a că s e s i m t e to t a t î t de b ine p r i n t r e s t r a t u r i d e ceapă v e r d e ca şi p r i n p e t u n i i .

. . .La r â n d u l lor , c ap re l e s e a d a p ă p r i n i a z u r i cu s c u r s o r i d e p ă c u r ă . A s t ­fel ş i -au căni t , p â n ă şi cele m a i t ine re , ţăcăl i i le .

— N u s e o t r ăvesc ? — a m î n t r e b a t p e un p ă s t o r a ş .

— L e face b i n e la p l ă m î n i , al tfel n ' a r bea e le — a fost r ă s p u n s u l b ă e ţ a -

Câmpina, vedere generală a rafinăriei

şu lu i r u m e n , înf ip t ca o p a n ă î n t r ' u n „ p l e i n - a i r " d e Gr igorescu .

VEDERE GENERALA.. . EVOCĂRI SIMBOLISTE

Scot c a r n e t u l şi d e c l a m a t o r in ritmul ro ţ i lo r ( t r ă s u r a a m s c h i m b a t - o cu c h e r -v a n u l v i sa t d e m a r e l e p ic tor) rec i tesc î n c e p u t u l m e u d e r e p o r t a j t i c l u i t . . în t r en :

„ î n c o n j u r a t ă de vă i ca re p r i m ă v a r a se u m p l u de v e r d e a ţ ă şi Hori , sus , p e u n p l a t o u r e s t r î n s , C î m p i n a ş t i e a d m i ­rab i l să facă economie de spa ţ iu . A r e deci, loc p e n t r u p i e ţ e , b u l e v a r d , m a ­hala , i ndus t r i e , a e ropor t . T o a t e s u n t a t e n t c o n s t r u i t e să î ncapă în „ R ü c k -s a k " - u l aces te i zglobii e x c u r s i o n ' s t e în e t e r n ă p r e g ă t i r e s'o ia r a s n a s p r e N o r d p înă ' n Buceg i i s t r ă luc i t o r i s u b p u d r a azuru lu i . . . " . A fost p r i m u l efect, r o ­m a n t i c a l fugei de s u b can icu la b u c u -re ş t eană . . . .Tot o r a ş d e p rov inc ie . To t d i n t r e ace lea care se po t r e z u m a în ­t r ' u n ve r s de L a f o r g u e :

„ U n cha t t r a v e r s e la p l a c e " P r i m ă r i e m a s i v ă d a r cu u n ochiu

b o n o m : orologiul . El a r d e l u m i n a d u p ă cad ran , dela o re le 9 sea ra , în sus, m a i m u l t p e n t r u cheflii so l i tar i . U n l iceu

bo rde rou r i , es te î nvă lu i t în d u n g i de c ă r ă m i d ă p r e sa t ă . Aceas t a - i d ă — cu sau i a r ă voia a r h i t e c t u l u i — mol ic iuni de z idăr ie b izan t ină .

D R U M U R I VECHI ŞI NOUI SFKE CÏMPINA

Mul te , p e a lese . Afa ră de u n u l : cel Îng ropa t s u b as fa l tu l şoselei suedeze , m i i n e p o i m î i n e a u t o s t r a d ă . P e acela, v e n i n d d i n s p r e P loeş t i , p r i n zădufu l in­f ini te lor zi le d e va ră , a u poposi t , H a j -deu , doc to ru l l s t r a t i t Necu la i . E r a p e a-t u n c i u n sa l t eroic să a jung i p î n ă ia h a n u l „Movi la vu lp i i " . A l t u l d e acolo p â n ă ia „ A l e d o u ă cârc iumi" s t r e j u i t e p e col ina uşoară , de u n vas t c a r e u în p i a t r ă , p e s t e şesu l p u t r e d d e mi s t e r ha iducesc . L a „Ale d o u ă c î r c i u m i " e r a u c u m p e n e m u l t e şi j g h i a b u r i m u l t e . L u n g p o p a s d e cai şi d ia lec te .

Fi lo logi i şi a r t i ş t i i au t r a s acolo m u r ­gii d e u rech i , ş i -au făcut c r u c e şi au p o r n i t i a r p e d r u m u l m o n o t o n p u n c t a t ou t r o i ţ e ob lon i te . L a coborîş , în p i to ­reasca f r a c t u r ă d e d e a l u r i de la Băneş t i , u n d e te î n t â m p i n ă şi az i cu p l i n A n i -şoa re l e i s t e ţ e , t e t e l e ploi lor , i r u m o a s e , că lă tor i i a u l u a t o ţu ică , p r i n z î n d cu ra j la... „ C u v e n t e den b ă t r i n i " .

D R U M U R I PRIN MORMINTELE ALEŞILOR

. . .Sunt d r u m u r i sp r e su f le tu l c imp i -nean , car i p o r n e s c d in m o r m i n t e l e A l e ­şilor, p e s u b c î r t i ţ e şi c o n d u c t e de oţel p u n e de t r o s n e t e s in i s t r e zi şi noap t e . D r u m u r i ad ine i de l in iş te , r ă s p u n z i n d or i î n t r e sfineşii d e m a r m o r ă sen ină ai cas te lu lu i Ha jdeu , or i î n t r ' o vâlcea, p r i n h o r b o t a r o m ă n i ţ e l o r de z u m z e t so lar d m m i n u n a t a p ă d u r e a Voilei . In cofmeie Voitei suf le tu l clasic al lu i Gr i ­go rescu şi-a găs i t expres ia . Ca şi t e m ­p l u l d iv in al s u n e t e l o r d in i m n u l lu i Seni l le r î m p l e t i t cu S imfonia IX-a , Voila, t emp lu l pa l e t e i g r igo resc iene se refuză, dela i n t r a r e , celor melancol ic i , celor car i n ' a u p r i e t e n i şi ca r i n u iu ­besc . Upt imismuf colinei voi l iene îi a-l u n g a . D in fe r ic i re p i a t r a a r e v e d e r e s p r e ea. S e recunosc , în acest colţ de n a t u r a , înseş i l in i i le unu i a n u m i t t a ­b lou uela p inaco tecă .

Ma i jos, c i s t e rne le a lbe , s t o m a c u r i l e f i l is t ine d in elegii le poe ţ i lo r de i n s p i ­r a ţ i e pe t ro l i f e ră .

C împ ina , o ră şe l d e pa ra f in i şi s e r a ­fimi, î na l ţ ă f run tea - i de fec ioară — Voila — d e a s u p r a t e lu r i cu lu i . E a v r ea d e m u l t să-ş i r egăsească t r u v e r i i , să u i te că u n idea l semi t , d a r vech iu , se s u ­focă s u b s t r î n g e r e a m a t e m a t i c ă a mi i ­lo r d e conduc te . Şe rp i i cu s înge gros da r b u n conducă to r de s u n e t şi î n ţ e ­l epc iune nouă. . .

LUME NOUA. S U C U R S A L A V A L S U L U I VIENEZ

Din v â l t o a r e a i ndesc r ip t ib i l ă d e fum p r o d u s cu p r i l e ju l incend ie r i i sonde lo r şi c i s t e rne lo r î n a j u n u l ocupa ţ i e i g e r ­m a n e , u m b r e l e g lor ioase a le t r e c u t u l u i s 'au t rez i t în b u i m ă c e a l a u n e i l u m i noui . Tu lp in i l e fagi lor a u p ă s t r a t , a n i de - a r ându l , vă lu l cerni t , aşa d e deasă a fost n o a p t e a ca re a ţ i n u t o s ă p t ă m â n ă , d u p ă foc. N u m a i ani i a u s p ă l a t de fu­n ing ine p a r a d i s u l Voilei şi s e r a i u l G r i ­go rescu s'a p u t u t r e in s t a l a in t ' însu l . . . O l u m e n o u ă d e f u n c ţ i o n a r i s m cosmopo­lit . Le fu r i l e g r a se au c re i a t b u r g h e z i gen t i lomi . S t r ă in i i b lonz i din socie tă­ţ i le pe t ro l i s t e au i m p o r t a t , p e n t r u sa l ­câmi i Câmpine i , p r i v i g h e t o r i d e W a l -z e r t r a u m . P r i n u r m a r e , p r e o c u p ă r i d e ş t i in ţă şi a r t ă . F u n c ţ i o n a r i cu p a t r u cla­se l icea le se î n c h i p u i a u geologi d in mo­

m e n t u l când v e d e a u m e l c i ş o r i p r e i s to ­rici l a s ă p ă t u r i şi l ă că r i t u r i . A l t eo r i a-p ă r e a u oda t ă cu melci i , ve l e i t ă ţ i d e eseişt i . L u m e a as ta p r i v e a n e d u m e r i t ă , p i ca t ă d in nor i , pe le r inag i i l e la m o n u ­m e n t e l e is tor ice , o rgan iza t e d e B u c u -reş t en i . Dască l i d in v r e m u r i b u n e , Scr ipcă , Opro iu iş. a., îşi fu r i şau p r i n ­t r e pe l e r i n i en tuz iaş t i , ev lav ia p e n t r u t r ecu t . Localnic i i gus t au , în g e n e r e , m a i m u l t m e e t i n g u r i l e de la c rucea l u i A u r e l Vlaicu. In cu l tu l p e n t r u el s 'a m a n i f e s ­t a t m u l t , c red , a n c e s t r a l u l s ânge mocă ­nesc .

STATUI CU P O N E Y ORI CU... T R A N S F O R M A T O A R E

Gr igorescu a re u n b u s t de b ronz la u n col ţ d e s t r a d ă . P r e o c u p a ţ i d e spo r t şi va l su l po l i t i c i an i smulu i , oamen i i n u au obse rva t , t i m p înde lunga t , că în faţa f igur i i imor ta l i za t e , se află u n m a r e t r a n s f o r m a t o r e lec t r ic , a s c u n z â n d - o v e ­deri i t r ecă to r i lo r . L a p r o t e s t u l p rese i , t r a n s f o r m a t o r u l a fost r id ica t . B u n u l s imţ al edi l i lor s 'a r e d e ş t e p t a t sub i t . U n m o n u m e n t al e ro i lor fusese ab ia des -vel i t î n t r ' o p ia ţă . Edi l i i au b ă g a t de sea ­m ă că în p r o p o r ţ i e cu calul , s o l d a t u l c ă ­l ă r e ţ e ra p r e a m a r e . A u da t o r d i n să fie r e înve l i t . M u l ţ i a n i a s t a t aşa. Te a ş t e p ­ta i să - l vez i ieş ind b u i m a c , de s u b p â n ­ză, p e v a g a b o n d u l Char io t , ca re î n t r ' u n f i lm îşi găsea cu lcuş s u b înve l i to r i l e s t a tu i lo r n e i n a u g u r a t e . S ta tu ia , în ce le d in u r m ă fu m ă t u r a t ă , i a r în locu-i , m u ­nic ipiul , şi-a i n s t a l a t o d r ă g u ţ ă a u t o g a ­ra. A s t a a fost „ so lu ţ i a " sp i r i t u lu i cr i t ic care , u n m o m e n t îna in t e , p ă r e a să a-n u n ţ e zori d e e r ă n o u ă în m e n t a l i t a t e a oficială d in C â m p i n a .

DOI L A M P A D O F O R I : LIBRA­R U L ŞI T I P O G R A F U L

L i b r a r u l se n u m e ş t e C r ă c i u n ş i a fă­cut servic i i n e p r e c u p e ţ i t e c ă r ţ i i d i n t ea ­scul r o m â n e s c . P r i n e fo r tu r i l e d e a a l i ­m e n t a şi p ă t u r a cosmopol i tă a o r ă şe lu ­lui , a b i n e m e r i t a t , f ă r ă să se gândească poa te , d in p a r t e a câ to rva p u r i i n t e l e c ­tua l i r o m â n i . Le -a în lesn i t d u b l u l ox i ­gen cu l tu ra l .

A l doi lea l ampadofo r , a r e şi o n u a n ţ ă de m a r t i r . E l es te m o d e s t u l t ipograf G h e o r g h i u ca re a i m p r i m a t z i a re loca­le, şi a s u p o r t a t ch i a r d u ş u r i l e sco ţ iene a le n ă s d r a v ă n i i l o r graf ice de a v a n t -g a r d ă s u p r a r e a l i s t ă . I n t r e r ev i s t e l e şi z ia re le a p ă r u t e l a C â m p i n a se po t m e n ­ţ iona : „Ecoul P r a h o v e i " , e d i t a t d e C. I l iescu ; „ C â m p i n a " şi „ S t r a d a " ed i t a t e de Al . T u d o r Miu ; „ G a z e t a C â m p i n e i " ed i t a t ă de G. Lösche r . P e n t r u obiect i ­v i ta te , d e a s e m e n e a , „ U r m u z " , r ev i s ta lu i G. Bogza.

C Â M P I N A GEOMETRIZEAZA

F a r m e c u l ru s t i c al î m p r e j u r i m i l o r o-răşe iu lu i , e p a s cu p a s u r m ă r i t şi s t â r ­pit de g e o m e t r i a i n d u s t r i a l a . C o n d u c t e ­le n e g r e , u n s u r o a s e , s 'au î n t i n s p e d e a ­lur i , p n n m ă r g ă r i t ă r e l , ca b r a ţ e l e une i m u l a t r e . P ă s t o r i i l u i G r i g o r e s c u au d e ­veni t sondor i de car i t e spe r i i c â n d a-p a r şi d i spa r împăcu r i ţ i , în a m u r g , d u p ă s tuf i şur i . I ţ i d a u i luzi i d e t a m - t a m - u r i a f r icane . D o a r m i e r l a m a i p o a t e t i idi l i ­ca in p r e a j m a ins ta la ţ i i lo r de p u ţ u r i ca­nad i ene . Ch i rovn icu l , a g e r u l c o n a u c ă t o r al s ă p ă t u r i l o r , n ' a r p r i c epe n i m i c d in mi la poe ţ i lo r p e n t r u p ă m â n t u l aces ta u lcera t , o r icâ t i - a r fi s p u s ă în g ra iu l său . P e n e s i m ţ i t e , însuş i a s e m e n e a o m din popo r a evo lua t de la i m p r e s i o n i s m la sp i r i t u l geome t r i c . C iuda t ! In faţa ch i rovn icu lu i cu a s p e c t p r im i t i v , te s imţ i , în tâ rz ia t , e x t r e m d e l i r ic . D a r lu ­t u l c r i spa t , î n s â n g e r a t d e s c u r s o r i b i tu ­minoase , ca o p â n z ă de De lac ro ix , t e în­du ioşează d in ce în ce m a i p u ţ i n . Dacă te p r i n d e n o a p t e a pe-a ic i , găseş t i p r e t u ­t inden i , în r e s t u r i de d u m b r ă v i , l u m i n ă e lec t r ică şi m e l o d i e ca r e s ă - ţ i a l u n g e u -r â t u l . B iza re p r e l u n g i r i de p a r c u r i u n d e n ' a i să î n t â l n e ş t i h i s t r ion i ai a m o r u l u i . Melod ia es te r i t m i c ă n u m a i de m e t a l : o l u m e apusă , î ngh i ţ i t ă d e geologie, şop t e ş t e t a i n a ei copleş i tor . D in m o r ­m i n t e l e celei m a i vech i l u m i cu b r ă ţ ă r i de melc i şor i pre is tor ic i , c resc t u l p i n e s o n o r e de me ta l . E m u l t m a i g r a n d i o s d e c â t a m u r i şi a t e t r ans fo rma , în l i-

1

'„ , ţ» , Í ' ; . - - ....

pes t e v e a c u r i v i i toa re . Creş t i , p a r c ă , d u p ă l ini i le u n u i t a b l o u d e L h o t e .

D I A L O G U L MOTOARELOR

Soc — soc — pif ! Soc — soc — pif ! Pa f ! ! ! ! P r i n câ ţ iva b ă e ţ i î n d r ă s n e ţ i , C â m p i n a a r ă s p u n s la ape lu l l i t e r a t u r i i de a v a n t g a r d ă a că re i p r ă b u ş i r e a fost, m a i t â rz iu , . . .ver t icală . F u t u r i s m u l , e x ­p e r i e n ţ ă a l i t e r a r ă c h i a r l a or ig ină , în I tal ia , cu M a r i n e t t i , Sofiei, etc. , a p r i n s în a n g r e n a j u l s ău şi câ ţ iva scr i i to r i r o ­m â n i . I g n o r â n d , p robab i l , e s e n ţ a m a i m u l t po l i t i co -cu l tu ra l ă a aces te i e x p e ­rienţe, t i ne r i i n o ş t r i s 'au a s v â r l i t cu a v â n t în v â l t o a r e a ei i n t e r n a ţ i o n a l ă . C â m p i n a i n d u s t r i a l i z a t ă oferea u n m a ­te r i a l poe t i c o r ig ina l sup ra rea l i ş t i l o r , f o r m e suges t i ve p e n t r u energ i i l e s u b -conş t ien te . P r i n d e r o g a r e de la s ensu l p r i m a r al f u tu r i smu lu i , t i n e r i i poe ţ i de la C â m p i n a ca St . Cons t an t in , Al . Th . Miu, c ă r u i a o n o m a t o p e e a d e m a i s u s îi apa r ţ i ne , ş. a., a u da t poez ie i l o r o n u a n ­ţ ă de t r i s t e ţ e p r o l e t a r ă . Cre ia ţ i a lor e s t e i n t e r e s a n t ă p r i n d i v e r s i t a t e a e fec tu lu i ce m e d i u l d e c o ş m a r t e c h n i c or i d e şo ­ma j l-a r e s f r ân t a supră - i .

U N MENAJ POETICO-JURIDIC

D e p a r t e de v ă l m ă ş a g u l egoist , d e b u s ­cu lada Bucure ş t i l o r , p r o v i n c i a p r a h o ­v e a n a a d u c e o f rande pas iona t e şi p e r s e ­v e r e n t e p e a l t a r u l muze lo r .

D o m n u l subp re fec t comi te v o l u m e de e p i g r a m e s u b or ice r eg im, ia r d-1 j u ­decă to r d e b u t e a z ă cu o c u l e g e r e de v e r ­su r i l i r ice la 40 de an i . D-1 m a g i s t r a t se n u m e ş t e H o r i a Bo t t ea . I n casa d- lu i de la C â m p i n a , îm i c i teş te d in recen te le - i „ G a m e " ca r e n u s e s i m t ob l iga te să fie pe t ro l i f e re . D-sa conci l iază cu m u l t ă e-l e g a n ţ ă neo log i smul cu t e r m e n u l n e a o ş . D in robă p o e t u l p o r u n c e ş t e cuv in t e lo r să j u r e , p e c ruce , că n u se v o r încăera . . caz t ip ic : a sc r i s p r i m e l e p o e m e d u p ă v â r s t a d e 35 ani , deaceea g a m e l e sa le au c o n t r a p u n c t .

D-na Bot tea , d e o r ig ină m a g h i a r ă , ş i -a î m b l â n z i t pe r fec t ochii a l ba ş t r i ca să poa t ă o rna u n cenac lu l i t e r a r r o m â n e s c . In sfârş i t , u n m e n a j poe t ic al că ru i „ a l ­t e r e g o " es te s f ân tu l Codex. . . . P r i n fe ­r e a s t r ă se p rof i l ează u n s t r a şn i c pe isa j i ndus t r i a l : Raf inér ia . Nicio p l a n t ă în

Un puţ de petrol în faza licăritului

cad ru l ţ evâ r i e i în f o r m ă de u r i a ş e ca­lor i fe re s u s p e n d a t e p r i n t r e fu rna le .

A. d incoace d e g e a m în f lo reş te D o r i ­na . C a m p i o a n ă de p a t i n a j la 10 ani , fe­t i ţ a es te an t i t eza p ă r i n t e l u i ei m a i p u ­ţ in g răb i t .

EXPOZIŢIE D E PICTURĂ

Vreo 20 p ic to r i d in d i v e r s e o ra şe p r o ­vinc ia le ş i -au r e u n i t ope re l e î n t r ' o e x ­pozi ţ ie la C â m p i n a . C o m b i n a ţ i e des tu l de p r ac t i c ă d a r ope re l e în m a j o r i t a t e p a r c o n c e p u t e î n sp i r i t fotografic . U n a m a t o r c o m e n t e a z ă în faţa u n u i p o r ­t r e t :

— A r e ceva f lamand. . . . — E x a c t — r ă s p u n d e iu te , pictorul

de l ega t l a expozi ţ ie . A r a t ă apoi câteva „ m a r i n e " f ioroase.

— S u n t d e m i n e . E u s u n t p i c to ru l X. A m e x p u s m a i m u l t în s t r ă i n ă t a t e . Să vede ţ i ce f rumos sc r iu r ev i s t e l e despre mine . .

Es t e to t a t â t a m a r e în p â n z e l e sale cât cer a l b a s t r u în u n i f o r m e l e d e jan­d a r m i . N a t u r i m o a r t e în t o a t e genur i le ; u n a d i n t r e e l e cu p e ş t i f ezanda ţ i după s e m n a l m e n t e l e a r ip ioa re lo r roşi i pe

Un aspect al castelului Haşdeu (Scara turnului)

p â n t e c e l e gă lbu i . P r e ţ u r i imense . Un îna l t f unc ţ iona r naza l i zează ex taz ia t :

— D o m n u l e , a d o r a r t a . D a r ca să iei azi a r t ă în casă t r e b u e p a r a l e multe. D a c ă n u le ai? L a no i t i t l u l e m a r e , lea­fa mică .

L a u r m ă u n ce rbe r s l inos t e înhaţă de m â n e c ă să p l ă t e ş t i ca ta logul capo-doper i lo r , p e c a r e l-ai ş i fonat .

— Cinci le i !... — S u n t e m Presă. . . . — N u m ă in teresează! . . . Noroc m a r e că expozan ţ i i aceşt ia fac

t u r n e u . î n a i n t e a d u r e r o s u l u i adio, le-aş r e c o m a n d a c h e r v a n u l lui Gr igorescu . E m a i s igur . N u l i se va d e t e r i o r a creiaţia în de ra i e r i de t r e n u r i . Apo i a u şansa d e a face u n voia j m a i î n d e l u n g a t şi d e p a r t e d e a n u m i t e m o r m i n t e .

F I N A L Î N C H I N A T U N U I AMIC ALITERAR

O t r ă s u r ă cu doi cunoscuţ i , gazetari ! şi poe ţ i de la B u c u r e ş t i a s topa t în mij­locul s t răz i i . M ' a u c h e m a t . N e spunem c o n f r a t e r n e l e c ivi l i tă ţ i . L i b r a r u l , zâmbi­tor , n e f l a tează d in p r a g u l p r ă v ă l i e i :

— S 'au î n t â l n i t scri i tori i! . . . Conf ra ţ i i m ă i n v i t ă la o sondă cu be­

re . Refuz. A m l ângă m i n e u n fost co­leg de c ă m i n s t u d e n ţ e s c , u n p r i e t e n ali-t e r a r . N u m i - a ş p ă r ă s i p r i e t e n u l în nu­m e l e nic i u n e i b r e s l e d in l u m e ! II reiau de b r a ţ şi m e r g e m l a „ A g n e t a " cofetă- | r ia i n t e l ec tua l i lo r . E l m i - a v ă z u t nume­le î n U n i v e r s u l l i t e r a r şi m ă felicită, da r :

— Un s e c r e t — s p u n e el în du lce sur­d ină — a m o r u g ă m i n t e p e n t r u tine. S u n t o n a t u r ă c iuda t ă cred, nemaiîn­tâ ln i t ă . Mă a m o r e z e z de m a i m u l t e fete deoda tă . A r fi cazul să m ă t rec i într'un roman , m i - a r face m a r e p lăcere . . .

Semnez . . . în a lb . P r i e t e n u l m ă con­d u c e l a d a n s u l , î m i dă şe rbe t sub teii p a t r i a r h a l i .

— G r e u a m să m ă d e s p a r t d e lucru­ri le aces tea , d u p ă ce-mi iau doctoratul în d r e p t . L u c r u r i l e sunt . . . . s u n t prie­ten i , d a r p r i e t e n i d in aceia cari n u tră­dează .

A d e v ă r u l s imp lu d in ceiace spune el , l ipsa orgol iu lu i de expres i e şi a fri-cei d e loc c o m u n m ă impres ionează .

A m i c u l m e u a l i t e r a r es te sufletul C â m p i n e i r ă m a s i n g e n u u . Deasup ra ca­p u l u i s ă u t â n ă r v ă d o au reo lă de nori s impl i , cumin ţ i , d in vechi le stampe, S e ' n ţ e l e g e cui a m spus „rămas-bun" m a i la u r m ă .

P O E M

Desen petrolifer — A. Kessler

m i t e l e u n u i secol, în fire de i a rbă . S m u l s d i n t r ' u n h u m a n i s m obscur , pe ­

r ima t , t e s i m ţ i î nv i i nd cu l u m e a a n c e s ­t ra lă , des rob i t p r i n ş t i in ţă , cu ochiul

M'ai legănat, mamă, cu piciorul Şi'n copae, flori mi-ai pus căpătâi, Iar în suflet, mamă, mi-ai pus dorul: Pe calea vieţii , visul cel dintâi...

Candelei ce-a luminat bordeiul I-ai dăruit taina cea mai sfântă, O nostalgie, suspină teiul Şi-apoi ursitoarele o cântă,..

Iu suflet ai adulmecat zarea, Ş i tăcerii florilor din luncă Le-ai cerut s'aducă ursitoaren. Boarea nopţii a lovit în stânca, Cerul, zânelor le-a 'nchis cărarea P e care o mai cat şi astăi i încă P e drumul ce-i zice a l ina rea .

BOGDAN-ŞUŞALA

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poşta lă plătită în numerar conform aprobări i dir. G-le P. T. T. Nr. 44908-93