MARGARETA ONOFREI

. caracterizarea unui personaj

" apartenenla [a specie / curent literar" relalia dintre incipit 9i final.

" tema gi viziunea despre lume

3ru5*"ffi

teoreticitehnol.ogicdvoca!iona[d

ffi'

Margareta Onofrei

67 de eseura

pent ru Oacalaureat qi lucrul la clash

Lileratura romAn7

4Booklet

CUPRINS

I. PROZA

1.1. Proza scurtd

Basmulcultlon Creangi

-,,Povestea lui Harap-A1b".""""' """"""5

-,,Ddnil6 Prepeleac" """"""11PovestireaMihail sadoveanu

.n nrnni,! .................17-,,Hanu Anculei" - ,,FAntAna dintre plopi"""""'

-,,Hanu Ancutei - ,,Negustor lipscan"""' """"""""'21Nuvgla

-: Ar^..^^r.,, r X^,,anaanrrl,, .............,...,..26Costache Negruzzi -,,Alexandru Ldpuqneanul"""""" eeloan Slavici-,,Moara cu noroc".. """"""'r""'vvl. L. Caragiate -,,tn vieme de rdzboi"" """"""'40

....................45Mircea Eliade -,,Nopti la Serampore""""""""

1.2. Romanul tr^loan Slavici -,,Mara". """""""""rvLiviu Rebreanu -,,1on""..'...'. """'54G. Cilinescu -,,rnigmi otili.i".... """""""""62Camil Petrescu

-,,Ultima noapte de dragoste, intAia noapte de rizboi"" """"""""68-,,Patul lui Procust"'............"" """"""""'74an

Mircea Eliade -,,Maitreyi"......'..."""'Marin Preda - ,,Morometii"'.'..."""" """""""'84*Nicolae Breban ],,nnit"fa bolnuu"""' """"'91*Mircea Nedetciu, Ad';il;il;o"ti, Mii.". Mlhrd -,,Femeia in rogu"""' """""'97

II. DRAMATURGIA

Poezia pagoPtistd

lll.3. *Prelungiri ale romantismului gi clasicismuluiOctavian Goga - ,,Aposto1u1"................ ........156George Cogbuc - ,,Moartea lui Fulger"... .........15g

lll.4. SimbolismulAlexandru Macedonski

- ,,Noaptea de decemvrie"............ ......161-,,Rondelul rozelor ce mor"..... ...........164

George Bacovia- ,,Plumb".. ......166- ,,Amurg vio1et"........ ........169- ,,Lacustrd"................ ......170- ,,Decembre"............. ......172-,,Poemd in oglindd" ........174- ,,Nocturna".............. .......177

lll.5. ModernismulTudor Arghezi

- ,,T9stament"............. ......179-,,Flori de muci9ai"................ ............182- ,,Psalm [Te drdLmuiesc in zgomot gi-n tdcere]"..... .................185- ,,Jignire". ......188-,,Morgenstimmung".. ......191

Lucian Blaga-,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"...... .....194- ,,Gorunu1"................ .......192- ,,Biografie'................ ......200-,,Dati-mi un trup voi munti1or"............... ..............203

lon Barbu

-,,Riga Crypto gi lapona Enigel"....... ....................206-,,Dupi me1ci"........ ..........210-,,Din ceas, dedus..."............ ..............219

I I 1.6. Traditionalism ullon Pillat -,,Aci sosi pe vremuri".... .............215Vasile Voiculescu - ,,ln Grddina Ghetsemani"............ ....................21g

lll.7. Orientdri avangardistelon Vinea -,,Manifest activistcdtre tinerime".... ..................220

lll.8. Neomodernismul poeticNichita St6nescu

-,,Elegia a doua, getica"....... ..............222-,,A cincea elegie"....,.. .....225-,,Cdtre Galateea"... ..........227- ,,Poveste sentimentale".............. ......230-,,Cu o ugoard nostalgie".. .................232

Leonid Dimov -,,Vis cu bufon".. ..................234lll.9. PostmodernismulMircea Cdrtirescu

-,,O motocicletd parcati sub ste1e"......... ...............236- ,,Ciocnirea".............. .........23g

tv. EPoct $t lDEolocil LTTERAREEpoca pagoptistd. ,,Dacia literard"..... ..........240,,Junimea" gi Titu Maiorescu. .....245Modernismul. Eugen Lovinescu. .................247

lon Creang7 - aulor canonicgpecia literarA' basm cu|ru

Varianla propuahz ?oveslea lui Ha ra?-Alb

1 . Evidenli azh pa rt i c u I a r itlli I e ba s m u I u i c u It.1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + I + 9 + 10 + 11 +12 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17

2. Evidentti azA r e I a f i a d i nt re i n o i p it g i f i n a I intr - un b asm cult st,;u di at.1 + 2+3 + 4 + 5 + 6 +'7 + B + 9 + 17

3. lluslreazA pa rti c u la riti! i I e d e c o n stru c{i e a u n u i p e r a o n ai.

1+3+4+5+14.2+15+174. EvidenliazA relali i I e d i nt re d o u d p e ra o n ai e,

1 +5 + 4 + 5 + 14.1 + 14.2 + 15 + 1'7

S.Reliefeazh lumea basmuluiaga cum se reflecl7intr-un basm cult.1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + B +9 +1O + 11 + 12 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17

1

incadrarea lnepocd

2

Definirea

speciei literare

3

Aparitieincadrarea ln

specia literard

4

Semnificatia

titlului

lon Creang6, autor cu o semnificativi activitate literari in perioada clasicd, fiind

contemporan cu Mihai Eminescu, loan Slavici gi l.L. Caragiale, este considerat unuldintre cei maivalorogi povestitori ai poporului nostru, reprezentativ pentru spiritualitateaancestralS romAneascd. Operei sale capitale, scrierea memorialisticd,,Amintiri dincopildrie", i se adaugi basmele culte, care proiecteazd in fabulos lumea ldrdneasciapropiatd de sufletul sdu intr-o manierd originald de exprimare''

BhSmul cult este o specie a genului epiC, in prozd, cu numeroase personajeridicate la rangul de simbol, in care se prezintd confruntarea dintre bine 9i riu,solu{ionatd, de reguli, printr-un final fericit. Elementul fabulos, supranatural esteacceptat, prin convenlie, ca apa(inAnd sferei firescului, indicii spatiali gitemporalisunt'vagi, generalizAnd intAmpldrile relatate, iar actiunea urmdregte o schemiprestabilitd.'

Basmulcult,,Povestea lui Harap-Alb" este publicat in revista,,Convorbiri literare"

la data de 1 augusl1877. El respecti, in linii mari, structura populari aspecieiliterare epice, in care actiunea debuteazd cu o situalie de echilibru (expozitiunea)perturbaid de un eveniment neagteptat (intriga), care declangeazd o actiunebesfdsuratd de protagonist in confruntare cu antagonistul, sustinut de ajutoare 9i

donatori, in vederea iestabilirii ordinii iniliale, care culmineazd cu un moment demaximd incordare narativi (punctul culminant); deznoddmdntul aduce o noudsitualie de echilibru. Forma cultd a speciei literare constd in reorganizareaelementelor populare sau completarea lor de cdtre un prozator cunoscut gi

consacrat, care imprimd textului stilul personal de relatare.Pornind de la afirmatia criticd a lui Alexandru Piru, anume Ci ,,"pevgttea lui

Harap-Alb" este un scurt roman fantastic, in care toate elementele au reversul lor

real, iraductibil, o adevdratd epopee a poporului romdn", putem afirma cd basmuligi extinde semnificaliile dincolo de specia literari pe care o reprezintd, constituindu-seca o adevdratd lectie de viat6.

Tlilulbasmului enun{d atAt specia literard, povestea, cAt gi numele protagonistului purtat

de-a lungul propriei formdri. Pe parcursul firului epic, destinul acestuia cunoaqte treiipostaze: fiulcel mic al craiului, imatur gi neinitiat, dar curajos gi preocupat de^a-Si ajutg

iropria familie, HarapAlb, ucenic al SpAnului, parcurgAnd drumul initierii, lmpiratul,iniliatul capabil de a conduce impirdlia unchiului sdu $i de a-$iintemeia o familie cualeasa inimii sale. Cea mai mare parte a basmului este dedicatd celei

67 de egeuri pentrubacalaureaL 9i lucrul la clash

5Enuntareatemei

6Motivespecificebasmului

7Perspectivanarativd

lnstantelecomunicdriinarative

Modurideexpunere

8Constructiasubiectului

de-a doua ipostaze. El este numit de cdtre formatorul sdu, antagonistul, printr-o sintagmioximoronicd, ,,Harap-Alb"; substantivul comun ,,harap" desemneazd o persoand cupielea gi pirul de culoare neagrd gi se afld in contradictie cu epitetul cromatic ,,alb". Fiulcraiului devine astfel sluga atipicd a SpAnului.

Tema basmului are sursd folcloricd, prezentAnd confruntarea binelui cu rdul. Peparcursul acestei confruntdri, soldate cu victoria binelui, ca in majoritatea basmelor,eroul central iqi formeazd personalitalea, ceea ce conferd substanld epicd scrieriiconferindu-i caracterul de bildungsroman, trddAnd descenden{a cultd.

Motivele prezente in basm sunt de facturd populari (impdratul fdrd urmag,superioritat^ea mezinului, cildtoria, probele, demascarea impostorului, pedeapsa,cdsdtoria). ln afard de temd gi motive, care igi au originea in folclor, alte elemente cuaceeagi sursd sunt: prezenta aiutoarelor (calul, SfAnta Duminicd, cei cinci prieteni) gi adonatorilor (crdiasa furnicilor, criiasa albinelor, turturica), aparitia obiectelor magice (apdvie, api moartd, jdraticul, smicelele), prezenta cifreifrei, simbol al perfectiunii (trei fii, treifete, treiaparitii ale antieroului, treiprobe initiate de acesta).

Actiunea este relatatd la persoana a lll-a, de cdtre un narator a cdrui perspectivdnarativd obiectivi este completatd de multiple comentarii subiective. Aceste completdriumoristice, ironice, ldmuritoare sunt specifice stilului autorului lon Creangd. Discursulnarativ imbind original cele trei moduri de expunere. Naratiunea are cea mai marepondere in tesitura epicd, red6nd prin frecvenla verbului, inaintarea actiunii. Aceastaeste completatd de dialog, care are, la Creangd, dublu rol, ca in operele dramatice:dezvoltarea actiunii qi individualizarea personajelor prin detalii specifice, care lecaraclerizeazd. Descrierea se bazeazd in special pe portretizare; personajele suntconturate in aga fel incAt sd formeze ample reprezentdri in mintea cititorului. Fataimpiratului Rog Si cei cinci prieteni, care i se aldturi protagonistului, sunt descrigi cuamdnunte semnificative.

Constructia subiectului urmeazi o schemd simpld. Cei doi frati, craiul gi Verde-impdrat, conduc fiecare cAte o impdrdlie la doud capete ale lumii, foarte indepdrtateunul de celdlalt. NeavAnd descendenti masculini, Verde-impdrat ii scrie fratelui sdusd-i trimitd pe unul dintre fii ca sd ii urmeze la tron. Proba curajului il desemneazd pefiul cel mic ca fiind capabil de a intreprinde cdldtoria cdtre linuturile unchiului sdu.TrecAnd prin numeroase peripetii, depdgind cu istelime, bundtate, curajgi mult ajutormultiplele probe ale formdrii sale, acesta igi indepline$te telul de a deveni impdrat,cdsdtorindu-se cu fata de care s-a indrdgostit.

in basm sunl prezenle anumite clibee cu roluri bine determinate, cum ar fiformulele specifice: initiald, mediane, final6.

lncipitul basmului este o formuli ini$ald: ,,Amu cicd era odatd intr-o tari un crai, careavea trei feciori.". Aceasta are drept corespondent in basmul popular inceputul ,,A fostodati ca niciodati" $i are rolul de a introduce cititorul in lumea miraculoasd, in caretotul este posibil. lncipitul este in leg5turi strdnsi cu finalul, construit tot ca o formuldspecificd redatd in manierd cultd: ,,$i a tinut veselia aniintregi, gi acum maitine inc6;cine se duce acolo bea gi mdndncd. lar pe la noi cine are bani bea gi minAnci, iard cinenu, se uiti Si rabdd.". Formula de lncheiere a basmului face trecerea de la universulfictional imaginat de autor la realitatea cotidiand a fiecdruicititor. Pe lAngd valoarea eihiperbolicd (veselia finalului fericit nu se sfArgegte niciodatd), aceasta are puterniceaccente sociale; dacd lumea basmului e dominatd de veselie perpelud, lumea reald aredetermindri legate de conditia sociald a fiecdruia. Formulele mediane dau continuitateactiunii, mentinAnd starea de atentie gi curiozitatea lectorului: ,,[...] ca cuvdntul dinpoveste inainte mult mai este" sau ,,$i merg ei o zi, gi merg doud, gi merg patruzeci gi

noud.".imbinarea planurilor real $ilabulos este evidenti chiar din incipit. Timpul este

vag, nedeterminat, un trecut indepdrtat in care se petrec evenimente ridicate larangul de simbol. Reperele spatiale sunt la fel de vagi: ,,$i craiul acela mai avea unfrate mai mare, care era impirat intr-o altd tard, mai depdrtatd. [...] Tara in careimpdrdtea fratele cel mare era tocmai la o margine a pdmAntului, gi crdiia dstuilaltla altd margine.". Cele doud tinuturi indepdrtate marcheazd un intreg univers, pe

9Semnificaliaincipitului

Formulespecilice

10Coordonatespatiale $itemporale

11

Acliunea

Motivulcil6toriei

Motivulpiduriilabirint

Apariliaantagonistului

CoborArealnfAntdni

Probele lacare estesupus deSpin

12Rolulpersonajelormiraculoase

67 de eseuri?ent'ruhacalaureat, gi lucrul la alash

care protagonistul este nevoit sd-l ia in stdpdnire, trecAnd de la teritoriul ocrotitor,familiar citre un spatiu al probdrii propriilor veleitdti de lider.

Acliunea basmului este linear6, fiind alcdtuiti din multiple secvente inlintuite.Ea debuteazd ex abrupto cu evenimentul care perturbd echilibrul situatiei initiale:craiul este rugat de fratele siu mai mare sd-i trimitd pe unul dintre feciori pentrua-i fi urmag la tron. Dacd cei doi fii mai mari ai acestuia nu reu$esc si treacd probacurajului impusi de tatdl lor, deghizat in urs, mezinul este pregdtit Si el si-giinceice norocul. Pentru cd dovedegte, in prealabil, calitdti sufletegti superioare,atunci cfind se milostivegte de bdtrAna cer$etoare, el are un prim ajutor denidejde, anume personajul supranatural, intruchiparea bundtdtii, SfAntaDuminicd, cea care se deghizase in femeie sirmand pentru a-l pune la incercare.Aceasta il sfdtuiegte sd aleagd calul, hainele gi armele care au apartinut tatdlui sduin tinerele pentru a putea reugi ceea ce $i-a propus, {apt care denotd refacereaunui destin privilegiat.

MotMulcilitorieiare o dubld valen!6: concreti, reprezenlatd de drumul parcursde tAnir de la casa pdrinteasci pAnd la palatul unchiului siu, gi o alta spirituald,de formare a lui ca personalitate demni de a conduce o impdrdtie, ceea ceconferd scrierii caracterul de bildungsroman.

Dupd ce protagonistul i$i dovedegte curajul in fata probei la care il supunepropriul tatd, primeSte drept compensatie de la acesta un sfat important: ,s.a 19iere$ti de omul rog, iar mai ales de omul spAn", considerati, in credinta populard,

oameni care poarte stigmatul rdului.....incercarea cu care debuteazd cdlitoria initiatici este trecerea prin p6durea-

labirint. Aceasta reprezintd spatiul dispari!iei vechii sale identitdti, dar 9i

regenerarea sa spirituald, prin renagtere. lnilial, tAnirul se rdldcegte 9i este astfelnevoit sd se abatd de la sfatul pirintesc, tocmindu-l pe Spdn drept cdlduzd,deoarece era ,,boboc in felul sdu la trebi de aiste". Acest nou personaj,

antagonistul, dar gi formatorul eroului, se remarcd prin giretenie 9i perseverenti;el are capacitatea de a se metamorfoza, luAnd diferite infdtisdriimbietoare, pentru

a-l convinge pe tAndr sd il accepte ca tovara$ de drum.VicleniispAnuluidetermind schimbarea destinuluitAndrului naiv, prin puterea sa

de convingeie. Cobordrea in fAntAni echivaleazd cu o noud nagtere a eroului, sub

un alt nume, Harap-Alb, 9i cu o altd misiune, sluga rdufdcdtorului, pecetluitd de un

jurdmAnt: ,,t...1 juri-mite pe asculigul palogului tdu ci mi-i da ascultare intru toate

i...1; Si atAta vi6me ai a mi sluji, pAni cAnd ii muri 9i iar ii invie." SpAnul preia astfel

identitatea feciorului de crai gi ajunge, impreund cu sluga sa credincioasi, la curteaimpiratului. Orgoliul nemdsurai al SpAnului il determind pe acesta sd-i propund lui

Harap-Alb un set de trei probe initiatice: aducerea ,,sdlitilor" din Grddina Ursului, a

aducerea nestematelor, care decorau pielea unui cerb fermecat 9i pelirea, innumele stipAnului, a fetei impdratului Rog. Primele doud probe sunt trecute cu

ajutorul sfaturilor $i obiectelor magice oferite de SfAnta Duminicd (o licoare 9i

obrdzarul gi sabia lui Statu-Palmd-Barbi-Cot).Cu rdbdare, curaj $i indemAnare, tAndrul reuge$te sd treaci primele doud

probe; pentru a treia-insd, se vede nevoit sd porneascd intr-o noud cdlStorie multhai Oiti'cita. Primul semn altrecerii spre o altd etapd a propriei formiri este podul,

corespondentul celui de la care plecase, acolo unde l-a infrAnt plin de curaj..pe

,,urs". De aceastd dati, zOna liminald este un teritOriu de incerCare pagnici a

superioritdtii sale spirituale: tAndrul ocolegte protector o nuntd de furnici, caretraversau pe pod, riscAndu-gi viata $i trecAnd prin apd. Gestul sdu nobil e rdspldtitde crdiasa fuinicilor cu o arip6, un insemn care il va salva la nevoie. 9i albinelesunt ocrotite de tAndrul care, din mild gi dragoste fatd de vietdtile naturii, leconstruiegte un stup gi este rispldtitgi de aceastd dati cu un obiect magic, o aripdde la crdiasd.

Cele cinci petsonaje miraculoase, care duc la extremd trdsituri specific umane,

Gerild, Setild, FldmAnzilS, Ochili, Pasdri-Lati-Lungild, par a-l cunoagte pe Harap-Albgi il avertizeazdcd, fdrd ei, nu va reugi sd indeplineasci ceea ce gi-a ptolu"._._

7

67 de eseuri penlruDacalaureat gi lucrul la clash

13RolulimpiratuluiRog

Pentru cd tAndrul se dovedegte foarte prietenos gi apropiat de ei, acegtia sunt?ncFntali sd il insoleascd, devenind cu tolii un grup de prieteni.

lmpdratul Rog indepline$te gi el rolul de formator pentru protagonisl, supunAndu-lpe acesta altor probe complicate: casa de aramd, ospdlul exagerat, alegereamacului de nisip, gdsirea fetei, ghicitul ei. Proba camerei supraincdliite este trecutdcu bine cu ajutorul lui Gerild. Masa mult prea imbelgugatd este consumatd, inspecial, de FldmAnzild gi Selild, macul este separat de nisip cu ajutorul furnicilor,fata de impdrat esie gdsitd de Ochild 9i Pasdri-Lali-Lungild, iar albina ajutd Iaghicirea fetei nobile dintre cele doud identice. Fiecare personaj are rolul lui binedeterminat de parcd ar apartine unui scenariu iniliatic prestabilit. Ajutorul lor insdeste conditionat de capacitatea sporitd a t6ndrului de a fi comunicativ gi deci de a-gi face prieteni devotati.

Fata impiratului Rog propune gi ea o probd, anume intrecerea dintre cal giturturici. Calul eroului, inzestrat cu puteri miraculoase, cAgtigd prin viclegug giaduce fetei apd moartd, apd vie gi smicele de mdr.

Drumul de intoarcere spre impirdtia unchiului sdu impune eroului o noui probd,aceea a dragostei; el se indrdgostegte de fatd, dar igi dovedegte frumuseleacaraclerului gi loialitatea fatd de SpAn gi nu-i mirturisegte acesteia adevdrata saidentitate. Fata, care detine puteri miraculoase, intuiegte insd adevdrul, iar linalulbasmului aduce refacerea echilibrului inilial, prin demascarea rduficdtorului gipedepsirea lui prin moarte. Harap-Alb, cdruia SpAnul ii tiiase capul, este readus laviald de citre fata impdratului Rog, rendscAnd sub o noud identitate, aceea de iniliat,capabilde a conduce o familie gio impdrdlie. Prin moaftea luisimbolicd, este absolvitde jurdmAntul fdcut gi capabil de a-$i continua firul vietii.

_ Constructia personajelor in basmul cult reprezinti un element de originalitate.De-a lungul firului narativ sunt inserate portrete bine conturate, care igi lasdamprenta asupra imaginaliei cilitorului.

14.1. Fata impdratului Rog, simbolul feminitdlii, al gingdgiei, care imbindtrdsdturile profund umane, cum ar fi bundtatea, sinceritatea, iscusin!a, intui!ia,disponibilitatea afectivd, cu puterile supranaturale, precum capacitatea de a semetamorfoza sau de a readuce la viati persoana iubitd, este descrisd de Creangdastfel: ,,[...] era boboc de trandafir din luna lui mai, scdldat in roua diminetii,dezmierdat de cele intAi raze ale soarelui, leginat de adierea vAntului gi neatinsde ochiifluturilor. Sau cum s-ar mai zice pe la noi, era frumoasd de mama focului."in aceastd situalie, autorul imbind exprimarea metaforicd de o eleganld rarintAlnitd cu expresia popularS, concisd, dar plind de inlelesuri.

Personajele din basmele populare prezintd trdsituri omenegti, reliefate intr-omanierd conventionald, fird particularitdli psihice distinctive. Eroii lui Creangdintruchipeazd o colectivitate aparte, remarcAndu-se prin gesturi, mod de a ganli,limbaj. Ei se aseamind foarte mult cu lumea lirineascd din Humulegti, fariiliareautorului gi cunoscutd cititorului din ,,Amintiri din copildrie". De aceea, se poatespune cd o particularitate a scrierii sale este umanizarea fantasticului. Cel maielocvent exemplu in acest sens este comportamentul fiului de crai, care, contrarstatutuluisdu de Fit-Frumos, personaj exemplar al basmului popular, plAnge cAndeste certat de tatd, se enerveazd gi lovegte calul cu frAul, este u$or de pdcdlit decdtre span, are momente de teamd profundd inainte de confrunlarea cuincercdrile vietii, igi exprimd explicit sentimentele $i ,,se bate cu m6na peste gurd"de uimire la intAlnirea cu Gerild. Cu cei cinci prieteni ai sdi poarta dial6gurisavuroase, iar acegtia, in ciuda infdligarii lor bizare, se comportd preCumconsitenii lui Nicd din Humulegti.

14.2. Protagonistul basmului, fiul de crai, devenit Harap-Alb pe parcursuldrumului sdu initiatic, se remarci prin calitdlile sale, pe care are ocazia de a leproba de-a lungulintregii scrieri. in jurul personalitdlii sale in formare se incheagitesdtura epicd a basmului cult.

Proba fetei deimpdrat

Refacereaechilibruluiinitial

14Construcliapersonajelor

FataimpiratuluiRog

Harap-AlbTrdsdturi

Modalititidecaracterizare

67 de eeeuri ?enwubacalaureat 9i lucrul la clasA

Primele doud etape ale destinului siu dezvolti procesul sinuos al maturiziriipersonajului in vederea atingerii treptei maxime a propriei aspiratii, aceea de aajunge impdrat.

La inceput, el este fiul cel mic, crescut in umbra fratilor, dar care are ocaziaunicd de a-gi dovedi, ca gi in basmele populare, superioritatea. El nu are puterisupranaturale, ci, din contrd, este o fire sensibili; atunci cAnd merge in grddind,,,incepe sd plAngd in inima sa" pentru cd fralii mai mari gi-au dezamdgit tatdl.Sensibilitatea este dublatd insd de o ambitie imensd gi de mult curaj. DeSi ceilaltinu aveau aSteptdri de la el, se oferd sd i$i ajute familia gi sd treacd proba plec6riiin cilStorie.

Prima probd a lormdrii sale se adreseazd sufletului: milostenia. CAnd o batr6na ilroagd sd o ajute, el nu ezitd sd o miluiasci, dovedind bundtiate, dar gi naMtatedeoarece nu igi pune nicio clipi problema cum a ajuns aceasta in grddina palatului.BdirAna se dovedegte a fi un personaj fabulos, SfAnta Duminicd, cea care ii va fiaproape de-a lungul formdrii sale gi care ii prezice statutul sdu de dupd iniliere: ,,[...] ai

sd ajungiimpdrat, cum nu a mai stat altul pe fata pdmAntului, aga de iubit, de sldvit gi

de puternic". Mezinul ii intuie$e bunele intentii gi ii urmeazd sfaturile intocmai, alegAndpentru plecarea in cdldtorie armele, hainele Si calul folosite de tatdl sdu in tinerele,pentru cd doar astfel va reugi sd refacd un destin de invingdtor.

Proba din dreptul podului, loc simbolic al trecerii cdtre o altd etapd a vietii, estedepisitd cu vitejie. Totugi, fiind noMce, este pdcdlit de SpAn, cu care se intovdrige$te,nerespectAnd sfatul pirintesc, faptd pentru care se simte foarte vinovat, avAndmustrdri de con$tiintd, care dovedesc legdtura sufleteascd speciald cu tatdl sdu.

Acceptarea SpAnului drept cdlduzA are consecinti imediatd pierderea proprieiidentititi gi renagterea sub un nou nume construit pe baza unui oximoron. ,,Harap"reprezintd noua sa menire, aceea de slugd, dar epitetul cromatic,,Alb" sugereazdidentitatea nobili ascunse prin legdmAnt a eroului, care trebuie sd lupte cu ceilaltigi cu sine pentru a o elibera din captivitate. JurdmAntul pe asculigul palogului, lacare l-a supus SpAnul, con$tient fiind de loialitatea fiului de crai, este consideratde personaj un act sacru, pentru care are un profund respect 9i de care se poateelibera doar prin moafie. Astfel, el nu-gi trddeazd adevirata identitate nici in fataunchiului sdu, nici inaintea celei pe care o iubegte, fiica impdratului Ro$.

Pregdtit si infrunte vicisitudinile drumului ales, igi asumd probele impuse destdpAnul destinului sdu $i le trece cu bine alituri de cei apropiati de sufletul lui,calul fermecat gi SfAnta Duminicd. Latura sa profund umani se dezvdluie prin

lamentalii, dar dovedegte curaj $i perseverenti Si astfel reugegte sd treacdobstacolele vietii.

Eroul central este foarte sociabil, fapt care il ajutd in demersurile sale pentrucd, prin comunicare cu cei din jur, reugegte sd-$i facd prieteni loiali. Cele cincipersonaje miraculoase sunt gata sd il insoteascd gi sd il ajute oricAnd este nevoie.De asemenea, se dovedegte foarte mirinimos, ajutAnd furnicile gi albinele prin

fapte nobile, care nu intArzie sd-$i afle rdsplata. La finalul cdldtoriei, Harap-Albcunoa$te un nou sentiment mai puternic Ai mai profund decAt celelalte, iubirea,dar structura sa sufleteasci il impiedicd sd uite devotamentul fatd de SpAn, agacd e pregdtit sd o ducd pe fatd, acestuia. Ea, insd, intuiegte adevdrata identitatea celui pe care il iube$te 9i il ajutd in confruntarea finali, aducdndu-l la viatd,intr-o noud existenld absolvitd de jurdmdnt, ca tAndr impirat.

Din punctul de vedere al modalititilor de caracterizare, putem remarca, in primulrAnd, caracterlzarea directd, fdcuti de narator sau de personaje: fiul de crai esteconsiderat ,,boboc in felul sdu la trebi de aieste", ,,slab de inger", ,,mai fricos ca ofemeie", ,,naiv", uneori ,,mAnios". SfAnta Duminici i se adreseazd cu admiratie:,,Vedea-te-ag impdrat, luminate criigor", in timp ce SpAnul il privegte cu dispret,considerdndu-l ,,slugd vicleani". Caracterizarea indirecti reiese din faptele sale,din vorbe, din atitudinea fatd de ceilalli, din limbaj. Frumusetea sa spirituald gi

optimismul sunt evidente in fiecare moment al scrierii.

67 de eseuri pentrubacalaureat gi lucrul la clashI t_ ----

Relatia cucelelaltepersonaje

15Relatia cuSpdnul

16Arta narativd

Umorul,oralitatea

17incheiere

Din punctul de vedere al relatiei cu celelalte personaje, se remarcd atitudineapacifistd a eroului, care se strdduiegte din risputeri sd p6streze leg6turi aqaOifecu ceilalti, chiar dacd uneori dificultilile il coplegesc. piin de viataii sociaOii, nuezitd si facd bine celor din jur, fiind astfei rdspldtit prieteneSle."Fdri acestetrdsdturi nobile ale sufletului sdu, n-ar fi reugit sd'igi implineasce aspiralia ir"litde a deveni impdrat.

Ceq qai pregnantd relalie intre personaje, din text, este aceea dintre eroulcentral gi spdn. Acesta din urmi este perionajul secundar, negativ,^at opeieiliterare, posturi dublatd de aceea de formator p6ntru tAndrul neiniliat.'in tinip-ceSpdnul.este deja un caracter format dominat de o tr6sdlurd, anume rautiieaHarap-Alb este un tdnar in formare, a cdrui personalitate se completeazd peparcursul scrierii. Atitudinea antieroului fald de fiul craiului cunoagte Ooua etape. 'tainceput, prin viclenie 9i lingugire, reugegte sd il convingd pe drume!'si ilinsoteascd, degi acest lapt echivaleazd cu incdlcarea siatutiri parintesc. binmomentul in care SpAnul il pdcdlegte pe erou sd intre in fAntAnd, aiitudinea lui seschimbd radical, devenind poruncitor gi autoritar, dovedindu-gi adevdratul caracter.Orgoliul sdu de stipAn autoritar il determini sd-gi supund stuga la diferite proO"complicate, care insd sunt menite sd-l ajute pe Harap-Ald in devenirea sa.Personajul negativ nu are deloc intenlia de a-l ajuta, ci esie orbit de statutul ineditde a conduce un destin; fdrE insd a congtientiza, ii este de mare ajutor, punandu-;,de fiecare datd, in situalii-limitd, in care trebuie sd accepte provocdriie. Spdnuidevine astfel un simbol al experienlelor nefaste din viala omului, a cdror aparilid estenepldcutd, uneori chiar dramaticd, dar care ajutd la maturizarea fiecdruia dinire noi.

Finalul basmului amplificd gi mai mult antiteza dintre frumuselea caracteruluicelui care nu incalcd nicio clipd jurdmdntul fdcut, fdri a-gi mirturisi adevirataorigine, 9i rdutatea antieroului, care este pedepsit printr-o moarte cumplitd chiar decitre calul fermecat, dupd ce infdptuise cea mai oribild dintre acliunile sale,tdindu-i capul lui Harap-Alb.

Destinul exemplar gi puternic moralizator al personajului principal al basmuluicull nu inceteazi sd incAnte publicul-lector pesle veacuri.

..11 ceea ce privegte arta narativd a lui Creangd, critica literard remarcd oralitateastilului sdu, prin care autorul lasd impresia adiesirii directe cdtre un puOfic viit.Aceasta este obtinutd prin folosirea in mod original a eprimdrii populari, Oominiiide regionalisme, expresii populare, ziceri, interjlclii, exclamalii, dativ etic,'exprimiielocutionali' O altd noti de unicitate a stilului siu o constituie umorul incbntinOaOiicare inglobeazi diferite forme de manifestare, de la ironie 9i pdnd la tratarea comicda situaliilor dramatice: ,,-[...]se trdiascd trei zile cu cea de-aiattaieri" sau ,,rare-mi eiiidrag! Te-aS vAri in sAn, dar nu. incapi de urechi". Principala sursi de inspiralie-ilui Creangd, intelepciunea populard, este prezentd in teit sub forma reproOuleriiprovebelor sau zicdtorilor potrivite fiecdrei'situalii in parte, introduse prin'sintajmi,,vorba ceea": ,,vorbaceea: La pldcinte inainte,/ $i la idzboiu, inapoi.". Rrta naririvaa lui_Creangd prezinti, !9 3q9me1ea, pafticularititea frecveniei r6duse a flguiitoio;stil. Exprimarea este astfel directd, concreti, savuroasd.

G. Cdlinescu definegte basmul ca fiind ,,oglindirea vielii in moduri fabuloase,';continuand aceastd cu-getare profundd - 9i parafrazandu-l pe pompiririConstantinescu, putem. afirma cd-povegtile lui Creangd sinfetizedza conceiptiiacestuia despre perioad3 maturitdlii cu puternice acceni-e autobiografice, aga ium,,Amintirile..." prezintd varsta,.de aur a copiliriei. ,,gi el [afirmd criiicul] a'ruiiai cuspanii, cu primejdiile gi nevoile, 9i el s-a fhcut frate cu dracul, ca si trbaca'puntirevietii, iar nemurirea $i-a dob6ndit-o din apa vie gi apa moarti a crealiei tui artistiie.Filozofia surazdtoare a lui H.arap-Alb a fost filozoiia lui pdnd in pragul mo(ii, iarintelepciunea ei a fost inlelepciunea vielii insdgi, eterni 9i pline "oe

umoib iilumini".

10