REVISTA ECONOMICĂ. Apare odatâ pe séptémana.

„Revista Economica" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare" Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Grăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Lucea-ferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul",„N&dlăcana", „Nera", „Olteana", „Oraviceana", „Patria", „Plugarul",. „Poporul", „Bacoţana", „Sătmăreana", „Sebesana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „Ulpiana",

„Victoria", „Vlădeasa" şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare : | pe 1 an K 16 -—, pe V» an K 8 -—.

DlRECTOK Dr. C O R N E L D I A C O N O V 1 C H .

Taxa pentru inserţinni: de spaţiul unui cm 2 câte 10 fileri.

A n u l I V . Sibiiu, 11 Oetobre 1 9 0 2 . N r . 4 1 .

Principii conducătoare la des­voltarea comerciului nostru.

#

în congresul technici lor dela 2 9 Sep tembre a. c , Carol Hieronymi a ţinut un lung şi instructiv exposeu privitor la principiile conducătoare în desvoltarea c o ­merciului Ungariei. Din aces t exposeu dăm şi noi ur­mătoarele .

. . . . Veşt i le ajung astădi la noi mai îngrabă din continentele t ransoceanice ca înainte cu 3 0 de ani dela graniţele terii noastre . Călătoria în regiuni înde­părtate se poate face rapid, comod şi ieftin. Expe-darea la noi a mărfurilor, chiar şi a celor mai ieftine producte brute, din continentele de unde odinioară se aduceau numai mărfuri de specerie , a devenit un lucru de toate dilele. Transportul unei tone de grâu cos ta din Chicago la Liverpool

în 1 8 7 3 - 1 8 7 5 K 104 „ 1 8 9 1 — 1 8 9 4 „ 32 „ 1901 „ 3

în 1901 cos ta aşadară din Chicago la Liverpool tocmai a tâta , ca dela noi la Praga.

Aceas tă perfecţionare a mij loacelor de comunica-ţiune a schimbat din fundament posiţiunea economică a naţiunilor. Astădi nu există nici o ţară, care isolată de altele ar fi în s tare să ducă o viaţă mai însemnată economică .

Chiar şi poporaţiunea satului situat la graniţele patriei noastre simte în ce cuanti tate se produce grâul în Amer ica sudică. Şi ceea -ce se consta ta referitor la productele brute se poate dice şi despre productele manuale şi de fabrică. Deja vedem în Budapes ta ghete confecţionate in A m e r i c a ; fabricaţiunea ferului şi oţe­lului ia proporţii aşa de mari , că America va hotărî în scurt timp preţul ferului şi oţelului, întocmai cum astădi preţul bucatelor în toată lumea depinde dela recol ta Amer ice i .

Reducerea speselor de transport face posibil, ca productele brute t ransoceanice să ajungă pană la gra­niţele noastre, unde intrarea lor năvalnică se poate împedeca numai prin vămi protecţioniste. Causa , c ă pentru productele brute ungare am perdut pieţele Elveţiei şi Germaniei , este a se căuta în impregiurarea, că provenienţele t ransoceanice ajung mai ieftin pe pieţele de consum decât ale noastre .

Cu cât noi vom pută pune mai ieftin productele noas t re brute avisate la export pe pieţele de consum

externe, cu atât se va lărgi piaţa pentru productele noastre . Şi fiind-că nu noi hotăriin preţul pieţei ex ­terne, producentul va primi un preţ cu atât mai ridicat, cu câ t sunt mai mici spesele ce i-le causeazâ scoa­terea productelor sale în piaţă.

Noi toţi suntem convinşi, că interesele de viaţă ale patriei noastre pretind desvoltarea industriei, pen-tru-că agricultura singură nu mai poate da exclusiv ocupaţiune poporaţiunii noastre . De a c e e a vreau să citez numai unele date privitoare la industria noastră de fer. Aleg industria de fer pentru-câ ea este c e a mai importantă dintre toţi ramii de industrie, şi pen-tru-că industria de fer es te singurul ram industrial, care în decursul ce lor 3 0 de ani expiraţi s'a desvoltat în mod satisfăcător.

Posiţ ia industriei de fer depinde pretutindenea dela preţul, cu ca re se poate procura materialul brut, minereul de fer şi materialul de încâldit — n e c e s a r e la producţiunea ferului; o mare parte a preţului de procurare însă o formează spesele de transport. P e n ­tru-câ minereul şi cărbunii sunt ieftine la locul unde s e produc şi se scumpesc numai prin spesele de transport.

Raportul ministrului de comerciu referitor la si-tuaţiunea industriei de fabrică arată că unele fabrici de fer ale Ungariei sunt avisate deja la o mare cu­antitate de minereuri de fer streine, tiind-că depositele de fer pentru a căror exploatare ele se în temeiaseră s'au epuisat, astfel că în unele fabrici se lucră fer străin, de oare -ce 'p roduc te le din minele de fer apro­piate nu se pot procura în lipsa mij loacelor de comu-nicaţiune. Iar aces t rău se poate îndrepta numai prin c rea rea mij loacelor corespundătoare pentru transport, intre cari căi le pe apă sunt de importanţă extraordinara.

Ferul necesar a început a se aduce din B o s n i a ; iar coacsul pentru încălcjit ancă se aduce în mare par te din străinătate.

Industria de fer nordamer icană are a'şi mulţămi posiţiunea sa favorabilă impregiurării, că materialul necesa r îl t ranspoartă ieftin pe mare şi cana le .

Spese le de transport ale metalului şi materialului de încăldit fac din preţul materialului brut necesa r la confecţ ionarea ferului :

în Amer ica nordică 8 ° / 0

„ Anglia 1 0 , „ Germania 3 0 „ „ Ungaria 3 0 — 4 5 % .

In interesul industriei noastre de fer nu se poate deci face nimic mai folositor decât scăderea speselor de transport, sau cu alte cuvinte, perfecţ ionarea mij­loacelor de comunicaţ iune.

Tocmai aşa stă lucrul şi în ce se referă la toţi ceilalţi rami industriali.

Noi nu putem acorda singuraticilor rami indus­triali subvenţiuni aşa de mari din partea statului, car i a r ecuivala cu sprijinul ce li-'l am îmbia prin ieftinirea transportului. Şi prin aceas t a am ajuta toţi ramii de producţ iune: agricultura de o potrivă cu industria şi şi comerciul . De a c e e a naţiunile, a căror re ţea de comunicaţ iune este mult mai perfectă decât a noastră, oferă an de an sume uriaşe în aces t scop.

In desvoltarea mij loacelor noastre de comunica­ţiune domnesce adi o s tagnare şi în cercuri largi s'a înstăpânit convingerea, că în viitor t rebue să se c reeze căi nouă, deosebite de cele actuale .

Căile noastre ferate principale în mare parte sunt construite şi acum e trebuinţă mai mult sau mai puţin numai de întregirea lor prin căi ferate vicinale, de cari în deceniul ultim s'a construit în fiecare an c â t e 6 0 0 ki lometr i ; iar acum a intrat o pausă şi în construirea aces tor cai , îndeosebi pentru-că multe din ele nu au corespuns aşteptărilor în privinţa rentabili­tăţi i . De aceea regimul se ocupă serios cu reforma legii referitoare la căile ferate vicinale.

Chestiunea construirei de canale şi a regularii rîurilor in scopul desvoltării comunicaţiunei n ' a ajuns a n c ă în stadiul de a se realisa, cu toate că a fost ce ­rută din a tâ tea părţi pe motive foarte temeinice .

Nici construirea drumurilor publice nu progre­sează . Din re ţeaua stabilită de 73 ,557 kilometri numai o parte de 4 6 , 5 6 4 kilometri (circa 2 /3 ) este construită pe când celelal tâ parte cuprinde căi de hotar.

S tagnaţ iunea ce a intrat în desvoltarea mijloa­ce lor de comunicaţ iune, face să s tagneze întreagă viaţă economică a terii.

In teresele terii pretind deci neapărat o conti­nuare energică şi conform scopului a desvoltării mij­loacelor de comunicaţ iune.

Hieronymi continuă apoi a a r ă t a : 1. î n t r u c â t mij loacele noastre de comunicaţ iune

ac tua le corespund scopurilor, ce voim să le ajungem prin ele ş i ;

2. c ă pe urma învăţăturilor scoase din cr i t ica aceas ta obiectivă, ce principii sunt de a se urma în viitor. +

Desvoltarea şi politica băncilor de emisiune.

(Urmare şi fine din Nr. 39 al „Rev. Econ.")

V. După decre tarea plătirilor în numerar, scopul prin­

cipal al Bănc i i Austro-Ungare va fi a susţine plătirile în aur. Terminul la ca re au să se înceapă plătirile în numărar se va hotărî, conform legii dela 2 August 1892 art . 19 şi 2 1 , prin o disposiţie legală specială , îndată ce va fi înceta t cursul forţat al biletelor de stat, c eea -ce se va întâmpla la 28 Februar ie 1 9 0 3 . Conform art. 111 din nouele statute ale Bănci i terminul dela ca re B a n c a avea să ramburseze biletele sale cu monetă legală, nu mai depinde de înce ta rea cursului forţat al biletelor de stat, ci de punerea în aplicare a art. 8 3 al statu­telor din par tea legislativelor ambelor ţări dualiste.

îndată ce se vor începe, conform legei, plătirile obligatorice în numărar, problema c e a mai dificilă va fi, a reţină aurul în ţeară . Pentru resolvarea favorabilă a aces te i probleme trebue să fie normative pentru B a n c a de emisiune deoparte cursul deviselor şi de altă parte principiile politicei de escompt.

In cari caşuri se scurge aurul din ţ e a r ă ? Ca să putem arăta în mod teoret ic aces te caşuri

să admitem că în anul 1905 bilanţul comercia l se va presenta astfel, încât plăţile, ce ne vin din străinătate se compensează perfect cu plăţile ce avem să le facem in s t r ă ină ta t e ; iar în urma unei recolte rele am fi siliţi a importa in anul 1906 cerea le în valoare de 2 0 0 milioane coroane . Comercianţ i i , cari importează productele, vor fi necesi taţ i a'şi procura accep te străine pentru suma de 2 0 0 milioane coroane c a să-'şi poată plăti datoriile faţă de străinătate. Ei vor cumpăra accepte le la bursă, iar în urma cereri lor mari şi în lipsă de oferte corăspundătoare cursul deviselor se va urca.

înainte de începerea plătirilor în numărar cursul deviselor va pută c resce numai pană atunci, pană când în urma aces tor cursuri urcate nu va fi rentabil ex­portul al tor mărfuri, sau ţ )ănă când B a n c a va urca etalonul şi s t ră inătatea găsind astfel o valorisare mai bună a capitalurilor sa le , ne va remite aur.

Dacă însă plăţile în numărar au început deja atunci cursul deviselor va pută să se urce numai pană la anumită limită, ca re se numesce limita superioară a aurului. în t rebarea este a c u m : Cum se poate c a după începerea plătirilor în numărar cursul deviselor să se poată urca numai pănâ la un anumit p u n c t ?

Esenţa plătirilor în numărar zace în t r ' acea c ă B a n c a este obligată a răscumpăra la ce re re fiecare bancnotă cu aur. Dacă acum devisele sunt mai scumpe decât aurul, plus spesele, când prin urmare cursul de­viselor a ajuns limita de sus a aurului, atunci aurul necesa r pentru import se va scoa te dela B a n c ă .

To t astfel se vor face ridicări de aur, când în urma unor evenimente politice, s t răinătatea nu va mai avă încredere în referinţele noastre de credit. (Da­toriile noastre faţă de străinătate fac 8 miliarde coroane , pecând tesaurul nostru de aur abia ajunge la 1 mi­liard coroane) . Referinţele noastre de credit pot fi însă în s tarea c e a mai bună cu toate aces tea , totuşi se poate întempla ca o ţeară creditoare, având în urma unor răsboaie nenoroci te neces i ta te de o canti tate de aur, să- 'şi incasseze o parte mare a pretensiunilor sale , causându-ne astfel considerabile scurgeri de aur.

B a n c a se poate ajuta în astfel de caşuri numai cu şurubul de discont urcând etalonul, spre a atrage în ţ ea ră capitaluri străine şi restrîngându'şi afaceri le de escompt şi lombard.

Când preţurile mărfurilor şi efectelor sunt prea urcate atunci prin scumpirea aurului provocată de urcarea etalonului, se va produce de regulă o ofertă mai mare de mărfuri şi efecte şi o reducere a pre- v

ţurilor, prin c e iarăşi se promovează exportul respec­tive afluenţa aurului; din cont ra se împedecă importul resp. scurgerea aurului. Tot a semenea va servi ur­ca r ea etalonului ca un indemn pentru capitalul străin de a se plasa în escomptul şi lombardul din ţeara noastră şi a promova în modul aces ta importul de aur.

A urma o politică de prime cum se face în F r a n c i a nu este consult, deoarece prin aceas t a s 'ar deteriora prea mult cursul deviselor.

Pr ima ar fi o recompensă de mărime variabilă, pe care ar trebui să o pr imească B a n c a Austro-ungară, fiindcă-şi rescumperâ biletele în monetă legală de aur şi nu în fiorini de argint.

Aceas tă recompensă , care în timpuri de pericol poate să fie foarte considerabilă, ar deteriora cursul deviselor totdeauna cu suma primei.

Ia r aceas t ă deteriorare a cursurilor, ca re în c e privesce efectul este egală cu agiul, ar fi pentru îm-pregiurările noastre valutare foarte păgubi toare .

VI . Din cele precedente resultă importanţa deosebită

a Bâneei de emisiune pentru finalisarea reformei va­lutare. Dacă ea va fi in stare a apăra aurul, atunci va pute profita durabil de creditul eftin al s tatelor străine şi bogate chiar şi un stat relativ, mai puţin bogat , cum este monarchia noastră.

S t ră ină ta tea însă ne va pune la disposiţiune bani eftini numai dacă va ave garanţii, că ne vom plăti datoriile totdeauna în aur şi nu şi în fiorini de argint. Prin urmare t recerea la valuta pură de aur, ca re formează garanţia pentru rescumperarea biletelor n o a :

stre cu aur, este inevitabilă. Eftinirea producţiunei noastre , ce va urma după

aceas ta , va înlesni concurenţa cu celelal te state şi ne va c rea o basă sănătoasă pentru viitoarea noastră politică economică . 4£

Pedecile valorării vinului. * —

Dela un timp încoacf-e vinul Ungariei nu se mai poate valora ca odinioară, şi din aceas tă causă sufer atât producenţii câ t şi comercianţ i i de vinuri. Aceas ta a şi fost una din căuşele cari au necesi ta t în a. c . ţi­nerea congresului producenţilor de vinuri în Verşe ţ .

D ă m şi noi în cele următoare pedecile car i , pe basa discuţiunilor din congres, se pun în ca lea valorării vinului.

Cea dintâi şi c e a mai însemnată pedecă a valo­rării vinului ungar residă în discreditarea lui, şi pentru sanarea acestui reu in linia primă este chemat comer-ciul de vin ungar. înc rederea publicului a fost foarte mult sdruneinată prin falsificarea vinului în anii din urmă. Drept că falsificatorii au fost pedepsiţi în mod d racon ic ; dar cu a tâ ta nu e de ajuns, ci ar trebui să se facă totul pentru o desvoltare sănătoasă a branşei comercianţ i lor de vin.

Ar trebui să se stărue cu tot înadinsul înainte de toate pentru în temeiarea societăţilor de producţiune şi producenţii să fie instruaţi în tescuirea şi manipularea raţ ională a vinului, pentru-că cu chipul aces ta s'ar în­lătura o mare pedecă a valorării lui. L a noi se mai găsesc şi acum în multe regiuni cultivatori de vii, cari nu se pricep la manipularea mustului şi vinului, e tc . şi cari î ncea rcă a pune în comerciu producte, cari nu le pot primi nici comercianţ i i nici consumenţi i . Aces te producte influinţează nefavorabil şi asupra preţului vi­nurilor mai bune. De a c e e a înainte de toate cultivatorii de vii t rebue instruaţi in mod fundamental în tratarea raţională a mustului şi vinului.

Pent ru vinurile mai s labe, cari nu se prea pot întrebuinţa, dar totuşi fac sa scadă preţul vinurilor mai bune, ar trebui să se creeze un canal de scurgere prin modificarea legii referitoare la facerea cognacului. Cu chipul aces ta şi vinurile cele mai slabe s 'ar pute în­trebuinţa în industria cognacului, iar preţul vinurilor mai bune nu a r fi înfluinţat prin vinurile mai s labe.

Un pas însemnat s 'ar face în scopul valorării vi­nului, dacă spiritului de vin i-s 'ar acorda anumite fa­voruri faţă de industria spirtului peste tot.

S laba valorare a vinului nostru este însă şi mai mult causa tă prin importul de vinuri s treine, între cari în locul prim se numerâ vinurile italiene şi ce le din Tirol . Pen t ru împedecarea importului legea ungară re­feritoare la vinuri ar trebui modificată fundamental,

ca una care nu mai corespunde în nici o privinţă şi astfel pune mari pedeci în ca lea valorării vinului Prin legea din vorbă ar trebui să se interdica întrebuinţarea de zăhar ieftin şi a pucioasei la curarea vinurilor stri^ ca te , ca unele cari îngreunează teribil valorarea vinu­rilor. To t aşa de t rebuincioasă este în scopul amintit c rea rea unei statistici pentru clasificarea oficială a vi­nurilor din diferitele regiuni ale terii.

Mai departe regimul ar trebui să reducă horenda dare de consum pentru vin la o sumă totală de K 3 - — per hectolitru.

Dincontră ar trebui să se urce cât mai mult darea de consum pentru toate vinurile artificiale.

Pent ru-ca şi cu mustul dulce să se poată face un comerciu mai extins este de interes a se concede oprirea lui în mod temporal dela fert prin mi j loace nevătemătoare . Cu chipul aces ta , mai beneficiind pro­ducenţii şi de favoruri pe ca lea ferată, s 'ar puté des­face cuantităţi însemnate în Austria.

O ridicare însemnată a consumului intern s 'ar puté face prin introducerea obligatorică a vinului c a articol de consum la ostaşi. Dacă cei 3 0 0 , 0 0 0 de ostaşi ar primi în locul cafelei negre sau a supei de chim (Jilnie câ te 0 - 2 litre de vin, s 'ar puté consuma, fără îngreunarea budgetului militar, cu vr'o 2 1 9 , 0 0 0 hl. de vin mai mult în fie ca re an.

Pe terenul social s 'ar puté înlesni valorarea vi­nului nostru, când cei bogaţi s 'ar obicinuí a consuma vinurile cele mai alese ungare în locul vinurilor Bordeaux, de Rin, de Mosela şi în locul Champagnei francese.

Pent ru consta tarea tuturor pedecilor şi pentru înlăturarea lor, cum şi pentru purtarea de grije a tu­turor intereselor referitoare la cultura viilor este ne­cesa r ca şi la noi, întocmai ca în Austria, să se c reeze un consiliu stabil în ministerul de comerciu, care să fie compus din producenţi şi comercianţ i de vinuri spe­cialişti, şi ca re să-'şi spună opiniunea în toate chestii le referitoare la cultura viilor şi la comerciu l de vin.

Pent ru ajungerea scopului, respective pentru e x e -I cutarea dorinţelor exprimate în congres, toţi producenţii

şi comercianţ i i de vinuri din Ungaria adunaţi la Verşe ţ au întemeiat cu mare însufleţire „Reuniunea regnicolară a producenţilor şi comercianţilor de vinuri din Ungaria".

Mai amintim la aces t loc , că comercianţ i i de vinuri au combătut în congresul dela Verşeţ aşa nu­mitele „Tovărăşii depivniţea, pentru a că ror întemeiare agrarii fac c e a mai ext insă propagandă. Comercianţ i i de vinuri spun, c ă tovărăşiile de pivniţe nicairi nu au prosperat, ci pretutindenea s'au ruinat în scurt timp. Despre Pivniţa regnicolară centrală de model se spune, că deşi întemeiată de 19 ani şi subvenţionată de stat totuşi abia desface anual 1500 hl. vin. Şi pentru aceas tă afacere a spesat K 6 9 , 0 0 0 , aşa darà K 47 pro hl. T o ­vărăşiile dela Miniş-Maderat şi dela Mediaş s'au bu­curat, că au găsit comercianţ i singuratici cari să iee asupra lor desfacerea vinurilor şi astfel să mântue din naufragiu ce se mai poate mântui. Tot aşa stă, după-cum susţin comercianţ i i de vinuri, chest ia aces tor tovărăşii în Austria şi Germania.

S e înţelege, că comercianţ i i de vinuri, c a şi al te soiuri de comercianţ i , sunt stânginiţi in daraverile lor prin „Tovărăşi i le de pivniţe", precum şi prin toate so­cietăţi le de consum şi valorisare. De a c e e a fac totul pentru a le discredita şi a parausa activitatea lor. De aici însă nu urmează, că tot ce comercianţ i i susţin în aceas tă privinţă este adevéra t ; de sine înţeles, ei exagerează . Dar nu e mai puţin adevérat, c ă o mare parte a încercăr i lor făcute pană acum nu a succes .

¡ Chiar şi noi avem exemple, anume : societăţi le noastre

de consum, din cari o parte s'a desfăcut, altele se | desfac acum şi iar al tele numai vegetează.

La toată întâmplarea este ceva la mij loc, ca re zădărnicesce întreprinderile de consum şi valorisare, atât la noi cât şi în alte ţări. Fiind de importantă capitală pentru noi, aceas tă chest ie nu trebue scăpată din vedere ; din contră ea trebue urmărita în toate fasele ei, t rebue căuta te şi descoperi te căuşele, cari să o facă să prospereze, devenind astfel un factor im­portant de progres pe terenul economic al poporului nostru. S.

R E V I S T A F I N A N C I A R A .

Situaţi unea. Sibiiu, 9 Octobre 1902.

Banca engleză a urcat în 2 ert. etalonul cu un p rocen t întreg, delà 3 la 4 procente. Aceas tă disposiţiune a direcţiunii băncii centra le engleze n'a urmat pe neaş­teptate , ci a fost impusă parte în urma situaţiunei financiare a Americei . ca mijloc preventiv, dar mai a les fiind us a urca discontul în fiecare toamnă şi fără alte complicaţiuni, numai cu considerare la ce re rea mai mare , ca re se ivesce de comun în aces t saison pe piaţa de bani internaţională. Discontul privat a fost continuu cu y 8 procente mai mare decât cel oficios al bănci i , aşa încât cereri le însemnate delà finea lunei au fost dirigeate la bancă , şi o mulţime de capitale continentale plasate în Anglia au fost detrase pieţei engleze, simţindu-se lipsă de ele acasă . Toa te aces te împrejurări au silit banca a ridica etalonul deodată cu 1 procent întreg, deşi mulţi sperau, că 'I va urca deocamdată numai cu y 2 procent.

Ultima situaţiune a Băncii imperiale germane pre-sintă o încordare extraordinară a mij loacelor institu­tului. Creş terea lombardului într 'o singură săptămână se cifrează cu 1 1 1 5 7 milioane maree, ceea ce se ex ­plică mai ales din împrejurarea că în escompt pro­centul pentru sumele de ultimo a fost mai mare decât procentul lombardului. Cresce rea portretului cu 242 -599 milioane maree ancă este escepţionalâ, deşi s tarea ac ­tuală este inferioară cu 8 1 milioane celei din anul trecut, când plasările băncii au fost influinţate şi de catastrofele institutelor financiare saxone. Circulaţiunea bi letelor a ajuns c e a mai mare cifră de când există banca , mai lipsind numai 5 milioane pană la i y 2 mi­liarde maree . Delà o reservă de bilete l ibere de con-tribuţiune de 273-16 milioane maree din săptămâna precedentă , deodată a ajuns banca la 151 milioane bilete supuse la contribuţiune.

Toa te aces te momente împreună cu urcarea dis-contului în Londra au fost decidătoare pentru şedinţa din 4 ert. a Reichsbank-ului la u rcarea discontului delà 3 la 4 procente .

In ultimele dile discontul privat a scădut la 2 8 / 4

până la 2 3 / 8 procente . Din Viena se anunţă că consiliul general n 'a

fost convocat la şedinţă plenară în săptămâna aceas ta , de unde se deduce c ă chestiunea etalonului la noi ancă n'a devenit actuală. încordarea de ultimo S e p ­tembre a început deja a slăbi, precum se vede din reducerea discontului privat delà 3 y 2 la 3 y 4 procente.

* JBanca austro ungară. Consiliul general al

Bănc i i austro-ungare a autorisât în şedinţa ultimă direcţ iunea, să ridice respective să reducă tarifa de pfeţuri a monetelor de aur externe după cursul de-viselor. Aceas tă decisiune s'a adus după modelul ce ­

lorlalte bănci centrale , pentru a da băncii posibil i tatea de a regula circulaţiunea aurului adecă de a pute favorisa sau împedeca după trebuinţă afluenţa mone­telor de aur externe. Acum direcţiunea B ă n c i i pune în pract ică pentru prima oră aceas tă facultate urcând preţul de cumpărare al monetelor de aur de sistem francez pentru 1 kg. brut cu 4 ' 5 3 coroane , adecă dela K 2946-47 la K 2 9 5 1 . Aceas tă disposiţiune stă în legătură cu lipsa continuă a comerciului in special de piese de douedeci franci în aur, de cari B a n c a are în stockul ei metal ic o provisiune relativ mică.

P recum aflăm în ultimul moment cursul deviselor şi valutelor este avantagios pentru importul de aur din care causă în timpul cel mai apropiat se aş teaptă furnisări mai însemnate de aur la Banca Austro-Ungară.

AGRICULTURA.

Situaţiunea agricolă. In Ungaria. Despre situaţiunea agricolă în j u ­

măta tea a doua a lunei Sep tembre ministrul ung. a publicat următorul rapor t :

In j umă ta t ea a doua a lunei Sep tembre a domnit mai mult timp uscat şi r ece . In timpul dela 2 0 — 3 0 a lunei temperatura a câdut aşa de tare că din multe regiuni s'a anunţat brumă şi frig peste noapte de repeţite ori. Lucrări le pentru semănături le de toamnă înaintează încet din causa secetei şi uscăciunii pă­mântului. Semenăturile de răpită au răsărit slab. Se­cările de toamnă au fost semănate în partea cea mai mare , şi parţial au şi răsăr i t ; dar au mare trebuinţă de ploaie. Soiuri le timpurii de cucuruz au ' fps t culese cu resultat mijlociu sau s l a b ; soiurile târdii ancă sunt aproape coapte şi promit o recol tă s labă sau cel m u l t mij locie. Cucuruzelor în s tare verde bruma şi frigul de noapte le-a causat mari stricăciuni, unele au fost total nimicite. Cartofii tomnatici au dat recol te mi j ­loc i i ; peste tot recol ta lor e inferioară celei a ca r ­tofilor timpurii. Pâstăioasele au dat o recol tă s labă. Legumite de grădină au fost în parte nimicite de frig. Varza dă în unele locuri resultat sat isfăcător în par tea cea mai mare însă resultat mijlociu sau slab. Tutunul a dat o recol tă mijlocie. Napii de zăhar şi de nutreţ nu au dat recol ta aşteptată in privinţa cuant i ta t iva; cualitativ însă recolta e sat isfăcătoare. Nutreţurile ar­tificiale au dat în privinţa cualitativa resultat bun, în c e a cuantitativa parte resultat satisfăcător parte slab. In livezi şi păşuni iarba a fost s labă. Viile. Soiurile de struguri mai timpurii s'au cules în parte mare . Soiu­rile târdii se coc încet în urma secetei şi receli lor. Frigul şi bruma a causat mari stricăciuni viilor, în unele recol ta a fost nimicită cu desăvîrşire. Fr igul şi peronospera au stricat mult şi cual i tatea vinului nou. Prospecte le recoltei poamelor sunt foarte s labe.

INDUSTRIE.

Congresul de arte şi meserii în România. In 14 şi 15 Septembre a. c . s 'a ţinut în localul „Bursei Muncei" din Bucuresc i congresul anual al absolven­ţilor şcoale lor de arte şi meserii , menit a întreţ ine relaţiunile de solidaritate dintre meseriaşi şi ale da ocas iunea să delibereze asupra diferitelor chestiuni cari in teresează progresul industrial al ţărei. Guvernul a fost représentât prin domnii C. I. Ba ico ianu , se ­cre tar general al ministerului de domenii şi V . M. Kogă ln iceanu .

Pr ima şedinţă a congresului a fost consacra tă unei interesante conferenţe asupra „Evoluţiunei mancei", ţinută de dl Marin Alexandrescu.

A urmat t e s a : „Dacă intensitatea trebuinţelor poate fi un factor determinant de progres sau de regres în Ro­mânia". Apoi s'a continuat discuţiunea asupra temei privitoare la „Maşinile agricole", numindu-se o comi-siune pentru a studia chest iunea maşinilor agricole şi modul cum s'ar putea exerci ta un control serios asupra întrebuinţării lor.

S ' a t recut apoi la chest iunea înfiinţării unei case de credit industrial, ea instituţiune ca re în toate sta­te le a adus mari servicii desvoltării industriale. S ' a a les în fine o comisiune care să studieze chest iunea creditului industrial. s.

CRONICA. Trustul engles al oţelului. Desvoltarea căilor

ferate în continentul amer ican e aşa de repede încât mulţi ani trustul oţelului. întemeiat de Morgan cu un capital de 5 miliarde de franci, nu va puté cu toată enorma sa producţiune să satisfacă toate comándele de şine ce 'i-se fac De a c e e a americanii au cumpărat dela începutul anului 500.00(5 tone şine de oţel din Germania, 150 ,000 tone din Belg ia şi 5 0 , 0 0 0 din Anglia pentru drumurile de fer ale Statelor-Unite, Canadei şi Mexicului.

Pent ru a scade preturile şi a împedeca pe Ger­mania de a ocupa cu desăvîrşire piaţa amer icană mari le case ' englese au creat acum un trust al oţelului cu un capital de 3 0 0 . 0 0 0 , 0 0 0 franci. Acest trust se aplică cu deosebire la şinele de otel şi e făcut pentru a proteja aces t ram al comerciului engles contra con­curentei Germaniei , eare vinde aceas tă marfă cu aproape 2 5 % mai ieftin decât Anglia .

* Congresul Băncilor germane ţinut la

Frankfort a luat mai multe resoluţiuni dintre cari c i tăm şi noi ce le două următoare mai impor tan te :

1. Congresul ce re guvernului să anuleze taxele suplementare de timbru şi al tele, votate in 1 8 9 4 şi 1 8 9 0 , căc i ele au împedecat , într'un chip simţitor, prosper i ta tea comerc ia lă a Burse lor ge rmane ; congresul c e r e a semenea anularea taxelor asupra cumpărări lor de valori mai j o s de 6 0 0 mărci, precum şi a sarcinelor car i apasă prea greu asupra firmelor particulare şi mai cu seamă asupra bănci lor provinciale.

2. Efectele desastroase ale legilor cari câ rmuesc Bur sa nu pot să dispară de cât cu abolirea regimului ac tualmente ex i s ten t ; t rebue de a semenea a se des­fiinţa pr'ohibiţiunea operaţiunilor pe termin în c e e a - c e privesce acţiunile miniere şi industriale şi produsele de cerea le , făinuri, e tc . Congresul mai cere şi anu­larea sau modificarea legilor cari împedecă acoper i rea prin mi j loace legale a d a t o r i i l o r provenind din ope­raţiuni pe termen.

ÎN V E Ţ A M E N T . Industrie de casă pentru popor. Ministrul

de agricultură dorind ca poporul agricultor să aibă ocupaţiune şi isvor de câştig şi în timpul iernei a adresat reuniunilor agricole o circulară, în ca re spune c ă e aplecat a deschide peste iarnă cursuri de indu­strie de casă cu ajutor material din partea sa. S e vor deschide astfel de cursuri acolo unde poporul agri­cultor se ara tă aplecat la învăţarea cutărui ram in­

dustrial şi unde se găsesce la îndemână material din abundanţă pentru deprinderea acele i industrii, adecă acolo unde sunt date toate conditiunile pentru împă­mântenirea unei industrii. Astfel de cursuri s'au ţinut eu succes în 11 comune din comitatul So lnoc -Dobâca .

s.

DIN R E U N I U N I Eocposiţia industrială din Sibiiu. In ultima

: şedinţă a comitetului dirigent al exposiţiei s 'a stabilit I în mod definitiv programul sărbărilor împreunate cu j exposiţia, c e se va deschide în sala cea mare dela ! Casa societăţi i (Gesellschaftshaus) Duminecă în 19 Oc-I tobre n. a. c . j Dela ultima listă de contribuiri în scopul expo­

siţiei, îndeosebi a premiilor pentru exponenţi , ce am publicat în Nr. 3 6 al „Rev. Econ . " s'au mai făcut fru­moase contribuiri în aces t scop, atât din partea insti­tutelor noastre financiare, cât şi a comunelor şi pri­vaţilor. Direcţ iunea institutului „Albina" a votat K 3 0 0 - — . De dorit ar fi, ca toate institutele noastre fi­nanciare şi toate comunele din comitatul Sibiiului, car i ancă nu au votat premii şi peste tot ajutoare în scopul amintit, să nu scape ocas iunea de a contribui pentru un lucru atât de folositor.

Exposiţ ia promite a fi foarte frumoasă şi intere­santă ; iar serbări le ţinute în aceas tă ocasiune vor fi înălţătoare. V o r cânta 5 coruri, se va j u c a teatru, e tc . De aceea , se speră, a participa public număros din apropiere şi din depărtare.

L I T E R A T U R A . „Teoria asigurărilor asupra vieţii",

de Ioan Lăpedatu. Nu de mult a apărut din peana dlui Ioan Lâpâ-

datu, în editură proprie „Teor ia asigurărilor asupra vieţii", lucrare ca re pentru literatura noastră şi în deosebi pentru c e a sciinţifică este de o însemnăta te destul de mare, pentru-ca sâ ne ocupăm de e a în coloanele aceste i reviste. — Este incontestabil , că dl Lăpădatu pentru lucrarea presentă merită toată lauda, căci pană în present afară de o lucrare de revistă publicată in „Buletinul societăţii de ştiinţă" de Ghi-baldan nu s'a scris nimic pe terenul aces ta . Dl Lă ­pădatu este dară cel dintâiu. ca re a avut fericita ideiă de a publica în limba română o lucrare despre teor ia matemat ica a asigurărilor. E ra de altfel şi momentul suprem, căci în li teraturile străine deja de mult s 'a început acel binefăcător curent de a popularisa asigu­rările asupra vieţii şi de a le da un ca rac te r câ t se poate mai moral şi totodată ştiinţific aces tor asigurări , cari cu drept cuvânt se pot număra între cele dintâi instituţiuni humanitare . Pentru lăţirea într'un ce r c câ t mai larg a aces tor asigurări, c red că va contribui

Lucrarea din chestiune este imparuta m * capitoie principale. In primul ne presintă istoricul pe scurt al asigurărilor din cele mai vechi timpuri pană în dilele noas t r e ; felul cum erau privite în timpurile vechi precum şi modul cum erau pract icate . Negustorul, c a r e avea de întreprins o călătorie mai îndelungată pe mare , depunea la vre-un bancher o sumă anumită de bani cu condiţiunea, c a dacă s 'ar re 'n toarce norocos din călătorie să capete suma depusă îndoit iar dincontră. dacă s'ar întâmpla c a să moară să peardă suma depusă. S e înţelege că aces t sistem de pract icare al asigu-

rarilor, era un sistem de speculaţiuni mercant i le . In urma aces tora se şi esplică pentru c e asigurările mai 'nainte erau privite de nişte pure machinaţiuni odioase şi păgubitoare. Astădi însă ele s'au pus pe un punct cu totului tot sciinţific, şi ce e mai mult moral. Ni­m e n e a nu se mai află astădi, care ar cuteza să afirme, că în principiu asigurările ar propaga disordinea şi inmoral i tatea. Chiar renumitul scriitor Portalis, ca re pană ia moarte a condamnat asigurările, dacă ar vede desvoltarea c e a mare , ce ele au luat-o în timpul din urmă, şi-ar schimba cu totului tot ideile, iar când ar studia basa matemat ică a acestora , că calculaţiunile asigurărilor se acomodează pană şi celor mai mici amănunte ale vieţei dilnice, ar deveni de sigur poate cel mai mare şi înfocat sprijinitor al lor.

In capitolul al 2-lea autorul ne arată calculul in­tereselor compuse şi tabelele de mortali tate, cari ser­vesc ca basă a calculaţiunilor de asigurări. F ă r ă un calcul amănunţit şi o cunoascere exac tă a tabelelor de mortali tate nu se poate face un calcul exact , care să se acomodeze întru toate vieţei individilor.

Cu cât tabelele de mortali tate sunt mai reale , adecă cu cât ne ara tă mai exac t mortal i tatea oame­nilor, cu atât şi premiile de asigurare se apropie mai mult de a c e e a premie ideală, ca re represintă exac t preţul vieţei omenesci . Şi mulţumită studiului statisticei tabeleie de mortali tate au ajuns adi a fi cât se poate de exac te , dându-ne in total i tatea lor posibilitatea de-a evalua viaţa omenească .

După aces tea autorul t rece în meritul lucrărei , t ractând în capitolul I I I asigurările asupra unei sin­gure persoane, ear in al IV cele asupra a doue sau mai multe persoane. In capitolele aces tea t ractează în spe­cial asigurările în cas de moar te şi în cas de viaţă, sau după cum face împărţeala Dl au tor : rentele via­gere, asigurări de capital, restituirea primelor şi calculul reservelor. Toa te aces tea feluri de asigurări sunt t rac­ta te într'un mod câ t se poate de simplu şi uşor, — anume pentru înţelesul tuturora.

Dintre toate aces te feluri de asigurări cea de mai mare importanţă este a c e e a parte unde t ractează asi­gurările in cas de moarte , pentru-că aces tea sunt c e a mai înalta şi c e a mai apropiata expresiune a asigu­rărilor, după cum li se dă definiţiunea în diua de adi.

Aproape în toate caşurile viaţa omenească repre­sintă un capital, ca re se n imicesce cu moar tea res­pectivului. Pentru a repara întru-câtva aceas tă perdere independenta de voinţa lui, va trebui sâ se asigure la un capital anumit pentru caşul de moarte, care capital va servi ca un fel de reescontare a veniturilor lui de mai târdiu. îndată c e însă perderea acestui capital atinge o familie întreagă prin faptul, c ă respectivul este capul şi susţinătorul familiei, atunci tie-cine, fire-ar ace la cât de slab de înger, este dator moralminte a se asigura pentru caşul de moarte , pentru-ca la urmă să nu lase pe drumuri o familie întreagă ca muritoare de foame. Aici şi numai aici apare importanţa şi ne-

In fine aşi avă de făcut d-lui autor câ te-va observări .

1. La pagina 27 vorbind despre capitaiisare nu-mesce pe q factor de interese, iar la pag. 5 5 nu-'l mai numesce factor de interese ci factor reducător. Ar fi fost mai bine ca d-1 autor să folosească aceiaşi numire şi să rămână consecuent pe lângă aceia .

2. Tot la pag. 5 5 ne dă în notiţă o mică espli-care a intereselor compuse, pe care o aflăm în capi­tolul precedent „calculul intereselor compuse" cu mult

mai pe larg. Aceas ta nu mi-o pot esplica de cât Iw felul, c ă d-i autor retipărind unele părţi, cari au fost publicate în „R. E . " şi acolo avănd notiţa a c e a s t a făcută a republicat 'o.

3 . La pagina 1 2 7 — 1 2 8 anal isează caşul , când o păreche de oameni se asigură în felul ace la , ca dela data primului deces cel remas în viaţă să capete o rentă viageră. Prin diferite transformaţiuni ajunge la formula

m 4 u = dx + d a — 2 d S u

Aceas ta ar fi formula primei fixe când însă prima este anuală atunci încassări le societăţii au de a se primi de o rentă viageră anticipativă — die anticipa­tivă pentru-că prima premie plătită va fi la începutul anului de asigurare şi prin urmare renta este antici­pativă iar nu decursivâ cum ia d-1 autor în caşul aces ta . Am ave dară la pag. 129 în loc de

Pdxu = dx + du — 2 ^ x u pe P. a x u = dx + d u — 2 d x u

P- Q> x u - d x d x u ~\~ d u d x u

P . « x u = d x + 1 - ( < / X u + l ) + < * u + l - ( d x u + l > P- axu = = a x s m ~f" a u a x u

p _ flx + « u — 2 « x u _ « x + Clu _ a x u a X u

Aceas ta greşală nu pot presupune, că din ne-cunoştinţă de causă ar fi făcut-o pentru-că atunci a r fi trebuit, c a în toate caşurile t rac ta te mai înainte şi mai pe urmă să folosească aceas ta greşit. S e vede însă, că numai din greşală i-a scăpat din vedere aceas ta şi sunt sigur că şi d-lui pană acum — de-o va mai fi cetit v r e o d a t ă — va fi observat lucrul aces ta .

Aces tea sunt micile obiecţiuni binevoitoare, c a r e am credut de necesar a-i le face.

După cum am amintit mai sus car tea a c e a s t a meri ta toată atenţ iunea din partea publicului şi în deosebi din partea oamenilor cari au pretenţiunea de a fi oameni de speciali tate. Puţini oameni vor fi însă adi cari să aprecieze jus t ca r tea de faţă, şi va trăbui să t reacă ancă mulţi ani în care timp să apără multe alte scrieri in domeniul aces ta , pană când va pută să vadă fie-care importanţa aceste i lucrări .

| Recomandând aceas ta lucrare nu doresc alt c e v a decât ca ea sâ fie un bun augur şi un temeinic început al unei nouă literaturi la noi Românii din Transi lvania .

B r a ş o v , in Sep tembre 1902 . M. N.

Biblioteca poporală a Administraţiunei Domeniului Coroanei din JRomănia s'a am­plificat cu o nouă publicaţiune „Poveţe despre păstrarea

\ saţietăţii" de dl Dr. I. Fe l ix . In aceas tă car te scr isă I de unul din cei mai excelenţi higienişti ai noştri se | t ra tează la n H ' " > P c , B a tuturor despre : sănătate , aer , j r a m u r a şi lumină, despre vestminte, încălţăminte şi

aşternut, despre locuinţă, şcoală, lucrare şi repaos, despre curăţenie şi preîntimpinarea boalelor .

Broşura aceas ta , a 24 , împreună cu cele- la l te j 23 anter ioare, — toate scr ise de autori de valoare , i multe de însuşi dl I. Kalinderu şi tratând chestiuni I din toţi ramii economiei , cum şi chestiuni morale şi I culturale — formează cea mai preţioasă şi mai com­

pletă bibl ioteca poporală din câ te avem. De a c e e a o recomandăm din toată inima atât singuraticilor cât şi , mai ales, bibliotecelor noastre poporale. s.

1 > < - < * I a r a ţ i i n i e .

In faţa pornirilor de a prostitui instituţiunile noastre prin a tentarea la caracterul personal al băr­baţi lor aleşi din încrederea ce lor chiemaţi în fruntea ace lo r instituţiuni, demoralisând prin aceas ta opinia publică faţă de instituţiuni binefăcătoare şi faţă de bărbaţi i distinşi; şi ved&nd, că aceas ta detestabila cam­panie a degenerat în orgiile debitate într'un diar ro­mânesc obscur din Timişoara contra unui „înalt func­ţ ionar de b a n c ă ' de la „Vic tor ia* : subscrisa direcţiune a institutului de credit şi economii „Victor ia" 'şi ţine de a sa datorie de onoare, să 'şi esprime dispreţul faţă de aces t soiu de atentări şi admiraţia faţă de acel „înalt funcţionar", care le prin puritanismul moravurilor sa le , prin curăţenia manilor , prin munca sa neobosi tă şi neîntrecutul seu zel pentru tot ce este bun, moral şi românesc a fost întotdeauna şi este un far luminos al institutului „Victor ia" .

A r a d , la 8 Octobre 1902 .

D i r e c ţ i u n e a i n s t i t u t u l u i :

Mihaiu Veliciu, m. p. pres. direcţiunei.

Roman Ciorogariu m. p. Petru Truţia m. p. Dr. Nicolau Ciaclan m. p. Traian Vaţianu m. p . loan I. Papp m. p. Dr. Aurel Demian m. p.

Trageri la sorţi.

L o s u r i p e n t r u r e g u l a r e a T i s e i ( 4 % ) d. a . 1 8 8 0 .

(Tragerea 55 de serii şi numere din 1 Oct. 1902). Au eşit la sorţi următoarele 36 serii: 38 84 153 165 175

413 423 737 913 1204 1241 1273 1344 1446 1484 1635 1754 2150 2257 2426 2512 2550 2646 2991 3308 3347 3360 3642 3651 3735 3825 3887 3933 3967 4072 4400, dintre cari cu câştiguri mai mari:

Seria Nr. K Seria Nr. K 175 94 2 0 0 0 1484 10 1 8 0 0 0 0

1446 39 2 0 0 0 3360 28 2 0 0 0 1446 81 2 0 0 0 3887 70 2 0 0 0 Celelalte losuri din seriile înşirate se vor rcseumpera eu

câte K 240'—. Rambursarea ab 2 Ian. 1903. Tragerea proximă la 1 Aprile 1903.

L o s u r i d e s t a t d. a. 1 8 5 4 .

(Tragerea 96 de premii din 1 Oct. 1902). Din cele 77 de serii sortate la 1 Iulie a. c. (v. „Revista

Econ." Nr. 27) au câştigat: 60 180 201 284 333 335 376 377 465 485 498 544 622 636 658 670 834 895 929 944 966 992 1043 1131 1141 1155 1167 1180 1270 1291 1361 1510 1521 1674 1701 1722 1902 1936 1972 1974 2037 2157 2180 2252 2341 2348 2436 2504 2516 2707 2749 2868 3011 3048 3052 3061 3085 3137 3211 3368 3438 3440 3444 3457 3503 3590 3600 3601 3612 3714 3758 3785 3824 3884 3908 3969 3978.

Celelalte losuri din seriile sortate câştigă câte K 630 -—. Rambursarea (minus 20"/0 dare) ab 31 Dec. 1902.

L o s u r i B r a u n s c h w e i g d e 2 0 t a l e r i .

(Tragerea 119 de premii din 30 Septembre 1902). Din următoarele 51 serii sortate la 1 Aug. a. c.: 193 865

982 1060 1091 1095 1414 1721 1769 2151 2311 2352 2554 2740 3865 3267 3342 3451 3540 3798 3827 3868 4128 4272 4323 4563

4616 4856 5131 5251 5251 5498 5554 5750 5863 5959 6017 6328 6342 7681 7847 8322 8592 8613 8737 8975 9017 9100 9496 9740 9796 au câştigat:

Seria Nr. Maree Seria Nr. Maree Seria Nr. Maree Seria Nr. Maree 1060 2 210 2352 10 210 4323 37 300 5554 17 210 1095 14 300 3342 15 2 4 0 0 4323 43 4 5 0 0 5750 33 300 1095 42 210 3342 30 300 4563 26 300 6328 39 210 1769 45 6 0 0 0 3540 45 300 4616 47 300 8322 8 9 0 0 0 0 2151 49 210 4128 29 300 5498 44 300 9017 48 300

Celelalte losuri din seriile înşirate se rescumperă cu câte M. 78-—.

Rambursarea ab 31 Decembre 1902.

L o s u r i R u d o l f .

(Tragerea 77 de serii şi numere din 1 Oct. 1902). Au eşit la sorţi următoarele 49 serii: 45 132 150 338 387

726 775 824 882 955 1008 1042 1157 1199 1251 1312 1335 1420 1452 1464 1492 1503 1540 1604 1620 1622 1732 1834 1887 1938 2163 2252 2280 2389 2435 2742 2779 2808 2822 2850 2909 2995 3105 3130 3460 3529 3555 3794 3945, din cari cu câştiguri mai mari -.

Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. K Seria Nr. K 45 4 700 1199 23 60 1887 8 400 2779 7 100 45 17 60 1251 44 400 1887 40 60 2808 39 60

150 10 100 1452 40 200 2163 33 60 2822 6 60 338 12 60 1492 44 60 2168 38 60 2822 14 100 726 4 60 1503 39 700 2252 7 60 2822 48 60 726 7 60 1540 39 200 2252 16 100 2850 17 100 824 37 60 1604 19 100 2252 49 60 2850 28 100 824 49 4 0 0 0 1604 40 200 2280 38 100 2909 34 2 0 0 0 0 882 35 60 1622 1 60 2280 42 100 2909 40 200

1008 12 60 1622 29 60 2389 15 60 3105 25 60 1042 23 100 1732 25 2 4 0 0 2389 40 100 3460 44 100 1157 7 100 1834 4 60 2742 46 60 3945 16 60 1157 10 200 1834 29 60.

Celelalte losuri din seriile sortate câştigă câte K. 24"—. Rambursarea (minus 20%) ab 2 Ian. 1903. Tragerea proximă la 1 Aprile 1903.

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursu l din 8 Octobre 1902.

Grâu de Bănat „ „ Tisa „ „ Pesta ,, „ Alba-reg. „ „ Bacica

Secară Orz Oves Porumb Rapiţă Untură de porc B.-Pesta Slănină (clisă)

per 50 kg. vinde 6-85— 735 720— 7-60 7-05— 750 7-10— 7-50 7- 7-35 6-10— 6-50 5-10— 5 4 0 5-65— 6-10 5-95— 6-05

10- 10-50 76-50

63- 66-—

Bursa de Bucuresci. Cursu l din 8 Octobre 1902.

Renta amort. 1881 de 5% vinde Lei 97'/ a

„ „ internă 5% „ „ . . . . . —•— „ 274 mii. 4% „ „ 87 „ 1898 4»/0 „ „ 88

Fonciare rurale 5°/ 0 „ „ 98 3 / 4

„ 4<V0 „ « 88 Scris. fonc. urb. Bucuresci 5°/„ „ n 87*/4

r, « Ia?1 ,1 ». , 81»/,

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursu l din 8 Octobre 1902.

V A L O R I Viena Bpesta vinde } vinde

Datoria publică comună. Renta unit. Bancnote, Mai, Nov.

,. ,, arg. Ian.. Iulie. Losuvi d. a. 1854 â fl. 2-iO-— v. c.

„ „ „ 1860 ă fl. 500-— „ „ „ „ Î860 â fl. 100-— „ ,, „ „ 1864 â fl. 100-— „

Datoria publică austriacă. Renta austr.. aur., scut. de dare . .

„ „ C ° r ; „ „ de in vest

16»/0 dare 16% n 20»/0 n 20% ti 20% ii 20%

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, scut. de dare

» 1, Cor „ „ „ Impr. C. ferate d. a. 1889, aur, „ ,. „

1, '! ii v ii 1889, arg. „ „ „ „ v » n n 1 8 7 6 > a u r

„ ung. cu premii â 100 fl „ p. regul. Tisei . . . . sc. de dare

Oblig, de regalii croat-slav. . Impr. p. regul. Porţii de fler . Oblig, rurale croato-slavone .

11 ÎI

ungare Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, k 100 ti. . . Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena . . .

„ „ „ serbesci a 100 fr. . . . Oblig, cu premii a C. fer. turc. k 400 fr. Impr. bulgar 1889

Scrisuri îonciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 Banca austro-ungară

Banca comerc. ung. Festa Obl. corn. ung., Pesta, amort. . . .

o n n n 6 0 V 2 ani . . . „ „ Casei de păstr., cap., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar . . . . Banca hipotecara ungară

,, ,, „ cu premii Casa de păstrare regnic. l'esta, 50 ani Albina, Sibiiu Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . Inst. de credit fonciar Siblin, em. VI.

Losuri. Basilica, ă fl. 5" -Credit, â fl. 100-— Clary, a fl. 40 — v. c Soc. p. Navig. Dunăreană, â 100 Ü. v. Buda, k ti. 40-— Pâlffy, â fl. 40-— Crucea roşie austriacă, a ti. 10 -— .

„ ,, ungară, h fl. 5-— . . . Rudolf, â fl. 10-— Salm. â fl. 40-— v. c Salzburg, k fl. 20— St. Genois k Ü. 40-— v. c. . . . Impr. cu prem. al oraş. Viena, 1874 . Triest, â ti. 50 — „Jo sziv", a, ti. 4-—

101-— 10U-80 190— 151-75 185— 254 —

120-70 100-10 92-30

120 30 97-90

205-25 161 — 101-65 87-35

98-85

108— 98-50

107-50 89-50

114— 110—

97-75 ^66-—

101 25 101— 106— 98-50 96-25 99— 99—

10110 101-20 255 80

97-30

50

Valute sau ung. . Galbini austr.

„ c. reg Napoleond'or (20 frci sau 8 ti. v. a.) 20 Maree germ. aur 5 ruble rusesci Bilete germ. 100 M

,. franc. 100 Fr Ruble, bilete, 100 Lei românesci. 100

2010 43ü — 207—

202— 1 9 2 -55-75 28-25 79—

247— 8 3 —

275— 430— 25Ü-—

11.39 11-38 11-30 11-30 19-07 1907 23-49 23-50 — -— 2-53

117-20 117-25 95-25 9540

254-25 -— - • — 95-15

p. 100 K

101— 101— 190— 152-50 187— 254—

121-50 100-25

120-50

207— 162— 101-50 87— 9 8 — 9 9 —

10-50

M > I M » • I M M H ' I 1 V M HI M I I M » I Ut IM,

. -<

: Drepturile, datorinţele ] ; şi responsabilitatea membrilor din direcţiune ; • de : A l f r e d K o r m o s , l l traducere autorisată de

• C o n s t a n t i n Popp, ] funcţionar la Centrala institutului de credit şi de

[ economii „Albina". * ; Preţul 3 cor.

' IWF* S e poate comanda Ia traducător în Sibiiu * ; sau la Librăria arehidiecesană din Sibiiu. 1 . -i

în editura Delegatiunii Bănci lor Române

a n a p ă r u t ;

problemele He/ormei Băncilor, ^ de Dr. C. Diaconovich.

T P r e ţ u l : broş. K ! • — , leg. K 1 5 0 . t 108-

101-25 101-25 101-50 106 25 101-50 97-50

99-25 102— 102— 126-— ;

102-— ; 101-70 ! 101-50 i

I 21-— I

434-— Ì

205— 198—

5 8 — 2 9 —

4- anuarul Băncilor Române + X* Anul I (1900). Anul II (1901). Anul III (1902). \ (1900). Anul II (1901).

P r e ţ u l : câ te K 3

S e comandă Ia Administraţia „Re- T ^ vistei E c o n o m i c e " în Sibiiu (Nagyszeben). ^

Irina Dietrieh (Sibiiu, str. Pintenului 7).

absolventă a şcoalei comercia le din Laibach, dă instrucţiune în stenografia germană şi în scrierea eu maşina de scris.

T o t aici se pot lua informaţiuni asupra

! M asinelor * * de scris,

sistem american, de prima cal i tate . Aceste maşini se pot întrebuinţa la scr ierea

în l imba română, maghiară, germană şi fran-cesă , dau p a n ă la 12 copii simultane, au tipuri legibile şi multe alte avantagii.

~~>< Preţul K 3 6 0 — . I