Anul al 102-lea Nr. 38 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 21 Maiu 1939

I h 'Milmi ~ imn wirriEDACŢIA şî ADMINISTRAŢIA

JKKAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 —

Abonament anual 200 Le?Pentru sireinătate 500 Lei Pentru autorităţi, inslitujii şi

întreprinderi 500 Lei Anunţuri, reclam e, după larii

Bn neaîncă îrainte de dispari­

ţia graniţelor, caii până în 1918 puneau hotar între fii neamului românesc, sufletul acestui neam era acelaş. Dincolo, dincoace de Car- păţi, pesíe şi dela Prut în­coace, — un neam condus de atâtea stăpâniri streine locuia tărâmuri despărţite politiceşte, dar trăia îasu- ileţit de aceeaşi inimă şi frământat de aceleaşi aş­teptări.

In istoria războiului mon­dial, — un pasagiu scris cu litere grase şi urmat de pe* cetia de sânge vărsat de neamul românesc, a ră mas şi va rămâne mărturie de nebiruit a sforţărilor, durerilor, aspiraţiilor şi a vântului, cu care neamul românesc aştepta, — din orice coiţ de suferinţă se afla, — împlinirea aceluiaşi gând, aceleiaşi dorinţi. îm­preună cu Românii, siliţi de împrejurări să rămână, în fronturile armatei aostro ungare, dorian şi aşteptau voluntarii români ai Ardea­lului şi Bucovinei, ajunşi în prinsoare rusească şi ita­liană, terminarea războiului cu izbândirea visului pe care Românul îl moştenea prin sânge. Era acest vis născut din fierberea ace­luiaşi elan, co care eroii re- gelui Ferdinand al Româ­niei, călcând cu moartea pe mcarte, au scris istoria vi tejiei româneşti, ridicată pâna la legendarele avan vânturi ale Mărăşeştilcr.I Se împlinea deci porunca celei mai puternice şi sfinte dreptăţi atunci, când sfârşi­tul marelui război încingea România în hotarele ei de astăzi.

Un neam, un suflet, — o ţară !

O ţară clădită pe vo* iuţa de beton armat cu suferinţele şi sângele celor ce au cieiat o şi prin moarte şi-au spos vrerea şi au ară­tat urmaşilor lor calea da­toriei de a’şi pasira neatinsă moştenirea.

Glasul de tunet al aces tni trecut sguduie şi azi inimile neamului rcirânesc. Când ţara şi-a (hemat fii la datorie, i am văzut. De sus până jos, dintr-o mar­gine în alta a ţării, cei che­maţi de goarna datoriei au plecat. Mânaţi de tăria, pe

DI GHEORGFONDATA Ü mApare de 2 ori pe săptămână

BAR1TIDR om ân ia este h otărât paşn ică .E a vrea să d e să v â rşe a scă în l in iş te opera !de* co n ­

solidare, dar tot aşa de hotărâ tă este de a^păstra in te ­grita tea ş i independenţa ei.

M. S. R egele Carol II.

m sufletcare o toarnă în suflet con­ştiinţa de a ’şi apăra ţara şi neamul.

Hotarele ţării sunt azi în­viorate de duhul celor-ce ie fac pază. Liniştea de granit din ţară face dovada tăriei şi conştiinţei de neam. Iar dărnicia de jertfă pe alta­rul şi pentru mântuirea Pa-

! triei fac cinste palatelor caI şi c o l ib e lo r ...............................

• • • • • • • • • »

Şi peste toată această fierbere de patriotism, un clocot de voinţă străbună ne strigă şi ne îndeamnă să stăruim : „pe-aicea nu se trece“ ...........................................

Căci e pământ sfinţit de sângele celor-ce ni l’au lă­sat moştenire sfântă.

Un neam, un suflet — o ţară.

O - ê « n p v** » •h t r a j a l a r i isărbătoreşte mamele cu mulţi copii

M S . R e g e le C a r o ! I i„Doctor Honoris Causa“ al Academiei

Comerciale din Cluj.Academia de înalte Stadii Comerciale din Cluj, care poartă

numele Majestăţii Sale Regelui Carol al JI-lea, apreciind opera grandioasă de renaştere integrală a neamului românesc, a conferit AL S. Regelui Carol titlul de „Doctor Honoris Causa“.

Iniţiativa acestui act omagial a plecat dela d-l prof. /. Matei, noul rector al acestei înalte instituţii de ştiinţă economică din ca­pitala Ardealului, care în şedinţa \[festivă convocată din acest pri­lej, a spus în referatul său :

„Covârşitoarea acţiune de naţionalitate a comerţului şi indus­triei, atât de imperioasă subt unghiul primatului românesc şi al rezistentei noastre de totdeauna, a găsit în persoana M. Sale, pe cel mui devotat iniţiator şi îndrumător'1.

Şi-a terminat apoi astfel cuvântul:„Este pentru întâia oară că institaţiunea noastră decerne acest

suprem titlu ştiinţific, conferitidu-l, înaintea tuturora, însuşi Au­gustului Său patron, ca un omagiu respectuos din partea Ardea­lului şi Bănatului

Solemnităţile de înmânare a diplomei, care vor avea loc în- tr’un cadril înălţător, se vor desfăşura, la o dată ulterioară ce va f i aleasă de însuşi Marele Suveran.

Ardealul, aşteaptă cu nerăbdare ziua acestei sărbători cultu­rale, spre a-şi manifesta din nou devotamentul şi recunoştinţa că­tre gloriosul purtător al destinelor româneşti, M. S. Regele Carol II.

f In ziua de 21 Mai a. c., vor fi sărbătorite în iiecare capi­tală de judeţ de către legiunile de străjere cu concursul auto­rităţilor locale, toate mamele din cuprinsul judeţului, cari au 8 copii în via{ă, crescuţi in casa părintească.

Din aceste mame se vor alege 3 din fiecare judeţ, cari vor lua parte ia sărbătoarea organizată în capitalele de ţinut (reşe­dinţe) de către comandanţii de ţinut, cu ^concursul d-ior Rezi­denţi Regali. Această sărbătorire va fi în ziua de 28 c. şî se va desfăşura sub patronajul d-lor Rezidenţi Regali.

Cu acest prilej se va alege câte o mamă din fiecare judeţ, spre a fi sărbătorite în ziua de 7 Iunie, în cadrul manifestărilor străjereşti din „Săptămâna tineretului“.

P H iS A FRA N CEZAdespre actiiifa faa industriei ^ercnautice rom âneşti

Ziarele franceze continuă să se ocupe de activitatea indus­triei aeronautice, româneşti, sub­liniind importanţa reaiizării a- vionuiui de vânătoare construit Ia Braşov.

„Le Matin“ anunţă că acest nou avion este prevăzut cu dis­pozitivele ceie mai moderne şi

..că prin viteza pe care o reali-I zează, el depăşeşte cu mult pro­

totipurile de până acumSe aşteaptă cu deosebit inte­

res încercările pe care Détro- yat, specialist cu renume inter­naţional, le va tace asupra apa­ratului construit în industriile româneşti.

Factori importanţiîn s ió ib a p i e i i

Zilnic se înregistrează pe fir­mamentul păcii, dovezi ce vin din toate colţurile Europei, că lumea e animată de cele mai sincere gânduri pentru păstra­rea integrităţii teritoriale şi mai ales naţionale.

Ceeace inspiră scepticism sau neîncredere asupra acestor do­vezi este concepţia felurită ceo Ecariifestă unele state pen­tru menţinerea păcii, concepţie care este deci în contradicţie cu a altor state, şi de aci ne­încrederea reciprocă şi nesigu­ranţa pentru ziua de mâine.

Noi Români, conform senti­mentelor noastre pacifice, în­credinţăm lumea prin dovezi din cele mai loiale, pe care le punem în slujba liniştei mon­diale.

După acordul româno-ger- man şi cel cultural româno- francez, a venit acordul româ- no-englez.

Am dat dovadă, că tot ce am făcut până acum, a fost pornit din propria noastră ini­ţiativă, căci interesele noastre naţionale reclamau astfel, şi nici decum în urma sugestiilor ve­nite din afară. Tot ce am fă­cut, sunt necesităţi [atât pentru

noi cât şi pentru acei *cu care am încheiat aceste acorduri.

Prin acordul cu Anglia am spulberat şi cele din urmă bă- nueli, ce se puneau în sarcina noastră.

Nimeni nu poate nega, că a- cordul cu Marea Britanie nu prezintă un interes capital atât pentru noi cât şi pentru An­glia. Vom putea exporta din produsele noastre agricole, ceea­ce va însemna ridicarea preţu­lui în favoarea producătorului român, care se va strădui să producă o calitate superioară, susceptibilă de a fi oricând ex­portabilă. In schimb noi vom căuta să ne înzestrăm agricul­torii noştri cu instrumente a~ gricole din cele mai moderne şi mai bune, ştiut fiind, că azi din Marea Britanie vin ceie mai perfecţionate maşini agricole, căci acest imperiu are întâe- tatea în direcţia aceasta.

Produsele noastre petrolifere vor lua un avânt şi mai mare prin îmbunătăţirea calităţii, în­trucât se va întrebuinţa echipa­ment modern de rafinaj.

Lemnul românesc va găsi de- buşeuri mai convenabile în R e­gatul Unit, deoarece guvernul

român înţelege să simplifice sistemul de control *al expor­tului.

In plus, acest acord va pane bazele sigure ale schimburilor comerciale dintre Anglia şi Ro-

* mânia, propăşind astfel relaţiile ! economice între aceste două ? ţări, căci vom obţine din par-I tea guvernului englez garanţia

pentru un credit de 5.000.000 lire sterline, care ne va per­mite sä facem cumpărături cu plata eşalonată în 20 ani.

Concomitent cu încheierea acordului economic româno-en- giez, s'a încheiat la Ankara a- cordul anglo-turc, acord de o valoare politică excepţională şi care va educe un aport pre­ţios pe altarul păcii.

Prin poziţia strategică ce o are Turcia în Europa, tine cheia strâmiorilor Bosforului, deoare­ce pe aici nimic nu poate scăpa de sub observaţiile Turciei,a vând controlul a tot ce întră şi iese din Marea Neagră şi predo­mină destul de pronunţat Ma­rea Egee, unde împreună cu Salonicul stăpânesc toată coasta maritimă din această parte a Europei.

Turciei asiatice îl e dat să stabilească securitatea în Medi- terana Orientală.

Incheindu-se acordul anglo- turc, se stabileşte şi siguranţa în ţările balcanice, prin aportul pacific ce-i va aduce acest a- cord, iar ţările din înţelegerea Balcanică îşi vor continua în linişte opera lor de consolidarea păcii.

Azi Turciei kemaliste îî e dat să joace un rol de prim rang la limpezirea atmosferei din Europa şi restul lumei, iar când stindardul păcii va fâlfâi peste tot, atunci Turcia va bine­merita binecuvântarea de din­colo de mormânt a lui Kemal Ataturk, care rămâne singurul părinte al Turciei moderne, căci el a scos-o dîn ghiarele fana­

tismului distrugător al maho­medanismului.

Ca atare, nimeni nu poate diminua importanţa ce o pre­zintă acordurile româno-englez şi anglo-turc ca factori pre- ţioşi în siujba păcii, pa lângă importanţa covârşitoare naţio­nală psntru ţările contractante.

Petre Janura.

Ministerul Apărării Nationale aduce la cunoştinţa tuturor in- stituţiunilor, autorităţilor, aso­ciaţiilor sau persoanelor particu­lare care donează sume de bani pentru „înzestrarea armatei“, ca aceste sume să nu mai f ie tri­mise în numerar la minister sau consemnate ia depuneri pe seama ministerului, ci să fie vărsate direct la Banca Naţională a Ro­mâniei sau la sucursalele sale, la contul nr. 3 — „înzestrarea armateiu.

Numai după îndeplinirea ace­stei formalităţi se va fa ce cu­noscut Ministerului Apărării Na­ţionale depunerea sumei, care va lua imediat măsuri pentru înde­plinirea formelor legale.

SU V E R A N II Angliei în Ca­nada. Vasul „Empress of Aus­tralia“, având pe bord pe Su­veranii Marei Britanii, a întrat Mercuri în portul Quebec, fiind escortat de întreagă flota de război a Canadei şi de o for­midabilă escadrilă de hidroa- vioane, care planau salutând sosirea Suveranilor Marei Bri­tanii pe pământul Canadei.

Suveranii au continuat dru­mul spre Montreal.

CON SILIU L econ om ic al în ţe leg er ii b a lca n ice şi-a în­ceput Mercuri lucrările celei de a şeapta sesiuni în sala de recepţie a Camerei de indus­trie şi comerţ din Bucureşti.

Pagina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 38—1»)«

Din Tara OltuluiŞercaia, Maiu 1959.

Serbare străjerească.Cu desebilă solemnitate s’a

ridicat pavilionul strèj resc, în curtea şcoalei primere de stat din târguşorul nostru. La a ceasta solemnitate au luat parte d l Ioan Ciocan, comandantul legiunei Fagă aş, stolurile şcoa* lelor primare din Vad sub con­ducerea d-lui Andreiu Mărgi­nean, dîn Perşani sub cmdu cerea d nilor G. Bice, G. Filip, dîn Grid sub conducerea d-nei Aurica Boeriu, d lor F laret Barbu, Emil Retrea şi I. Ciurilă, premilitdrii subcentrului Şercaia sub conducerea d-lor Cornel Pop lt. în rezervă, Ioan Tatomir sbl. în rezervă, autor ta|iiie ci­vile şi militare din localitate, precum şi un public numeros din târguşorul nostru şi \ din comunele dîn jur.

In curtea şcoalei primare de stat s’a oficiat apoi câte un ser­viciu religios de către păr' Va- leriu Crişan v. protopop on. pentru credincioşii greco-catolici şi de către pr. Gheorghe Ivaşcu din Hălmeag pentru cei orto* doşi. Ambii preoţi stropesc cu apă sf ntiiă drapelul treicolor, care a fost apoi predat d-lui înv Septimiu Tunsoiu, coman­dantul străjeriîor din localit >te, după care stindardul treicolor a fost înăl|at în sunetele Im­nului Regal. S ’au ţ nut cuvân­tări despre însemnătatea stră­jeriei şi elevii slrăjeri din co mumele Perşani, Vad ş» Grid au executat câteva exerciţii de gimnastică şi câteva puncte de cor.

Au urmat apoi programul şcoalei pr mare da stat din la calitate, sub conducerea d ne lor: Vasilica Gheorgiu. Georgeta Vodă şi a d-lor înv. : Ieronim Maier, Sept»miu Tunsoiu şi Constantin Bălănica, program constăiător d n recitări de poez'i, cântece şi < xerciţ:i de gimuas ticâ, însoţite de cântece. Sub conducerea d*şoarei Georgeta Vodă, eleve'e mai mari au exe cutat jocurile : celuşeru1, vâatu let-il, pre'um şi alte jacuri na ţionale. Tanárul premi.itar L^z k Abu din comuna ve :ină Păiăa a decla nat cu mult sentiment poez a „ M a m e i“, ser să de părintele Valeriu Crişan. Programul acestei manifestări strej^reşti s’a încheiat la ora 1d. m. cu defilarea tuturor şcoa- lelor, in faja autorităţilor civile şi miiittre.

D e 'a „C ru cea R o ş ie “.Tot în Şercaia s ’a consWuit

comitetul „Cmcei ro>ii* în felui

următor r prezîdeniă ; d-na Eu* genia Crişan, v. prez. d na Mari» Boeriu, secretară d şoara V&v silica Ghecrgiu, casieră Ana Şnndru, iar ca membri în co­mitet : d-na Aurelia Walff, d rele; Georgeta Vodă, Ana Visu, şi d-nli ; Valeriu Crişan, Dr. Eugen Bolfa, Nicolae Bălteanu, Iero­nim Maier, Dumitru Neagoie, Emilian Popa adv. şi primarul târguşorului nostru, precum şi d l înv. maestru Constantin Bălanii ă,

C o n f e r i n ţ ă d e p l a s S ,

La sediul preturei Şercaia, a avut loc o conferinţă de plasă sub conducerea d-lui primpretor Ioan Tatomir. D 1 ing. silvic Ioan Toma a cerut d-nilor notar, ca în fiecare an să facă un tablou despre necesităţile de lemne pa un an, iară un alt tablou pentru lemne de construcţii, de 2 ori pe an, punându*le totodată în vedere, să nu mai ceară par chete extra-ordinare. D l agro­nom regional Gh. Angelescu a expus mai mul'e chestiuni refe­ritoare la : eforiile comunale de păşuni, conducerea registrelor, angajarea paznicilor publici a- gricoli şl de păşuni, a peznicilor de vite, curăţirea pomilor de omizi şi a islazurilor de mără­cini şi însămânţarea a 'e s t ar izlazuri cu floare de fân. D l A. C onan perceptor-şef a arătat situata încasărilor venUurlor statului în circ. Şercaia, făcând comparaţie între încasările din irecut şi cele de sub actualul regim. A cerut d lor notari şi primari să încôseze impozitele si să dea concurs a jtorltâţilor fiscale.

D l primpretor Ioan Tatomir a cerut » utorităţilor comunale să f^că cate un program de lucrări pe 5 ani, arètànd ne­voile de const/u ţii de clădiri comunala, ş oii etc. A cerut d -asemenea, ce în f ee re co­mună să se facă un registru mare, care sa cuprindă mon j- g af a comunei şi cu concursul d-lor preoţi înv. şi cormndanţi de s*răjeri, sa se reconstitue toote evenimentele mai de seau.ă din comună şi e venimentele, cari vor mai urma «a se noteze zi de zi în aces* rzg stru. D 1 pri npretor Ioan Tutoaiir a adus apoi la cunoştinţa autorită| lor comunale că s’a impus în buge­tele comunelor 5 procente din v niţele ordinare, pentru înfiin tarea unei pepiniere de plasă în Şercaia.

C o r e s p .

âă mmmiâm

Arhivele Braşovului— Urmare —■

VII. Se d i a hărţilor şi planu­rilor. a) Ptanut de trian^ulare al teritoriului Braşov, Timiş, Zirnsşti şi Bran din anul 1890 într'o culîe legita in pânză.

b) Cin'i lăzi cu piaturile o raşutui Braşov şi a împrejuri­milor.

c) Colecţie de 537 planuri şi hsrţi in t2 mape.

VIU. Secţiunea Bibliotecii de specialitate coatiuând delà Nr. 1 până la Nr. 3.039, cărţi de şti­inţă, istorice, juridice, arhivis- tice, reviste şi publicaţiuni pe­riodice

Toate aceste fonduri vor tre bui sa t;e revizuite bucată cu bucatè, descrise, identificate da:ă au fost publicate sau fo­losite pentru studii cu arătarea locului, aşezate în aşa fel ca să nu se strice şi să fie uşor accesibile. Numai în urma şi în baza acestor operaţii se va pu tea întocmi inventarul cores punzător al arhivelor, astfel cum se face sau e pe cale să se facă de toate arhivele orga­

Participaream eseriaşilor români la expo­

ziţia internaţională dela New-York

In cadrul Pavilionului Româ­niei la Expoziţia Internaţională dela New-York şi anume în Casa Românească s’au montat14 standuri într’o sală consa­crată „Meşteşugurilor româ­neşti.“

Inaugurându-se pavilionul Ro­mânesc, s'a deschis în ziua de1 1 Mai a. c. şi secţiunea î d care au expus meseriaşii ro­mâni. Solemnitatea a avut loc îa prezenţa d lor : Prof. D. Guşti, înaltul Comisar al Ro­mâniei la Expoziţia dela New- York, Radu Irimescu, ministru României „la Washington, An­drei Popovici, consul general la New-York, arhitect Octav Doi- cescu, realizatorul Casei Româ­neşti, Virgil Molin, preşedintele Uniunel Camerelor de Muncă,— care a organizat şi montat standurile,— o delegaţie de me­seriaşi români şi alte persona­lităţi, în frunte cu reprezentanţii autorităţiilor Statelor Unite, primarul oraşului New York şi ai Expoziţiei mondiale dela New-York.

Obiectele expuse de meser­iaşii români şi cu deosebire realizările 'obţinute din mate­riile prima româneşti ale blă- narilor, cojocarilor, ceramica românească, lemnul prelucrat artistic, fierul .forjat, obiectele bisericeşti, broderiile artizanale pe motive naţionale şi cu de­osebire produsele în încălţă­minte, pantofărie şl cizmărie românească, precum şi prelu­crarea chihlimbarului romanesc, au stârnit admiraţie, dovednind şi peste Ocean că meşteşugarul român e dotat cu însuşiri meş­teşugăreşti deosebite îmbinate cu mult simţ artistic, aşezân- du-1 printre fruntaşii meseriilor din oricare altă ţară cu un ire­cut mai îndelungat în meserii.

Secţiunea „Meşteşugurile Ro mâneşti“ organizată cu muită străduinţă de d. Virgil Molin, preşedintele Uniunei Camerelor de Muncă, s’a încadrat cu mult folos în ansamblul minunat al Pavilionului românesc cu mul­t ip le le ! standuri, care este azi peste Ocean, în faţa tuturor na­ţiunilor participante, cea mai convingătoare dovadă a entităţii noastre naţionale.

Organizatorul standului „Meş­teşugurile Româneşti" precum şi grupul de meseriaşi români afiaţi la New York, au trimis d lui Prof M. Ralea, ministru munci», o telegramă de mulţu­mire pentru binevoitorul patro­n a j a c o r d a t organizatorilor.

Luna Bucureştilorse inaugurează Luni

«Lu crările 3a Parcul N aţional contigu ă cu asiduitate. O relevaţie pentru Bucureşti, pentru (ara întreagă.

Ne mai despart numai două zile de data inauţşurării »Lunii Bucureştilor". Parcul dintre Şoseaua Jianu şi Arcul de Triumf e un vast şantier pe care sute de oameni Iu rrează cm febrilitate ziua şi noaotea pentru terninarea ultimelor lacrări din cadrul Expoziţiei. Cele două pavilioane pe platoul de lâng$ Şoseaua Jianu, la a căror a n e n a j 're interioară se lucrează acum cu ase- duitate, vor constitui o adevărată surpriză pentru foţi vizitatorii »Lunii Bucureştilor“. Pavilioanele „Regele Carol I* şi „Nfihaîl Eminescu“ în care sunt organizate cele două expoziţii retrospec­tive, cu fotograf*!, stampe, relicve si tot felul de documente dis- ouse într’o prezentare originală şi mgrij tă, vor constitui o imagine festivă în care pietatea şi admiraţia contimporanilor penUînt ceie două figuri de mare prestigiu cultural şi national, vor g is i cea mai desăvârşită expresie. Toţi cetăţenii tării cari vo-i avea ocazia să vuiteze acîsSe Pavilioane, vor rămâne puternic impresionaţi de f Iul în care valoarea şi personalitatea primului Rege şi a celui mai mare poet al României au fost puse în evidenţă cu o înţelegere şi cu un simţ artistic într’adevSr rare.

In acelaş toc, înainte de intrarea în cA z doua Pavilioane, se va putea admira o aHă operă de mare prestigiu artistic : Aleea Restauraţiei, datorită siu'ptorului C B irasehi-Buşat Aleea Res­tauratei, cu cele 24 cariatide, realizate după modelul celebrelor statui greceştii, dar transpune pe motive româneşti, împreuna cu Fântâia „MxJura", va constitui o adevărată expoziţie artistica permanentă,, organizată în aer liber în ini ma Bucureştilor.

Pemru ca toata lum^a, să poată m ita anul acesta Par:ul Naţional, care va avea o valoare istorică şi artistică mai mare decât în anii precedent», Primăria Mjnicipiului Bucureşti a hotărît ca intrarea îa Parc să fie gratuită.

Vizitatorii din provincie se bucură de mari reduceri peC . F . R , astfel ca oricine, d n cel mai departat colţ de tară sa poată veni ta Bucureşti spre a vedea această expoziţie istorică.

Deasemeni, în cadrul „Lunii B icureştilor“, pentru c i toată lumea să fie mu>tâmiîă, pe de o parle, iar pe de altă parte a se da un impjis nou vieţii comerciale din Capitală aproape toate magazinele au acordat redu:eri începâid dela 10/»—ia 4 0 * 0. Restaurantele şi hofceîunle au convenit să acorde şi ele mari reduceri clier;|dor.

Se speţă că „Luna Bucureştilor“ de anul acest» va fi un eveniment grandios din toate punctele de vedere şi va însemna un moment strălucit în istoria culturală a Bucu eştilor.

Un mare asortiment de L ă M P 3 Ş I C A N D E L A B R EA S O S I T L A

>

f f T O T E L E C T R Ï C “ S.A.Strada Regele Carol 5 9 . Telefon 739

P e n t r u a b o n a ţ i i U z i n e i E l e c t r i c e Braşov se v i n d e până in 10 rate lunare

243 1 - 1

nizate, cara singur va fi în stare să dea un Impuls rodnic cer­cetărilor ştiinţifice, arătând în moi întemeiat posibiiitâţiie de investigaţie în această arhivă.

Este o muncă cu pronunţat caracter ştiinţific care implică cunoştinţe de specialitate des- cHrarea izvoarelor, descrierea lor, cunoştinţe bioliografice pen­tru consultarea neîntreruptă a pubiicaţiuoiior de studii şi iz voare istorice spre a se putea constata şi face identificarea pieselor publicate, cunoaşterea metodelor ctlor mii bune şi raţionale folosite in alte pârţi la întocmirea acestor feluri de lucrări.

Este în acela? timp o munaă de duraiâ care nu poate fi îm­plinită de o singură persoană. Din aceaită cauză, cu toate că s'a căutai a se face o econo mie extrema ia personal, in fa­voarea cheitue Iilor pentru în­zestrarea arhivelor cu cale ne­cesare, este totujl necesar ca personalul arhivei să fie sporit

1 cel puţin la numărul strict ne­

cesar pentru îndeplinirea aces- I tei opere de o însemaătate fun- | damentală şi primordiala pen­tru arhivă.

In consecinţa, ar fl deci nea­părat necesar ca personalul a c ­tual al arhivei să fie »sporit cu un număr de funcţionari califi­caţi, cu studii corespunzătoare, licenţa în litere, secţia istorie, practică arhivistică şi cunoaş­terea aprofundată fie a limbai latine, fie a celei germane, ma- hiare sau slavonă în aşa fel ca pentru 2 —3 secţiuni ale arhivei să corespundă cel puţin o per­soană.

Pe lângă personalul existent, compus din şeful de serviciu care conduce şi supraveghează întreaga activitate, de ajutorul arhivist care-l inloeueşte şi că­ruia i ar cădea tn conpetintă, secţia decumentelor şi a ioa- durilor diverse şi de aiutorui bibliotecar, ar urma să mai fie angajaţi încă 2 funcţionari t i ­traţi, unul pentru secţiunile ac­telor vechi şl noi şi a registre­lor index, iar unul pentru sec­ţiunea socotelilor, a registrelor, a hărţilor şi planurilor; mai târziu, în măsura sporirii foiî- durilor prin preluarea arhivelor

dela celelalte autorităţi, un nu măr corespunzător şi pentru a- ranjarea şi administrarea ma ierialului nou preluat. Aceşti funcţionari ar urma să îndepli­nească şi atribuţiunile de tran­slatori pentru una din limbile folosite in manuscrisele arhivei. In afară de aceştia este neapă rat necesară completarea, pos­tului de registrator — dactilo­graf şi angajarea încă a unui o n de serviciu — pentru exe­cutarea lucrărilor mmuale şl întreţinerea edificiului mirit.

NuTial cu acest personal s'ar puu d duce la bun sfârşit aran­jarea raţională a întregului ma­terial, întocmirea inventarului ştiinţific şi a unor monografii, întemeiate pe izvoare inedite, asupra principalelor probleme din istoria atât de complexă a Municipiului Braşov.

In legătură mai apropiată cu sfera de activitate a arhivelor este şi problema monumentelor Istorice din localitate In acest oraş tradiţional există un nu­măr destul de însemnat de clă­diri vechi, caracteristice pen­tru stilul tradiţional al oraşu­lui, care ar trebui să fie păs­trate în forma lor originală,

declarându-se monumente isto­rice. Pentru a se putea face propuneri inteneiate Conisiunil Monumentelor Istorice, s’a în- to jm itio evidenţă a lor, studi- in iu -s 2 acum de către serviciul contencios situaţia de drept a fiecărei în parte, iar de servi­ciul tenai: p anurile da situa­ţie şi fotografi-le corespunză­toare.

In momentul când aceste lu­crări vor fi terminate, se va în­cepe pcocedura pentru decla­rarea lor de monumente isto­rice. Deoarece insă milte din aceste obiecte sunt proprietăţi particulare, ar fi bine ca în­treagă aceasta problemă sä fie înglobată în planul de sistema­tizare al oraşului, rezervându-se in cadrul executării acestui plan şi sumele corespunzătoare pentru salvarea dela distrugere a acelor clădiri care dau ora­şului nota sa caracteristică.

— Va urma. —

Casă de vânzare 2 c».mere şl bucătărie, teren 720 mp. Informaţiuni la I. M. Burtao, Braşov, Str. Ciprian Poruo-I bescu f.n. 219 3—fi

fír, 38—1939

GRAND HOTEL

MEXM A M A I A»

Deschiderea 15 Iunie 1939Informaţiuni şi reţineri de camere

„ R O M A N I A “C entrala B U C U R E ŞT I: S tr . DOA M N EI 1 — T el. 5.1540

271 1 - 1

Expoziţia iliii New-York1 9 3 9

SERVICIUL MARITIM ROMÂNorganizează o singură excursie îa

N E W - Y O R Kcu motonava „ B A S A R A B I A “

cu plecarea din Constanţa la 30 Iulie 1939 înapoierea 9a Constanţa la 3 Sept. 1939

cu escală de 12 zile la New-York

Preturi dela Zl.OOO iei (exclusiv excursia terestră)înscrieri pân ă la 15 Iunie la Biroul de călători

S. M. R,Bulevardul Take lonescu, 1. — Bucureşti

L a c e r e r e se tr im it p ro sp ecte gratuit

In timpul esca le i , se va execu ta o e x cu rs ie în in terioru l S T A T E L O R -U N IT E

Informaţii : la W agons-L its şi Soc. de Tu rism R o m ân ia 256 1— 1

Judeţui Braşov j Regia Publică Comercială a In-Primăria comunei Codlea j treprinderilor Municlp, Braşov.

Nr. 1065.

PublicaliuneSe aduce ia cunoştinţă pu­

blică, că in ziua de 13 Iunie 1939, ora 10 a. m., in localul Primăriei comunei Codlea, ju­deţul Braşov, se va ţine lici­taţie publică, — potrivit dispo- zlţiunilor art. 8 8 —110 din L. C, P. şi normele generale pen­tru ţinerea licitaţiilor la admi­nistraţiile publice,— pentru da­rea in întreprindere a lucrării de prelungirea conductei de a- paduct în cartierul „Câmpul Mb" din comuna Codlea.

Valoarea lucrării, — conform hemului verificat şi aprobat de Serviciui de drumuri jude­ţean, — este de lei 80.446

Garanţia provizorie de 5 }/o din valoarea devizului, iar cea definitivă de 10Vo din suma de adjudecare.

Caetul de sarcini, devizul şl planul lucrării se pot vedea in cursul orelor oficiale în biroul Primăriei comunei Codlea.

Condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice publicatp in Monitorul ‘Oficial Nr. 193 din 1 Decemvrie 1892 şl modificările lor din 'Monito n\ Oficial Nr. 147/1927 sunt aplicabile în ^întregime la exe­cutarea lucrării de faţă.

Codlea, la 4 Mai 1939.Primar: ss. A. Boldor.

Notar: ss. /. Magda.268 1— 1

No. 361 — 1939.

PublicatiuneI

Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că in ziua de 17 lu­ate 1939. se va ţine, în localul Regiei Publice Comerciale a întreprinderilor Municipiului Braşov, Cabinetul Directorului, Şoseaua Sft. Petru No. 11, etaj I, licitaţie publică :

1. La ora 11 (unsprezece) pen­tru procurarea unei auto-stro- pitori.

2 La ora 12 (douăsprezece) pentru procurarea a 4 (patru) benebasculante.

Licitaţia se va ţine in con­formitate cu art. 88— 110 in­clusiv din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Moni­torul Oficial No. 127 din 4 Iu­nie 1931.

Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de5 70 din valoarea furniturii ofe­rite, iar oferta se va face nu­mai în conformitate cu caetele de sarcini cari pot fi văzute în fiecare zi dela ora 8 — 13 în lo­calul Regiei Publice. .Blnnü Economic, Şoseaua Sft. Petru No. 11.

Braşov, ia 12 Mai 1939.

Regia Publică Comercială a Iîntreprinderilor Muni-

266 1— 1 cipiului Braşov.

Direcţiunea Băilor Buziaş caută pentru lunile :Iulie şi August unmaesfru de dans — maitre de plaisir,

necăsătorit, cu cunoştinţe de limbă română, germană şi maghiară, pentru d istracţia publicului vizitator. Condiţiunile după înţelegere. Oferte cu fotografie la adresa Muschong, Băile Minerale Buziaş S. A.,

Direcţiunea Băilor, Buziaş.

A U T O M O B I L U L IDEALPENTRU DV.

GAZETA TRANSILVANIEI Paflaa f

SE G Ă S E Ş T E I N G A M A OPELOne! vă oferă trei tipuri de meşini : „Admirai", , Kapitän" şi » Olympia". Tcate trei sunt remarcabile pentiu soliditatea şi eleganţa lor.Éf Dosiţi o maşină mică. ideală pentru a fi condusă de Dv.,

o maşină care să vă ofere un serviciu m eccbii pentru o con umajîe redusă? „OLYM PIA' este cea mai indicată.

O , KAPITÄN" e ;îe o maşină speţioasă elegan ă, cu un motor de 6 cilindri, care răspunde prompt oticăro. comenzi. P eţu seu iniţ al şi întreţinerea eftină sunt iurpr ze plăcutepert. u D/.

© , ADMIRAL" este un ó cilindri luxos, o limuzină ele-an ’ă, care a atras admiraţia autemob;! ş ii :r din toată lumea.

Opel înceamnă e l e g a n ţ ă , dar. M A I A L t S, înseemnă

E C O N O M I E

S A S î U L D E

C A M I O A N E

BLITZVa oferă toate garanţiile unu}sérv ein îndelungat, un motorputernic şi economic^

@ Frâne hidraui.ee pe patru roii dau posibilitatea de a expioata capacitatea de viteză a rroioruiui.

® Un şas'u robust şi rezis- tenr, adeptabi! la o gam ăîntreagă de ccroserii.

'ii».® Ssrv.ndu-vă de şasiurila

camioanelor Blitz, vă asi­guraţi un serviciu de trans­port economic.

D e v â n z a r e l a : LEON IDA & Co.

U N P R O D U S GENERAL M O T O R S

B U C U REŞTIBD. TAKE IONESCU 30-32

pr e c um şi la s u c u r s a l e l e şi a g e n ţ i i i e s a l e din t o a t ă t a r a .

Judecătoria Rupea Secţia c. f.

Nr. 222/939 c. f.

PublicatiuneIIn cauza urmăritoarei Socie­

tate Cooperativă de Păstrare şi împrumut Caţa contra urmări- ţilor Gheorghe Florea şi Ghe- orghe Gavrilă, judecătoria or­donă licitaţie execuţională a- supra imobilului urmăritului Gh. Gavrilă cuprins în cf. No. 110 a comunei Caţa No. top. 427 preţul strigării 45.000 lei pen­tru suma de lei 21.875 |capitai şi accesorii, fixând termen la3 Iunie 1939, ora 10, la oficiul cf. Rupea.

Rupea, la 4 Febr. 1939.Judecător, Dr. Gotthard

Director cf., Tolnay.264 1— 1

Regia Publică Comercială a în­treprinderilor Municip. Braşov.

No. 337/1939 şi 338/1939.

PublicatiuneI

Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 3 Iunie 1939, se va ţine în localul R e­giei Publice Comerciale a între­prinderilor Municipiului Bra­şov, Şoseaua Sft. Petru No. 11, Cabinetul {Directorului, licitaţie publică :

1. La ora 11 (unsprezece) pen­tru 680 (şase sute optzeci) tone cărbuni.

2. La ora 12 (douăsprezece) pentru procurarea stofei de uni­formă necesară în anul finan­ciar 1939.

Cantitatea şi calitatea mate­rialelor sunt cele indicate în caetele de sarcini.

Licitaţia se va ţine în con­formitate cu art. 88— 110 in­clusiv din Legea Contabilităţii

Publice, Regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Moni­torul Oficial No. 127 din 4 Iu­nie 1931.

Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie pro­vizorie de 5 la sută asupra va­lorii oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu caietele de sarcini, cari pot fi

I văzute în zilele lucrătoare între j orele 8 —13 în localul Regiei

Publice, Biroul Economic, Şo­seaua Sft. Petru No. 11.

Braşov, la 12 Mai 1939.Regia Publică Comercială

a întreprinderilor Muni- 267 1— 1 cipiului Braşov.

Lucrări de îndepărta­rea din ziduri şi con­strucţii a bureţilor preia

cu garanţieFRIDERIC KREMERmaestru constructor

S tr . S p e ra n ţe i 8 Tel. 468.

Judecătoria Rupea Secţia c . fcerii 'M l T 1 W H

Nr. 239/1939 c. f.

Publicaţiun©In cauza urmăritoarei Banca:

de Economii şi Credit Rupea, contra urmăriţilor Buszuman Ludovic şi soţia născ. Szász Samu Catalina, judecătoria ordonă 11— citaţie execuţională asupra imo-- biluiui urmăritului, cuprins Inii cf. No. 1421 a comunei Hoghir* No. top. 302, 303 preţui stri­gării 18 750 lei pentru suma de lei 20 943 capital şi accesorii« fixând termen la 2 Iunie 1939« ora 16, la Primăria comunei Hoghiz.

Rupea, la 5 Febr. 1939.Judecător, Gotthard

Director, Tolnay{265 1—£L

«W im i i — ............n r . ......... . ■■■■■■ I ■!■■■ nw Tl w w i l UMir .-

Judecătoria Rupea Secţia c. £*•.

Nr. 221/1939 c. f.

Primăria Municipiului Braşo-* j

Nr. 15.343/1939 Serv. silvic.

PublicatiuneRegimentul 89 Infanterie în

ziua de 20 Maiu 1939 (Sâm­bătă) va executa trageri de in­strucţie cu grenade de războ în Poiana Braşovului.

Aceasta se aduce la cunoş­tinţa publicului pentru a evita în mod categoric această re­giune în ziua amintită mai sus.

Braşov, la 19 Mai 1939. p. Primar, Dr. Teculescu.

Secr. gen., Dr. V. Voicv. p Şeful Serviciului silvic,

Ing. W. Honvath.169 1— 1

PublicaţiuneI In cauza urmăritoarei Bancar de Economii şl ^Credit Rupea:, contra urmăritului loan Haizea^, judecătoria ordonă îlicitaţie e - xecuţională asupra imobilelor*' urmăritului ‘cuprinse in cf. Ncfer 1169, 2041 a comunei Rupea*. No. top. 541, preţul strigării! 5250 iei, top. 539, 3750 Iei, top£~ 540, lei 2250, pentru suma des lei 8932 capital şi accesorii, f i­xând termen la 1 Iunie 193%; ora 16 la oficiul cf. Rupeau

Garanţie în numerar 1 0 % dicr^ preţul de strigare.

Rupea, la 4 Febr. 1939. Judecător, Dr. Gotthard.

Director c. f. Tolna.263 i —m

?a| i«a 4 GAZETAîîTRANS^LVANIEl Nr 38— 1939

înscrierile în listele electorale se încheie, fără amânare în 22 Mai a. c. Mâine, Duminecă biurourile de în­scriere vor lucra toată ziua.

Concursul pentru cele!mai bune vaci de lapte

Se aduce la cunoştinţa tuturor medicilor veterinari şi cres­cătorilor din tară că al III- Ic a concurs pentru cele mai bune vaci de lapte din România, organizată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin Institutul National Zootehnic va începe în ziua de 1 Iunie a. c. Se vor da 12 premii, Premiul I ette de Lei 60 mii.

I N F O R M A Ţ I U MD-1 p ro feso r N. Iorga, con­

silier regal şi d-na, au părăsit Capitala cu simplonul, piecând la Bruxelles şi Paris, pentru o serie de conferinţe, pe care le va fine în cele două capitale.

*La 23 Mai 1939 expiră ter­

menul pentru depunerea Cărţii de Imobil.

Peste acest termen nu se a- cordă nici o păsuire.

Proprietarii, cari până la data de 23 Mai 1839 nu vor depune Cărţile de Imobil la comisaria­te le respective vor f i daţi în ju- derată şi sancţionaţi, potrivit art. 3 din legea privitoare la în­datoririle proprietarilor şi chi­riaşilor principali, cu amendă dela 100.000 lei la două milioane je i sau 3000 până la 10.000 lei.

Ministerul Aerului şi Mari­nei atrage atenţiunea Intreprin- ? derilor Industriale şi Corner- j ciale vizate în înaltul Decret ? Regal Nr. 267 din 26 Ianuarie1939, relativ la procurarea măş- iilor de gaze că S. A. R., I. A. C. R. (întreprinderile aero-chi- mice de războiu) deşi autorizată a fabrica măşti, nu poate lua comenzi, întrucât nu are fabrica instalată şi în producţie.

Ministerul roagă pe toţi acei care au avansai sume în cor­pul comenzilor, să comunice I data la care au luat aceste co menzi şi valoarea lor.

»L a C. F. R . s ’a introdus

salutu l m ilitar. Direcţiunea C. F. R. a hotărât ca în servi­ciul executiv al cailor ferate, să se menţină salutul militar. S-a dat un ordin în sensul cir­culator că persoanele de ser­viciu de pe linie nu vor între­buinţa salutul roman, ci salutul cu mâna la chipiul militar,

*P ro d u cţia m ondială de p la­

t in ă în anul 1938 a fost de 460,CCO uncii (o uncie=30,59 gr.), ceea-ce îrseamnă un spor de 20.000 uncii faţă de produc­ţia anului 1937.

*Prem ilitare . Pregelirea Pre*

militară îşi serheeză pairorul fn ziua de 21 Maiu, cârsd sub- inspecicreluí P, P, municipal Breşev, va da o serbare la stadionul municipal „Regele Cerol S1“. Doritorii sunt învitafi pe ace esta cele, a lua perie la bucurie şi înălţarea sufletească a tineretului breşoveen.

Ora- Radio premiJiteră din ziua de 21 Keiu a. c, erele 16,45. Semnalul orei, cuvântarea fes- tivă cu ocazia Pafronului pre­gătirii Premilitare, ioştită de d 1 gen< ral M. Skeleti; Din viaţa şi fepleie Sf.-mpărat Constentin cel Mare, poem radiofonic de d-I Dem. Psata; Muzica instru­mentele; Juinelul premilitar; Imnul Kegai; Semnalul orei,

*F a r m a c i i de serv ic iu . Dela

20—27 Mai fac serviciu Dumi­neca, la amiazi şi noaptea far­maciile s E. Neustädter, la „în­gerul păzitor“, Piaţa Libertăţii Nr. 5 şi G. Cuteanu la „Steaua“, Strada I. G. Duca Nr. 1.

In 1938 In 1939 Bacon :] In 1937 160.877 kg.

1 In 1938 £140.391 kg9 In 1939 î 146.050 kg.

P relu ngirea term enului pentru p ro cu ra rea de m ăşti. Ministerul a prelungit până la31 Mai a. c. termenul pentru procurarea măştilor de gaze pentru salariaţi. Măştile de apă­rare se procură atât pentru per­sonalul mobilizabil, cât şi pen­tru cel nemobilizabil.

*C in st ire a m am elor . Str* ja

Ţării invită ia serbarea organi­zată cu concursul autorităţilor locale, Duminecă, 21 Maiu 1939, ora 11 a. m., pe Stadionul li­ceului „Andrei Şaguna“ pentru C in s t ir e a m am elor din oraşul şi judeţul Breşov, cere au dăruit Ţăiii mai mult de 10 copii. Cu acest prilej se vor da premii şi disiinejiuni.

*Brăfcii ă de aur în formă de

lanţi pierdută Vineri, i 8 crt. ora 18. Găsitorul este rugat a0 aduce la birourile Uzinei EUctrice Braşov, Piaţa Libertăţii 26. Recompensă bună, fiind o amintire.

#1 La Ç2C0 rre ir i cu un p lan or ]

Aviatorul german Peter Gloeck- j ner a etins Joi altitudinea de \ Ç200 metri, st urât!d cu un ţ plenor.

Ei a băfut aslfei recordul mcndiel de altitudine pentru plaroere,

*Aviz. Adunarea generală a

„Societăţii comercianţilor ro­mâni din Braşov" se va ţine Duminecă 21 Mai a. c. la ora3 d. a. în localul Casinei ro­mâne din Braşov.

Exportul]rc mane se de animaleîn prim ul trim estru al an ilo r

1937, 1938 şi 1939

Din datele Uniunii sindicate­lor exportatorilor de animale din Romăcia, exportul anima­lelor din t^ră pe primul tri­mestru al anilor 1937, 1938 şi1939, a fost următorul:

Vite cornuteIn 1937 : 11.615 capete.In 1938 : 13.155 capete.

_ Jn 1939: 17.881 capete,Porci :In 1937 : 31.852 capete.In 1938 î 30 945 capete.In 1939 ! 34.931 capete.Carne proaspătă :In 1937« 991.077 kg.In 1938 : 3.471.358 kg.

In 1939 î 4.471,358 kg,Grăsime :In 1937: 1.117.066 kg»

329.465 kg.407.660 kg.

O i:In 1937 In 1938 In 1939

450 capete. 1.852 capete. 1,244 capete,

Cai de măcelărie:In 1937 : 567 capete." In 1938: 376 capete. In 1939 : 619 capete.

COMERŢUL germano-rus

Discuţiile din ultimul timp, a- supra raporturilor politice din­tre Germania şi Rusia sovie­tică, au pus pe tapet şi legătu­rile economice ale lor. Comer­ţul germano-rus se desfăşoară pe baza tratatului economic de acum câţiva ani, care în fie­care an s’a prelungit invariabil încă pe un an.

Nu e mult de când Germania stătea, în statistica comerţului exterior sovietic, la locul întâi, lăsând deci în urmă chiar şi pe Anglia şi Statele Unite. încă în anul 1930. Germania a adus din Rusia mărfuri pentru 435 mi­lioane mărci şi, viceversa, Ru­sia a adus din Germania măr­furi pentru 430 mii. mărci. Erau întotdeauna cifre relativ importante, cari corespundeau nevoilor de schimb naturale ale ambelor ţări. Germania dădea mărfuri fabricate fine şi primea mai multe materii prime. In 1931 Rusi3 a adus din Germa­nia mărfuri în valoare de 760 mii. mărci şi a dat în schimb mărfuri de ale ei în valoare de 300 mii. mărci. De atunci co­merţul dintre cele două ţări a fost în regres, încât în 1938 importul Germaniei din Rusia a fost numai de 51 mii. mărci, iar exportul ei în Rusia numai de 33 mii. mărci.

Volumul comerţului s-a redus astfel, pentru ambele ţâri, la minimum. Deşi, date fiind ne­cesităţile de schimb naturale, dintre cele două ţări, acest vo­lum s’ar putea iar urca uşor, rămâne totuşi de văzut, dacă anul acesta va aduce modifi­cări.

BULETIÉL POLIţIEIFurturi. Dako Adalbert din

str. Hirscher 4, a reclamat Che- surii că autori necunoscuţi în ziua de 17 Mai, orele 21, i-au furat biciceta din faţa restau­rantului Kovács din str. Bise­ricii Române 101. Se fac cer­cetări de Biroul Judiciar.

— In dupămasa * zilei de 17 Mai a. c., între orele 15—21, autori necunoscuţi s'au intro­dus cu chei potrivite în lo­cuinţa femeiei Kovács Maria din str. Carpaţllor 4, de unde au furat pânză şi stofă. Se fac cercetări de Biroul Judiciar.

— Soedl losif gin str. Stefan Ludovic Roth 4, a reclamat Chesturii, că autori necunoscuţi i-au furat un ceas “de buzunar cu lanţ de aur, în valoare de 4000 iei, pe când se afla la c i­mitirul german, în dimineaţa zilei de 18 Mai c. Se fac cer­cetări de Biroul Judiciar.

— Autori necunoscuţi în di­mineaţa zilei de 10 Mai s'au introdus cu chei potrivite în locuinţa lui Husea Galatian din str. Gh. Lazăr nr. 3, de unde au furat un costum de haine în valoare de lei 1300. Se fac cercetări de Biroul judiciar.

#Copil dispărut. Maistrul mi­

litar Tampeanu Victor dela Flo­tila I Bombardament, a recla­mat Chesturii că fiul său a- nume Ioan V. Tempeanu în vârstă de 12 ani, a dispărut dela domiciliul părintesc în ziua de 17 Mai a. c. Se fac cerce- teri de Biroul Judiciar.

Un monument comemoraţi«

al E ro ilo r M arin ari

Spre a cinsti memoria mari­narilor, cari s'au jerfit pentru Patrie, şi pentru a împlini o sfântă datorie faţă de aceşti eroi ai Neamului — un comi­tet, în fruntea căruia se află D. General Adj. Paul Teodorescu

Permanenta elementului românesc în Transilvania.

— O cro n ică a d-lui J a q u e s Boulanger în „Le T e m p s“. -

PARIS, 19 (Rador). — „Le Temps“ publică o cronică întl* tuiată : „România-Ungaria“, în care, după ce evocă origina ro­mânilor în Muntenia şi Ardeal şi aminteşte teza ungară şi teza istoricilor moderni despre permanenţa elementului românesc în Transilvania, încheie : „Fapt este că în 1918 populaţia Ardealu­lui era în imensa sa majoritate românească. Alipind-o la Româ­nia, tratatul delà Versailles n’a făcut decât să consacre o stare i de fapt. Dacă ar fi făcut altfel, ar fl fost o nedreptate“.

Cronica este semnată de d-1 Jacques Boulanger.

Parada victoriei la MadridMADRID, 19 (Rador). — Marea paradă a victoriei s’a*des-

făşurat eri, Vineri, într'un cadru foarte impunătorLa ora 9.10 trupele de legionari au început defilarea.IToate

unităţile erau precedate de stat majoareie lor, de ^steaguri şi muzici militare.

Defilarea trupelor a fost primita de generalul Franco. Ic tribunele oficiale au I02 membrii corpului diplomatic şi 'perso­nalităţile de frunte spaniole şi străine, precum şi numeroşi ziarişti,

iíi«yilwrnTsaÍMÍrmi5a«B«fflÍ3a^^ mm

Trapele japoneze as şoferii mari pierderiCungking, 19 (Rador). — Trupele chineze contra-atacând in

nordul provinciei Hopel au cauzat mari pierderi trupelor japo­neze la Tangho, în apropierea frontierei provinciilor Hopel şl Honan. Autorităţile militare chineze afirmă că pierderile yapo- neze în aceste lupte trec de 18.000.

INSTITUTUL N&Ţ8QMAL AL COQPEfSAŢgEi Teatrul „A § T S3 A“

J o i 25 Mai 1939 ora 9 s e a ra p re c is T E A T R U L NAŢIONAL DIN C L U J

IN TURNEU DE PROPAGANDA sub patronajul d-lui prof. V ic to r J in g a , subsecretar de stat li Ministerul Economiei Naţionale, cu concursul Institutului Naţio

nai al Cooperaţiei şi al celorlalte organizaţii cooperativeva prezenta

99 B I R U I T O R I IS i

piesă în 3 acte (6 tablouri) de C. A. Russei în frunte cu N. M EA M ŢU O TTO N E L

Preţul locurilor: Loja 240 lei. Rezervat 60 lei, Stal I 4 0 fel Stal II 20 lei, Balcon 20 lei, Galeria 10 Ici, Elevii şi elevele 5 lei

Funcţionarii de stat şi societarii cooperativelor beneficii^ de o reducere de 50 ’/ •.

Biletele la cassa teatrului „Astra".

c y n s d e m onpredă dypă ultimul sistem pari­zian şi prepară pantru examen

m oşier , todă sigură, cu începere dela 1 Iunie :--s

P E Ï i ü S T © I C A

248 3—4

M a e s t r u c r o i t o rB R A ŞO V , S tra d a R eg e le C aroi No. 25

Ministrul Aerului şi al Marinei, cu înalta aprobare a Majestăţii Sale Regelui Caroi II, a luat iniţiativa ridicării unui măreţ monument ai eroilor marinari.

Pentru a realiza această pi­oasă operă se cere însă con­tribuţia largă a tuturor cetă­ţenilor ce ’şi iubesc Patria.

Bunii români sunt rugaţi să participe la concertul de galâ ce se va da în seara de 30 Mai, ora 21, în Sala Cercului Militar Braşov, cu concursul d-lui Al. Lupescu prim bariton al Operei Române din Bucureşti, cu scopul de a se strânge fondurile ne­cesare.

HOTELULŞi

Restaurantul„Carpaţi“

„ L A M A R I A N “din Codiea este

de închiriat Amatorii se vor adresa la proprietar.

' 193 3— 0

Viguri superioare,naturale şi alese, albe şi negre, dela

renum itele podgoriiDEALUL z o m i m

le găsiţi la BRAŞOV, 1a„ B o d e g a C e n t r a l ă “2 Str. Smârdan (Brutari) 2 (prin Mihai Weis şi Sf. Ion)Cunoscătorii le preferă cu : încredere

Tânăr de 29 ani, brunet, îna! prezentabil* cu situaţie şi se: viciu onorabil în vederea căsi toriéi doreşte cunoştinţă c D-nă s’au D-şoară. Serioas familie bună, numerar şi ceţ avere. Răspundeţi la ziar so Brunet. 293 3-

Reclama este safietul c merţaiai. Gazeta Transilîf niei pnblică cele mai iefti anunţuri şi reclame.

H p o g rafia „Astra“ Braşov.-,— ... Editară „Tipografia Gazeta Transilvasiei*1 Braşov S . A. Redactor şi girant 1 Ioasa Brotea