Stiri 14 ianuarie 2020,2

CURSUL DE SCHIMB 13.01.2020

1 EUR 4.7791

1 USD 4.2993

Prognoza meteo pentru perioada următoare. Când scad temperaturile Andreea Tobias,   Mediafax 13.01.2020, ANM anunţă temperaturi maxime de 10 grade până pe 15 ianuarie. Potrivit estimărilor publicate luni de Administraţia Naţională de Meteorologie, valabile pentru intervalul 13-26 ianuarie, după 15 - 16 ianuarie temperaturile vor scădea în toată ţara.

BANAT Media regională a maximelor termice va fi în creştere de la 5 grade pe 13 ianuarie la 10 grade pe 15 ianuarie. În intervalul 16-18 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie, se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (2...4 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -4 şi -2 grade, uşor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul21-24 ianuarie.

CRIŞANA La începutul intervalului de prognoză, media regională a maximelor termice va fi de 4 grade, iar până pe 15 ianuarie se estimează o creştere a acesteia spre 9 grade. Ulterior, media temperaturilor maxime va marca o scădere treptată astfel încât în perioada 18-26 ianuarie va deveni apropiată de valorile obişnuite (1...3 grade) pentru a doua parte a lunii ianuarie în această regiune. Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -4 şi -2 grade, uşor mai

1

scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată după data de 21 ianuarie.

TRANSILVANIA Media regională a maximelor termice va fi în creştere de la 3 grade pe 13 ianuarie la 6 grade pe 16 ianuarie. În intervalul 17-19 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0...2 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două ptămâni, se vor situa, în medie, între -7 şi -4 grade, uşor mai scăzute, spre -9 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul 21-24 ianuarie.

MARAMUREŞ În intervalul 13-16 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi în creştere de la 3 la 7 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal în această perioadă din an. În intervalul 17-19 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0...3 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -6 şi -3 grade, uşor mai scăzute, spre -8 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Îndeosebi în intervalul 21-24 ianuarie probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai ridicată.

MOLDOVA În intervalul 13-18 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea treptat de la 7 la 2 grade, devenind apropiată de normalul aceastei perioade din an. În continuare, până la sfârşitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 1 şi 4 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade în intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă în prima săptămână, iar apoi, în unele zile, vor fi posibile precipitaţii în general slabe.

DOBROGEA În intervalul 13-15 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea de la 7 la 4 grade, fiind uşor mai ridicată decât în mod normal în această perioadă din an. În continuare, până la sfârşitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 2 şi 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, posibil mai scăzută, spre -6 grade în intervalul 24-26 ianuarie. Trecător vor fi condiţii pentru precipitaţii slabe mai ales în cea de-a doua săptămână.

2

MUNTENIA În intervalul 13-17 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea treptat de la 8 la 3 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal îndeosebi în primele zile. În continuare, până la sfârşitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime va fi apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 1 şi 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe.

OLTENIA În intervalul 13-17 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea treptat de la 7 la 2 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal îndeosebi în primele zile. În continuare, până la sfârşitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime va fi apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 2 şi 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe.

LA MUNTE În intervalul 13-16 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi în creştere de la 1 la 4 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal în această perioadă din an. În intervalul 17-20 ianuarie, această medie va marca o scădere, spre -2 grade, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (-4...-2 grade). Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -6 şi -2 grade, în prima săptămână şi între -12 şi -8 grade, în cea de-a doua săptămână. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă până pe 18 ianuarie, dar începând cu data de 19 ianuarie, temporar vor fi precipitaţii în general slabe.

Inca nu avem curajul sa luam masuri ferme in privinta gripei aviare de import In ian. 13, 2020 

Conform precizarilor de pe pagina de socializare a ministrului Adrian Oros, acesta a avut astăzi o întâlnire de lucru cu echipa de conducere a ANSVSA și cu reprezentantii Uniunii Naționale a Crescătorilor de Păsări din România, principala temă abordată vizând măsurile întreprinse de România în contextul evoluției unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, în regiunile: Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski din Polonia.

3

Președintele ANSVSA a informat că, având în vedere prevederile legislației europene în vigoare, în baza principiului precauțiunii, s-a dispus aplicarea, la nivel național, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în țara noastră.În acest sens, au fost informați operatorii economici care derulează operațiuni de comerț intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubație, produse și subproduse de pasăre, despre apariția și fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia.

ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

– trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;

– documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;

– respectării cerinţelor generale si specifice de igienă.

APIA si SUBVENTII

MINISTRUL OROS ANUNȚĂ CE SE ÎNTÂMPLĂ CU SUBVENȚIILE FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo  13 ianuarie 2020 - DECLARAȚIE MINISTRUL AGRICULTURII. Un buget mai mic cu peste un miliard de euro pentru plățile făcute fermierilor români! De la

4

8 miliarde de euro, cât a fost alocat pentru perioada 2014-2020, suma scade la 6,76 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, pentru perioada 2021-2027, spune ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros. Șeful Agriculturii din România vrea să se alieze cu țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia pentru a obține bani mai mulți de la Comisia Europeană pentru agricultorii români.

Suntem în curs de a fixa niște bilaterale. Sigur, intenția mea este să am bilaterale, în primul rând cu miniștrii agriculturii ai acelor țări care au o specificitate asemănătoare cu ceea ce avem noi. În primul rând, cu ministrul Poloniei cu care am avut deja o bilaterală, cu ministrul Ungariei, a Slovaciei, a Cehiei, țări care au aceleași probleme și doresc să-și rezolve prin Politica Agricolă Comună 2021-2027, aceleași probleme. Pentru că deja există un grup, al țărilor nordice care au o poziție comună. Urmînd ca în 27 (ianuarie 2020 n.r.), cealaltă săptămână, la reuniunea Consiliului de miniștrii ai agriculturii să încercăm să avem conturată o poziție comună legată de bugetul total alocat agriculturii. După cum știți, Comisia (Europeană n.r.) a propus un buget căreia sau la care România avea alocat 20,5 miliarde de euro din care 6,76 miliarde de euro pentru Pilonul 2, dezvoltare rurală. Mult scăzut față de 8,02 miliarde de euro care a fost alocat pentru perioada 2014-2020. Aici, sigur, noi dorim să creștem alocarea pentru Pilonul 2, pentru dezvoltare rurală. Asta este poziția noastră și a țărilor cu care ținem legătura, a spus duminică ministrul agriculturii.

Adrian Oros a dezvăluit că Finlanda, în perioada în care a deținut președinția Consiliului UE, din iulie 2019 până la 1 ianuarie 2020, a propus ca banii care rămân din plățile fermierilor să nu fie transferați spre alte măsuri de dezvoltare rurală sau spre alte scheme de plată, să fie returnați Uniunii Europene.

Apoi, legat de flexibilitate, pentru că, în timpul președinției finlandeze, cele 6 luni, s-a vehiculat, și documentele care acuma sunt, că la sfârșitul fiecărui an se va face o evaluare a diverselor scheme și forme de sprijin și banii rămași nu vor putea fi reportați pe anul următor sau trecuți la o altă măsură, ci banii aceia să se piardă. Aproape niciuna din țări nu este de acord cu așa ceva. Există această cutumă, banii necheltuiți la o măsură pot fi trecuți la o altă măsură dacă se dorește sau pot fi reportați pe anul următor, a declarat duminică  ministrul agriculturii, pentru Via TV Cluj.

Mai multi fermieri nu vor primi subventia pe suprafata! Care e motivul In ian. 13, 2020  

Probleme la acordarea subvențiilor pentru aproape 200 de fermieri dintr-un județ. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

5

(APIA) anunță că, în județul Olt, există un număr de producători agricoli care au plățile blocate, din cauza unor erori în dosare.

Din cei 30.196 de fermieri care au solicitat subvenţia pe suprafaţă în județul Olt, 29.000 şi-au primit deja banii în conturi. Pentru 196 agricultori din judeţ veştile sunt proaste, pentru că aceştia nu au fost introduşi la plată din cauza erorilor din dosare, transmite gazetanoua.ro.

Pe de altă parte, reprezentanții APIA precizează că a fost finalizat și controlul prin teledetecție.

„Avem 29.000 fermieri autorizaţi cu plăţile efectuate. Din diferenţa de 1.196 sunt 1.000 de fermieri cu dosare închise şi urmează să fie autorizaţi la plată. A fost finalizată şi procedura pentru fermierii care au fost selectaţi la controlul prin teledetecţie. Au rămas un număr de 196 de fermieri neintroduşi la plată, având diverse probleme sau erori de clarificat la dosar”, a spus purtătorul de cuvânt al APIA Olt, Corina Grecea.

Unde și până când se pot depune cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020 Nelutu Nedelcu Luni, 09 Decembrie 2019 17:19

Conform anunțului făcut luni, 9 decembrie 2019, de vocile autorizate ale Agenției de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), doar până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se mai pot depune Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020.Documentele se pot depune la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2019.Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.În anul 2020, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

6

Record negativ în prima săptămână a anului. Avem cel mai mare preț din UE la carnea de porc În prima săptămâna a acestui an, prețul cărnii de porc de la poarta fermelor românești a ajuns cel mai mare dintre statele membre. Fermierii vând în medie cu 2,24 de euro kilogramul. Este aproape cu 50% mai scump decât în perioada similară a anului trecut. 13 ian, 2020 | Alina Stanciu |

ECONOMICA.net 2020 a început bine pentru fermierii care au cantități mari de carne de porc spre vânzare, dar rău pentru consumatori. Prețul la poarta fermei din România a ajuns în medie la 2,24 euro kilogramiul carcasă tip S, cel mai mare din UE, indic ultimele date ale Comisie Europene Consultate de ECONOMICA.NET. Cu un an în urmă, kilogramul era cu 47,1% mai ieftin, iar față de acum o lună costurile au mai crescut cu 3%. Față de luna decembrie însă, putem vorbi de o ușoară ieftinire (de  1,3% comparativ cu ultima săptămâna a anului). Spre exemplu, apogeul a fost atins în săptămâna care a început cu 16 decembrie, când prețul mediu de la poarta fermei a fost de 2,3 euro kilogramul, fiind topt cel mai scumpi dintre statele membre. Record după record în săptămâna care a început cu 2 decembrie, porcul românesc era al treilea cel mai scump din UE, sub cel din Slovenia (224,5 euro suta de kg) și sub Grecia (221,3 euro suta de kilograme). Aceasta cu mențiunea că în Slovenia, prețurile au fost peste 200 de euro de la începutul anului, iar în Grecia au gravitat în jurul acestei valori.

De altfel, în săptămâna care a început cu 21 noiembrie, prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermelor din România a depășit pentru prima dată în ultimii patru ani, pragul psihologic de 200 de euro, conform datelor Comisiei Europene. Dacă vorbim despre medie UE, prețul a ajuns în orima săptămâna a acestui an la 1,933 euro kilogramul, cu 41,8% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Prețul cărnii de porc din România crește în principal din cauza pestei porcine africane care a lovit atât local, cât mai ales statele asiatice, cele mai mari consumatoare și producătoare de de porc din lume. Conform datelor Comisiei Europene, producția de carne de porc a Chinei va scădea la finele lui 2020 cu 35% față de 2018, ceea ce va însemna o dublare a necesarului de carne de import pentru aceste piețe. Or, având în vedere producția europeană, și ea în ușoară scădere, necesarul de carne din Asia nu va putea fi acoperit din importuri, ceea ce înseamnă un deficit pe piața și implicit o presiune pe preț. Piața este bulversată de pesta porcină din Asia Conform datelor din luna octombrie 2019, carnea de porc a înregistrat cele mai mari creșteri valorice la exportul din UE către  țări terțe, respectiv plus 28%, reprezentând un plus de de 1,37 miliarde de euro față de anul anterior.

7

Cantitativ, exporturile au crescut cu 82%. În ceea ce privește producția, până în luna octombrie 2019, cantitatea de carne disponibilă din producția internă a fost de 283.000 de tone, față de 296.000 de tone în perioada similară a anului trecut.

MINISTRUL OROS: VOI LUPTA ÎMPOTRIVA SAMSARILOR ȘI VÂNĂTORILOR DE SUBVENȚII! Agroinfo  12 ianuarie 2020 AMENINȚAREA LUI OROS. Voi lupta împotriva vânătorilor de subvenții, acei oameni care figurează drept beneficiari, dar care de fapt și-au mutat banii în agricultură din alte domenii doar pentru a încasa banii de la stat, amenință ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, pe pagina sa oficială Facebook.  

Când nu vor mai primi aceste subvenții, ei vor pleca imediat, dar până atunci distrug agricultura românească. Tocmai de aceea vrem să introducem o prevedere prin care beneficiarii de subvenții trebuie să își desfășoare cel puțin 80% din activitate în agricultură, adică să fie fermieri veritabili, a anunțat ministrul Oros, duminică, 12 ianuarie 2020, pe pagina sa Facebook.

Cele mai mari probleme în criza pestei porcine le constituie nu țăranul care crește porcii pentru consum propriu, ci mistrețul și samsarul, adică plimbarea porcilor dintr-o parte în alta.Trebuie să terminăm cu acei samsari care merg din poartă în poartă, nicăieri în Europa nu mai există așa ceva. Este un comerț ilicit, la negru, nefiscalizat, cu mijloace de transport nedezinfectate. În toată Uniunea Europeană acest comerț se face pe trasee

8

clare, firmele au flotă proprie de transport, mașini speciale, a declarat ministrul agriculturii pentru Ziua de Cluj.

Nechita-Adrian Oros a adăugat, pentru aceeași publicație, că întreg personalul Ministerului Agriculturii este supus acum evaluării pentru că ar exista angajaţi care nu ar avea nicio legătură cu domeniul, iar vizată este una dintre agențiile de plăți din agricultură și anume Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). De la instalarea sa în funcția de ministru, Adrian Oros nu a fost mulțumit de activitatea AFIR. În schimb, de fiecare dată, a lăudat activitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Probabil, AFIR  dispare în curând, iar România va avea, la fel ca majoritatea statelor membre UE, o singură agenție de plăți.

Cel puţin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar şi locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută. În aparatul propriu avem 708 angajaţi, iar la toate instituţiile şi agenţiile din subordine, 14.239.

La AFIR au fost sute de transferuri de la entităţi private, fără concurs, foarte mulţi angajaţi neavând nicio legătură cu activitatea desfăşurată. Am găsit şi coafeze şi "miliţieni", transferaţi de la firme private, cazuri de meserii mai puţin obişnuite pentru activitatea în AFIR. Toate detaşările au încetat de la 1 ianuarie 2020, a mai spus ministrul agriculturii.

Anunt APIA pentru toti fermierii! Ce se intampla pe 30 ianuarie In ian. 13, 2020  

La solicitarea Comisiei Europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă aduce la cunoștinţă organizarea la 30 ianuarie 2020 a unei zile de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe, destinată potenţialilor beneficiari ai programelor de informare și promovare a produselor agricole, eveniment denumit generic INFO DAY.

Locaţie: Albert Borschette Congress Center, Rue Froissart 36, 1040 Brussels

9

Interval orar: 8:15-17:00

Participanţii se vor înscrie online, până la 26 ianuarie 2020, AICI.

Potrivit agendei, se vor prezenta următoarele:

Politica de promovare: provocări viitoare Programul Anual de Lucru (AWP) 2020 şi Cererile de propuneri Iniţiativele proprii ale Comisiei Repere din proiectele finalizate 2016-2019 privind obiectivele,

rezultatele și impactul acestora. Prezentări ale beneficiarilor cu privire la beneficiile participării la

politica de promovare a Uniunii Europene De ce să aplici și cum să ai succes cu aplicaţia ta, evitând greșelile

cele mai frecvente. Oportunităţi, sfaturi practice și lecţii învăţate Dezvoltarea cu succes a campaniilor de marketing: aveţi o idee, găsiţi

un partener și construiţi o strategie convingătoare Analiza de piaţă Dilemă: impact economic și/sau conștientizare? Cum se demonstrează

rezultatele unei campanii de promovare.

De reţinut:

Înregistrarea la acest eveniment este obligatorie prin utilizarea link-ului de mai sus.

Nu se vor face înregistrări la faţa locului. Toate discuţiile se derulează în limba engleză. Costurile de participare (călătorie și cazare) sunt exclusiv în sarcina

participanţilor. În vederea programării de întâlniri individuale, participanţii la

sesiunea de discuţii libere sunt invitaţi să creeze profilurile propriilor organizaţii.

Vă invităm să participaţi la această reuniune, întrucât se pot clarifica în mod direct cu experţii UE toate aspectele de interes pentru depunerea unei propuneri de program de informare și promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţări terţe. De asemenea, este foarte utilă oportunitatea de a contacta direct atât potenţiali parteneri de programe cât și potenţiale organisme de punere în aplicare a programelor. Agenda evenimentului poate fi consultată accesând următorul link: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/info_day_2020_simplified_agenda_final_registered.pdf?

10

fbclid=IwAR1cwwzLN3mQ9TjUZ1BP2dBbLaTFluqD4yEOkuLVXNeAUQnuCwMSs5Idib8

Oros avertizeaza: Nordicii vor sa ii dezavantajeze pe fermierii romani In ian. 13, 2020 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat la Cluj, în cadrul unei conferințe de presă, că va încerca să construiască o alianță cu reprezentanții unor țări precum Polonia, Ungaria și Cehia, pentru a lupta împotriva unor schimbări ale Politicii Agricole Comune, propuse de statele nordice ale Uniunii Europene. Dacă vor fi adoptate, aceste schimbări vor dezavantaja fermierii români.

Adrian Oros a declarat că, în timpul președinției finlandeze a Uniunii Europene, statele din nordul continentului au făcut o serie de propuneri care ar limita posibilitatea României de a folosit banii europeni pentru dezvoltarea mediului rural. În locul investițiilor în dezvoltare, statele nordice au propus să aloce mai mulți bani pentru combaterea schimbărilor climatice.

De asemenea, statele nordice ar vrea să introducă reguli mai rigide în domeniul utilizării banilor europeni. România se va opune, deoarece adoptarea acestor reguli va însemna un grad mai redus de absorbție a banilor europeni.

Aceeași poziție a fost adoptată și de alți miniștri ai țărilor din centrul și estul Uniunii Europene, cu care Adrian Oros se va întâlni în această lună, în Germania, în cadrul unei reuniuni intitulată ”Săptămâna Verde”.

ALTELE

Ministrul Agriculturii Adrian Oros: Voi lupta împotriva vânătorilor de subvenţii. În România suntem campioni Vasile Magradean 12.01.2020,

11

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că va lupta împotriva vânătorilor de subvenţii, investitori care nu urmăresc să facă performanţă în domeniu, ci doar să încaseze subvenţiile pentru terenurile sau animalele deţinute.

Adrian Oros a declarat, duminică, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că intenţionează redirecţionarea banilor către cei care au o tradiţie în a cultiva pământ şi a creşte animale.

„Avem de gând ca, în noul Program Naţional Strategic, să evităm banii care merg spre vânătorii de subvenţii, persoane, companii sau fonduri de investiţii care îşi plasează banii în agricultură nu pentru a face performanţă, ci doar cu scopul de a vâna aceste subvenţii în agricultură. Vrem să redirecţionăm cât mai mulţi bani către cei care au o tradiţie în a cultiva pământ şi a creşte aninale. Voi lupta împotriva acestor vânătorilor de subvenţii, la noi în ţară suntem campioni. Când subvenţiile vor dispărea, ei vor pleca din acest domeniu, dar până atunci în jurul lor distrug totul, iar cei care au tradiţie în creşterea animalelor şi în cultivarea pământului sunt sufocaţi de aceşti investitori”, a spus Oros.

Potrivit acestuia, la nivelul CE se va legifera ca un fermier veritabil să fie cel care obţine 80% din venituri din agricultură şi doar în aceste cazuri să poate beneficia de subvenţii.

PIB-ul Bucureştiului a crescut de patru ori în ultimii 15 ani, PIB pe cap de locuitor s-a triplat, însă acum începe să piardă din viteză

Răzvan Botea 13.01.2020,

Economia municipiului Bucureşti a crescut în termen nominali de patru ori faţă de anul 2005, iar în aceeaşi vreme PIB per capita s-a triplat. Astfel, de la un PIB de 62,7 mld. lei în 2005, în 2019 PIB-ul estimat a fost de 248 mld. lei, circa un sfert din economia românească. Datele de la Prognoză şi Statistică arată că, în afară de perioada crizei, PIB-ul Bucureştiului a crescut la un ritm uneori dublu faţă de media naţională.

12

„Această creştere economică este o consecinţă a investiţiilor străine, a unei dinamici antreprenoriale fără precedent, dar şi a concentrării unei părţi semnificative din companiile româneşti în zona Bucureşti - Ilfov. Pe ansamblu, astfel de fenomene se întâlnesc şi în capitale ale unor ţări cu economia mult mai dezvoltată decât a României, aşa cum este regiunea pariziană în Franţa, de exemplu“, a comentat pentru ZF Florin Luca, analist economic.

În ultimii trei ani însă, Bucureştiul a crescut la un ritm mai lent decât media naţională. Explicaţia vine din faptul că dezvoltarea economică a Bucureştiului a atins un nivel de maturitate şi a intrat într-un proces de decelerare, explică pentru ZF economistul Gheorghe Zaman şi spune că un impuls puternic pentru dezvoltarea economică a Bucureştiului poate veni din adoptarea noilor tehnologii.

„Intervin însă elemente de impulsionare a creşterii, mai ales dacă se au în vedere generaţii tehnologice noi pe care ar trebui să le adoptăm cu cea mai mare celeritate cu putinţă. Adică dacă noi vom vrea să creştem repede, avem nevoie să adoptăm robotizarea, automatizarea, digitalizarea, inteligenţa artificială, platforme colaborative sau internet of things. Aici Bucureştiul poate să irupă. Bucureştiul concentrează 70-80% din potenţialul de cercetare al României, însă este nevoie de cercetare aplicată“, a explicat pentru ZF prof. dr. Gheorghe Zaman, membru al Academiei Române şi directorul Institutului de Economie Naţională.

În perioada premergătoare crizei economia bucureşteană a crescut la ritmuri duble faţă de media naţională în unii ani. Gheorghe Zaman mai spune că la această creştere, pe lângă alţi factori, şi-au adus aportul şi oscilaţia cursului de schimb şi sectorul serviciilor.

13

„Această creştere nominală semnificativă a fost datorată şi unor factori care ţin de oscilaţia cursului de schimb şi acest lucru şi-a pus amprenta. În plus, şi în celelalte ţări membre ale UE au existat salturi economice serioase. La această creştere şi-a adus aportul sectorul terţiar. Bucureşti, fiind capitală, are o pondere foarte mare a serviciilor, fiind şi o mare aglomerare, dar fiind şi centrul politic şi economic al României a influenţat foarte mult zona de servicii.“

Cu toate acestea, în 2009, când s-au resimţit din plin efectele crizei, PIB-ul Bucureştiului a intrat într-un declin mai puternic decât PIB-ul naţional: -11,7%, faţă de scăderea economică a României de 7%. Gheorghe Zaman spune că şi revenirea Bucureştiului la nivelul de PIB per capita dinainte de criză a fost mai greoaie decât a altor oraşe mai mici.

„Bucureştiul, fiind un oraş atât de mare, şi-a revenit mai greu din criză în sensul că are o capacitate de refacere destul de înceată, în timp ce în alte ţări unele oraşe în al doilea an deja au ajuns la un nivel al PIB per capita la nivel antecriză. Toate oraşele mai mari au avut o viteză de recuperare a declinului economic datorat crizei mai mică decât oraşele mici.“

……………………….

LEGISLATIV

Legislatie romaneasaOrdinul nr. 837/2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecțiilor fitosanitare din domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare și pentru controlul comercializării și utilizării produselor de protecție a plantelor Abrogat de Ordin 568/2019

14

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 Modificat de Lege 13/2020

Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetic Modificat deOrdonanță de urgență 1/2020

Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012Modificat de Ordonanță de urgență 1/2020

………………….

INTERNE

OIERI, SPUNEȚI PREZENT PE 30 IANUARIE 2020!Agroinfo  13 ianuarie 2020 –

ÎNTÂLNIRE CU MINISTRUL AGRICULTURII. Asociația Profesională a Ciobanilor din România, APC, anunță toți crescătorii de ovine și fermierii că a modificat, din motive obiective, data la care se va organiza prima ședință națională cu participarea ministrului agriculturii, Adrian Oros, a secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru și a reprezentanților Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Astfel, data se mută de pe 18 ianuarie 2020 pe 30 ianuarie 2020.

Am amânat organizarea ședinței pentru că domnul ministru al agriculturii, Adrian Oros, ne-a anunțat că va fi plecat la evenimentul Săptămâna Verde de la Berlin, Germania. Inițial, am vrut să ținem această ședință pe data de 18 ianuarie 2020, dar pentru că dorim ca domnul ministru să se întâlnească cu oierii și să le asculte necazurile, am amânat pentru data de 30 ianuarie 2020. Așadar, ședința se va ține pe 30 ianuarie 2020, în orașul Sibiu. Crescătorilor de ovine le vom comunica în cel mai scurt timp locația aleasă și programul evenimentului, a declarat oierul Gheorghe Dănulețiu, Ghiță Ciobanul, secretar APC.

La prima ședință națională organizată de APC, fermierii vor putea discuta față în față cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, cu secretarul de stat MADR Emil Dumitru și cu reprezentanții APIA.

Detalii despre prima ședință la nivel național organizată de APC puteți afla la următoarele numere de telefon:

15

Dan Petrescu (Argeș), președinte APC -   0723408490Dănulețiu Gheorghe (Sibiu) secretar APC -  0728444426Sterp Ioan (Bihor) vicepreședinte APC -   0774628192Suciu Ioan (Făgăraș) cenzor APC - 0765961587

14.000 DE APICULTORI ROMÂNI, PIERDUȚI pe DRUM! Agroinfo 13 ianuarie 2020 MAI PUȚIN CU 14.071 DE APICULTORI! Un document al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) demonstrează că România are mai puțin cu 14.071 de apicultori. Ori nu au fost 40.000 de apicultori, ori cei 14.000 au renunțat la apicultură, ori s-au pierdut între statisticile asociațiilor de apicultori și evidența Agenției Naționale pentru Zootehnie.

În iulie 2019, la nivel naţional, erau înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. Această informație apare pe pagina oficială a Federației Asociațiilor Apicole din România- ROMAPIS.

Sursă: ROMAPIS

Aceeași informație apare și în interviul pe care Radio France International, RFI, i l-a luat lui Constantin Dobrescu, apicultor și vicepreședinte ROMAPIS în iulie 2019. Și aceeași informație s-a rostogolit tot anul 2019 în media.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa şi deţine peste 1,4 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia cu un efectiv de 900.000 de familii de albine, anunța RFI.

16

Se pare că din iulie 2019 până-n octombrie 2019, s-au "evaporat" 14.071 de apicultori români. O demonstrează evidența pe care Agenția Națională pentru Zootehnie a publicat-o pe pagina sa oficială la data de 31 octombrie 2019. Ce-i drept, în evidența ANZ, numărul familiilor de albine, declarat, este mai mare, 1.962.151 de familii de albine. În schimb, numărul apicultorilor aproape că este înjumătățit. Astfel, din 40.000 de apicultori români au mai rămas doar 25.929. Atâtea coduri sunt alocate. Adică, mai puțin cu 14.071 de apicultori.

Cei mai mulți apicultori sunt în județul Vâlcea, 1926, iar cei mai puțini sunt în județul Covasna, 132. Mai jos, aveți documentul ANZ:

17

18

Irigațiile, subiect fierbinte în continuare?  Delia Ciobanu Luni, 13 Ianuarie 2020

Irigațiile sunt un subiect la modă, mereu fierbinte al agriculturii românești, chiar și în perioade ca acestea în care ploile nu mai contenesc. Motivele sunt multe, iar lipsa sistemelor de irigat se reflectă în producție și într-o mai mică putere de cumpărare pentru agricultorii români, care au doar de pierdut pe o piață comună. S-au făcut pași importanți în acest sens, accentul fiind pus pe infrastructura principală de irigat, care are în prezent 2.000 km de apă gratuită.La capitolul realizări în acest domeniu, în ultimii patru ani, s-au făcut pași importanți pentru „chestiunea irigațiilor” prin implicarea Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România şi a Ministerului Agriculturii. „S-au putut obţine umplerea canalelor, achiziţia energiei electrice de pe piaţa liberă, s-au legiferat sume importante pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigat, s-a început a treia sesiune pentru submăsura pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigat şi în cele din urmă se poate iriga cu apă pompată fără niciun ban de la ANIF, venind în sprijinul fermierilor şi încurajându-i să vină să-şi înfiinţeze OUAI-urile şi să acceseze acele proiecte europene de un milion de euro nerambursabil, atât pentru modernizarea infrastructurii secundare, cât şi pentru achiziţia de echipamente moderne de irigat”, ne-a declarat Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR).În prezent, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă din România sunt undeva la 570, fiind în curs de înfiinţare în unele judeţe cu deficit mare de precipitaţii, iar suprafaţa depăşeşte 1,8 milioane de hectare. „În momentul de faţă, sunt aproape 570 de organizaţii înfiinţate. În 2017 aveam undeva la 340, iar de atunci au fost înfiinţate foarte multe şi mai avem de aprobat încă vreo 70 de organizaţii de udători. Practic, vreo 220 de organizaţii au fost înfiinţate în doi ani, pe o suprafaţă de aproape 600.000 de hectare”, a precizat Florin Barbu, director general, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.ANIF, prin programul de guvernare, a urmărit două puncte foarte importante: reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii şi apă gratuită pe canale. „În momentul de faţă, pe reabilitarea celor două milioane de hectare

19

din aducţiunea principală avem 50 de şantiere deschise în ţară, deja suntem la 1.400.000 de hectare puse la dispoziţia fermierului, faţă de 2016, când aveam 340 de hectare puse la dispoziţia fermierilor”, a adăugat Florin Barbu.În cifre concrete, sunt 2.000 km de apă gratuită pe toată infrastructura principală. „Îi rog foarte mult pe fermieri să acceseze fondurile europene. Avem o axă deschisă acum pe subMăsura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, pe organizaţii de udători, proiectele sunt de un milion de euro, prin care sunt zero cofinanţare, inclusiv TVA-ul este eligibil. Mai mult de atât, am modificat programul de dezvoltare rurală, prin care în 30% din proiect să poată să-şi ia şi echipamentul de irigat. Astfel, închidem ciclul acesta, infrastructură principală – infrastructură secundară – instalaţie, pentru a aduce în condiţiile cele mai bune apa la plantă”, a completat Florin Barbu.Apa gratuită este „vitală”Și fermierii sunt de acord că punctul declanșator al organizării în OUAI-uri și al accesării fondurilor prin subMăsura 4.3 l-a constituit furnizarea de apă gratuită, agricultorii fiind însă susținuți activ de autorități, în acest proces. „Este esenţial, fără de asta nu s-ar fi putut altfel, cel puţin pe anumite trepte de pompare, unde aducerea apei crea un preţ de cost al apei destul de mare. Vă dau un exemplu ca să mă fac înţeles în acest sens, de ce eu îl consider vital. Noi avem terenuri aflate pe treptele 3 şi 4 de pompare a sistemului de care aparţinem şi, în 2004, când a apărut Legea 138, Legea Îmbunătăţirilor Funciare, în decembrie, prin conţinutul acelui act normativ s-a eliminat subvenţia care făcea obiectul apei de irigaţii. În primăvara anului următor, 2005, am cerut o ofertă ANIF-ului pentru apa care urma să fie folosită pe treapta 3: preţul era de 2.000 de lei pe 1.000 de metri cubi şi pentru treapta 4 – 4.000 de lei, în condiţiile în care cu un an în urmă, moment în care energia era subvenţionată, care făcea obiectul pompării apei, apa adusă la plantă era la 50 de lei 1.000 de metri cubi. Prin exemplul pe care vi l-am dat vreau să scot în evidenţă că acest act normativ, în speţă Legea prin care s-a stabilit că apa se livrează gratuit, este elementul-cheie care a generat investițiile în irigații şi a mobilizat”, ne-a explicat Constantin Soare, fermier din localitatea Fântânele, județul Constanța. Convingerea lui este că degeaba autorităţile au creat un pachet de acte normative, dacă producătorii agricoli nu se organizează în OUAI şi nu depun proiecte în vederea atragerii acelor fonduri şi a reabilitării şi modernizării infrastructurii secundare.Reabilitarea infrastructurii secundare de către fermieri, importantăAstfel, în această primăvară, s-au pus în funcţiune foarte multe staţii de pompare, de repompare și chiar canale de irigaţii. Pe lângă Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, a fost conceput

20

şi un program de reparaţie a staţiilor nefuncționale în ultimii 20 de ani. „Prin acest program, pe lângă cele două milioane de hectare pe care noi le punem în funcţiune în 2020 pe reabilitare, pe schimbare de pompe, încă 400.000 de hectare prin acest program de reparaţii vor fi puse în funcţiune. În Botoşani am pus (în funcțiune, n.r.) două amenajări care n-au funcţionat în ultimii 20 de ani, în Covasna, care la fel n-a irigat în ultimii 20 de ani, în Cluj – Mihai Viteazu, Ostrov-Clopotiva, în Hunedoara, în Călăraşi – Olteniţa, în Olt amenajarea Bucşani-Cioroiu”, a afirmat directorul general ANIF, Florin Barbu.Pe Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii, din cele 50 de şantiere, aproape 11 sunt închise. În zona Brăilei, 70% din infrastructură este finalizată, iar în Olt mai sunt doar mici detalii de pus la punct. „În judeţul Dolj, deja am reabilitat amenajarea Nedeea-Măceșu, care are în spate aproape 80.000 de hectare, în proporţie de 90%, deci practic 11 amenajări din cele 50 care sunt în execuţie au fost finalizate începând cu anul trecut. Anul acesta, sper ca 80% din cele 50 de amenajări să fie finalizate. Mici intervenţii vor mai fi în anul 2020, când din septembrie vom începe diferenţa de amenajări care sunt mult mai mici şi timpul de execuţie va fi foarte scurt, maximum un an, astfel încât pe 31 decembrie 2020 să avem cele două milioane de hectare reabilitate”, speră Florin Barbu.Dar foarte important este ca fermierii să reabiliteze infrastructura secundară de irigaţii, astfel încât sistemul să funcționeze în parametri optimi.Legat de gratuitatea apei, Florin Barbu dă asigurări, astfel încât fermierii să stea liniștiți: „Împreună cu domnul preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, această apă gratuită am transpus-o prin lege, deoarece dacă era printr-o hotărâre de guvern era mai uşor de anulat”.Printre proiecte se află și cei 51 km din canalul Siret-Bărăgan, preluat prin OG de la Apele Române, iar pe 30 martie 2020 vor începe lucrările, cu termen de finalizare în 2023. Mai există și o strategie pentru lacurile de acumulare, prin care să se irige gravitațional 400.000 de hectare.Doar natura a împins dezvoltarea sistemelor de irigatÎn judeţul Ialomiţa, spre exemplu, au fost amenajate, până în 1990, 204.000 ha de irigat. Astăzi se irigă aproape 100.000 de hectare, din care 80% au beneficiat de proiecte, 20% şi-au făcut sisteme locale de irigat prin puţuri, din heleşteie. „În continuare, se înfiinţează OUAI-uri şi în judeţul Ialomiţa. În judeţul Călăraşi, acolo unde suprafaţa de irigat a fost şi este mai mare, dinamica înfiinţării OUAI-urilor este mai puternică decât în judeţul Ialomiţa şi chiar dacă beneficiază de o sursă de apă din pânza de apă freatică şi de ceva precipitaţii, irigă şi ei peste 100.000 de hectare”, a completat Viorel

21

Nica, menționând că se merge pe eficienţă economică, iar investiţiile care nu se plătesc singure şi care n-aduc profit nu trebuie făcute.Celor care nu accesează proiecte şi nu merg la bănci să-şi achiziţioneze chiar şi terenul agricol, dar şi echipamente moderne de irigat, nu le merge bine, susține fermierul ialomițean care conduce LUAIR. „Eu am peste patru milioane de euro credite bancare pentru investiţii, atât în achiziţionarea terenurilor, cât şi a echipamentelor de irigat. Irig din 3.500 de hectare aproape 2.800 de hectare cu pivoţi cu rază de la 550 de metri până la 900 de metri – aceşti pivoţi sunt atât de automatizaţi, încât pot să-i pornesc şi să-i opresc de pe tabletă în cadrul unui soft al furnizorului de echipamente de irigat”, ne-a spus Viorel Nica. Acesta lucrează 50% din terenul unei exploatații ce a avut, până în anii ’90, o amenajare de 7.200 de hectare. Cu echipamentele vechi, nu se putea iriga nici 30%, irigațiile făcându-se cu precădere la culturile de talie mică, nu și la porumb, cultură cu rentabilitate ridicată.Dinamica irigațiilor a ținut și de ce s-a întâmplat cu vremea în ultimii ani. În judeţul Ialomiţa, au fost doi ani de secetă, 2001 – 2002, și înființarea OUAI-urile a devenit subiectul fierbinte. „A mai venit un val de ani normali, s-a renunţat, dar încurajarea fermierilor de a se asocia în OUAI-uri şi a accesa proiectele cu finanțare europeană a avut loc în anii 2007, 2011. Anul trecut, mulţi fermieri, colegi de-ai mei din judeţul Ialomiţa, ştiau că am echipamente de irigat tip tambur şi veneau să cumpere aceste echipamente”, povestește Viorel Nica.Astfel, se pare că, uneori, numai natura mai reușește să-i determine pe unii să acționeze rapid.Pentru ca acest proces să aibă trend pozitiv, trebuie înfiinţate, în continuare, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă. Mai mult, chiar dacă toată legislaţia de astăzi care se regăsește pe site-ul MADR este foarte avantajoasă, este necesară o colaborare la nivel judeţean între mai multe organisme. „Între Ministerul Mediului, Direcţia Sanitar-Veterinară, între OCPI, între Consiliul Judeţean, pentru că orice proiect depus are nevoie de avize de la aceste direcţii deconcentrate. Ministerul Agriculturii a luat o măsură foarte inteligentă de a se deplasa lunar în fiecare judeţ, cu pondere la irigaţii şi cu multe proiecte pe irigaţii, şi la acele întruniri participă reprezentantul Ministerului Agriculturii, reprezentantul Consiliului Judeţean, reprezentantul Prefecturii, OCPI-ul, ANIF-ul, AFIR-ul. În cadrul acestor întâlniri, să ştiţi că se pune repede în aplicare obţinerea avizelor”, a subliniat preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România.Astfel, nu prea mai există impedimente, spun specialiștii, în obţinerea avizelor sau în accesarea proiectelor. O soluție este ca fermierii să lucreze cu un consultant, care să obţină toate avizele, pentru că prezentând

22

documentaţia unei direcții deconcentrate, aceasta este obligată să-i răspundă în maximum 30 de zile la toate avizele.„Fără apă, nu facem producție”Sămânța și tehnologiile nu înlocuiesc lipsa apei, iar acest fapt e și mai bine evidențiat în zona de sud a țării. Nicuşor Şerban, administratorul Agroserv Măriuța, este unul dintre fermierii care lucrează o suprafață mare, în jur de 3.500 ha în județele Călărași și Ialomița, și a reușit anul trecut să amenajeze pentru irigaţii o suprafaţă de aproape 200 de hectare, pe care o folosește cu precădere pentru culturile furajere, pentru că vrea să își poată asigura furajele pentru ferma de taurine, indiferent de cât de secetos este anul. „Putem să avem de toate, fără apă, nu facem producţie. Şi, din păcate la ora asta, la noi şi mai ales în zona de sud-est, principalul fapt care în anumiţi ani limitează producţia este apa. Şi este clar că, dacă discutăm despre producţia vegetală, toate eforturile trebuie duse în această direcţie, în a face tot ce este posibil în a asigura necesarul de apă al plantelor. Aici vorbim de irigaţii, în primul rând, dar nu numai, și de perdele de protecţie, vorbim de orice sursă de apă care poate fi folosită la nivel regional sau chiar la nivel local. Să nu uităm că avem surse multe de apă la nivel local, care trebuie reglementate de forul legislativ pentru a le putea folosi”, a specificat fermierul Nicuşor Şerban.Există fermieri care vor să-și facă singuri sistemele, fără o asociațieÎn zona în care Nicușor Șerban are terenurile, nu există organizații de udători și crede el că nici nu sunt necesare, dacă agricultorii au resurse pentru a crea aceste sisteme de irigații. „Ar trebui regândită un pic formula de acordare a banilor, şi anume s-o facem cât de simplu se poate. Orice fermier care are voinţa să facă irigaţii şi are şi posibilităţi financiare – personale, împrumuturi sau orice altă formă – nu trebuie condiţionat de nicio prezenţă, decât de dorinţa lui de a face irigaţii. Cred că nu e cazul să ne formalizăm de o anumită asociere şi din cauza asta să pierdem, pentru că dacă unu-doi dintr-o zonă nu vor să se asocieze, nu e cazul să stea cineva după ei şi din cauza asta să pierdem timp şi să nu facem ceea ce trebuie în privinţa irigaţiilor”, a explicat Nicuşor Şerban, subliniind că fondurile europene se dau în condiţiile pe care România le stabileşte cu Europa. „Nu Europa stabileşte singură condiţiile de acordare a banilor, ci, de cele mai multe ori, la propunerile făcute din România. Deci eu nu cred că nu putem face anumite lucruri că nu ne lasă Europa. Nu. Dacă nu putem face un lucru este pentru că noi nu le-am gândit corect”, a completat fermierul.Astfel, e nevoie de o deschidere atât în ceea ce priveşte partea legislativă, cât și cea logistică, dar și în ceea ce priveşte sursele de apă. „Nu trebuie să ne gândim numai la sistemele clasice de irigaţii, ci trebuie să luăm în calcul fiecare posibilitate locală: că este lac, că este un râu, că este puţ forat.

23

Trebuie să ne ducem în ţările care au tradiţie deja în această treabă, şi vorbesc de Spania, Ungaria, Turcia, de unde să luăm modele pentru a putea rezolva această problemă care este, aşa cum spuneam, o frână în calea producţiei agricole sigure pe care România ar putea să şi-o facă an de an”, a mai spus agricultorul.Investițiile trebuie făcute, chiar dacă ploaia nu lipseșteDespre ce se întâmplă în județul Călărași am discutat cu Alexandru Baciu, unul dintre specialiștii cunoscuți ai zonei, care lucrează aproximativ 3.000 ha de teren agricol și are o fermă cu 1.200 de bovine: „Călăraşiul are sistem de irigaţii în proporţie de, cred eu, 35-40% funcţional. Mai trebuie puse la punct sistemele, se investesc bani acum în acest sens, dar se investesc bani și în reamenajarea sau reabilitarea unor sisteme care, din punctul meu de vedere, sunt fostele sisteme energofage, cu consum foarte mare de energie electrică. Probabil că atunci când s-au făcut aceste investiţii trebuia să gândească şi un sistem cu energie alternativă, o eoliană, nişte panouri solare care să folosească tot timpul această energie, să pompăm apa cu energie ieftină, şi atunci şi apa care ajungea la noi, la fermieri, era mai ieftină. Dar e bine şi aşa, bine că se face”.Din punctul său de vedere, și fermierii ar trebui să facă un efort şi să se doteze cu echipamente. Investiția guvernului e degeaba, dacă ei nu au cum să o distribuie plantelor.În ferma sa, Alexandru Baciu are o acoperire de 80% în privința irigațiilor, dar i-ar mai trebui echipamente. Chiar dacă anul acesta ploaia nu a lipsit, investițiile tot trebuie făcute, pentru a avea o continuitate în producție. „Factorul climă a devenit acum primordial. Nu mai putem să contăm pe prognoze, că se schimbă de la oră la oră, de la minut la minut și nu poţi să mai faci o predictibilitate pe termen lung cum va fi vremea – mă plouă când leagă porumbul sau când răsare grâul sau răsare rapiţa. De departe, asta este loterie. Şi atunci va trebui să ne adaptăm noilor condiţii climatice, care sunt determinante în ziua de astăzi în segmentul nostru, pe agricultură”, a explicat Alexandru Baciu.Despre programul de modernizare, spune că trebuie avut în vedere finalitatea lui: câţi dintre fermieri vor beneficia de aceste programe și cât se va iriga efectiv. Apa ajunge la terenul agricultorilor, dar trebuie verificat dacă au cu ce iriga.Dobrogea se usucă. Soluția? Tot banii UE!Constantin Soare, fermier dobrogean din Fântânele – Constanța, se confruntă cu toate problemele cauzate de lipsa apei. „La această dată, nu avem apă. În Dobrogea e secetă, în timp ce agricultorii din restul țării au exces de apă. Cauza este generată de factorii naturali, de modul în care a

24

evoluat clima, care, de un an de zile încoace, a fost aşa de imprevizibilă în sensul că, pe zona în care ne derulăm activitatea, în speţă în zona Dobrogea, trăim o perioadă cum n-am întâlnit de când fac agricultură, de după Revoluţie încoace. Avem o secetă atât de acută, încât nu ştiu dacă ne vom recupera cheltuielile pe care le-am făcut la culturile înfiinţate la această dată”, ne-a spus fermierul constănțean, subliniind că zona aceasta „impune” irigațiile.Constantin Soare a pus bazele unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii cu numele Eravo, al cărei președinte este, cu care a depus deja proiecte pentru reabilitarea sistemelor de irigații. Ulterior, a preluat infrastructura de la ANIF, în total 6 ploturi, ce cumulează o suprafaţă irigabilă de 5.350 de hectare. „La ora actuală, pe programul PNDR, subMăsura 4.3, am depus șase proiecte în vederea reabilitării şi modernizării celor 6 ploturi şi proiectele sunt în acest moment în analiza AFIR, urmând ca în perioada următoare să intre în faza de selecţie şi de contractare.”Și în viitorul PNDR e nevoie de continuarea măsurilor pentru irigațiiLucrurile par însă că au intrat în linie dreaptă, spune Constantin Soare, și politica celor de la conducere, de la această oră, vine în sprijinul agricultorilor. „Își menţin principiile care fac obiectul acestor pachete de acte normative. Mă bucură faptul că sunt interese în a continua aceste investiţii, aceste acte normative şi în programul următor, PNDR 2021-2027”, afirmă Constantin Soare.Acest fapt e necesar având în vedere că acel milion de euro, care se alocă pentru un proiect pentru reabilitarea şi modernizarea unui plot, nu este suficient pentru a finaliza întreaga infrastructură secundară, e nevoie ca fermierii, aşa cum este permis şi prin Ghidul Solicitantului, să mai depună un proiect sau chiar două. În caz contrar, riscul e de a crea o investiţie nefinalizată ce ar putea deveni piesă de muzeu.Soluția e ca și guvernele următoare să acorde atenție acestui segment al economiei și să susțină agricultorii. „Toţi cei care vor veni la conducerea acestei ţări de acum încolo trebuie să dea o importanţă deosebită modului în care se derulează activitatea din agricultură, să-i acorde atenţia pe măsura importanţei ei şi în mod special pe tema pe care o discutăm la acest moment, irigaţiile, apa se impune a fi livrată permanent, gratuit, organizaţiilor şi celor care o utilizează. Pentru că, dacă se va schimba această decizie, să nu se mai livreze gratuit apa organizaţiilor, se va ajunge în situaţia în care investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face de acum încolo pe ce înseamnă reabilitarea şi modernizarea infrastructurii secundare, şi nu numai noi, ci şi Ministerul Agriculturii prin Programul Naţional de Reabilitare  a Infrastructurii Principale de Irigaţii, să devină piese de muzeu – va ajunge ca după ’90, când totul s-a distrus”, este de părere dobrogeanul. Dacă nu va fi o

25

coeziune legat de buna funcţionare a acestei activităţi, nu doar fermierii pierd, ci și statul.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 14-30 iunie 2019

„Bunătăți locale”, o nouă cooperativă agricolă  Mihai Nistor Luni, 13 Ianuarie 2020

Cooperativa, ca formă de organizare, devine tot mai interesantă pentru micii producători, care văd în ea rezolvarea problemelor de piață, din ce în ce mai complicate, care i-a scos deja din joc pe mulți dintre ei. Până la sfârșitul anului 2019, e gata documentația necesară înființării Cooperativei Agricole „Bunătăți locale”, urmând ca ea să devină funcțională din anul 2020.

În județul Arad, cinci producători de legume și fructe înființează acum cooperativa „Bunătăți locale”, prin intermediul căreia speră să producă mai mult și mai bine. Oana Sidor, producător de legume de la Pecica, și-a asumat rolul de președinte al cooperativei și motivează demersul astfel: „Am hotărât să înființăm cooperativa agricolă din cauza faptului că nu am reușit să găsim o desfacere așa cum am fi dorit pentru produsele noastre. Suntem fermieri mici, toți, membrii cooperativei. Producem cantități medii, spunem noi, adică nu producem zeci sau sute de tone, ca să putem încheia contracte cu supermarketurile, și nici cantități mici, pe care să le putem vinde în două zile pe săptămână la piață. Am considerat că laolaltă, vom produce suficient de mult ca să putem vinde la magazine mai mari. De asemenea, vrem să achiziționăm utilajele necesare prin care să și procesăm legumele și fructele. Ne-am propus să ieșim cu suc de tomate, bulion, gem, sucuri naturale, dar și cu alte preparate specifice zonei noastre. Vom încerca să le atestăm ca produse tradiționale. Vom da astfel plusvaloare produselor noastre, care sunt produse cu un grad mare de perisabilitate. Pe partea asta de produs local – tradițional, trendul este ascendent și ne vom găsi nișe destule pe piață. Poți să vinzi online, iar în Arad există un supermarket care colaborează cu producătorii locali”.Înființarea unei cooperative nu este chiar o treabă ușoară, însă cei cinci producători arădeni beneficiază de asistența Grupului de Acțiune Locală

26

Lunca Mureșului de Jos, cu sediul în localitatea arădeană Pecica. Pentru ei, activitățile din legumicultură și pomicultură sunt singurele aducătoare de venit, spune Oana Sidor, și în plus sunt deja convinși de avantajele asocierii. „Dacă am pornit pe drumul ăsta, trebuie să mergem înainte. Iar pentru noi, asta este singura sursă de venit, așa că odată ce te-ai apucat de o treabă, trebuie să o duci până la capăt. Prin intermediul cooperativei, vom putea achiziționa utilaje pe care de unul singur nu ni le permitem. Le putem folosi apoi în comun. Nici nu cred că este rentabil pentru un mic fermier să achiziționeze utilaje de zeci de mii de euro. În plus, apartenența la o cooperativă te scutește de plata impozitului pe terenuri, ești scutit de impozitul pe profit, deci sunt o serie de avantaje de care suntem conștienți cu toții”, a punctat Oana Sidor, președintele Cooperativei „Bunătăți locale”.Planuri mari și realizabile curând, depozitare și procesareToni Covaci, de la Dorobanți, face legumicultură încă dinainte de 1989. Chiar dacă face parte din „garda veche”, a realizat că doar prin cooperativă poate să rămână pe piață. Speră ca astfel să dea un restart afacerii sale cu legume și să-l aducă acasă și pe băiatul lui, care a fost nevoit să se reprofileze și să-și caute rostul în altă parte, pe alte meleaguri. „Noi vindem angro la Obor, în Arad. Am putut vinde, dar mai bine era să dăm de-acasă sau să predăm undeva producția. Și să facem treabă acasă, și să vindem – nu putem să stăm toată ziua în piață. La angro mergem dimineață, vindem repede și venim acasă la treabă. Parcă de la un an la altul vindem tot mai greu, vine multă marfă și din străinătate și ne obligă să scădem prețul chiar și sub cel de producție. De aceea cred că prin asociere vom putea să ne facem noi o mică unitate de procesare și, eventual, să mai putem cumpăra utilaje care să ne ajute la lucru, altfel nu vom putea să mai ținem pasul. Și băiatul a fost cu noi în agricultură, dar a văzut că nu se câștigă destul și s-a făcut șofer. Dar, dacă va merge bine pe viitor, s-ar putea întoarce lângă noi”, ne-a spus micul legumicultor de la Dorobanți.Marian Rotaru este singurul producător de fructe dintre cei cinci membri ai cooperativei. A constatat că dacă nu ar fi găsit o soluție și să-și transforme fructele în suc, ar fi rămas cu ele pe stoc. Aceeași experiență a avut-o și cu tomatele de câmp, pe care a reușit într-un final să le proceseze la Sibiu. Aceste experiențe l-au convins că soluția cooperativei e cea mai bună. „Cu șansă, am vândut roșiile în proporție de 70% la o firmă de procesare din Sibiu. Am avut roșii de câmp de un hectar. Așa am realizat cât de importantă este procesarea și ne-am decis să creăm cooperativa. Am făcut niște calcule și am constatat că e mult mai bine dacă procesăm. Spre exemplu, merele le vând la poarta fermei cu un leu pe kilogram, în timp ce transformate în suc, înseamnă mai bine de 3 lei pe kilogram”, arată Marian Rotaru.

27

Există deja spațiul necesar pentru viitorul depozit al Cooperativei „Bunătăți locale”, care va avea în jur de 500 de metri pătrați, dar și locul în care va funcționa linia de procesare există în comuna Dorobanți.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 decembrie 2019

Despagubiri pentru pierderi uriase la pestele din… lanul de rapita In ian. 13, 2020  

Pescarii mai putin norocosi au o vorba: „are balta peste dar e sub apa”. Ce sa mai zicem insa, cand atat pestele cat si apa sunt doar in dosarele celor care solicita fonduri sau despagubiri in urma unor asa-zise pierderi?! 

 Potrivit unei declaratii facute duminica la Cluj, ministrul Adrian Oros sustine ca la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) este cel mai mare „dezastru”, fiind primite cereri de despăgubiri pentru pagube produse peștilor în zone unde se cultiva rapiță.

 „Discuția cu cormoranul nu a fost întâmplătoare, am primit spre plată, dar nu am semnat, documente de despăgubiri pentru pagube produse în piscicultură de cormorani. Legislația europeană permite despăgubiri, dar am constatat că cifrele sunt foarte mari. Suspicionăm că trebuiau fie despăgubite doar anumite entități cu sume foarte mari. Unii cereau despăgubiri pentru cantități de pește, pierderi pe 2019, mai mari decât producția vândută în ultimii 5 ani. E puțin probabil să ai o asemenea pierdere. E corpul de control acolo și verifică. Avem hărți satelitare și dovezi că unii beneficiari ai programelor de despăgubiri nu au avut pește pentru că nu au avut apă, ei cultivau rapiță, orez și raportau pierderi la pește”, a explicat Oros.

 De altfel, surse din minister ne-au confirmat ca in urma unor suspiciuni de frauda, s-a solicitat interventia Corpului de Control. A fost sesizata Autoritatea de Management pentru Fondurile Europene, in vederea

28

efectuarii controalelor necesare, precum si Serviciul de Selectie, pentru a fi verificate din nou dosarele depuse de solicitantii despagubirilor.

Fermier disperat: ”Avem nevoie de forta de munca, altfel falimentam” In ian. 13, 2020

Criza forței de muncă din domeniul zootehnic ar putea fi rezolvată cu ajutorul angajaților din afara țării chiar în viitorul apropiat.

Asta speră fermierii, care spun că din cauza lipsei de personal au vândut o parte din animale, iar în cazul în care nu primesc ajutoare, vor fi nevoiți să se reorienteze spre alte domenii. Aceștia au primit promisiuni de la oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale că problema va fi soluționată curând, prin aducerea muncitorilor străini, spune unul din fermierii din Iași pentru BZI.ro.

„Noi am discutat mai întâi despre programul cu lâna. Pentru că mulți alți colegi din țară au probleme, nu găsesc angajați, am pus pe masă și problema asta. De la București ni s-a promis că în martie-aprilie cel târziu vom avea angajați străini în ferme. Pentru cei care au oi ar fi nevoie de vreo o mie de persoane. Mai sunt și ceilalți fermieri, cu ferme de vaci sau capre, care au nevoie”, susține Mihai Apreotesei, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din Iași.

Crescătorii de ovine se confruntă de ani buni cu preblema lipsei forței de muncă. Unul dintre ei spune că a fost nevoit să-și înjumătățească efectivul de oi din această cauză, iar dacă problema se va menține, va fi nevoit să le vândă pe toate.

„Am avut 500 de oi, am rămas cu 300. Dacă nu găsesc până la Paște ajutoare, vând tot. Avem nevoie să înceapă munca în ferme, altfel vindem tot și ne găsim altă ocupație”, a spus fermierul.

Acesta are 30 de ani de experiență în oierit și spune că toți ciobanii care au lucrat în ferma lui au plecat în străinătate pentru salarii mai mari.

29

Preturi bune anul are – bursa de cereale AgroGo In ian. 13, 2020 

Dacă este să ne luăm după prețurile bursiere, anul acesta a început cu semne destul de bune. Ba chiar și rapoartele USDA de la început de an sunt favorabile. Bursa de cereale AgroGo vine cu următoarele precizări:

Evoluția prețului grâului, porumbului și a rapiței la bursa europeană MATIF Paris a fost una de creștere în primele zile din acest an.Ba chiar s-au depășit câteva praguri: grâul a trecut de 900 lei/tonă iar rapița a ajuns la 2000 lei/tonă (vorbim de cotații futures la bursa MATIF, nu de prețuri în piața fizică; ele sunt ceva mai mici).

La bursa din Chicago, chiar dacă prețurile nu au fost pe trend crescător în primele zile din an, acum se vede o creștere după apariția celui mai recent raport USDA (de Vineri, 10 Ianuaie 2020), care indică faptul că stocurile globale au scăzut la majoritatea produselor (grâu, porumb și oleaginoase).

Astfel, informațiile momentului par favorabile producătorilor și celor care vând cereale. Să sperăm că lucrurile vor merge în continuare în direcția bună!

Magazinul mobil care aduce satul romanesc mai aproape de oraseni In ian. 13, 2020  

O familie din Cluj strânge produse locale din întregul județ și le livrează orășenilor, prin intermediul primului magazin mobil de acest fel din țară. Antreprenorii au hotărât să înceapă mica afacere după ce au găsit modele similare peste hotare. Peste 100 de tipuri de produse – fructe, legume sau preparate culinare din întregul județ ajung acum mai aproape de orășeni.

30

„Am învățat mai multe despre partea de promovare a produselor locale timp de 13 ani de zile în Germania, unde noi am lucrat. Încercăm să reproducem acele idei aici și să aducem mai aproape de clujeni produse de foarte bună calitate. Produsele pe care încercăm să le promovăm provin de pe o rază de 40, 50 de kilometri din jurul Clujului și acoperă o mare parte din categoriile alimetare, de la brânzeturi la salamuri, legume, fructe, dulcețuri, siropuri, și uleiuri presate la rece”, a declarat pentru EBS Radio explică Sorin Coroi, inițiatorul acestui proiect.

Produsele sunt livrate în fața clădirilor de birouri sau în noile cartiere din oraș. Tot acolo, fiecare cumpărător află povestea din spatele lor.

„Noi încercăm să aducem povestea fiecărui producător și a fiecărui produs aproape de consumatori, să aducem satul la oraș. Mergem în principiu la clădirile mari de birouri și în zonele rezidențiale cu o populație să zicem tânără și orientată spre produse de bună calitate. Ei sunt foarte plăcut surprinși, mulți au ocazia să își facă cumpărăturile cât timp sunt la lucru și astfel scutesc o grămadă de timp”, a mai spus Sorin Coroi.

Potrivit acestuia, magazinul vinde deocamdată în localitățile Cluj-Napoca și Gherla, însă antreprenorii au în plan dezvoltarea acestui proiect.

Agricultura, pentru oamenii „mari” Delia Ciobanu Luni, 13 Ianuarie 2020 15:08

Marii fermieri învață constant, fac loturi demonstrative, folosesc tehnologii și tehnică de ultimă oră și sunt preocupați de viitorul agriculturii.

Soluțiile tehnologice trebuie adaptate condițiilor climatice, dar indiferent de cât de bună este zona pentru o cultură agricolă, agricultorul este cel care decide exact ce soiuri se vor cultiva, pregătirea terenului, tehnologia ce trebuie aplicată, totul până la recoltare. Un specialist cu care e o plăcere să vorbești despre agricultură este Gheorghe Nițu, de la Agro Mihăilești (Giurgiu), pe care l-am vizitat recent.

Toată lumea din acest domeniu îl știe pe cel căruia i se spune „tata Nițu”, pentru că nu ai cum altfel. Îl întâlnești la toate târgurile și evenimentele de

31

specialitate și este unul dintre cei care au devenit o voce pentru agricultorii români, având în spate nu mai puțin de 54 de ani de experiență.Ne-am întâlnit cu Gheorghe Nițu pe platforma experimentală de la Prunaru, județul Giurgiu, unde am observat culturi comparative la grâu, din diferite soiuri, cu genetică românească, dar și străină. „În ’65, când am intrat în agricultura fostă de stat, în ferme, am învățat de la mari dascăli, atât cei din producție, cât și cei de la catedră. Am cultivat soiuri românești, cu genetică românească, soiuri din spațiul sovietic, ucrainene, Bezostaia și alte soiuri, cu calități deosebite. Sigur că, pe parcurs, tehnologiile s-au îmbunătățit, știința a avansat, în fiecare an au apărut soiuri și hibrizi diferiți. Românii n-au rămas deloc în jos, pentru că soiurile românești s-au probat nu numai în țara noastră, ci și în alte spații, iar sămânța aceasta e foarte bine căutată”, ne-a povestit specialistul care a realizat culturi comparative încă de când era brigadier, șef de fermă, pentru a ști ce să aleagă pentru viitoarea campanie agricolă.Soiurile românești nu trădeazăAstfel a învățat că soiurile românești „nu te trădează” vreodată și că nu au fost mai prejos de cele din alte țări ale Uniunii Europene. Mai mult, indiferent de ce producție poate obține, nu se va opri să le cultive. Motivele? Sunt multe. „În primul rând, pentru că au niște calități de panificație excepționale, nu pot fi bătute de cele de afară nicicum. În fiecare an, când stabilesc structura soiurilor, pornesc cu 5-6 românești, după aceea celelalte, cele străine cu genetică aproape de spațiul nostru, ameliorate. Spre exemplu, soiul din spațiul Austriei, din spațiul german, dar căutăm să fie aristate; avem și nearistate, dar cele foarte, foarte timpurii, care de fapt se confundă cu perioada de vegetație a orzului, ca să nu avem acele fluctuații. Trebuie să lucrezi echilibrat, pentru a avea o balanță de venituri așa cum trebuie, nu spectaculoasă într-un an, 8-9 tone”, a precizat „tata Nițu”, care ne-a arătat un spic de grâu dintr-un soi românesc. „Aici avem niște spice sănătoase, o plantă cu un aparat foliar extrem de bogat și, datorită programelor de protecție fitosanitare, nutriție adecvată, sunt 55-60-65 de boabe, sperăm să fie foarte sănătoase, deoarece au procent de 80-90% format. E un soi de proveniență românesc și vom fi, zicem noi, foarte mulțumiți. Încă se acumulează și apreciem că vor avea boabe mari și de calitate, și în fiecare spiculeț trei, poate și patru.”Schimbările climatice impun tehnologii specificeO problemă în zona în care cultivă a fost seceta. În cariera sa, spune că până în prezent a întâlnit doar trei ani de acest tip, când grâul de toamnă a răsărit în primăvară. „Noi am aplicat tehnologia, dar să ai așa ceva acum, cu frunze de la bază până sus la spic, toate fără insecte pe ele, polifage, fără agenți patogeni, e un miracol. Și faptul că acest grâu a înfrățit în primăvară iarăși e

32

o problemă. Hai că cele de afară înfrățeau în primăvară, dar și ale noastre au înfrățit în primăvară și practic... densitățile s-au completat și au ajuns la parametri... Sigur, talia e mai mică, dar aici vorbim de niște spice sănătoase”, a arătat Gheorghe Nițu.Această particularitate a anului a impus tehnologii adecvate. De pildă, programul de nutriție a fost realizat în trei-patru faze. La început, planta era debilă și s-au aplicat șarjele de îngrășământ industrial pe faze, pentru a pătrunde, odată cu dinamica sistemului radicular, în profunzime. Scopul a fost ca, în complexul coloidal, concentrația să fie maximă pentru a avea o plantă bine hrănită.Concomitent cu aceasta, a folosit și niște îngrășăminte foliare, cu mai multe microelemente, tocmai pentru a spori vigoarea și planta să dea un spic sănătos. „Urmărim paralel pe fenofaze aplicarea preventivă, să combatem bolile și totodată insectele, că nu trebuie să dai o dată pentru Eriogaster, până atunci sunt încă 2-3-4 tratamente prin care trebuie să distrugi aceste insecte polifage. Și știm ce se întâmplă și cu bolile foliare. E greu să știi ce se întâmplă în frunze, dar trebuie să aprofundăm această știință. În spatele unui soi de grâu sunt vreo 40.000 de gene, din ce spun cercetătorii; pe astea trebuie să  le așezi, unele pentru rezistență la rugină, unele pentru rezistență la septorioză, altele pentru talia plantei, altele pentru productivitate. Noi trebuie să învățăm că trebuie să alegem acele molecule deștepte, inteligente, pentru că de exemplu septorioza, o boală extrem de importantă și păguboasă pentru grâu, ajunge să provoace pagube până la 50%”, ne-a spus tata Nițu, convins fiind că prevenția salvează culturile.Astfel, controlul lanurilor trebuie să fie zilnic pentru că, uneori, modificările vin de la o oră la alta. Schimbările climatice aduc noi provocări, fermierii stau cu ochii pe telefon urmărind site-urile meteo ca să intervină la timp. „În ore!S-a terminat cu treaba de zile. Că peste două-trei ore începe ploaie, trebuie să alegem acele substanțe care nu se spală și care au efectul respectiv și să nu pierdem”, a precizat specialistul, subliniind că e de preferat ca tot ce alegi să fie prietenos cu mediul.Lucrurile au evoluat și România a ajuns pe primul loc la porumb și la floarea-soarelui, cu o suprafață cultivată mai mare decât media europeană. Progresele sunt evidente.Tehnica agricolă presupune acum o serie de mașini care fac mai multe lucrări la o singură trecere. „Aceste lucruri au făcut o corecție din mers. Se seamănă aproape de perioada optimă, încă nu în miezul ei, iar noi discutăm acum de lucruri de mare finețe în ore: cum seamănă America, Franța, în trei zile de la nord la sud, de la Toulouse la Paris, în ore se seamănă în America și așa mai departe. Aceasta este ținta noastră, nu cu căruța cu calul, că nici cai nu mai sunt acum”.

33

Tehnologizare, investiții, specializareGheorghe Nițu a înființat loturi demonstrative cu mai multe companii, furnizoare de tehnologii, nu doar de simple produse, pentru a putea analiza cine este mai aproape de fermier și de buzunarul lui. Mai mult, astfel vei ști ce produse trebuie să folosești și ce consumi. „Noi trebuie să facem probe și, cu ele, (să vedem, n.r.) ce se întâmplă. Ce e în spațiul alimentar acum, cu roșia aia, cu mărul ăla, încât nu știi ce să mai pui pe masă. De aceea trebuie să ne apropiem de spațiul nostru: ce pui tu în curtea ta. O să ziceți: n-au toți grădini. Dar unii au și nu pun! Ăia de la bloc trebuie să se ducă la ăla care are și să ia, dar nu de acolo unde sunt frumoase, vopsite, ba unele sunt înroșite cu niște produse. Mă opresc aici, că n-am făcut analizele respective. Dar sunt oameni care trebuie să analizeze acest lucru, că altfel analizează corpul lui și e prea târziu”, susține fermierul, convins că în cele din urmă calitatea va învinge. „Eu le spun românilor să consume de la noi din țară, nu numai că sunt patriot, dar noi avem cea mai mică cantitate de îngrășăminte și de pesticide folosite. Una, că suntem deștepți, a doua, că suntem prea săraci să dăm bani pe cantități mari. Cât folosește Olanda? De 30-40 de ori mai mult decât noi. La medie, poate vom avea vreo 70 kg substanță activă pe total, dar alții au depășit de mult 500-600 kg de substanțe active. De aceea au fost ei nevoiți să ia pentru înverzirea agriculturii o nouă înverzire, pentru că li se poluaseră râurile care le parcurg statele. Încă noi mai avem posibilitatea, datorită acestor cantități reduse, să mâncăm sănătos”.Agro Mihăilești este moștenitoarea Agrozootehnica Mihăilești, fostă IAS până în ’89, care a avut, dincolo de suprafața de cultură mare, și zootehnie. Gheorghe Nițu a decis că vrea modernizarea zootehniei, iar în ’91 a realizat ferma de la Naipu. „Pe parcursul a 12 ani, am avut un partener olandez, iar la un moment dat după privatizare, am putut să-mi dau pachetul de acțiuni al meu, de 45%. A adus doi tineri din Olanda și lucrurile merg foarte bine, că la ei nu mai au spațiu să crească vaca. La ei, ferma e de 50 de vaci maximum, iar la noi ajungi la 5.000-6.000-10.000”, ne-a amintit fermierul, întrebându-se care reprezintă viitorul, ferma de familie sau ferma mare?Balanța sa înclină spre fermele mari, deoarece aduc venituri crescute și în ele se poate aplica tehnologia, se poate achiziționa aparatură de top etc. La fel se întâmplă și în cultura mare, fermele de proporții își permit investiții în utilaje de top cu care să facă față schimbărilor climatice. „Cum se poate dota un fermier, hai să zic de 30 de hectare, nu vorbesc de ăla cu două hectare, cu tehnologie de vârf? Nu poate! Ei nu pot să strângă seringa în mână! La fel și cu asta. Substanța o ia și, Doamne Ferește, s-ar putea s-o ia pe post de sulfamidă sau așa mai departe. E treabă de știință și fără specialist în fermă nu se poate”, susține tata Nițu.Specialiștii trebuie formați deoarece ei ne decid viitorul

34

Gheorghe Nițu este unul dintre puținii specialiști preocupați să transmită generațiilor următoare experiența sa. Din acest motiv, la Agro Mihăilești poți întâlni tineri fermieri care lucrează suprafețe de diferite dimensiuni, nu neapărat mari, și care își doresc să învețe tehnologie. „Ei reprezintă viitorul nostru, noi trebuie să le predăm ștafeta. Agricultura de mâine, pe mâna cui o dăm? Pe mâna celor pasionați, a celor care au o dorință nu de a face o școală ca să meargă în altă parte să adune căpșuni, ci ca să muncească aici, în țară, în propria fermă”, ne-a spus fermierul, care îi îndeamnă pe tineri ca, din fragedă copilărie, să meargă în câmpuri, să vadă ce fac adevărații fermieri, cum a făcut și el la vremea sa.Digitalizarea este de bun augur, dar fără specialist care să știe ce butoane trebuie apăsate ar putea să devină potrivnică.Susținerea tinerilor și reformă agrarăNevoia de o infuzie de profesioniști adevărați în domeniu rămâne o constantă în agricultură. De altfel, problema forței de muncă încă dă bătăi de cap fermierilor.O idee ar fi asigurarea lor de terenuri pe care viitorii agricultori să își desfășoare activitatea. „Aș mai îndemna pe cei de la Agenția Domeniilor Statului, unde au mari suprafețe date la câte unul, așa a fost situația la un moment dat, să se adapteze. Unde să se ducă inginerii? Pământul e într-o stagnare cu vinderea. ADS ar putea împărți terenurile pe care le are tinerilor. De ce să am o fermă de 10.000 de hectare sau de 20.000, sau de 50.000 și să n-am vreo 1.000 de fermieri care au terminat facultate, vârfuri de-adevărat, și să se bată cu cei mai înalți tehnologi din lume? Să trecem la treabă!”, a exclamat tata Nițu. Astfel, povestea agriculturii românești va fi dusă mai departe.Implicarea tinerilor în acest sector trebuie făcută coerent și concret. Un bun exemplu pentru crearea de viitori specialiști îl reprezintă școlile în sistem dual, susținute de diferite organizații, așa cum sunt cele din Timiș și București. În lipsa școlilor profesionale, acestea realizează acea categorie de „meseriași” indispensabili în agricultură. Absolvenții chiar știu meserie, în sensul că numărul de ore pe care l-au practicat în fermă sau la reparatul unui utilaj agricol, în ultimul an, reprezintă undeva la 70% din programa școlară. Printre cei care rămân în zona agricolă, sunt și copiii de fermieri. „Îi vor întrece pe părinți și acesta e un motor. Iar statul trebuie să intervină unde nu pot ei. Hai să punem concret pe masă o reformă. Pe timpul lui Cuza, s-a dat celor care și-au vărsat sângele câte trei-patru hectare. Or, cum am mai zis, noi avem la Agenția Domeniilor Statului niște terenuri, suprafețe mari de pământ. Trebuie să venim să facem cu adevărat o reformă, care e în mâinile statului! Nu se duce să dezmoștenească pe nimeni, nu încalcă nicio normă

35

constituțională. Este o treabă de viitor”, a afirmat specialistul, pentru care învățatul nu se va opri niciodată.Cea mai mare satisfacție pentru un fermier rămâne lanul verde, cu clorofilă, aducător de recoltă sănătoasă și bogată, de „pâinea noastră cea de toate zilele”.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-31 iulie 2019

Hobby sau business? Idei de promovare pentru produse din miere ecologică January 13, 2020   

Ai cumpărat stupi și vrei să produci miere ecologică, dar nu știi cum să transformi acest hobby într-un business real?

În jurul tău sunt multiple oportunități prin care poți monetiza produsele pe care le obții din mierea ecologică. În primul rând, asigură-te că ai suficientă miere produsă pentru a păstra recipientele în stoc și pentru a le oferi la vânzare. Dacă simți că nu ești încă stăpân pe toate informațiile legate de producerea acestui tip de miere, specialiștii Cursuri Creative te invită la un curs detaliat de Apicultură Ecologică, care să te ajute să devii un adevărat profesionist.Dacă vrei însă îți transformi pasiunea pentru apicultură într-o afacere profitabilă, urmează recomandările de mai jos ale celor care au trecut prin procesul de promovare a business-ului.

 1. Creează un ambalaj atrăgător

Deoarece borcanele de miere care stau unul lângă celălalt pe raft pot arata adesea la fel, va merita efortul de a realiza un ambalaj care să le

36

deosebească. Poți găsi numeroase surse de inspirație online, sau te poți inspira de pe Pinterest, de unde poți alege din mii de idei pentru confecționarea etichetelor, decorarea recipientelor și realizarea siglelor.

Exprimă-ți propria personalitate și stilul pentru a-ți prezenta produsele din miere ecologică. Investește în recipiente de sticlă cu forme unice, transparente, pentru a evidenția aspectul natural al mierii tale. Nu uita că și o sticlă cu o formă creativă poate diferenția între produsul tău altele similare.

2. Bazează-te pe recomandările apropiaților și cunoscuțilorDacă ai oferit borcane de miere drept cadouri prietenilor și celor dragi la diverse sărbători este timpul să vorbești cu ei. Anunță-i că intenționezi să vinzi mierea și roagă-i să te ajute prin recomandări. Ei le pot povesti despre produsele tale prietenilor, care le pot spune, la rândul lor, cunoștințelor.

3. Participă la festivaluri și târguri dedicate produselor ecologicePoți începe prin a contacta organizatorii piețelor, târgurilor și festivalurile locale destinate producătorilor de produse eco. Aceste tipuri de evenimente se desfășoară pe tot parcursul anului.

Setează-ți standul, completează-l cu produsele tale ecologice și vorbește cu cât mai multe persoane despre acestea.

Creează mostre gratuite, personalizate din miere și produse conexe pentru a-i ajuta pe oameni să își amintească de mierea ta. La fiecare mostră adaugă și cartea ta de vizită, pentru ca aceștia să te poată contacta mai ușor.

4. Promovează-ți afacerea online

Există o serie de locuri în care îți poți promova mierea ecologică. Platformele de social media sunt doar câteva canale cu costuri reduse prin care poți ajunge la persoane noi, interesate de astfel de produse. Postează constant conținut pentru a menține interesul utilizatorilor, dar și pentru a construi o comunitate loială.

5. Donează o parte din miere

37

Există numeroase oportunități în propria comunitate în zona strângerii de fonduri care te pot ajuta să-ți promovezi produsul. Organizațiile non-profit sunt permanent în căutare de bunuri pe care să le vând la târgurile caritabile sau pe care să le scoată la licitație în vederea strângerii de fonduri pentru cauza lor.

Oferă acestor organizații, în mod gratuit, miere din producția ta sau produse realizate pe baza acesteia. Asigură-te că oferi și cărți de vizită, astfel încât cei care primesc produsele să știe proveniența acestora și să te contacteze dacă vor mai mult.

6. Evidențiază beneficiile și versatilitatea mieriiMierea ecologică este un remediu natural pentru o mulțime de boli. Mierea este consumată ca aliment, dar este folosită și pentru numeroase rețete destinate îngrijirii sănătății și măști cosmetice. Alege câteva rețete ușoare în care aceasta este ingredientul principal (măști faciale, balsamuri de păr) și creează mostre pentru prieteni. Aceste mostre, dar și copia fiecărei rețete sunt metode foarte bune de promovare a versatilității utilizării mierii.

Asigură-te că în partea de promovare menționezi că pe lângă faptul că este produsă local, nu conține conservanți sau aditivi că este și minunată pentru sănătate.

7. Lărgește-ți orizonturile

Pe lângă miere, albinele fac și ceară, care poate fi un produs profitabil. Există o serie de produse populare făcute din ceară de albine care pot fi vândute împreună cu borcanele de miere. Loțiuni, balsam de buze și lumânări, toate acestea pot deveni produse importante în stocul tău. Află cum să le realizezi și începe să construiești un brand solid.

8. Învață-i și pe alții ceea ce știiSunt mulți oameni interesați de procesul de producere și îmbuteliere a mierii. Dezvoltă proiecte cu diverse școli și invită elevi sau studenți pentru a-i învăța secretele artei de a fi apicultor, despre recoltarea mierii, dar și despre îmbuteliere.

38

Oferă copiilor oportunitatea de a afla mai multe despre biologie și știință. Poți să predai clase speciale legate de realizarea de produse artizanale din ceară pentru cei care vor să câștige în plus.

9. Inițiază organizarea unui festival al mieriiDacă ai deja o afacere înfloritoare cu miere și ești cunoscut în comunitatea ta, ia în considerare organizarea unui festival anual. Un festival al mierii poate fi o modalitate excelentă de a întâlni oameni noi, de a începe să colaborezi cu alți producători locali și de a-ți crea un nume ca expert în apicultură.Există multe idei creative pe care le poți încorpora în afacerea ta cu miere ecologică, important este să rămâi deschis și curios în a învăța lucruri noi despre acest domeniu. Poți începe cu înscrierea la cursul de Apicultură Ecologică unde, pe lângă modalități de promovare a produselor tale, vei învăța de la specialiști despre combaterea bolilor specifice stupului prin metode ecologice, despre regulamentele și procedurile impuse în procesul de conversie.

Analiza: romanii platesc dublu fata de cehi pentru carnea de porc Ianuarie 11, 2020Potrivit unei analize Bloomberg, romanii platesc 8,20 dolari pentru 500 de grame de bacon, aproape dublu fata de cehi, care platesc 4,70 dolari. In urma documentului, reiese ca un consumator roman plateste mai mult chiar si decat unul londonez (5,70 dolari), relateaza Mediafax.

Totusi, cea mai mare suma din lume pentru 500 de grame de jambon este platita de japonezi (17,21 dolari), urmati de locuitorii din Hong Kong (12,75 dolari) si cei din Beijing (10,79). Cresterea preturilor este pusa de specialisti pe seama pestei porcine africane, care face ravagii in China, fiind responsabila de moartea a milioane de porci.

Scumpiri majore la carnea de porc in toata Europa

Situatia nu arata mai bine nici in Europa, iar potrivit unui raport al Comisiei pentru Alimentatie si Agricultura, carcasele de suine s-au scumpit cu 31%, iar porcii vii cu 56%, preturile fiind la cel mai inalt din nivel din ultimii 15 ani.

39

Scumpiri ale carnii de porc, preconizate si pentru Romania

Mary Pana, presedinta ACEBOP, anticipeaza o scumpire a carnii romanesti de porc si spune ca un kilogram va ajunge sa se vanda cu pana la 8 lei/kg, dublu fata de pretul cerut de exportatorii de carne germani, spanioli sau danezi.

Pretul cu care fermierii comercializeaza carnea s-a marit considerabil din februarie pana acum, ajungand de la 3 lei/kg la 7,3 lei/kg in octombrie.

Și seceta, și apa în exces dăunează  Delia Ciobanu Miercuri, 08 Ianuarie 2020

Schimbările climatice ne fac rezervați când vorbim de producțiile pe care le putem obține și, până când nu îți vezi producţia în hambar, nu poți ști sigur dacă anul a fost mai bun decât cel precedent.

Mulți fermieri din județul Timiș au pierdut mare parte din rapiță, au avut probleme cu seceta, apoi cu băltirile și nu au sisteme de irigații. Alexander Degianski administrează 10.000 de hectare de teren şi pădure în judeţele Arad şi Timiş și este unul dintre cei puțini care au salvat rapița pe 90% din suprafața cu această cultură. Fermierul are proiect de irigaţii pe 86 de hectare.

Dr. ing. Alexander Degianski este unul dintre prietenii noștri vechi, cu care am mai discutat în trecut despre agricultura judeţului Timiş și nu numai. Despre acest an, ne-a spus că a fost extrem de capricios, chiar mai dificil decât ultimii 15 ani de când „zi de zi, sezon de sezon, sunt în câmp şi mă crucesc”.Anul agricol începe în momentul în care se încheie recolta. „Am pregătit pentru rapiţă, ne-am apucat de semănat. Am fost inspirat că, în data de 18-19 august, anul trecut – toți ziceau că-s nebun –, am însămânţat 1.100 de hectare şi am rămas cu 900 de hectare. Ne uitam la cer ca proştii la făină şi ne rugam să plouă. N-a plouat până când a venit prima zăpadă, în luna decembrie. Sub zăpadă mi-au răsărit grâul şi orzul, rapiţa era o cultură bine

40

încheiată. După care, primăvara, la fel, ne uitam la cer şi aşteptam să plouă”, își amintește Alexander Degianski debutul anului agricol 2018-2019.Atenție la soiurile folosite, căci ele te pot salvaMedia precipitațiilor a fost, în luna ianuarie, undeva la 15 litri, în februarie - 6 litri, în martie - 12 litri, iar în aprilie, până în data de 19, nu a mai căzut nici măcar o picătură. Apoi, din 19 aprilie şi până în 19 iunie, au fost 320 de litri. „Este un efect pe care l-am anticipat, și nu doar eu, ci majoritatea fermierilor, că odată ce se deschide robinetul, nu se va mai închide”, ne-a spus tânărul inginer. La data de 28 iunie a.c., a început să recolteze orzul, dar „l-a abandonat” pentru că parcelele erau ca o mlaştină și a intrat la recoltat rapiţă.Producţiile nu au fost atât de bune pe cât se aștepta, o cauză fiind seceta acută din toamnă și din primăvară. „Se putea mai bine, dar cu siguranţă se putea şi mult mai rău. Sunt printre puținii fermieri din județul Timiș care au rapiță, 90% din ce am semănat. Am ținut cu dinții de ea, mai ales că este şi un preţ decent anul acesta. Le-am şi zis băieţilor: nu faceţi risipă, lăsaţi sitele mai deschise, mai bine ne taie la corpuri străine decât să împrăştiem noi pe câmp. Grâul a recuperat destul de bine, densitatea nu este una grozavă, dar bobul este mare, umplut bine. A fost o primăvară bună, dar, din păcate, fuzarioza şi-a făcut un pic de cap”, a arătat Alexander Degianski, adăugând că pierderile au fost până la 15%.Legat de fuzarioză, specialistul ne-a spus că fermierii nu trebuie să se învinovăţească, deoarece este extrem de greu de combătut, iar singura șansă este alegerea soiurilor. „Cel mai sensibil soi la fuzarioză, la care se aplică tratamentele ca-n farmacie, şi preventiv, şi curativ, şi oricum vreţi dumneavoastră, va fi mult mai afectat decât un soi tolerant netratat, nebăgat în seamă din punctul de vedere al fuzariozei. Iar nebulozitatea, umiditatea atmosferică şi temperaturile reduse, pe lângă faptul că favorizează umplerea bobului, favorizează și infecția cu fuzarium”, explică Alexander Degianski.Irigațiile sunt necesare, dar ploaia nu poate fi înlocuităDacă vorbim de precipitații, în județul Timiş, trebuie să vorbim de băltiri, dar și de irigații. Pentru că, uneori, ploile lipsesc cu desăvârșire, alteori apa stă. „Judeţul Timiş are peste 7.000 de kilometri de canale de desecare – ştiu această cifră sigur, pentru că sunt foarte implicat în tot ce înseamnă partea de colaborare cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), pentru că zona noastră este una pretabilă inundaţiilor. Am avut parte de vizita directorului general ANIF la mine în fermă, l-am invitat alături de ministrul Daea, care n-a putut să vină, dar care, până la urmă, a rezolvat problema delegând omul care trebuia să şi vină. Spre bucuria mea, s-a dat drumul la nişte decolmatări de canale în zona fermei mele şi a fermelor adiacente şi la refacerea a două staţii de pompare care creau mari probleme pentru fermierii

41

din zonă. Chiar în momentul acesta, societăţile contractate de ANIF îşi fac treaba”, povestește fermierul, subliniind că ANIF, din a treia instituţie ca dimensiune a forţei de muncă din România, după CFR şi Poşta Română, a ajuns să aibă în 2011 puțin peste o mie de angajați. În zona fermei pe care o exploatează Alexander Degianski erau 200 de angajaţi în 1989, iar acum ANIF n-are o sută de angajați în tot județul Timiș. „Nu e posibil așa ceva! Partea de desecări este una vitală, dar de multe ori stăm şi ne uităm ca lupii la lună pentru ploaie. Este o investiţie majoră să-ţi creezi un sistem de irigaţii plecând de la zero, mai ales neavând posibilitatea de a accesa proiectele pe refacerea vechilor sisteme, că în judeţul Timiş prea puţine sisteme vechi sunt, dar niciunul prin reabilitarea naţională”, a detaliat agricultorul, legat de infrastructura principală.Astfel, și-a luat soarta în mâini şi a ales să facă chiar un proiect de irigaţii pe 86 de hectare. Proiectul tehnic este finalizat, trebuie emisă autorizația de construire pentru ca toamna aceasta, cel târziu la anul, să demareze săpăturile pentru bazinul de captare şi pentru infrastructura pentru cele trei parcele de irigat.Cu toate acestea, spune că nimic nu poate înlocui precipitațiile. „Un lucru foarte interesant pe care l-am observat, pentru că soţia mea are o cultură de lavandă pe aproape două hectare, apa din irigaţii, că acea cultură este irigată, nu o va substitui niciodată pe cea naturală, provenită din precipitaţii. A irigat soția trei săptămâni la rând și nu murea, atât, dar nu mergea mai departe cu dezvoltarea. Iar după prima ploaie de 10 litri, a explodat lavanda. Nu sunt un tip foarte bisericos, religios, dar cred în energii pozitive, cred în transmiterea de la pământ către fermier şi de la fermier către pământ de stări pozitive, pentru că răul numai rău va aduce”, ne-a mărturisit în încheiere dr. ing. Alexander Degianski.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15 - 31 octombrie 2019

Crescătorii de păsări din România cer interzicerea importurilor de carne de pasăre din Polonia, pe fondul gripei aviare care evolueză în această țară SIMONA DAN 13 IANUARIE 2020

Uniunea Națională a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR) cere autorităților române să interzică importurile de carne de pasăre și de ouă din Polonia, din cauza gripei aviare cu care această țară se confruntă, a declarat, pentru Fermier în România, Ilie Van, președintele UNCPR.

42

„Noi considerăm că ar trebui urgent interzise importurile din Polonia. Avem și noi capacitatea de a produce carne de pasăre, nu trebuie să importăm din Polonia. Această țară are în fiecare an probleme și ar trebui să respecte condițiile tehnice, dacă vrea să activeze în piața comună. Anul trecut a umplut toată Europa de Salmoneloză, acum are probleme cu gripa aviară”, declară Ilie Van.

În urma întâlnirilor de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, crescătorii de păsări nu au reușit să convingă autoritățile că interzicerea importurilor se impune. „Se prevalează de faptul că trebuie mai întâi să emită Comisia Europeană o decizie în acest sens. Probabil că așteaptă să vină gripa aviară peste noi, ca să interzică importurile”, afirmă președintele UNCPR.

El subliniază și faptul că ar trebui luate măsuri la intrarea în țară a TIR-urilor care aduc marfă din Polonia, dar având în vedere faptul că este vorba de un virus, acesta poate foarte ușor să se răspândească.

La sfârșitul acestei săptămâni, joi și vineri, 16 și 17 ianuarie a.c., la Bruxelles va avea loc o sesiune specială dedicată focarelor epidemice de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din Polonia, la care vor participa și experți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România.

În Polonia, conform informațiilor de până în prezent, evoluează un număr de nouă focare de gripă aviară cu subtipul H5N8, înalt patogenă, în regiunile Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski. Primele focare au fost detectate la sfârșitul anului trecut, în trei ferme comerciale de curcani, în 30 și 31 decembrie, iar la începutul anului curent boala a afectat și fermele de găini ouătoare, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).

În Slovacia, de asemenea, în data de 9 ianuarie a.c., a fost depistat un focar de gripă aviară înalt patogenă cu subtipul H5N8. Au fost sacrificate 22 de păsări. La începutul lunii decembrie anul trecut, a mai fost raportat un caz de virus gripal aviar slab patogen în Marea Britanie, rezolvat, și altul în Franța.

Luni, 13 ianuarie, a fost publicat un raport transmis OIE de către Ungaria, care anunță detectarea unui focar de gripă aviară înalt patogenă de tip H5N8 la o fermă de păsări din regiunea Komarom-Esztergom. Posibila sursă de infecție este contactul indirect cu păsările sălbatice. Sunt suspecte că au contractat virusul 53.500 de păsări. Sunt așteptate alte rapoarte.

43

INDUSTRIE ALIMENTARA

„În căutarea brandului de ţară“. România este unul dintre cei mai mari producători de vin din UE şi totuşi consumatorii europeni nu au auzit de vinurile româneşti. „O recunoaştere internaţională va fi posibilă doar dacă primul pas va fi făcut din interior.“13.01.2020, 11:00 Cristina Rosca

România a realizat în 2019 aproape 5 milioane de hectolitri de vin, valoare ce o poziţionează pe locul şase la nivel de UE în clasamentul celor mai mari producători ai licorii lui Bacchus. Totuşi, piaţa locală este necunoscută dincolo de graniţe, peste hotare ajungând doar 5% din producţia de vin. În acest context se pune întrebarea: cum poate deveni vinul un brand de ţară?

Ziarul Financiar a început o serie de articole prin care vrea să identifice industriile cu potenţial pentru a deveni brand de ţară. Printre cele studiate anterior se numără apele minerale şi meşteşugurile încă păstrate în zona rurală. Acum a venit rândul vinului.

„Când cineva consumă un produs nu consumă doar brandul, ci şi originea lui. Selecţionarea unui brand este legată de originea lui, de aici vine problema brandului românesc“, spunea anterior Jean Valvis, proprietarul Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti. Antreprenorul este creatorul mai

44

multor branduri locale: LaDorna (marcă de lactate ajunsă în portofoliul gigantului francez Lactalis), Dorna (brand de apă preluat de Coca-Cola), Aqua Carpatica (apă) şi Domeniile Sâmbureşti (vin). Acestea două din urmă sunt astăzi brandurile pe care grupul Valvis Holding încă le dezvoltă.

Valvis mai spunea că Franţa cheltuie anual un milion de euro pentru promovarea vinurilor sale doar pentru piaţa din China, iar aceasta poate fi o lecţie pentru România.

„Nu vom ajunge să ieşim din curtea nostră, să mergem în faţa altor branduri, dacă nu credem în primul rând în brandul nostru de ţară.“

România este un mare producător de vinuri, depăşind ţări precum Ungaria, Austria sau Grecia. Şi totuşi, aceste ţări au un renume la nivel mondial, pe când în cazul României mulţi consumatori nu ştiu că produce vin. Situaţia este explicată de mulţi prin faptul că înainte de ’89 s-a mizat pe volume mari şi mai puţin pe calitate, motiv pentru care mult timp piaţa locală a fost văzută ca un producător de vinuri ieftine, proaste calitativ. În ultimii ani însă, pe piaţă au apărut multe iniţiative care încearcă să schimbe această percepţie, fiind vorba în special de crame butic.

„Din 2004, când am intrat în acest domeniu şi până acum vedem multe schimbări pozitive în piaţă. Sunt mai mulţi producători mici, care doresc să facă vinuri de calitate, mai mulţi consumatori tineri care doresc să cunoască mai mult domeniul“, spun Raluca şi Oliver Bauer, fondatorii cramei cu acelaşi nume, Bauer. Ei adaugă că tot în ultimii ani au apărut wine-barurile şi saloanele de vinuri, care aduc mai aproape consumatorii de producători.

Oraşele mari sunt pline de evenimente ce au în centru degustările de vin. „Mai avem însă foarte mult de lucrat în HoReCa, unde lipsa personalului calificat (să nu mai vorbim de cel specializat) duce la vânzări «haotice» de vin, bazate doar pe promoţii sau beneficii pentru ospătari.“ Restaurantele care au un concept în crearea meniului de mâncare şi de vinuri pot fi (acum)

45

numărate pe degete, spun ei. „Dar faptul că ele există este speranţa noastră că se poate şi că vom reuşi.“

Un nume mondial se face în timp, împreună cu mai multe segmente ale industriei ţării, cum ar fi turismul în cazul acesta, spune Alina Iancu, fondatorul platformelor de specialitate CrameRomania.ro şi revino.ro. Ea organizează şi salonul de vinuri şi turism viticol ReVino Bucharest Wine Fair.

„Nu aş vedea o comparaţie cu Italia sau Franţa, ne lipsesc acele crame cu tradiţie de generaţii, ci mai degrabă cu ţări din lumea nouă, respectiv Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă. Am putea să ne comparăm şi cu vecinii noştri din Republica Moldova sau Ungaria.“ Republica Moldova este de altfel un exemplu bun dat fiind că deşi produce mult mai puţin vin, ţara vecină de peste Prut a reuşit în ultimii ani să îşi creioneze un nume în domeniu chiar la nivel european. Cramele s-au unit, iar cu ajutorul statului au investit în promovarea ţării ca destinaţie viticolă.

Unitatea cramelor la nivel de regiune viticolă sau de ţară sunt soluţii, urmate apoi de strategii de marketing, dar şi de susţinerea statului român, mai spune Alina Iancu. 

O primă astfel de măsură a fost deja luată de producătorii din zona viticolă Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute din ţară. Zece crame din Dealu Mare s-au asociat pentru a crea un brand comun prin care să promoveze zona viticolă, primul pas fiind crearea unui sistem privat de garantare a calităţii vinului. Practic, cei zece producători vor produce vin din soiul Fetească Neagră sau amestec de Fetească Neagră (minim 25%) cu Merlot şi/sau Cabernet Sauvignon  după standarde impuse de asociaţie şi vor îmbutelia vinul sub un brand pe care antreprenorii îl vor crea ulterior. Cele zece crame - Apogeum, Aurelia Vişinescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani România şi Viile Metamorfosis - s-au unit sub umbrela Asociaţiei Producătorilor de Vin din Dealu Mare.

„Cred că în următorii zece ani Dealu Mare va ajunge printre cele mai vestite zone viticole ale Europei. Aceştia sunt primii paşi, va fi un drum lung, dar cu siguranţă vom reuşi. De exemplu, în Barolo sau Chianti, zone viticole

46

vestite din Europa, producătorii s-au asociat şi au impus nişte reguli care încet, încet au dat roade“, spunea recent Virgil Mândru, proprietarul cramei Tohani şi unul dintre fondatorii cramei Apogeum.

Victor Ciupercă, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin, spunea recent că înregistraţi, România are cam 300 de producători de vin, dintre care îmbuteliază circa 200. Numărul lor creşte constant şi fiecare în parte joacă sau poate juca un rol pentru a pune România pe harta mondială a vinului.

„Au apărut crame noi, se produce mai mult vin de calitate. Sunt din ce în ce mai multe evenimente de promovare la nivel naţional, de la mici degustări în restaurante şi magazine specializate, până la saloane de vinuri în marile oraşe ale ţării. Cramele încep să primeăscă turişti“, spune Alina Iancu. Astfel se lărgeşte aria de educare a consumatorului şi de îndrumare către vinurile bune. Toate astea se întâmplă la nivel urban şi astfel informaţia ajunge şi la consumatorul tânăr, care abia acum intră în contact cu vinul, şi care are posibilitatea să crească această industrie.

„Nu trebuie să urmăm un model, mai ales un model creat de producătorii mari (din lume - n.red.), care acum au probleme în vânzarea vinurilor. Am paria mai mult pe un model nou, „fresh“, o abordare neconvenţională şi nu atât de rigidă ca în trecut“, spun Raluca şi Oliver Bauer. Segmentul tinerilor de 20-35 de ani este pentru ei o prioritate dat fiind că vinul trebuie să fie înţeles ca un stil de viaţă, nu doar o băutură oarecare.

„O recunoaştere internaţională va fi posibilă doar dacă primul pas va fi făcut din interior – vinul şi soiurile românesti să fie cunoscute şi mult mai apreciate pe piaţa din România.“ Astfel, clienţii trebuie să fie mai critici şi în acelaşi timp mai curioşi – să viziteze cramele, să cunoască soiurile locale, reprezentative, să găsească producători care păstrează an de an calitatea şi caracterul fiecărui soi.

„Pasul următor va fi însă unul sutinut şi unitar din partea producătorilor din România. Vorbim de o strategie comună, creativă şi diferită. Avem soiuri deosebite (Crâmpoşie, Fetească Regală, Negru de Drăgăşani, Novac, Fetească Neagră) cu care putem să creionăm o identitate naţională. Imaginea „vin mult, ieftin şi dulce“ trebuie disociată de imaginea României“, conchide familia Bauer.

Crescătorii de vaci din TimLactAgro cuceresc piața lactatelor   Luni, 13 Ianuarie 2020 Mihai Nistor

Căutările și zbaterile crescătorilor de vaci cu lapte din cea mai veche cooperativă timișeană, TimLactAgro, par să fi ajuns la rezultatul dorit,

47

un brand propriu și o piață stabilă. Procesarea, copilul născut prin cezariană, pare să fie veriga magică din lanțul profitului.

Membrii cooperative agricole TimLactAgro, înființată în județul Timiș în anul 2009, produc zilnic între 40.000 și 50.000 de litri de lapte, iar la fabrica proprie de la Bucovăț se procesează aproximativ 7.000 de litri. Președintele cooperativei, Adriana Szekely, spune că lucrurile au început să se așeze după ce fabrica a început să producă. „Lucrurile încep să se lege acum. Adevărul este că e foarte greu să intri pe o piață a produselor alimentare, alături de branduri renumite. Este o piață extrem de concurențială și este foarte greu să faci clientul să guste din produsul tău. Nu ne este frică cu ceea ce producem, pentru că până la urmă calitatea și diversitatea vând. Este însă foarte greu să intri în supermarketuri ca producător local mic. Din cauza faptului că nu avem posibilitatea să procesăm o cantitate mare de lapte, din start suntem excluși de anumite supermarketuri, care preferă să lucreze cu procesatorii mari, dar de curând am reușit să intrăm cu stand la Auchan Timișoara Nord. Cea mai mare parte din produse o vindem însă prin magazinele de cartier din Timișoara și Arad. Am avut și magazin propriu în Timișoara, dar din cauza amplasamentului și a costurilor destul de mari, am fost nevoiți să-l închidem. Fără țigări, sucuri și alcool la vânzare, nu am avut nicio șansă”, povestește Adriana Szekely.Cooperativa salvează fermierii de la falimentToader Mocan crește vaci cu lapte de mai bine de 30 de ani, iar apartenența la cooperativa agricolă TimLactAgro l-a ajutat nu doar să rămână pe piață, ci și să se extindă. „Numai asociați mai putem răzbate în ziua de astăzi, altfel este foarte greu să vindem producția. Este ușor să produci, dar nu te descurci la valorificat. Or, prin cooperativă, unindu-ne mai mulți, am reușit să obținem un preț mai bun și tot prin cooperativă cumpărăm input-urile. În 2010, când a fost criza laptelui, faptul că eram o cooperativă, că noi, crescătorii, eram membri ai unei cooperative agricole, ne-a ajutat să nu falimentăm. Nu mai vorbesc despre facilitățile fiscale și de faptul că avem o sursă importantă de informație prin cooperativă. Când am intrat în cooperativă aveam 50 de vaci, acum am o fermă de 150 de capete. Am

48

investit enorm în adăposturile pentru animale, mi-am făcut sală de muls și am cumpărat utilaje agricole performante. Astăzi toată munca se bazează pe mecanizare, pentru că nu găsești oameni. Dar cea mai importantă realizare este unitatea de procesare a Cooperativei TimLactAgro, care ne asigură o saltea de protecție în momentele mai delicate de pe piața laptelui”, a punctat crescătorul Toader Mocan.Pentru diversificarea ofertei la raft, o asociere de cooperativeChiar dacă lucrurile par să se fi urnit, mai e mult până departe. Eșecul cu magazinul propriu a fost o lecție destul de amară, cum amară a fost și comparația cu organizațiile similare din Franța. „Suntem mult în spatele celor din Europa. Am fost într-o excursie în Franța și am avut un gust amar, văzând în ce fel funcționează cooperativele acolo. Toată producția finită, de lactate, o vând prin magazinele proprii, or, la noi este un vis încă prea îndepărtat. Ca să facem lucrurile să funcționeze, ar trebui să fim o asociere de cooperative, în așa fel încât să diversificăm la maximum oferta de la raft. Doar așa ne-am putea gândi la o rețea de magazine în care să găsim și legume, și fructe, și sucuri, și mezeluri, și lactate, și pâine. Din păcate, sunt prea puține semnalele de cooperare pe partea de legume, iar pe carne, chiar deloc”, este de părere președintele TimLactAgro, Adriana Szekely.Dacă fabrica de lactate de la Bucovăț înseamnă o garanție pentru fermierii din cooperativă, în același timp înseamnă griji pentru conducerea cooperativei agricole, care trebuie să o facă și rentabilă, iar rentabilitatea înseamnă vânzări. Vânzările sunt date de diversitate și calitate, condiții pe care membrii cooperativei le îndeplinesc. „Lanțul se blochează în momentul în care nu ai suficientă desfacere, însă ca fermieri avem contracte și cu alți procesatori mai mari, unde dăm surplusul de producție, dar idealul nostru este să putem procesa întreaga producție de lapte prin unitatea noastră de procesare. În ceea ce privește diversitatea, încercăm să ținem pasul. Am început cu o gamă foarte redusă, după care ne-am dat seama că e nevoie de mult mai mult, așa că am dezvoltat gama și, la momentul de față, producem cașcavaluri cu mai multe mirodenii, telemea clasică, caș, brânză dulce, smântână, lapte bătut, iaurt și chefir. În afară de iaurturi cu fructe, producem cam de toate la momentul acesta”, a precizat Adriana Szekely.Porțile cooperativei sunt în continuare deschise și pentru alți crescători de vaci din zona de vest a țării și, pe măsură ce aceștia înțeleg importanța cooperativei ca formă de asociere, există șanse reale ca TimLactAgro să crească. Obiectivul este scurtarea drumului de la fermă la cumpărător, dar și o ofertă variată de produse de calitate, făcute 100% din lapte.Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 decembrie 2019

49

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Propunere inedită pentru relansarea economiei: vouchere acordate populației, pentru a lua masa la restaurant InCont.ro, 13 ianuarie 2020

Un profesor de economie de la Universitatea Harvard a făcut o sugestie interesantă cu privire la modul în care guvernele ar putea contracara următoarea recesiune: acordarea de vouchere care să poată fi utilizate pentru a lua masa la restaurant până la o anumită dată.

Având în vedere că oficialii de la Rezerva Federală au la dispoziţie un spaţiu limitat de manevră pentru a reduce dobânda de referinţă, deoarece aceasta este deja la un nivel foarte redus, o serie de economişti precum Gabriel Chodorow-Reich caută alte modalităţi prin care guvernul ar putea stimula cererea în eventualitatea unei recesiuni.

Printre posibilităţi se numără scutiri temporare de taxe pentru investiţiile făcute de companii şi diminuarea impozitelor pe salarii pentru muncitori.

La reuniunea anuală a Asociaţiei economiştilor americani, profesorul Gabriel Chodorow-Reich a apreciat că voucherele la restaurant respectă multe din criteriile necesare pentru a fi un stimulent economic eficient. Americanii renunţă imediat mesele la restaurante atunci când economia intră în criză, astfel încât acordarea de vouchere gratuite ar ajuta la umplerea golului.

În plus, cea mai mare parte a banilor cheltuiţi vor merge spre bunuri şi servicii interne nu spre importuri, ceea ce ar fi în beneficiul direct al economiei americane. De asemenea, restaurantele sunt firme cu un consum intensiv de mână de lucru, astfel încât mai mulţi muncitori ar beneficia de această măsură.

Cu toate acestea, Chodorow-Reich a recunoscut că o astfel de strategie ar putea ridica unele îngrijorări ce ţin de "economia politică".

50

O posibilă îngrijorare este că o astfel de politică ar putea evoca expresia "Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac", o expresie care în mod greşit este atribuită reginei Maria Antoaneta, acesta fiind replica reginei Franţei atunci când i s-a spus că supuşii ei nu mai au pâine.

Gabriel Voin, Fornetti: Creşterea va veni din HoReCa. Estimăm o stagnare a comerţului stradal în 2020. Dezvoltarea magazinelor de proximitate, principalul factor de schimbare Mădălina Panaete 13.01.2020,

Produsele Fornetti ajung în cele aproape 800 de magazine cu acelaşi nume deschise în franciză, în lanţurile internaţionale de magazine, iar într-o mică proporţie şi în HoReCa.

Gabriel Voin, directorul comercial al producătorului de patiserie Fornetti, estimează o stagnare a comerţului stradal şi o creştere mică a segmentului de retail în 2020, dezvoltarea magazinelor de proximitate având un rol important în schimbarea alegerilor consumatorilor.

Omul din spatele Zexe, unul dintre cele mai puternice repere din gastronomia locală, la un nou pariu: Este ceva cu totul diferit faţă de tot ceea ce am creat până acum 13 ian 2020 de Roxana Petrescu

Creat în urmă cu mai bine de 20 de ani, Zexe a devenit unul dintre cele mai puternice repere din gastronomia bucureşteană. „Reţeta“ urmărită s-a detaşat de bucătăria tradiţional românească, focusul fiind pus pe reinterpretarea reţetelor ante şi interbelice.

Acum însă, omul din spatele Zexe, Alexandru Consulea, este la un nou început pentru businessul său, iar alături îi sunt cele două fiice, Ana şi Diana. Ce a rezultat? Un Amalgam.„Amalgam înseamnă un concept Zexe cu totul diferit faţă de tot ceea ce am creat până acum. De aceea, restaurantul nici nu se mai numeşte Zexe, ca toate celelalte, având doar «ştampila» Zexe Concept, pe care o vom aplica

51

pe toate localurile pe care le vom dezvolta de acum înainte“, spune Alexandru Consulea.

Practic, explică fondatorul Zexe, Amalgam aduce sub acelaşi acoperiş ceea ce ştie fiecare dintre membrii familiei să facă mai bine.

„Subsemnatul – restaurant, Ana Consulea – cofetărie, iar Diana – florărie (Florăria Zexe). Este un loc în care perişoarele de Mangaliţa «convieţuiesc» cu pizza Domniţa, iar babele cu rom create de echipa Zexe Braserie stau alături de hortensiile şi trandafirii combinaţi de Diana. Este variat, diferit, dar în armonie, la fel ca personalităţile celor care îl compun.“

52

Alexandru Consulea mai spune că prin Amalgam îşi doreşte să aducă puţină relaxare pe scena gastronomică locală, încordată la maxim în ultimii ani de obsesii pentru platinguri sau alte artificii.

„Ne concentrăm mai mult pe mâncare bună, corect făcută, decât pe trenduri – şi răspundem mai mult nevoilor timpului nostru - un amalgam de take-away şi à la carte, mai adaptat ca oricând timpului nostru.“ 

Amalgam s-a deschis la începutul lunii noiembrie, anul trecut, pe Calea Dorobanţi 239. Lucrările de amenajare au durat trei luni, restaurantul fiind amplasat în spaţiul fostului Gallo Nero.

„Dintotdeauna m-a fascinat acest spaţiu şi mi-am dorit foarte mult să creez un concept aici, atât de mult, că am reuşit. Atunci când le-am adus prima dată aici pe Ana şi pe Diana (Consulea) le-am propus să îşi facă, pe lângă restaurantul pe care voiam să îl deschid, o cofetărie, respectiv o florărie. Prăjituri, pizza, ciorbă de perişoare din Mangaliţa, flori. S-au gândit atunci «oare ce-o să iasă?». Ce să iasă, tată? Un Amalgam. Şi aşa i-a rămas numele.“

Astfel, Amalgam devine primul proiect dintr-o serie mai mare de idei menite să ofere brandului Zexe un aer fresh şi modern. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 100.000 de euro.

„Designul a urmat conceptul restaurantului: amalgam. O temă mai grea decât pare la o primă vedere. Cum faci trecerea între diverse activităţi comerciale conexe astfel încât să le delimitezi şi să le uneşti în acelaşi timp?“, se întreabă Alexandru Consulea.

Cel care a dat răspunsul la această dilemă a fost designerul Sebastian Barlica.

53

„Provocarea pe care mi-au lansat-o creatorii brandului Zexe a fost aceea de a lega mai multe activităţi comerciale conexe sub acelaşi acoperiş, un restaurant, o cafenea-cofetărie, o vinotecă cu o zonă de degustare şi o florărie“, spune Sebastian Barlica.

Designerul precizează că a unit aceste activităţi astfel: accesul spre restaurant se face trecând prin cafenea-cofetărie sau prin florărie. Mai exact, florăria şi restaurantul sunt legate prin veranda restaurantului, în acest fel spaţiul devenind circular. 

„Mai mult, toate aceste zone fiind vitrate, permit o vedere de ansamblu a spaţiului.“ 

Toate cele patru zone distincte au fost corelate prin motive florale şi plante, acestea dând tonul amenajării. Cromatica este pozitivă, luminoasă, cu tonuri subtile de verde, gri, nuanţe stinse de albastru şi auriu. 

Pe meniul Amalgam se regăsesc pate de ficat de raţă, cognac şi nucşoară, vinete cu maioneză din porumb, supă cu cozi de raci, paste cu ragu de vânat, ciorbă de perişoare din Mangaliţa, iepure cu praz şi măsline, şniţel de cerb cu piure de unt de capră şi altele. 

„Pe lângă acesta, există şi un meniu separat de pizza, preparată de pizzarul nostru Mihai şi coaptă în propriul cuptor de pe Dorobanţi 239. Pizza cu piept de raţă din carmangeria proprie, pizza cu brânză de burduf şi cărbune, pizza cu ragu de cerb etc. Un amalgam original între Italia şi spiritul Zexe“, mai spune Alexandru Consulea.

Ana Consulea, cea care deţine Zexe Braserie şi care a fost desemnată patiserul anului conform Gault&Millau 2019 (ghidul francez care „inventariază“ cele mai bune restaurante din România), spune că deserturile din Amalgam sunt complet diferite faţă de cele din braseria pe care a deschis-o în 2016. „Sunt deserturi decorate şi ambalate mai simplu, pentru a fi mai uşor de transportat. Aici ne orientăm mult mai mult spre take-away“, spune Ana Consulea. 

Totuşi, ea mai precizează că la Amalgam vor fi şi câteva prăjituri prezente şi la Zexe Braserie, dar în varianta verină (la pahar) – Le Petit-Antoine, Cheesecake fără zahăr şi Exotic, alături de gama Huggie –, alături de checuri

54

mari la felie, biscuiţi la bucată, două babe cu rom, mai multe prăjituri în foi şi foarte multe tarte cu fructe. 

„Câtă imaginaţie poţi avea? Atât de multă!“

Mai departe, Diana Consulea va conduce Florăria Zexe, cel mai tânăr membru de sub umbrela Zexe.

„E prima dată când deschidem o florărie fizică“, spune Diana Consulea, care lucrează în acest domeniu de aproape 10 ani, mai ales pe segmentul de evenimente.

„Îmi doream de mult timp să am un spaţiu în care florile noastre să stea sub acelaşi acoperiş. Acum 10 ani am preluat afacerea cu flori a Anei, iar în tot acest timp am continuat să învăţ, în paralel cu munca pe evenimente“, spune Diana Consulea. 

Potrivit acesteia, Florăria Zexe se aliniază conceptului Amalgam: un spaţiu relaxat, cu o selecţie de flori şi „flower pairinguri“ neaşteptate. 

Astfel, noul început pentru Zexe aduce o reinventare pe toate planurile. Interesant este însă un lucru. Din acest nou început ar putea rezulta noi şi noi alte începuturi.

„Ne dorim ca Amalgam să devină un loc-reper pentru gastronomia relaxată şi corectă în Bucureşti, iar pe termen lung, vrem să fie o inspiraţie pentru noi pentru a crea şi altfel de locuri Zexe Concept“, încheie Alexandru Consulea. 

 Diana Consulea, Zexe: „Îmi doream de mult timp să am un spaţiu în care florile noastre să stea sub acelaşi acoperiş. Acum 10 ani am preluat afacerea cu flori a Anei, iar în tot acest timp am continuat să învăţ, în paralel cu munca pe evenimente“ Ana Consulea, Zexe: „Sunt deserturi decorate şi ambalate mai simplu, pentru a fi mai uşor de transportat. Aici ne orientăm mult mai mult spre take-away“

ÎN 2019:Bucureştiul a atras 76% din cererea de spaţii industriale şi logistice din ţară I.M. Companii #Construcţii / 13 ianuarie

55

Volumul spaţiilor industriale şi logistice închiriate, în ţara noastră, în 2019, a totalizat aproape 476.000 de metri pătraţi, valoare comparabilă cu 2018, când au fost înregistrate în total tranzacţii de 514.000 de metri pătraţi, arată un comunicat al JLL, remis Redacţiei noastre.Potrivit susei citate, Bucureştiul a atras cea mai mare parte din cererea de spaţii industriale şi logistice din ţară, respectiv aproape 76% (aproximativ 360.000 metri pătraţi), acesta fiind urmat de Slatina, cu 13% din cerere (62.000 de metri pătraţi tranzacţionaţi).

JLL a înregistrat în primul semestru o cotă de piaţă de aproape 42% din volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice intermediate de consultanţii imobiliari.

"JLL a realizat cea mai mare tranzacţie înregistrată în 2019, respectiv închirierea a aproape 72.000 metri pătraţi de către retailerul Profi în CTP Bucharest West", aratăsursa citată.

Alte tranzacţii de referinţă în care JLL a fost implicată în 2019 sunt închirierea a 16.000 de metri pătraţi de către Urgen Cargus în P3 Bucharest A1 Park, şi închirierea a 8.400 de metri pătraţi de către Marelvi Impex în parcul MLP Bucharest West.

"De menţionat, că din totalul spaţiilor închiriate la nivel national anul trecut, peste 150.000 metri pătraţi (aproximativ 32%) au făcut obiectul unor tranzacţii închise direct de către proprietar şi chiriaş", spun reprezentanţii companiei.

Evoluţia din 2019 s-a ridicat la nivelul anilor anteriori, când au fost consemnate cereri record pe piata spaţiilor industriale.

Costin Bănică, Head of Industrial Department JLL, a declarat: "Cererea de spaţii industriale şi-a păstrat evoluţia pozitivă din ultimii ani. Apariţia unor

56

noi investitori şi diversificarea locaţiilor în care aceştia dezvoltă noi proiecte au adus un plus de competiţie în piaţă, păstrând dinamica. Urmărim cu interes evoluţia cererii, având în vedere faptul că piaţa industrială a raportat în ultimii patru ani o cerere record, mai ales pe fondul extinderii retailerilor şi a logisticienilor."

Acesta precizează că a observat şi o creştere a interesului pentru spaţii de producţie şi industriale, mai ales din partea companiilor care activează în sectorul automotive.

"Cu toate acestea, proiectele de acest tip au un termen de implementare mai lung, ajungând şi până la 18-24 luni de la momentul începerii discuţiilor. Pentru proiectele de logistică, termenul de implementare este de până într-un an, de obicei", adaugă reprezentanţii JLL.

În 2019 stocul de spatii industriale modern a depasit 4,3 milioane de metri pătraţi, reprezentând dublu faţă de volumul înregistrat în 2015.

Un alt trend remarcat în 2019 este interesul crescut al dezvoltatorilor pentru a atrage clienţi cu suprafeţe mai mici, însă care au potenţial puternic de creştere.

Aceşti clienţi, cei mai mulţi localizaţi astăzi în spaţii din foste platforme industriale din marile oraşe, vor fi nevoiţi să migreze către spaţii industriale moderne pentru a oferi angajaţilor condiţii mai bune de lucru, dar şi de a fi în conformitate cu reglementările mai stricte legate de autorizaţia de securitate la incendiu.

"Observăm un interes sporit din partea unor noi investitori de a dezvolta proiecte industriale moderne în interiorul oraşului Bucuresti. Vorbim atât de proiecte care oferă posibilitatea închireirii de unităti mici, de 800-1.500 mp, cât si de unităti mari, în clădiri industriale pe mai multe etaje. Acest gen de clădiri este luat în considerare în zonele în care preţul terenului este ridicat şi o dezvoltare industrială nu ar aduce randamentul aşteptat de investitori. Suntem de părere că 2020 va duce în România primele proiecte industriale dezvoltate pe mai multe etaje", a mai spus Costin Bănică.

GLOBAL

FAO: preturile alimentelor, in crestere pentru a treia luna consecutive Ianuarie 13, 2020Preturile alimentelor la nivel mondial au crescut pentru a treia luna consecutiv, pentru a atinge maximul a cinci ani in decembrie, antrenate

57

de cresterile uleiurilor vegetale, zaharului si lactatelor, precum si de cresterea preturilor la cereale, a anuntat FAO.

Indicele preturilor alimentare al Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (FAO) din ONU, care masoara modificarile lunare pentru un cos de cereale, seminte oleaginoase, produse lactate, carne si zahar, a sarit la cel mai inalt nivel din decembrie 2014, cu o medie de 181,7 puncte, in crestere cu 2,5% fata de luna precedenta.

Pentru intreg anul, indicele a fost in medie de 171,5 puncte, cu 1,8% mai mare decat in 2018, dar sub varful de 230 de puncte atins in 2011. Indicele preturilor cerealelor a crescut cu 1,4%, pana la media de 164,3 puncte, condus de preturile mai mari pentru grau, dupa majorarea cererii in China si a aparitiei unor probleme de logistica in urma grevelor din Franta.

Crestere semnificativa de pret la ulei Preturile orezului au fost suferit modificari minore. Preturile uleiului vegetal au crescut puternic, indicele crescand cu 9,4% pana la 164,7 puncte in decembrie. Preturile uleiului de palmier au crescut pentru a cincea luna consecutiva, in linie cu cererea de biodiesel, antrenand si uleiul de soia, de floarea soarelui si de rapita.

Indicele preturilor la lactate a fost in medie de 198,9 puncte in decembrie, in crestere cu 3,3%, cu preturi mai mari la branzeturi si lapte praf degresat, care au depasit preturile untului si laptelui praf integral. Indicele preturilor la zahar a crescut cu 4,8% pana la 190,3 puncte, in urma cresterii cererii de etanol cauzata de majorarea preturilor la petrol.

In schimb preturile carnii sunt aproape neschimbate fata de noiembrie, cu indicele la 191,6 puncte, preturile mai mari ale carnii de porc si oaie fiind echilibrate de scaderea preturilor la carnea de vita.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeană îi răspunde europarlamentarului român Daniel Buda pe tema conținutului de carne din mezeluri REDACȚIA FIR 10 IANUARIE 2020 „Aproximativ 18% dintre români declară că mănâncă salam, parizer, kaizer, crenvuşti și alte preparate de acest fel în fiecare zi, iar cel puțin

58

72%, măcar o dată pe săptămână. Cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani și au venituri medii. Anual, un român consumă aproape 70 de kilograme de carne”, informează europarlamemtarul român Daniel Buda, pe pagina sa de facebook.

Cele mai multe mezeluri conțin un procent nesemnificativ de carne, mai spune Daniel Buda, iar calitatea îndoielnică a acestora poate duce la diverse probleme de sănătate. Dincolo de tot ceea ce înseamnă etichetarea transparentă a produselor, trebuie găsite mecanisme eficiente pentru a se interzice în mod expres folosirea denumirii mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală, consideră europarlamentarul român.

În acest context, Buda a solicitat Comisiei Europene un răspuns clarificator referitor la instrumentele europene în vederea interzicerii folosirii denumirii de mezeluri dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origine animală.

Stella Kyriakides, comisar european pentru Sănătate și Siguranța Alimentară, a răspuns, din partea Comisiei Europene, următoarele:

„Legislația UE nu prevede cerințe specifice privind conținutul minim de carne din produsele din carne. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare stabilește cerințe generale referitoare la etichetarea produselor alimentare și conține o serie de dispoziții care le permit statelor membre să acționeze atunci când anumite mențiuni, sau etichetarea în ansamblu, îi induc în eroare pe consumatori. În ceea ce privește carnea, regulamentul stabilește dispoziții specifice pentru definirea cărnii și criterii conexe privind conținutul maxim de grăsime și țesut conjunctiv pentru indicarea cărnii în lista de ingrediente. Termenul „carne” poate fi folosit numai în cazul în care este în conformitate cu această definiție. În plus, acest regulament impune indicarea cantității unui ingredient (respectiv a cărnii), dacă ingredientul respectiv (a) figurează în denumirea produsului alimentar sau este asociat acestei denumiri de către consumator, (b) este scos în evidență în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice sau (c) este esențial pentru a caracteriza un produs

59

alimentar și pentru a-l diferenția de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sale sau a aspectului său. Aceste informații trebuie să figureze în denumirea produsului alimentar, imediat lângă acesta ori în lista ingredientelor. Comisia consideră că legislația actuală oferă cadrul necesar și instrumente suficiente pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor din carne. Punerea în aplicare a dispozițiilor de mai sus este responsabilitatea autorităților competente din statele membre.”

Comisia Europeană analizează interzicerea ambalajelor din plastic F.F.Miscellanea / 13 ianuarie

Comisia Europeană analizează interzicerea ambalajelor din plastic şi stabilirea de noi cerinţe pentru producători, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt."Cu siguranţă vrem să extindem regulile privitoare la obiectele de plastic de unică folosinţă şi în prezent analizăm în ce direcţie este posibilă această extindere. Un pas important ar fi, de exemplu, interzicerea ambalajelor din plastic sau utilizarea plasticului reciclat", a spus Virginijus Sinkevicius pentru Die Welt.

Noile prevederi UE cu privire la utilizarea obiectelor de plastic de unică folosinţă riscă să ameninţe o piaţă cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari, polipropilena şi polistirenul fiind cele mai afectate.

Adoptată anul trecut, Directiva UE privind obiectele de plastic de unică folosinţă interzice utilizarea unor produse de plastic precum vesela, paiele, beţişoare din plastic pentru urechi şi unele containere din polistiren.

De asemenea, Comisia Europeană analizează modul în care producătorii de produse precum anvelope sau cosmetice ar putea fi obligaţi să reducă în mod semnificativ cantitatea de microplastice din produsele lor. "Microplasticele sunt pe agenda noastră. Până la finele anului vom veni cu o listă foarte

60

detaliată a tuturor acestor produse care conţin microplastice sau utilizează microplastice", a spus Virginijus Sinkevicius.

Circa 245 de milioane de tone de plastic sunt produse anual pe glob, potrivit estimărilor acestei industrii. Această cantitate reprezintă echivalentul a 31 de kilograme de plastic anual pentru fiecare dintre cele 7,1 miliarde de persoane de pe planetă, spun cercetătorii.

După interzicerea obiectelor din plastic de unică folosință, CE analizează și interzicerea ambalajelor din plastic InCont.ro, 13 ianuarie 2020

Comisia Europeană analizează interzicerea ambalajelor din plastic şi stabilirea de noi cerinţe pentru producători, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt.

"Cu siguranţă vrem să extinde regulile privitoare la obiectele de plastic de unică folosinţă şi în prezent analizăm în ce direcţie este posibilă această extindere. Un pas important ar fi, de exemplu, interzicerea ambalajelor din plastic sau utilizarea plasticului reciclat", a spus Virginijus Sinkevicius pentru Die Welt, scrie Agerpres.

Noile prevederi UE cu privire la utilizarea obiectelor de plastic de unică folosinţă riscă să ameninţe o piaţă cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari, polipropilena şi polistirenul fiind cele mai afectate.

Adoptată anul trecut, Directiva UE privind obiectele de plastic de unică folosinţă interzice utilizarea unor produse de plastic precum vesela, paiele, beţişoare din plastic pentru urechi şi unele containere din polistiren.

De asemenea, Comisia Europeană analizează modul în care producătorii de produse precum anvelope sau cosmetice ar putea fi obligaţi să reducă în mod semnificativ cantitatea de microplastice din produsele lor.

"Microplasticele sunt pe agenda noastră. Până la finele anului vom veni cu o listă foarte detaliată a tuturor acestor produse care conţin microplastice sau utilizează microplastice", a spus Virginijus Sinkevicius.

61

Circa 245 de milioane de tone de plastic sunt produse anual pe Glob, potrivit estimărilor acestei industrii. Această cantitate reprezintă echivalentul a 31 de kilograme de plastic anual pentru fiecare dintre cele 7,1 miliarde de persoane de pe planetă, spun cercetătorii.

...............................................

UNGARIA

Gripa aviară se extinde în Europa. Ungaria a raportat astăzi un focar la o fermă din nord-vestul țării. Sesiune specială la Bruxelles REDACȚIA FIR 13 IANUARIE 2020

La sfârșitul acestei săptămâni, joi și vineri, 16 și 17 ianuarie a.c., la Bruxelles va avea loc o sesiune specială dedicată focarelor epidemice de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din Polonia, la care vor participa și experți ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România.

În Polonia, conform informațiilor de până în prezent, evoluează un număr de nouă focare de gripă aviară cu subtipul H5N8, înalt patogenă, în regiunile Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski. Primele focare au fost detectate la sfârșitul anului trecut, în trei ferme comerciale de curcani, în 30 și 31 decembrie, iar la începutul anului curent boala a afectat și fermele de găini ouătoare, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).

Conform ultimului raport transmis Organizației Mondiale a Sănătății Animalelor (OIE) de departamentul de profil din Ministerul Agriculturii din Polonia (în 7 ianuarie a.c.), cel mai recent caz de gripă aviară datează din 4 ianuarie a.c. Rapoartele de urmărire a evoluției bolii sunt transmise săptămânal către OIE.

62

În Slovacia, de asemenea, în data de 9 ianuarie a.c., a fost depistat un focar de gripă aviară înalt patogenă cu subtipul H5N8. Au fost sacrificate 22 de păsări. La începutul lunii decembrie anul trecut, a mai fost raportat un caz de virus gripal aviar slab patogen în Marea Britanie, rezolvat, și altul în Franța.

Luni, 13 ianuarie a.c., a fost publicat un raport transmis OIE de către Ungaria, care anunță detectarea unui focar de gripă aviară înalt patogenă de tip H5N8 la o fermă de păsări din regiunea Komarom-Esztergom. Posibila sursă de infecție este contactul indirect cu păsările sălbatice. Sunt suspecte că au contractat virusul 53.500 de păsări. Sunt așteptate alte rapoarte.

O știre Reuters publicată săptămâna trecută informează că Polonia a aplicat măsuri standard de protecție aprobate de UE, inclusiv sacrificarea tuturor păsărilor din exploatațiile afectate și restricționarea circulației (peste 80.000 de păsări au fost sacrificate, potrivit ultimului raport transmis către OIE), iar Comisia Europeană, în urma examinării măsurilor întreprinse de autoritatea poloneză, admite faptul că limitele zonelor de protecție și de supraveghere stabilite se află la o distanță suficientă față de exploatațiile în care au fost confirmate focarele epidemice.

Polonia s-a mai confruntat cu gripa aviară la sfârșitul anului 2016 și începutul anului 2017, când au fost confirmate 23 de cazuri, în special la gâște, în regiunile de nord-vest și sud-est ale țării. Cele mai multe dintre aceste cazuri au fost depistate în apropiere de lacuri și iazuri, iar experții au apreciat că au fost cauzate de migrația păsărilor pe apă.

Actualelor focare de gripă aviară depistate în apropierea lacurilor (provincia Lublin) nu le sunt atribuite aceleași cauze, întrucât zona nu este considerată o cale migratorie.

Polonia, printre cei mai mari producători de carne de pasăre și de ouă din UE

Polonia este cel mai mare producător de carne de pasăre din Uniunea Europeană și aproape jumătate din producția poloneză este exportată. 90% din exporturile de păsări poloneze sunt destinate piețelor UE, restul fiind livrat în Hong Kong, Ucraina, Vietnam, Africa de Sud.

Exporturile poloneze de carne de pasăre în 2018 au fost evaluate la peste 2,4 miliarde de dolari, potrivit USDA, iar în primele nouă luni din 2019, vânzările de carne de pasăre pe piețele externe au crescut cu 5%, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2018.

63

Polonia este, în același timp, unul dintre cei mai importanți producători de ouă din UE, deținând aproximativ 8% din ouăle produse în spațiul comunitar.

Piețe globale de carne de pasăre

Uniunea Europeană: Cu o producție de carne de pui estimată la 12,600 milioane tone, Uniunea Europeană este al patrulea producător global, după China, SUA și Brazilia. Exportă 1,6 milioane tone de carne de pui, conform estimărilor USDA pentru 2020 (locul trei în lume, după Brazilia și SUA), și importă peste 700.000 tone, fiind al treilea importator mondial de carne de pui, după Japonia și Mexic. Consumul de pui pe piața comunitară este estimat de USDA la 11,7 milioane tone. Este a treia piață consumatoare de carne de pui din lume, după SUA (peste 17 milioane tone) și China (peste 15 milioane tone). Uniunea Europeană importă carne de pasăre îndeosebi din Thailanda, Brazilia și Ucraina, iar principalele destinații pentru carnea de pasăre sunt Filipine, Ghana, Ucraina, Africa de Sud, Hong Kong.

SUA: Este cel mai mare producător global de carne de pui, cu o producţie estimată la peste 20 de milioane de tone. Este al doilea exportator global de carne de pui, după Brazilia, şi pe locul 33 în lume din punctul de vedere al cantităților de carne de pui importate (aproximativ 60.000 tone). SUA se așteaptă să exporte în China carne de pasăre de aproximativ un miliard de dolari, după decizia de anul trecut a Beijingului de a ridica interdicțiile la importurile americane care datează de aproape cinci ani, din ianuarie 2015, fiind impuse în urma unui focar de gripă aviară din SUA. China este o piață importantă pentru piesele de pui – picioare și aripi – pe care mulți consumatori americani nu le preferă.

Brazilia: Exporturile de carne de pui pentru 2020 sunt revizuite în scădere cu 7%, la 3,75 milioane de tone, din cauza livrărilor mai mici decât cele așteptate către UE, Cuba și Africa, compensate parțial cu creșterea comerțului cu China. Cea mai mare parte a importurilor chineze de carne de pui (peste 80%) a provenit, anul trecut, din Brazilia. Importurile braziliene sunt nesemnificative, fiind estimate la doar 5.000 tone anual, în condițiile unei producții prognozată de USDA la aproximativ 14 milioane tone. Brazilia este al treilea producător global de carne de pui, cu o producție estimată la aproape 14 milioane tone și principalul exportator mondial.

China: Producția de carne de pui pentru 2020 este revizuită la 14,8 milioane tone, pe baza datelor oficiale de producție, atingând un nivel record ca efect al reducerii ofertei interne de carne de porc, în contextul pierderilor

64

provocate de pesta porcină africană (PPA) care a înjumătățit efectivele de porcine ale Chinei, și a creșterii consumului de carne pui. Este al doilea producător mondial de carne de pui, al patrulea importator, conform USDA, și al șaselea exportator mondial.

Angola: Importurile de carne de pui pentru 2020 sunt revizuite în scădere cu 11%, până la 250.000 tone, din cauza deprecierii monedei interne și a reducerii așteptărilor privind creșterea veniturilor. Până în octombrie 2019, importurile au scăzut cu 23%, comparativ cu anul anterior. Angola este pe locul 12 în lume din punctul de vedere al importurilor de carne de pui, potrivit estimărilor USDA.

Cuba: Importurile pentru 2020 sunt revizuite în scădere cu 37%, la 145.000 tone, din cauza agravării condițiilor economice interne, a deficitului de monedă străină și a limitării creditului. Producția de carne de pui a Cubei este modică, aproximativ 25.000 tone anual. Este al treisprezecelea importator global de carne de pui.

Irak: Importurile pentru anul 2020 sunt revizuite în scădere, la 500.000 de tone, din cauza cererii mai slabe decât era de așteptat. Este a șasea țară importatoare de carne de pui, din lume.

Filipine: Importurile pentru anul 2020 sunt revizuite în creștere, până la 390.000 tone. Țara este grav afectată de pesta porcină africană, estimându-se o scădere cu 13% a efectivelor de porcine, în anul curent. În acest context, consumatorii înlocuiesc carnea de porc cu cea de pui. Filipine este a noua țară importatoare de carne de pui.

Africa de Sud: Pentru anul 2020 se estimează o reducere a aprovizionărilor până la 480.000 tone, dar rămâne a șaptea țară importatoare de carne de pui.

Thailanda: Exporturile pentru 2020 sunt revizuite în scădere cu 12%, la 970.000 de tone. Este a patra țară exportatoare de carne de pui pe plan mondial. Importurile sunt nesemnificative, aproape 2.000 tone, potrivit estimărilor USDA.

FRANTA

Franța pregătește o nouă reducere de taxe pentru companii, pentru a stimula creșterea economică și angajările InCont.ro, 12 ianuarie 2020 Franţa pregăteşte o nouă rundă de reduceri de taxe pentru companii, în ideea de a stimula creşterea economică şi a ajunge la ocuparea deplină a

65

forţei de muncă până în 2025, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire.

Nivelul ridicat al şomajului a fost o problemă pentru toate guvernele franceze din ultimele decenii, iar preşedintele Emmanuel Macron a reuşit unele progrese cu diminuarea ratei şomajului după o serie de reforme în favoarea mediului de afaceri.

În cursul următoarelor săptămâni Macron ar urma să prezinte un nou set de măsuri destinate stimulării creşterii economice prin reducerea obstacolelor pentru companii. Preşedintele Franţei va avea ultimul cuvânt cu privire la eventualele reduceri de taxe.

"Pactul productiv are un obiectiv clar: ocuparea deplină a forţei de muncă până în 2025. În acest scop vor fi utilizate toate instrumentele, inclusiv o reducere a taxelor pe producţie, potrivit unui calendar care ar urma să înceapă în 2021", a declarat Bruno Le Maire la o întâlnire cu oamenii de afaceri de săptămâna trecută, scrie Agerpres.

În trimestrul trei al anului trecut, rata şomajului în Franţa era de 8,6%, cu puţin peste nivelul de 8,5% înregistrat în trimestrul al doilea, acesta fiind cea mai redusă rată a şomajului înregistrată în Franţa după anul 2008.

Taxele pe producţie sunt un set de taxe pe care companiile din Franţa trebuie să le plătească pe lângă taxele normale pentru veniturile realizate. Ministerul francez de Finanţe estimează că aceste taxe au o valoare combinată de 77 miliarde euro, dublu faţă de media din UE şi de şapte ori mai mare decât în Germania, iar firmele franceze se plâng frecvent că aceste taxe sunt o problemă pentru competitivitatea lor.

Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că Macron ar putea avea probleme în a reduce taxele pe producţie deoarece acestea sunt o sursă importantă de venituri pentru administraţiile locale şi regionale, care se confruntă deja cu problema diminuării veniturilor după eliminarea taxei pe reşedinţa principală, comentează AFP.

SANATATE si GASTRONOMIE

Aromele si ingredientele au dominat piata in 2019, 13 ian 2020

Conform restaurant-hospitality.com și având la bază un studiu efectuat de Datassential.com, anul 2019 a fost unul mai mult decât interesant din punct de vedere al popularității crescute ale unor ingrediente culinare. Vorbim desigur de trenduri care pornesc peste ocean, dar vom vedea că multe dintre acestea sunt cunoscute și apreciate la noi în țară. Să nu uităm că 2019 este anul care marchează mențiunea Bucureștiului pe site-

66

ul theworlds50best.com la categoria Discovery cu nu mai puțin de trei restaurante: Bistro Ateneu, Kaiamo și The Artist.

Să vedem care au fost ingredientele care i-au fascinat pe cei denumiți sugestiv foodies.

– Cheese tea: este o băutură ce își are originile în Asia, dar care de curând a început să fie populară în rândul americanilor. Băutura provenind inițial din Taiwan este de fapt un ceai cald sau rece care peste care se adaugă o spumă sau o cremă delicată de lapte. Este o băutură populară în special în rândul Mileanialilor sau reprezentanții generației Z.

– Broccolini nu este așa cum s-ar crede la prima vedere, “fratele mai mic” al clasicului cu care ne-am obișnuit. Acesta este de fapt un hibrid obținut din încrucișarea a 2 tipuri de broccoli, cu inflorescențe mici dispuse pe tulpină și caracterizat de un gust mai puțin amar. Se folosește cu precădere ca garnitură, dar este suficient de versatil pentru a fi vedeta unor feluri de mâncare vegetariene.

– Portocala roșie este redescoperită de tinerii consumatori, în special cei din generația Z. Avându-și originea în țări europene precum Spania sau Italia, portocala roșie se regăsește în peste 10% din meniurile SUA, mai ales în restaurantele care targetează categoria de public menționată.

– Versatilul fenicul este permanent la modă, mai ales dacă luăm în considerare faptul că toate părțile plantei se pot găti – de la bulb la semințe. Se pare că gustul specific al feniculului este preferat în special de doamne.

– Ghee sau untul clarificat este în ultimii ani din ce în ce mai popular în meniul restaurantelor de peste ocean, nu doar în cele etnice sau cu specific indian. Se vorbește chiar despre proprietățile anti-inflamatoare ale acestuia sau includerea în regimurile cu conținut bogat în grăsimi.

– Ube împrumută o culoare deosebită deserturilor și băuturilor. Este cunoscut drept nap purpuriu, face parte din familia cartofului, iar originea sa este bucătăria filipineză. Utilizarea sa într-o varietate de deserturi precum

67

înghețată, cupcakes, fursecuri, dar și băuturi pe bază de lapte, a făcut să-i crească mențiunile în meniuri cu mai bine de 75% doar în ultimii patru ani.

– Labneh, bucătărie clasică din Orientul Mijlociu. Labneh este o brânză cremoasă, moale și este cu siguranță familiar celor care apreciază bucătăria libaneză sau cea a țărilor din bazinul Mării Mediterane de Est. În meniul restaurantelor de la noi este cel mai des servit simplu, cu condimente și ulei de măsline alături de o lipie caldă, ceea ce îl face un aperitiv ușor.

– Chimichurri devine treptat un ingredient obișnuit în meniurile de peste ocean. Chimichurri este un sos ce-și are originea în Argentina și ale cărui ingrediente principale sunt: pătrunjel, usturoi, oțet, ulei de măsline și fulgi de ardei iute.

– Banala varză încă prezentă în topuri. Secretul care o menține în topul celor mai populare ingrediente stă desigur în versatilitatea sa: se poate consuma fermentată sau ca atare în salate, supe sau sandvișuri.

– Cicoarea dă o notă premium mâncărurilor și băuturilor. Dacă frunzele se folosec la salate, rădăcina poate fi folosită ca înlocuitor de cafea sau pentru a potența gustul acesteia, o plantă de la care nimic nu se irosește. Deși pentru unii consumatori poate să evoce amintiri nu așa plăcute despre vremuri în care cafeaua nu se găsea pe piață, cicoarea își câștigă un loc bine-meritat meniurile restaurantelor.

– Iuțeala din harissa te încălzește din interior. Harissa este o pastă picantă care poate fi găsită în toată Africa de Nord și este în principiu un amestec obținut din ardei iute în stare proaspătă, călit sau uscat, usturoi, ulei de măsline și o varietate de condimente precum chimen, coriandru, mentă și chimion. Harissa este folosită în mod obișnuit în sosuri și marinade pentru carne și legume.

– Sumac adaugă rafinament din Orientul Mijlociu preparatelor și este obținut din fructul uscat al copacului cu același nume. Are o tentă acidă care amintește de lămâie sau oțet și este adesea folosit în bucătăria Orientului Mijlociu pentru a aromatiza salatele, humusul, dar și carnea.

– Tempeh este revelația preparatelor din soia, mai popular în prezent în rândul fanilor bucătăriei asiatice. Tempeh este produs din soia fiartă fermentată și transformată într-un echivalent al pâinii.

– Escabeche sau ruda mai puțin cunoscută al Ceviche a crescut în mențiunile meniurilor din SUA cu 80% și datorită faptului că poate fi servit rece sau la temperatura camerei. Este un preparat pe bază de pește gătit într-o marinadă acidă și care deseori își ia o frumoasă culoare de la șofranul folosit în rețetă; este popular în special în Spania, America Latină și Caraibe.

68

– Înghețată cu fructe pe băț – Paletas – sau creativitatea transformată în suc înghețat. Se pare că originea acestui desert sănătos și plin de savoare se pierde undeva în Mexic și a devenit cunoscut atât în varianta pe bază de apă cât și cea cu lapte/frișcă. Pe lângă efectul vizual deosebit, gustul și textura sunt apreciate de consumatori, mai ales pentru bucățile crocante de fructe captive în deliciosul suc înghețat.

– Aroma lavandei este omni-prezentă în bucătărie, un ingredient care trece cu ușurință din meniul băuturilor în cel al cofetăriilor de pretutindeni.

Încheiem lista de arome dedicate anului 2019 cu câteva ingredient mai degrabă etnice precum moringa, nuoc cham și mai multe varietăți de ardei pentru fanii produselor mai “usturătoare”: Serrano, Hatch chile, Shishito.

DOSAR

Care sunt soluţiile politicienilor pentru combaterea poluării din Bucureşti Teodor Bobei la 08 ianuarie 2020 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/care-sunt-solutiile-politicienilor-pentru-combaterea-poluarii-din-bucuresti-18690926?fbclid=IwAR1h96RdThnItM51dT0yHeos1w9G2jWAPaHgSW7Yy6zgEJkkmndcULFpDjs

Transportul public, lipsa spaţiilor verzi şi slaba administrare a gropilor de gunoi sunt problemele indicate de politicieni care contribuie la poluarea Capitalei. Aceştia propun modalităţi inovative de monitorizare a calităţii aerului şi planuri integrate de acţiune împotriva acestui fenomen.

"Combaterea poluării ar trebui să înceapă cu o monitorizare eficientă. Un punct important este investiţia în nişte metode moderne şi inovative de monitorizare a calităţii aerului ca să ştim exact cum stăm şi cum să combatem. Apoi nişte soluţii plastice. Problema este complexă pentru că este influenţată de mai mulţi factori. Mă voi referi acum la trafic. O problemă este că nu avem o şosea de centură pusă la punct şi este oraşul este prea tranzitat", a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Gâdiuţă, membru al Comisiei pentru Mediu şi Ecologie din cadrul Consiliului General al capitalei.

Alexandru Gâdiuţă a mai afirmat că nu crede că Vinieta Oxigen îi va determina pe bucureşteni să renunţe la maşinile personale şi a subliniat că transportul în comun nu este pus la punct .

69

"Totodată, transportul public nu este pus la punct şi nu este prioritizat şi mă refer la lipsa benzilor speciale pentru autobuze. De asemenea ar trebui facut mai atractiv programul autobuzelor, cu un afişaj interactiv şi util (...) În ceea ce priveşte Vinieta Oxigen este posibil să aibă nişte efete pozitive dar nu cred că-i va determina neapărat pe bucureşteni să renunţe la maşini ci mai degrabă va colecta nişte bani la bugetul local. Ce este problematic in legătură cu ea este că insittiutile statului sunt exceptate de la plata statului ceeea ce mi se pare o ipocrizie. În momentul acesta sunt foarte multe incertitudini", a mai adăugat Gâdiuţă.

În privinţa gropilor de gunoi, acesta a precizat că problema nu este neapărat existenţa acestora, cât "proasta" lor administrare.

"O problemă cu aceste gropi nu este atât existenţa lor cât proasta administrare a acestora. În cazul acestor gropi există instalaţii prin care se captează gazul de producţie. Există anumite izolaţii ale gropilor ca să nu se scurgă acele deşeuri. Deci problema majoră la noi este că aparatura din gropile de gunoi nu funcţionează la parametrii normali", a conchis Gâdiuţă.

Senatorul USR Mihai Goţiu consideră că trebuie monitorizată calitatea aerului şi a semnalat problema lipsei mijloacelor alternative de deplasare în Bucureşti, precum pistele de bicicletă, pistele pietonale şi transportul public.

"Deocamdata sunt cunoscute două resurse de poluare, mai exact traficul rutier şi depozitele de gunoi din jurul capitalei. Noi de asta am solicitat şi la învestirea Guvernului şi la rectificarea bugetară staţii mobile de monitorizare a calităţii aerului pentru a da un diagnostic corect asupra surselor de poluare. Pentru rezolvarea problemei legate de trafic sunt mai multe soluţii. Însemana dezvoltarea transportului urban cu toate aspectele, transportul în comun, construirea de piste de biciclete şi pietonale pentru facilitarea deplasării alternative. Sunt problemele legate de centura Bucurestiului şi a lipsei parcărilor de la intrările din Bucureşti, care ar facilita sistemul «park and ride»", a precizat senatorul USR Mihai Goţiu pentru MEDIAFAX.

Senatorul USR a mai punctat că Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea din cauza lipsei facilităţilor de deplasare alternativă.

"Există problema lipsei sau dispariţiei spaţiilor verzi pentru a reduce din poluare direct şi aici vorbim şi de parcuri şi de păduri urbane, un proiect despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult în Europa. Apoi, în ultimă instanţă taxa de centru, dar nu discriminatorie. La ora actuală fără celelalte măsuri Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea pentru că dacă oamenii nu se pot deplasa cu transportul în comun sau cu bicicleta, atunci vor merge cu maşina si vor plăti taxa"

70

În privinţa gropilor de gunoi, acesta a subliniat faptul că nu sunt administrate cum trebuie şi că problema porneşte de la nivelul gospodăriilor, unde deşeurile nu sunt sortate selectiv.

"E o problemă legată de modul în care se manageriază gropile de gunoi. Doamna Firea încă mai vorbeşte de incineratoare. Este cea mai proastă soluţie. Porblema începe de la casele cetăţenilro, de la sortare şi modul în care se gestionează deşeurile. Eu tot timpul aduc în discuţie că schimbare asta în modul de rezolvare a problemei deşeurilor trebuie să pornească de la primul nivel cu măsuri de urbanism, colectare selectivă în apartament", a adăugat Goţiu.

Candidatul independent susţinut de USR la Primăria Bucureşti Nicuşor Dan a semnalat o serie de probleme administrative care au dus la agravarea poluării în Bucureşti, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Gabriela Firea a eşuat în a implementa nişte măsuri pentru combaterea poluării aerului şi am să le detaliez, măsuri speciale antipraf, strategii sectoriale pe deşeuri, centură verde şi aşa mai departe. O să încep cu măsurile pe care primăria le avea propuse şi chiar finanţate pentru măsurarea calităţii aerului, ştiind că agenţia pentru Protecţia Mediului nu face aceste măsurători precise. Primăria avea încă din 2016, când Gabriela Firea a venit la Primărie un proiect care se numea Sistemul Operativ Informaţional pentru Măsurarea Calităţii Aerului. Acest proiect era finanţat cu 7 milioane de lei pe bugetul din 2016, nu s-a făcut nimic. A fost finanţat iar cu 7 milioane de lei, un an mai târziu, în 2017, şi iar nu s-a făcut nimic", a precizat Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan a mai afirmat că Primăria Capitalei are în dotare un dispozitiv mobil de măsurare a calităţii aerului pe care nu îl foloseşte şi pentru care se plăteşte o mentenanţă 100.000 de lei pe an.

"În ceea ce priveşte măsurile de combatere a poluării aerului, în bugetul din 2016 şi de asemenea în bugetul din 2018 au fost prevăzute cam cinci milioane de lei pentru Registrul Spaţiilor Verzi. Nu s-a făcut nimic. Ăsta este un punct foarte important pentru că multe dintre spaţiile verzi în special cele care au fost construite între blocuri în perioada comunistă au un regim juridic incert şi până când ele vor fi incluse în Registru şi ulterior incluse în planul urbanistic general se pot da autorizaţii de construire pe ele", a mai precizat Dan.

Totodată, candidatul susţinut PLUS la Primăria Capitalei Vlad Voiculescu, punctează importanţa construirii şi protejării spaţiilor verzi, precum şi importanţa arborilor în reţinerea prafului din Bucureşti.

71

"Limitarea traficului, respectiv a poluării cauzate de trafic, plantarea de arbori, fiecare arbore la maturitate absoarbe 50 de kilograme de praf într-un an. Tot ceea ce face din Bucureşti un oraş mai verde ne ajută să respirăm un aer mai bun. Vorbim de asemenea de măsurare, trebuie să vedem de unde vine poluarea pe timpul nopţii. Ce observăm este că după orele 20 şi sâmbăta şi duminica poluarea este de asemenea la un nivel îngrijorător. Ei bine asta nu e neapărat de la trafic. Trebuie să vedem de unde este. Este de la gropi de gunoi? este de la diferite elemente de industrie? Asta trebuie să vede, în funcţie de asta evident aceste surse de poluare trebuie limitate", a afirmat Vlad Voiculescu, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

Voiculescu mai precizează că Bucureştiul ar trebui să alcătuiască un plan integrat pentru calitatea aerului care să conţină măsuri concrete şi aplicabile.

"Există un plan integrat pentru calitatea aerului care trebuie să conţină măsuri concrete aplicabile. Dacă vă uitaţi în planul integrat pentru calitatea aerului a Primăriei Bucureşti veţi vedea că acolo sunt fie măsuri care nu au nimic măsurabil. După care, trebuie să ştii cine poate să aplice măsurile respective. Spaţii verzi în Bucureşti, suntem undeva la 8,5 metri pătraţi pe cap de locuitor iar recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de 25 de metri pătraţi", mai afirma acesta.

Consilierul general USR, Octavian Berceanu, a spus, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că măsurătorile parametrilor calităţii aerului respirat din Sydney şi Bucureşti au valori comparabile.

Octavian Berceanu îşi bazează afirmaţiile pe datele furnizate de mai multe reţele independente de măsurare a calităţii aerului. Datele analizate de el sunt publicate în timp real pe mai multe site-uri naţionale şi internaţionale. El a observat că suspensiile de particule PM10 / PM2.5 din Sydney şi Bucureşti sunt similare. Poluarea cu PM10 este de 161 ug/m3, în Capitală, iar în oraşul comparat ajunge la 169 ug/m3.

* * *

Cum poti combate eficient buruienile din cultura de cereale paioase Ianuarie 13, 2020

Orice fermier este preocupat sa maximizeze profitul pe care i-l poate aduce o recolta. Supravegherea lucrarilor agricole, investitia in soiuri noi, adaptate cerintelor pedoclimatice, alegerea perioadei optime pentru semanat si folosirea unei tehnologii adecvate de protectie a plantelor sunt doar cateva dintre activitatile recurente esentiale pentru succesul unei culturi.

72

Un aspect care necesita o atentie sporita este combaterea buruienilor din culturile de cereale. Acestea pot provoca pierderi importante, deoarece ele lupta cu plantele de cultura pentru nutrienti, lumina si apa, fiind, cel putin in primele stadii de dezvoltare, mai bine „echipate” pentru supravietuire decat cerealele. Fara un sprijin acordat la momentul optim pentru cultura de cereale paioase, buruienile pot compromite semnificativ recolta.

Mai mult, multe specii de buruieni dicotiledonate sunt greu de combatut. Buruieni perene precum palamida, sau unele dificil de eliminat, precum turita, volbura, veronica, macul, musetelul sau mustarul salbatic, pot provoca multe neplaceri fermierilor. De aceea, combaterea buruienilor inca din stadiile timpurii de dezvoltare este cruciala, mai ales daca tinta ta este sa obtii profituri mari la hectar, apropiate de potentialul genetic al soiurilor folosite.

Evita pagubelePagubele produse de buruieni nu se rezuma doar la actiunea directa a acestora asupra plantelor de cultura. Buruienile produc si efecte indirecte, precum facilitarea transmiterii bolilor sau a daunatorilor de la o sola la alta, atragerea insectelor daunatoare, inrautatirea regimului termic al solului, scaderea eficacitatii ingrasamintelor, ingreunarea sau intarzierea activitatilor agricole si chiar cresterea riscului de mucegaire a recoltei de cereale.

Un prim pas in combaterea buruienilor il constituie chiar prevenirea aparitiei acestora. Culturile de cereale trebuie infiintate in paturi germinative afanate si curate, fara buruieni rasarite. De asemenea, e foarte importanta respectarea rotatiei culturilor.

O combatere integrata a buruienilor implica mai multe metode: mecanice, chimice si/sau biologice. Alegerea acestora se va face in functie de tipul buruienilor si de caracteristicile lor biologice si cat de mare este gradul de infestare sau rezerva de seminte din sol.

73

Combaterea mecanica a buruienilor implica folosirea unor echipamente precum grapa cu colti reglabili, sapele rotative, dar si a efectuarii unor lucrari precum discuirea inainte de aratura de baza.

Combaterea biologica a buruienilor utilizeaza anumite bacterii, ciuperci, virusuri sau chiar insecte daunatoare sau parazite pentru respectivele buruieni, dar selective pentru plantele de cultura.

Combaterea chimica implica folosirea de erbicide. Acestea se aplica in pre-emergenta sau in post-emergenta. Un avantaj important pentru fermieri il reprezinta folosirea de erbicide cu spectru mare de combatere, precum acest erbicid pentru cereale.

Erbicide cu spectru larg de actiuneUn produs cu o fereastra mai larga de aplicare este un mare atu pentru fermieri, deoarece buruienile care se gasesc deja in stadii mai avansate de dezvoltare vor fi foarte greu de combatut. Ele vor duce nu doar la ingreunarea lucrarilor agricole, ci si a recoltarii, un consum mai mare de combustibil in timpul acestei lucrari si o calitate mai redusa a recoltei din cauza infestarii.

Pentru cultura de cereale paioase, buruienile necombatute eficient pot cauza pagube cuprinse intre 10-20% din recolta. In situatii prielnice pentru buruieni, pierderile pot ajunge chiar si la 80% din recolta. La grau, de exemplu, predomina buruienile dicotiledonate. Peste 40 de specii de buruieni pot pune probleme cultivatorilor de grau, cele mai daunatoare dintre ele fiind volbura (Convolvulus arvensis), musetelul (Matricaria inodora), albastrita (Centaurea cyanus) sau macul (Papavel rhoeas).

Pentru o combatere chimica eficienta, produsul de erbicidare trebuie sa aiba anumite caracteristici. Suplimentar fata de spectrul mare de combatere, erbicidul poate combina actiunea mai multor substante active. Totodata, formula acestuia joaca un rol esential, pentru ca va ajuta la o raspandire mai buna a picaturilor de erbicid pe frunzele buruienilor, iar substantele active se vor absorbi mai bine. La fel, rezistenta la precipitatii ar trebui sa fie una ridicata. 

Insa fermierii trebuie sa calculeze intotdeauna bine avantajele si dezavantajele folosirii unui anumit produs, mai ales intr-un program integrat de combatere si management al rezistentei.

* * *

74

Taieri ilegale de aproape 34.000 mc. Paguba a fost descoperita abia in anul 2018 Ianuarie 12, 2020

Reprezentantii Garzii Forestiere Focsani sustin ca volumul arborilor taiati ilegal in padurile aflate sub jurisdictia institutiei a scazut de la an la an, insa in anul 2018, in urma inventarierii unor suprafete fara paza, au fost identificate taieri ilegale de aproape 34.000 mc, noteaza Agerpres.

„Volumul arborilor arborilor taiati ilegal a scazut de la an la an. Daca in anul 2015 s-a inregistrat un volum de circa 4.700 mc, in 2016 circa 3.500 de mc, iar in 2017 aproximativ 3.100 de mc, in anul 2018 institutia noastra a constatat un volum de arbori taiati ilegal de 1.939 mc. Asta nu inseamna ca presiunea asupra padurii a scazut, ci din contra. S-a constatat, la finele anului 2018, ca volumului arborilor taiati ilegal de aproape 2.000 de mc se adauga peste 34.000 de mc, care au fost identificati de ocoalele silvice nominalizate in urma controalelor efectuate ca urmare a aplicarii articolului 16 din Codul Silvic”, a declarat Ionica Cherciu, inspector sef al Garzii Forestiere Focsani.

Inspectorii silvici evalueaza prejudiciul la peste 15 milioane de lei

Potrivit unui bilant pe anul 2018 al Garzii Forestiere Focsani, care raspunde de respectarea regimului silvic in padurile de pe raza judetelor Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Vrancea si Vaslui, in urma controalelor de fond si evaluarii pagubelor de catre ocoalele silvice nominalizate, s-a constatat un volum al arborilor taiati ilegal si furati de 34.132 mc, cu o valoare a prejudiciului de 15.790.412 lei.

Potrivit inspectorului sef al institutiei, taierile ilegale constatate nu provin doar din anul 2018, ci incepand cu aplicarea legilor fondului funciar, respectiv din 1991 si pana astazi.

75

Incepand cu anul 2018, conform prevederilor Codului Silvic, ocoalele silvice nominalizate prin lege au preluat in paza o suprafata de 15.614 ha. Este vorba de suprafete de maximum 30 ha, pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarii nu se pot identifica sau pentru care proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala.

* * *

Solt Dining by Courtyard Bucharest Floreasca – accente culinare nordice cu rădăcini în gastronomia românească On Dec 12, 2019Restaurantul Solt Dining, aflat la parterul Hotelului Courtyard Bucharest Floreasca , oferă o experiență premium casual într-un spațiu hygge, de inspirație nordică, în noul centru financiar al capitalei. Având o capacitate de 84 de persoane, acesta răspunde nevoilor clientului modern, care călătorește mult, atât în interes de afaceri, cât și personal.

Ne-au oferit mai multe detalii despre concept și meniu, Adrian Adam, general manager Courtyard Bucharest Floreasca și Chef Alin Berba.  

În primul rând de ce Solt Dining – care este semnificația numelui?Adrian Adam, general manager Courtyard Bucharest Floreasca: Denumirea restaurantului „Solt” provine din expresia: „So Local Taste”, care este și linia pe care o urmează restaurantul – ingrediente premium, locale pentru preparate cunoscute, dar reinterpretate în stil contemporan – iar litera „o” din logo-ul restaurantului reprezintă gradul de temperatură.

76

Restaurantul a venit ca o completare firească a felului în care a fost gândit hotelul?Chef Alin Berba: Da. Restaurantul Solt Dining este un restaurant din categoria premium casual, care își așteaptă oaspeții cu un meniu inspirat din conceptul bucătăriei nordice, bazat pe ingrediente locale de cea mai bună calitate, proaspete si de sezon. Astfel, se adresează segmentului de business și antreprenorilor din zona de nord a Capitalei, dar nu numai. Solt Dining se străduiește să răspundă așteptărilor ce vin atât din partea unui localnic, cât și din partea călătorului modern de astăzi, care a interacționat cu bucătării felurite și care vrea să aibă parte de o experiență locală, surprinzătoare, gourmet.

Cine este Chef Alin Berba, un chef despre care vom auzi mai multe în viitorul apropiat și câteva cuvinte despre experiența sa?Adrian Adam: Chef Alina Berba are o experiență de zece ani in industria ospitalității și în grupul Marriott. Printre multiplele experiențe în mai multe hoteluri din lanț se numără și Courtyard Toulouse, dar și JW Marriott București, restaurante premium, cu standarde de calitate înalte, care se regăsesc și în conceptul Courtyard Bucharest Floreasca.

Chef Alin Berba: A contat pentru mine nu doar faptul că sunt familiar cu grupul Marriott, care se înscrie în linia brandurilor de top la nivel mondial, ci mai ales provocarea. Am ales să mă alătur echipei Courtyard și datorită conceptului, ideii de a folosi produse și ingrediente locale, în rețete românești, reinterpretate în stil propriu.

Care sunt influențele definitorii ale bucătăriei nordice care se pot regăsi la Solt?Chef Alin Berba: Influențele definitorii ale bucătăriei nordice se por regăsi în Solt Dining prin folosirea ingredientelor locale de cea mai bună calitate, proaspete și de sezon. De asemenea, întreaga atmosferă a restaurantului este una hygge. Cu multă lumină naturală, cu un design minimalist, cu un meniu deloc stufos, dar care acoperă toate gusturile, Solt este practic o experiență în sine. Ne place să interacționăm direct cu clienții, să facem recomandări, să fim alături de aceștia atunci când vor să încerce ceva nou. De la aperitive până la desert, preparatele din meniul Solt doresc să surprindă plăcut și să ofere fiecărui client o experiență care să-l binedispună pentru întreaga zi.

Ce aspecte ați avut în vedere la definitivarea meniului?Chef Alin Berba: Meniul se va schimba de patru ori pe an, tocmai pentru că ne dorim să folosim ingrediente locale, în funcție de sezon. De asemenea,

77

luând în considerare specificul zonei, adresabilitatea noastră, am gândit o serie de meniuri în ideea “business lunch”, dar și promoții lunare, de care practic beneficiază în special cei ce lucrează în zona de business a Capitalei și care își doresc să se deconecteze de la taskurile zilnice luând masa la restaurant.

Printre multiplele ingrediente locale cum ar fi porc de mangalița, bibilică, cocoșel de pădure, putem regăsi și produse cu indicație geografică protejată (IGP) cum ar fi: păstravul afumat de Valeputna, telemeaua de Ibănești și cârnații de Pleșcoi. Preparatele promit o abordare contemporană și un răsfăț al simțurilor.

Bucătăria nordică și noua bucătărie românească se îmbină armonios pentru a livra experiențe culinare memorabile. Ce înseamnă pentru Chef Berba exploatarea ingredientelor locale și cum sunt puse în valoare?Chef Alin Berba: Iubesc produsele și ingredientele locale românești. Consider că ne putem promova țara prin ingrediente locale și cred cu tărie în sloganul restaurantului “povești cu mâncare locală”.

Sunt voci care susțin că Solt Dining poate deveni cel mai bun restaurant al zonei “corporatiste”. Cum vedeți această provocare în viitor?Chef Alin Berba: Restaurantul Solt Dining este destinația “must be there” a zonei de nord datorită specificului unic, dar și datorită experienței hygge de stare de bine, confort și ambianță pe care o pot regăsi în restaurant.

78

Ce tip de evenimente poate organiza hotelul? Găzduiți o petrecere de Revelion?Chef Alin Berba: Anul acesta nu găzduim o petrecere de Revelion însă avem un meniu special realizat pentru seara de Revelion, destinat atât oaspeților din hotel, cât și celor care doresc să-și petreacă seara dintre ani într-o ambianță plăcută. Solt Dining are o capacitate totală de 84 de persoane, așa încât atmosfera, chiar și când restaurantul este fully booked, este mereu una plăcută.

Adrian Adam: Courtyard Bucharest Floreasca dispune de 7 săli de conferință ce pot găzdui peste 500 de persoane. Acestea sunt dotate atât pentru a servi unor evenimente de business, corporate, cât și cu alt specific, mai apropiat zonei de lifestyle, inclusiv teambuilding sau petreceri. Accesibilitatea la locație, capacitatea de cazare – 259 de camere – precum și locația premium în sine ne recomandă pentru o plajă largă de evenimente, iar acest lucru se vede deja în solicitările pe care le avem pentru anul viitor.

* * *

Vinul de azi: Alira Cuvee 2014 Parteneri Profit.ro scris astăzi

Alira este o cramă mică, de doar 80 de hectare, situată pe dealurile Dobrogei, care surprinde periodic cu vinurile sale pline de caracter, care păstrează întotdeauna amprenta terroir-ului local. Recomandarea noastră de astăzi, Alira Cuvee 2014, este un mix interesant de Fetească Neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon. Intens și bogat în arome, vinul are un buchet plăcut, cu nuanțe de fructe roșii coapte, dar și note de lemn și frunze uscate. Acest vin se poate degusta la 18-20 grade Celsius, alături de friptură ceva mai condimentată, piept de rată la cuptor, preparate din vită sau mâncăruri cu legume.  * * *

79

STUDIU pe zeci de mii de persoane: Cum ajută ardeiul iute sănătatea cerebrovasculară Cristina PopescuArdeiul iute roșu este folosit în multe bucătării din toată lumea pentru gustul său picant și înviorător, precum și pentru virtuțile sale terapeutice. Un studiu încheiat de curând în Italia arată că persoanele care consumă ardei iute cu regularitate au un risc de deces de cauză cerebrovasculară și cardiovasculară cu 23% mai mic față de al celor care nu au inclus acest ingredient în alimentația de zi cu zi.

Ardeiul iute, benefic pentru sănătatea cerebrovasculară

Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, ardeiul iute a fost un element important în gastronomie, iar oamenii bănuiau că este benefic pentru sănătate fără să aibă dovezi. Acum, studiul la care au luat parte mai mulți cercetători italieni, dovedește științific faptul că ardeiul iute este nu doar un potențator natural de gust, ci și un element care aduce beneficii reale sănătății, potrivit doc.ro.

La acest studiu au participat 22.811 persoane, cărora li s-au urmărit starea de sănătate a inimii și obiceiurile alimentare de-a lungul a aproximativ opt ani. Cercetătorii au observat că persoanele care au consumat ardei iute de cel puțin patru ori pe săptămână au un risc de deces prin infarct miocardic cu 40% mai mic decât cei care nu au consumat deloc ardei.

De asemenea, și riscul de moarte prin accident vascular cerebral a fost redus cu mai mult de jumătate în cazul consumatorilor de ardei. Acest condiment s-a dovedit a avea efect protector indiferent de tipul de alimentație adoptat de persoanele incluse în studiu (unii dintre participanți aveau o dietă echilibrată, alții mâncau mai puțin sănătos etc.).

Capsaicina diminuează apetitul

Capsaicina, principalul compus din ardeiul iute, are câteva proprietăți utile pentru sănătate. Una dintre ele este aceea că se leagă de receptorii durerii din organism, ceea ce induce o senzație de arsură, dar nu dăunează.

De exemplu, un studiu în care pacienților cu arsuri gastrice li s-au adminsitrat 2,5 g de ardei iute zilnc a arătat că, inițial, durerile li s-au accentuat, însă ulterior starea li s-a îmbunătățit.

80

Tot capsaicina din compoziția ardeiului iute este responsabilă pentru inhibarea apetitului și stimularea arderii grăsimilor din corp. Dacă este consumat la începutul mesei, ardeiul iute diminuează apetitul și determină consumul a mai puține calorii, fiind de ajutor în curele de slăbire și nu numai prin accelerarea metabolismului. Proprietățile antimicrobiene ale ardeiului iute sunt de folos și pentru conservarea unor alimente, condimentul ținând la distanță germenii și alte microorganisme.

Sprayul nazal cu ardei iute, de ajutor în durerile de cap

Pentru curajoși, sprayul nazal cu ardei iute poate fi o soluție în tratamentul migrenelor. Deși senzația nu este cea mai plăcută, 7 din 10 persoane care au încercat să trateze migrena cu ardei iute în cavitatea nazală au declarat că simptomele li s-au ușurat.

Ardeiul le este util și celor care au nasul înfundat din cauza unei răceli, a unei alergii sau a fumatului. Nu e neapărată nevoie de folosirea sprayului nazal, e suficient să consume o supă caldă cu un ardei iute alături. Ardeiul iute conține și vitamina C în cantitate mare (de trei ori mai multă decât portocala), ceea ce îl face util în reducerea inflamațiilor din corp.

Atenție! E indicat ca persoanele cu astm să evite inhalarea ardeiului, pentru că le poate declanșa o criză.

Disconfortul resimțit de pacienții cu artrită poate fi calmat cu ajutorul cremelor, al loțiunilor și al plasturilor cu ardei iute. După o utilizare de câteva săptămâni, se poate constata o ușurare a simptomelor cu care se confruntă suferinzii de artrită și fibromialgie.

Cancerul și ardeiul iute

În ceea ce privește corelația cu cancerul, cercetările de până în prezent au dezvăluit rezultate contradictorii. Unele arată că ardeiul iute contribuie la distrugerea celulelor canceroase din colon, ficat, plămâni, pancreas, însă altele sugerează că însăși capsaicina din compoziția ardeiului poate fi vinovată de apariția unor tipuri de cancer.

Fiecare persoană are nivelul ei de toleranță în ceea ce privește consumul de ardei iute. În unele cazuri, acesta poate cauza dureri de stomac, crampe intestinale, vărsături sau diaree. În plus, nu este recomandat consumul de ardei iute persoanelor care suferă de sindromul de intestin iritabil.

Pentru persoanele sănătoase, ardeiul iute poate fi consumat proaspăt sau murat în cantități mici, alături de mâncăruri gătite sau amestecat în ciorbe și

81

feluri mai consistente (paste făinoase, pizza). De asemenea, poate fi presărat sub formă de pudră peste popcorn.

* * *

82