Stiri 21 octombrie 2020

Carrefour deschide al doilea hipermarket din Brașov și al 40-lea din rețeaua națională Angela Alexandru21 Oct 2020 - Știri și Noutăți Din 21 octombrie se deschide în AFI Brașov un hipermarket Carrefour, al 40-lea din rețeaua națională și al 2-lea din oraș. Noul magazin a primit Certificarea internațională de Conformitate - SAFE Asset Group, care atestă rigurozitatea și corectitudinea măsurilor anti-Coronavirus implementate. Hipermarketul oferă diverse produse: vinuri românești și din întreaga lume în primul WineSquare Carrefour din oraș, peste 1000 de produse BIO, precum și o zonă Gastro cu preparate și produse proaspete locale și internaționale. Peste 30.000 de produse sunt disponibile în magazinul fizic, putând fi cumpărate folosind inclusiv aplicația Carrefour și casele Self Service sau pot fi livrate direct acasă prin carrefour.ro și BRINGO.

Fii alături de noi la retailArena 2020 - RetailAboveCorona: Retailing in times of crisis pe 27 și 28 octombrie pentru a afla ultimele trenduri din industria de retail și eCommerce. Te poți înscrie gratuit AICI. 

Mai mult, între 21 și 27 octombrie, la Carrefour AFI Brașov, plasticul devine monedă de schimb pentru achiziționarea de fructe și legume crescute local, în cadrul campaniei Plata cu PET, parte din programul național Punem Preț Pe Plastic.

Carrefour AFI Brașov, la fel ca toate magazinele din rețeaua națională Carrefour, oferă siguranță la cumpărături prin măsuri care au determinat SAFE Asset Group să confirme Carrefour România ca fiind o companie "COVID-19 Compliant" și să acorde această certificare pentru toată rețeaua de hipermarketuri Carrefour din România și pentru sediul central al companiei.

Noul hipermarket Carrefour din AFI Brașov este situat pe Bulevardul 15 Noiembrie nr. 78. Clienții pot beneficia în locație de servicii complementare, precum comenzi de torturi, curățarea gratuită a peștelui achiziționat, zone de relaxare și WiFi gratuit. În plus, „Deschidem Vinul Românesc”, programul național creat de Carrefour pentru a sprijini producătorii români din toate regiunile viticole ale țării, ajunge și la Brașov.

„Carrefour AFI Brașov, hipermarketul cu numărul 40 din România, este un magazin modern, digitalizat, deschis în cel mai nou mall din oraș, ce oferă, și el, o experiență sigură de cumpărături alături de celelalte magazine de aici, printr-o multitudine de opțiuni de cumpărături, online și offline. Acest nou spațiu aduce programul nostru original, Deschidem Vinul Românesc, ale cărei selecții de vinuri sunt disponibile în primul WineSquare Carrefour Brașov, concept existent și în alte patru magazine din rețeaua noastră națională.”, a declarat Jean Richard de Latour, CEO Carrefour România.

Carrefour implementează și în Brașov programul de colectare a uleiului uzat, oferind un 1 litru de ulei proaspăt, marcă proprie, la schimb pentru fiecare 3 litri de ulei folosit, și 2 litri de ulei proaspăt pentru fiecare 5 litri de ulei folosit.

Carrefour este prezent în Brașov prin:

· Hipermarket în AFI Brașov (deschis de luni până duminică, între 08:00 - 22:00); 

· Hipermarketul din Centrul Comercial Carrefour – Calea București nr.107

· Supermarketurile de pe Calea București nr.71, Bulevardul Griviței nr.77, Strada 13 Decembrie nr.55-59, strada Nicolae Bălcescu nr.62, Bulevardul Victoriei nr.4, strada Traian nr.4, strada Crișului nr.18, Strada Uranus nr.1 și Strada Zorilor nr.4

· Magazinul Supeco din Strada Spicului nr.7

Carrefour România are peste 360 de magazine în țară, cu o rețea prezentă în 36 de orașe.

AFI deschide primul mall din România în timpul pandemiei 21 Octombrie 2020 13:40, Companii Ultima ora

AFI Europe Romania inaugurează AFI Brasov, un proiect mixt dezvoltat în centrul României, la Brașov. Cel mai nou proiect se alătură celor două mall-uri Afi Cotroceni ș Afi Ploiești.

AFI Brașov este dezvoltat pe trei etaje cu o suprafață închiriabilă totală de 45.000 mp și birouri de tip clasa A, cu o suprafață închiriabilă totală de 15.000 mp, construite deasupra centrului comercial.„Am reușit cu ajutorul chiriașilor să finalizăm proiectul AFI Brașov și să îl deschidem cu majoritatea magazinelor pregătite de lansare. AFI Brașov este cel mai mare proiectul al nostru inaugurat anul acesta în urma unei investiții de 148 milioane de euro”, a declarat Doron Klein, CEO AFI Europe Romania.

Amplasat în centrul istoric al orașului, AFI Brașov pune la dispoziția vizitatorilor peste 100 de branduri internaționale de fashion & beauty, precum și branduri de renume local, locuri de joacă, sală de fitness, un centru de divertisment, bănci, farmacii și un hypermarket Carrefour.

AFI Europe, subsidiară a AFI Properties, operează în Europa Centrală şi de Est din 1997.Portofoliul AFI Europe include centre comerciale şi proprietăţi de retail, parcuri de business şi dezvoltări rezidenţiale de mare amploare şi dezvoltări cu utilizare mixtă. AFI Europe operează în România, Cehia, Polonia, Germania, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Letonia.

AFI Europe este prezentă în România din 2005. Compania a dezvoltat și gestionează AFI Cotroceni, cel mai mare și de succes mall din România și unul din cele mai mari centre comerciale din Europa Centrală și de Est. Centrul comercial se întinde pe o suprafață închiriabilă de aproape 90.000 metri pătrați (GLA) și oferă vizitatorilor săi o zonă extinsă dedicată activităților de divertisment, care include o varietate de opțiuni de petrecere a timpului liber și peste 300 de magazine ale brandurilor locale și internaționale, vizitate în medie de 50.000 de clienți pe zi.

În octombrie 2013, AFI Europe a inaugurat AFI Ploiești, primul și singurul mall modern dezvoltat în centrul orașului Ploiești, în urma unei investiții de peste 50 de milioane de euro. Centrul comercial are o suprafață închiriabilă (GLA) de 34.000 de metri pătrați, disponibilă pe două etaje ce cuprind peste 100 de branduri naționale și internaționale, alături de peste 7.000 de metri pătrați de divertisment.

Întâlnire discretă a Guvernului cu proprietarii de restaurante. Negocieri pentru compensarea de către stat a unei părți din banii pierduți. Soluțiile în criză pentru IMM vor fi anunțate la Videoconferința Profit.ro Liviu Iancu scris astăzi, 06:22

Proprietarii de restaurante negociază cu Guvernul, prin reprezentanții lor, compensarea de către stat a unei părți din banii pierduți pe fondul restricțiilor care au impus închiderea localurilor, varianta discutată la acest moment fiind acoperirea a 20% din diferența de cifră de afaceri de anul trecut și cea din acest an. Condiția este ca banii astfel rambursați de stat să fie investiți în afacere, nu retrași sub formă de dividende. O întâlnire, discretă, pe această temă între cele două părți a fost ieri.

De ce anume mai au nevoie firmele în actualul context, cum trebuie calibrat bugetul pentru a funcționa în pandemie, ce soluții rapide de finanțare sunt la îndemână, la ce bănci poți apela și când, ce noi programe sunt pregătite de autorități și cum pot fi folosite eficient cele existente va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro - IMM-urile în criză, pentru care detalii pot fi aflate AICI.

Conferința, organizată cu sprijinul UniCredit Bank și ROCA Investments, va fi transmisă în direct pe site-ul profit.ro, pe pagina de Facebook Profit.ro, ca și de către postul de televiziune Profit TV "Este o discuție pe termen mai lung, nu va fi aprobată imediat. Noi asta cerem, dar ei au zis că este o negociere care în cel mai bun caz se încheie anul acesta și ne dau banii la primăvară.

Singura soluție este să ne ajute să compenseze puțin din pierderea profiturilor și cifrei de afaceri pe acest an cu un procent. Acum se discută cam 20% din diferența de cifră de afaceri de anul trecut și acest an, pentru firmele care mai rezistă. Cu condiția ca acești bani să nu fie luați ca dividende, ci investiți în business. Să fie investiți în business drept capital de lucru sau de investiții", spun pentru Profit.ro surse din HoReCa.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider În același timp, însă, proprietarii de hoteluri analizează și varianta de a da în judecată Guvernul, considerând în continuare că nu există niciun studiu în baza căruia să poată apărea concluzia că restaurantele - închise de autorități - reprezintă un factor de amplificare a numărului de cazuri de infectare cu coronavirus. Cum se reinventează un serviciu de rent-a-car premium: abonament de mobilitate BMW, de la Bavaria Mobility

Restaurantele din Capitală au fost închise pentru 14 zile, după ce Guvernul a stabilit, la nivel național, că în zonele cu rata de infectare între 1,5 și 3 la mie, restaurantele vor putea funcționa, dar la 30% din capacitate și cu program limitat. În zonele cu rată de peste 3 la mie vor fi închise. Activitatea va fi la 50% acolo unde rata de infectare este sub sau egală cu 1,5 la mie. Programul va fi redus până la ora 23.00. Bucureștiul a depășit rata de 3 la mie, astfel că restaurantele au fost închise, deocamdată pentru 14 zile. Gebrüder Weiss lansează platforma myGW dedicată clienților. Experiența digitală a clienților cu informații în timp real

Experiența digitală a clienților cu informații în timp real Săptămâna trecută, proprietarii de restaurante au transmis pentru Profit.ro că HoReCa este tratată în continuare discriminatoriu, în lipsa oricăror studii care să arate legătura între infectări și restaurante. Ei sunt nemulțumiți și de restricțiile de maximum 20 de persoane la un eveniment și spun că în hale industriale la fel de mari precum sălile de conferințe lucrează și 200 de oameni. Vineri, Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere un proiect care prevede și scutire de impozit specific pentru HoReCa.

DIVERSE

Combină în flăcări! ISU: Utilajul nu a fost curățat corespunzător, a luat foc de la paie! Ionel Văduva - 20 octombrie 2020 Intervenție a pompierilor la un incendiu care a cuprins un utilaj agricol. Marți, 20 octombrie, un echipaj de pompieri cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, din cadrul Secției de Pompieri Oravița, a intervenit de urgență, ca urmare a unui apel 112, la un incendiu care a cuprins o combină agricolă aflată între localitățile Mercina și Vrani.

„Integritatea combinei, de generație mai veche, a fost afectată în proporție de circa 10%. Din cauza faptului că utilajul nu a fost curățat corespunzător, iar în angrenaje au intrat paie și alte elemente cu potențial inflamabil, acesta au luat foc”, a declarat pentru Agrointeligența, lt. Adrian Manofu, purtătorul de cuvânt al ISU „Semenic” al județului Caraș-Severin.

Deoarece, în această perioadă, se efectuează lucrări agricole ce implică folosirea utilajelor care, exploatate necorespunzător, pot provoca incendii, experții ISU transmit agricultorilor că au obligativitatea respectării unor măsuri de bază în ceea ce privește protecția utilajelor pe care le operează.

Astfel, tractoarele, combinele şi celelalte maşini agricole vor fi revizuite din timp, înlăturându-se toate defecţiunile care ar putea produce incendii. Lucrările agricole se vor efectua numai cu utilaje verificate tehnic din punct de vedere al dispozitivelor parascântei. Mecanizatorii şi şoferii care participă la lucrările agricole vor fi instruiţi în mod special, pentru a cunoaşte pericolele, cauzele de incendiu precum şi regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, mânuirea stingătoarelor şi modul practic de acţiune în caz de incendiu. Toate maşinile şi utilajele agricole, precum şi cele care au acces în zonele cu vegetaţie uscată sau deşeuri combustibile, vor fi dotate cu stingătoare, bidoane cu apă, lăzi cu nisip şi mături cu coada de cel puţin doi metri.

În plus, pompierii îi sfătuiesc pe fermieri ca alimentarea cu carburanţi să se facă în punctele de alimentare special amenajate, fiind interzise transportul şi transvazarea lichidelor combustibile în vase deschise sau confecţionate din material plastic şi alimentarea în lan sau la distanţe mai mici de 100 de metri faţă de acestea, a autovehiculelor, maşinilor şi utilajelor agricole.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere remedierea unor defecţiuni apărute la maşinile şi utilajele agricole se va face la o distanţă de cel puţin 100 de metri faţă de lanurile nerecoltate, mirişti sau vegetaţie uscată. La punctele de recoltare se vor asigura tractoare cu plug sau disc, cisterne cu apă, precum şi platforme mobile dotate cu furci, cazmale, coase, găleţi, stingătoare, butoaie cu apă.

GLOBAL

Raport ONU: Comerţul global va scădea cu 7% până la 9% în 2020 Dorin Oancea 21.10.2020,

Comerţul global va scădea cu 7% până la 9% în 2020 faţă de anul precedent, în ciuda unei reveniri fragile conduse de China în al treilea trimestru, a anunţat miercuri un raport al Naţiunilor Unite, citat de Reuters.

Nici o regiune nu a fost scutită de scăderea estimată la 19% în comerţul mondial din al doilea trimestru, în condiţiile în care pandemia COVID-19 a perturbat economiile, spune U.N. Conference on Trade and Development (UNCTAD).

Comerţul global şi-a revenit oarecum în al treilea trimestru, când a fost estimat cu aproximativ 4,5% mai scăzut decât în aceeaşi perioadă de acum un an, a declarat agenţia în cea ma i recentăactualizare.

"Comerţul cu echipamente de birou la domiciliu şi consumabile medicale a crescut în trimestrul III, dar s-au redus în continuare sectoarele auto şi energetic", a spus UNCTAD. Creşterea în sectorul textil a fost, de asemenea, puternică.

Exporturile Chinei au revenit puternic în al treilea trimestru, după ce au scăzut în primele luni ale pandemiei, înregistrând o rată de creştere de aproape 10%, a spus UNCTAD. „În general, nivelul exporturilor chineze pentru primele nouă luni ale anului 2020 a fost comparabil cu cel din 2019”, a spus organizaţia.

Cererea chineză pentru produse importate şi-a revenit după o scădere în T2 2020, spre deosebire de alte economii majore, a spus acesta.

La începutul acestei luni, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi-a actualizat prognoza pentru comerţul cu mărfuri şi a prezis o scădere de 9,2% pentru 2020.

UNIUNEA EUROPEANA

Poziție puternică la Bruxelles: Subvenția trebuie încasată de cei care lucrează pământul, nu de proprietari! Agrointeligența - 20 octombrie 2020

Și polonezii se confruntă cu situația în care subvențiile agricole sunt încasate de proprietarii de terenuri și nu de arendașii care lucrează supafețeke agricole. Eurodeputatul polonez, Jarosław Kalinowski, a atras atenția, astăzi 20 octombrie, în cadrul discuțiilor care au loc în Parlamentul European, pe marginea reformei PAC, că agricultorul activ trebuie să treacă în centrul politicii agricole.

”Am să mă refer încă de la început la plățile directe care reprezintă instrumentul cel mai important pentru susținerea agricultorilor europeni și a veniturilor lor. Problema însă este că marea majoritate a acestor plăți are cantitități variate fără niște criterii obietive și fără să țină cont de producție neapărat. Jarosław Kalinowski

Majoritatea plăților depinde de cât de extinsă este producția într-o țară. Și de peste 20 de ani acest lucru încalcă practic legea concurenței, a competitivității. Iată că vorbim de schimbări necesare în domeniul mediului, a climei pentru agricultură ceea ce mi se pare foarte bine dar este nevoie însă să eliminăm o situație de-a dreptul patologică în multe țări, în care proprietarii de terenuri beneficiază de subvenții, și nu agricultorii. Spre exemplu în Polonia, 70% dintre beneficiarii acestor plăți sunt tocmai proprietarii acestor terenuri. Deci li se acordă prioritate și până la urmă cei care plătesc oalele sparte sunt fermierii. Iată de ce conceptul de agricultor activ este fundamentală în amendamentul pe care l-am prezentat la articolul 4. În felul acesta agricultorul trece în centrul PAC, ceea ce este esențial”, a subliniat eurodeputatul.

Acest subiect este arzător și pentru fermierii români. Aceștia i-au sesizat recent ministrului agriculturii, Adrian Oros, că micii fermieri care dau în arendă terenurile ”îi șantajează” pe arendași să le rămână subvenția pe teren pe lângă arenda stabilită în contract. Romeo Burciu, un fermier gălățean i-a cerut ministrului agriculturii să schimbe legislația astfel încât proprietarii de terenuri să și demonstreze că lucrează suprafețele respective nu doar să încaseze banii. ”(…) Să vină și ei (arendatorii care încasează și subvenția n.r) la APIA să prezinte facturile de motorină, facturile pentru prestări servicii arat, discuit, semănat. Stau și așteaptă să ia subvenția și doar ne întreabă: Ce ai semănat pe pământul meu, că mă întreabă de la APIA. Nu vă mai spun că dacă au ghinionul să îi controleze trebuie să te duci de mânuță să le arăți unde este terenul, nici nu mai știu unde sunt terenurile”, a sesizat fermierul.

Adrian Oros le-a transmis fermierilor că aceste plângeri nu s-au concretizat niciodată ”în scris”. Mai mult, ministrul a subliniat că această problemă, care este sesizată la nivel european, își va găsi soluția în noul PAC unde se va defini clar ”fermierul autentic” ca fiind cel care lucrează pământul și trebuie să demonstreze și cu facturi acest lucru nu doar cu documente de utilizare a acestuia.

PAC: agricultura biologică dezbină Parlamentul European

Mihaela Gherghişan21 Octombrie 2020

Image source:  RFI/Mihaela Gherghisan

Respingerea faimosului amendament 1147 grăbește adoptarea reformei PAC

O situație inedită pentru deputații europeni – de obicei mult mai uniți în faț statelor membre UE– a fost creată după votul de marți noapte când a fost adoptată o parte a pachetului legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune. Ecologiștii europeni spun că acum Pactul Verde al UE nu va mai putea fi aplicat. Dar liderul Renew Europe Dacian Cioloș explica necesitatea acestei acțiuni rapide. 

Supărarea ecologiștilor era crescândă în această noapte în urma votului din Parlamentul European, care a ocolit de fapt un nou blocaj privind reforma Politicii Agricole Comune. 

Votul s-a petrecut cu 24 de ore înainte de momentul inițial prevăzut, ceea ce i-a destabilizat pe mulți deputați care spun că nu au avut timp să se familiarizeze cu noile amendamente. 

Iar prin respingerea amendamentului 1147 introdus de ecologiști, deputații de centru dreapta, centriștii și o parte din socialiști au evitat trimiterea înapoi a textului catre Comisia Europeană. 

Reforma poate astfel avansa spre aprobarea ei finală atât de catre deputații europeni cât si de miniștrii europeni de resort, reuniți în paralel la Luxembourg. 

Votul din această noapte –primul dintr-o serie mai lungă care ia sfârșit vineri – stabilește, între altele, că doar cultivatorii de cereale vor fi obligați să păstreze neatinse 5% din terenul arabil. Aceasta este un primă lovitură dată biodiversității, spun ecologiștii și o parte din social democrați. 

Ei se tem de noi înfrângeri în zilele viitoare întrucât votul asupra pachetului global continuă. 

Iar in baza propunerii din 2018 a Comisiei Europene, 30% din subvențiile directe pentru fermieri ar fi legate de respectarea „eco regimurilor” (condiționalităților de mediu). ONG-urile de mediu și ecologiștii europeni cereau ca acest procent să fie mai mare. 

Ecologiștii și societatea civilă îi acuză pe ceilalți că au cedat presiunilor făcute de giganții industriei agro-alimentare în detrimentul biodiversității și al ecologiei. 

In realitate, reticente față de normele prea stricte de mediu au fost arătate de diferite asociații de fermieri în ultimii ani; ele se plâng că toate aceste condiționalități sunt costisitoare, scad randamentul iar UE nu-i ajută suficient pe fermieri pentru pierderile avute. 

Situația, blocată înainte chiar de criza Covid19, devine periculoasă pentru finanțarea fermierilor europeni și deci agricultura europeană  dacă un acord nu este găsit repede. 

Liderii celor trei mari grupuri politice ale Parlamentului European (PPE, S&D și Renew Europe) au grăbit deci cu 24 de ore acest vot față de momentul inițial prevăzut și pentru a pune capăt unei polemici crescânde și chiar periculoasă pentru soarta reformei. 

De altfel, liderul Renew Europe, Dacian Cioloș (fost comisar european al agriculturii, artizan al precedentei reforme din 2014) explica de curând că acum trebuie deblocată situația deja aflată în mare întârziere; iar îngrijorările legate de mediu vor fi din nou analizate prin clauza de revizuire din 2025. 

Comisia Europeană a făcut propunerea de reformă a PAC în urmă cu doi ani, dar a completat-o anul acesta din perspectiva tot mai importantă a ecologiei prin strategia numită „De la fermă la furculiță”. Aceasta prevede ca pâna în 2030 cantitatea de pesticide folosită acum să scadă la jumătate iar 25% din pământul arabil să fie dedicat, tot atunci, agriculturii biologice. 

Astfel, pentru a dezbate corect aspectul economic și cel ecologic al reformei, comisia de agricultură și cea de mediu din Parlamentul European au lucrat împreună în primăvară, până când cea de mediu s-a retras de la discuții. 

Din acel moment, deputații europeni, de obicei destul de uniți pentru a face față statelor membre când este vorba despre orice reformă comunitară, sunt acum mai dezbinați ca niciodată. 

In paralel, reuniți la Luxembourg, miniștrii UE ai agriculturii încercau miercuri după miezul nopții o unificare a poziției lor privind aceeași reformă. In ciuda apelurilor Comisiei Europene de a nu dilua latura ecologică a reformei, pozițiile statelor membre rămân foarte divergente. 

Această reformă, care trebui să se aplice de anul viitor, nu va fi probabil implementată înainte de sfârsitul anului 2022, în cel mai fericit caz.  

Cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord cu privire la noua Politică Agricolă Comună Articole, Economedia • 21 Octombrie 2020 Miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord, după lungi negocieri, asupra unei reforme a noii Politici Agricole Comune (PAC), destinată să ţină cont mai mult de provocările climatice şi asupra mediului înconjurător, transmite AFP, citată de Agerpres.

„După o luptă îndelungată, am ajuns la un acord crucial”, a declarat miercuri dimineaţa ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner, la finalul reuniunii miniştrilor europeni ai Agriculturii, care a avut loc la Luxemburg. Oficialul german a dat asigurări că a fost găsit un echilibru între îngrijorările privind sustenabilitatea, constrângerile ecologice şi securitatea alimentară. Orientările adoptate de statele membre vor face obiectul negocierilor cu Parlamentul European, în ideea ca acestea să intre în vigoare începând din luna ianuarie 2023.

În centrul discuţiilor care au început luni a figurat sistemul „eco-schemelor”, propuse de Comisia Europeană (executivul UE) pentru a „înverzi” agricultura europeană prin remunerarea serviciilor făcute mediului înconjurător de către fermieri. Statele membre trebuie să ajungă la o majoritate calificată cu privire la valoarea, definiţia şi obiectivul acestor acestor servicii.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a susţinut la Consiliul AgriFish că România nu este de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme în noua Politică Agricolă Comună (PAC), mai ales pentru statele membre ale căror plăţi directe sunt sub 90% din plata medie europeană. „Legat de arhitectura verde, de eco-scheme, România reiterează că statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a decide în funcţie de nevoile specifice. Am prefera să nu existe o alocare distinctă pentru eco-scheme. Oricum 20% din plăţile directe pentru eco-scheme este prea mult. Considerăm că nu trebuie să se introducă un procentaj obligatoriu pentru statele membre ale căror plăţi directe sunt sub 90% din plata medie europeană”, a declarat Adrian Oros, în prima zi a reuniunii Consiliului AGRIFISH, unde a prezentat poziţia României privind Planurile Strategice ale noii Politici Agricole Comune (PAC).

Statele membre şi eurodeputaţii ar trebui să ajungă la un acord, până la începutul lui 2021, asupra regulilor care se vor aplica începând de la 1 ianuarie 2023.

Carmen Avram, discurs tranșant privind plafonarea subvențiilor 21 octombrie 2020

Discurs tranșant al europarlamentarului Carmen Avram în Parlamentul European! Potrivit acesteia, amendamentele apărute ”peste noapte” la Politica Agricolă Comună riscă să aibă repercusiuni grave asupra sectorului agricol din mai multe țări. Restricțiile financiare tot mai dure, scăderea producției agroalimentare și dispariția tinerilor de la sate au fost doar câteva din pericolele invocate de Carmen Avram în ceea ce privește viitorul agriculturii europene.

„Amendamentele apărute peste noapte, privind un subiect crucial – o și mai dură plafonare a plăților către fermieri – ne aruncă însă într-un paradox grav, pe care, din păcate, nu am avut timp să-l analizăm, cum ar fi fost normal. Adică le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru o Europă neutră climatic și, totuși, vrem să impunem restricții financiare tot mai dure.

Le-am promis europenilor hrană accesibilă și, totuși, aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie a importurilor care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a II-a.

Le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație și, totuși, aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă. Le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate și, totuși, îi împungem la un abandon al pământului pe care unii deja nu-l mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani; se întâmplă chiar acum, în țara mea, România.

Le impunem tuturor aceleași condiții dure, dar uităm că nu toți fermierii pleacă de la același nivel; convergenta externă e departe de a fi încheiată.

Aceste amendamente, pe o temă atât de importantă, afectează mii de fermieri cu investiții oneste și multe datorii, pentru a pedepsi doi oligarhi miliardari care nu reprezintă agricultura europeană. Apărute la finalul a trei ani de negocieri, ele sunt nu doar distructive pentru sector, în unele state, dar ne-au luat și dreptul de a le dezbate democratic”, a subliniat Carmen Avram în Parlamentul European.

Noua Politică Agricolă Comună va pune o presiune enormă pe umerii greu încercaților fermieri români Avalanșa de amendamente pentru modificarea Politicii Agricole Comune (PAC), multe depuse pe ultima sută de metri înainte de votul decisiv, demonstrează cât de mari și de diferite sunt interesele statelor membre și cât de imprevizibil e votul din Parlamentul European. În acest moment, după 3 ani de negocieri pe PAC, absolut nimeni nu poate da un pronostic legat de rezultat și de varianta care va ieși învingătoare.

Bruxelles, 21 octombrie 2020

Săptămâna aceasta, eurodeputații ar putea avea până la 10 sesiuni de vot pe acest dosar, care e mult prea amplu pentru a fi supus scrutinului în doar o singură zi. În total, există 2000 de amendamente, unele cu potențial distructiv pentru România, iar voturile se întind pe zeci de pagini.

Se cotează planurile și măsurile pentru ca Politica Agricolă a UE, pentru anii 2021-2027 să devină mai durabilă, mai robustă, dar și mai flexibilă, în vederea asigurării securității alimentare în întreaga Uniune. Deși modificările sunt ambițioase și vor servi obiectivelor legate de schimbările climatice și - grație implicării social-democraților europeni - dimensiunii sociale și protecției muncitorilor, responsabilitatea, restricțiile financiare și eforturile vor fi suportate tot de către fermierii europeni.

Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei AGRI, a atras atenția Plenului Parlamentului European, asupra unui paradox care nu a fost analizat și care ar putea fi distructiv pentru unele state, inclusiv România:

„Salut Revoluția Verde din viitorul PAC și perspectiva deschisă odată cu strategiile Farm to Fork și Biodiversitate, care aduc oportunități. Țin să felicit grupul S&D pentru amprenta pe care o va lăsa prin introducerea dimensiunii sociale. Abuzurile asupra muncitorilor trebuie să înceteze!

Amendamentele apărute peste noapte, privind un subiect crucial - o și mai dură plafonare a plăților către fermieri - ne aruncă însă într-un paradox grav, pe care, din păcate, nu am avut timp să-l analizăm, cum ar fi fost normal. Adică:

· le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru Europa neutră climatic, și totuși se introduc amendamente care impun restricții financiare tot mai dure;

· le-am promis europenilor hrană accesibilă, și totuși aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie de importuri nesigure, care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a doua;

· le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație, și totuși aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă;

· le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate, și totuși îi împingem la un abandon al pământului, pe care unii deja nu îl mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani. Se întâmplă chiar acum, în țara mea, România;

Aceste amendamente, pe o tema atât de importantă, afectează mii de fermieri cu investiții oneste și multe datorii, pentru a pedepsi doi „oligarhi" miliardari (n.r. Premierul Cehiei și Premierul Ungariei, acuzați că ar beneficia, direct sau indirect, de fonduri europene) care nu reprezintă agricultura europeană." 

Intervenția eurodeputatei Carmen Avram în cadrul dezbaterii este disponibilă la acest link: https://youtu.be/tF_nf1Mpjjo

Contextul modificărilor aduse PAC

Ultima reformă a Politicii Agricole a UE, instituită în urmă cu 58 de ani, datează din 2013. România beneficiază de sprijinul oferit de PAC din 2007, fiind, deci, mult în urma statelor occidentale din UE. Astăzi, subvenția fermierului român încă e sub media europeană. Normele actuale ale PAC expiră la 31 decembrie 2020. Acestea ar trebui înlocuite cu norme tranzitorii până la aprobarea reformei PAC de către Parlament și Consiliu.PAC reprezintă 34,5% din bugetul UE pentru 2020 (58.12 miliarde EUR). Aproximativ 70% din bugetul PAC sprijină veniturile a șase până la șapte milioane de exploatații agricole din UE.

Descarcă acest mesaj în format Word.(Imagine) Eurodeputata Carmen Avram în plenul Parlamentului European

În lumea restaurantelor şi barurilor din Europa de Est, fiecare se luptă cu criza, cu incertitudinea şi cu frica oamenilor aşa cum poate Bogdan Cojocaru 20.10.2020,

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki şi omologul maghiar Viktor Orban. În ţările lor, restaurantele şi barurile încă mai pot primi clienţi, deşi sunt obligate să se închidă mai devreme.

♦ Un ospătar dintr-un restaurant popular din Litvinov a spus că afacerile sunt afectate nu doar de restricţiile impuse de guvern, ci şi de teama de infectare a oamenilor.

La începutul acestei luni, la doar câteva ore după ce guvernul ceh a introdus starea de urgenţă în încercarea de a limita răspândirea pandemiei, angajaţii restaurantelor au ieşit pe străzile Pragăi zdrăngănind ustensile de bucătărie în semn de protest. Ei se văitau că restricţii precum reducerea programului pentru a nu mai depăşi ora 22 şi limitarea la 6 a numărului de oameni care pot sta împreună la o masă sunt devastatoare pentru afacerile şi mijloacele lor de trai. Însă în urmă cu câteva zile, guvernul din Cehia a ordonat închiderea completă a restaurantelor şi barurilor, dar şi a şcolilor, şi a interzis consumul de alcool în public în condiţiile în care ţara înregistrează cea mai mare rată de transmisie a SARS-CoV-2 din Europa.

N-a durat mult până când proteste contra noilor restricţii conduse de ceea ce autorităţile spun că sunt ultraşi ai echipelor de fotbal şi hochei au devenit violente.

Măsuri restrictive mai dure după ce pandemia de Covid-19 a revenit în forţă au devenit din nou norma în Europa. Unul dintre sectoarele cel mai dur lovite este cel al restaurantelor, barurilor şi sălilor de sport. În Europa de Est, unele dintre aceste afaceri suferă mai mult decât altele. Unele s-au reinventat sau încearcă să se reinventeze. Spre exemplu, în Polonia o sală de fitness a încercat să evite închiderea declarându-se biserică şi magazin. În Budapesta, un bine-cunoscut restaurant afectat grav de lipsa turiştilor străini „a reinventat roata“ organizând un eveniment culinar într-o roată-carusel uriaşă într-un efort disperat de a-şi face publicitate. Evenimentul a fost un succes.

În Cehia, o ţară care a introdus unele dintre cele mai severe restricţii sociale şi de business odată cu izbucnirea primului val al pandemiei, dar pe care le-a relaxat apoi semnificativ, Asociaţia Hotelurilor şi Restaurantelor estimează pentru anul acesta o reducere anualizată a profiturilor afacerilor de profil de 60-80 de miliarde de coroane (2,2-3 miliarde euro), scrie Radio Praga.

Luni 5 octombrie, după o primă rundă de înăspriri ale restricţiilor în contextul unui nou puseu al pandemiei, bucătari, chelneri şi barmani au ieşit pe străzile Pragăi strigând: „Ajunge, până aici!“. Demonstranţii au mărşăluit prin centrul oraşului, prin centrul vechi şi prin faţa clădirii guvernului, trecând pe lângă restaurantele şi cafenelele care în mod normal ar fi trebuit să fie pline de muşterii localnici şi străini. Însă atunci, cu barurile, restaurantele şi cafenelele obligate să se închidă la ora 22, viaţa de noapte a oraşului era ca şi dispărută, clienţii erau puţini, iar oamenii de afaceri din sector spuneau că se tem că ce este mai rău urmează să vină. O analiză a Data Servis estima că în cel mai pesimist scenariu cifra de afaceri din industria cateringului se poate prăbuşi cu 80 de miliarde de coroane (3 miliarde de euro). În perioada ianuarie-august, scăderea a fost de 40 de miliarde de coroane (1,5 miliarde euro). Martin Jenka, proprietarul unui restaurant, a declarat în timpul protestelor că se teme că acutizarea crizei va duce la închiderea completă a restaurantelor şi barurilor.

„Restaurantele sunt lovite primele. Guvernul spune că acolo riscul epidemiologic este cel mai mare, aşa că mă pregătesc pentru ce-i mai rău“, a explicat Jenka. Un ospătar dintr-un restaurant popular din Litvinov a spus că afacerile sunt afectate nu doar de restricţiile impuse de guvern, ci şi de teama de infectare a oamenilor. „Oamenii anulează petreceri şi evenimente mai mari pentru care au făcut rezervări acum şase luni. Asta ne loveşte destul de rău. Vorbesc de evenimente corporate şi reuniuni de familie cu 20-30 de persoane. Le-am putea face loc aducând mese suplimentare, respectând astfel normele, dar oamenilor le este pur şi simplu frică să mai vină.“ Lubos Kastner, reprezentant al IMM-urilor din gastronomie, s-a plâns că incertitudinea ucide afacerile dintr-un sector cu 150.000 de angajaţi. Două săptămâni mai târziu, guvernul a impus închiderea barurilor şi restaurantelor şi a interzis întâlnirile publice mai mari de şase persoane şi competiţiile sportive. Noile restricţii ar trebui să dureze până pe 3 noiembrie.

În Ungaria, unde premierul Viktor Orban a declarat în mai multe ocazii că „ungurii trebuie să muncească“ şi că virusul nu trebuie să fie lăsat să paralizeze din nou ţara, guvernul a decis în septembrie că restaurantele nu pot sta deschise după ora 23. Acolo, proprietarul grupului Zsidai Gasztronomy, Roy Zsidai, a explicat pentru Budapest Business Journal că măsurile de lockdown au reprezentat un şoc pentru sectorul restaurantelor deoarece s-au închis stabilimente care nu şi-au întrerupt afacerile niciodată în ultimele patru decenii. Şi el a spus că incertitudinea este un factor de stres foarte puternic, care face dificilă planificarea, mai ales în ceea ce priveşte păstrarea locurilor de muncă. Karoly Gerendai, proprietarul lanţului de restaurante de top Costes, a spus că cifra de afaceri a uneia din unităţile redeschise s-a redus la o zecime faţă de nivelul normal de dinainte de pandemie, ceea ce-l forţează să caute moduri noi de a face afaceri. Astfel, el a organizat un eveniment gastronomic în roata mare Ochiul Budapestei dintr-un parc de distracţii din capitală.

„Cum oamenii nu se înghesuiau nici la roată, nici la restaurant, s-a creat oportunitatea de a face acest lucru“, a spus Gerendai. „Este important ca oamenii să se poată distanţa de ceilalţi clienţi pentru a fi în siguranţă, iar roata, cu cabinele sale separate, este ideală pentru acest lucru.“ Biletele pentru experienţa culinară organizată de Costes au costat până la 130 de euro şi s-au epuizat în doar câteva zile. Gerendai intenţionează să repete evenimentul în primăvară, când se va mai încălzi vremea.

În Polonia, programul restaurantelor şi cârciumilor a fost redus recent cu o oră, acestea fiind obligate să se închidă la ora 21. De asemenea, numărul de clienţi permis a fost înjumătăţit faţă de capacitatea normală. Nunţile sunt în continuare permise, dar cu nu mai mult de 20 de participanţi şi fără dansuri. Sălile de fitness sunt închise.

Premierul Mateusz Morawiecki a anunţat noile restricţii din carantină, purtând masca de protecţie pe faţă, deşi până acum a preferat să fie văzut de public fără mască. Guvernul, care a recunoscut că pandemia creşte „exponenţial“, intenţionează să transforme stadionul naţional din Varşovia în spital temporar.

Revoluţia ecologică, amânată cu un an Liviu GORDEA 21 octombrie 2020 -

CE a propus amânarea cu un an a adoptării legislaţiei privind agricultura ecologică şi a lansat o consultare publică în vederea elaborării unui viitor „plan de acţiune” pentru acest sector.

Motivaţia din spatele acestei decizii este una cât se poate de raţională, după cum ne asigură chiar forul condus de Ursula von der Leyen, care şi-a propus ca prioritate asigurarea faptului că sectorul agriculturii ecologice dispune de instrumentele adecvate, precum şi de un cadru juridic funcţional şi consensual, esenţial pentru atingerea obiectivului de a aloca agriculturii ecologice 25% din suprafaţa terenurilor agricole. „Noul regulament privind produsele ecologice oferă o bază solidă, însă legislaţia secundară care urmează să fie adoptată trebuie să fie la fel de rezilientă”, argumentează Comisia. Acest sector va juca un rol important în realizarea ambiţiei Pactului Verde european şi la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei 'De la fermă la consumator' şi al strategiei în domeniul biodiversităţii.

 TRANZIŢIA CĂTRE UN SISTEM ALIMENTAR MAI SUSTENABIL

 Comisia a anunţat astfel că intrarea în vigoare a legislaţiei ce priveşte agricultura ecologică va fi amânată de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022, la cererea statelor membre, a Parlamentului European şi a altor părţi interesate. Referitor la acest subiect, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a ţinut să facă următoarele precizări: „Strategiile care vizează agricultura şi biodiversitatea stabilesc obiective ambiţioase pentru sectorul agricol, având rolul de a-l pregăti pentru aplicarea Pactului Verde. Agricultura ecologică va fi un aliat esenţial în tranziţia către un sistem alimentar mai sustenabil şi o mai bună protecţie a biodiversităţii. Comisia va sprijini sectorul agriculturii ecologice în vederea atingerii obiectivului de a avea 25% din suprafaţa terenurilor agricole în regim ecologic până în 2030, furnizând cadrul politic şi juridic adecvat”.

 PLAN DE ACŢIUNE PE 3 DIRECŢII:

 Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia Europeană are în vedere elaborarea unui plan de acţiune pentru agricultura ecologică, care va contribui la stimularea sectorului, atât la nivelul cererii, cât şi al ofertei. Acesta va fi organizat în jurul a trei puncte principale:

1. Stimularea cererii de produse ecologice, menţinându-se totodată încrederea consumatorilor;

2. Încurajarea creşterii sectorului agriculturii ecologice în UE;

3. Consolidarea rolului producţiei ecologice în lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii, inclusiv în gestionarea durabilă a resurselor.

Consultarea publică lansată la începutul lunii septembrie are scopul de a colecta feedback pe tema proiectului de plan de la cetăţeni, autorităţile naţionale şi părţile interesate relevante. Chestionarul va fi disponibil online timp de 12 săptămâni, până la 27 noiembrie.Noua legislaţie privind agricultura ecologică va reflecta natura schimbătoare a acestui sector aflat în creştere rapidă. Noile norme sunt menite să garanteze o concurenţă loială pentru agricultori, permiţând evitarea fraudelor şi menţinând încrederea consumatorilor. Amânarea tranziţiei între legislaţia actuală şi cea viitoare a fost solicitată iniţial de statele membre, de Parlamentul European, de ţările terţe şi de alte părţi interesate, din cauza complexităţii şi a importanţei legislaţiei secundare în curs de elaborare.   Norbert Lins şi Janusz Wojciechowski

 „GRABA AR FACE MAI MULT RĂU DECÂT BINE”

 Întârzierea implementării noilor norme ale Uniunii Europene privind cultivarea şi etichetarea produselor ecologice cu un an le-ar oferi fermierilor şi autorităţilor naţionale preocupate de efectele pandemiei mai mult timp pentru a se adapta. Aceasta a fost reacţia preşedintelui Comitetului pentru agricultură şi dezvoltare rurală al UE, Norbert Lins, la propunerea Comisiei de a amâna aplicarea noii legi organice.

„Acest lucru va oferi executivului UE mai mult timp pentru a consulta în mod corespunzător toate părţile interesate înainte de a elabora legislaţia secundară, ceea ce este esenţial pentru ca noile norme organice să funcţioneze pe teren. Grăbirea prin aprobarea legislaţiei secundare, atunci când fermierii sunt preocupaţi de abordarea efectelor Covid-19, ar face mai mult rău decât bine”, consideră politicianul german, membru al grupului PPE din Parlamentul European.

 O DECIZIE ÎN CURS DE APROBARE

 Din cauza întârzierilor în procesul de pregătire a actelor delegate şi de punere în aplicare, cauzate de izbucnirea pandemiei Covid-19, Lins a cerut în luna mai comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să amâne aplicarea noii legi organice până în ianuarie 2022. Propunerea depusă de Comisie trebuie să fie aprobată atât de Parlament, cât şi de Consiliu pentru a intra în vigoare.

 40 MILIOANE DE EURO PENTRU SECTORUL BIO

 Cum era de aşteptat, efectele crizei provocate de pandemia Covid-19 au influenţat în mod semnificativ decizia autorităţilor de la Bruxelles. În cadrul politicii de promovare a produselor agroalimentare, Comisia intenţionează să aloce agriculturii ecologice un buget specific de 40 milioane de euro pentru anul 2021. Acest buget va cofinanţa acţiunile de promovare şi campaniile de informare privind sectorul ecologic al UE, sensibilizând publicul cu privire la calităţile acestuia şi urmărind stimularea cererii. Pe lângă aceste instrumente esenţiale, actuala şi viitoarea politică agricolă comună (PAC) vor continua să sprijine dezvoltarea agriculturii ecologice în UE. De exemplu, măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală oferă sprijin fermierilor care doresc să se convertească la agricultura ecologică sau să se menţină în acest climat.

 IMPACT SCĂZUT ASUPRA MEDIULUI

 Alimentele din agricultura ecologică se produc cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale, rezultând o metodă agricolă cu impact limitat asupra mediului. Astfel se încurajează utilizarea resurselor regenerabile de la fermă, îmbunătăţirea ciclurilor biologice din cadrul sistemului agricol, menţinerea biodiversităţii, menţinerea echilibrelor ecologice regionale, menţinerea şi creşterea fertilităţii solului, precum şi utilizarea responsabilă şi gestionarea corespunzătoare a apei. În plus, normele privind agricultura ecologică încurajează un standard ridicat al bunăstării animalelor şi impun fermierilor să răspundă nevoilor comportamentale specifice ale animalelor.  un articol de LIVIU GORDEA

.................................................................R MOLDOVAUsatîi: Moldova are nevoie de reanimarea școlilor profesionale V.A.octombrie 20, 2020 Republica Moldova are nevoie și de un proiect pentru reanimarea învățământului profesional tehnic, susține Renato Usatîi, candidat la alegerile prezidențiale din acest an. El a declarat, în cadrul unei întîlniri cu agricultorii, că va face o prioritate din acest obiectiv.

El a menționat că, în prezent, în Moldova există academii și zeci de universități, dar școlile profesionale, care să instruiască sudori, bucătari, strungari, electricieni, dulgheri, croitorese, instalatori, se află pe cale de dispariție.

„Dacă problema formării specialiștilor calificați pentru sfera producerii nu este rezolvată, tinerii noștri vor continua să lucreze alături de părinți la pus pachet la Moscova sau ca hamali în țările UE”, a spus Renato Usatîi.

Candidatul „Partidului Nostru” la șefia statului a mai spus că, în calitate de primar de Bălți s-a întâlnit de mai multe ori cu investitori importanți, care, în primul rând, întrebau despre numărul lucrătorilor calificați, ce ar putea fi angajați la întreprinderile mari. În Moldova, aceștia practic nu există. De aceea, unele firme străine, care își desfășoară activitatea în țara noastră, sunt nevoite să-și organizeze propriile cursuri de instruire.

„E pur și simplu dureros să vezi în ce hal a ajuns Moldova. Orașele și satele sunt pustii. Cândva, în Dondușeni activa o brutărie, o fabrică de zahăr, una de procesare a cărnii. Orașul înflorea. Până nu vom începe să repornim industria, situația din țară nu se va schimba, viața oamenilor nu se va îmbunătăți și nu vor apărea locuri de muncă bine plătite. Întreprinderile mai sunt și principala sursă de venit pentru bugetul de stat și cele locale. Iar asta înseamnă bani pentru pensii și salarii. Dacă n-o să existe uzine, sfera socială nu va fi funcțională. Prin urmare, este necesar un plan pentru reînvierea economiei. Niciun guvern nu s-a obosit să-l comande de la experți mondiali ”, a remarcat Renato Usatîi.

FRANTA

Gigantul francez Lactalis este acuzat că a poluat râurile ţării ani la rând Catalina Apostoiu 21.10.2020, Gigantul francez din sectorul produselor lactate Lactalis a poluat în mod repetat râurile ţării în ultimul deceniu, relevă un nou raport al organizaţiei franceze de mediu Disclose, potrivit The Guardian.

Disclose arată că 38 dintre unităţile de producţie deţinute de companie în Franţa au încălcat reglementările de mediu.

CHINA

China se întoarce pe creștere și e gata să salveze lumea. Dar, lumea mai vrea să fie salvată de China? Constantin Rudniţchi21 Octombrie 2020

La începutul acestei săptămâni, biroul de statistică al Chinei a anunțat evoluția economiei în trimestrul al treilea. Rezultatul este de-a dreptul remarcabil, pentru o țară din care s-a declanșat pandemia de coronavirus. În trimestrul al treilea al acestui an, China a crescut cu 4,9%. Este o cifră care îi face pe analiștii internaționali să creadă că economia chineză va fi, ca și în alți ani, motorul care va reuși să stimuleze economia mondială.

Ce schimbare de viziune! După ce la momentul declanșării pandemiei și a blocării parțiale a lanțurilor de aprovizionare care veneau din China decidenții politici și economici din statele europene vorbeau răspicat despre dependența de China și nevoia de relocare a unor companii înapoi în Europa, acum experții se întorc la vechiul refren, și anume că economia chineză poate salva economia globală.

Paradoxal este că, în comparație cu perioada de dinainte de pandemie, exporturile chineze și-au mărit ponderea în totalul exporturilor la nivel mondial, de la 20% la 25%, în special ca urmare a creșterii cererii de produse medicale și de echipamente specifice lucrului de la domiciliu.

În ceea ce privește plecarea investitorilor din China, singurele rezultate vizibile sunt ieșirea companiilor Auchan și Carrefour, două exituri care nu sunt legate de o anumită viziune, ci de rezultatele modeste obținute pe piața chineză și de ofensiva comerțului online în China, tot mai vizibilă cu ocazia pandemiei.

Secretul revenirii economice a Chinei este pus de analiștii economici pe seama respectării stricte a regulilor pentru a opri răspândirea virusului: păstrarea distanțării fizice, carantina, acolo unde a fost cazul, și teste pentru depistarea celor infectați.

Primul trimestru a fost cel mai dificil pentru economia chineză, minus 6,8%, urmat, în trimestrul al doilea, de o creștere cu 3,2%. Estimarea Fondului Monetar Internațional este că economia Chinei va încheia anul pe plus, cu o creștere cu 1,9%, fiind, de altfel, singura economie mare care va reuși să aibă în acest an creștere economică.

Dar, oricât de mari sunt așteptările de la China că va dinamiza creșterea economică mondială, există o limitare dată chiar de situația economică a Uniunii Europene, o piață importantă pentru exporturile chineze. În același timp, China nu este la adăpost de un al doilea val al pandemiei, cea mai bună dovadă în acest sens fiind descoperirea unui focar al pandemiei într-o metropolă din estul țării.

În contrast cu China, statele G-20 au trecut, în trimestrul al doilea, prin scăderi istorice: India, cu minus 25%, Marea Britanie, cu 20%, Mexic, 17%, Africa de Sud, minus 16%, Canada,11,5%, Turcia, cu 11%, Brazilia și Germania, fiecare, cu 9,7%, Statele Unite, cu 9,1%, Japonia, cu 7,1%, Coreea de Sud și Rusia, fiecare, cu 3,2%. Conform OECD, scăderea țărilor G20 a fost, în medie, cu 9%.

O altă abordare a Chinei, remarcată de analiștii internaționali, este legată de tema datoriilor țărilor sărace. Pentru prima dată în istorie, China acceptă principiile Clubului de la Paris care prevăd o restructurare sau chiar o ștergere parțială a datoriilor. Iar multe state sărace au datorii importante la China. Experții consideră că schimbarea de optică a Chinei are legătură cu dorința acestei țări de a intra „în rândul lumii” și în această privință.

China își joacă atent cărțile, iar Uniunea Europeană nu ar trebui să se lase sedusă de cântecul de sirenă al acesteia. Uniunea Europeană nu trebuie să uite situația de la declanșarea pandemiei, când europenii au avut „revelația” dependenței de produsele fabricate în China. Nu ar trebui să uite, ci să schimbe ceva.

 SANATATE si GASTRONOMIE

Ce contraindicaţii are ridichea neagră, cel mai puternic antibiotic natural. Cum se prepară şi cine trebuie să o evite 21 octombrie 2020, 07:40 de Ionela Stănilă Ridichea neagră, o rădăcinoasă care trebuie consumată cu moderaţie FOTO Shutterstock

Consumată în cantităţi normale, sub formă de salată sau preparată termic, reacţiile neplăcute provocate de ridichea neagră, considerată un antibiotic natural, sunt extrem de rare. Ridichea are efect diuretic, detoxifiant, antiinflamator şi intervine activ în metabolismul grăsimilor şi în reglarea funcţiei tiroidei.

Practic, dacă gustul şi aroma pe care le are ridichea neagra îţi plac, contraindicaţiile nu există. Trebuie, însă, consumată cu prudenţă de cei care au sensibilitate gastrică, dar şi de persoanele care suferă de hipotiroidism (o insuficienţă tiroidiana cronică). Banala ridiche neagră este o sursă importantă de vitamine A şi B, dar şi de calciu şi magneziu. Apreciată pentru conţinutul bogat de vitamina C, rădăcinoasa combate cu succes răceala, dar tratează şi probleme ale ficatului.

“Prin eliminarea toxinelor din corp, ridichea ajută la menţinerea unui ficat sănătos, contribuind la refacerea celulelor hepatice. Efectul detoxifiant al ridichii negre aduce beneficii şi rinichilor, prevenind formarea calculilor şi a infecţiilor renale. În cadrul medicinei naturale, ridichea neagră este recunoscută în special pentru beneficiile asupra intestinelor. Se cunosc de multă vreme beneficiile ridichii negre asupra sistemului digestiv, în special acţiunea sa benefică în ceea ce priveşte reglarea funcţiei biliare favorizând evacuarea bilei”, explică Marina Grigore, specialist în apifitoterapie. Inamicul nr. 1 al tusei Siropul de ridiche neagră şi-a căpărat renumele de cel mai bun leac împotriva tusei. Medicii spun că este extrem de folosit pentru fluidizarea mucozităţilor bronhice şi pentru favorizarea eliminării acestora.

“Siropul de ridiche neagră este ideal pentru tratarea tusei şi tulburărilor respiratorii. Pentru acest medicament natural este nevoie de o ridiche neagră şi 2-4 linguri de miere. Rădăcinoasa trebuie spălată bine, însă nu trebuie curăţată de coajă. Se taie un capac şi se scobeşte miezul şi apoi se adaugă 2-3 linguri de miere. Pui la loc capacul şi laşi la macerat peste noapte, pentru a forma sucul”, spune dr. Denisa Zaharia, medic de familie.

Cinci beneficii extraordinare

Un excelent detoxifiant.

Ridichea neagră este un foarte bun detoxifiant, fiind o sursă de vitamine A şi B, dar şi magneziu, calciu. Conţine şi o substanţă care ajută la secreţia glandelor tiroide. Întăreşte sistemul imunitar. Recomandat atât pentru a trata tusea seacă, cât şi pe cea productivă, siropul de ridiche neagră este indicat şi copiilor, mai ales când se instalează răceala deoarece întăreşte sistemul imunitar.

Regenerează celulele hepatice. Ridichea neagră detoxifică ficatul şi contribuie la regenerarea celulelor hepatice. De asemenea, reglează producţia şi fluxul bilei, totodată elimină excesul de bilirubină din sânge.

Îmbunătăţeşte circulaţia sangvină Datorită conţinutului de potasiu, ridichea neagră ajută la reglarea tensiunii arteriale şi îmbunătăţeşte circulaţia sangvină. Antioxidanţii conţinuţi de ridiche îţi scad nivelul colesterolului din sânge.

Stimulează pofta de mâncare. Ridichea neagră stimulează pofta de mâncare, deci poate fi un bun aperitiv, în special pentru persoanele care suferă de anemie. Pentru că are un conţinut mare de apă, ridichea neagră uşurează tranzitul intestinal şi este un bun remediu pentru constipaţie.

Ridichea neagră este foarte simplu de consumat.

Se rade şi se face o salată, dreasă după gust cu puţin ulei, sare, oţet şi piper. Nu poate fi trecută cu vederea nici prepararea siropului de ridiche neagră cu miere, care are, înainte de orice, scop terapeutic. La cumpărături trebuie să le alegem pe cele de culoare neagră, uniforma, care sunt netede, grele şi tari şi au un miros caracteristic uşor înţepător, dar plăcut.

DOSARGimnaziul Superior de la Blaj și ”fondul de pâine” pentru elevi

Bianca Pădurean 21 Octombrie 2020 Clădirea Gimnaziului Superior de la Blaj, în prezent sediu al Liceului ”Ștefan Manciulea” (fostul liceu Sfântul Vasile cel Mare)

În 21 octombrie 1754, pe vremea când nimeni nu auzise de educația on-line, Blajul devenea centrul învățământului românesc. În Mica Romă erau înființate două școli importante: Școala de Obște, cu predare în limba română, și Gimnaziul Superior, cu predare în limbile latină și germană. În aceste școli au fost educați membrii elitei intelectuale românești, iar absolvenți ai acestor școli au contribuit la dezvoltarea învățământului în limba română din Valahia și din Moldova.

Originea Școlilor Blajului poate fi găsită în actele care au consfințit apariția Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Limba de cult a acestei biserici de rit bizantin unită cu Biserica Catolică era limba română, spre deosebire de Biserica Ortodoxă , care folosea limbile greacă și slavonă.

În plin regim fanariot, în școlile din Moldova și din Valahia era privilegiată limba greacă. Episcopii greco-catolici din Transilvania au privilegiat învățământul în limba română.

Așa s-a născut Școala de Obște. Absovenții acesteia puteau fi admiși și la Gimnaziul Superior Greco-catolic. Fondatorul lor a fost episcopul Petru Pavel Aron.

În 1754, Gimnaziul Superior din Blaj, cu două clase, era cea mai înaltă școală cu predare în limba română.

În 1757, Gimnaziul Superior a mai primit o clasă. La înființare, Gimnaziul avea 72 de elevi. După alți șase ani, Gimnaziul ajunsese la 300 de elevi.

Activitatea instituției școlare era asigurată din fondurile Episcopiei Greco-Catolice din Blaj. Episcopul Petru Pavel Aron a decis ca Gimnaziul să primească veniturile domeniului Cut și ale viilor din Petrisat, Mănărade și Cenade.

Dezvoltarea acestei instituții a continuat, mai ales după ce, în 1772, Samuil Micu și Gheorghe Șincai au fost numiți profesori la Gimnaziul Superior. Cei doi profesori erau absolvenți ai Colegiului Sfânta Barbara din Viena și au primit misiunea de a echivala studiile oferite de Gimnaziul din Blaj cu cele oferite de liceele din Imperiul Austriac, ce aveau un ciclu de studiu de cinci ani.

Tot în același an, episcopul Grigore Maior, cel care fusese primul director al Gimnaziului, a instituit un ”Fond de pâine”, adică un fond bănesc prin care erau oferite zilnic alimente elevilor săraci.

Gimnaziul din Blaj intra și în elita școlilor din Transilvania. În epocă, în Marele Principat al Transilvaniei funcționau 13 gimnazii, iar cel din Blaj era singurul românesc. Acest Gimnaziu a avut un rol fundamental în formarea elitei intelectuale românești.

Printre absolvenții săi s-au numărat istoricul Alexandru Papiu-Ilarian, care avea să devină membru al Academiei Române, compozitorul Tiberiu Brediceanu, mitropolitul Vasile Suciu, scriitorul și preotul greco-catolic Ion Agârbiceanu sau președintele PNȚCD, Corneliu Coposu.

Nu doar greco-catolicii au studiat la acest Gimnaziu. Printre cei care au absolvit această școală s-a numărat și mitropolitul ortodox Sebastian Rusan.

* * *Tu hrănești ”Monștrii din groapă”? Află ce se colectează separat accesând quiz-ul online 0/10/2020 Centrul de educație ecologică Seneca EcoLogos în colaborare cu ECOTIC a lansat quiz-ul despre regulile de colectare separată a deșeurilor ”Monștrii din groapă”

În România valorificăm doar 14% din totalul materialelor reciclabile. Restul ajung direct la groapa de gunoi sau la incinerator, poluând solul, apa și aerul cu: metan, microplastic, levigat, dioxină, dioxid de carbon, zgură etc. România se află în situație de sancționare din partea Uniunii Europene.

Prin acest quiz descoperi regulile de colectare separată și modalități de a reduce volumul de deșeuri din gospodăria proprie care ajung la groapa de gunoi sau la incinerator.

”În cele 7 minute în care joci quizul ai timp să iei niște decizii referitoare la coșul tău de gunoi care scapă pământul, atât solul cât și planeta, de sute de ani de poluare. Cred că acest joc merită timpul tău!” spune Anastasia Staicu, Vicepreședinte Asociația SNK.

„Mulți dintre noi ne dorim să fim împăcați cu gândul că am pus la reciclat ceea ce a rămas după ce am consumat ceva. Acesta este un comportament pe care dorim să-l încurajăm. Totuși, lucrurile nu sunt așa simple și puține materiale sunt cu adevărat reciclabile și asta dacă sunt curate și puse corect în recipientul dedicat. Felul în care putem ajuta reciclarea începe cu regândirea cumpărăturilor și evaluarea impactului post consum. Ne dorim ca produsele și ambalajele nereciclabile să devină istorie, nu numai prin presiunea Comisei Europene ci mai ales prin presiunea consumatorilor. Spre această direcție punem azi o cărămidă, lansând acest quiz”, a declarat Dragoș Călugăru, Director General ECOTIC.

* * *

Permafrostul este o bombă cu viruşi Cristina Teacă 20 Octombrie 2020 Image source:  igs.cnrs-mrs.fr/

Cercetatorul francez Jean-Michel Claverie se teme ca dezghetarea pamântului congelat ar putea sa aduca la viata virusi ce traiau acum 30.000 - 40.000 de ani.

Potrivit cercetătorilor, pământul ce se dezgheaţă în nordul Rusiei ar putea elibera diverse virusuri, extrem de periculoase. Solul îngheţat din Marele Nord constituie un formidabil congelator pentru bacterii şi virusuri. Unele sunt vechi de zeci de mii de ani şi s-ar putea reactiva şi elibera ca urmare a încălzirii globale şi a intervenţiilor industriale, în Siberia în special.

Covid-19 era un vírus necunoscut, a debarcat în China fără să ştim nici cum şi nici de ce. De unde ar putea să vină însă următorul agent patogen? Din solul şi rocile îngheţate din Siberia, răspunde un biolog francez, Jean-Michel Claverie.

În 2014 - 2015, acest cercetător de la Universitatea din Aix-Marseille, a demonstrat împreună cu soţia sa -Chantal Abergel, faptul că virusuri vechi chiar şi de 30 000 de ani şi-au conservat în întregime puterea infecţioasă.

Virusurile au fost exhumate din Iacuţia, o republică a Federaţiei Ruse şi situată în Siberia orientală, adică din una dintre cele mai friguroase zone de pe glob unde pământul rămâne congelat pe întreaga durată a anului, indiferent de anotimp.

Aceste virusuri au “dormit” liniştiţi în solul îngheţat, în permafrost.

Analizând toatre straturile unde se regăseau, am dedus că au coabitat cu omul din Neanderthal, explică cei doi cercetători şi cofondatori ai Laboratorului de informaţie geonomică şi structurală din Marsilia. Este un laborator format din patru pereţi şi nicio ferestră dar analizele acestor doi cercetători sunt pe cale să bulverseze tot ce se ştia până acum despre virusuri.  Glumind, cei doi şi-au demit spaţiul de muncă în «sala back to the future» - «înapoi în viitor».

Unele virusuri au fost reactivate. Chiar dacă sunt extrem de vechi virusurile au fost capabile să infecteze amibe – un animal microscopic inofensiv pentru om.

Permafrostul, în straturile cele mai profunde, care pot coborî până la 1,5 km, este un congelator fantastic ce conservă intactă materia organică ce datează chiar şi de mai bine de un million de ani. O magmă ce dormitează în condiţii de conservare ideale: o temperatură cuprinsă între zero şi minus 10 grade, nu există umiditate, apă, lumină ori oxigen. Dacă puneţi un iaurt în permafrost va fi bun şi peste 40.000 de ani”, explică  la microfonul RFI Jean-Michel Claverie :

"Permafrostul este un sol îngheţat ce are aşadar o temperatură mult inferioară temperaturii la care îngheaţă apa şi deci nu există apă în acest mediu ce permite de altfel prezervarea a numeroase organisme, cele mai multe unicelulare, microbi diverşi. Aşadar, toţi aceşti microbi prinşi în acest pământ sunt foarte bine conservaţi – este vorba de ciuperci microscopice şi de virusuri. Ceea ce am descoperit deja de câţiva ani este că virusuri ce au chiar şi undeva între 30.000 – 40.000 de ani, din Neanderthal, pot fi aduşi la viaţă şi reactivaţi chiar dacă au trecut atât de mult timp".

De ce tip de virus este vorba ?

Jean-Michel Claverie: "Există bineînţeles un imens pericol să reactivăm virusuri şi deci tot ceea ce am încercat este să observăm virusurile capabile să infecteze amibe, aceste organisme unicelulare. Ar trebui să fim complet iresponsabili să încercăm să reactivăm virusuri precum cel al variolei".

Cum poate decurge un astfel de experiment?

Jean-Michel Claverie: "Punem în contact diverse eşantioane de sol îngheţat, pe care îl dezgheţăm bineînţeles, cu amibe din laborator, iar uneori, nu întotdeauna bineînţeles, dacă există un virus prezent în sol, observăm că aceste amibe încep să moară şi ştim astfel că avem ceva infecţios prezent în pământ. Iar astfel izolăm noi virusuri ce au între 30.000 şi 40.000 de ani".

Cercetătorul explică faptul că pericolul vine şi din schimbările de climă dar şi din faptul că oamenii ajung mai nou în locuri total neexplorate până acum.

Jean-Michel Claverie: "Căutăm aceste spaţii uitate de lume pentru eventuale mine de argint, de aur, petrol, ori pentru materia primă utilizată în realizarea telefoanelor. Iar pentru a face o mină este necesar să forăm acest sol îngheţat, la o profunzime ce atinge uneori 1 km iar astfel ajungem la o materie organică extrem de veche. Forăm şi expunem astfel oamenii ce lucrează la faţa locului la viruşi adormiţi dar care sunt foarte periculoşi. Expunerea este imediata şi survine aşadar în aceste zone în care nu a călcat picior de om până acum".

Preşedintele Vladimir Putin nu s-a ascuns niciodată că îşi doreşte să facă din Rusia o putere economică «polară». Acum că este accesibilă chiar şi 9 luni pe an calea maritimă, gheaţa nu mai blochează accesul vapoarelor, acestea vor putea traversa întreaga coastă a Extremului Orient iar astfel devin posibile forajele miniere în zonă.

Iar dacă vor fi deschise aceste explorări miniere, pericolul este imens, este o dinamită, conchide cercetătorul francez. Căci, pentru virusuri total necunoscute nu există niciun tratament.

* * *NEAMŢ:Două comune au intrat în carantină totală A.P. Miscellanea / 21 octombrie

Comunele Taşca şi Tarcău din judeţul Neamţ au intrat de miercuri în carantină totală, deplasările în cele două localităţi fiind permise doar cu declaraţii pe proprie răspundere, după ce rata infectărilor a trecut de trei la mia de locuitori, potrivit News.

Astfel, începând de miercuri la ora 8.00 sunt închise total şcolile, restaurantele, terasele şi bisericile, fiind permise doar slujbe religioase în aer liber, cu cel mult 20 de participanţi.

Este interzisă organizarea de evenimente private, respectiv nunţi, botezuri sau mese festive în spaţii deschise şi închise. Se interzice activitatea cu publicul a structurilor de primire turistică.

Purtarea măştii de protecţie este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit cinci ani, în spaţiile publice închise şi deschise.

Cursurile şcolare în cele două localităţi se vor desfăşura doar în regoim online.

Deplasările în şi din localităţile respective sunt permise doar cu legitimaţie de serviciu sau doar pentru urgenţe medicale majore sau pentru motive personale care implică urgenţa. Este necesară declaraţie scrisă, pe propria răspundere.

Măsura de carantină totală în cele două localităţi este instituită pentru o durată de 14 zile.

Toţi medicii de familie, din cele două localităţi au obligaţia să monitorizeze, din punct de vedere medical, toate persoanele izolate la domiciliu şi să asigure asistenţă medicală tuturor cetăţenilor, în mod special femeilor gravide, persoanelor în program de hemodializă, pacienţilor oncologici.

ISU Neamţ a transmis, miercuri, mesaje RO-Alert în cele două comune, pentru a transite regulile ce trebuie respectate de către populaţie.

* * *În ultimii ani, pe litoral şi în Delta Dunării au apărut câteva zeci de restaurante cu specific pescăresc, dar loc de dezvoltare încă există dat fiind că s-a deschis apetitul românilor pentru peşte proaspăt şi produse adiacente. Următorul pas, Bucureştiul şi restul ţării , 21 oct 2020 Cristina Roşca

Vara - care acum are deja bagajele făcute pentru a lăsa loc toamnei - este sinonimă cu marea, cu mirosul de alge, cu muzica valurilor, cu soarele arzător. Tot în sezonul estival miroase cel mai puternic a icre, a borş de peşte şi a scoici - care la rândul lor au un iz puternic de apă - dat fiind că pe litoralul românesc şi în Delta Dunării au apărut - nu chiar peste noapte - tot mai multe restaurante cu specific pescăresc, cunoscute în limbajul popular drept cherhanale, deşi definiţia termenului spune puţin altceva. Cele poate câteva zeci de astfel de localuri care populează aproape fiecare staţiune de la malul mării indică un singur lucru: s-a deschis apetitul românilor pentru peşte proaspăt şi produse adiacente.

 „Nicio masă fără peşte“ este, poate, unul dintre cele mai cunoscute sloganuri din perioada comunistă. Politica de stat în domeniul alimentar a acelor vremuri, lipsa alternativelor şi perioada îndelungată de restrişte au transformat peştele într-un aliment indezirabil în primii ani de după ’89. Apoi însă timpul a trecut, vacanţele peste graniţă s-au înmulţit, opţiunile de pe rafturile magazinelor au crescut văzând cu ochii, iar papilele s-au cizelat. Astfel, a revenit apetitul pentru peşte proaspăt şi fructe de mare, pentru preparate cu specific şi, de ce nu, pentru feluri de mâncare demult uitate şi readuse la viaţă în ultimii ani de restaurantele de pe litoral şi din Delta Dunării.

„La noi mâncarea este întotdeauna proaspătă şi nu avem un meniu excesiv de bogat. Se găteşte exact ca într-o gospodărie din Deltă (poate doar plating-ul este diferit), iar cine intră la noi ştie că găseşte peşte local, gustos, simplu, porţii generoase, întotdeauna la fel“, spune Alina Jantea, reprezentanta Ivan Pescar, un brand sub care a apărut iniţial un restaurant în Tulcea. Apoi, s-a dezvoltat un altul în Bucureşti.

Ivan Pescar este nu doar primul restaurant exclusiv de preparate din peşte din Tulcea, dar utilizează doar reţete tradiţionale din Deltă, nu fusion, nu reinterpretează şi nu adaptează felul în care se găteşte în gospodăria tipică din zonă.

„Ivan Pescar se bazează pe calitatea şi prospeţimea peştelui, pe respectarea reţetelor locului şi a perioadelor de prohibiţie. Altfel spus, gătim din peşte proaspăt, local şi de sezon, din capturi responsabile, pentru că noi vrem să fim aici, pe faleza din Tulcea, mult timp de-aici înainte, şi ne protejăm viitoarele surse de peşte. Iar vinurile provin doar din podgorii dobrogene.“

Borşul de peşte şi storceagul de sturion sunt nelipsite din meniul zilnic.

Foto: Ivan Pescar

„Sturionul este de cultură, pentru că vrem să arătăm că se poate păstra tradiţia fără să faci braconaj.“ Sturionul este în prezent protejat la nivel internaţional, din cauza pericolului de dispariţie.

„Plita încinsă şi prăjitul în ulei la tigaie, făcut cu măsură (doar pentru carasul prăjit în mălai sau, sezonier, hamsii) sunt de bază în bucătăria noastră, în care apelăm la cuptor doar pentru câteva feluri, cum ar fi crapul pe varză.“

Totuşi, vedeta în rândul clienţilor este, fără discuţie, borşul pescăresc, urmat îndeaproape de storceag. Storceagul este o minunăţie de ciorbă din file de sturion, dreasă cu smântână şi servită cu lămâie şi ardei iute, spune Alina Jantea. Sunt foarte căutate şi icrele şi preparatele de tip aperitiv: sardeluţă marinată, batog de crap, scrumbie de Dunăre marinată sau afumată.

„De altfel, în urma eforturilor echipei noastre Deltaica, în 2018 România a obţinut statutul de «indicaţie geografică protejată» (IGP) pentru scrumbia afumată, un rezultat absolut remarcabil, considerând faptul că la acel moment România avea doar patru astfel de produse: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din ţara Bârsei şi Telemea de Ibăneşti.“

Extrem de apreciate sunt şi crapul pe varză şi picanca de ştiucă (produse specifice Deltei), precum şi sturionul, şalăul şi calcanul pe plită. Şi preparatele de sezon au mare căutare, cum ar fi scrumbia proaspătă, zarganul şi hamsiile.

„Nu avem brigada noastră de pescari, însă lucrăm cu mai multe cherhanale din Deltă şi primim zilnic peşte proaspăt. Pentru noi este preferabil aşa, fiindcă avem nevoie de un flux de aprovizionare cât de cât previzibil.“ Dar predictibilitatea nu este motiv de plictiseală, pentru că, deşi anumite preparate sunt disponibile tot timpul anului, unii dintre peşti sunt sezonieri; de exemplu scrumbia proaspătă de Dunăre, una dintre vedetele meniului. Ea se găseşte doar de la sfârşitul iernii până cândva la începutul verii.

„Iar când anunţăm că «avem scrumbie proaspătă», clienţii noştri obişnuiţi se însufleţesc dintr-odată şi ne calcă pragul cu un pas mai săltat decât de obicei.“

La câteva zeci de kilometri depărtare, pe malul mării, la Agigea, Matei Datcu, proprietarul restaurantului Pescăria lui Matei, a optat pentru un alt model de business. Mai exact, el a închis cercul: are şi restaurant, şi cherhana - unde tranşează şi afumă peştele, unde îl procesează - şi are şi bază de pescuit.

Foto: Pescăria lui Matei

„În perioada asta, pentru că s-a mai mărit noaptea, la 4:50 de dimineaţă sunt echipat, iar la 5:10 sunt în barcă. La cinci şi jumătate sunt deja în acţiune. Vara, casa mea e la pescărie. Sunt atât de obişnuit cu acest stil de viaţă că şi atunci când plec în concediu tot la ora asta mă trezesc“, spune el.

După ce iese cu peştele de pe mare, ajunge cu el în cherhana, îi face o prerăcire ca să arate splendid şi apoi e gata de vânzare sau de preparare. Dacă are prea mult, îl vinde, dacă nu, îl păstrează pentru restaurant.

„Anul trecut am terminat cherhanaua, totul este nou-nouţ, avem acoperiş de stuf. În proiect mai am o fermă de scoici şi un hotel. Facilitatea de cazare va fi la 20-30 de kilometri de aici (de Agigea - n.red.). E un loc pe care eu deja

mi-l imaginez. Aşa mi-am imaginat şi restaurantul pe care l-am făcut. Pandemia m-a speriat puţin, atunci mai stau până în toamnă să vedem ce se întâmplă. Planul e deja făcut“, spune Matei fără să ofere detalii.

El adaugă că sunt mulţi turişti pe litoral, nu neapărat acum, aşa a fost şi anul trecut. Lumea vara vine la mare.

„Dacă facem o comparaţie cu Grecia, unde ai tavernă lângă tavernă şi în apropiere ai şi un restaurant pescăresc, loc de expansiune pe acest segment în România există.“

Tocmai de aceea, în acest an, chef-ul Alexandrul Dumitru şi somelierul Andrei Popa au deschis un restaurant de tip pop-up la malul mării, pe plaja Copahavana din Olimp. Localul poartă numele Anika by The Sea, fiind astfel o extensie a proiectului pe care cei doi îl au în Bucureşti. Noul restaurant Anika By The Sea se află în acest sezon pe terasa hotelului butic Hacienda de Mare, pe plaja Copahavana din Olimp. „Îmi place să pun în valoare ingredientele de sezon locale şi să surprind specificul locului în preparatele mele. Anul acesta, avem oportunitatea de a experimenta cu ingredientele dăruite de Marea Neagră, iar cel mai bun loc pentru aceasta este chiar litoralul românesc“, spune Alexandru Dumitru. Foto: Anika by The Sea

Meniul Anika By The Sea are un format a la carte şi este creat în jurul ingredientelor provenite din Delta Dunării şi Marea Neagră: midii, rapane, peşte de apă dulce şi peşte de mare, vedetele meniului de lansare fiind chilca, cambula şi lupul de mare. Identitatea gastronomică a locului a fost surprinsă de chef Alexandru prin preparate precum storceag, vinete umplute în stil turcesc sau sarmuzac – un sos pregătit după o reţetă dobrogeană. Legumele folosite pentru preparatele din meniu sunt de la fermierii din Dobrogea. Lista de vinuri creată de somelierul Andrei Popa cuprinde, în mare parte, vinuri albe şi roz de la crame locale.

Restaurantul de la malul mării este deschis în sezonul estival, în perioada 25 iunie – 15 septembrie 2020.

Litoralul românesc, ca orice loc, are nume noi şi nume vechi. Dacă Anika by The Sea este nou-venit pe litoral, Pescăria lui Matei are o istorie îndelungată.

„Povestea noastră pleacă de la faptul că şi pe tata şi pe mine ne cheamă Matei. Nu e nume de familie, e numele nostru mic. Tata e şef de pescărie aici din 1982 şi numele a intrat în conştiinţa populară. Încă de atunci se spunea: de unde iei peştele? De jos de la Matei, de la pescărie.“ Astfel, lui Matei Datcu i-a fost foarte uşor să găsească numele restaurantului. Când a deschis, în 2013, nu erau multe localuri cu specific pescăresc în România. Nici el nu era pregătit. Timpul de aşteptare era mare, până venea ciorba te plictiseai. Omul apoi pleca, încerca în altă parte, iar ulterior revenea peste o vreme.

„Eu mereu îmi notam toate greşelile şi le reparam, iar oamenii vedeau asta. Uşor-uşor lumea a prins încredere. Dacă aş deschide iar şi aş face aceleaşi greşeli acum, oamenii nu s-ar mai întoarce curând (pentru că acum sunt mult mai multe opţiuni - n.red.).“ Acum timpul de aşteptare a scăzut, iar ospătarii ştiu şi le sugerează oamenilor dacă le e foarte foame să comande un aperitiv, apoi o ciorbă, ca să nu simtă timpul de preparare. Aperitivele sunt gata şi îţi poţi potoli rapid foamea.

Hamsia este unul dintre cele mai căutate produse din meniu, vin apoi scoicile, pe care le fac şi afumate, şi marinate şi în fel şi chip. „Ciorba ne caracterizează. Avem nişte platouri customizabile, te poţi uita în meniu şi poţi alege ce vrei - hamsie, chifteluţe de peşte sau peşte afumat.“

Alina Jantea de la Ivan Pescar spune că se vede o oarecare orientare a consumatorilor către peşte, iar în zilele când este „dezlegare la peşte“ nu poţi să arunci un ac în restaurant.

Foto: Ivan Pescar

„Nu ştim să spunem de când, dar de acum 5 ani, de la deschiderea restaurantului din Tulcea, am constatat o creştere constantă a apetitului pentru produsele noastre din peşte. Însă, în general, se simte un interes mai mare către alimentaţia mai sănătoasă (slavă Domnului, este ceea ce „se poartă“!) şi mai ales către reţete tradiţionale, din toate zonele României.“ Începem să descoperim bogăţiile pe care nu ne-am priceput ani de zile să le valorificăm, adaugă ea.

„Pe cei ce ne vizitează vrem să-i convingem să îşi îngăduie să mănânce pe îndelete, să aibă timp să se bucure de gustul bucatelor şi să plece de la noi vorbind despre slow-food, despre slow-fish şi, pentru că suntem la Tulcea, despre slow-tourism – varianta românească a turismului de bun-simţ.“

Pe 15 august, de Sfânta Maria, restaurantul Ivan Pescar din Tulcea tocmai a împlinit cinci ani de activitate. A fost deschis în 2015, ca o prelungire a Festivalului RowmaniaFEST pe care canoistul Ivan Patzaichin şi echipa lui îl organizează, încă din 2011, la fiecare început de toamnă la Tulcea.  „Festivalul e un moment care pune la un loc sporturile cu vâsle şi mişcarea în aer liber cu tradiţiile şi potenţialul turistic al municipiului Tulcea – un oraş care nu este doar o poartă către Deltă, ci o destinaţie în sine, un spaţiu multicultural ce poate deveni cosmopolit şi sofisticat.“

Cu doi ani înainte, în 2013, festivalul organizase un mic eveniment de degustare de produse tradiţionale din peşte pe faleza Dunării, de unde participanţii urmăreau defilarea de ambarcaţiuni, condusă de Ivan Patzaichin, Toma Simionov şi Vasile Dîba şi se pregăteau de concertul inaugural al festivalului. Degustarea de bunătăţi din peşte fusese pregătită cu minuţiozitate, împreună cu un producător local, Deltaica - cunoscut în zonă sub numele Miadmar.

„Ideea de a împleti tradiţia gastronomică în firul narativ al promovării Deltei era mai veche, încă din 2012, de când Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 publicase cartea „La masă cu oamenii Deltei“, o pledoarie pentru cultura multietnică a zonei.“

Ivan Pescar, un proiect culinar-cultural al Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23 şi al Asociaţiei RO-PESCADOR, era în 2015 singurul restaurant cu specific exclusiv pescăresc din Tulcea, spune Alina Jantea. Acesta are 64 de locuri pe terasă, adică pe Faleză, cu vedere la Dunăre, şi alte 64 în interior.

„Amplasat pe faleza Dunării, într-o incintă care mai conţinea un centru de promovare a ecoturismului, putem spune că, practic, restaurantul a fost un răspuns la interesul pentru tradiţie pe care l-au manifestat participanţii la festival şi locuitorii Tulcei, deopotrivă.“ Ivan Pescar este o mică pasăre de un albastru aproape electric, un fel de colibri de Deltă, mare amatoare de peşte, cunoscută internaţional sub numele de Kingfisher. Modelul de business a fost preluat şi de alţi antreprenori, astfel că, cel puţin în sezon, se deschid în fiecare an încă 2-3 localuri care oferă exclusiv preparate din peşte, spune Alina. Acesta este un semn de consolidare a unei identităţi locale a Tulcei, adaugă ea. Şi e doar începutul!

* * *

Bani din flori. Poveştile de succes ale mai multor florării din România Alina-Elena Vasiliu Postat la 19 octombrie 2020

Că e toamnă, vară sau primăvară, că e ploaie sau soare orbitor, nu există zi sau moment în care florile să nu aducă bucurie. Pe zâmbetele indispensabile au pariat mai mulţi mici antreprenori, care şi-au creat afacerile în jurul acestor elemente declanşatoare de bună dispoziţie, o piaţă a florilor estimată la peste 300 de milioane de lei. Regăsiţi aici, pe scurt, câteva poveşti „florale”, spuse pe larg, în ultimul an şi jumătate, în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

1. Dolce Paula – Atelier de dulciuri şi flori (Bucureşti)

Paula Moldovan purta pasiunea pentru flori alături de cea pentru prăjituri şi torturi, după ce, mai bine de 15 ani, a lucrat în domeniul alimentaţiei publice, în zona HoReCa, timp de cinci ani a acumulat experienţă în domeniul floristic, iar doi ani s-a specializat în patiserie-cofetărie. Cu toate aceste „ingrediente” puse laolaltă, ea a deschis Dolce Paula, un atelier de dulciuri şi flori cu servicii personalizate, situat chiar în inima Bucureştiului, în zona Piaţa Victoriei

Investiţia în atelier a ajuns la 35.000 de euro, însă antreprenoarea spune că planurile de investiţii nu se opresc aici, pentru că este nevoie constantă de bani pentru dezvoltare.

În atelier nu se găsesc buchete de flori gata făcute, ci numai câteva aranjamente florale sau câteva flori proaspete, dar clienţii pot să vadă „recuzita” cu care lucrează Paula Moldovan pentru a crea concepte diferite de dulciuri şi flori. Ca totul să se lege, e nevoie de comunicare.

Aşa că, pentru buchetele de mireasă, de exemplu, Paula trebuie să cunoască mireasa şi să schimbe multe idei cu ea înaintea marelui eveniment, pentru a se asigura că florile care îi vor fi dedicate sunt într-adevăr ceea ce îşi doreşte.

2. Boutique d’emotion (Corbeanca)

Amalia Şeremet, licenţiată în sociologie cu specializare în comunicare politică, a învăţat să facă aranjamente florale odată cu implicarea în businessul Boutique d’Emotion din Corbeanca, iar acum gestionează un atelier floral care funcţionează simultan şi ca magazin de cadouri în localitatea de lângă Bucureşti. Amalia Şeremet realizează aranjamente pentru evenimente private şi se află acum în căutare de noi angajaţi.

Ideea a pornit de la două prietene ale ei, care, în 2016, au vrut să facă un business local plecând de la conceptul de atelier floral. Pentru că spaţiul era generos, s-au gândit să dezvolte şi o parte de cadouri şi au rugat-o şi pe Amalia să se alăture afacerii lor. Aşa a apărut ea în business, iar din 2017 este unicul proprietar al afacerii. „Când am intrat în Boutique d’Emotion, în afară de crin, garoafă, trandafir, nu ştiam prea multe despre flori. Nu cunoşteam tipurile de flori sau cum se face un buchet. M-am specializat la locul de muncă şi încă învăţ”, spunea Amalia Şeremet anul trecut.

Aranjamentele florale sunt create în atelierul din Corbeanca şi ajung apoi la evenimente private. Pentru flori, aprovizionarea se face de la importatori, iar cadourile sunt aduse în principal de la producători din România.

3. Darlington – Croitoria de flori (Iaşi) În urmă cu şase ani, familia Curcudel din Iaşi deschidea o florărie sub brandul Darlington – Croitoria de flori. Povestea a început în preajma Crăciunului din 2014, când Marina şi Marius Curcudel se aflau în căutarea unor cadouri pentru cei dragi. În câteva luni, mai exact în aprilie 2015, ea şi soţul ei Marius Curcudel îşi deschideau un spaţiu în care au început să vândă flori. Cei doi au început să urmeze cursuri de design floral pentru a se specializa în ceea ce aveau de gând să facă mai departe şi au încheiat parteneriate cu firme locale din Iaşi. La un an după deschiderea primului punct de desfacere Darlington a apărut un al doilea, tot în Iaşi, de dimensiuni mai mari. O perioadă, cele două florării au funcţionat în paralel, însă ulterior a rămas deschisă doar unitatea mai mare, din care sunt onorate în prezent toate comenzile.

Florile care se găsesc la Darlington vin de la câţiva furnizori din Europa, în principal din Olanda, de unde cei doi antreprenori ieşeni se aprovizionează cu produse finite şi cu materie primă. Selecţia furnizorilor este o provocare pentru antreprenorii de la Darlington, pentru că florile trebuie să fie tot timpul proaspete şi să ajungă intacte la evenimentele pentru care sunt alese.

Aproximativ 80% din aranjamentele care se vând în florărie sunt realizate pe loc, personalizat, fiind aproape imposibil de creat două buchete identice.

4. Greenari