Stiri 9 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 09.01.2020

1 EUR 4.7774

1 USD 4.3001

Vreme neobișnuit de caldă pentru început de ianuarie. Ce ne așteaptă în weekend  Stirileprotv.ro Joi 09 Ianuarie 2020 Joi se mai încălzește puțin. Prin nordul țării pot veni câțiva fulgi, iar la câmpie, ceața va menține temperaturile destul de scăzute.

Vom avea maxime de la minus 2 grade în centru, iar 7 grade în dealurile din sud.

 Vremea în fiecare regiune 

În Dobrogea și Bărăgan domină vremea frumoasă. Apar ceva înnorări, dar nu sunt anunțate precipitații, iar temperaturile câștigă un grad, două față de miercuri.

În Moldova sudică și în nordul Munteniei găsim vreme bună, însă dimineața va fi cam frig și s-ar putea să apară ceața, iar pe la amiază vom avea cel mult 2...3 grade.

În nordul Moldovei și în Bucovina nu prea zărim soarele. O să cadă un pic de lapoviță sau câțiva fulgi de zăpadă și se poate depune polei. Maximele sunt comparabile cu cele de miercuri, dar se mai încălzește peste noapte, când se vor înregistra în jur de minus 2 grade.

1

În nordul Transilvaniei și în Maramureș ne așteaptă o zi mohorâtă și rece, cu ceață persistentă și condiții de fulguială. Dimineața este ger în zona Transilvaniei, iar maximele se opresc la pragul înghețului.

Temperaturile rămân scăzute și în ținuturile vestice, pe unde ceața poate să dureze mai multe ore, apoi se arată și soarele, iar în Crișana s-ar putea să cadă 2...3 fulgi de zăpadă.

În Transilvania va fi și joi foarte frig. Vom avea de suportat încă o dimineață geroasă, în special în depresiuni. Și ceața poate crea probleme și va menține temperaturile destul de scăzute.

În schimb, în Oltenia prindem vreme frumoasă și se încălzește față de miercuri. Norii apar sporadic, iar în zona deluroasă maximele pot depăși 7 grade Celsius.

Atmosfera se mai dezmorțește și în ținuturile sudice. Vom avea o amiază plăcută, destul de însorită, iar cel mai cald va fi în dealurile Munteniei.

București

În București, joi se încălzește ușor, vedem și câțiva nori, iar nivelul presiunii atmosferice scade, dar se menține peste normal, deocamdată. Maxima ajunge pe la 5...6 grade.

La munte

Temperaturile cresc și în zonele montane. În Carpații Meridionali se arată soarele, dar în rest apar norii și prin Orientali va fulgui trecător. Vântul mai are unele porniri la altitudini mari.

Prognoza meteo pe următoarele 3 zile 

Vineri stăm mult mai bine cu temperaturile. O să avem soare, câțiva nori prin nord și un vânt activ. Presiunea atmosferică scade spre normal, iar maximele pot depăși 11 grade în dealurile Olteniei și Munteniei.

Și sâmbătă va fi vreme bună. În toată țara o să avem temperaturi peste cele obișnuite perioadei. În jumătatea vestică vedem soarele. Prin est sunt ceva semne de ploaie. La munte s-ar putea să ningă puțin.

Duminică avem vreme schimbătoare. Se pornește vântul, se mai răcește un pic, însă nu apar precipitații. În noaptea următoare se lasă ceață.

2

București Vineri va fi mai bine, se ating 8... 9 grade. Vom avea soare și ceva condiții de ceață dimineață și peste noapte. Și sâmbătă prindem timp frumos. Se ating 9...10 grade pe la amiază, iar în noaptea următoare, frigul se mai domolește. Vor fi minus 1... minus 2 grade. Duminică se anunță ceva înnorări, dar atmosfera va fi relativ plăcută la amiază.

La munte Vineri, încălzirea continuă, domină vremea frumoasă, dar în masivele nordice sunt ceva condiții de lapoviță. Sâmbătă, norii se înmulțesc și vor veni câțiva fulgi prin Carpații Meridionali și Orientali. Temperaturile scad față de ziua de vineri. Duminică nu sunt anunțate precipitații, însă atmosfera va fi schimbătoare, cu înnorări consistente și un vânt nervos la mare altitudine.

APIA si SUBVENTII

APIA A STABILIT TERMENUL LIMITA PENTRU AJUTORUL DE MOTORINA :  Agroromania.ro 09 Ian. 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a stabilit data pana la care trebuie depuse cererile pentru ca fermierii sa obtina ajutorul de motorina.

Conform anuntului APIA, agricultorii interesati sa obtina ajutorul de motorina trebuie sa depuna cererile pana la 31 ianuarie inclusiv. Aceasta rambursare este valabila pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2019.

 Ajutorul de stat se acorda sub forma de rambursare a diferentei dintre rata accizei standard si rata accizei reduse (stabilita la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor mecanizate in agricultura a carui valoare unitara este de 1,8959 lei/litru.

 Cererile se depun la Centrele Judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al Municipiului Bucuresti, de catre administrator/reprezentantul legal sau imputernicitul acestuia, caz in care imputernicirea este emisa de catre administratorul /reprezentantul legal si este insotita de copia actului de identitate al persoanei imputernicite.

Conditii de eligibilitate pentru beneficiarii din sectorul vegetal sunt:

3

sa fie persoana juridica sau persoana fizica autorizata/ intreprindere individuala/intreprindere familiala, intreprindere mica si mijlocie care desfasoara activitate in domeniul productiei primare agricole;

sa nu fie in dificultate financiara in sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate, respectiv persoane ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciara sau lichidare;

sa fie inscrisi in evidentele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura cu suprafetele de teren pe care le exploateaza sau in Registrul agricol, Registrul plantatiilor viticole, alte evidente funciare;

suprafetele de teren pe care le exploateaza sa fie de minimum un hectar, inclusiv, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha. In cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha.

 Conditii de eligibilitate pentru beneficiarii din sectorul zootehnic sunt:

sa fie persoana juridica sau persoana fizica autorizata/ intreprindere individuala/intreprindere familiala, intreprindere mica si mijlocie care desfasoara activitate in domeniul productiei primare agricole;

sa nu fie in dificultate financiara in sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate, respectiv persoane ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciara sau lichidare;

sa fie inregistrati in Registrul national al exploatatiilor (RNE) al ANSVSA cu efectivele de animale sau sa detina document de inregistrare/autorizare sanitar-veterinara pentru pasari/familii de albine/viermi de matase;

sa exploateze/detina/creasca animale/pasari/familii de albine/viermi de matase in vederea obtinerii productiei agricole pentru care solicita ajutorul de stat.

AJUTOARELE NATIONALE TRANZITORII, REDUSE CU APROAPE 9%   Agroromania.ro 09 Ian. 2020

Conform unui proiect de Hotarare al Ministerului Agriculturii, ajutoarele nationale tranzitorii din sectorul vegetal si zootehnic vor fi reduse cu aproape 9%.Astfel se aproba plafoanele maxime ale ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum

4

si pentru culturile de: in pentru fibra – ANT 2, canepa pentru fibra – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 si sfecla de zahar – ANT 6, pentru anul de cerere 2019, in limita sumei de 97.253,350 mii euro, in echivalent 461.914,511 mii lei, suma care se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020. 

 Comparativ, pentru anul de cerere 2018, plafonul a fost in limita sumei de 105.944,000 mii euro, in echivalent 494.101,628 mii lei. De asemenea, actul normativ stipuleaza aprobarea plafoanelor aferente platilor pentru ajutoarele nationale tranzitorii in sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2019, in limita sumei de 148.979,050 mii euro, in echivalent 707.590,895 mii lei, suma care se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020. Comparativ, pentru anul de cerere 2018, plafonul a fost de 162.522,600 mii euro, in echivalent 757.972,901 mii lei.

 Pentru sectorul vegetal, banii se distribuie astfel: a) 93.831,650 mii euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; b) 6,050 mii euro pentru in pentru fibra si canepa pentru fibra; c) 1.656,200 mii euro pentru tutun; d) 92,400 mii euro pentru hamei; e) 1.667,050 mii euro pentru sfecla de zahar. Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: grau, secara, orz, orzoaica, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: mazare, fasole; radacinoase, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: cartofi, sfecla de zahar, radacinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibra, canepa pentru fibra; plante uleioase: floarea-soarelui, rapita, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale si aromatice; legume, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: tomate, ceapa, usturoi, varza alba, ardei, pepeni verzi si galbeni; furaje verzi in teren arabil, de exemplu, dar fara a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucerna, trifoi; capsuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil in sere si solare. Cuantumul per hectar al ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.

Sumele destinate sectorului zootehnic se distribuie astfel: a) 20.376,400 mii euro pentru schema decuplata de productie, specia bovine, in sectorul lapte; b) 85.631,700 mii euro pentru schema decuplata de productie, specia bovine, in sectorul carne; c) 42.970,950 mii euro pentru schema cuplata de productie, speciile ovine/caprine.

5

CALCULATOR SUBVENȚII: SUMA MINIMĂ PE HECTAR CARE SE PLĂTEȘTE DUPĂ 15 IANUARIE! agrointeligenta.ro - 8 ianuarie 2020

Calcule pentru fermieri, suma estimată pe hectar pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), subvenția achitată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe care o primesc toți fermierii, indiferent de suprafața declarată.

Ministerul Agriculturii a făcut deja publică lista plafoanelor alocate pentru anul 2019 din care se plătesc ANT-urile, atât pentru sectorul vegetal cât și zootehnic. Potrivit informațiilor obținute de Agrointeligența-AGROINTEL.RO la APIA se calculează sumele pe hectar și cap de animal pe care ar urma să le primească fermierii care au depus cererea unică în Campania 2020. Sumele alocate pentru banii fermierilor trebuie însă aprobate în ședință de Guvern și publicate ulterior în Monitorul Oficial.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a făcut un calcul pentru fermierii care banii achitați din Bugetul de stat iar singura schemă pentru care putem face o estimare orientativă este ANT 1, Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil. Astfel, dacă ne raportăm la numărul de hectare anunțate de APIA la finalul campaniei de depunere a cererii unice, adică 9.711.211,43 ha și plafonul alocat acestui sprijin, adică 93.831.650 de euro rezultă un cuantum minim de 9,66 de euro pe hectar presupunând că toată suprafața declarată este eligibilă pentru plată.

De specificat că pentru Campania 2018 fermierii au primit 14,7033 euro pe hectar iar anterior, în 2017, 16,0078 euro pe hectar astfel că urmând un raționament logic am putea estima că suma pe hectar s-ar putea învârti în jurul cuantumului de circa 12 euro pe hectar. Foarte important de precizat că aceste sume sunt pur orientative și nu reprezintă o comunicare oficială a APIA.

Pentru celelalte scheme de plată cum ar fi ANT 2 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru in pentru fibră, ANT 2 și 3 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră, ANT 4 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru tutun, ANT 5 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru hamei și ANT 6 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr nu putem face un calcul deoarece momentan nu au fost comunicate de către APIA numărul de hectare eligibile. Ceea ce vă putem spune concret este că în privința plafoanelor alocate pentru aceste sume se înregistrează scăderi comparativ cu 2018 astfel:

6

ANT 1 – Culturi amplasate pe teren arabil: 102.361,800 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 93.831,650 euro adică fermierii pierd 8.530,3 euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT1 a avut un cuantum de 14,7033 euro/ha!

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

a) cereale pentru boabe: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez şi alte cereale;

b) leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole şi alte leguminoase pentru boabe;

c) rădăcinoase: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere şi alte rădăcinoase;

d) plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale: tutun, plante medicinale şi aromatice;

e) legume: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni şi alte legume;

f) furaje verzi în teren arabil: furaje verzi anuale, furaje verzi perene (lucernă, trifoi) şi alte furaje verzi în teren arabil;

g) căpșunerii;

h) loturi semincere;

i) alte culturi amplasate pe teren arabil, inclusiv în sere şi solarii.

ANT 2 și ANT 3, culturile de: in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 6.600 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 6.050 de euro adică fermierii pierd 550 de euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 2 și ANT 3 au avut un cuantum de 7,6474 euro pe hectar!

ANT 4, tutun: 1.656,200 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma rămâne constantă astfel că fermierii nu pierd niciun ban din bugetul total alocat;

7

Pentru Campania 2018 ANT 4 a avut un cuantum de 1.487,6627 euro pe hectar!

ANT 5, hamei: 100.800 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 92.400 de euro adică fermierii pierd 8.400 de euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 5 a avut un cuantum de 381,5147 euro pe hectar!

ANT 6, sfeclă de zahăr: 1.818,600 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 1.667,050 de euro adică fermierii pierd  151.550 de euro din bugetul total alocat.

Pentru Campania 2018 ANT 6 a avut un cuantum de 77,8186 euro pe hectar!

Scăderi și în cazul plăților pe cap de animal

Plafoanele pentru zootehnie arată de asemenea o scădere a bugetului total alocat pentru următorii ani. Astfel:

-pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte – ANT 7 se alocă suma de 20.376,400 de euro, în scădere cu 1.852,4 euro față de acest an când a fost aprobată suma de 22.228,800 de euro;

Pentru Campania 2018 ANT 7 a avut un cuantum de 16,5777 euro/tonă!

-pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne – ANT 8 se alocă suma de 85.631,700 euro, în scădere cu 7.784,7 euro față de acest an când a fost aprobată suma de 93.416,400 de euro;

Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 76,0774 euro/cap!

– pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine –  ANT 9 se alocă suma de 42.970,950 de euro euro în scădere cu 3.906,45 de euro față de acest an când a fost aprobată suma de 46.877,400 de euro.

Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 4,8503 euro/cap!

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel:

a) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile;

8

b) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de bovine eligibile;

c) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

De precizat că plata ANT-urilor este programată să înceapă dup 15 ianuarie așa cum a anunțat directorul general al APIA, Adrian Pintea.

Conform acordurilor europene, plata ANT în exercițiul financiar 2014-2020 se face regresiv, de la an la an operându-se o scădere a cuantumurilor de cel puțin 5%. Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.

CALCULATOR SUBVENȚII: SUMA MINIMĂ PE HECTAR CARE SE PLĂTEȘTE DUPĂ 15 IANUARIE! agrointeligenta.ro - 8 ianuarie 2020

Calcule pentru fermieri, suma estimată pe hectar pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), subvenția achitată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe care o primesc toți fermierii, indiferent de suprafața declarată.

Ministerul Agriculturii a făcut deja publică lista plafoanelor alocate pentru anul 2019 din care se plătesc ANT-urile, atât pentru sectorul vegetal cât și zootehnic. Potrivit informațiilor obținute de Agrointeligența-AGROINTEL.RO la APIA se calculează sumele pe hectar și cap de animal pe care ar urma să le primească fermierii care au depus cererea unică în Campania 2020. Sumele alocate pentru banii fermierilor trebuie însă aprobate în ședință de Guvern și publicate ulterior în Monitorul Oficial.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a făcut un calcul pentru fermierii care banii achitați din Bugetul de stat iar singura schemă pentru care putem face o estimare orientativă este ANT 1, Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil. Astfel, dacă ne raportăm la numărul de hectare anunțate de APIA la finalul campaniei de depunere a cererii unice, adică 9.711.211,43 ha și plafonul alocat acestui sprijin, adică 93.831.650 de euro rezultă un cuantum minim de 9,66 de euro pe hectar presupunând că toată suprafața declarată este eligibilă pentru plată.

De specificat că pentru Campania 2018 fermierii au primit 14,7033 euro pe hectar iar anterior, în 2017, 16,0078 euro pe hectar astfel că urmând un

9

raționament logic am putea estima că suma pe hectar s-ar putea învârti în jurul cuantumului de circa 12 euro pe hectar. Foarte important de precizat că aceste sume sunt pur orientative și nu reprezintă o comunicare oficială a APIA.

Pentru celelalte scheme de plată cum ar fi ANT 2 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru in pentru fibră, ANT 2 și 3 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră, ANT 4 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru tutun, ANT 5 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru hamei și ANT 6 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr nu putem face un calcul deoarece momentan nu au fost comunicate de către APIA numărul de hectare eligibile. Ceea ce vă putem spune concret este că în privința plafoanelor alocate pentru aceste sume se înregistrează scăderi comparativ cu 2018 astfel:

ANT 1 – Culturi amplasate pe teren arabil: 102.361,800 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 93.831,650 euro adică fermierii pierd 8.530,3 euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT1 a avut un cuantum de 14,7033 euro/ha!

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

a) cereale pentru boabe: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez şi alte cereale;

b) leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole şi alte leguminoase pentru boabe;

c) rădăcinoase: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere şi alte rădăcinoase;

d) plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale: tutun, plante medicinale şi aromatice;

e) legume: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni şi alte legume;

f) furaje verzi în teren arabil: furaje verzi anuale, furaje verzi perene (lucernă, trifoi) şi alte furaje verzi în teren arabil;

g) căpșunerii;

10

h) loturi semincere;

i) alte culturi amplasate pe teren arabil, inclusiv în sere şi solarii.

ANT 2 și ANT 3, culturile de: in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 6.600 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 6.050 de euro adică fermierii pierd 550 de euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 2 și ANT 3 au avut un cuantum de 7,6474 euro pe hectar!

ANT 4, tutun: 1.656,200 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma rămâne constantă astfel că fermierii nu pierd niciun ban din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 4 a avut un cuantum de 1.487,6627 euro pe hectar!

ANT 5, hamei: 100.800 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 92.400 de euro adică fermierii pierd 8.400 de euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 5 a avut un cuantum de 381,5147 euro pe hectar!

ANT 6, sfeclă de zahăr: 1.818,600 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 1.667,050 de euro adică fermierii pierd  151.550 de euro din bugetul total alocat.

Pentru Campania 2018 ANT 6 a avut un cuantum de 77,8186 euro pe hectar!

Scăderi și în cazul plăților pe cap de animal

Plafoanele pentru zootehnie arată de asemenea o scădere a bugetului total alocat pentru următorii ani. Astfel:

-pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte – ANT 7 se alocă suma de 20.376,400 de euro, în scădere cu 1.852,4 euro față de acest an când a fost aprobată suma de 22.228,800 de euro;

Pentru Campania 2018 ANT 7 a avut un cuantum de 16,5777 euro/tonă!

11

-pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne – ANT 8 se alocă suma de 85.631,700 euro, în scădere cu 7.784,7 euro față de acest an când a fost aprobată suma de 93.416,400 de euro;

Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 76,0774 euro/cap!

– pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine –  ANT 9 se alocă suma de 42.970,950 de euro euro în scădere cu 3.906,45 de euro față de acest an când a fost aprobată suma de 46.877,400 de euro.

Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 4,8503 euro/cap!

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel:

a) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile;

b) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de bovine eligibile;

c) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

De precizat că plata ANT-urilor este programată să înceapă dup 15 ianuarie așa cum a anunțat directorul general al APIA, Adrian Pintea.

Conform acordurilor europene, plata ANT în exercițiul financiar 2014-2020 se face regresiv, de la an la an operându-se o scădere a cuantumurilor de cel puțin 5%. Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.

NOI SUBVENȚII pentru FERMIERII ROMÂNI!Agroinfo  09 ianuarie 2020

SCHEMELE DE PLATĂ DE CARE VOR BENEFICIA FERMIERII ROMÂNI. Schemele de plată de care beneficiază fermierii români, în perioada 2021-2027, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) sunt anunțate într-un document conceput de Achim Irimescu, fostul ministru al agriculturii din România, în prezent, ministru plenipotențiar Reprezentanța permanentă a României la UE, Bruxelles.

12

Potrivit documentului, tipurile de intervenții în agricultură sub forma plăților directe sunt plățile directe decuplate: sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, schemele pentru climă și mediu.

Plățile directe cuplate sunt următoarele: sprijinul cuplat pentru venit și plata specifică pentru cultura de bumbac.Pe lângă plățile directe, agricultorii români beneficiază și de intervențiile sectoriale. Sunt plăți pentru sectorul fructelor și legumelor, sectorul produselor apicole, sectorul vitivinicol, sectorul hameiului.

13

Tipurile de intervenții pentru dezvoltare rurală includ: angajamente în materie de mediu și climă, alte angajamente în materie de gestionare, plăți pentru zonele cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone, dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii, investții, instalarea tinerilor fermieri, instrumente de gestionare a riscurilor, cooperare, schimburi de cunoștințe și informații.

BUGET MAI MARE pentru PLĂȚILE DIRECTE ALE FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo  09 ianuarie 2020 BUGETUL AGRICOL AL ROMÂNIEI. Ce se întâmplă cu subvențiile fermierilor români? Anvelopa financiară a României pentru perioada 2021-2027 este 20,12 miliarde de euro, susține un document semnat de Achim Irimescu, fostul ministru al agriculturii din România, actualmente ministru plenipotențiar Reprezentanța permanentă a României la UE, Bruxelles.

Din bugetul agricol repartizat țării noastre, pentru plățile directe ale fermierilor și măsurile de piață este alocată cea mai mare sumă, 13,37 miliarde de euro, în timp ce pentru dezvoltare rurală suma este de doar 6,75 miliarde de euro.

Alocarea totală se menține practic la nivelul actual, datorită continuării convergenței externe propuse, care determină creșterea plăților directe, compensînd reducerea fondurilor pentru dezvoltarea rurală, susține Achim Irimescu.

14

Potrivit aceleiași surse, la nivelul Uniunii Europene, bugetul alocat noii Politici Agricole Comune (PAC) se reduce în următorul exercițiu financiar de la 36%, 420,4 miliarde de euro, cât este în actuala programare 2014-2020, la 27%, 372,2 miliarde de euro, în perioada 2021-2027.

Reducerea liniară a fondurilor destinate plăților directe, conform Comisiei Europene, ar fi de circa 4%, dar în prețuri curente depășește 16%. Reducerea fondurilor de dezvoltare rurală este egală pentru toate statele membre ale UE, 15,3%.

Noile obiective PAC pentru perioada 2021-2027

15

Competitivitatea producătorilor agricoli, respectiv: sprijinire veniturilor fiabile, creșterea competitivității, reechilibrarea puterii fermierilor în cadrul lanțului alimentar.Aspectele de mediu și climă vizează combaterea schimbărilor climatice, promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, protejarea biodiversității.Noua PAC sprijină reînnoirea generațiilor, atragerea tinerilor în agricultură, promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice și asigurarea unei calități înalte a alimentelor.

APIA, despre cererea care trebuie depusa pana la 31 ianuarie Ianuarie 9, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza potentialii beneficiari ca pana la data de 31 ianuarie 2020 inclusiv, se depun Cererile de plata pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitatile de motorina achizitionate si utilizate in agricultura, aferente perioadei 01 octombrie – 31 decembrie 2019 (trim. IV al anului 2019).

Cererile se depun la Centrele Judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al Municipiului Bucuresti, de catre administrator/reprezentantul legal sau imputernicitul acestuia, caz in care imputernicirea este emisa de catre administratorul /reprezentantul legal si este insotita de copia actului de identitate al persoanei imputernicite.

Ajutorul de stat se acorda sub forma de rambursare a diferentei dintre rata accizei standard si rata accizei reduse (stabilita la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizata la efectuarea lucrarilor  mecanizate in agricultura a carui valoare unitara este de 1,8959 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

1. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsa, dupa caz;2. situatia centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate la lucrari

mecanizate, aferente perioadei pentru care solicita acordarea ajutorul de stat prin rambursare, intocmita conform modelului prevazut in anexa 9 ;

3. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumparare a motorinei emise de vanzator pe numele solicitantilor;

4. copie a documentelor de identitate si/sau a documentelor de inregistrare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare;

16

5. adeverinta in original de la Registrul agricol, cu suprafetele aflate in exploatare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare;

6. adeverinta in original de la Directia pentru Agricultura Judeteana, pentru suprafetele plantate cu vie nobila, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

1. situatia centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate pentru sectorul zootehnic, aferenta perioadei pentru care solicita acordarea ajutorul de stat prin rambursare, intocmita conform modelului prevazut in anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumparare a motorinei emise de vanzator pe numele solicitantilor;

3. situatia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, intocmita de beneficiar si vizata de medicul imputernicit de libera practica, dupa caz, intocmita conform modelului prevazut in anexa 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

4. copie de pe cererea depusa de catre apicultori la consiliul local in vederea asigurarii acestora de vetre de stupina temporare sau permanente;

5. copie a documentelor de identitate si/sau a documentelor de inregistrare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare.

Pentru sectorul inbunatatiri funciare, cererile de plata pentru rambursare se depun insotite de urmatoarele documente:

1. situatia centralizatoare a cantitatilor de motorina utilizate pentru irigatii, aferenta perioadei pentru care solicita acordarea ajutorul de stat prin rambursare, intocmita conform modelului prevazut in anexa 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

2. copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumparare a motorinei emise de vanzator pe numele solicitantilor;

3. situatia centralizatoare a cantitatilor de apa pentru irigatii, intocmita conform modelului prevazut in anexa 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificarile si completarile ulterioare;

4. copie a facturilor de apa din care sa reiasa volumul de apa consumat de catre beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apa livrat pentru irigatii, intocmit de catre orice furnizor de apa de irigatii;

17

5. situatia suprafetelor irigate, pe structuri de culturi, aferenta perioadei pentru care se solicita ajutorul de stat;

6. copie a documentelor de identitate si/sau a documentelor de inregistrare, in cazul in care au intervenit modificari fata de cererea de acord pentru finantare;

7. dovada cont trezorerie daca au intervenit modificari ale coordonatelor bancare fata de cererea initiala

URGENT APIA! DEPUNEȚI CEREREA pentru SUBVENȚIE!Agroinfo  09 ianuarie 2020 -

COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2020 inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2019 (trim. IV al anului 2019).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,8959 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

⦁ documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;⦁ situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr⦁ . ⦁ 9⦁ ;⦁ copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;⦁  copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;⦁ adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în

18

exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;⦁ adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

⦁ situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei  pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr⦁ . 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;⦁ copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;⦁ situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr⦁ . 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;⦁  copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;⦁ copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

⦁ situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr⦁ . 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;⦁ copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;⦁ situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr⦁ . 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;⦁ copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;⦁ situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;⦁ copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru

19

finanțare;⦁ dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

ALTELE

Mugur Isărescu, BNR: Anul agricol 2019 a fost unul nefavorabil!

agrointeligenta.ro - 9 ianuarie 2020

Anul agricol 2019 a fost unul ”nefavorabil” susține Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, acesta fiind primul oficial al statului care recunoaște că anul agricol 2019 a fost unul slab, în contextul în care la bilanțul de predare a mandatului, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a anunțat că s-au obținut producții ”record”.

Mugur Isărescu a declarat miercuri, 8 ianuarie, după ședința de politică monetară, în contextul în care a prezentat evoluțiile economice din a doua parte a anului anterior, că anul agricol 2019 a fost ”nefavorabil”, potrivit Mediafax.

”Creșterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil, până la 3 puncte procentuale, în contextul unui an agricol nefavorabil, fiind depășită substanțial de cea a formării brute de capital fix, 5,9 puncte procentuale”, a punctat oficialul.

Isărescu este primul oficial al statului care recunoaște că anul agricol 2019 a fost unul slab, în contextul în care la bilanțul de predare a mandatului, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a oferit doar estimări de producție, iar Ministerul a evitat să ofere date oficiale privind producția.

20

”Și în 2017 și în 2018 am fost pe primul loc la cultura de floarea soarelui și porumb în Uniunea Europeană și sunt premise ca și în acest an să ne păstrăm pe primul loc. (…) Dacă în anul 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, producția totală la cereale era în jur de 12 milioane de tone, în 2017 a fost de 27 de milioane de tone, în 2018 de 31 de milioane, iar anul acesta se preconizează că ne apropiem de rezultatele obținute în cei doi ani la rând”, a spus Petre Daea la predarea mandatului de ministru al Agriculturii în data de 16 octombrie.

Ministerul Agriculturii a refuzat anterior să ofere date oficiale privind producțiile anului agricol în 2019 la solicitarea Mediafax și în schimb a oferit tot estimări.

Ioan Bogolin, noul șef al Direcției Sănătate și Bunăstarea Animalelor din ANSVSA Ramona Dascălu - 9 ianuarie 2020

Un nou director general la Direcția Sănătate și Bunăstarea Animalelor din cadrul ANSVSA! Medicul veterinar Ioan Bogolin, până acum director executiv al DSVSA Bistrița-Năsăud, a fost numit, începând din această lună, director general al Direcţiei Sănătatea şi Bunăstarea Animalelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Bistrițeanul a fost detașat la București pe această funcție pentru o perioadă de șase luni, scrie timponline.ro.

Nu este pentru prima oară când Ioan Bogolin ocupă o poziție în aparatul central al ANSVSA. În 2011, acesta a ocupat funcţia de director general al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Lanţului Alimentar din cadrul instituției.

În martie 2013, el a revenit însă în fruntea Direcției Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bistriţa-Năsăud.

Deocamdată nu se știe exact cine va ocupa funcția de director executiv al DSVSA Bistrița-Năsăud.

Direcția Sănătate și Bunăstarea Animalelor, din cadrul ANSVSA, se ocupă de protecția animalelor pe durata transportului, de protecția animalelor de fermă, protecția animalelor în timpul tăierii sau uciderii, protecția animalelor

21

folosite în scopuri experimentale sau științifice, grădini zoologice și acvarii publice, gestionare câini fără stăpâni, deținerea câinilor periculoși și agresivi, sancțiuni, Convenții Europene, ucidere în focar.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

ÎN PRIMELE 11 LUNI DIN 2019: Deficitul comercial al României a crescut cu 15,7% I.M. Macroeconomie / 09 ianuarie

Deficitul comercial al ţării noastre a avansat cu 15,7% în primele 11 luni din 2019, faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, la 15,51 miliarde de euro, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Totodată, exporturile au însumat 64,18 miliarde euro, iar importurile au însumat 79,69 miliarde euro. Astfel, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, exporturile au crescut cu 1,7%, iar importurile cu 4,1%.

Faţă de luna noiembrie 2018, exporturile din luna noiembrie 2019 au crescut cu 1%, iar importurile au scăzut cu 0,1%.

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri, în primele 11 luni, a fost de 49,3 miliarde euro la expedieri şi de 59,6 miliarde euro la introduceri, reprezentând 76,9% din total exporturi şi 74,8% din total importuri.

În 2018, deficitul comercial al României a avansat cu 16,8%, faţă de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro.

Preturile terenurilor, in continua crestere! Cat s-a platit pentru un hectar in 2019 In ian. 9, 2020  47 0

Preţurile terenurilor au crescut substanţial în ultimii cinci ani, iar tendinţa se menţine. Cel mai scump teren a fost vândut cu 10.000 euro/hectar, informează Ziarul Financiar. Ministerul Agriculturii a avizat în cursul anului 2019 vânzarea a 1.400 de hectare de teren arabil, în valoare de peste 8,5 mil. euro, iar aproape jumătate din suprafaţa scoasă la vânzare

22

de proprietarii români a fost cumpărată de cetăţeni străini, majoritatea nemţi,

italieni, turci sau arabi. Ministerul îşi dă avizul şi publică pe site-ul propriu toate tranzacţiile mai mari de 30 de hectare, asigurându-se că sunt respectate normele privind vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole. Investitorii străini sunt atraşi de pământul românesc, pentru că preţul unui hectar de teren arabil este în medie 5.000-6.000 de euro, maximum 10.000 de euro, departe de celelalte state din UE, iar solul este foarte productiv.

Ei se orientează către piaţa locală în contextul în care în Olanda, spre exemplu, preţul unui hectar este aproximativ 60.000 de euro, potrivit biroului european de statististică, Eurostat.

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-09  

Legea 17/2014, prin art. 4, 1), conferă și statului român dreptul de preempțiune în cazul unei tranzacții cu terenuri în extravilan: ” Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale”.Cu toate acestea, cel puțin în perioada 2017 – 2019, statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, nu și-a exercitat dreptul de preempțiune și nu a

23

achiziționat nici măcar un hectar de teren agricol, potrivit unei informari făcute anul trecut de Ministerul Agriculturii și Dezvolătării Rurale către vicepreședintele de atunci al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Nechita-Adrian Oros, ajuns între timp ministru al Agriculturii.

În răspunsul oferit lui Oros, ministerul a invocat sub semnătura fostului ministru Petre Daea, lipsa banilor necesari pentru cumpărarea de pe piața liberă a terenurilor agricole. ADS este finanațată de la bugetul de stat, prin MADR. Responsabilitatea finanțării ADS din bugetul de stat, via MADR, a revenit guvernelor care s-au succedat în urma alegerilor din decembrie 2016, conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă, și majorității parlamentare care a aprobat bugetul de stat în fiecare an. În ultimă instanță, responsabilitatea finanțării ADS a revenit fostului președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care a fost și președinte al PSD, considerat șeful de facto al guvernărilor până la condamnarea sa la închisoare cu executare care a condus la pierderea funcțiilor publice și politice.

Liviu Dragnea și politicienii loiali acțiunilor sale, în loc să folosească această cale legală oficială, care ar fi permis statului român să cumpere pământ la prețul pieței de la cetățeni români, aflați mulți dintre ei în dificultăți financiare, au ales calea populismului, acuzând străinii că vin să acapareze pământurile românilor și calea legislativă, depunând în parlament un proiect de lege care viza modificarea legii 17/2014, în sensul restricționării accesului cetățenilor europeni la piața funciară românească, ba chiar și al restricționării accesului cetățenilor români la piața funciară din alt județ decât cel de reședință, fapt care permitea marilor fermieri să-și extindă feuda județeană. Proiectul de lege se află încă Camera Deputaților, la nivel de comisii.

Atât Liviu Dragnea, cât și politicienii loiali sau interesați, se prefăceau că nu văd că ofertanții terenurilor sunt, în majoritatea cazurilor, tot cetățeni români, care, în calitate de proprietari, au dreptul să vândă cui oferă prețul mai mare. Statul român ar fi trebuit să cumpere aceste terenuri, dacă ar fi fost finanțat în acest scop.

După moțiunea de cenzură din octombrie 2019, deputatul Adrian Oros a ajuns ministru al Agriculturii în cadrul noii guvernări liberale. Este, de acum , și responsabil de activitatea ADS, inclusiv de finanațarea acesteia. Recent a declarat pentru Agerpres că se află în derulare un control ministerial la ADS. Va intra statul român în 2020 pe piața funciară liberă, ca să-și exercite dreptul de preempțiune? Rămâne de văzut.

24

……………………….

LEGISLATIV

PREȘEDINTELE IOHANNIS A PROMULGAT LEGEA CARE INTERZICE PĂȘUNATUL PE TIMPUL IERNII! agrointeligenta.ro - 9 ianuarie 2020

Lege pentru crescătorii de animale, semnată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a promulgat astăzi, joi 9 ianuarie, Legea care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 care prevede că pășunatul animalelor, interzis în timpul iernii.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie în calitate de for decizional, cu 252 de voturi „pentru”, 0 contra și 9 abțineri, proiectul de lege  proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.

La articolul 23 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins. În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:

„C) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren agricol pe care se păşunează şi care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială.

Crescătorii de animale riscă amenzi usturătoare. Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.

Legea vânătorii a fost schimbată de mai multe ori după ce oierii au organizat un mare protest în decembrie 2016, reușind să convingă autoritățile să suspende din actul normativ prevederile despre limitarea numărului de oi la turmă și interzicerea pășunatului în perioada de iarnă. De-a lungul timpului legea a suferit modificări iar o variantă agreată între autorități și crescători a fost cea adoptată recent în Parlament adică permiterea parțială a pășunatului, în anumite condiții.

Legea are nevoie și de publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, deci pentru a fi aplicată.

25

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

………………….

INTERNE

Agricensus: Prima achiziție din an a Egiptului a ridicat prețul grâului la Marea Neagră agrointeligenta.ro - 9 ianuarie 2020

Prețuri în creștere la grâu după ce începutul de an este marcat de o achiziție importantă de cereale a Egiptului. La nivelul Mării Negre, cotațiile la grâu au crescut cu circa 10 dolari pe tonă în raport cu nivelul prețurilor medii de acum o lună, potrivit datelor analizate de Agricensus.

Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, primit ieri, miercuri – 8 ianuarie, un preț mediu FOB (Free-On-Board, fără costuri de transport) de 232,23 de dolari pe tonă pentru o cantitate de 300.000 de tone de grâu de panificație. Cantitățile contractate provind din România, Rusia și Ucraina, iar traderii cu care s-au încheiat contractele sunt Ameropa, Cofco, Garant Logistik și Louis Dreyfus Company – LDC.

Cel mai ieftin grâu FOB a fost ofertat din Ucraina – 231,77 de dolari pe tonă, însă cu tot cu cheltuielile de transport, cel mai mic preț a venit din Rusia – 245,50 de dolari pe tonă. Pentru grâul din România, oferta pentru GASC a fost făcută de către Ameropa și Cofco, câte 60.000 de tone fiecare, cu prețuri FOB de 232,79 dolari/tonă, respectiv 233,00 dolari/tonă, potrivit datelor Reuters.

26

Livrarea cantităților contractate de GASC la această licitație sunt cu livrare în perioada 18-29 februarie.

Anterior, la licitația pe care GASC a organizat-o la mijlocul lunii decembrie, când s-a făcut o achiziție de 355.000 de tone din Franța, România, Rusia și Ucraina, prețul mediu plătit la grâul FOB a fost de 238,19 dolari, cu livare în perioada 5-15 februarie.

Egiptul este cel mai mare cumpărător de grâu din lume, importând în jur de 12,5 milioane mt de grâu pe an, achizițiile GASC însumând aproximativ jumătate din volumul respectiv, conform USDA.

Pestă pusă intenționat la o mare fermă din România? ”Cum a intrat virusul?! Nici la spital nu găsești așa norme de biosecuritate!” Ramona Dascălu - 9 ianuarie 2020

La câteva zile după ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat că virusul pestei porcine a fost confirmat în ferma cu 26.000 de porci din localitatea Gulianca, județul Brăila, ies la iveală informații potrivit cărora boala ar fi putut fi pusă intenționat în explotație.

În ferma de la Gulianca, măsurile de protecție și securitate au fost respectate cu strictețe și nimeni nu înțelege cum a fost posibil ca virusul să pătrundă în exploatație, astfel că se ia în calcul de către unii reprezentanți ai sectorului de carne de porc din România și varianta conform căreia o „mână crimininală” să fie responsabilă de introducerea pestei porcine în complexul de porci.

„În niciun spital din România sau din afară nu există astfel de măsuri, pe care fermierii le-au implementat. Și cu toate acestea, suntem fără apărare în fața factorului uman”, a declarat Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), potrivit national.ro. 

Ioan Ladoși a spus că nimeni nu se aștepta ca ferma din Guliancă să fie lovită de pestă, mai ales în condițiile în care aceasta este cunoscută drept o explotație de calitate: „Pentru noi a fost o mare surpriză, cunoaștem bine

27

ferma respectivă, acolo s-au aplicat măsuri drastice de biosecuritate și totuși tragedia s-a întâmplat. Este surprinzător că s-a întâmplat la o fermă de o calitate și de o ținută profesională atât de înaltă”.

Potrivit acestuia, cel mai probabil virusul a fost introdus în fermă de un angajat, dar nu este exclusă nici posibilitatea ca o „mână criminală” să bage intenționat pesta porcină în explotație.

„Cel mai probabil putem spune că tot omul a fost cauza principală, este vorba despre introducerea virusului în fermă de către un angajat, dar așteptăm în acest sens și confirmarea autorităților. În fiecare dintre aceste cazuri ar trebui să existe o anchetă epidemiologică, din păcate însă, aceste anchete, care ar fi putut da o imagine unitară la nivelul țării, nu sunt publice și nici ANSVSA nu a ieșit să spună care a fost cauza. Dacă nu știm aceste cauze este foarte greu să ne apărăm împotriva acestui flagel care nu iartă. În fermele comerciale schimbarea completă a hainelor la intrare și dușurile pentru decontaminare sunt reguli impuse de foarte multă vreme. Nu excludem faptul că virusul ar fi putut fi introdus intenționat. Oricum, toți fermierii sunt deja îngroziți, tocmai pentru că ei au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a se proteja”, a mai declarat Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.

Afacerile din agricultura romaneasca, in continua ascensiune. Crestere de jumatate de miliard de euro in 2019 Ianuarie 9, 2020

Companiile locale care activeaza in sectorul agricol romanesc vor inregistra o crestere a cifrei de afaceri cu aproximativ jumatate de miliard de euro in anul 2019, mentinand agricultura printre sectoarele strategice a economiei autohtone, arata o analiza a specialistilor de la KeysFin.Conform analizei de specialitate, in 2018, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, in crestere cu 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014.

Potrivit analizei,  topul celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, cu o cifra de afaceri de 2,3 miliarde lei, urmata de Smithfield Romania SRL (868 milioane lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane lei), Agro-Chirnogi SA (698 milioane lei) si Transavia SA (597 milioane lei).

28

Primele 10 companii agricole din Romania au o cifra de afaceri cumulata de 6,8 miliarde de lei

Per total, cei mai importanti 10 jucatori din agricultura au realizat, in 2018, afaceri insumate de 6,8 miliarde de lei, concentrand 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

Din afacerile generate in sectorul agricol, productia vegetala din Romania a crescut, in ultimii cinci ani, cu 26%, ajungand, anul trecut, la 13,9 miliarde de euro, clasandu-se astfel pe locul 6 in Uniunea Europeana (UE), cu aproape 6% din total.

Judetele cu cea mai mare cifra de afaceri in domeniul agriculturii

Potrivit KeysFin, lider in topul judetelor cu cea mai mare cifra de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucuresti (9% din total), cu o valoare de 3,9 miliarde lei, Capitala fiind urmata de judetele Timis (7,2%), Calarasi (5,3%), Constanta (5%) si Satu Mare (4,4%). Cele cinci judete au generat, impreuna, o cifra de afaceri de 13,3 miliarde lei.

Totusi, in urma cercetarii, s-a descoperit ca peste 9.700 de companii, adica 42% dintre companiile agricole romanesti nu aveau angajati.

MADR: productia de porumb inregistrata in 2019, mai mica decat cea din anul precedent. Care este cultura la care Romania este pe primul loc in UE Ianuarie 9, 2020

Potrivit MADR, Romania a obtinut in anul 2019 o productie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, in scadere cu aproximativ 9% (1,67 miilioane de tone) fata de anul 2018, desi suprafetele insamantate (mai mari cu 240.000 de hectare) au fost mai mari decat in anul precedent.In 2019, suprafata insamantata cu porumb a depasit 2,65 milioane hectare, in timp ce anul trecut terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane hectare. Randamentul inregistrat la cultura porumbului in acest an a fost de circa 6.500 kg/ha.

29

Cu toate acestea, Comisia Europena a cerut o revizuire a acestor date, considerand ca sunt prea mari, insa fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a sustinut ca acestea sunt reale.

Romania, din nou pe primul loc in UE la productia de floarea-soarelui

In anul 2019, Romania s-a clasat din nou pe primul loc in Uniunea Europeana la floarea soarelui, cu o productie totala de 3,489 milioane de tone, un plus de 13,93%, respectiv 426.750 tone, fata de 2018. In 2019, suprafata insamantata cu cu floarea soarelui a fost de 1,31 milioane hectare, in crestere de la 1,007 milioane hectare in anul precedent.

Cresterea suprafetelor cultivate cu porumb si floarea soarelui s-a datorat pierderii suprafetelor insamantate cu rapita din cauza secetei din toamna anului trecut, iar terenurile respective au fost reinsamantate fie cu floarea soarelui, fie cu porumb.

Crestere si la productia de grau

Potrivit datelor furnizate de MADR, productia obtinuta la grau, secara si triticale a crescut in acest an cu 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone anul trecut, la 10,427 milioane de tone in acest an, de pe 2,1 milioane hectare.

Productii mai mari s-au inregistrat si la orz si orzoaica (+5,12% – 95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone, si la mazare boabe, unde productia a ajuns la 247.252 tone (+ 43,32% – 74.740 tone fata de 2018).

Principalele culturi la care s-au inregistrat productii mai mici

Pe de alta parte, Romania a avut recolte mai mici fata de 2018 la porumb, rapita, cartofi, ovaz, strugurii de masa si de vin, orez si tomate.

Astfel, productia de rapita s-a redus anul acesta cu mai mult de jumatate fata de 2018 (-57%), de la 1,61 milioane de tone, la 685.723 tone, iar cartofii de toamna au consemnat o productie mai mica cu 29,23% fata de 2018, pana la 2,139 milioane de tone.

Recolta de ovaz a inregistrat o scadere semnificativa de 29,04%, pana la 272.284 tone, strugurii de masa (minus 21,34%) cu un total de 56.165 tone, iar strugurii de vin, minus 8,72% fata de 2018 si o productie de 979.303 tone in 2019.

30

O scadere semnificativa s-a inregistrat si la recolta de tomate, care s-a diminuat cu 7,38% in acest an fata de anul trecut, de la 742.899 tone, la 688.068 tone, in timp ce productia de soia a scazut cu 2,92%, pana la 452.004 tone.

Anul acesta s-au mai obtinut o productie de 28.000 tone de orez, 398.000 de tone de prune si 362.000 de tone de mere.

PRINTR-UN PLASAMENT PRIVAT Holde Agri Invest a atras zece milioane de lei Andrei Iacomi Ziarul BURSA  Piaţa de Capital / 09 ianuarie

• Acţiunile Holde vor intra la tranzacţionare pe AeRO, cel târziu în luna iunie a acestui an  

• Compania va fi primul emitent din domeniul agricol, de la BVB

• Liviu Zăgan, CEO Holde: "Capitalul strâns de la investitori va fi folosit pentru extinderea suprafeţei exploatate, ajutându-ne astfel să devenim un jucător semnificativ în piaţa noastră agricolă"

• Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai mari jucători din piaţă, cu un portofoliu de minim 20.000 hectare de teren operat, în următorii zece ani

Holde Agri Invest, companie din ţara noastră ce operează terenuri agricole, a închis cu succes oferta de plasament privat pentru acţiunile sale, atrăgând zece milioane de lei de la investitori, prin mecanismele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), se arată într-un comunicat remis Redacţiei.

Oferta s-a desfăşurat între 16 şi 23 decembrie 2019, perioadă în care compania a plasat 8,98 milioane de acţiuni noi, ce au fost vândute pentru 1,1135 lei/titlu. La operaţiunea de piaţă, ce a fost intermediată de BRK Financial Group, au participat 27 de investitori, subscrierea medie fiind de aproximativ 0,37 milioane de lei. Ca urmare a plasamentului privat, capitalul social al Holde va fi majorat până la 32,3 milioane de lei.

31

Conform informaţiilor din Documentul de Ofertă, acţiunile companiei vor intra la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti în termen de şase luni de la închiderea plasamentului privat, ceea ce înseamnă că, până la sfârşitul lunii iunie a acestui an, piaţa noastră de capital va găzdui prima companie din domeniul agricol.

Acţiunile companiei, ce au fost deja înregistrate în sistemul Bursei, se vor tranzacţiona sub simbolul HAI.

Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest, a declarat: "Plasamentul privat marchează un nou început pentru Holde Agri Invest, cel de companie tranzacţionată public. Capitalul strâns de la investitorii BVB va fi folosit pentru extinderea suprafeţei exploatate, ajutându-ne astfel să devenim un jucător semnificativ pe piaţa agricolă locală. Aşteptăm cu nerăbdare debutul acţiunilor HAI pe piaţa AeRO până la sfârşitul primei jumătăţi a acestui an şi între timp continuăm implementarea planului nostru ambiţios de dezvoltare".

Capitalul strâns în timpul plasamentului privat va fi utilizat pentru extinderea suprafeţei lucrate prin achiziţia de ferme agricole. Odată ce investiţiile vor fi finalizate, Holde Agri Invest va avea cel puţin un total de 7.000 de hectare de teren în operare. Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai mari jucători români din piaţa noastră agricolă, cu un portofoliu de minim 20.000 hectare de teren operat în următorii zece ani.

Pentru a atinge acest obiectiv, Holde îşi propune să investească peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii, să promoveze o afacere agricolă modernă, în care eficienţa şi excelenţa operaţională reprezintă principalele ingrediente din spatele rezultatelor.

Eugen Voicu, membru al Consiliului de administraţie la Holde Agri Invest şi acţionar fondator al Certinvest, a declarat: "Odată cu închiderea plasamentului privat al Holde Agri Invest, am adus investitorilor Bursei de Valori Bucureşti o premieră în piaţa de capital locală - prima companie agricolă tranzacţionată public. Prin acţiunile HAI, le propunem investitorilor BVB nu doar posibilitatea de a-şi diversifica portofoliile, dar şi de a realiza investiţii profitabile bazate pe guvernanţă corporativă şi principii solide de business, într-o industrie care a adus de-a lungul timpului randamente profitabile acţionarilor săi".

Conceptul pentru Holde a fost inventat în 2016 de patru antreprenori români, Liviu Zăgan, Robert Maxim, Matei Georgescu şi Alexandru Covrig. În 2017, fondatorii şi-au unit forţele cu echipa companiei locale de asset

32

management, Certinvest şi împreună, în 2018, au stabilit modelul de afaceri din spatele Holde Agri Invest.

La scurt timp, Holde a primit prima investiţie externă de la Vertical Seven Group, un fond stabilit de antreprenorii Iulian Cîrciumaru şi Andrei Creţu. După închiderea plasamentului privat, Holde Agri Invest are 52 de acţionari.

Vertical Seven Group rămâne cel mai mare acţionar al Holde, cu 19,6% din companie, în timp ce restul investitorilor deţin între 9% şi 0,1% în afacere. Modelul de business prevede ca niciun acţionar să nu deţină o participaţie majoritară în cadrul companiei.

Mary Pana (ACEBOP): Gripa aviara, o problema de siguranta nationala In ian. 9, 2020  

Amenințarea gripei aviare bate la porțile României, după ce mai multe cazuri de boală au fost depistate în Polonia, țară de unde România importă cantități însemnate de carne de pasăre și ouă. În ediția de miercuri a eimsiunii ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a dezbătut împreună cu invitații, în direct la AGRO TV, acest subiect de mare interes. La discuție s-a alăturat telefonic și dr. Mary Pană, președintele Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine Ovine si Porcine (ACEBOP), care a făcut mai multe precizări cu privire la acest subiect.

”Cu toții știm că anul 2019 a fost un an catastrofal pentru noi, atât pentru sectorul de porc, cât și pentru sectorul de pasăre. PPA a decimat efectivele la porc, iar la pasăre am avut decizii greșite din partea Comisiei Europene de a spori cantitățile fără taxe din țările terțe, într-o perioadă în care toate statele membre ale Uniunii Europene erau la supra-producție. România, de exemplu, are astăzi 120% producție față de necesarul de consum. Este o situație deosebit de gravă pe partea țărilor terțe, pentru că vine carne de la păsări care nu știm ce mănâncă, care nu aplică condiții europene de bunăstare, igienă în abatoare și altele. Noi am antrenat discuții cu ANSVSA, care se pare că de data aceasta a fost receptivă și a început deja niște acțiuni.

Discutăm astăzi de siguranța națională privind gripa aviară, iar pesta porcină africană trece un pic pe locul doi, pentru că gripa aviară poate afecta omul.

33

Ne dorim sprijinul tuturor ca să reducem cât se poate de mult riscul. Polonia vinde cantități mari de carne de pasăre spre toate țările din estul Europei. Aici intervine încă o problemă, care a început de anul trecut – salmoneloza aviară. Deci, practic, avem două riscuri poloneze majore: gripa aviară și salmonelozele aviare”, a subliniat președintele ACEBOP.

Întrebată dacă în România a pătruns carne cu salmonella din Polonia, Mary Pană a precizat că încă nu se știe despre existența unor astfel de cazuri, însă ANSVSA a declanșat o procedură de control în acest sens, urmând să aflăm rezultatele în perioada următoare. 

”Nu știm deocamdată. ANSVSA a declanșat o procedură de control. Vom afla. Salmoneloza a fost depistată în urma unor controale de către Bulgaria, în carnea de pasăre provenită din Polonia. (…) Pentru noi interesant a fost prețul cu care intra această carne în România. Prețul era mult sub cel normal, iar odată cu aceste cazuri de salmonella ne-am dat seama de ce. Salmoneloza este o boală care se datorează în special lipsei de igienă în ferme și în abatoare. În momentul în care fermierii români sau procesatorii români investesc de ani de zile averi pentru igienă în fermă și în abatoare, înseamnă că Polonia are o problemă în această parte. Prețurile mici nu sunt justificate, pentru că prețul la porumb în Polonia este mult mai ridicat decât în România. (…) Pentru noi este o problemă foarte gravă, pentru că România achiziționează 25% din cantitatea de carne de pasăre importată din Polonia, iar la ouă este și mai grav, pentru că am trecut de 80%”, a mai spus aceasta.

Președinele ACEBOP a mai precizat că se impun măsuri la nivelul Comisiei Europene, pentru o eventuală suspendare a importurilor de carne de pui și ouă din Polonia, până la clarificarea situației.

”Aceste probleme ne dau toate șansele să acționăm la nivelul Comisiei Europene și să realizăm o suspendare până la clarificarea problemelor. Înțelegem că acest comerț este liber în spațiul comunitar, dar aduceți-vă aminte, în urmă cu doi ani, când în România au început focarele de PPA, nimeni cu a mai cumpărat carne de porc și porci vii de la noi. La fel ar tebui să procedăm și noi”, a mai adăugat Mary Pană.

ANSVSA ia măsuri pentru a preveni introducerea virusului gripei aviare în România  SIMONA DAN 9 IANUARIE 2020 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus aplicarea, la nivel naţional, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în România, după ce Comisia Europeană a informat despre evoluţia unui

34

număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evoluează în Polonia.În acest sens, au fost informaţi operatorii economici care derulează operaţiuni de comerţ intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubaţie, produse şi subproduse de pasăre, despre apariţia şi fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia, informează ANSVSA.

Totodată, sunt informaţi şi crescătorii de păsări despre situaţia epidemiologică apărută în spaţiul comunitar, pentru respectarea măsurilor de biosecuritate.

„ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubaţie, unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse şi subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se trasabilitatea produselor şi subproduselor de pasăre (carne, ouă, produse din ouă) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor” , se arată în comunicat.

De asemenea, sunt verificate documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante şi respectarea cerinţelor generale şi specifice de igienă.

Instituţia monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene, apariţia şi evoluţia focarelor, precum şi neconformităţile apărute în comerţul intracomunitar cu produse şi subproduse de pasăre (RASFF), precum şi transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinaţie România, în cadrul comerţului intracomunitar.

„Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menţionate, neconformităţi cu privire la păsări vii, ouă de incubaţie, produse şi subproduse din pasăre”, susţin reprezentanţii ANSVSA.

35

De asemenea, în urma discuţiilor purtate de preşedintele ANSVSA, Robert Chioveanu, cu conducerea Serviciilor veterinare din Polonia, au fost oferite asigurări că au fost aplicate toate măsurile legale, iar din zonele supuse restricţiilor nu au fost trimise spre comercializare în România păsări vii, ouă de incubaţie, produse şi subproduse din păsăre.

De asemenea, ANSVSA a fost informată de către Comisia Europeană /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre măsurile de protecţie şi restricţiile impuse în focarele de boală din Polonia.

Potrivit sursei citate, în perioada 16-17 ianuarie, experţi din cadrul Autorităţii vor participa la Bruxelles, la o sesiune specială dedicată acestei teme.

În urmă cu trei zile, Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine, Caprine şi Porcine din România (ACEBOP) trăgea un semnal de alarmă în privinţa achiziţiilor de carne de pasăre şi ouă din Polonia, după ce ţara a notificat la OIE primul caz de influenţă aviară înalt patogenă din acest an, stat care nu a mai înregistrat focare din 2017. În numai trei zile, virusul s-a extins, fiind afectate trei ferme pe o rază de 3 kilometri, cu aproximativ 400.000 capete, în regiunile Krasnostawski, Lubartowski şi Ostrowski din Polonia.

„Autorităţile veterinare din statele membre au început aplicarea de măsuri, conform Directivei 2005/94/CE a Consiliului, pentru a preveni eventuala răspândire a virusului influenţei aviare H5N8 în alte exploataţii de păsări din statul afectat şi din celelalte state membre, cu precădere cele care achiziţionează păsări, carne şi oua din Polonia. În procent de risc, România este prima pe listă, datorită cantităţilor de sute de tone intrate săptămânal în ţară şi sute de mii de ouă. Prima restricţie corectă pe care o solicităm ar fi suspendarea achiziţiilor de carne şi ouă până la aplicarea măsurilor stabilite de Comisia Europeană, cu scopul protejării consumatorului român, ştiind faptul că virusul influenţei H5N8 poate trece la om”, precizau reprezentanţii ACEBOP într-un comunicat remis AGERPRES.

Ei consideră că această măsură ar trebui secondată de controlul întărit la destinaţie al cărnii şi ouălor de la intrate, respectiv în depozitele din România, pentru a reduce spre zero riscul pentru consumator şi retragerea lor de pe piaţă.

De asemenea, un recensământ al cantităţilor intrate în perioada noiembrie-ianuarie şi destinaţia finală ar fi binevenit în eventualitatea unui risc.

36

Potrivit ACEBOP, Comisia Europeană solicită în continuare menţinerea unei vigilenţe extreme, care ar trebui marcată şi de măsuri aplicate la achiziţiile intracomunitare, nu numai la supravegherea fermelor din România. Directiva în discuţie prevede derogări de la restricţiile de mişcare a păsărilor, cărnii, ouălor, cu specificaţia mişcării doar în statul afectat, nu şi în alte state membre.

„Dacă în luna decembrie 2019 au fost înregistrate notificări de cazuri de influenţă aviară slab patogenă de către Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii, noul an a debutat cu un caz de influenţă aviară înalt patogenă, în Polonia, care în numai trei zile s-a extins foarte mult. Acest fapt ne îngrijorează şi ne dorim măsuri urgente, care să protejeze consumatorii şi fermele româneşti. Asocierea pestei porcine africane în evoluţie cu afectarea sectorului aviar cu gripa înalt patogenă, ar fi un dezastru pentru societăţile producătoare, dezastru care considerăm că poate fi evitat prin acţiuni rapide şi ferme”, afirma Mary Pană, preşedintele ACEBOP, în comunicatul citat.

Gripă aviară din Polonia poate afecta și România? Măsuri luate de ANSVSA Joi, 09 Ianuarie 2020 Zootehnie-Medicina veterinara , Sursa: ANSVSA

Comisia Europeană a informat despre evoluția unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evoluează în regiunile: Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski din Polonia.

Adoptarea Deciziei privind măsurile de protecție și regionalizarea, consecutivă declarării acestor focare de către Polonia, a fost demarată la nivelul Comisiei Europene. Având în vedere prevederile legislației europene în vigoare, în baza principiului precauțiunii, ANSVSA a dispus aplicarea, la nivel național, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în țara noastră.

37

În acest sens, au  fost informați operatorii economici care derulează operațiuni de comerț intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubație, produse și subproduse de pasăre, despre apariția și fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia.

Totodată, sunt informați crescătorii de păsări, despre situația epidemiologică mai sus menționată apărută în spațiul comunitar, pentru respectarea măsurilor de biosecuritate.

 ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;

documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;

respectării cerinţelor generale si specifice de igienă.

ANSVSA monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene,  apariția și evoluția focarelor, precum și neconformitățile apărute în comertul intracomunitar cu produse și subproduse de pasăre (RASFF), precum și transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinație România, în cadrul comerţului intracomunitar.

Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menționate, neconformități cu privire la păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din pasăre.

În urma discutiilor, purtate de președintele ANSVSA cu conducerea Serviciilor veterinare din Polonia, au fost oferite asigurări din partea acesteia că au fost aplicate toate măsurile legale și că din zonele supuse restricțiilor nu au fost trimise spre comercializare în România păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din păsăre.

De asemenea, ANSVSA a fost informată de către Comisia Europeană /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre

38

măsurile de protecție și restricțiile impuse în focarele de boală din Polonia. În funcție de evoluția epidemiologică a bolii în Polonia, ANSVSA va actualiza informațiile și va impune, după caz, aplicarea de noi măsuri.

Dupa aparitia unui nou caz de PPA, gorjenii au declarat razboi mistretilor In ian. 9, 2020 

Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost confirmat pe un fond de vânătoare privat din zona de sud a judeţului, după ce trei mistreţi au fost găsiţi morţi, a declarat miercuri seara pentru AGERPRES şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Gorj, Sorin Ştefănescu.

„În cursul zilei de astăzi am primit buletinele de analize, toate cele trei probe care au fost trimise spre analiză au fost diagnosticate pozitiv PPA. În acest moment lucrăm la un plan de măsuri, vor fi aplicate nişte măsuri în acest parc de vânătoare, în sensul că efectivul de mistreţi de acolo trebuie recoltat şi situaţia e un pic mai grea, pentru că discutăm de animale sălbatice şi metoda de a le recolta este prin împuşcare. Vorbim de un efectiv estimat de (…) aproximativ 1.500 de animale”, a precizat Sorin Ştefănescu.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte despăgubirile în cazul omului de afaceri care deţine fondul privat din zona oraşului Turceni, „la prima vedere, nu vor fi acordate”, dar situaţia va fi analizată.

În judeţul Gorj au fost confirmate 41 de focare de PPA la porc domestic, fiind ucise 433 de suine. Totodată, până acum au fost stinse patru focare.

De asemenea, în şase fonduri de vânătoare au fost găsiţi morţi 13 mistreţi, la care a fost confirmată pesta porcină. Este vorba de fondurile 20 Curtişoara, 10 Sadu, 5 Tismana, 13 Săcelu, 42 Turburea şi 38 Turceni.

Viticultorii din Vaslui au dat lovitura! Cate tone de struguri au cules in 2019 In ian. 9, 2020  

Viticultorii din județul Vaslui au avut o recoltă bună la strugurii de vin și de masă, în anul trecut. Conform datelor Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, după încheierea perioadei de recoltare a

39

strugurilor, centralizarea cantităților la producțiile de struguri de vin s-a situat la valoarea de 72.697 tone, rezultând o producție medie la strugurii de vin de 8.692 kilograme/ hectar. În schimb, recolta obținută la strugurii de masă a fost de 874 tone, cu o producție medie de 5.395 kilograme/hectar, transmite estnews.ro.

„Strugurii din anul trecut au avut un conținut de zahăr ridicat, pentru a se obține un vin de calitate. Avem în județ viticultori cu experiență, care aplică tehnologiile și au făcut investiții importante în ultimii ani. Au fost instalate sisteme de irigare prin picurare, au fost înlocuite soiurile, precum și sistemele de susținere. Avem un sector viticol dezvoltat, care exportă vinuri de calitate în mai mute țări”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

În județul Vaslui sunt cultivate cu viță de vie din soiuri nobile pentru vin 3.965 hectare si 162 hectare cu struguri de masă.

Printre soiurile nobile existente în județul Vaslui predomină soiurile albe: Feteasca regala, Feteasca albă, Aligote, Zgihara de Husi, Sauvignon blanc, Riesling italian. De asemenea, viticultorii locali dețin și suprafețe importante cultivate cu soiul roșu Merlot, precum și cu soiuri de masă ca Perla de Csaba, Victoria, Muscat de Hamburg etc.

Producătorii de struguri pentru vin, care comercializează struguri din propria recoltă, au obligația de a ține evidența producției și a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. Această obligație revine tuturor producătorilor, indiferent de suprafața cultivată.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Hristo Radichev, un antreprenor bulgar, vinde bere pe bază de abonament după o investiţie de 5.000 de euro Alina-Elena Vasiliu 09.01.2020,

Cea mai mare parte a cumpărătorilor au fost până acum femei, care au cumpărat cutiile cu bere pentru a le face cadou bărbaţilor. În 2019, Beery a vândut în România bere în valoare de 80.000 de lei (circa 17.000 de euro).

Hristo Radichev, un antreprenor bulgar, a creat o platformă pe care vinde pachete cu mai multe sortimente internaţionale de bere. Concret, pe site-ul

40

Beery – funcţional atât în Bulgaria, cât şi în România – se pot comanda cutii cu opt beri, provenite de la mai mulţi producători din diverse ţări. 

„Totul a început în 2016, când am început să mă gândesc la un model de business prin care să vând bere pe bază de abonament. Am dezvoltat modelul şi am creat site-ul pentru Bulgaria. Am început mai mult în glumă, pe 14 decembrie 2016, dar în doar 15 zile, până la sfârşitul anului, am avut mai mult de 100 de comenzi. Aşa mi-am dat seama că e o idee bună“, povesteşte Hristo Radichev.

În 2017, el a adus businessul şi în România, unde a început să crească treptat. În Bulgaria, Beery înregistrează circa 1.800 de comenzi pe an, în vreme ce în România numărul ajunge la 500. În 2019, Beery a vândut în România bere în valoare de 80.000 de lei (circa 17.000 de euro), iar în Bulgaria de 50.000 de euro. În 2020, el intenţionează să facă platforma Beery disponibilă şi în Ungaria.

„Frumuseţea acestui tip de afacere este că poţi începe foarte de jos – ai nevoie doar de un site, de cutii şi nişte beri pe stoc. De aceea, investiţia iniţială nu a fost mai mare de 5.000-6.000 de euro“, spune Hristo Radichev.

Cea mai mare parte a cumpărătorilor au fost până acum femei, care au cumpărat cutiile cu bere pentru a le face cadou bărbaţilor. Cei mai mulţi clienţi sunt din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

În paralel cu Beery, Hristo Radichev conduce o agenţie digitală în Sofia, parte a grupului internaţional La Poste, care furnizează servicii poştale.

„Colaborez deja cu câteva berării locale pentru a-mi dezvolta propriul meu brand de bere, pe care sper să-l pot duce şi în România. Pentru a creşte businessul în România, vreau, de asemenea, să mă asociez cu un partener, pentru că e important să fie cineva prezent tot timpul acolo, care să se ocupe de afacere“, mai spune Hristo Radichev.

41

Grupul din morărit şi panificaţie Sam Mills l-a numit pe Bogdan Grama director de operaţiuni Mădălina Panaete 09.01.2020,

Sam Mills Business Investment Holding SRL este o companie cu un capital social de aproape 400 de milioane de lei (aproape 90 mil. euro) rezultat ca urmare a evaluării economice a părţilor sociale deţinute de holding în cadrul societăţilor Sam Mills Europe, Sam Mills Distribution, Man Ro, Sam Mills Feed, Incubaţia AVE, Sam Trade şi Sam Cargo.

Bogdan Grama, un executiv care a condus timp de cinci ani grupul Aaylex, producătorul brandului de carne de pui CocoRico, a fost numit în 2019 director de operaţiuni (COO) în cadrul grupului Sam Mills, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de morărit şi panificaţie de pe plan local. 

Bogdan Grama are o experienţă de două decenii în industria bunurilor de larg consum, activând pentru companii precum Ulker (biscuiţi), Dole (distribuţie de fructe) sau Smithfield (carne). 

Producătorul de apă minerală KEIA a terminat anul 2019 cu afaceri mai mari cu 18%, depăşind 42 mil. lei. „Ne vom continua planurile de investiţii bugetate şi acestea cuprind în special investiţii în tehnologie.“ Mădălina Panaete 09.01.2020,

Mihai Croitoru, director general al Nicoltana: Urmărim în continuare recrutarea de personal calificat care să facă faţă provocărilor din activitatea noastră

Nicoltana, producătorul brandurilor de apă KEIA şi Izvorul dintre Brazi, a terminat anul 2019 cu o creştere a cifrei de afaceri de 18% faţă de anul precedent, arată datele transmise de companie. 

În 2018, cifra de afaceri a companiei Nicoltana s-a ridicat la 35,7 milioane de lei (circa 8 milioane de euro), astfel că în 2019 businessul companiei a trecut de 42 de milioane de lei. 

42

„Ne dorim să menţinem şi pentru anul 2020 ritmul de creştere pentru că avem în vedere accesarea unor noi clienţi, dar şi deschiderea unor noi pieţe externe”, a spus Mihai Croitoru, director general al Nicoltana. 

Conform datelor furnizate anterior de companie, Nicoltana a început să exporte în special în China şi în statele din Orientul Mijlociu. 

În România, brandurile companiei sunt prezente în reţele de comerţ modern precum Lidl, Profi, Auchan, Metro, Cora, în magazinele tradiţionale cu focus în special pe zona de sud a ţării. De asemenea, compania este furnizor pentru câteva fabrici. 

Pe lângă brandurile din portofoliu, Nicoltana mai produce şi două mărci private ale reţelelor Auchan şi Metro. Segmentul private label avea anul trecut o pondere de 30% din afacere faţă de 70% cât avea în urmă cu cinci ani, conform informaţiilor furnizate de antreprenor.

Nicoltana îmbuteliază apă provenită de la mai multe surse de ape minerală naturală şi de apă de izvor într-o fabrică în localitatea Cheia (judeţul Prahova). 

Pe piaţa de apă îmbuteliată, producătorul din Cheia concurează cu jucători precum Romaqua Group (Borsec), AQUA Carpatica, Bucovina, Apemin Tuşnad, Apemin Zizin ş.a. Compania are aproximativ 65 de angajaţi la fabrica din Cheia şi în birourile din Bucureşti. În total, compania a investit peste 12 milioane de euro în fabrică până în prezent. 

„Ne vom continua planurile de investiţii bugetate şi acestea cuprind în special investiţii în tehnologie care vor ajuta la creşterea producţiei şi eficientizarea activităţii, dar şi în soft pentru optimizarea proceselor. Urmărim în continuare recrutarea de personal calificat care să facă faţă provocărilor din activitatea noastră”, a mai spus antreprenorul. Mihai Croitoru crede că cel mai mare risc cu care se va confrunta economia în general în 2020, dar şi sectorul de apă îmbuteliată este cel de temporizare a creşterii economice şi perspectiva evidentă a unei recesiuni, ceea ce va duce la scăderea consumului şi a investiţiilor. 

„Primele semne au apărut încă din 2019 în economiile dezvoltate şi cu siguranţă se vor răsfrânge şi asupra economiei româneşti în anii care vor urma. În plus, tensiunile militare recente din Orientul Mijlociu vor duce la creşterea preţului petrolului, materie prima de bază pentru ambalaje care au în cazul nostru cea mai mare pondere în preţul de cost. Acest lucru, dar şi perspectiva majorării preţului carburanţilor vor duce cu siguranţă la o creştere a preţului de vânzare al produselor.“

43

Cristian Stelea, primul angajat al Coca-Cola în România, se ocupă de departamentul tehnic global la sediul din Atlanta al Coca-Cola Mădălina Panaete 09.01.2020,  

Cristian Stelea, care în 1992 devenea primul angajat oficial al reprezentanţei Coca-Cola în România, ocupă în prezent funcţia de global director technical data intelligence la The Coca-Cola Company, fiind locat la sediul din Atlanta, arată datele de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

Cristian Stelea este unul dintre cei mai puternici executivi români din cadrul sistemului Coca-Cola şi este unul dintre străinii pe care gigantul american i-a adus la sediul de la Atlanta, inima unei afaceri de peste 31 mld. dolari venituri operaţionale în 2018.

Gigantul are peste 220 de parteneri îmbuteliatori, peste 900 de fabrici. În total, gigantul şi îmbuteliatorii săi au peste 700.000 de salariaţi la nivel global. The Coca-Cola Company are peste 500 de branduri şi 4.300 de produse.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Criza forței de muncă - premieră la McDonald's în România: Lanțul aduce angajați din Sri Lanka RETAIL Ana Iliescu scris marţi, 13:12

Lanțul de restaurante cu servire rapidă McDonald's România va angaja, la jumătatea acestei luni, pentru cel puțin 2 ani, 30 de lucrători din Sri Lanka, într-un program-pilot, o premieră pentru McDonald’s în România, generată inclusiv de criza forței de muncă de pe piața locală.

Pentru selecția acestora, o echipă din România a mers în Sri Lanka, a transmis compania pentru Profit.ro. Înainte de a fi prezentată aici, informația

44

a fost anunțată pe Profit Insider „La jumătatea acestei luni ni se vor alătura 30 de colegi noi din Sri Lanka, într-un program-pilot la care am lucrat intens anul trecut. Acest program este o premieră pentru McDonald’s în România. Astfel, ne concentrăm toată atenția asupra unei integrări cât mai rapide în echipa noastră, prin traininguri și programe de multiculturalitate. Pentru selecția lor, o echipă din România a mers în Sri Lanka. Aceștia vor lucra în trei restaurante diferite din București. Nevoia de personal în industria noastră este mare, iar investiția în formarea lor este intensă și de lungă durată. Suntem nerăbdători să îi primim și să îi avem alături pentru cel puțin doi ani, timp în care îi vom integra în familia McDonald’s”, spune pentru Profit.ro Irina Ignătescu, HR Director, Premier Restaurants România.

Profit.ro a relatat în numeroase rânduri că plecarea lucrătorilor români în alte țări a condus la situația în care angajatorii, la salariile pe care le oferă, nu găsesc suficienți români dispuși să se angajeze la ei și sunt nevoiți să apeleze la personal din țări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam.

Un astfel de caz a fost prezentat de Profit.ro încă din 2016, când un hotel din Poiana Brașov a recrutat angajați din Filipine. Conform datelor prezentate de Profit.ro, în primii 10 ani cu statut de țară membră a Uniunii Europene, România a importat muncitori în special din Turcia și China, respectiv între 400-600 de muncitori anual, în condițiile unui contingent anual cuprins între 1.400 și 2.900 de muncitori străini. Mai multe detalii pot fi văzute AICI La finele anului trecut, Profit.ro a anunțat că lanțul de restaurante cu servire rapidă McDonald's România va deschide încă 4 restaurante în țară, până la sfârșitul anului 2019, plus 8 restaurante în acest an, și va continua investiția în inovație și tehnologie, sistemul de servire direct la masă, astăzi disponibil în 24 de restaurante, urmând să fie aplicabil în toate unitățile în următorii doi ani.

De altfel, tot pentru o bună interacțiune cu clienții, compania plănuiește să relanseze luna aceasta un program inițiat acum doi ani, dar care nu a fost promovat foarte bine. Programul se numește „open doors”, iar clienții pot solicita managerilor de restaurante să fie lăsați să facă turul restaurantului, să viziteze inclusiv bucătăria pentru a vedea cum sunt pregătite mâncărurile și băuturile. Astfel, în funcție de solicitări, vor fi organizate grupuri care vor vizita restaurantul într-o anumită perioadă a zilei, în așa fel încât activitățile să se desfășoare normal, fără să existe probleme atât pentru angajați, cât și pentru ceilalți clienți din restaurant.

45

În prezent, McDonald's a deschis deja cele patru restaurante planificate pentru 2019 și are la acest moment 84 de restaurante în 25 de orașe din România, peste 5.500 de angajați și servește zilnic peste 230.000 de clienți. Obiectivul este să atingă, în următorii ani, 100 de milioane de vizitatori anual. Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania și Malta. 

DIVERSE

ANSVSA: Amenzi De Peste 530.000 De Lei În Unități Din Industria Agro-Alimentară Non-Animală, În Decembrie De Redactia Financiarul Data ian. 8, 2020  76

Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toată ţara au aplicat, în luna decembrie, 117 amenzi, în valoare totală de 530.400 de lei, în cadrul celor 8.946 de controale realizate în unităţile din industria agroalimentară non-animală, informează miercuri Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Inspectorii sanitari-veterinari au verificat activitatea firmelor care activează în fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume fructe.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate şi prelucrate, precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii.

Îîn cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise. De asemenea, s-au efectuat teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probele fiind transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

46

ANSVSA, amenzi record acordate comerciantilor de produse agroalimentare la final de an Ianuarie 9, 2020

In cursul lunii decembrie 2019 Directiile judetene sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor precum si a municipiului Bucuresti au efectuat 8.946 de controale in unitatile din industria agroalimentara care desfasoara activitati in domenii precum: fabricarea produselor de morarit, a painii si produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a bauturilor racoritoare si alcoolice precum si unitati de depozitare – alimentare, seminte, legume fructe.

Controalele au fost efectuate la nivel national si au vizat aspecte privind conditiile de inregistrare, autorizare si functionare a unitatilor, intretinerea si igiena spatiilor in care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate precum si cele de depozitare a materiilor prime si a produselor finite, respectarea cerintelor de trasabilitate si a celor privind etichetarea, controlul daunatorilor, evidenta documentelor si a informatiilor privind sistemul HACCP.

Ca urmare a neregulilor constatate si incalcarii prevederilor legislatiei in domeniul alimentelor au fost luate masuri pentru remedierea deficientelor constatate si s-au aplicat sanctiuni contraventionale in numar de 117 amenzi, in valoare totala de 530.400 de lei.

In urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformitati, dintre care mentionam:

– desfasurarea unor activitati de prelucrare, depozitare si comercializare a alimentelor in unitati neinregistrate si/sau neautorizate sanitar veterinar; – neintretinerea in conditii corespunzatoare de igiena a spatiilor de productie, ambalare, depozitare si comercializare; – neasigurarea sau neanregistrarea temperaturilor in spatiile de productie si depozitare; – lipsa sau nerespectarea unor programme de autocontrol; – manipularea in conditii de igiena necorespunzatoare a unor materii prime si produse alimentare;

47

– nerespectarea normelor de igiena personala (lipsa echimamentului de protectie); – etichetarea necorespunzatoare sau lipsa trasabilitatii unor materii prime sau produse alimentare.

De asemenea, in timpul controalelor efectuate in unitatile din industria agroalimentara s-au prelevat probe pentru laborator conform procedurilor si Programului de supraveghere si control, urmarindu-se prezenta si incadrarea in valorile maxime admise ale unor parametrii privind pesticidele, contaminantii, aditivii si substantele interzise in alimente precum si teste de sanitatie necesare analizei gradului de igiena, probe transmise spre analiza laboratoarelor arondate.

Gospodarie in flacari! 10.000 kg de furaje, incendiate de un copil In ian. 9, 2020 

Un incendiu puternic a mistuit peste 10 tone de furaje într-o gospodărie din comuna Bălteni, după ce nepotul proprietarului s-a jucat cu o brichetă și a aprins din greșeală hrana animalelor. Intervenția pompierilor, care au acționat cu două autospeciale, a fost una dificilă și de durată, echipajele lucrând peste patru ore pentru stingerea flăcărilor, transmite estnews.ro.

Peste 10.000 de kilograme de paie, hrană pentru animale, au fost mistuite de flăcări în cursul după-amiezii de miercuri, într-o gospodărie din Bălteni. Incendiul a izbucnit din cauza neglijențeiunui copil de opt ani, nepotul proprietarului, care s-a jucat cu focul în preajma furajelor uscate.

Flăcările s-au extins cu repeziciune, existând și riscul să cuprindă și două locuințe aflate la câțiva metri de văpaie. Numai intervenția rapidă și profesionistă a pompierilor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui a făcut ca proporțiile dezastrului să fie limitate.

”Inițial, la intervenție s-a alocat o autospecială de stingere cu apă și spumă, însă, întrucât exista riscul extinderii incendiului și la locuințe, a fost trimisă în sprijin și o a doua autospecială. Așa cum se întâmplă de obicei la incendii de furaje, intervenția a fost una dificilă și de durată”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui, Marius Stanciu.

După mai bine de patru ore și jumătate, pompierii militari au reușit să stingă flăcările și să salveze cele două loucințe din preajma celor 10 tone de furaje mistuite de vâlvătaie.

48

GLOBAL

ÎN DECEMBRIE: Preţurile mondiale la alimente au atins cea mai ridicată valoare din ultimii cinci ani A.I.G. Miscellanea / 09 ianuarie

Preţurile mondiale la alimente au crescut în decembrie, pentru a treia lună consecutiv, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii cinci ani, ca urmare a najorării puternice a preţurilor la uleiurilor vegetale, zahăr şi lactate, precum şi a relansării preţurilor la cereale, a informat joi, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters, citată de Agerpres.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna decembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,5% comparativ cu luna noiembrie, până la 181,7 puncte, cea mai ridicată valoare de după luna decembrie 2014.

Pe ansamblul anului trecut, indicele preţului produselor alimentar calculat de FAO a înregistrat o valoare medie de 171,5 puncte, cu 1,8% mai mare decât în 2018 dar, cu toate acestea, cu 25% sub maximul istoric de 230 de puncte înregistrat pe ansamblul anului 2011.

Potrivit sursei citate, organizaţia a subliniat că în luna decembrie 2019 indicele care măsoară preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 9,4% faţă de luna noiembrie, ceea ce înseamnă că a crescut pentru a şasea lună consecutiv. Şi în decembrie 2019 creşterea preţului uleiurilor vegetale a fost influenţată de aprecierea preţurilor la ulei de palmier, ca urmare a cererii solide şi a îngrijorărilor cu privire la livrările limitate.

De asemenea, indicele care măsoară preţul la zahăr a înregistrat un salt de 4,8% în decembrie comparativ cu noiembrie. Această apreciere s-a datorat, parţial, majorării preţului ţiţeiului, care încurajează producătorii brazilieni de etanol să utilizeze mai multă trestie de zahăr, reducând cantitatea de zahăr disponibilă la nivel mondial.

49

În schimb, indicele care măsoară preţul la carne a rămas la o medie de 191,6 puncte în luna decembrie, aproape neschimbat faţă de valoarea revizuită din noiembrie. Acest sub-indicator a încheiat anul 2019 la o valoare cu 18% mai mare decât în luna decembrie 2018, ca urmare a scumpirii preţului la carnea de porc după creşterea importurilor din Asia şi a cererii interne pentru sărbători în Uniunea Europeană şi Brazilia.

UNIUNEA EUROPEANA

Pactul ecologic European și viitorul economiei UE Joi, 09 Ianuarie 2020 Politica Agricola, Ion BOGDAN

Comisia Europeană a prezentat la finele lunii decembrie Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor.

Pactul ecologic european oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Astfel, potrivit unui document al Consiliului Europei, acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

De subliniat că pactul ecologic european acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice. Pentru a consacra în legislație ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic,

50

Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima“. Pentru a atinge obiectivele în materie de climă și mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator“ pentru o alimentație durabilă și propuneri pentru o Europă lipsită de poluare. Vor începe neîntârziat lucrările în vederea majorării obiectivelor Europei în materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realistă de îndeplinire a obiectivului pentru 2050.

Investiții mari

Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european va necesita investiții semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima și energia va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,5 % din PIB-ul din 2018.

Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiții pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiții. Cel puțin 25 % din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar.

Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției către o economie verde, Comisia va prezenta, în 2020, o strategie de finanțare verde. Lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului este un efort comun, dar nu toate regiunile și statele membre pornesc din același punct. Mecanismul de tranziție echitabilă va sprijini regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Acest mecanism îi va sprijini pe cetățenii cei mai vulnerabili pe parcursul tranziției, oferindu-le acces la programe de recalificare și la oportunități de angajare în noi sectoare economice, după cum se arată în documentul CE.

Primii pași...

„În martie 2020, Comisia va lansa un Pact climatic, menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni, în

51

schimbul de informații, în lansarea de activități la nivel local și în promovarea soluțiilor care pot fi reproduse și în alte locuri. Provocările globale pe care le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului necesită un răspuns la nivel mondial. UE va continua să își promoveze obiectivele și standardele în materie de mediu în cadrul convențiilor ONU privind biodiversitatea și schimbările climatice și să își consolideze diplomația ecologică. G7, G20, convențiile internaționale și relațiile bilaterale vor oferi ocazia de a convinge și alte state să își intensifice eforturile. UE își va utiliza, de asemenea, politica comercială pentru a asigura durabilitatea și va încheia parteneriate cu țările învecinate din Balcani și Africa pentru a le ajuta în procesele de tranziție. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul European să aprobe viziunea sa ambițioasă în ceea ce privește viitorul economiei europene și al mediului și să contribuie la realizarea acesteia. Comisia va prezenta măsurile anunțate în foaia de parcurs a Pactului ecologic european“, se mai arată în document.

Uniunea Europeană a obținut deja rezultate solide în ceea ce privește reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră, menținând totodată creșterea economică. În 2018 emisiile au fost cu 23% mai mici decât în 1990, PIB-ul Uniunii crescând cu 61% în aceeași perioadă.

O majoritate covârșitoare a europenilor consideră că protecția mediului este importantă (95%). Aproape 8 din 10 europeni (77%) afirmă că protecția mediului poate dinamiza creșterea economică.

Președinta CE, Ursula von der Leyen: „Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creștere, o creștere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viață și de muncă, de producție și de consum, astfel încât să trăim mai sănătos și să dezvoltăm capacitățile de inovare ale întreprinderilor noastre.“

Vicepreședintele executiv CE, Frans Timmermans: „Ne aflăm într-o situație de urgență climatică și de mediu. Pactul ecologic european este o ocazie de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea cetățenilor, prin transformarea modelului nostru economic. Planul nostru stabilește ce avem de făcut pentru a reduce emisiile, a restabili sănătatea mediului, a proteja fauna și flora sălbatică, a crea noi oportunități economice și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.“

52

Cresc importurile de alimente și animale vii din Uniunea Europeană, în timp ce exporturile se reduc REDACȚIA FIR 9 IANUARIE 2020

Importurile României de produse agroalimentare din spațiul european continuă să crească. În primele 11 luni din anul 2019, importurile României de alimente și animale vii din țările membre ale Uniunii Europene au crescut cu 11,5%, din punct de vedere valoric, cifrându-se la 5.350,6 milioane euro, în timp ce exporturile s-au redus cu 1%, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, ajungând la 2.341,2 milioane euro, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).Deficitul din activitatea de comerț desfășurată cu statele membre ale Uniunii Europene s-a cifrat, astfel, la peste 3 miliarde de euro, în primele 11 luni din anul 2019.

În totalul comerțului internațional cu produse agroalimentare, România a înregistrat un deficit de 1,7 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie- 30 noiembrie 2019. Exporturile totale de alimente și animale vii au crescut, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, cu 12,6%, până la 4.408,3 milioane euro, pe seama sporului înregistrat în relațiile comerciale cu statele din afara spațiului comunitar, în timp ce importurile totale au avansat cu 10,8%, ajungând la 6.114,5 milioane euro.

România, cel mai mare exportator din UE de porumb, boabe de soia și semințe de floarea-soarelui. Pe locul al doilea la exportul de grâu și de orz

În anul comercial curent, care a început la 1 iulie 2019 și până în data de 22 decembrie 2019, România a exportat în țările non-UE 2,9 milioane tone de grâu, în special în Egipt, Iordania, Thailanda, Sudan, fiind al doilea exportator de grâu din Uniunea Europeană, după Franța (4 milioane tone) și înaintea Bulgariei (1,2 milioane tone), potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.

De asemenea, România a fost principalul exportator de porumb în țări terțe, cu aproape 1,5 milioane tone livrate (în special în Turcia, Egipt, Israel, Liban), cu mult peste Bulgaria (416.000 tone) sau Franța (50.000 tone), al doilea și, respectiv, al treilea exportator de porumb din UE. În același timp, a

53

livrat pe piețele extracomunitare aproape 703.000 tone de orz, fiind a doua țară din UE din punctul de vedere al vânzărilor de orz în țări terțe, după Franța (1,5 milioane tone) și înaintea Germaniei (peste 600.000 tone livrate).

În aceeași perioadă, România a vândut cea mai mare cantitate de boabe de soia în țări terțe (116.000 tone, acoperind aproape 87% din exporturile de boabe de soia ale Uniunii Europene) și de semințe de floarea-soarelui (130.900 tone, 54% din exporturile UE). La exportul de ulei de floarea-soarelui, România s-a plasat pe locul al doilea în UE, cu peste 41.000 tone livrate în țări terțe, după Bulgaria (aproape 54.000 tone) și înaintea Spaniei (aproape 29.000 tone).

China, Turcia și Rusia cumpără cele mai multe produse agroalimentare din Uniunea Europeană. Ucraina, Canada și Argentina vând cel mai mult în UE REDACȚIA FIR 9 IANUARIE 2020Exporturile de produse agroalimentare din Uniunea Europeană au continuat să crească și în luna octombrie anul trecut, până la 14,7 miliarde euro, cu 12% mai mult decât în aceeași lună a anului precedent, în timp ce valoarea importurilor s-a cifrat la 10,7 miliarde de euro (o creștere cu 3,6%), potrivit raportului de comerț exterior pentru luna octombrie, publicat joi de Comisia Europeană. Aceste creșteri au condus la un nou record al excedentului lunar în comerțul agroalimentar al Uniunii, de 4 miliarde de euro.

Cea mai mare creștere a exporturilor a fost consemnată în relația comercială cu China (în creștere cu 655 milioane euro), Turcia (în creștere cu 108 milioane euro) și Rusia (în creștere cu 96 milioane euro). Un recul al exporturilor țărilor membre pe piețele extracomunitare a fost înregistrat în relația cu Hong Kong (o scădere de 45 de milioane de euro), Algeria (o cădere de 43 de milioane de euro) și Iordania (cu 35 de milioane de euro), potrivit sursei citate.

În același timp, au crescut importurile agroalimentare din Ucraina (cu 95 milioane euro), Canada (în creștere cu 68 milioane euro) și Argentina (o creștere de 58 milioane euro) și s-au redus cele din Brazilia (o scădere de 60 de milioane euro), SUA (cu 50 milioane euro) și Africa de Sud (o scădere de 48 de milioane euro).

Carnea de porc și grâul, cele mai vândute produse din UE

Carnea de porc (o creștere de 375 milioane euro), grâul (cu 171 milioane euro), organele (un salt de 85 milioane euro) și laptele praf (în creștere cu 64

54

milioane euro) au fost cel mai bine vândute produse din Uniunea Europeană. Căderi ale exporturilor s-au înregistrat pentru zahăr din sfeclă și trestie (o scădere cu 43 milioane euro), produse necomestibile (în scădere cu 30 de milioane de euro), ulei de măsline (o scădere cu 19 milioane euro) și uleiuri esențiale (scădere cu 13 milioane euro).

Semințele oleaginoase (altele decât soia), fructele tropicale și uleiurile vegetale (altele decât uleiul de palmier și de măsline) au înregistrat cele mai mari creșteri ale valorilor de import, cu 154 milioane euro, 108 milioane euro și, respectiv, 93 milioane euro. Importurile de grâu și de cereale grosiere au înregistrat scăderi.

Nivel redus al rezervei de apă din sol, în bazinul Mării Negre  REDACȚIA FIR 9 IANUARIE 2020

Nivelul scăzut al rezervei de apă din sol este principala preocupare a producătorilor de cereale din bazinul Mării Negre, opinează analiștii de la agritel.com.

Iarna 2019/2020 rămâne deosebit de uscată și de caldă, comparativ cu temperaturile normale pentru această perioadă, adesea cu 5° C peste normele sezoniere. În principalele zone ale producției de grâu de iarnă zăpada este absentă, ceea ce împiedică refacerea rezervelor de apă din sol, iar prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni nu arată încă sosirea bruscă a unui val de frig. În unele regiuni din Rusia și în Ucraina, temperaturile au adesea valori pozitive, în timpul zilei. Culturile se dezvoltă, în general, satisfăcător pentru această perioadă a anului în întregul bazin al Mării Negre, apreciază site-ul francez agritel.com. Nivelul rezervelor de apă din sol este punctul esențial de monitorizat în săptămânile următoare.

BULGARIA

Bulgaria va sacrifica alţi 40.000 de porci după descoperirea unui nou focar de pestă porcină M.A. Miscellanea / 09 ianuarie

Autorităţile sanitar-veterinare bulgare au anunţat, miercuri seara, că vor sacrifica aproximativ 40.000 de porci după descoperirea unui nou focar de pestă porcină africană la

55

o fermă din nord-estul ţării, aceasta fiind a doua fermă de porci din Bulgaria unde a fost descoperit virusul pestei porcine africane în mai puţin de o săptămână, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, vineri, aceleaşi autorităţi veterinare bulgare au anunţat că vor sacrifica circa 24.000 de porci, după descoperirea unui focar de pestă porcină africană la o fermă din localitatea Nikola Kozlevo, în regiunea Shumen, nord-estul Bulgariei.

Noul focar de pestă porcină africană a fost descoperit la o fermă din satul Brestak, în apropiere de oraşul Varna, a informat miercuri Autoritatea Sanitar Veterinară din Bulgaria, care a adăugat că a fost instituită o zonă de carantină pe o rază de trei kilometri în jurul satului.

Anul trecut, virusul pestei porcine a afectat şase ferme bulgare, forţând autorităţile de la Sofia să sacrifice peste 130.000 de porci.

În ţara noastră, Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a informat, marţi, că pesta porcină africană evoluează în prezent în 235 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 609 de focare, în scădere cu 17 faţă de precedenta actualizare publicată pe 31 decembrie 2019.

Conform datelor ANSVSA, de la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost eliminaţi 545.022 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 2.473 de cazuri la mistreţi. În total au fost stinse 2.282 de focare.

ANSVSA subliniază că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru ei, însă are impact la nivel economic şi social.

BREXIT

Vot final în Camera Comunelor, privind Brexitul. Undă verde pentru ieşirea Marii Britanii din UE pe 31 ianuarie 9 ianuarie 2020, 19:41de Ştefana Radu

Camera Comunelor a dat unda verde pentru iosirea din UE FOTO AFP Deputaţii britanici au dat undă verde, joi, pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie, informează presa britanică.

Parlamentarii au votat legea Acordului de retragere, la a treia citire, cu 330 de voturi la 231. Textul traduce în legislaţia britanică acordul de 535 de pagini încheiat cu greu de Boris Johnson cu Cei 27 în toamnă.   El urmează

56

să fie validat de Camera Lorzilor, iar apoi promulgat de regina Elizabeth a II-a, ceea ce ar trebui să se dovedească o formalitate.

Parlamentului European (PE) îi revine să-l ratifice la rândul său, iar Regatul Unit urmează să devină la 31 ianuarie, la ora locală 23.00 (sâmbătă, 1 februarie, 1.00, ora României) prima ţară membră care părăseşte Uniunea Europeană.  

În cei peste trei ani care au urmat referendumului privind ieşirea Marii Britanii din UE, de pe 23 iunie 2016, britanicii s-au sfâşiat pe tema Brexitului, iar Parlamentul a respins în trei rânduri acordul încheiat de fostul premier Theresa May, fără să propună alt scenariu, alimentând temeri, până de curând, cu privire la o ieşire brutală sau o renunţare.   Instalarea la putere a lui Boris Johnson, un susţinător aprig al Brexitului, şi victoria sa în alegerile legislative au tranşat problema, însă fără să rezolve provocările care se impun.  

Acordul Brexitului încheiat cu Bruxellesul reglementează în linii mari divorţul, garantând drepturile cetăţenilor şi soluţionând problema dură a frontierei irlandeze. El vizează mai ales să garanteze o trecere blândă către o relaţie viitoare care rămâne de stabilit în totalitate.  

De la 31 ianuarie de deschide o perioadă de tranziţie până la sfârşitul lui 2020, menită să permită Londrei şi Bruxellesului să se pregătească în acest sens. Britanicii vor continua să aplice reglementările europene şi să beneficieze de ele, însă fără să facă parte din instituţiile europene şi fără să aibă vreun cuvânt de spus în deciziile acestora. După trei amânări ale Brexitului, prevăzut iniţial în martie 2019, acest termen se anunţă foarte scurt în vederea negocierii unor acorduri de liber-schimb sau de securitate care durează, în general, ani de zile să fie încheiate.

Boris Johnson exclude o prelungire a tranziţiei dincolo de 2020, o posibilitate prevăzută în acordul Brexitului.   El a reiterat acest lucru miercuri preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, pe care a primit-o la Londra, îndemnând să se înceapă „cât mai repede” să se negocieze.

SANATATE si GASTRONOMIE

„Din păcate, mâncăm după gust şi nu după nutrient“. Ce funcţionează dacă ne pasă de sănătate 6 ianuarie 2020, de Daniela Serb Legumele conţin vitamine şi fibre importante pentru digestie şi nu numai Medicina de precizie presupune personalizarea actului medical şi abordarea bazată pe ştiinţă, „păreriştii“ din zona medicală fiind

57

dăunători sănătăţii, atrag atenţia medicii specialişti. Stilul de viaţă este responsabil pentru 70% din bolile de care suferim şi sfârşim, restul îl reprezintă predispoziţiile genetice şi accidentele.

Organismul uman este un mecanism fiziologic complex, care funcţionează pe baza unor procese biochimice, dotat fiind cu organe care au funcţii specifice. Astfel, rinichii, pielea, ficatul, colonul au rol în „detoxificarea“ fiziologică a organismului uman.

„În rest, curele cu sucuri, apă, plante introduse prin toate orificiile, tincturi şi amestecuri miraculoase, nu au nici o relevanţă ştiinţifică. În marea lor majoritate, sunt elemente de marketing pur, iar acest lucru îl spune un medic deschis către orice poate face bine oamenilor, dar având la bază cercetarea ştiinţifică“, precizează medicul Florin Bălănică.

„Compulsia în alimentaţie este o realitate“

Specialistul explică ce măsuri ce trebuie să schimbăm în stilul de viaţă pentru a ne menţine sănătatea.

Managementul greutăţii prin nutriţie adaptată.

„Ce mâncăm, reprezintă cea mai la îndemână formă de sănătate. Din păcate, mâncăm după gust şi mai puţin după nutrient, dar suntem în progres, iar acest lucru îl constat la pacienţii mei. Este important să măsurăm parametrii corporali săptămânal, adică raportul muşchi, oase, apă, grăsime şi grăsime pe organele interne. Proporţia corectă grăsime versus muşchi şi apă, în favoarea celor din urmă, înseamnă sănătate, tonus şi energie.“

Mişcare funcţională şi managementul posturii, adică mişcare adaptată şi care nu face rău, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi şi seniori.

„Mişcarea funcţională este o combinaţie de gimnastică, kinetoterapie, mişcare cu greutatea propriului corp şi mişcare cu aparate. Postura corectă porneşte de la muşcătura fiziologică şi călcătura corectă.“ Managementul stresului, mâncatului compulsiv şi identificarea tipului de mâncător.

„Stresul ne afectează, emoţional dar şi fizic, modul de a mânca şi nu numai. Compulsia în alimentaţie este o realitate, mâncăm de multe ori fără să ne fie foame, la ore nepotrivite, mâncarea fiind atât premiu, cât şi pedeapsă. Totodată, identificarea tipologiei de mâncător este un prim pas în controlul

58

greutăţii.“ Integrarea socială sau grupul social din care fac parte reprezintă mediul care afectează obiceiurile individuale.

Omul este un  „animal social’“ influenţat de mediul social şi din păcate mediul din România şi nu numai este unul obezogen, care favorizează nesănătatea, adaugă medicul.

„Nu este uşor să ne integrăm în societate şi să rămânem sănătoşi, dar se poate. Stilul de viaţă sănătos este important, la îndemână, chiar dacă noi credităm medicina ca fiind cea care ne dă „buline“ sau ne supune unor investigaţii pretenţioase.“

„Omul modern trăieşte „fastlife“ Excesul alimentar care caracterizează perioada Sărbătorilor ne fac să îngroşăm mai apoi rândurile din faţa farmaciilor sau ne înghesuim în camera de gardă a spitalelor de urgenţă. „Mâncăm şi bem de parcă ar fi ultimele sărbători pe care le prindem în viaţă, sau se vor termina cârnaţii şi vinul din toata lumea. Nu avem măsură şi dăm vina pe obiceiuri, frumoase dealtfel, dar care nu se mai adaptează cu fiziologia omului modern.

Am reţinut din ceea ce făceau bunicii noştri numai „chiolhanul“, uitând că ei aveau bunul simţ şi cumpătarea omului simplu, munceau ceea ce consumau, adaptau alimentaţia perioadelor anului şi ritmului zi/noapte. Iar dacă mă întrebaţi dacă aveau cunoştinţe de nutriţie, vă răspund că nu, nu aveau.

Dar aveau repere, obişnuinţe şi tradiţii adaptate. În ziua de astăzi, omul modern a pierdut adaptarea la mediu şi trăieşte “fastlife“ totul fiind pe repede înainte. Astfel trăim repede şi puţin, conform statisticilor internaţionale, dar nu trăim de fapt, ci existăm în ritmul turmei.“ Sărbătorile fac parte din viaţa noastră şi trebuie să le gestionăm fără a pierde din vedere sănătatea. Astfel, mâncăm trei mese principale pe zi şi două gustări; consumăm produsele împărţit pe mese şi zile, nu toate la aceeaşi masă;  nu mâncăm şi bem în acelaşi timp, lăsăm să treacă minimum o oră după masă pentru un pahar cu vin sec.

Cantitatea maximă de alcool/zi este de 2 pahare de vin sec, sau tărie. Gustările probiotice, adică lactate fermentate şi degresate sunt şi ele indicate. Zeama de varză este bogată în probiotice, enzime şi minerale - pacienţii cu patologii cardiovasculare cum ar fi hipertensiunea arterială trebuie să evite alimentele sărate.

Ce se mai adaugă? „Ne hidratăm bine, 1,5-2 litri de apă pe zi; consumăm fructe sărace în zaharuri în prima parte a zilei  - kiwi, ananas, măr verde; încercăm să nu depăşim ora 20.00 cu ultima masă a zilei şi facem mişcare în fiecare zi, nutriţia este contabilitate simplă, cât intră şi cât iese din punct de vedere energetic.

59

DOSAR

Cum a infestat molima păcănelelor satul românesc. „Sunt oameni care-şi dau ultimii bănuţi în loc să-şi cumpere pentru casă“ 8 ianuarie 2020, 16:45de Iulian Bunila

Afacerile cu jocuri de noroc înfloresc şi în mediul rural FOTO Iulian Bunilă

Satele României au devenit în ultimii ani teren fertil pentru patronii din industria jocurilor de noroc. În multe localităţi rurale funcţionează mai multe agenţii de pariuri sau localuri cu păcănele decât farmacii sau dispensare.

Localurile în care sunt montate jocuri de noroc şi agenţiile de pariuri atrag din ce în ce mai mulţi români care caută câştiguri mari şi rapide. Zona urbană a României este deja sufocată de astfel de puncte comerciale, iar în ultima perioadă afaceriştii din domeniu tind să migreze spre localităţile rurale.  

Sunt vizate în special comunităţile în care numărul tinerilor este încă numeros.  Comuna Smeeni, din judeţul Buzău, este una dintre localităţile care întruneşte condiţiile unui „vad“ cu mare potenţial pentru afacerile cu jocuri de noroc.  

Localitatea Smeeni are destulă populaţie activă, navetiştii având de parcurs doar 20 de kilometri până în Buzău, municipiul reşedinţă de judeţ, ofertele de locuri de muncă sunt mai generoase. De asemenea, liceul agricol din Smeeni reuşeşte să califice mulţi adolescenţi, care aleg ulterior să rămână acasă, în loc să-şi caute de muncă în străinătate. Prosperitate şi jocuri de noroc   De altfel, indicii standardului de trai în Smeeni sunt peste media altor comune din judeţul Buzău. Sunt funcţionale mai multe magazine mari, farmacii, sucursala unei bănci, puncte de încasare ale unor firme de telefonie

60

mobilă, precum şi numeroase agenţii pentru pariuri sportive şi jocuri de noroc.    

Un local de păcănele din imediata vecinătate a Primăriei Smeeni este mai tot timpul aglomerat. După câteva conversaţii cu o parte dintre muşteriii localului, aflăm că nucleul jucătorilor din Smeeni este format din adolescenţi şi tineri de până în 30 de ani.  

Marius este unul dintre clienţii sălilor de jocuri de noroc din Smeeni. Proaspăt absolvent al liceului agricol din localitate, tânărul se află în căutarea unui loc de muncă. Până se va pune pe propriile picioare, beneficiază de sprijinul familiei. „Am pus şi la pariuri şi am jucat şi la păcănele. Am mai câştigat, ce-i drept, dar de mai multe ori am pierdut. E ca un fel de drog, te face dependent şi ajungi să speri că vei câştiga sume mari. Agenţii de pariuri, de joker şi altele sunt peste tot şi sunt cele mai aglomerate. La noi, tineretul este în localuri de jocuri de noroc, iar în farmacii mai intră doar bătrânii“, ne-a spus Marius.  

Vrăjiţi de legende locale  

Barurile cu păcănele sunt frecventate inclusiv la orele prânzului, când ai crede că toată lumea se află la serviciu sau la munci gospodăreşti. Tinerii sunt vrăjiţi de zvonurile privind câştigurile uriaşe obţinute de alţi consăteni.  

  „Am mulţi prieteni care merg şi care au câştigat sume uriaşe. Unii au luat 2.000 de lei, altul cică ar fi câştigat 13.000 de lei. Sunt mulţi care bagă bani continuu, pentru că le-a intrat în sânge boala asta de a câştiga. De aia s-au deschis multe şi la ţară, pentru că patronii au văzut că sunt mulţi clienţi“, ne spune Viorel, un localnic între două vârste care se jură că n-a trecut pragul unui astfel de local.  

61

Reţeaua caselor de pariuri şi jocuri de noroc acaparează comună cu comună. În satul Costeşti, la nici zece kilometri de Buzău, numărul barurilor cu păcănele şi al agenţiilor de pariuri sportive este mai mare decât cel al farmaciilor.

„Avem mai multe localuri cu jocuri de noroc şi doar o farmacie în Costeşti. Nu ai ce face“, ne lămureşte Constantin Moise, primarul comunei.     Majoritatea localnicilor au o părere proastă despre consătenii lor care şi-ar da şi ultimii bani din buzunare pe mirajul câştigurilor uriaşe.

„Sunt mulţi proşti care iau banii din ajutoarele sociale şi-i dau pe jocuri. Sunt şi la noi în sat destui oameni care îşi dau ultimii bănuţi din buzunare în loc să-şi cumpere pentru casă ce au nevoie. Ar fi bine dacă ar desfiinţa localurile acestea pentru că este cheltuială de bani, iar tineretul ar trebui să se ducă la muncă, nu să aştepte să câştige repede şi fără efort“, comentează o localnică din Costeşti. „Este boală, fără dubiu“  

Psihologii spun că dependenţa de jocuri de noroc este o boală, nu un viciu, care nu ţine cont de vârstă. Mulţi jucători patologici prezintă şi alte tulburări

psihice, cele mai frecvente fiind cele legate de consumul de alcool. „Este boală, fără dubiu, este tulburare de impuls jocul patologic de noroc, care este

dus la noi şi pe fondul lipsurilor de ordin material. Pulsiunea de a juca nu este depăşită până efectiv nu consumă actul în sine, până nu joacă acolo,

chiar dacă apoi pleacă acasă dezamăgit pentru că a dus poate şi ultimii săi bani“, spune Maria Cristache, medic psihiatru.   Jocul patologic este un tip de comportament, adică răspunde la recompense sau pedepse. Recompensa

primită în urma jocului poate fi financiară sau chiar emoţională, precum plăcerea resimţită de jucător, mai explică medicul Cristache.

* * *

Curajul îngrijitorilor unei grădini zoologice din Australia, care au refuzat să lase animalele pradă flăcărilor 8 ianuarie 2020, 14:27deŞtefana Radu Atunci când toată lumea din oraşul australian Mogo fugea din calea

62

flăcărilor care au devastat zonele din apropiere, lui Chad Staples nu i-a trecut prin cap să-şi abandoneze familia.

Prin familie, el înţelege girafele, rinocerii, leii, gorilele şi restul de aproape 200 de vieţuiotoare din Grădina Zoologică Mogo, pe care el şi alţi 15 îngrijitori s-au luptat să le apere, săptămâna trecută, de focul care a distrus zeci de case şi vehicule din micul oraş turistic, în apropiere de Anul Nou. Atunci când au aflat că flăcările se apropie, Staples şi echipa sa au pus la punct un plan de a ţine incendiul la distanţă şi de a salva grădina zoologică privată care se întinde pe 26,3 hectare şi este cămin pentru 40 de specii, inclusiv prin mutarea unor primate în propriile lor incinte de locuit. „Sub nicio formă nu am fi lăsat animalele în urmă. Ei sunt familia noastră, nu lucruri”, a afirmat Staples.

Supravieţuirea celor şase zebre, doi rinoceri, şase girafe, patru gorile, trei tigri şi şase lei, printre altele, reprezintă una dintre puţinele poveşti pozitive care au avut loc în contextul sezonului devastaor de incendii din Australia. La Grădina Zoologică Mogo, personalul a petrecut perioada Anului Nou îmbibând pământul cu sute de mii de litri de apă, ca să împiedice focul ce se apropia repede să afecteze adăposturile, potrivit Reuters. Un oficial al departamentului local de pompieri a trecut pe la zoo şi i-a avertizat pe angajaţi că nimeni nu va putea să-i ajute în caz că vor avea nevoie să fie salvaţi.

„Nu am simţit niciodată o astfel de căldură şi nu am văzut aşa flăcări şi sper ca niciodată să nu mai văd”, a spus Staples. După ce incendiul a trecut de zonă, grădina zoologică a apelat la escorte ale poliţiei pentru a putea facilita accesul camioanelor cu hrană şi apă, ca să ţină animalele în viaţă. Aceste animale din Grădina Zoologică Mogo au fost norocoase.  Experţi de la Universitatea din Sydney au estimat, miercuri, că numărul vieţuitoarelor ucise în incendiile din Australia a ajuns la un miliard.  Staples a spus să grădina zoologică a fost salvată datorită pregătirii bune a staff-ului. Una dintre cele mai mari îngrijorări ale sale a fost întreruperea alimentării cu curent a gardurilor electrice din jurul adăposturilor. „Ultimul lucru pe care îl vrei ca pompier este să ai un leu în libertate”.

* * *

JOI DIMINEAŢA: Consumul naţional de electricitate a depăşit 9.100 de MW   I.A.Miscellanea / 09 ianuarieConsumul naţional de energie electrică a depăşit 9.100 de MW, joi dimineaţa, pe fondul temperaturilor scăzute din această perioadă, ţara

63

noastră aducând din import peste 1.500 de MW pentru a-şi acoperi consumul, informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, consumul de electricitate într-o zi normală de iarnă este între 8.000 şi 9.000 de MW. Recordul maxim este de 9.975 de MW, atins în ianuarie 2017.

Joi dimineaţa, la ora 10:15, consumul ţării se ridica la 9.148 MW, producţia era de 7.607 MW, diferenţa de 1.541 MW fiind importată.

Pe primul loc în topul surselor de producere a energiei se află hidrocarburile, adică gazele naturale - 1.918 MW (25,44%), urmată de cele hidro - 1.843 MW (24,44%), cărbune - 1.520 MW (20,16%) şi nuclear - 1.396 MW (18,51%).

Sursele regenerabile se află pe ultimele locuri: eolian - 524 MW (6,95%), fotovoltaic - 268 MW (3,55%) şi biomasă - 71 MW (0,94%).

În ceea ce priveşte preţul energiei pe piaţa spot, ţara noastră este una dintre cele mai scumpe din regiune, iar un MWh de electricitate cu livrare joi costă 62,33 euro, similar cu cel din Ungaria, potrivit operatorului bursier OPCOM.

În Slovacia, energia costă 54,46 euro pe MWh, iar în Cehia, 48,12 euro pe MWh.

* * *

Un astronom român a descoperit o noua stea, pe care a numit-o Bârlad V1 09 ian. 2020

Un astronom român a reușit să fixeze Bârladul pe cer. La propriu!

O stea variabilă, numită Bârlad V1 și aflată la o distanță de patru mii de ani lumină de Pământ a fost descoperită cu ajutorul telescopului principal de la

64

Observatorul Astronomic din Bârlad. Steaua a fost văzută pentru prima oară în noiembrie anul trecut, iar acum Asociația Americană pentru Stele Variabile îi confirmă locul pe harta cerească și numele.

Astronomul care a descoperit noua stea este Ciprian Vîntdevară, de la Observatorul astronomic Vasile Pîrvan din Bîrlad.

La începutul lunii noiembrie, anul trecut, el a observat o stea, nedetectabilă cu ochiul liber, cu o luminozitate oscilantă. Şi-a dat seama că este o stea variabilă. În decembrie a transmis toate datele Asociației Americane pentru Stele Variabile, iar acum americanii confirmă: steaua există, a fost descoperită de astronomul român și a primit numele: Bârlad V1.

Stelele variabile îşi modifică strălucirea, în urma unor procese complexe din interior. Steaua Bârlad V1 se află la aproximativ 4.000 ani lumină de Terra, în dreptul constelaţiei Perseus.

Aceasta este a doua descoperire făcută de astronomul vasluian. Prima a fost în urmă cu 5 ani. Este vorba despre o novă roșie luminoasă, în Galaxia Messier 101.

* * *

Vinul de azi: Prince Mircea Fetească Neagră 2018 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Produs și îmbuteliat la Crama Stârmina a Domeniului Vinarte, recomandarea noastră de astăzi, Prince Mircea Fetească Neagră 2018, este vin roșu sec, realizat 100% din soiul de struguri Fetească Neagră.

Elegant, nobil și bine structurat, vinul cucerește prin aromele intense de fructe roșii și negre, bine coapte, cireșe negre, afine și coacăze, urmate apoi de notele de ierburi aromatice.

65

Se recomandă degustarea acestui vin la 14-16 grade Celsius, în diverse combinații culinare, de la preparate din carne roșie și brânzeturi măturate până la deserturi cu ciocolată.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Ai probleme cu genunchii? Medicii au făcut o listă de alimente care întăresc articulaţiile Cristina Popescu

 Articulația cu dimensiunile cele mai mari din tot corpul este și cel mai ușor de deteriorat, potrivit Academiei Americane de Chirurgie Ortopedică. Meniul zilnic are un rol de bază pentru întărirea articulației genunchiului, prevenind inflamațiile și durerile. Consumă și tu alimentele cu gust delicios care îți protejează genunchii la orice vârstă.

Suferi de artrită, reumatism, deteriorări ale ligamentelor, bursită, gută sau pur și simplu vrei să previi inflamațiile și problemele articulare pe termen lung? Deși poți lua medicamente și sunt disponibile diferite intervenții chirurgicale, varianta naturală pentru întărirea articulației genunchiului trebuie să reprezinte prima etapă în cadrul strategiei de tratament și prevenire. Optează pentru un meniu cu ingrediente care diminuează inflamațiile, previne acutizarea durerilor și îți asigură libertate de mișcare.

Contează foarte mult ce consumi la fiecare masă sau gustare pentru că preparatele neinspirate îți pot agrava starea sau vor crește riscurile de îmbolnăvire. După cum îți poți fortifica articulațiile, poți și să compromiți capacitatea lor de refacere sau să prelungești efectele negative ale inflamațiilor. Ce se află în farfuria ta poate fi soluția de vindecare sau protecție dacă ții cont de regulile formulate de specialiști.

Iată ce ar trebui să mănânci pentru întărirea articulației genunchiului:

66

1. Spanac, fasole verde, pătrunjel, broccoli și kale Sunt surse excelente de antioxidanți, calciu și magneziu, mixul ideal pentru reducerea ritmului de uzare a articulațiilor, potrivit eva.ro. Nu ezita să le consumi la salate, ca garnitură lângă carne slabă sau ca umplutură pentru plăcinte și diferite aperitive.

2. Pește gras Peștele gras este ideal pentru a reduce durerile de genunchi sau pentru a favoriza mișcarea ușoară a articulațiilor când te trezești dimineața. Având în vedere că majoritatea persoanelor nu reușesc să consume cele 4 porții de 100g de somon, macrou, hering, ton sau sardine necesare la nivel de săptămână este indicat să se ia și un supliment cu ulei de pește sau creveți pentru a menține funcționarea optimă a articulației genunchiului.

3. Avocado Acest fruct conține grăsimi mononesaturate, acizi grași esențiali, beta-sitosterol și vitamina E, un mix care acționează rapid împotriva inflamațiilor localizate la nivelul genunchiului. De asemenea, stimulează refacerea cartilajului, fiind ideal în dieta persoanelor diagnosticate cu osteoartrită.

4. Turmeric Probabil recunoști acest condiment din meniurile restaurantelor cu specific indian sau asiatic. Turmericul conține o componentă antiinflamatoare cu efect puternic numită curcumină.Folosește turmericul la smoothie-uri, sucuri de fructe, ceaiuri, ciocolată caldă, preparate cu orez, tocănițe, amestecă-l cu legumele rumenite la cuptor sau presară-l peste friptură și șnițele.Durerile resimțite se vor reduce în scurt timp și te vei putea mișca mai ușor.

5. Ulei de măsline extravirgin Conține oleocantal, componentă care blochează inflamațiile. În cadrul studiilor realizate s-a constatat că un consum zilnic de 30ml de ulei de măsline extravirgin este corelat cu un risc scăzut de artrită reumatoidă și osteoartrită.

6. Grepfrut Îți asigură o doză importantă de vitamina C și bioflavonoide, care combat inflamațiile și fortifică articulația genunchiului. Alege grepfrutul roșu pentru că vei obține cu 30% mai mulți antioxidanți decât din cel alb.

7. Ceai verde Un studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Case Western Reserve a demonstrat că antioxidanții din ceaiul verde reduc severitatea simptomelor osteoartitei și artritei reumatoide. În plus, catehinele din această băutură relaxantă stopează inflamațiile pe termen lung și previn declanșarea artritei.

67

8. Ceapă și usturoi Ceapa este o sursă excelentă de quercetină, un antioxidant care reduce rapid inflamațiile. Alege ceapa roșie la salate și mâncăruri pentru a obține o cantitate mai ridicată de antioxidanți.Usturoiul conține alicină, un compus care ameliorează simptomele artritei reumatoide și reduce durerile articulare.

9. Nuci obișnuite și braziliene La fel ca și peștele gras, nucile sunt o sursă foarte bună de acizi grași Omega-3, care diminuează inflamațiile. Și nucile braziliene vor fi utile într-un meniu axat pe fortificarea genunchilor pentru că îți furnizează seleniu, care ameliorează calitatea proteinelor de la nivelul articulațiilor.Poți consuma nucile simple sau le poți adăuga la salate de legume ori fructe, la porția de cereale integrale de la micul dejun sau în aluatul pentru biscuiți ori negrese.

* * *

Brazii de Craciun, transformati in ingrasamat bio intr-un municipiu din Romania In ian. 9, 2020  

O mare parte dintre cei peste 50.000 de brazi, care au împodobit în perioada sărbătorilor de iarnă locuinţele gălăţenilor, ajung în aceste zile la staţia de sortare a Serviciului Public Ecosal, unde sunt transformaţi în compost natural, îngrăşământ bio pentru spaţiile verzi din municipiul Galaţi, informează AGERPRES.

„În luna ianuarie, ca în fiecare an după sărbătorile de iarnă, colectăm brazii. Aşadar, atât brazii naturali, cât şi cei artificiali la care aţi decis să renunţaţi, trebuie să îi depozitaţi lângă platformele special amenajate. După colectare, cele două tipuri de brazi, vor fi separate în staţia de sortare”, anunţă Serviciul Public Ecosal.

Acestei iniţiative i s-a alăturat şi primarul municipiul Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

68

„În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă. Este şi cazul brazilor de la sărbători, lăsaţi în punctele de colectare a gunoiului, pe care îi ducem la staţia de sortare pentru a fi transformaţi apoi în compost foarte bun pentru întreţinerea spaţiilor verzi”, a declarat, miercuri, edilul.

Potrivit reprezentanţilor Ecosal, brazii colectaţi din oraş ajung la staţia de compostare a municipiului Galaţi, sunt tocaţi într-un utilaj special, iar tocătura este distribuită în brazde. Periodic, aceste brazde sunt întoarse şi umectate, iar după trei – patru luni se transformă în compost. Acest compost este apoi utilizat la întreţinerea spaţiilor verzi din municipiu.

„Este un îngrăşământ natural, pe care îl comercializăm pentru spaţiile verzi din municipiul nostru şi nu numai. Anul acesta preţul este de 175 lei pentru o tonă de îngrăşământ”, a precizat Cerasela Ţocu, inginer la Ecosal.

Aproximativ 50.000 de brazi au ajuns, anul acesta, în casele oamenilor din Galaţi, iar cea mai mare parte a acestora va fi recuperată de lucrătorii de la salubritate şi transformată în îngrăşământ bio.

* * *

Banca Mondială: Zonele urbane din România ar trebui dezvoltate cu fonduri UE :  Stirileprotv.ro , Marti 10 Decembrie 2019

România ar trebui să canalizeze fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanţare, pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv şi competitiv, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.

Studiul analizează dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027 și a fost împreună cu Comisia Europeană şi actorii

69

relevanţi din România, parte a iniţiativei „Catching-up Regions”, relatează News.ro.

Polonia şi România au fost primele ţări care au testat această iniţiativă, activitatea fiind extinsă punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot să devină mai competitive şi mai incluzive.

„Analiza noastră arată clar că oraşele şi aglomerările urbane sunt motoare de creştere în România şi în UE în sens larg. Pentru a ajuta centrele urbane să prospere, acestea au nevoie de o abordare globală a investiţiilor şi furnizării de servicii, care să evite fragmentarea pe sectoare sau oprirea dezvoltării la limita administrativă a unei localităţi”, a spus Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

Printre recomandările făcute de Banca Mondială pentru perioada de programare 2021-2027 se află şi o abordare mai descentralizată cu programe operaţionale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România şi cu autorităţi de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane.

Solicitările Băncii Mondiale Banca cere alocarea unei sume mai mari pentru investirea în dezvoltare urbană durabilă în 2021-2027 care să depăşească cerinţa minimă de 6% a Fondului European de Dezvoltare Regională. În plus, experţii recomandă concentrarea pe zonele urbane funcţionale (nu doar pe oraşe) şi abordările interjurisdicţionale, precum şi o paletă mai mare a domeniilor de intervenţie pentru oraşe.

„În următoarea perioadă de programare, Comisia îşi propune să consolideze şi mai mult dimensiunea urbană a politicii de coeziune prin investiţii ţintite pentru a sprijini oraşe competitive, durabile şi incluzive. Acest studiu poate să ajute oraşele din România să coopereze mai mult cu zonele din jur în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare. Aceasta ar duce la utilizarea mai eficientă a finanţării publice, un potenţial mai mare pentru dezvoltarea locală şi servicii mai bune pentru cetăţeni şi întreprinderi”, a spus Vittoria Alliata di Villlafranca, director în Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.

Investiţiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Traseul de dezvoltare şi creştere al României nu este cunoscut încă, dar este clar că oraşele vor fi actorii principali, iar modul în care se dezvoltă oraşele din România acum va defini felul în care va arăta România mâine, potrivit Băncii Mondiale. Sursa: News.ro

70

Catching up regions

The catching up regions are those EU regions whose level of development was significantly lower than the EU average. The EU distinguishes between two types of catching up regions:

Low-growth regions – experienced a persistent lack of growth. They are less-developed or transition regions (regions with a GDP per head up to 90% of the EU average) that did not converge to the EU average between 2000 and 2013.

Low-income regions – remain far below the EU average GDP per capita. They cover all regions with a GDP per head below 50% of the EU average in 2013.Home to 1 in 6 EU residents (83 million inhabitants), these regions have been at the top of the cohesion policy agenda. In 2015 the Commission launched the Catching Up initiative (also known as the Lagging Regions initiative) – a pilot initiative to examine the factors that hold back growth and investment in catching up regions and to provide recommendations and assistance on how to unlock their growth potential.

As such the less developed regions are helped to better identify and respond to their concrete needs and maximise the impact of the investment on the ground. Piloted in 4 regions of Romania and Poland, the success of the initiative will see this model of cooperation of EU, national and regional actors being transferred to other to other European regions facing similar challenges.Moreover, a report published in 2017 took a closer look at the competitiveness potential of the catching up regions. By studying 47 regions in 8 Member States the report identified the investment needs of these regions, namely human capital, innovation, quality of institutions, better accessibility, as well as the tools available within the framework of EU Cohesion Policy that could support them. The report showed that regionally differentiated investments and policy responses are required should these regions be able to move to the next level of development.The Catching Up initiative, together with the Task Force for Better Implementation is part of the broader action launched by Commissioner for Regional Policy Corina Creţu to help Member States and regions improve the way they invest and manage Cohesion Policy funds.More Information

The Lagging Regions Report: Competitiveness in low-income and low-growth regions

71

Fact sheet: Improving how EU Member States and regions invest and manage EU Cohesion Policy funds

Commissioner Creţu blog: Bringing Europe's "lagging regions" up to speed (22 June 2015)

* * *

Aerosol spread from Australian fires European Space Agency 09-01-2020 04:00 PM CET

 VIDEO: http://www.esa.int/ESA_Multimedia/Videos/2020/01/Aerosol_spread_from_Australian_fires

Ferocious bushfires have been sweeping across Australia since September, fuelled by record-breaking temperatures, drought and wind. This animation shows the immense spread of aerosols from bushfires in southeast Australia between 28 December 2018 and 8 January 2020. 

* * *

72