Stiri 03 02 2020, prima parte

CURSUL DE SCHIMB 03.02.2020

1 EUR 4.7788

1 USD 4.3181

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PÂNĂ-N 7 Februarie 2020!

Agroinfo  02 februarie 2020

AGROINFO.RO.Caracteristici meteorologice. Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 1...13°C, mai ridicată cu 1...11°C comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate regiunile.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 5...17°C, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minimă a aerului va oscila între -4...9°C, în majoritatea zonelor de cultură.

Se prognozează precipitaţii, predominant sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în nordul, vestul și centrul țării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei și a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul și sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei.

Aprovizionarea cu apă a solului, va prezenta valori satisfăcătoare, izolat apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul

1

Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, speciile de cậmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de cậmpie din jumătatea de sud a ţării, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare, în special la culturile înființate în epoca optimă. Totodată, datorită alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat se va putea produce fenomenul de „descălţare” a plantelor de orz şi grâu de toamnă.

Funcţie de data semănatului, la cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor înregistra fazele de răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%). Starea de vegetaţie a culturilor se va prezenta medie şi slabă în culturile semănate în afara epocii optime(după data de 01 Noiembrie 2019) şi insuficient pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare.

Cultura de rapiţă se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar (4-13 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună şi medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnă cu o rozetă de 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul şi estul ţării starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înființate tardiv.

La nivelul întregii ţări, speciile pomi-viticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ. Pe ansamblu, condiţiile agrometeorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii culturilor de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole;• Aplicarea îngrăşǎmintelor organice la pomii fructiferi şi viţa de vie.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

Temperaturi extreme in sudul tarii! Culturile vor fi afectate In feb. 2, 2020  

Meteorologii anunță că ziua de 4 februarie va fi cea mai caldă din lună, urmând să se înregistreze 21 de grade la Calafat, în județul Dolj, scrie Mediafax.

În Oltenia, începutul lunii februarie va aduce temperaturi minime cuprinse între 1 și 9 grade, anunţă meteorologii, care spun că vremea este anormal de caldă pentru această perioadă.

De asemenea, se preconizează că ziua de 4 februarie va fi cea mai călduroasă zi a lunii, când la Calafat, în județul Dolj, se vor înregistra maxime de 21 de grade.

„Până la mijlocul lunii februarie, vremea va fi mai caldă decât normalul, iar în unele zile valorile maxime de temperatură vor atinge 14-15 grade şi, poate, chiar vor depăşi aceste valori. Marţi, 4 februarie, va fi cea mai caldă zi, cu valori maxime de temperatură între 16 și 21 grade, deci deosebit de călduroasă pentru perioada în care ne aflăm. Minimele de temperatură vor fi şi ele pozitive, de la valori cuprinse între 1 şi 4-5 grade, în această dimineaţă, până la valori cuprinse între 3 şi chiar 9 grade în următoarele dimineţi”, a declarat pentru Mediafax meteorologul Ion Marinică.

Vremea frumoasă este motiv de îngrijorare, spun specialiştii, care atrag atenţia că seceta din ultima perioadă şi temperaturile ridicate ar putea face ca producţiile de cereale să fie mai mici chiar şi cu 1,5 tone la hectar.

„În zona Olteniei, putem spune că avem o iarnă atipică deoarece nu am înregistrat prag de zăpadă până la această dată. În schimb, am avut temperaturi foarte ridicate pentru această perioadă, iar vegetaţia s-a dezvoltat mult mai rapid decât era normal. În aceste condiţii şi ghioceii au înflorit.

Sigur, este anormal. Este motiv de îngrijorare faptul că la începutul lunii februarie avem această înflorire a ghioceilor, dar perioada de vegetaţie a plantelor îşi urmează cursul firesc în condiţiile date. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cerealele păioase cărora le-a lipsit acel strat de zăpadă. Pot fi diminuate producţiile ce se vor obţine la cerealele păioase cu o tonă, o tonă şi jumătate la hectar”, a declarat inginerul Viorel Vătămanu, agrometeorolog CMR Oltenia.

Potrivit specialiştilor, temperaturile din această perioadă sunt cu 5 – 8 grade mai mari faţă de media multianuală a lunii.

3

Cat mai tine seceta? Prognoza agrometeorologia 03-07 februarie  feb. 3, 2020   Caracteristici meteorologice

Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, la nivelul întregii ţări.Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 1…13°C, mai ridicată cu 1…11°C comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate

regiunile. Temperatura maximă a aerului se va situa între 5…17°C, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.Temperatura minimă a aerului va oscila între -4…9°C, în majoritatea zonelor de cultură.Se prognozează precipitaţii, predominant sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în nordul, vestul și centrul țării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei și a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul și sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Aprovizionarea cu apă a solului, va prezenta valori satisfăcătoare, izolat apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, speciile de cậmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de cậmpie din jumătatea de sud a ţării, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare, în

4

special la culturile înființate în epoca optimă. Totodată, datorită alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat se va putea produce fenomenul de „descălţare” a plantelor de orz şi grâu de toamnă.

Funcţie de data semănatului, la cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor înregistra fazele de răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%). Starea de vegetaţie a culturilor se va prezenta medie şi slabă în culturile semănate în afara epocii optime (după data de 01 Noiembrie 2019) şi insuficient pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare.

Cultura de rapiţă se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar (4-13 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună şi medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnă cu o rozetă de 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul şi estul ţării starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înființate tardiv.

La nivelul întregii ţări, speciile pomi-viticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ.

Pe ansamblu, condiţiile agrometeorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp.

Recomandări de specialitate:

Continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii culturilor de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole;

Aplicarea îngrăşǎmintelor organice la pomii fructiferi şi viţa de vie.

.............................................................

DECIZIE DURĂ pentru FERMIERII ROMÂNI: Comisia Europeană INTERZICE NEONICOTINOIDELE! Violeta MÂŢ  03 februarie 2020 INTERZIS PENTRU NEONICOTINOIDE. Comisia Europeană a adoptat, în data de 3 februarie 2020, o decizie prin care îi interzice României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru utilizarea neonicotinoidelor. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Emil Dumitru a explicat, pentru AGROINFO, care sunt consecinţele acestei decizii pentru fermierii români.

5

Interdicţia Comisiei Europene se referă la pesticidele care conţin trei tipuri de neonicotinoide: imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam. O decizie similară a fost adoptată de Comisia Europeană şi pentru Lituania, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

După ce s-a dovedit că utilizarea acestor substanţe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene. România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate, precizează Comisia Europeană.

„Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca Statele Membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Comisia Europeană anunţă, de asemenea, că a creat o bază de date disponibilă online care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de Statele Membre UE.

AGROINFO l-a contactat pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii EMIL DUMITRU, pentru a afla care sunt consecinţele acestei decizii pentru fermierii români.

Nu am primit deocamdată o adresă oficială din partea Comisiei Europene. România a ales să uzeze de prevederile articolului 53 din Regulamentul 1107 din 2009 privind situaţiile de urgenţă în tratamentul plantelor. Am acordat autorizări de urgenţă pentru tratamentul seminţelor la porumb şi la sfecla de zahăr. Ne-am întemeiat decizia pe acest articol, iar ceea ce face vorbire Comisia, deşi nu ne-a ajuns încă un document oficial, din punctul nostru de vedere este vorba de Comitetul de apel (Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală - n.red.) care s-a dezbătut în data de 25 noiembrie 2019, cu privire la decizia

6

de punere în aplicare a Comisiei privind interzicerea acordării autorizaţilor de urgenţă repetată de către Lituania şi România la rapiţă.

Propunerea de decizie a fost discutată şi nu s-a ajuns la un vot calificat, deci nu a fost majoritate, şi acum a decis Colegiul comisarilor. Inclusiv în textul acestei decizii spune că acolo unde o substanţă activă are dublu efect împotriva a doi dăunători, cum este Tanymecus şi un alt dăunător, neonicotinoidele pot fi utilizate, în cazuri excepţionale, la porumb.

Noi am fost consecvenţi şi nu am mai acordat această derogare pentru tratamentul seminţelor la floarea soarelui, ţinând cont de rezoluţia din Parlamentul European privind polenizatorii, dar la porumb, ţinând cont tot de prevederea din decizia de interdicţie de la rapiţă, unde însăşi Comisia recunoaşte că acolo unde autorizaţiile de urgenţă acoperă o combinaţie de culturi şi organisme dăunătoare pentru care nu există altă soluţie, Statul Membru poate acorda derogare.

La porumb, ţinând cont de presiunea pe care o avem cu dăunătorii Tanymecus dilaticollis și Agriotes, am acordat această autorizare temporară, dar în anumite condiţii foarte stricte, doar în staţii de tratare a seminţelor autorizate, produsele de tratare a seminţelor vor putea fi achiziţionate doar de către staţiile de tratare autorizate de Autoritatea Naţională Fitosanitară  şi, practic, există o trasabilitate foarte clară.

La porumb nu avem alternative de combatere a acestor dăunători şi credem că aceste autorizaţii , aşa cum au fost emise, inclusiv pe baza unor studii efectuate de Academia de Ştiinţe Agricole, nu au făcut altceva decât să dea şansa în continuare şi cultivatorilor de porumb şi de sfeclă de zahăr să poată să cultive şi să nu îşi piardă competitivitatea, spune oficialul MADR.

Până la momentul la care discutăm, nu a ajuns pe masa Ministerului Agriculturii din România nici un document care să ne interzică să uzităm de articolul 53 şi, din punctul nostru de vedere, ceea ce a adoptat Comisia astăzi se referă la rapiţă şi la nimic altceva, a concluzionat Emil Dumitru.

Potrivit acestuia, România nu a mai acordat derogare pentru tratarea seminţelor de rapiţă cu pesticide pe bază de neonicotinoide în toamna anului 2019. Ultima derogare pentru rapiţă a fost în anul 2018, însă Comisia Europeană a considerat că autorizările emise pentru rapiţă sunt nejustificate pentru că s-au autorizat utilizări succesive fără să existe studii în acest sens.

TREI PESTICIDE AUTORIZATE TEMPORAR PENTRU PORUMB ȘI SFECLĂ DE ZAHĂRMinisterul Agriculturii a emis, pe 17 ianuarie 2020, autorizații de utilizare temporară a produselor Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS și Poncho 600

7

FS pentru tratamentul semințelor de porumb și sfeclă de zahăr, însă NU și pentru semințele de floarea soarelui ce vor fi utilizate în primăvara anului 2020, motivând că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere din țara noastră.

MADR a precizat că decizia a fost luată în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Detalii AICI: DECIZIE MADR: AUTORIZAȚIE DE FOLOSIRE A NEONICOTINOIDELOR!Vezi reacţia apicultorilor AICI: APICULTORII CONDAMNĂ DECIZIA MADR DE AUTORIZARE A NEONICOTINOIDELOR pentru PORUMB!Reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) precizează că, în intervalul 2008 - 2018, România a acordat doar 37 de autorizații temporare pentru utilizarea unor pesticide, dintr-un total de 2.731 de notificări depuse la nivelul UE.

Detalii AICI: ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR: AVEM NEVOIE DE NEONICOTINOIDE!Citește și: SOLICITĂ MINISTRULUI OROS AUTORIZAREA NEONICOTINOIDELOR pentru FLOAREA-SOARELUI!

MADR: COMUNICAT DE PRESĂ Luni, 03 Februarie 2020 20:15

În perioada 20.01.2020 - 01.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a trei produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb, pentru semănatul culturilor de porumb, precum şi utilizarea în perioada 20.01.2020 - 18.05.2020 a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecție a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semănatul culturilor de sfeclă de zahăr. România, alături de alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de însămânțare din anul 2020 autorizații conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu produse de protecție a plantelor  pe bază de neonicotinoide.

Conform autorizațiilor emise de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, tratamentul semințelor de porumb va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, care fac dovada că tratamentul se va face în instalaţii profesionale și cu personal calificat (stații/mașini de tratare a semințelor), iar în cazul semințelor de sfeclă de zahăr, tratamentul este

8

efectuat în instalații profesionale, autorizate la nivelul UE și în conformitate cu standardele ESTA.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, în acest an Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a mai acordat autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp. și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele unde fără o astfel de soluție cultura de porumb va fi compromisă, fermierii putând înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.

În sezonul agricol 2020, semințele tratate de porumb vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, unde se depășește pragul  economic de dăunare(PED).

Precizăm că informațiile apărute în Daily News1 03/02/2020 nu fac obiectul autorizațiilor emise de către România în luna ianuarie 2020 şi considerăm că acestea se referă la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru România și Lituania de a repeta acordarea de autorizații în temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanțele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semințelor de rapiță împotriva organismelor dăunătoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp.

Textul citat de Emil Dumitru2:

Pesticides : la Commission interdit à la Lituanie et à la Roumanie d'accorder des autorisations d'urgence injustifiées pour des substances nuisibles aux abeilles.

1 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/mex_20_180 2 Grupaj realizat cu amabilitatea https://fermierinromania.ro/ ;

9

Aujourd'hui, la Commission européenne a adopté deux décisions qui interdisent à la Roumanie et à la Lituanie d'accorder des autorisations d'urgence injustifiées pour trois néonicotinoïdes (imidaclopride, clothianidine et thiaméthoxame).

Depuis qu'il a été prouvé que l'utilisation de ces substances est nuisible aux abeilles, leur utilisation a déjà été limitée au niveau de l'UE. La Roumanie et la Lituanie ont accordé à plusieurs reprises des autorisations d'urgence pour permettre l'utilisation de ces substances afin de lutter contre certains parasites sur des cultures spécifiques – autorisations que l'Autorité européenne de sécurité des aliments (EFSA) ne considère pas comme justifiées.

La commissaire en charge de la santé et de la sécurité alimentaire, Stella Kyriakides a déclaré : « C'est la première fois que la Commission adopte de telles décisions. L'octroi d'autorisations d'urgence pour les pesticides n'est possible que si des conditions strictes sont respectées. Le Pacte vert pour l'Europe souligne que la durabilité de la chaîne alimentaire est une priorité pour l'UE et nous ne pouvons pas accepter que les États membres continuent à utiliser des pesticides qui nuisent à l'environnement et à la biodiversité alors que des alternatives sont disponibles. » 

La Commission créé également aujourd'hui une base de données qui mettra à la disposition toutes les autorisations d'urgence accordées par les États membres.

Pour plus d'informations, cliquez ici3. (Pour plus d'informations : Stefan de Keersmaecker - Tél.: +32 229 84680; Darragh Cassidy – Tél.: +32 229 83978)

Comisia Europeană interzice acordarea de autorizaţii pentru pesticide care ar putea afecta albinele A.M. Miscellanea / 03 februarie

Comisia Europeană a adoptat, luni, două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei

3 https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/approval_active_substances/approval_renewal/neonicotinoids_en

10

tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), informează Agerpres..Potrivit sursei citate, după ce s-a dovedit că utilizarea acestor substanţe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, Executivul comunitar subliniază că România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate, a declarat: "Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca statele membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative."

De asemenea, Comisia Europeană a pus la punct, luni, o bază de date care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de statele membre.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) din România a anunţat, în ianuarie, că autorizează, pentru campania de primăvară 2020, utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb, precum şi utilizarea în situaţii de urgenţă a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide.

MADR precizează însă că nu va acorda autorizaţie pentru utilizarea în situaţii de urgenţă a produselor de protecţie a plantelor pe bază de

11

neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui, deoarece floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere.

"Autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziţie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecţia plantelor în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizaţiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizaţii temporare acordate în Uniunea Europeană", precizează MADR.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb, şi 20 ianuarie - 18 mai pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, subliniază MADR.

Conform sursei citate, această autorizare a fost determinată de faptul că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul seminţelor de porumb care să împiedice pierderile de producţie din cauza atacurilor dăunătorilor de sol "Tanymecus dilaticollis" şi "Agriotes spp.", care afectează suprafeţe de peste 2 milioane hectare, cu tendinţe de extindere, cu densităţi foarte mari pe metru pătrat şi care nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie.

De asemenea, nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea seminţelor împotriva dăunătorilor "Bothynoderes punctiventris", "Chaectonema tibiali", "Tanymecus dilaticollis" şi "Agriotes spp.

Scandalul pesticidelor care distrug albinele: Ministrul Oros a dat autorizații de urgență, Comisia Europeană le-a interzis după doar două săptămâni

Scandalul pesticidelor care distrug albinele: Ministrul Oros a dat autorizații de urgență, Comisia Europeană le-a interzis după doar două săptămâni Alexandru Mihăescu https://www.g4media.ro/scandalul-pesticidelor-care-distrug-albinele-ministrul-oros-a-dat-autorizatii-de-urgenta-comisia-europeana-le-a-interzis-dupa-doar-doua-saptamani.html

Comisia Europeană a interzis luni utilizarea în România și Lituania a neonicotinoidelor (pesticide care omoară albinele), potrivit unui

12

comunicat al Executivului european. Mai precis, Comisia Europeană a interzis României să acorde autorizații de urgență ”nejustificate”, în condițiile în care ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a autorizat în 18 ianuarie folosirea acestor pesticide la tratarea semințelor de porumb și a semințelor de sfeclă de zahăr.

Ministerul Agriculturii, condus de Adrian Oros (PNL), a autorizat pesticidele care ucid albinele la cererea a trei dintre cele mai puternice organizații patronale de lobby din domeniul agricol, potrivit unui comunicat al instituției: Asociația Producătorilor de Porumb, Federația Națională PRO AGRO și Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr.

Ministerul Agriculturii susține că decizia de a autoriza de urgență pesticidele care ucid albinele s-a bazat pe două argumente:

în România nu există nici o altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.

Nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.

Pe de altă parte, Comisia Europeană arată că nu consideră ”justificate” autoritzările de urgență date de România. ”E pentru prima oară când Comisia Europeană adoptă o asemenea decizie. Utilizarea autorizărilor urgente pentru pesticide nu este posibilă decât cu utilizarea unor condiții stricte. Green Deal subliniază că durabilitatea lanțului alimentar este o prioritate pentru UE și noi nu putem accepta ca statele membre să continue utilizarea persticidelor care afectează mediul și biodiversitatea, când sunt disponibile alternative”, a declarat comisarul european pentru sănătate și securitatea alimentară, Stella Kyriakides, potrivit comunicatului Comisie Europene.

Context. Uniunea Europeană a interzis în aprilie 2018 trei pesticide periculoase pentru albine. Deşi România este unul dintre marii producători

13

europeni de miere, guvernul condus la acel moment de Viorica Dăncilă (PSD) a votat împotriva măsurii propuse de Comisia Europeană în Comitetul pentru plante, animale şi alimente (PAFF). În ciuda opoziției României, executivul european a obţinut susţinerea a 16 state, majoritatea calificată necesară interzicerii neonicotinoidelor. România a votat împotrivă alături de Ungaria, Cehia şi Danemarca. Votul exprimă voinţa a 76% din cetăţenii europeni, astfel că de la 1 ianuarie 2019 neonicotinoidele au fost interzise în culturi deschise.

G4Media.ro a scris în exclusivitate că, deşi este unul dintre liderii europeni în producţia de miere de albine, România nu susţine opinia executivului de la Bruxelles şi se poziţionează în favoarea folosirii pesticidelor cotroversate pentru protejarea culturilor împotriva paraziţilor. Surse politice au declarat pentru G4Media.ro că poziţia României e dată de Ministerul Agriculturii, condus de Petre Daea.

România a votat împotriva interzicerii acestor pesticide, în ciuda experienţei Franţei sau Germaniei, ţări în care populaţiile de albine au fost decimate de pesticidele care conţin neonicotinoide.

Producătorii de floarea-soarelui monitorizează pierderile cauzate de interzicerea utilizării neonicotinoidelor REDACȚIA FIR 3 FEBRUARIE 2020

Producătorii de floarea-soarelui sunt sceptici în privința efectelor nocive pe care neonicotinoidele le-ar avea asupra polenizatorilor, dar se așteaptă la pierderi importante ale culturilor, în absența utilizării acestor substanțe.

Anul acesta, semințele tratate cu neonicotinoide nu mai pot fi utilizate la culturile de floarea-soarelui, conform deciziei Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, în aceste condiții, cultivatorii se așteaptă să înregistreze pierderi ale producțiilor, cauzate de insecta tanymecus.

Ionel Arion, președintele Pro Agro, a declarat în emisiunea Agro Jurnal difuzată la Digi24 că fermierii vor monitoriza pierderile de pe toate tarlalele cultivate cu floarea-soarelui, pentru a dovedi impactul insectelor dăunătoare asupra plantelor. „Vom face înștiințări, zilnic, către prim-ministru până la

14

primăria din localitate, cu fotografii, pentru a anunța și cuantifica pierderile”, a spus președintele Pro Agro.

În felul acesta, fermierii doresc să convingă Ministerul Agriculturii că fără folosirea substanțelor neonicotinoide culturile sunt afectate. Totodată, producătorii români speră ca, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor state, să obțină despăgubiri financiare din fondurile europene. În același timp, fermierii și specialiștii români afirmă că tanymecus este prezentă în România și nu se întâlnește în alte state europene. Acesta este un argument important pentru ca România să obțină derogări privind folosirea substanțelor neonicotinoide.

România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, deținând o treime din totalul producției UE. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de floarea-soarelui din UE, acoperind mai mult de jumătate din vânzările în țări terțe.

România este și un producător important de miere în spațiul comunitar (principalul producător în 2018), iar apicultorii reclamă, de mai mulți ani, că neonicotinoidele afectează familiile de albine.

Anul acesta va fi un test atât pentru cultivatorii de floarea-soarelui, principală cultură meliferă, cât și pentru apicultori, pentru că vor putea evalua impactul absenței acestor pesticide asupra culturilor și albinelor.

În anul 2013, Uniunea Europeană a luat decizia de a limita utilizarea insecticidelor neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide. Din anul 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, iar anul acesta a autorizat utilizarea neonicotinoidelor doar la semințele de porumb și sfeclă de zahăr. ..............

DSVSA-Caraș-Severnin avertizează: Nu cumpărați porci din Serbia! Meatmilk luni, 3 februarie, 2020

Prin adresa înregistrată la Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.3462/20.01.2020, Comisia europeană a informat despre apariţia primului caz de Pestă porcină africană din Serbia, la mistreţi in localitatea Peterlas. Având in vedere această situaţie epizootologică

15

DSVSA Caras Severin dispune respectarea următoarelor măsuri:

-se interzice creşterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare precum şi pe suprafaţa gropilor de gunoi şi în raza acestora, în scopul evitării contactului cu populaţia de porci mistreţi;– scroafele/vierii nu vor fi scoşi din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie ;– avertizăm populaţia să nu cumpere purcei din locuri afectate de boală sau necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;– crescătorii de porci să nu folosească în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că aceasta ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi;– creştere porcilor să fie doar în spaţii îngrădite fără a avea posibilitatea de a veni în contact cu porci străini, porci mistreţi sau cu proprietari străini care deţin porci domestici:– toţi crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice au obligaţia de anotifica orice suspiciune de boală sau mortalitate la porcine;– în zonele de frontieră cu Serbia se va acţiona pentru recoltarea mistreţilor şi a exemplarelor din speciile: şacal, vulpe, cioară gri vă şi coţofană de către vânători şi personal specializat până la fâşie cu încadrarea în cotele de recoltă aprobată. În fondurile de vânătoare se vor întreprinde mai multe acţiuni cu respectarea măsurilor de biosecuritate după cum urmează: Se vor organiza vânători doar la pândă;Se vor efectua inspecţii/patrulări pentru a depista mistreţii morţi/sau bolnavi;Se vor colecta mistreţii găsiţi morţi la punctele de colectare stabilite şi se vor anunţa medici veterinari oficiali;Se vor recolta probe in direcţia pestei porcine africane;Se vor ecarisa carcase de mistreţi in unităţi autorizate sanitar-veterinar sau după cazprin îngropare sub supraveghere oficială. În timpul efectuării inspecţiilor, vânătorilor şi patrulărilor vor fi respectate cel puţin următoarele măsuri de biosecuritate: – hainele şi încălţămintea cu care s-au efectuat deplasările în fondul de vânătoare, să fie schimbate la terminarea acestora;– carcasele sau cadavrele de mistreţi să fie ambalate în saci de plastic de unică folosinţă;

16

– neutralizarea subproduselor ne destinate consumului uman(masă gastro-intestinală, pielea, organele , alte subproduse etc.) de la mistreţi indiferent de rezultatul testului în direcţia pestei porcine africane; La acordarea autorizaţiilor de vânătoare pentru mistreţ, reprezentantul gestionarului fondului de vânătoare va instrui fiecare vânător referitor la regulile de biosecuritate privind pesta porcină africană. Vânătorul va semna o declaraţie privind însuşirea şi respectarea masurilor de biosecuritate pe durata partidei de vânătoare. Referitor la cele prezentate raportat la riscul enorm al pătrunderii virusului pestei porcine africane pe teritoriul judeţului nostru este imperios necesară implementarea conform Deciziei CNCB nr. 1 din data de 24.07.2019 a măsurilor adoptate în cadrul şedinţei extraordinare precum şi a Deciziei CLCB nr. 2 din data de 14.08.2019 a Planului de măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea pestei porcine africane în efectivele de porcine şi mistreţi de pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, cu implicarea tuturor reprezentanţilor instituţiilor abilitate Garda Forestieră, A.J.V.P.S, Direcţiei Silvică Caras-Severin, responsabilii fondurilor de vânătoare reprezentanţii M. A.I, Poliţia de Frontieră, datorită faptului că un număr mare de fonduri de vânătoare sunt în zona de graniţă atât terestră cât şi fluvială cu Serbia, conform planurilor de măsuri sunt menţionate următoarele: – în toate zonele neafectate din fondurile de vânătoare din ţară se va realiza reducerea efectivului de mistreţi , prin vânarea unei cote suplimentare de intervenţie aprobată de Ministerul Apelor şi Pădurilor, în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative, situate sub valoarea de 0,5 exemplare /Km, conform prevederilor Directivei nr. 60/2002. – în zonele de frontieră ale României, în cazul judeţului Caraş-Severin frontiera cu Republica Serbia, se va proceda la vânarea tuturor mistreţilor şi prădătorilor specifici, cu echipe mixte formate din vânători autorizaţi, personal silvic, cu sprijinul personalului MAI, până la fâşia de protecţie a frontierei de stat. Toţi mistreţii vor fi supuşi unor teste de laborator (PPA,PPC, Trichineloza), iar pe baza rezultatelor se va decide destinaţia acestora.Peste porcina africana, PPA, Serbia

APIA si SUBVENTII

17

Fermierii ar putea primi un ajutor de minimis de 39,47 milioane euro F.F. Miscellanea / 03 februarie

Fermierii ar putea primi un ajutor de minimis de 39,47 milioane euro pentru cultivarea roşiilor în sere, potrivit unui proiect de Hotărâre privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2020, publicat în dezbatere pe site-ul Ministerului Agriculturii.

"Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 39,47 milioane euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 187,5 milioane lei şi se asigură din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", arată documentul consultat de News.ro, care precizează că schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în anul 2020, pentru producţia de tomate cultivate în spaţii protejate.

Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.248,8 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis prevăzut în prezenta hotărâre, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativteritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate, la data depunerii cererii şi să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative privind comercializarea producţiei.

De asemenea, potenţialii beneficiari trebuie să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor. Valorificarea producţiei se face până la data de 31 mai inclusiv.

"Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele două exerciţii financiare

18

precedente", se mai arată în proiect. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă în anul 2020.

Calendarul APIA pentru plata subvențiilor în luna februarie! agrointeligenta.ro - 2 februarie 2020

Calendarul APIA cu toate termenele pentru plata subvențiilor agricole în luna februarie! Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă care sunt acțiunile și termenele de care funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le au prevăzute pentru a campania plăților directe către fermieri – atât cei din sectorul vegetal, cât și crescători de animale.

Conform unui calendar publicat de către centrul județean APIA Gorj, luna februarie este una aglomerată din punct de vedere al gestionării subvențiilor agricole. În această perioadă începe campania de informare a fermierilor, dar și tipărirea invitațiilor pentru campania de depunere a cererii unice. În paralel, funcționarii achită și sumele restante din anul de cerere trecut.

Iată care sunt sunt datele importante pe care să vi le notați/salvați legat de subvenții în luna februarie:

15.01 – 15 .02.2020 – depunere cereri de plată pentru anul 2020, angajamentele anuale – Măsura M14 T (a,b);

31.01.2020 – termen final depunere cereri de rambursare ajutor de stat motorina utlizată în agricultură, trim. IV 2019;

10.02.2020 – demararea perioadei de informare a fermierilor privind Campania de primire a cererilor unice de plată, C 2020;

20.02.2020 – finalizarea programării fermierilor în vederea depunerii cererilor unice de plată, Campania 2020 și transmiterea invitațiilor către fermieri;

20.02.2020 – termen depunere cerere de plată semestrul I anul scolar 2019-2020 în cadrul Programului pentru școli al României

februarie 2020 – autorizarea la plată a fermierilor pentru schemele de plată în sector zootehnic – ajutoare nationale tranzitorii, Campania 2019;

în derulare până la 31.03.2020 – sesiunea 4 – depunere cereri de sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea

19

de suprafețe împădurite”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020.

APIA începe plata subvenției la motorină. Cum ajung banii în conturile fermierilor agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 18:09

Fermierii primesc o nouă plată APIA în conturi. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Adrian Pintea, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că de mâine, marți 4 februarie, fermierii vor primi ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură, suma aferentă acestui sprijin fiind aprobată săptămâna trecută de Guvern.

”Așteptăm ca Hotărârea de Guvern să fie publicată în Monitorul Oficial iar de marți dăm drumul plăților”, ne-a precizat șeful APIA. De precizat că această plată este singura care se face de fiecare județ în parte și nu de APIA Central.

Reamintim că în Ședința Guvernului de astăzi, marți – 28 ianuarie, a fost aprobată o Hotărâre prin care se completează HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, actul normativ aprobat astăzi completează prevederile art.10 cu un alineat nou, alin.(7), care cuprinde suma de 411.000.000 lei, alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020.

Suma prevăzută asigură plățile aferente ajutorului de stat pentru anul 2019, respectiv plăți restante pentru perioada aprilie-iunie 2019, plăți restante pentru perioada iulie–septembrie 2019, precum și plăți aferente perioadei octombrie-decembrie 2019.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 se aplică schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, care se acordă sub formă de rambursare, pentru perioada 2015-2020. În ceea ce privește resursele financiare necesare, la art.10 din HG nr.1174/2014 este prevăzută atât valoarea maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2015-2020, cât și sumele alocate de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru fiecare an de implementare.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a

20

cărui valoare unitară este de 1,8959 lei/litru. Plățile se fac pentru sectorul vegetal, sectorul zootehnic și sectorul îmbunătățiri funciare.

Producția de tomate în spații protejate ar urma să fie susținută cu aproape 40 de milioane de euro de la buget  SIMONA DAN 3 FEBRUARIE 2020

Producţia de tomate cultivate în spaţii protejate va fi susţinută financiar şi în acest an din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), resursele financiare alocate pentru 2020 cifrându-se la aproape 39,5 milioane de euro, iar suma pe care o va primi un beneficiar nu va depăşi 3.000 de euro pe an, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR, citat de Agerpres.„Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 39.477 mii euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 187.500 mii lei, şi se asigură din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzute, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget”, se arată în proiectul de HG privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate” pentru anul 2020.

Astfel, legumicultorii români care vor cultiva tomate în spaţii protejate, respectiv în sere şi solarii, şi vor valorifica producţia pe piaţă pentru asigurarea necesarului de consum intern vor putea primi cel mult 14.248,8 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

„Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele două exerciţii financiare

21

precedente, conform prevederilor din Regulamentul de minimis în sectorul agricol. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă în anul 2020”, potrivit proiectului MADR.

Pentru a fi eligibili în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de minimis de maximum 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, marcată la loc vizibil, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum două tone, dovedită cu documente justificative.

De asemenea, producătorii trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate, la data depunerii cererii.

Faţă de programul derulat în anii trecuţi vor fi modificări în acest an prin introducerea în registrul de tratament fitosanitar, verificarea se va face la rodire şi la comercializare, nu cum se făcea înainte la plantare şi la rodire, iar suprafaţa solariilor va fi verificată şi măsurată.

Potrivit proiectului, producătorii trebuie să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, conform modelului prevăzut în proiect, completat începând cu data înfiinţării culturii, şi să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative privind comercializarea producţiei.

Valorificarea producţiei se face până la data de 31 mai inclusiv.

MADR, prin direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, efectuează inspecţii în teren, pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturilor de tomate şi verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis, inclusiv existenţa Registrului de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor.

Procedura de inspecţie şi verificare se realizează de structura cu atribuţii în inspecţii tehnice din cadrul Ministerului Agriculturii şi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

„Controlul respectării normelor privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor se face de către inspectorii fitosanitari oficiali care au în

22

atribuţii efectuarea controalelor oficiale şi alte activităţi oficiale conform prevederilor din Regulamentul (UE) nr. 625/2017 al Parlamentului şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor (…)”, se menţionează în proiect.

Pentru obţinerea sprijinului, potenţialii beneficiari înregistraţi în Registrul unic pentru accesarea Programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate şi verificaţi potrivit prevederilor au obligaţia să depună la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, documente justificative care să ateste valorificarea producţiei de tomate obţinute din spaţiile protejate, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum şi copia Registrului de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Judeţean.

Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc situaţia centralizatoare a sumelor necesare reprezentând sprijin financiar, pe care o transmit Direcţiei generale buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul MADR, până la data de 10 iulie 2020.

Ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre nu se acordă solicitanţilor a căror suprafaţă de culturi de tomate în spaţii protejate este obţinută prin divizarea unei suprafeţe cu tomate în spaţii protejate existentă în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeţei, cu excepţia succesiunilor şi a contractelor de vânzare înregistrate în registrul agricol.

Potrivit prevederilor din proiect, în cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentei hotărâri de către solicitanţi aceştia nu beneficiază de schema de ajutor de minimis.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara într-un interviu acordat AGERPRES în luna decembrie că în 2019 s-au plătit circa 62 de milioane de euro pentru programul „Tomata”, deşi importurile de roşii au crescut în fiecare an, cu 17% în 2018 faţă de 2017, şi cu 24% în 2017 faţă de 2016.

Noutăți în Programul Tomata. Cele 10 schimbări la sprijinul pentru cultura de roșii în 2020 agrointeligenta.ro - 2 februarie 2020 23:34

Programul Tomata 2020 include modificări în raport cu modul în care s-a derulat acest program de ajutor de minimis anul trecut. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu un lider din sectorul

23

legumicol, cu președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, Ion Păunel, și vă spune care sunt noutățile la care să fiți atenți atunci când solicitați în acest an ajutorul de minimis pentru cultura de roșii în spații protejate – sere și solarii.

Schimbări în Programul Tomata 2020

Sprijin numai pentru cultura din ciclul I

Termen nou pentru vânzarea roșiilor

Adeverința de la Primărie, obligatorie pentru subvenție

Un nou termen limită pentru depunere documentele de valorificare

Registrul cu tratamentele efectuate, obligatoriu

Controale la rodire și la recoltare

Controale fitosanitare la cultura de roșii

Divizarea fermei, condiție eliminatorie

Sprijin maxim, 20.000 de euro în trei ani

Penalități pentru cei care fraudează programul de minimis

Pe 31 ianuarie, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru ajutorul de minimis acordat cultivatorilor de roșii în sere și solarii. Documentul evidențiază câteva condiții noi pe care fermierii trebuie să le respecte dacă vor să fie eligibili pentru plata de 3.000 de euro pe an achitată într-o singură tranșă, după valorificarea cu acte a unei producții minime de 2 kilograme de roșii pe metru pătrat, pe o suprafață de cel puțin 1.000 de metri pătrați de spațiu protejat. Ca și până acum, programul se derulează prin direcțiile agricole județene.

24

Noutăți Tomata 2020. Sprijin numai pentru cultura din ciclul I

Începând din acest an, legumicultorii mai pot intra în programul Tomata numai pentru roșiile timpurii, adică tomatele din ciclul I de cultură. Anul trecut, sprijinul se acorda și pentru tomatele livrate către finele anului. Despre acest aspect, Ion Păunel a declarat pentru Agrointeligența –  AGROINTEL.RO că nu este nimic bătut în cuie și că există șanse ca până la finele anului 2020, Executivul să revină cu o altă hotărâre de Guvern prin care să prelungească ajutorul de minimis și pentru roșiile din ciclul al II-lea de cultură.

”Am văzut că avem doar primul ciclu, nu avem și ciclul al II-lea de cultură. Mă gândesc că ministerul (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – n.r.), așa cum anunța noua conducere, ar vrea să vadă și un impact al acestui program, după ciclul I urmând să dea o altă hotărâre de guvern și pentru ciclul II. Cu siguranță va exista și ciclul II, pentru că la discuțiile pe care le vom avea, acest lucru îl vom susține, pentru că foarte mulți fermieri mizează pe culturi duble. Aici îi avem în primul rând pe cei care cultivă în ciclul I alte tipuri de legume – castravete, varză, ardei gras, capia, iar pe ciclul II pun tomate. Mai avem cultivatorii de tomate pe ciclul lung, prelungit, recolta lor se întinde pe tot sezonul, până dă bruma, în noiembrie”, a declarat Ion Păunel pentru publicația noastră.

Noutăți Tomata 2020. Termen nou pentru vânzarea roșiilor

Termenul până la care trebuie făcută valorificarea producției minime de roșii cerută de programul Tomata este 31 mai, inclusiv!

Noutăți Tomata 2020. Adeverința de la Primărie, obligatorie pentru subvenție

Poate schimbarea care va încurca cel mai mult legumicultorii care vor dori să acceseze ajutorul de minimis în acest an va fi introducerea obligativității ca între documentele obligatorii la depunerea cererii să se includă și o copie din fila de Registru Agricol. Astfel, pentru a fi eligibili în programul Tomata 2020, legumicultorii trebuie să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate, la data depunerii cererii.

Odată cu cererea și documentele care atestă activitatea agricolă și forma de funcționare, fermierii trebuie să depună la direcțiile agricole și adeverința în original, care să ateste, conform înscrisurilor din Registrul agricol, suprafața de teren cu spatii protejate, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză. În plus, este obligatorie și o copie a

25

filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere, din care să rezulte suprafețele deținute și cultivate în sere, solarii și alte spații protejate.

Noutăți Tomata 2020. Un nou termen limită pentru depunere documentele de valorificare

În acest an, existând sprijin numai pentru roșiile din ciclul I, s-a venit cu o modificare și privind termenul limită de depunere a acetelor care atestă vânzarea roșiilor. Termenul pentru înscrierea, depunerea cererilor pentru înscrierea în programul de minimis a rămas 20 martie, dar termenul limită pentru a depune actele doveditoare vânzării cu acte a recoltei va fi 30 iunie. Ca și în anii trecuți, actele prin care fermierul poate dovedi că a vândut cantitatea minimă de roșii sunt: bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Noutăți Tomata 2020. Registrul cu tratamentele efectuate, obligatoriu

Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor – un document obligatoriu în cadrul programului Tomata 2020. Conform proiectului de HG, legumicultorii trebuie să țină o evidență strictă a stropirilor pe care le fac în cultura de roșii, iar intervențiile cu substanțe trebuie să se regăsească în documentația oficială. Registrul cu tratamentele aplicate va face obiectul verificărilor în teren efectuate de către reprezentanții Direcțiilor agricole. Conform liderului SPA Olt, decizia de a se introduce obligativitatea registrului de evidență a tratamentelor fitosanitare este una normală, acesta urmând să conțină nu numai data aplicării, dar și ce produs și substanță s-au folosit și în ce cantitate/concentrație. ”Până la urmă este normal să cultivăm produse sănătoase și fermierii să fie serioși. Aș vrea să atragem atenția fermierilor să respecte dozele maxime și minime admise. Dacă cineva folosește substanțe interzise, să plătească. O bună măsură ar fi să i se distrugă cultura și apoi să suporte consecințele pentru că nu ne jucăm cu sănătatea consumatorilor”, a specificat Ion Păunel, la rândul său legumicultor.

De precizat că o copie a registrului va trebui depusă și la direcțiile agricole, alături de celelalte documente, tot până la 30 iunie. Registrul trebuie să fie completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Județean.

Noutăți Tomata 2020. Controale la rodire și la recoltare

Între schimbările din cadrul programului Tomata 2020 sunt și cele referitoare la controalele în teren. Inspectorii de la direcția agricolă vor

26

verifica suprafețele declarate și vor întocmi fișa de verificare la începutul rodirii, ulterior fiind întocmită și o fișă de evaluare a producției înainte de recoltare, la solicitarea scrisă a beneficiarilor. ”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului Bucureşti, efectuează inspecții în teren, pe parcursul perioadei de vegetație a culturilor de tomate și verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis, inclusiv existența Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor”, se arată în proiectul de HG.

Noutăți Tomata 2020. Controale fitosanitare la cultura de roșii

Între schimbările din 2020, legumicultorii trebuie să țină seama și de faptul că vor fi verificați și de inspectori fitosanitari. ”Controlul respectării normelor privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor se face de către inspectorii fitosanitari oficiali care au în atribuții efectuarea controalelor oficiale şi alte activități oficiale”, de arată în proiectul de HG.

Noutăți Tomata 2020. Divizarea fermei, condiție eliminatorie

Pentru a preveni accesul în program prin ”spargerea” exploatațiilor, proiectul de HG prevede ca ajutorul de minimis să nu se plătească: ”solicitanților a căror suprafață de culturi de tomate în spații protejate este obținută prin divizarea unei suprafețe cu tomate în spatii protejate existentă în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeței, cu excepția succesiunilor și a contractelor de vânzare înregistrate în registul agricol. În cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentei hotărâri de către solicitanți aceștia nu beneficiază de schema de ajutor de minimis”.

Noutăți Tomata 2020. Sprijin maxim, 20.000 de euro în trei ani

Din acest an intră în vigoare pentru programul Tomata 2020 noul plafon european pentru ajutoarele de minimis. Dacă anul trecut, accesul la sprijinul financiar de la bugetul de stat era limitat la cel mult 15.000 de euro pentru ultimii trei ani, indiferent de schemele accesate, din 2020, această sumă maximală crește la 20.000 de euro pe beneficiar.

Noutăți Tomata 2020. Penalități pentru cei care fraudează programul de minimis

Actul normativ elaborat de Guvern conține prevederi ample și clare cu privire la ce sancțiuni sunt aplicate în cazul în care se dovedește că o persoană a fraudat programul de ajutor de minimis. Nu doar că beneficiarul

27

va fi obligat să restituie sumele încasate, dar va plăti și penalități: ”În situația atestării de către beneficiari a unor date ori situații nereale pe documentele aferente ajutorului de minimis sau încălcarii în orice mod a prevederilor prezentei hotărâri, beneficiarii schemei de minimis sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare”.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

ADIO SUBVENȚII APIA pentru CEI CARE NU MAI AU VACI!Agroinfo  03 februarie 2020

AGROINFO.RO. Nedreptatea generată de acordarea subvențiilor pentru vaci și celor care și-au vândut demult animalele sau aceste animale nu mai există, nu mai au vaci în prezent, dar au avut la data de referință, 31 ianuarie 2013, ceea ce le dă dreptul la încasarea subvențiilor, va fi reparată, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la prima ședință națională a Asociației Profesionale a Ciobanilor din România (APC), organizată pe data de 30 ianuarie 2020 la Sibiu.

Unii fermieri chiar dacă și-au vândut animalele, de exemplu la bovine, primesc subvenții până la finalul exercițiului bugetar ceea ce-i nemulțumește pe ceilalți fermieri care au animale sau care și-au cumpărat între timp animale. Vom încerca în noul Plan Național Strategic (2021-2027) ca data de referință să fie 1 ianuarie a fiecărui an. Data de referință pentru acordarea acestor subvenții, a declarat ministrul agriculturii.

Așadar, în noul Plan Național Strategic, care înlocuiește actualul Program Național de Dezvoltare Rurală, data de referință pentru subvențiile acordate la bovine va fi 1 ianuarie a fiecărui an. În acest fel, subvențiile vor fi plătite de către Agenția de Plăți și Intervenție

28

pentru Agricultură (APIA) fermierilor care dețin, într-adevăr, animale, pentru numărul real de animale deținute.

În acest exercițiu financiar, 2014-2020, nu se întâmplă așa. Subvențiile APIA, ajutoarele naționale tranzitorii pentru bovine (ANTZ), sunt plătite și unora care nu mai dețin demult vaci, dar le-au deținut la data de referință, 31 ianuarie 2013. În plus, crescătorilor care și-au cumpărat vaci, APIA nu le achită niciun leu subvenție pentru vacile cumpărate. Aberația, nedreptatea va fi înlăturată prin noul PNS, promite ministrul agriculturii. Deci, cei fără vaci, între ei, unii care nu se mai ocupă de o fermă de animale, iau ajutorul național tranzitoriu, iar fermierii autentici, veritabili, care au vaci și se ocupă de o fermă de animale nu iau subvenții pentru aceste animale.

31 ianuarie 2013 este data istorică, prevăzută în regulamentele europene, pentru acordarea ajutorului național tranzitoriu pentru bovine, sector carne. Fermierii și nu numai care au deținut vaci la această dată și au solicitat subvenția de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt eligibili pentru plată chiar dacă vacile nu mai există. Au fost vândute, au murit sau au fost sacrificate.

Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, a încercat să forțeze mâna Comisiei Europene astfel, în 2018, a modificat Ordonanța subvențiilor, Ordonanța 3/2015, și a șters vechea dată istorică, stabilind una nouă. Și anume, ajutorul național tranzitoriu să fie acordat fermierilor care dețin vaci, înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, la data de 1 ianuarie a anului de cerere.

La articolul 12 din Ordonanța subvențiilor a fost introdus un nou alineat 4 în care se spunea: Ajutorul național tranzitoriu în sectorul zootehnic se acordă pentru efectivele de animale existente în Registrul Național al Exploatațiilor la data de 1 ianuarie a anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul carne. Modificarea aceasta din OUG 3/2015, dar și altele, au fost aprobate printr-o lege, Legea 146/2018.

Comisia Europeană a avertizat însă imediat România că încalcă regulamentele europene astfel modificarea în legislația a fost făcută degeaba pentru că nu s-a aplicat, mai mult, a fost urgent abrogat articolul cu pricina la amenințarea Comisiei Europene cu procedura de infringement. Astfel, APIA a continuat să le achite subvenții și celor care nu mai au picior de vacă.

Singura speranță a crescătorilor de bovine este Planul Național Strategic, regulile pentru subvenții fixate în acest Plan vor fi aplicate timp de 7 ani.

29

Pe 30 ianuarie 2020, ministrul agriculturii Adrian Oros a discutat la Sibiu, timp de câteva ore, cu sute de crescători de animale din România. Șeful de la Agricultură a putut astfel să ia pulsul din fermele de animale și să fie informat despre toate necazurile cu care se confruntă micii fermieri pe care, de obicei, nu-i prea ascultă autoritățile.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

AFIR si FINANTARI

Tineri fermieri, atentie! Cand se depun proiectele pentru cei 50.000 euro In feb. 3, 2020  

Ministerul Agriculturii va lansa la sfârșitul lunii aprilie 2020 sesiunea depunere proiecte pentru sprijinul acordat tinerilor fermieri. Sunt peste 42 de milioane de euro alocate pentru acest program, iar proiectele se vor depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Suma alocată pentru sesiunea din 2020, sM 6.1, este de aproape 4 ori mai mare decât suma care a fost disponibilă în sesiunea din 2018 pentru sprijinul destinat tinerilor fermieri, respectiv 11 milioane de euro. Tinerii fermieri care accesează această submăsură pot să obțină maxim 50.000 de euro. În viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027, propunerea este ca suma acordată tinerilor fermieri să crească la 100.000 de euro. De asemenea, se dicută ca în viitoarea PAC, vârsta până la care fermierii pot să beneficieze de ajutor să crească la 45 de ani.În programul actual sunt eligibili doar tinerii fermieri, cu vârsta de până la 40 de ani, care depun o cerere de finanțare într-un interval de cel mult doi ani de la data preluării unei exploatații agricole și care dețin competențe și calificări profesionale în domeniul în care proiectul se va implementa și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Instalarea pentru prima dată la conducerea unei exploatații agricole poate fi realizată atât prin înființarea unei ferme, cât și prin achiziția uneia existente.

30

Tinerii fermieri trebuie să dețină exploatații agricole cu o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 și 50.000 de SO (standard output sau altfel spus unități ale potențialului economic).

Dimensiunea economică (SO) se determină pe baza producției standard totală a exploatației agricole și este exprimată ca un raport între numărul de hectare exploatate și valoarea unitară SO / hectar.

Pentru cultură mare, grâu, porumb și floarea soarelui, suprafața minimă necesară pentru încasarea ajutorului financiar este de cel puțin 20 de hectare.

În funcție de dimensiunea economică a exploatației agricole, tinerii fermieri pot primi următoarele ajutoare nerambusabile:

40.000 de euro, în cazul în care exploatația agricolă este cuprinsă între 12.000 și 30.000 SO;

50.000 de euro, în cazul în care exploatația agricolă este cuprinsă între 30.000 și 50.000 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe, astfel:

75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare; 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de

implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei* ani (*cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

AFIR: Depuneți cererile pentru Proiectele finanțate prin FEADR

Meatmilk luni, 3 februarie, 2020

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR) anunţă deschiderea sesiunilor pentru depunerea proiectelor de investiţii pentru Măsurile finanţate prin FEADR (pentru mai multe informaţii privind Măsurile amintite deschideţi secţiunea Investiţii PNDR). Prin Anunţul privind Cererea de Proiecte sunt lansate sesiunile de primire a proiectelor, sunt stabilite perioadele în care se pot depune proiectele prin FEADR şi sunt anunţate fondurile alocate pentru sesiunile respective. 

31

Proiectele se vor întocmi conform specificaţiilor Ghidurilor Solicitantului aferente fiecărei măsuri de finanțare în parte, care sunt publicate în secţiunea Investiţii  PNDR şi pot fi consultate și la Centrele Regionale  sau Oficiile Judeţene ale AFIR. Proiectele se vor depune online (continuu), în cadrul secțiunii de culoare albastră, aflată în partea superioară a paginii principale de internet a AFIR (www. afir.info), până la data și ora menționate în Anunțul de Primire a Proiectelor aferent fiecărei submăsuri

ALTELE

Echipa Oros, ședință de 5 ore cu oierii. Ce s-a discutat la întâlnirea-maraton de la Sibiu Daniel Befu - 3 februarie 2020

Timp de aproximativ cinci ore ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru, George Scarlat, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, și directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), Vaida Bela, au participat joia trecută, pe 30 ianuarie, la o conferință maraton, în care au ascultat ofurile a aproximativ 200 de oieri veniți din întreaga țară la eveniment organizat la Sibiu de Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), condusă de oierul Dan Petrescu.

32

Principalele teme de discuție lansate în deschiderea conferinței ”Fermierii Veritabili” de către Dan Petrescu au fost lipsa accesului la pășuni, scrapia și îmbunătățirea programului ovine de ameliorare. În auditoriu s-a aflat și Ionică, un țânc de 11 ani din Jina, îmbrăcat în blană albă de oaie, care a sorbit din primul rând, încadrat de tatăl său, oier cu peste 1000 de oi – și de Ghiță Ciobanul.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros le-a dat o veste bună crescărilor de oi din zona montană unde nu există capacități de abatorizare:

“Vreau să lămuresc problema cu abatoarele mobile. Foarte multă lume vorbește fără să știe ce vorbește. Vi s-a spus că vor fi abatoare mobile. N-a avut nimeni curajul să vă spună că asta-i o prostie. Nu există abatoare mobile. N-ai cum. Niciodată, serviciile veterinare în nici o țară din Europa nu vor aproba abatoare mobile. Pot fi abatoare de mici capacități în anumite zone unde animalele au acces mai greu. Dacă ne referim la capacitatea de abatorizare din România, numărul de abatoare care sunt acum în România, ar trebui să sacrificăm de 4 ori mai multe animale decât avem acum. Deci abatoare sunt, doar că sunt grupate total inegal, pentru că a fost o perioadă și probabil vă amintiți de perioada aceea de stimulare a zonelor defavorizate, unele dintre ele județe care nu prea aveau animale, unde sunt câte 5-6 abatoare mari, care multe dintre ele funcționează la 10-30% din capacitate, iar unele sunt închise. S-au făcut investiții aiurea, pentru că așa era atunci legislația și sunt zone descoperite, mai ales cele de deal și montane și avem chiar județe unde nu există nici un abator.

Atunci, pentru că pentru zona muntelui s-au făcut Agenția Zonei Montane, s-a făcut Legea muntelui, s-au făcut o grămadă de legi populiste, în spatele lor nu s-a alocat nici un ban și până când nu începe noul exercițiu bugetar pe PAC în 2021 nu o să fie bani. Dar nu a avut nimeni curajul să vă spună că nu o să fie bani. V-au livrat legi, hârtii că vor fi. Am găsit din niște măsuri care nu au fost accesate cele 12 milioane euro și am zis că pentru zona montană care nu are acoperire pentru următorii 2 ani cu nimic, fiindcă nici pe 2020, nici pe 2021 nu sunt bani, măcar ăia 12 milioane euro să-i orientăm spre abatoare de mică capacitate. Și o să vedem care o să fie doritorii care să

33

aplice pe această măsură. Nu am vrut să facem o discriminare și să dăm bani doar pentru abatoare în zona montană, ci facem asta fiindcă doar această sumă am găsit-o ca s-o dedicăm zonei montane în general, pentru celelalte zone fiind și alte forme de ajutor”.

Secretarul de stat George Scarlat a intervenit cerând un punct de vedere oierilor prezenți, dacă consideră oportună continuarea programului de ajutor de minimis pentru vânzarea lânii: “Perfecți nu suntem nici unii. Dumneavoastră, fermierii, știți să produceți, nu să fabricați hârtii. Referitor la programul lâna, vreți să continue? Că trebuie să iau zilele acestea o decizie. Și vă dau câteva cifre: în 2018, s-au încasat 11.942.000 euro pentru 22.800 de tone de lână exportată. În același interval, s-a importat 904 de tone de lână de către procesatori, la costul de 3,8 milioane euro. Asta înseamnă că noi facem export de subvenție la lână. Un astfel de program nu-și atinge obiectivul de a vă ajuta pe dumneavoastră, fermierii”.

Secretarul de stat Emil Dumitru le-a sugerat celor prezenți că e nevoie de o schimbare de paradigmă privind piețele de desfacere: “Totdeauna atacăm doar piețele din zonele extracomunitare. Piața europeană, care este o piață foarte bună, nu ne-am concentrat pe ea. Franța are autosuficiență pe carnea de ovină de doar 40%. Ar putea fi o piață dacă ne vom îmbunătăți calitatea carcasei”.

Ministrul Oros a anunțat și că are în pregătire o linie de ajutorare a fermierilor aflați la început de drum, cărora le va da să lucreze o parte din terenurile administrate de ADS: “Acolo unde legislația actuală ne permite, vom lua măsuri punctuale, iar acolo unde putem modifica legislația și aici mă refer și la concesiunea terenurilor prin ADS, unde deja am început niște acțiuni de modificare și o să vedeți în următoarele luni că efectele vor veni. Nu ne uităm înapoi, dar lucrurile care s-au făcut până acum sunt evidente și trebuie corectate. Nu ne uităm înapoi, în sensul că nu vrem să reproșăm, dar ca să corectezi niște lucruri care deja și-au făcut efectele negative, e greu. Trebuie să modifici niște legi. Acele terenuri luate de unii fermieri de la

34

ADS au fost luate pe niște contracte făcute cu reprezentanții statului, care au semnat pe ele. În momentul în care în acele contracte vom găsi clauze care nu sunt respectate, o să le putem rezilia, iar când acele contracte vor expira, noi nu le vom mai da în acele condiții acelor oameni. Până la acel moment, noi am identificat deja un număr de hectare și o să aflați în curând câte, pe care vrem să le dăm tinerilor fermieri, pentru că bătrânii și șmecherii fermieri tot au luat terenuri”.

De asemenea, ministrul Agriculturii Adrian Oros i-a încurajat pe fermierii prezenți să creadă mai mult în structurile asociative: “Ajungem la aceeași idee. Dacă sunteți mai mulți și sunteți uniți puteți să negociați orice și cu Ministerul, și cu primăriile, și cu APIA, și cu cei cărora le vineți mielul sau lâna. Ăsta este sfatul. Știu că de-a lungul timpului nu a fost încurajată asocierea, din două motive: pe de-o parte în unele cazuri, dar nu întotdeauna, lideri ai unor asociații și-au folosit poziția doar pentru ei sau pentru un cerc foarte apropiat și atunci i-au dezamăgit pe membrii asociației și au fost astfel de cazuri, dar de multe ori trebuie să recunoaștem că și instituțiile statului nu au încurajat asocierea, multe dintre ele crezând că o să-și piardă din atribuții și din putere. Ambele cauze sunt valabile.

Cred în asociere și rezultatele vin, chiar dacă într-adevăr mai târziu decât de aștepți și chiar dacă pe ici pe colo mai apar și greșeli, fiindcă asociațiile sunt formate din oameni și oamenii nu sunt perfecți. Mai nimeriți și peste un președinte care mai greșește, dar îl puteți schimba. Dar dacă numesc eu de la minister politic un șef să vă conducă pe dumneavoastră, pe ăla n-o să-l puteți schimba. De aceea una din prioritățile mandatului nostru e cea legată de Camerele Agricole. Atâta vreme cât toată agricultura și industra alimentară dintr-un județ se face în mediul privat, este cumva anacronic ca statul să dirijeze ceea ce se întâmplă acolo. Statul poate doar să fie un arbitru care să fluiere atunci când se întâmplă lucruri greșite și, dar nu are voie să intre pe teren. În momentul în care statul intră pe teren, întotdeaua ține cu o echipă sau cu alta. să vină cu măsuri de sprijin .

Dacă vom reuși să facem Camerele Agricole, care sunt niște entități private prin care fiecare agricultor este reprezentat, și aleg un for de conducere, își angajează exact specialiștii de care are nevoie. Sigur că noi în prima fază vom interveni de la nivelul ministerului, de la nivelul Guvernului și pentru sediile Camerelor Agricole și pentru plata angajaților, dar în 5-10 ani statul se va retrage, încât acele Camere Agricole să fie cu adevărat private, adică să trăiască și să funcționeze din cotizația fiecărui membru. Și atunci, într-adevăr alea vor face ceea ce vreți dumneavoastră și atunci va fi mai greu să declare un membru al Asociației sau un membru al Camerei Agricole să declare la APIA mai mult decât are sau mai puțin, pentru că dvs o să-l trageți

35

de mânecă. Nu o să așteptați să vină cei de la APIA să-l verifice. Să știți că asta se întâmplă în toate țările din jurul nostru. Numai la noi a mai rămas administrație de stat așa de stufosă în agricultură, așa cum era înainte de 1990, poate chiar mai stufoasă. Și trebuie să acceptăm că de multe ori ne ajută, dar de multe ori ne și încurcă. Adică mai bine de multe ori îți dă pace statul, că te descurci singur, decât să încerce să te ajute, pentru că de multe ori te încurcă. Am pățit-o și eu de-a lungul vieții mele profesionale. De aceea sfatul meu e ca în continuare să vă constituiți în asociații, chiar dacă aveți probleme diferite să vă le susțineți împreună, să colaborați și cu celelalte asociații”

Pe alocuri, conferința de la Sibiu a fost populată și cu acuze nefondate venite din partea unor spirite înfierbântate prezente în sală. De pildă președintele ASAS, Valeriu Tabără, a fost acuzat de un fermier care a susținut că a citit recent o carte de pedologie a profesorului Tabără, că în calitatea sa de ministru ar fi avut vreo implicare în vânzarea terenului arabil către străini. “Eu sunt agronom. Eu nu predau pedologie și nu am scris nicio carte despre pedologie. Vorbesc despre pământ pentru că e normal să vorbesc și știu ce vorbesc”.

Valeriu Tabără a ținut însă să puncteze cauzele pentru o parte din problemele cu care fermierii se confruntă azi: “Deși noi suntem pe locul al treilea în Europa la creșterea ovinelor, nu ne aflăm chiar într-o zonă de funcționalitate economică a sectorului. Domeniul oieritului trebuie să aducă valoare mai mare transferată în economia națională. Din păcate, însă,oierii n-au o piață foarte bună fiindcă piața e controlată de alții, nu de ei. Trebuie o organizare foarte bună a relațiilor de piață cu exteriorul.

În plus, noi suntem importatori de material biologic, deși avem stațiuni și institute de ovine. Crescătorii trebuie să aibă mai multă încredere în unitățile de cercetare, tocmai pentru a putea păstra acel nucleu de rasă pură, care oricând le e pus la dispoziție producătorilor pentru îmbunătățirea efectivelor și a nu mai cumpăra de afară. A altă problemă e cea legată de pășuni. S-a făcut o naționalizare a lor prin Legea 18. La vremea aceea foarte puțini au sesizat acest lucru. Pășunile și islazurile comunale trebuie să fie cu mai mult discernământ asigurate crescătorilor de animale, asta cu atât mai mult cu cât ele provin din cote părți de proprietate. Însă islazurile n-au fost ale comunelor niciodată. Vă rog să vă uitați în cărțile funciare. Sunt cote părți din proprietățile celor care au constituit cu secole în urmă comunitățile, mai ales în Ardeal și Banat. Ele au avut o administrare cu totul și cu totul aparte. Eu am ajutat în Timiș câteva comunități la vremea aceea, dar e o problemă de viziune, de a o vedea și de a o rezolva în sensul în care nu primarul și nu consiliul local gestionează islazurile. Deși primăriile le administrează în

36

prezent conform legislației, istoric n-a fost așa. O altă problemă e că nu Legea Vânătorii rezolvă problema zootehniei în România. Trebuie modificată și completată Legea Zootehniei. Eu consider că nu ar trebui să poți să dezvolți o fermă zootehnică până nu faci dovada că ai sursa de hrană. Vedeți situațiile recente în care crescători de animale au fost surprinși cum merg și pășunează de noapte în fermele de cultură mare. Dacă la grâu impactul nu e așa mare, la rapiță, în schimb, dacă se pășunează, acea cultură e compromisă. Rapița nu se mai reface”.

În cadrul dialogului, intervenția din sală a lui Teodor Aflat, cel mai mare fermier din Sibiu, care se plângea de impactul economic al animalelor sălbatice și oieritului în cultura mare, a fost întreruptă de la pupitru de Dan Petrescu:

“Permiteți-mi să fac o întrebare referitor la cei mari: nu credeți că este suficient că cei mari care s-au dezvoltat într-un ritm foarte rapid și numai noi știm cum, au ajuns la un nivel deplin? Nu credeți lucrul ăsta? Pentru cei mici, nu credeți că trebuie să avem o modalitate să ne dezvoltăm și noi? Și noi trebuie să trăim, nu numai cei mari. Cei mari au ajuns la performanță…”. Intervenția pătimașă a organizatorului întâlnirii a fost temperată de secretarul Emil Dumitru: “Domnule Petrescu, eu nu sunt de acord. Eu cred că pot coexista ambele structuri de fermă și cele de familie și cele mari. Eu cred că fermele mari pot să proceseze materiile prime, pentru că de-aia avem aluat congelat și carne de porc aduse din comerțul intracomunitar. Nu cred că suntem într-un război ferme mari versus ferme de familie, dar cred că fiecare din aceste structuri au nevoi diferite. Fermele mari au nevoie de credite ieftine, pe termen lung, garantate, au nevoie de măsuri pentru procesare, iar pentru fermele de familie într-adevăr subvenții mai mari și să producă pentru piață îtr-un sistem organizat, pentru că dacă nu-i vom asocia, nu vom reuși să avem o forță de negociere în relațiile comerciale, cu oricare din comercianți, pentru că ei vor urmări să obțină profituri foarte mari. Cred foarte mult în ferma de familie, pentru că altfel satul românesc va dispărea, dar în egală măsură dați-mi voie să am încredere că și fermierii mari, care au ajuns la un nivel de dotare foarte bun, să înțeleagă că de-acum avem alte așteptări de la dumnealor și credem că procesarea poate deveni un challenge important în următorul plan național strategic”.

Poziția secretarului de stat pe această temă a fost în consens cu cea a ministrului: “Noi nu vrem să creăm un fel de luptă, exact cum spunea Emil Dumitru, între fermierii mari și fermierii mici. Sigur că una din prioritățile mandatului nostru este să sprijinim ferma de familie, pentru că chiar credem că ferma de familie este ferma cea mai potrivită și pentru țara noastră, mai

37

ales pentru anumite regiuni, cum este și în vestul Europei. Și fermierii mari ăși au rostul lor, dar ferma de familie, aia mai puternică, nu asta măruntă pe care o avem noi, pentru că din păcate noi avem doar un procent mic de ferme de familie foarte puternice, câteva mii de ferme foarte mari cum nu există nicăieri în Europa și avem câteva sute de mii de ferme de subzistență. Într-un timp foarte scurt, noi trebuie să facem ca o parte din fermele de subzistență să devină ferme de familie puternice și prin ele să se păstreze viața la țară, pentru că dacă cei în vârstă vor renunța și cei care vin din urmă vor migra toți spre urban, satele or să rămână mare, or să vină fermierii mari și o să cumpere tot terenul și uite așa dispare și tradiția și viața la țară și o să mergem în magazine să cumpărăm ceea ce ne pun ei pe raft”.

Printre problemele semnalate public de Teodor Aflat în intervenția lui, a fost problema pășunatului ilegal: “La ora actuală, din suprafața de peste 1.000 ha pe care o am însămânțată cu grâu, mă trezesc aproape în fiecare după masă că mă sună oamenii pe care îi am pe zone că mă sună să-mi spună: Domnule Aflat, X e cu oile acolo, domnule Aflat, Y e cu oile dincolo. Nu există o lege a pășunatului, nu se respectă niciun fel de bun simț față de cel care muncește, poate că unii dintre cei care sunt în sală…..trebuie să ne gândim că dacă n-o să avem grâu, nu știu din ce-o să trăim și a doua….dacă dânșii cred că pot să-și crească efectivul de la an la an fără a avea pășuni, că în fiecare sat unde lucrăm pășunile sunt pline de boscheți, dar e mult mai simplu să mănânci pe lunci pe care nu le cosește nimeni …și fără nici o grijă pentru culturile noastre. La fel când am recoltat de la cereale până la porumb, oile sunt după noi”.

VOCEA CRESCĂTORULUI MIC DE ANIMALE CARE-ȘI SPUNE NECAZUL MINISTRULUI OROS! Agroinfo  03 februarie AGROINFO.RO. Este o premieră pentru crescătorii de animale din România să aibă posibilitatea să-și spună necazurile față-n față cu ministrul agriculturii.

De obicei, la întâlnirile cu conducerea Ministerului Agriculturii participă doar reprezentanții fermierilor. La Sibiu, pe 30 ianuarie 2020, ministrul agriculturii a stat timp de câteva ore la dispoziția crescătorilor de animale veniți din toată țara. Le-a ascultat necazurile, le-a răspuns. AGROINFO o să încerce să publice zilnic vocea micilor fermieri.

Astăzi, Ileana Voina, crescător de animale din județul Hunedoara, o doamnă activă, implicată în sectorul de creștere a ovinelor.

Sunt Voina Ileana, fermier din județul Hunedoara, sat Pricaz, comuna Turdaș. Vin aici în triplă calitate, avem o cooperativă făcută în trei comune,

38

sunt membru al Asociației Dacia, condusă de domnul Dumitru (Dumitru Andreșoi, considerat oierul cu turma cea mai mare, președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine Dacia Hunedoara n.r.) și membru și al Asociației condusă de domnul Petrescu (Dan Petrescu, crescător de ovine din Curtea de Argeș, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor n.r.). Cel mai mare necaz este că, de fapt, aici ar fi trebuit să fim toți oierii din România. Nu ar fi trebuit ca anumiți președinți să considere asociațiile (asociațiile crescătorilor de animale n.r.) ca bunuri de familie sau bunuri personale. Să fim una pe tot cuprinsul României. Aici ar fi trebuit să fim toți, președinți,

Guvern, autorități și noi care muncim. Problemele pe care vreau să le spun sunt următoarele. Fiind sute de oameni aici și în toată țara, bănuiesc că subvențiile vor fi plafonate, exact cum este în toată Uniunea Europeană. Am înțeles că fermierii mari care sunt în jur de 900 își trag foc la oala lor. Dar eu am să spun următorul lucru: veșnicia s-a născut la sate, s-a născut și a continuat prin noi, prin moșii și strămoșii noștri, prin copiii noștri, care reprezintă viitorul. În acest sens, noi susținem, și bănuiesc că toată lumea din sală, noi care avem ferme de familie de anumite dimensiuni, noi susținem plafonarea subvențiilor.

Una dintre problemele care sunt foarte arzătoare ar fi faptul că Guvernul ar trebui să găsească o modalitate și tinerii care au accesat, de exemplu măsura 6.1 (submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, PNDR 2020 n.r.) care au făcut plusvaloare în exploatațiile lor și s-au dezvoltat, să fie ajutați, adică să existe (pentru ei n.r.) un proiect, un program, în continuare să fie subvenționați ca să se poată dezvolta în continuare.

39

Mă gândesc la legea apelor. De exemplu, în familia mea, având trei copii, am trei exploatații agricole. La o anumită vârstă, fiind majori, a trebuit să împart averea, fiecare pe contul lui, la casa lui. Problema este următoarea, deja am primit din partea Apelor Române o adresă cu număr de înregistrare, cu termen, prin care suntem obligați să facem niște proiecte, niste studii și să plătim o autorizația la doi-trei ani. 

Domnilor, mi se pare absolut inuman, apa care este dată de Dumnezeu, care există în tot globul, noi să o plătim. Apa din fântânile făcute de noi, apa din toate râurile din țară și pentru care Apele Române nu fac absolut nimic, nicio îndiguire, nicio perdea forestieră, niciun examen de măsurarea calității apei, absolut nimic. Deci, trebuie să vedem neapărat, domnule ministru, domnilor secretari de stat, de această problemă. Trebuie neapărat!

Trebuie să vedem de Ordinul 119 (Ordin care reglementează distanța dintre fermele de animale și comunități n.r.). Fiecare are exploatația în propria gospodărie. Acuma noi care suntem aici, suntem toți ciobani, țărani, fermieri în general.

Domnilor, noi nu am chemat domnii de la oraș să vină în mediul nostru rural. Și dacă or venit, să ne accepte cum suntem, cu vacă, cu capră, cu oaie, cu măgar, cu ce avem. Dintotdeauna, ulițele satului au fost pline de gâște, de curci, de capre, de vaci. Dacă vin, să ne accepte tradiția, la fel cum și în Uniunea Europeană se ține cont de tradițiile românești. Nu să vină să ne impună: crește atât, la distanța de atât, pentru că tradiția, obiceiurile românești, niciodată nu ni le pot comanda alții!

Deja, am spus de subvenții, plafonare, apă, bun. La pășuni, aș vrea să gândiți o ordonanță, o măsură prin care pășunile să se dea cu drept de preempțiune (cu prioritate n.r.) locuitorilor satului. Nu mi se pare normal, de exemplu, în Argeș, domnul Petrescu s-a trezit cu licitanți din județul Hunedoara. În momentul în care nu există animale, fermieri, pot veni din comuna următoare, județul, satul, cine vrea din România. Dar noi care suntem acolo nu ne putem lua casele, morții din cimitir și să ne mutăm nu știu unde pentru că vin alții cu bani.

Să știți dumneavoastră, avem o relație foarte proastă, cred că toată lumea de aici, cu primăriile pentru că acolo sunt angajați oameni de nimic, sunt angajate neamuri și oameni de două parale. Asta este! Vreau să mulțumesc domnilor de la APIA cu care am avut relații bune, și vreau să vă rog să urgentăm Camerele Agricole deoarece în momentul în care, la fiecare comună, am avut un inginer de la vechiul DADR ( direcție agricolă n.r.) , ne mai spunea una, alta. În momentul ăsta, suntem morți, primăria nu vrea să angajeze nici topograf, nici inginer agronom. Primăria angajează pe nana și pe lelea și așa mai departe. Deci, neapărat Camerele Agricole, specialiștii și

40

vă rog frumos, Oficiul Național de Zootehnie vreau să fie Oficiul Național de Zootehnie. Specialiștii, ingineri zootehniști care să țină legătura cu asociațiile, cu noi, crescătorii, i-a spus Ileana Voina ministrului agriculturii, Adrian Oros.

Pășunile trebuie să revină crescătorilor de animale, la fel și subvențiile APIA trebuie încasate de omul care lucrează pământul și crește animale, le-a spus ministrul agriculturii crescătorilor, la Sibiu. De asemnea, în unele dintre problemele ridicate de fermierul Ileana Voina e necesară schimbarea legislației. Ministrul Adrian Oros i-a sfătuit pe micii crescători să se asocieze ca să aibă putere de negociere și i-a anunțat că înființarea Camerelor Agricole este o prioritate pentru mandatul său la MADR, la fel și sprijinirea fermei de familie.

AGROINFO va reveni și cu vocile altor mici fermieri, dar și cu declarațiile ministrului agriculturii.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, însoțit de secretarii de stat MADR Emil Dumitru și George Scarlat, de directorul general APIA, Adrian Pintea și de directorul general ANZ, Vaida Bela, a participat săptămâna trecută, pe 30 ianuarie 2020, la evenimentul Fermierii Veritabili, organizat la Sibiu de Asociația Profesională a Ciobanilor. Ministrul s-a întâlnit cu crescători de animale din toată țara.

Propuneri pentru NOUL PNDR - măsuri stimulative pentru ASOCIERE şi ZOOTEHNIE Leonard Constantin Stafie Publicat: 03 februarie 2020 - La momentul actual, în România, sectorul vegetal este în mare parte competitiv cu piaţa europeană din punct de vedere al producţiilor, cât şi al echipamentelor şi utilajelor utilizate.

O problemă importantă de care suferă agricultura în general este polarizarea acestui sector. Iată câteva direcţii şi propuneri pentru ca fermele mici şi medii să fie sprijinite realmente prin măsurile noului PNDR.

Fermele mici deţin 37,9% din terenul agricol al ţării, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%. Din punct de vedere al dimensiunii economice, 94,6% din exploataţiile agricole româneşti sunt ferme mici, de subzistenţă, care deţin cel mult 5 ha de teren agricol, iar valoarea monetară medie a producţiei (SO, standard output) nu depăşeşte 8000 de euro. 5,1% sunt ferme mijlocii

41

(SO între 8000 şi 250.000 de euro), în timp ce 0,1% sunt ferme mari, cu SO peste 250.000 de euro. După cum se observă, 0,1% din ferme utilizează 29,8% din suprafaţa agricolă a României (date Eurostat 2018).Aşadar, se impun măsuri urgente în noul PAC şi în noul PNDR pentru a creşte procentul fermelor mijlocii.

Dacă se va merge pe acelaşi principiu ca şi în cele două exerciţii financiare anterioare, vom capitaliza şi utila acele 0,1% din ferme şi vom creşte ponderea utilizării terenului de către aceştia, în timp ce vom omorî fermierii mici şi mijlocii, care sunt baza unei agriculturi sănătoase.Din punct de vedere tehnic, la producţia vegetală toată lumea ştie că preţul cerealelor la valorificare se menţine la aceleaşi valori de peste 5 ani, iar preţul inputurilor a crescut continuu. Acest lucru favorizează exclusiv acele 0,1% ferme mari care au reuşit să îşi creeze capacităţi de depozitare, flote de transport şi, cel mai important, au avut acces la finanţări ale capitalului de lucru cu costuri mult mai mici, facilităţi pe care fermele mici şi mijlocii nu le vor avea niciodată. Aşadar, apare necesitatea urgentă de a crea, prin asociere şi cooperare, acele filiere vegetal - zootehnie - procesare - valorificare.

Câteva măsuri concrete• Eliminarea din PNDR a posibilităţii de a achiziţiona utilaje/echipamente deosebit de scumpe. Argumentare: achiziţia de către fermele mijlocii (de exemplu o exploataţie cu 500 de ha) a unei combine cu o valoare foarte ridicată (300.000 euro) pe care o utilizează maxim o lună de zile pe an înseamnă o amortizare a investiţiei într-un timp foarte lung. Când se stinge datoria, utilajul este depăşit moral şi poate chiar scos din uz.• Necesitatea urgentă de cartare agrochimică şi de evaluare a solului şi zonarea producţiilor pentru dimensionarea corectă a modelului economic de fermă în funcţie de potenţialul de producţie şi de specificitatea zonelor.În ultima perioadă se observă un masiv import de genetică în sectorul zootehnic, ceea ce înseamnă export de valută forte din România şi introducerea în ţară a unor animale neaclimatizate, care nu vor putea să-şi pună în valoare potenţialul genetic productiv. Deci bani aruncaţi pe geam de două ori. O măsură utilă ar fi crearea acelor structuri asociative între staţiunile de cercetare şi fermieri, în care staţiunile să aibă efectivul matcă de elită şi să producă material genetic pentru fermieri. În PNDR ar trebui să se

42

prevadă acordarea de punctaj suplimentar pentru asocierea staţiune - fermier - cooperative.• Combaterea deficitului de mână de lucru calificată în agricultură, revitalizarea învăţământului preuniversitar agricol, schimbarea mentalităţii din mediul rural cu privire la asociere versus cooperativizare, dezvoltarea şi formarea viitorilor antreprenori pentru fermele mici şi mijlocii.Argumentare: Acest lucru se poate realiza prin sprijinirea şi formarea filierei: fermieri (cooperative, asociaţii) - licee agricole. Astfel elevii pot face practică în ferme de ultimă generaţie, rezolvându-se problema actuală a liceelor agricole care nu le pot asigura elevilor instruirea practică. Elevii iau contact cu formele de asociere de la vârste fragede şi reuşesc să înţeleagă fenomenul de asociere şi de cooperare în mod practic, ei devenid pe viitor vectori de coagulare a acestui curent. Astfel se schimbă mentalitatea la finalizarea studiilor, dorinţa de a fi angajat va fi înlocuită cu concepţia de a realiza propria afacere agricolă, abilitate deprinsă prin contact direct cu realităţile economice din agricultură în cei patru sau trei ani de studii.

PRINCIPII GENERALE de abordatÎn vederea elaborării Planului Naţional Strategic (PNS) facem următoarele propuneri pentru noul PAC, inclusiv pe linia susţinerii formelor asociative - cooperative şi/sau asociaţii agricole.- Dezvoltarea fermelor mici şi medii prin dimensionarea corectă din punct de vedere economico-geografic şi acces mai facil pentru acestea la subvenţii şi la programe financiare nerambursabile, cu integrarea lor în forme asociative;- Susţinerea plafonării subvenţiilor alocate prin Pilonul 1 al noului PAC (2021-2027), în funcţie de suprafaţa agricolă, în favoarea fermierilor mici şi mijlocii, în condiţiile capitalizării semnificative a exploataţiilor de mari dimensiuni în exerciţiile financiare anterioare;- Zonarea în funcţie de dimensiunea exploataţiilor din România şi de potenţialul productiv. De exemplu, dacă în zona montană o fermă cu 50 capete de bovine este o fermă mare, în Bărăgan aceeaşi fermă este mică din punct de vedere al potenţialului zonei. Probleme legate de capitalizarea fermierilor cu ajutorul fondurilor europene avem îndeosebi în zonele de deal şi de munte, cât şi în cele afectate preponderent de secetă.

43

- Alocările financiare din Pilonul 1 al noului PAC trebuie direcţionate dinspre cultivarea plantelor spre sectorul zootehnic;- Elaborarea unor măsuri integrate pentru întreg ciclul comercial specific agriculturii (fermă - colectare - procesare - ambalare);- Formarea resursei umane autohtone în domeniul agriculturii prin susţinerea învăţământului preuniversitar agricol. Un exemplu de bune practici este Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi, în care Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu din Miroslava este membru. Beneficiile pentru şcoala agricolă sunt crearea unei clase de mecanici agricoli prin învăţământul în sistem dual, elevii realizând practica de specialitate în fermele membre în asociaţie, precum şi faptul că liceul cumpără inputuri pentru ferme prin intermediul asociaţiei la preţuri mult mai bune.- Identificarea, valorificarea şi EXPLOATAREA capitalului autohton reprezentat de resursele staţiunilor de cercetare din domeniul agriculturii.Plecând de la principiile generale menţionate anterior, considerăm oportună includerea următoarelor propuneri în măsurile PNS, cu referire la formele asociative din agricultură.

Pilonul 1 - FEGA: o zootehnie mai performantă• Plafonarea subvenţiilor per exploataţie, în funcţie de suprafaţa agricolă administrată. Opţional, ar putea fi stimulată integrarea în cooperativele agricole a marilor exploataţii, cu stabilirea unor plafoane mai ridicate ale subvenţiilor, care să fie disponibile doar pentru forme asociative.• Suplimentarea subvenţiilor pentru sectorul zootehnic, în special o mai eficientă elaborarea a SCZ, şi o subvenţie mai mare pentru cei care activează în flux integrat vegetal - zootehnie - procesare.• Creşterea numărului de Unităţi Dimensiune Economică - UDE pentru ovină/caprină/bovină. În prezent, spre exemplu, la ovine UDE-ul este la un nivel diminuat raportat la activitatea economică efectivă, comparativ cu aceeaşi dimensionare pentru alte specii de animale. De asemenea, ar fi necesară acordarea unui număr mai mare de UDE-uri pentru animale cu originea certificată a rasei sau cele aflate în cooperative.• Condiţionarea acordării subvenţilor pentru păşuni şi fâneţe de un efectiv anume de animale, prag determinat printr-o consultare transparentă cu asociaţiile de profil.• Includerea pentru subvenţia la păşune şi a speciilor suine şi avicole (sistemele free-range, ecologice şi tradiţionale pentru aceste specii având nevoie de suprafeţe însemnate de păşune).

Pilonul 2 - PNDR: eligibilitate la finanţare şi punctaje suplimentare• Acordarea unui punctaj maxim la selecţia dosarelor cooperativelor/asociaţiilor care propun fluxuri/investiţii INTEGRATE în fermele proprii (centre de colectare - unitate de procesare - unitate de

44

ambalare, parteneriate cu licee cu profil agricol sau cu staţiuni de cercetare) şi includerea în cadrul acestor fluxuri a sistemelor de producţie free-range şi bio.• Acordarea de punctaj suplimentar, DISTINCT menţionat în grilele specifice, investiţiilor din noul PNDR, cu beneficiari forme asociative care:- propun parteneriate cu instituţii de cercetare şi cu licee cu profil agricol. Spre exemplu, în actualul PNDR sunt finanţate semnificativ măsuri de natură a încuraja instalarea tinerilor fermieri, eventual rezidenţi, care, în condiţiile migraţiei din rural în urban (tendinţă întâlnită în majoritatea blocului comunitar), au o reprezentare foarte bună la nivelul liceelor cu profil agricol, pe termen mediu şi lung;- propun fluxuri/investiţii integrate;- propun produse de calitate superioară, bio sau creşterea animalelor în sistem free-range sau tradiţional.• Susţinerea prin punctaj suplimentar la finanţare şi includerea ca activităţi eligibile în noul PNDR a CENTRELOR FIXE DE COLECTARE LAPTE, respectiv susţinerea investiţiilor realizate pentru colectarea laptelui, cu valoare comercială ridicată, din zonele montane greu accesibile. Această măsură de punctare suplimentară a afacerilor care înfiinţează centre de colectare este necesară întrucât, spre exemplu, regiunea Nord-Est are cea mai redusă rată de colectare a laptelui per animal din UE.• Includerea ca activităţi eligibile la finanţare prin noul PNDR a investiţiei în gardurile electrice perimetrale, alimentate în sistemul eco-friendly, prin panouri solare, măsură de natură a asigura protecţia faţă de boli (PPA), respectiv faţă de animale sălbatice.• Includerea ca activitate eligibilă de finanţat prin noul PNDR a edificării de către formele asociative din agricultură a unor platforme destinate depozitării şi compostării gunoiului de grajd, pentru valorificarea corectă a acestuia. În funcţie de criteriul geografic, acest tip de investiţie ar putea fi punctat suplimentar în zonele cu potenţial zootehnic ridicat, dar care nu deţin platforme, sau în zone cu potenţial ridicat de poluare cu nitriţi şi nitraţi.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

Exodul continuă. România este cea mai mare sursă de forţă de muncă pentru UE 3 februarie 2020, 06:27 de Elena Deacu

Din patru români emigraţi, doar trei se întorc acasă Exodul românilor continuă. România este cel mai mare exportator de forţă de muncă din Uniunea Europeană, arată cel mai nou raport al Comisiei Europene despre mobilitatea angajaţilor din uniune.

Circa 173.000 de români s-au mutat în alte state din comunitatea europeană în anul 2017, iar acestea sunt doar datele oficiale. Germania, deşi are o

45

populaţie de patru ori mai mare ca a României, s-a situat pe locul 2, cu 163.000 de persoane emigrate. Surse importante de emigranţi au reprezentat şi Polonia (127.000 de persoane), Marea Britanie (111.000) şi Italia (86.000). Fluxurile de emigrare a cetăţenilor din aceste ţări au fost în general similare cu cifrele pentru anul 2016, deşi în Germania şi Polonia au fost înregistrate scăderi ale emigrării de 7%, respectiv 10%.

În România, totuşi, deşi emigraţia a continuat să crească, s-a înregistrat o încetinire a ritmului la numai 2%, faţă de creşterile uriaşe din anii anteriori. Cu toate acestea, în anul 2018, România, Polonia, Portugalia şi Bulgaria au rămas cele mai importante cinci surse de emigrare. Circa 50% dintre emigranţii europeni erau români, polonezi, italieni sau portughezi şi însumau 6,1 milioane de persoane. Per total, 17,6 milioane de persoane erau emigranţi intra-europeni, în anul 2018, dintre care 9,7 milioane erau persoane active.

Din 4 emigranţi, 3 se întorc acasă Românii nu emigrează însă definitiv, arată raportul Comisiei Europene. Mai precis, din totalul persoanelor care s-au restabilit în România în 2018, 86% sunt români care s-au întors acasă.

Datele UE arată că, pentru fiecare patru români emigraţi, trei se întorc acasă (71%). Nivelul este similar cu media UE (72%). În Polonia, Germania şi Marea Britanie, doar două din patru persoane emigrate se întorc. Alte câteva state înregistrează proporţii şi mai mici de cetăţeni întorşi în ţară, precum: Croaţia (doar 17%), Litania (24%), Slovenia (29%), Italia, Letonia şi Slovacia (33%). Majoritatea statelor UE înregistrează mobilitate negativă, adică mai mulţi cetăţeni pleacă din ţară decât se întorc.

Excepţii fac Danemarca, Estonia, Malta şi Ungaria. România exportă lucrători România a rămas cel mai mare exportator de emigranţi activi, adică de muncitori din Uniunea Europeană. Circa 140.000 de lucrători români au emigrat, în 2018, o creştere de 7% faţă de anul anterior.

Spre comparaţie, numărul de lucrători polonezi, al doilea mare grup de muncitori emigraţi, a scăzut cu 6%. Ţările care primesc cei mai mulţi muncitori sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia şi Franţa. Existau circa 800.000 de muncitori europeni emigraţi în alt stat UE în anul 2018, cu 100.00 mai puţin decât în anul 2017. 

Principalele sectoare economice în care se angajează muncitorii veniţi din alte state membre UE sunt sectorul manufacturier, comerţ, construcţii şi horeca. O creştere semnificativă în 2018 faţă de 2017 s-a înregistrat în sectorul IT.

46

A cumpărat ADS vreo palmă de pământ românesc? Dumitru NedelcuPublicat: 03 februarie 2020

Dacă te întrebi cât teren (public şi privat) are Agenţia Domeniilor Statului în administrare, cât a concesionat/arendat/închiriat din suprafaţa totală şi cu cine a încheiat contractele, nu ai nici o şansă să afli aceste informaţii de pe site-ul instituţiei finanaţate din bugetul de stat prin MADR.

Există o rubrică numită ”Transparenţă decizională”, unde sunt câteva date despre agenda conducerii şi de unde ar trebui să afli ceva şi despre ”Programe şi strategii”, dar pagina e goală! Mai poţi afla informaţii despre averea declarată de membrii structurii de conducere şi descoperi, totodată, anunţuri despre arendarea şi concesionarea unor terenuri sau despre vânzarea unor acţiuni. Cam atât cu adevărat interesant.

Dar, totuşi, cât teren agricol mai deţine statul român în 2019? A mai cumpărat statul român, după cum îi permite Legea 17/2014, vreo palmă de pământ de pe piaţa liberă? A închiriat vreun hectar de teren unui tânăr fermier român? Cine sunt contractanţii terenurilor statului român şi ce arendă plătesc? Ei bine, răspunsurile la aceste întrebări sunt de negăsit pe site-ul ADS, dar am avut norocul să le descopăr în altă parte, mai exact pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Plicul cu întrebăriÎn data de 4 septembrie 2019, deputatul Nechita-Adrian Oros, care a deţinut şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură, i-a trimis ministrului Agriculturii de atunci, Petre Daea, un document cu o serie de întrebări despre situaţia terenurilor administrate de ADS. Iată întrebările, chiar în ordinea în care au fost formulate:1. Care este suprafaţa de teren cumpărată de ADS în perioada 2017-2019?2. Care este suprafaţa totală aflată în administrarea ADS, pe categorii de folosinţă?3. Care este suprafaţa totală administrată de către ADS, cadastrată, în cifre şi procente, pe judeţe, din totalul suprafeţei aflate în administrare?4. Care este suprafaţa agricolă aparţinând domeniului public/privat al

47

statului român şi administrată de ADS, concesionată la această dată, şi cât reprezintă aceasta, în cifre şi procente, din totalul suprafeţei gestionate de instituţia menţionată?5. Care sunt contractele de concesiune aflate în derulare, cu indicarea beneficiarului concesiunii, localităţii, suprafeţei, perioadei contractului, valorii redevenţei şi cu precizarea dacă suprafaţa de teren care face obiectul contractului a fost cadastrată?6. Care este suprafaţa de teren agricol concesionată de către ADS tinerilor fermieri şi care este numărul beneficiarilor?7. Care este valoarea în lei, la zi, pe judeţe şi beneficiari, a redevenţei neîncasate pentru suprafeţele concesionate şi care sunt motivele neîncasării acesteia?8. Care sunt motivele pentru care nu a fost cadastrată întreaga suprafaţă şi când va avea loc finalizarea acestui proces?

Plicul cu răspunsuriSetul acesta de opt întrebări formulate de deputatul liberal Nechita-Adrian Oros a ajuns la funcţionarii MADR, care au forumulat răspunsurile, iar în 24 septembrie 2019, deputatul a avut sub ochi informaţiile solicitate. Haideţi să vedem, aşadar, care au fost răspunsurile MADR, sub tutela căruia se află ADS.„1. ADS nu a cumpărat nici o suprafaţă de teren în perioada 2017-2019, deoarece nu a avut finanţare pentru această acţiune;2. Suprafaţa de teren administrată de instituţia noastră este de 319.390,873 ha, conform situaţiei ataşate (Anexa nr.1);3. Suprafaţa de teren administrată de ADS intabulată este de 111.643,82 ha (Anexa nr. 2);4. Suprafaţa de teren concesionată, aflată în domeniul public şi privat al statului şi administrată de ADS este de 230.424, 86 ha (Anexa nr. 3);5. ADS nu a încheiat, până la data prezentei, contracte de concesiune cu tinerii fermieri;6. Întreaga suprafaţă de teren administrată de ADS nu a putut fi intabulată, până la data prezentei, deoarece instituţia noastră nu a deţinut fondurile necesare, urmând ca înscrierea în cartea funciară să fie efectuată prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară;7. Vă transmitem ataşat situaţia contractelor în vigoare ce înregistrează debite şi pe cea a contractelor privind exploatarea eficientă a terenurilor cu destinaţie agricol;8. Menţionăm faptul că suprafeţele de teren administrate de ADS pot suferi modificări în urma aplicării legilor de fond funciar, a inventarierii efectuate în baza Legii 16/2013 sau urmare a actualizării evidenţelor de fond funciar cu contracte nou încheiate”.Interesant este că în 2 octombrie 2019, deputatul Nechita-Adrian Oros a mai

48

primit un document cu răspunsuri la aceleaşi întrebări, având însă o altă formulă de identificare instituţională: în loc de ADS, a fost scris ”MADR, prin intermediul ADS”, iar documentul a fost semnat de ministrul de atunci, Petre Daea.

Anexele cu statistici

Pasul următor, cel mai interesant pentru noi, cititorii acestor documente publice, este să consultăm anexele la care face referire MADR şi care au fost trimise în acelaşi timp cu cele opt răspunsuri.

Aşadar, Anexa 1. Descoperim aici, suprafeţele deţinute de ADS, după domeniul de proprietate al statului şi după categoria de folosinţă. Statul român deţine în domeniul privat, o suprafaţă totală de 142,358,623 de ha, din care 61.588,027 ha teren arabil, 27.345,829 ha păşuni, 6.134,756 ha fâneţe, 9.896,727 ha cultivate cu viţă-de-vie, 11.993,978 ha livezi, 6,480 ha luciu de apă, 3.591, 534 ha pădure, 4831,478 ha ape, bălţi, 4.378,381 ha drumuri, 6.096,346 ha curţi şi construcţii şi 6.495,077 terenuri neproductive.

În ce priveşte domeniul public, situaţia este următoarea: suprafaţa totală, 177.032, 250 ha, din care teren arabil, 149.509,257 ha; păşuni, 2.032,343 ha; fâneţe, 276,470 ha; vii, 2.026,952 ha; livezi, 4.818,870 ha; luciu de apă, 72,788 ha; păduri, 317,839 ha; ape şi bălţi, 6872,608 ha; drumuri, 3.889,342 ha;

49

curţi şi construcţii, 5.090,480 ha şi terenuri neproductive, 2.125,032 ha.

În ce priveşte intabularea terenurilor, situaţia fiind prezentată în Anexa 2, sunt judeţe unde nu s-a intabulat nici măcar un singur hectar: Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Sălaj şi Sibiu.

Sunt însă şi câteva judeţe unde au fost intabulate terenuri ale statului, în procente chiar ridicate.

Astfel, Ialomiţa este judeţul unde a fost intabulată cea mai mare suprafaţă, 86,24%, adică 17.688,508 ha. În Brăila, procentul de intabulare este de 83,25%, adică 58.381,35 ha. Pe locul trei se află judeţul Olt, cu 80,99% din suprafaţa totală, fiind intabulate 8895,71 ha.

Au mai fost intabulate, în procente mai mici, terenuri ale statului în judeţele Caraş-Severin (74,32%, 3438,81 ha), în Giurgiu (50,60%, 8676,29 ha), în Tulcea (48,90%, 9614,19 ha), în Satu Mare (40,52%, 495,55 ha), în Suceava (27,47%, 278,67 ha) şi în Vaslui (21,18%, 378,45%). În restul judeţelor, procentul este sub 10%. Tot din Anexa 2 mai aflăm şi că 31 de beneficiari ai contractelor pentru terenuri sunt datori statului român, în majoritatea cazurilor ADS notificând ANAF pentru recuperarea datoriilor.

Anexa 3 e, fireşte, cea mai consistentă în informaţii. Aflăm de aici că terenurile statului român sunt contractate de 662 de beneficiari, contractele fiind de concesiune, de arendă sau de închiriere. Urmează lista cu numele firmei contractate, al partenerului contractual, cu tipul contractului, durata şi valoarea redevenţei.

„La ADS este jale. Toate zestrea României gestionată de ADS este într-un Excel pe care oricine, fie din greşeala, fie din rea-voinţă poate să îl modifice. (...) Avem în administrare 319.390 ha, intabulate şi cadastrate 111.643 hectare, deci o treime, concesionate 230.424 ha, iar 90.000 de hectare sunt în diferite stadii de arendă sau situaţia lor este necunoscută. (...) Redevenţele sunt între 300 şi 800 kg de grâu/ha (...) Terminăm analiza destul de repede, avem deocamdată date parţiale. Vreau să primesc raportul final şi pe urmă anunţăm tot ce s-a găsit. Vă transmitem exact de unde am pornit, pentru că, dacă vrem să facem strategii, trebuie să ştim pe ce stăm”, a declarat ministrul Adrian Oros, într-un interviu acordat Agerpres în decembrie 2019.

50

LA „BUTOANELE” MINISTERULUI

După evenimentele politice din lunile octombrie-noiembrie 2019, Nechita-Adrian Oros a ajuns ministru al Agriculturii, în locul lui Petre Daea pe care l-a chestionat în privinţa situaţiei terenurilor administrate de ADS. A ajuns, cu alte cuvinte, chiar la sursa informaţiilor, fiindcă ADS este în subordinea MADR. Rămâne de văzut dacă din postura de ministru, Oros va face vreun demers pentru ca ADS să concesioneze terenuri tinerilor fermieri şi dacă va face vreun demers ca ADS să dispună de banii necesari pentru a cumpăra teren de pe piaţa liberă, în baza dreptului de preempţiune conferit de Legea 17/2014.

Aceasta este singura cale legală şi în acord cu legislaţia europeană pe care o poate urma statul român, astfel încât terenurile scoase la vânzare pe piaţa liberă să nu fie înstrăinate. Dar vedem bine că până acum statul român nu a cumpărat nici măcar un hectar de teren agricol, în timp ce chiar reprezentanţi ai instituţiilor române s-au bătut cu cărămida în piept că sunt mari patrioţi şi nu vor ca pământul românesc să fie înstrăinat. Am mai scris şi altădată: cei care vând, micii proprietari, sunt şi ei tot români, şi au nevoie de bani! E dreptul lor să-şi vândă terenurile, cui oferă mai mult! Nu o nouă lege care să îngrădească accesul europenilor la terenurile de la noi şi dreptul cetăţenilor români de a vinde cui vor este calea de urmat, ci statul român să cumpere, la preţul pieţei, terenurile scoase la vânzare.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

…………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 

Ordonanţa de urgenţă nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, Guvernul României Modificat de OUG 5/2020 la 30.01.2020 Va fi modificat de OUG 5/2020 la 29.02.2020

Ordinul nr. 33/2020 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente perioadei 1 aprilie 2019-30 septembrie 2019, determinate la plată şi nedecontate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 73 din

51

03.02.2020. A intrat în vigoare la 03.02.2020

Ordinul nr. 71/2020 pentru aprobarea Listei preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite pentru anul 2020, pentru a fi folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 22 alin. (6) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 75 din 03.02.2020. A intrat în vigoare la 03.02.2020

Metodologia de stabilire a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi din 27.07.2018, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Modificat de Ordin 11/2020 la 01.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 96/2020 de adoptare a celei de a treisprezecea actualizări a listei siturilor de importanţă comunitară pentru regiunea biogeografică mediteraneeană [notificată cu numărul C(2019) 8583], Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 28 din 31.01.2020. A intrat în vigoare la 31.01.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 97/2020 de adoptare a celei de a treisprezecea actualizări a listei siturilor de importanţă comunitară pentru regiunea biogeografică continentală [notificată cu numărul C(2019) 8586], Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 28 din 31.01.2020. A intrat în vigoare la 31.01.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 99/2020 de adoptare a celei de a opta actualizări a listei siturilor de importanţă comunitară pentru regiunea biogeografică macaroneziană [notificată cu numărul C(2019) 8588], Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 28 din 31.01.2020. A intrat în vigoare la 31.01.2020

Ordonanţa nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, Guvernul României Modificat de OG 6/2020 la 03.02.2020

………………….

INTERNE

Unisem Bucureşti, producător de seminţe, a vândut o clădire din centrul Capitalei pentru 1,4 mil. euro  Roxana Rosu 03.02.2020,

Unisem Bucureşti (UNISEM), companie care produce şi comercializează seminţe pentru culturile agricole, a finalizat vânzarea  unui sediu din Capitală, aflat în proprietatea companiei, precum şi a terenului aferent acestuia, pentru 6,8 milioane lei (1,4 mil.euro).

52

Acţionarii firmei au aprobat pe 27 decembrie vânzarea, iar suma a fost achitată integral.

”“În şedinţa din 27 decembrie 2019 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Unisem, s-a aprobat vânzarea imobilului proprietatea Unisem, amplasat in Bucuresti strada Mihai Eminescu, nr. 57A, sector 2, format din teren in suprafata de 1.213,54 metri pătraţi si constructii Cl/C2 si C3 in suprafata utila de 409 metri pătraţi”, se arată întrâun anunţ al firmei. 

Compania a încheiat exerciţiul financiar 2018 cu pierderi de 837.499 lei, de două ori mai mici decât anul anterior, şi venituri totale de 8,7 mil. lei, în scădere cu 29,7% comparativ cu 2017.

Unisem Bucureşti, cu o capitalizare de 11 mil.lei, îşi desfăşoară activitatea prin 25 de magazine pentru comerţul en-detail, 3 depozite pentru comerţul angro şi o unitate centrală de ambalare şi depozitare.

SIF Muntenia (SIF4) deţine 76,9% din acţiunile companiei care se tranzacţionează pe piaţa AeRO Standard.

România, la coada Europei. Află în ce context!Liviu GORDEA  03 februarie 2020

Potrivit datelor oficiale procesate de Biroul de statistică al Comisiei Europene (Eurostat), suprafaţa de teren alocată agriculturii ecologice în Uniunea Europeană la nivelul anului 2018 era de 13,4 milioane de hectare, respectiv 7,5% din totalul suprafeţei agricole utilizate.

Faţă de anul 2012, suprafeţele cultivate în sistem ecologic s-au mărit cu 34 procente. Trebuie menţionat faptul că Eurostat a luat în calcul atât terenurile deja certificate cât şi cele aflate în procesul de conversie la agricultura ecologică. Din păcate pentru noi, nu prea avem cu ce să ne mândrim la acest capitol. România ocupă practic penultima poziţie în acest clasament, cu o suprafaţă de numai 2,4% dedicată agriculturii ecologice, doar Malta stând mai prost decât noi, cu 0,4%.

53

Cum era de aşteptat, Austria are cea mai mare pondere a suprafeţelor cultivate în sistem ecologic dintre toate statele UE, cu 24,1% din totalul suprafeţei agricole utilizate. În mod surprinzător, însă, aceasta este urmată de Estonia (20,6%) şi Suedia (20,3%), în timp ce Germania, cel mai mare consumator european de produse ecologice, ocupă abia locul 15, cu 7,3%, sub media Uniunii (7,5%).

Alte state cu suprafeţe importante de terenuri agricole dedicate culturilor ecologice ar fi Italia (15,2%), Cehia (14,8%), Letonia (14,5%) şi Finlanda (13,1%). La polul opus se situează Marea Britanie, Irlanda şi Bulgaria, fiecare cu câte 2,6%.

Cercetător român: ”Tendința în agricultura ecologică este ca producțiile să crească”Agrointeligența2 februarie 2020Agricultura ecologică trebuie să treacă de o barieră care-i sperie pe mulți. Decalajul dintre nivelul producțiilor din agricultura convențională și din cea organică există încă, iar acest lucru îi face reticenți pe unii fermieri români. Din acest motiv, marile companii de inputuri cheltuiesc sume mari pentru dezvoltarea de produse care să reducă la minimum diferențele de producție.

https://youtu.be/fDuhFqqMfLI Cercetarea este esențială în agricultură. Rodul acesteia se vede, după ani și ani de muncă, în producțiile de la recoltat.

“În agricultura convențională, producțiile sunt mai mari, dar ce e foarte important este că tendința în agricultura ecologică este ca aceste producții să crească. Eu spun că deocamdată sunt mai mici, pentru că cercetarea vine din urmă și, pe măsură ce o sa avem și noi soiuri adaptate cerințelor tehnologiei agro-ecologice, vom avea tehnologii din ce în ce mai perfecționate, în special inputuri corespunzătoare cerințelor plantelor, n-o să mai existe aceste diferențe”, a declarat Ion Toncea, Șeful Centrului de cercetare, inovare și transfer tehnologic de la Institutul Fundulea.Chiar dacă producțiile din agricultura convențională sunt mai mari, profitul venit în urma agriculturii ecologice este comparabil. Motivele sunt reprezentate de scăderea cheltuielilor cu produsele de protecție aplicate și cu utilajele din fermă folosite pentru toate lucrările agricole.

54

În România, un jucător important pe piața ecologică este Agro-Est Muntenia, care are și dezvoltă în continuare un portofoliu de produse cu care fermierii să lucreze în cel mai sănătos mod posibil terenurile. Culturile pe care se aplică aceste produse sunt variate, de la grâu, orz, porumb și floarea soarelui pânp la pomi fructiferi, rapiță, soia și lucernă. Detalii despre oferta pentru agricultura ecologică puteți obține de la echipa Agro-Est Muntenia: http://agroest.ro/echipa/

Românii sunt tot mai interesați de agricultura ecologică

Agricultura ecologică prinde tot mai mult teren, și la propriu și la figurat. Nevoia de a avea produse certificate ecologic, dar și necesitatea de a păstra mediul înconjurător cât se poate de curat au dus la dezvoltarea acestui domeniu. România face pași înainte în ceea ce privește agricultura ecologică. Suprafața acoperită de culturi eco, în țara noastră, crește încet, dar sigur. În acest moment, datele arată că există 302.000 de hectare pe care lucrează producători ecologici.

Conceptul de agricultură ecologică a apărut în România în anul 2000. Pe atunci, suprafața cultivată ecologic era de doar 17.800 de hectare. Astfel, în 19 ani, totalul s-a multiplicat de 17 ori. “Prin sistemele de agricultură ecologică rezolvăm problemele legate de fertilitatea solului, prin faptul că în tehnologiile agro-ecologice aplicarea îngrășămintelor organice este element de bază. De asemenea, cultivarea plantelor leguminoase fixatoare de azot este elementul obligatoriu”, a declarat Ion Toncea, șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer tehnologic de la Institutul Fundulea.

https://youtu.be/92bxj_tbF1Y Fermierii care doresc să primească o certificare pentru agricultura ecologică au de parcurs mai multe etape, iar conversia este de doi ani. Toate principiile și normele producției ecologice se găsesc în legislația

55

națională, dar și în cea comunitară. Fermele ecologice vor fi inspectate de către organisme specializate, ca parte a procesului de certificare. Dacă toate controalele vor decurge conform, fermierul va primi certificatul de produs ecologic și va putea eticheta produsele cu mențiunea “ecologic”.

CARTOFUL ROMÂNESC NU ESTE OTRĂVIT! NU ESTE TRATAT CU IMAZALIL, PESTICID INTERZIS!Agroinfo  01 februarie 2020 -

AGROINFO.RO. Un comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) despre nivelul pesticidelor depistat în legume și fructe a stârnit isterie și panică. Cel mai blamat a fost cartoful. Fermierii care cultivă cartofi îi liniștesc pe români: cartoful românesc nu este tratat cu pesticidul interzis numit imazalil! Inserăm punctul de vedere, transmis pentru AGROINFO, de Federația Națională a Cartofului din România.

LUARE DE POZIȚIE Federația Națională Cartoful din RomâniaReferitor exclusiv la cartof:

1. Formulările de-a dreptul iresponsabile, gen „doldora de pesticide”, „cele mai nesigure alimente”, „pline de chimicale” și altele asemenea nu fac altceva decât să provoace panică și confuzie la nivelul consumatorului, bombardat tot mai des cu „informații” alarmiste, de-a dreptul apocaliptice! Ne întrebăm, retoric desigur,oare care să fie scopul acestor adevărate campanii negative de presă ?2. Am dori să știm, în momentul în care se lansează informații de acest gen în spațiul public, care este de fapt punctul de vedere oficial al ANSVSA, de unde a prelevat probele și la ce volum de marfă, proveniența acestora,ce fel de pesticide au făcut obiectul studiului șamd. Prezentarea de informații scoase din context, ambigue în cel mai bun caz este o dovadă de superficialitate în abordarea unei probleme foarte serioase cum este sănătatea consumatorilor.Concluziile „servite” consumatorului român sunt incalificabile!3. Cartoful produs în România NU este în nici un caz tratat cu imazalil, substanță neomologată la noi în țară pentru folosirea la această cultură.4. Produsele de protecția plantelor folosite în cultura cartofului sunt foarte atent monitorizate, chiar draconic am zice noi. Toți fermierii utilizatori înregistrați și autorizați pentru folosirea acestor produse sunt controlați periodic foarte serios de către Agenția Națională Fitosanitară și de către Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratelor de Poliție Județene pentru a se asigura folosirea

56

corespunzătoare a acestor substanțe.5. Precizăm că fermierii noștri folosesc cca 25 % din cantitățile medii de îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor folosite de fermierii din UE.6. Toți fermierii care livrează cartofi pe piață efectuează analize la laboratoare autorizate pentru depistarea de reziduuri de pesticide. Nu am avut niciodată analize necorespunzătoare, putem veni cu dovezi concrete, nu cu povești!7. Cartoful este un adevărat filtru natural al substanțelor dăunătoare. Tuberculul de cartof este o tulpină îngroșată subterană care nu intră în contact direct cu nici un produs de protecția plantelor care se aplică pe foliaj pe parcursul perioadei de vegetație (erbicide,insecticide, fungicide etc).

Imazalilul și inhibitorii de încolțire se aplică numai în depozit și după cum am menționat mai sus nu sunt produse accesibile producătorilor români, nefiind omologate. Drept dovadă cartoful românesc este mai puțin atractiv comercial la această oră și în mod normal un pic mai deshidratat.

8. Cartoful comercializat în acest moment în România este, din păcate, în proporție de peste 80% din import, din țări unde într-adevăr folosirea imazalilului este permisă pentru a se asigura o păstrare pe termen lung, fără pierderi datorate putregaiurilor.Aspectul comercial mai atractiv al produselor din import provine în primul rând de la folosirea acestei substanțe și a inhibitorilor de încolțire care mențin turgescența produselor. Eventualele reziduuri detectate la aceste produse sunt găsite doar pe coajă, care de obicei se îndepărtează.

Situația este similară și la alte culturi la care s-a făcut recent referire in mass media. Facem un apel la responsabilitate către presa românească. Înainte de a crea panică ar fi necesară o minima documentare.

Noi vă stăm cu plăcere la dispoziție.Romulus Oprea, Președinte FNCRIoan Moroianu, Director ExecutivTanase Aurel, Presedinte OIPA PROD COM

Duminică, 02 Februarie 2020 13:28

57

Ionel Arion, președinte Pro Agro, la Agro Jurnal, Digi24: „Fermierii își doresc camere agricole, dar să nu fie politizate”  REDACȚIA FIR 3 FEBRUARIE 2020

Producătorii agricoli admit importanța funcționării camerelor agricole, dar se tem de politizarea lor și de efortul financiar suplimentar. „Fermierii își doresc camere agricole, dar să nu fie politizate”, a declarat Ionel Arion, președinte Pro Agro, la Digi24, în emisiunea Agro Jurnal.

Alexandru Baciu, reprezentant LAPAR, a ridicat problema finanțării și a modului în care vor funcționa viitoarele camere agricole. „Fermierilor nu le este clar cum vor funcționa. Va fi un paralelism în activitatea camerelor și cea a mediului asociativ?”, a spus Alexandru Baciu, care a adăugat că, în acest moment, nu este limpede cui se vor adresa: fermelor mari, care au specialiști în consultanță, sau fermelor mici.

Anul 2020 este decisiv pentru înființarea camerelor agricole la nivel național, dar reprezentanții sectorului agricol se îndoiesc că noile structuri vor funcționa în beneficiul lor și pe termen lung. „Se discută că în primii trei ani camerele agricole vor fi finanțate de stat. Dar, după trei ani ce facem?”, a precizat Baciu.

O lege privind înființarea camerelor agricole există din anul 2010, dar este, practic, nefuncțională. Un proiect de lege referitor la înființarea camerelor agricole a fost elaborat în Camera Deputaților, la inițiativa președintelui comisiei pentru agricultură, Alexandru Stănescu, iar tema se află printre prioritățile de anul acesta ale Ministerului Agriculturii. Noile structuri camerale vor avea ca obiectiv să reprezinte fermierii în dialogul cu administrația, vor oferi consultanță agricultorilor, se vor implica în programe de perfecționare profesională.

SCRAPIA PUNE FRÂNĂ EXPORTULUI DE OVINE VII DIN FERMELE ROMÂNEȘTI! Agroinfo  03 februarie 2020 AGROINFO.RO Scrapia, boală mortală la ovine, păguboasă pentru oieri, pune acum frână exportului de ovine vii în Turcia. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus că exportul de ovine vii către piața

58

turcă a fost închis din pricina confirmării, în urmă cu doi ani, a mai multor focare active de scrapie în România.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat la prima ședință națională a Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC) din România, ținută la Sibiu pe 30 ianuarie 2020, dacă exportul de ovine vii din fermele românești va continua, dat fiind ultimul incident produs în Portul Midia Năvodari, când o navă încărcată cu 14.300 de oi vii s-a scufundat. Șeful de la Agricultură a dezvăluit că sunt țări terțe care nu mai primesc ovine din România, nu din pricina accidentului din Portul Midia, cauza fiind scrapia, boala mortală la ovine, confirmată în mai multe zone din țara noastră.

Cu siguranță că exportul de ovine vii va continua însă sunt mai multe neajunsuri. Pe de o parte, în zona Golfului (Golful Persic n.r.), unde România avea în mod tradițional o piață foarte mare, mai ales pentru ovine, au apărut diverse conflicte și sunt câteva țări care nu mai permit transportul de animale vii. Apoi, sunt câteva restricții, în ultima perioadă, tocmai din cauza apariției scrapiei acum doi ani de zile, identificarea scrapiei, și-n cazul Turciei, ei nu mai importă animale, ovine, de la noi. Chiar am avut o discuție în acest sens la Săptămâna Verde cu omologul meu din Turcia, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros la Sibiu.

Ministrul agriculturii Adrian Oros a discutat la Berlin, în cadrul Săptămânii Verzi, pe data de 18 ianuarie 2020, cu omologul său din Turcia, ministrul Bekir Pakdemirli, pentru a redeschide exportul de ovine vii spre această țară.

Exportul de ovine vii este o supapă de supraviețuire pentru multe dintre fermele de ovine din țara noastră. Pe lângă insistențele organizațiilor nonguvernamentale (ONG) pentru stoparea exportului de ovine vii, a mai apărut și această piedică, scrapia. Mulți dintre oierii români susțin că scrapia ar fi împânzit țara din pricina vânzării în neștire a berbecilor, fără origine sau cu certificate de origine, fără un buletin de analize medicale, fără un test de rezistență făcut pentru scrapie. Astfel, boala ar fi fost dusă în mai multe ferme.

Pe lângă pagubele uriașe pe care le face această boală, mortală pentru ovine, fără leac, acum confirmarea ei în mai multe zone ale țării, la mai multe ferme, creează probleme mari și la exportul de animale vii. Fermele unde este identificată scrapia sunt, în multe cazuri, lichidate în întregime, întreg efectivul este sacrificat, iar crescătorul este despăgubit.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) susține că județele unde nu au fost identificate, până acum, focare de scrapie la ovine sunt: Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov,

59

Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Aveți mai jos harta focarelor de scrapie furnizată de ANSVSA. Această hartă a fost actualizată în 2018. Culoarea verde indică zonele libere de scrapie, iar culoarea gri zonele unde sunt identificate focare de scrapie:

Anul 2018 a fost unul negru pentru crescătorii de ovine, au fst lichidate mai multe turme, chiar și una de 2000 de capete, din pricina acestei boli.

Crescătorii de ovine care au pichetat pe 10 octombrie 2018 Ministerul Agriculturii, când ministrul agriculturii era Petre Daea, au cerut cu insistență să nu se mai vândă nicio ovină fără buletin de analize. Mai ales berbeci! În 2018, s-au vândut cu miile și niciunul nu avea vreun test făcut pentru scrapie. Oierii au cumpărat berbeci ca să beneficieze de sprijinul cuplat la ovine, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de ovină, 17,71 euro/cap de animal/an, la nivelul anului 2019.

La ședința de la Sibiu, organizată de APC pe 30 ianuarie 2020, din nou, crescătorii de ovine i-au cerut ministrului agriculturii Adrian Oros să fie genotipate ovinele și să nu mai fie vânduți berbecii fără buletine de analiză medicală.

Potrivit ANSVSA, România derulează din anul 2007 un program de supraveghere și eradicare a scrapiei sau screpiei, cum i se mai spune.

CE ESTE SCRAPIA? Scrapia este o boala degenerativă și fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor și caprelor. Boala este asociată cu prezența unor proteine anormale, denumite prioni și face parte dintr-un grup de afecțiuni neurologice cunoscute sub denumirea de encefalopatii spongiforme transmisibile.

60

Apariția acestei boli și gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări legislative pentru controlul bolii și oprirea răspândirii acesteia.

În România, baza legală este Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatiespongiformă.

Scrapia este cunoscută în lume de peste 200 de ani, dar în România este prezentă numai din anul 2002, când a fost confirmată oficial de LNR-EST din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

ATENȚIE!SCRAPIA ESTE O BOALĂ CARE SE DECLARĂ OBLIGATORIU, ADICĂ ORICE SUSPICIUNE SE ANUNȚĂ OBLIGATORIU, IMEDIAT CE A FOST OBSERVATĂ.Este important să raportati de fiecare dată orice animal suspect. Chiar dacă nu sunteți siguri că animalul este infectat, anunțați medicul veterinar. Nu este nici o problemă dacă nu se confirmă scrapia, chiar și în cazul unei alarme false este important că ați anunțat medicul veterinar, avertizează ANSVSA.

SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI?DA!Proprietarii primesc despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animal distruse în cazul în care prezența unei forme de EST este suspicionată sau confirmată oficial.Aplicarea măsurilor de control și eradicare a bolii presupune acordarea de despăgubiri proprietarilor de animale pentru animale sacrificate, ucise sau altfel afectate, în afara asigurărilor și plăților recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animale sacrificate, moarte sau ucise, în condițiile legii.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavostră vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată, în conformitate cu prevederile legale in vigoare.

CE ESTE GENOTIPAREA ȘI CU CE VĂ POATE AJUTA?

Există studii care au demonstrat că există o genă la ovine care determină dacă animalul poate dezvolta boala, atunci cand este expus la infecție. Anumite ovine, dacă sunt expuse la scrapie, pot dezvolta boala spre

61

deosebire de altele. Caprinele sunt mai uniform susceptibile, dar aceeași genă poate controla timpul până când semnele clinice apar.

Este posibil să se identifice o oaie/capra rezistentă sau susceptibilă la scrapie prin efectuarea unui test pe o probă de sânge prelevată de la o oaie/capră. Acest test se numește genotipare, iar rezultatul este genotipul animalului.

Astfel este posibil să se reducă numărul de animale bolnave dintr-o turmă, prin selectarea animalelor pentru montă în vederea obținerii unor produși rezistenți la scrapie.

Dacă doriți să aflați care dintre ovinele sau caprinele dumneavostră sunt rezistente la scrapie, adresați-vă medicului veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavoastră care vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Există un program de supravegherea activă pentru EST/Scrapie?

DA!În conformitate cu prevederile Regulamentului 999/2001, România este obligată să testeze prin examene de laborator un anumit număr de ovine și caprine sacrificate pentru consum uman, pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate din abatoare. Același regulament prevede că România este obligată să testeze prin examene de laborator un anumit număr de ovine și caprine moarte sau suspecte. în vârstă de peste 18 luni, pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate direct din ferma sau gospodăria populației, susține ANSVSA într-un document publicat pe pagina sa oficială.

Fermierii români trebuie să știe că riscă pedepse cu închisoarea și amenzi uriașe dacă nu anunță medicul veterinar că au în exploatație un animal suspect de scrapie, conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001.

Țurcana, o supra-rasă ce a intrat în atenția specialiștilor Delia Ciobanu

La Asociația Crescătorilor de Ovine „Dacia”, din județul Hunedoara, a avut loc un experiment de testare a berbecilor după descendenți, pentru rasa

62

Țurcană, o lucrare ce nu s-a mai făcut de aproximativ 40 de ani în România. Crescătorii încearcă să obțină rezultate sporite prin monta în harem.

Selecția și ameliorarea raselor de animale sunt obiectivele crescătorilor români, dar și ale cercetătorilor. „La Merinos s-a mai întâmplat fenomenul, pentru că și în timpul regimului comunist trebuiau evaluate performanța pentru carne și pentru lână. Țurcana avea un alt regim, cu statut de outsider pentru rasele de oi din România, dar iată că a ajuns să fie, așa cum am denumit-o eu, Regina Munților Carpați – o supra-rasă, care are cele patru-cinci ecotipuri cu caracteristici distincte, pe care sper să le sintetizăm într-o bună zi, ca să putem să omologăm fiecare populație ca rasă”, ne-a declarat prof. dr. ing. Gheorghe Neață, director coordonator Registru genealogic Asociația „Dacia” Hunedoara.

În Hunedoara, dar și în alte zone de tradiție pentru creșterea Țurcanei, cum sunt județele Alba sau Bistrița, se regăsesc toate varietățile sau rasele, cum susține profesorul Gheorghe Neață: Bucălaie, Bălă, Brează, care se întâlnește pe toată Valea Jiului, și Oacheșă. De fapt, nu este o răspândire uniformă pe teritoriul României, ea s-a crescut în tip insular. „Bucălaia de fapt nici nu știu prin ce proces a trecut munții, pentru că ea a fost predominantă în zona Novaci, Baia de Fier, Baia de Aramă. Era alt tip, dar acolo era mai numeroasă și efectivele, mai concentrate. Sigur că, de sute de ani, a trecut peste munți, prin transhumanță, și probabil că s-a localizat, că i-a priit, s-a adaptat mai repede la condiții. Bucălaia este mult mai rezistentă la mers, comparativ cu celelalte ecotipuri”, ne-a zis directorul Asociației „Dacia” Hunedoara.

Rezistența ongloanelor, alături de poziția și de configurația corpului, modul în care se prind membrele de trunchi dau posibilitatea rasei Bucălaie să se deplaseze ușor, să urce la altitudini de 2.000 de metri, să stea pe stânci, o face asemănător caprei negre. Acest fapt însă nu e sesizat și ar trebui să dea caracterului un 2-5% din procesul de selecție, așa cum se întâmplă la taurine.

Se urmează toți pașii, iar unii produși sunt eliminați

Mai sunt multe lucruri de făcut în omologarea noilor ecotipuri, dar testarea berbecilor după descendenți, a lucrărilor de selecție reprezintă etapa finală în procesul acesta de selecție. „Când avem rezultatul testului după descendenți la un berbec, putem să spunem că am încheiat lucrările de selecție pe loturile respective”, a specificat Gheorghe Neață.

S-a respectat protocolul în totalitate, în cadrul acestui proces de montă dirijată, și s-a folosit un berbec la 35 de mioare, strămioare și adulte, în proporții egale, pentru a se urmări capacitatea fecundativă a berbecului pe

63

cele trei tipuri de oi. „Alegem berbecul, care va fi partenerul la reproducție, cu niște însușiri comune cu efectivul. După ce creăm lotul uniform, îl introducem o perioadă de 8-10 zile, o perioadă de adaptare, pentru că ele vin direct de afară, din câmp, din pășunat, ca să se adapteze cu sistemul de furajare. Cam după zece zile de pregătire, de adaptare, începe perioada de montă propriu-zisă. Din acest moment, numărăm 36 de zile. Noi am zis 40, ca să avem certitudinea că s-au gestat toate”, povestește profesorul Neață modul în care se desfășoară monta în harem, în sistem închis.

În acest caz, vor fi două cicluri complete de reproducere și campania începe cu 1, 2, 3 monte pe zi, în funcție de capacitatea berbecului respectiv. Și berbecii sunt pregătiți pentru această campanie cu 40 de zile înainte, cât durează spermatogeneza.

După ce se realizează acest proces de 40 de zile, se desființează țarcurile și după perioada de gestație de 150 de zile, încep fătările, când se înregistrează exact fiecare miel, se cântărește, se ține 60 de zile, în perioada de alăptare, după care se înțarcă. „De aici se aleg loturile de testare. Cei opt berbeci care sunt aici trebuie să aibă cel puțin 15 fii înregistrați, care se introduc într-o perioadă de acomodare de 25 de zile. În perioada asta, îți dai seama că o parte dintre descendenți nu prea sunt așa cum ar trebui, sunt mai slăbuți și începi să-i elimini, astfel încât să rămâi cu zece descendenți ai berbecului, la terminarea perioadei de testare. Se cântăresc loturile cu fiecare individ, la începutul perioadei de testare și în a 61-a zi. Diferența dintre cea de-a 61-a zi și prima zi de testare constituie spor mediu zilnic sau viteză de creștere”, precizează specialistul.

Toate aceste date despre sporuri se strâng printr-un program special al softului de evaluări genetice și se calculează sporul mediu zilnic realizat pentru fiecare berbec, pe loturi. Datorită diferențelor dintre ei și prin anumite formule de calcul, se determină valoarea genetică: amelioratori pentru carne sau un „înrăutățitor”.

Selecția, un proces de durată și analiză constantă

Berbecii își continuă cursa, deoarece există acum prima certitudine: se poate face montă cu ei în efectivele în care vrem să sporim producția de carne. Dar nu se poate face asta în efectivele în care dorim sporirea producției de lapte, deoarece nu există nicio certitudine.

După ce a trecut un an, în martie-aprilie anul 2021, descendenții obținuți ajung la prima bonitare, care îi înscrie în competițiile următoare. Se cântăresc și tot atunci se obține o a doua informație: cantitatea de lână pe care au produs-o fiii berbecului respectiv.

Apoi, în anul 2022, cele 15 fiice care s-au reținut odată cu berbecuții încheie prima lor lactație. În funcție de producțiile de lapte pe care le-au dat – sunt

64

măsurate pe fiecare individ prin Controlul Oficial al Performanțelor de Producţie (COP) și înscrise în Buletinele de control –, li se calculează valoarea pentru producția de lapte.

În final, vom avea amelioratori carne, amelioratori lapte și lână, amelioratori carne – înrăutățitor lapte și ameliorator lână. „Aici e marea  dibăcie: ce vrem să creăm? Programul nostru de ameliorare are proporții economice egale pentru carne și lapte, 40% - 40%, fiind rasă mixtă, și 20% lână. Acest indice economic se alătură printr-o formulă de calcul foarte elaborată la parametrii obținuți prin lucrările de selecție. Și așa se stabilește valoarea reproducătorului. Cei care sunt amelioratori pentru toate cele trei producții – carne, lapte și lână – sunt berbecii care vor fi intens folosiți la reproducție: vor fi așa-zișii berbeci de timbru genetic”, arată Gheorghe Neață, care are în spate în jur de 40 de ani de experiență.

Atenție însă că nu tot ce e fenotipic se transmite și genetic. Dar aceste exemplare sunt în testare de peste zece ani, trecute în Registrul genealogic, cu părinții și bunicii în secțiunea principală, și li s-a urmărit evoluția.

Un sector „de finețe”, zootehnia

Berbecul folosit în cadrul Asociației Crescătorilor de Ovine „Dacia” din județul Hunedoara va fi un ameliorator pentru producția de carne, susține dr. ing. Gheorghe Neață.

Zootehnia este o știință de finețe, unde trebuie să fii atent la toate aspectele. „Găsesc oameni care-și aduc aminte o discuție după un an și îmi zic: «Știți, mi-ați zis atunci așa, am încercat și n-a prea ieșit!» – «Păi, n-ai respectat ceva... » Și când mă duc acolo, la el în fermă, chiar îi arăt. Sunt chestiuni de finețe în zootehnie, iar în selecție, ameliorare, suntem deja într-un segment de finețe. Că după ce obținem berbecuții ăia de care vorbeam, cinci dintre fiii unui berbec din ăsta îi sacrificăm, de la fiecare câte cinci, și apreciem carcasa, apreciem structura carcasei, cât la sută e carne, apreciem stadiul de îmbrăcare al carcasei cu seu: la unii e mai mare, la alții e mai mic. Folosim berbecii care induc progresul ăsta pentru structura minimă a seului pe suprafața carcasei pentru a ameliora performanța”, a explicat specialistul.

Se calculează și proporția de oase din carcasă,  proporția de mușchi, cât sunt structura și dimensiunea ochiului de mușchi etc. Astfel, dacă toate aceste rezultate sunt pozitive, se păstrează indivizii care convin și se poate intra în competiție cu rasele care au fost create pentru așa ceva. „Țurcana nu e rasă, e o supra-rasă, e Regină, pentru că a bătut două continente, le-a tăvălit prin picioare. Două continente n-a cucerit niciun sultan! Oaia Țurcană a cucerit continentul asiatic, că vine de la marginea Uralilor încoace, s-a dus acolo și se întoarce înapoi, și continentul european, Tatra, Munții Pindului, Polonia... există și în Grecia, dar sunt lucruri discutabile la originea oilor pe teritoriu.

65

Ungurii au luat-o de aici și i-au zis Ghemes-Rațca. I-am întrebat: unde e Ghemeșul? De acolo vine! Deci ați luat-o și ați omologat-o voi. Noi nu suntem în stare să omologăm două populații, că ăsta e visul meu. Dar acesta e primul pas spre omologare, programul acesta început la Asociația „Dacia” Hunedoara. Când avem berbecii testați, nu ne mai poate schimba nimeni cursul, o să-i zicem rasa Bucălaie”, a detaliat Gheorghe Neață, convins că mulți vor copia modelul, pentru că-și vor da seama că altfel nu vor mai rezista în piața animalelor de reproducție.

Alegeri pentru noul lider LAPAR! Fermierul Nicu Vasile, singura candidatură înainte de ședința de foc! Ramona Dascălu - 3 februarie 2020

Fermierul Nicu Vasile

Alegeri LAPAR 2020 – poziții ale liderilor Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România înainte de alegerile pentru un nou președinte al organizației!

Mâine, marți – 4 februarie a.c., are loc Adunarea Generală a LAPAR, în cadrul căreia va fi aleasă o nouă conducere. Pentru funcția de președinte al LAPAR a fost depusă până la acest moment o singură candidatură – cea a fermierului Nicu Vasile, membrii din Adunarea Generală urmând să analizeze propunerea și să ia o hotărâre prin vot. 

Există însă o presiune destul de mare pe umerii membrilor LAPAR care vor alege mâine noul președinte întrucât nume mari de fermieri amenință cu ieșirea din LAPAR.

Gheorghe Albu, cel care a asigurat interimatul pentru funcția de președinte al LAPAR timp de 9 luni de zile este hotărât să părăsească de tot Liga dacă, după ce va fi aleasă nouă conducere, lucrurile nu se vor schimba în bine. La fel spune și Ștefan Muscă, cel care va candida mâine pentru un mandat de vicepreședinte în cadrul LAPAR.

66

Gheorghe Albu, Constanța: Iau în calcul plecarea din LAPAR

Fermierul Gheorghe Albu a declarat astăzi, luni – 3 februarie 2020, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că el ca și fermier se gândește să părăsească Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România dacă noua conducere, care va fi aleasă în Adunarea Generală de mâine, va avea același stil de lucru ca și vechea conducere. 

”Adunarea Generală a LAPAR este programată pentru mâine la ora 11:00. Eu nu candidez pentru nicio funcție, mi se termină mandatul de președinte interimar pe data de 5 februarie. Din datele de acum, nu și-a depus candidatura decât Nicu Vasile, fermier din Călărași, care explotează circa aproape 1.200 de hectare de teren agricol, este doctor inginer în Științe Agricole. Sunt alegeri la termen. Pe ordinea de zi vor fi mai fi Raportul Cenzorului și alte chestiuni de organizare internă, dar cel mai important punct este cel legat de alegeri, cine va fi în Consiliul Director, cine vor fi vicepreședinții, cine vor fi cenzorii. Problema este însă că nu prea se îngrămădesc oamenii având în vedere situația neclară a LAPAR-ului. Părerea mea este că trebuie o schimbare totală prin promovarea tinerilor, a persoanelor care au un alt tip de abordare, nu de a urla sau de a țipa, ci de a cunoaște legislația națională, legislația europeană, să găsească breșe unde să se poată interveni în folosul producătorului agricol.  O Ligă trebuie să aibă personal de specialitate specializat în legislația națională, europeană, în tehnologii, în fond funciar. Așa, dacă mai iese unul la televizor și își mai dă și el cu părerea, se compromite conceptul acesta de formă asociativă. Sunt alte forme asociative care într-adevăr lucrează și aduc beneficii membrilor lor, ăsta e și motivul pentru care nu voi candida la nicio funcție în LAPAR și iau în vedere și retragerea mea”, a spus fermierul Gheorghe Albu.

Fermierul constanțăean ne-a declarat că la această oră în cadrul LAPAR există mai multe tabere și din această cauză focusul Ligii nu este pus pe rezolvarea problemelor fermierilor, așa cum ar trebui, ci pe luptele interne.

”În primul rând, la ora actuală, din cauza unor interse obscure a unora sau a altora, LAPAR-ul este deocamdată împărțit și în loc să se concentreze pe

67

problemele fermierilor, se focalizează pe problemele a unuia sau a altui membru, iar eu nu sunt obișnuit să lucrez într-o atmosferă de genul acesta pentru că eu niciodată prin LAPAR nu mi-am promovat interesele personale, din contră am încercat să construiesc în lunile în care au trecut de când sunt interimar acele departamente, să atragem specialiști care să lucreze, nu am vrut să fiu numai eu la televizor sau în presă, tot timpul am rugat și colegii să meargă pentru că așa mesajele se transmit complete decât dacă merge doar unul singur. Dacă se merge pe un stil de lucru ca până acum și se promovează doar cultul persoanei și nu cultul Ligii sau interesele Ligii, iau în calcul și plecarea din LAPAR, iau în calcul și de a nu candida într-o funcție din Consiliul Director. Hotărârea le aparține membrilor și este atât de încurcată situația la LAPAR încât nici nu mai știm cine sunt membrii, unii sunt pe hârtie, alții sunt la Registru la tribunal, alții sunt la tribunal dar nu mai sunt de ani de zile. Cine va veni va trebui să facă ordine. De asta și trebuie o conducere legitimă pentru că interimatul înseamnă doar decizii de administrare, nu și altfel de decizii. Interimatul normal, conform statului, nu avea voie să fie mai mult de 3 luni, dar din dorința de a proteja pe unul și pe altul ne-am lungit și n-am făcut altceva decât boală lungă, moarte sigură”, a declarat Gheorghe Albu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Ștefan Muscă, Giurgiu: Dacă nu îmi dă acreditare să mă duc să mă zbat cu Guvernul, cu Ministerul, mă retrag imediat!

Chiar dacă mâine candidează pentru un mandat de vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermierul giurgiuvean Ștefan Muscă spune că nu va sta pe gânduri și se va retrage imediat în cazul în care nu va fi sprijinit de ceilalți membri în lupta pe care vrea să o ducă cu autoritățile pentru rezolvarea problemelor fermierilor români. 

”Păi mâine avem alegerile pentru președinte, vicepreședinți și Consiliul Director. Voi propune eu și alte teme dar dacă nu îmi dă acreditare să mă duc să mă zbat cu guvernul, cu ministerul, mă retrag imediat! Chiar dacă mi-am depus candidatura pentru funcția de vicepreședinte, dacă mâine nu îmi dă girul  și stăm iar la braț cu tot felul de miniștri și nu facem ceva pentru

68

fermierii din România, eu mă retrag chiar mâine. Acum, mi-am plătit cotizația, ultima cotizație de 10.000 de lei, deci nu contează la mine, dacă nu mă lasă să fac ceva pentru fermieri nu…Dacă merg braț la braț cu ministrul, eu nu merg, eu sunt un om care vreau dreptate, nu facem dreptate pentru oameni, eu mă retrag de mâine, îmi bag demisia”, a spus Ștefan Muscă.

În ceea ce privește poziția sa față de fostul președinte al LAPAR Laurențiu Baciu, acesta este de părere că cine greșește trebuie să și plătească: ”Fiecare în viață când greșim trebuie să plătim! Trebuie să ne demonstrăm nevinovăția! N-am nimic cu nimeni, dar trebuie să facem ceva pentru fermieri, fermierii la această oră, la noi s-au încărcat TIR-uri întregi de vaci și s-a plecat la abator pe 3 lei kilogramul, avem tauri și acum de vânzare, ne dă un preț de mizerie”.

Constantin Bazon, Vrancea: Se va alege o nouă conducere, cu un suflu nou, cu oameni tineri

Fermierul Constantin Bazon se declară optimist în ceea ce privește alegerile de la LAPAR. Acesta este de părere că la conducerea federației vor veni oameni tineri, cu un suflu nou, care vor duce mai departe LAPAR-ul.

”Sunt alegerile la termen, am trecut printr-un moment mai special. Prin unitatea colegilor din teritoriu LAPAR-ul și-a continuat activitatea. Se va alege o nouă conducere, cu un suflu nou, cu oameni tineri, cu infuzie de oameni care vor să ducă activitatea LAPAR-ului mai departe și sunt convins că demersurile pe care le-am făcut în cei 20 de ani de existență ai LAPAR-ului vor continua și în perioada următoare, cu o nouă echipă care va fi aleasă în cursul zilei de mâine. Așa cum ne-am înființat când nu exista niciun fel de experiență în domeniu, iar pe parcursul timpului am avut destule demersuri la nivel de Guvern, de simplificare de proceduri și altele, probabil cu experiența acumulată în atâția ani, cei care vor prelua conducerea vor putea să ducă activitatea mai departe”, a declarat Constantin Bazon pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

69

Alexandru Baciu, Călărași: Dacă LAPAR nu a dispărut într-un an de zile în nebuneala asta în care a fost, nu va dispărea nici de acum încolo!

Alexandru Baciu a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că din punctul său de vedere, noua conducere a LAPAR va trebuie să fie mai comunicativă, mai cooperantă cu celelalte asociații din sectorul agricol și să cunoască problemele cu care se confruntă agricultorii români.

”O să mergem mâine cu gândul să alegem un nou președinte și o nouă echipă care să schimbe puțin mentalitatea fermierilor și optica despre ceea ce înseamnhă asociere. Să iasă fum pe coș, cum se zice la Vatican. Din punctul meu de vedere, noua conducere trebuie să fie în primul rând comunicativă cu mediul asociativ, trebuie să cunoască problemele agricultorilor, să fie înțeles de către autorități, de către toate autoritățile nu numai de ministerul Agriculturii că noi nu lucrăm numai cu ministerul Agriculturii, lucrăm cu toate ministerele. De asemenea, trebuie să fie o conducere conciliantă și nu în ultimul rând să dea dovadă de cooperare și unitate cu celelalte forme asociative”, a spus fermierul din Călărași.

Cât despre Laurențiu Baciu, fostul președinte al LAPAR, acesta spune că a stricat conceptul de asociere: ”În ceea ce privește fostul președinte al LAPAR mă poziționez cum m-am poziționat tot timpul, împotriva lui. A stricat conceptul de asociere, degeaba se laudă că a făcut că a dres, poți să faci scară la cer, dacă ai dat cu bâta în baltă, tot degeaba, nu te mai iartă nimeni. Cine îl susține, înseamnă că se asociază cu el, poate fi asociat cu mentalitatea și cu comportamentul lui. Nu e clar pentru toată lumea dacă au dispărut bani din asociație? Ne putem asocia cu el? A gestionat prost, chiar dacă putem să presupunem că nu are nicio vină momentan. Vremurile pe care le trăim sunt foarte tulburi, în primul rând că a ieșit Marea Britanie din UE și va scădea bugetul, ne așteaptă provocări multe și atunci trebuie să fim în pas cu ele. Dacă LAPAR nu a dispărut într-un an de zile în nebuneala asta în care a fost, nu va dispărea nici de acum încolo”.

70

Cornel Stroescu, Mehedinți: Dacă va fi tot un președinte cum am avut până acum, LAPAR dispare

Fermierul Cornel Stroescu este de părere că LAPAR-ul trebuie să se implice mai mult în rezolvarea problemelor fermierilor români. Potrivit acestuia, printre măsurile care trebuie luate urgent de noua conducere se numără înființarea Fondului Mutual și a Camerelor Agricole.

”În primul rând, LAPAR-ul trebuie să se implice mai mult pentru fermieri dacă vrea să mai existe ca și entitate. Cei care vor să mai aibă funcții în această organizație trebuie să se implice mult mai mult pentru că s-a văzut în ultimii 8 ani de zile că fermierii au plătit cotizații și prea mult pentru ei nu s-a făcut. Nu s-a făcut nimic pentru a înființa Fondul Mutual, un organism care ar putea să despăgubească fermierii din punct de vedere al secetei. O să iau și eu cuvântul mâine și dacă LAPAR-ul nu se va implica să înființăm Camera Agricolă, în primul rând, cu toate că acesta era primul punct din programul fostului președinte atunci când a fost reales, în 2016. Din păcate, a fost doar pe hârtie, în realitate el s-a opus înființării Camerelor Agricole. Despre fostul președinte nu trebuie să spun eu nimic, se vede ce a făcut de fapt pentru fermieri, în rest instanța hotărăște. Noua conducere trebuie să fie reprezentată de fermieri și de oameni care se bat pentru drepturile fermierilor, pentru a fi mai bine pentru că dacă le este bine fermierilor îi este bine și statului, are de unde să culeagă. Sunt trei lucruri care trebuie făcute: desfacerea produsului, care reprezintă cea mai mare problemă a oricărui fermier atunci când are un an mai bun. Deci, prima prioritate și atribuția principală este să sprijine fermierii să-și desfacă produsul. În al doilea rând, finanțarea, să avem un sistem de finanțare pentru investiții. Și în al treilea rând e asigurarea prin înființarea Findului Mutual, că vedeți ce se îmtâmplă din cauza secetei”, a declarat Cornel Stroescu.

Pentru ca LAPAR-ul să aibă parte de un viitor strălucit, este nevoie de un nou președinte care să lupte fermieri, este de părere fermierul Cornel Stroescu: ”Dacă vom avea un președinte care va pune tot sufletul pe masă și în lupta asta pentru drepturile fermierilor, LAPAR va vea un mare viitor. Dacă va fi tot un președinte cum am avut până acum, LAPAR dispare.

71

LAPAR-ul poate crește, poate fi în toată țara dacă vom avea un președinte care luptă pentru drepturile fermierilor”.

Ilie Popescu, Olt: Președintele LAPAR trebuie să fie un fermier care să-și acorde timp pentru acțiunile și activitățile LAPAR

Adunarea Generală a LAPAR de mâine are ca obiectiv principal alegerea unei noi conduceri, spune fermierul Ilie Popescu: ”Mesajul cu care mergem la întâlnirea de mâine este să alegem o nouă conducere, să devenim statutari și să milităm în continuare pentru fermierii din România. Alegerea președintelui este scopul principal al întâlnirii de mâine. Fostul președinte al LAPAR trebuie să-și rezolve problemele pe care le are și pe urmă poate sta cu noi de vorbă, și acum poate sta cu noi de vorbă, dar atât timp cât nu și-a rezolvat problemele pe care le-a creat acolo în LAPAR pentru mine nu este important”.

Cât despre viitorul LAPAR, acesta spune că Liga va trebui să aibă o relație mai strânsă cu celelalte asociații din sectorul agricol: ”Viitorul LAPAR îl văd bine, în continuare va trebui să milităm pentru fermieri, să facem o echipă, dacă vrem să avem forță, să avem o relaționare mai bună cu celelalte asociații care sunt în piață și care au aceleași interese ca noi și să susținem puncte comune în ceea ce înseamnă Politica Agricolă Comună, în ceeea ce înseamnă acțiuni la nivelul ministerului Agriculturii. În primul rând, președintele LAPAR trebuie să fie un fermier, care să-și acorde timp pentru acțiunile și activitățile LAPAR-ului și nimic mai mult. Există o singură candidatură, a domnului Nicu Vasile pe care o să o analizăm și o să luăm o decizie împreună cu ceilalți colegi„.

Ionică Nechifor, Botoșani – ROMOVIS: La LAPAR nici nu se mai știe cine e membru cu drepturi depline și cine nu

72

Ionică Nechifor susține că în acest moment la LAPAR este haos: ”Mă abțin, nu știu ce o să fie, acolo totul e bulversat, nici nu se mai știe cine e membru cu drepturi depline și cine nu. Mie de exemplu îmi trimit astăzi că, citez: ACOC Moldoovis are statut de membru onorific deși am plătit o parte din cotizația aferentă anului 2019! Membrii Onorifici nu sunt plătitori de cotizație”.

Fara fructe anul acesta? Vremea calda da peste cap culturile pomicole In feb. 3, 2020  

Temperaturile ridicate pentru această perioadă dau bătăi de cap pomicultorilor, în special celor care au livezi de cireși și caiși. În ultimele zile, temperaturile medii diurne au depășit frecvent 10ºC, iar la începutul acestei săptămâni sunt așteptate chiar să se apropie de 15ºC. În aceste condiții, chiar dacă seara e frig și temperaturile coboară spre pragul de îngheț, o serie de pomi fructiferi, printre care cireșii și caișii, în special cei din intravilan, au înmugurit, iar mugurul și butonul floral stă să crape.

Nu ar fi nicio problemă dacă până la finalul iernii nu vom mai avea temperaturi scăzute, în schimb, dacă în februarie se va întoarce gerul sau se va ajunge iar la temperaturi diurne negative și copacii înfloresc, atunci producțiile din acest an sunt parțial sau total compromise.

Directorul Direcției Agricole a Județului (DAJ) Botoșani, Cristian Delibaș, susține că lucrurile trebuie luate pas cu pas. 

„Am observat și eu că mugurii, butonii florari ai pomilor fructiferi sunt puțin mai dezvoltați decât ar fi cazul, dar să așteptăm să vedem cum vor evolua temperaturile în continuare. Nu știm ce va fi”, a declarat Delibaș pentru Monitorul de Botoșani.

Acesta mai afirmă că numărul de ore în care soarele efectiv este prezent pe cer este destul de redus încă în timpul zilelor, care și așa sunt mai scurte decât noaptea. „Soarele este un factor decisiv pentru dezmugurirea și înflorirea pomilor și încă numărul de ore nu este destul de mare ca aceștia să revină din perioadă de repaus vegetativ”, a mai declarat oficialul.

73

Afectate de această iarnă atipică, în care temperatura medie a fost cu 5ºC-8ºC mai mare decât media climatică, ar putea fi și culturile de toamnă care s-au dezvoltat într-un ritm mai rapid și care în cazul unui ger ar putea fi „arse”.

Pe de altă parte, aprovizionarea cu apă a solului prezintă valori satisfăcătoare în aproape tot județul, izolat apropiate de optim. Sunt însă și microzone unde se manifestă o secetă pedologică moderată. În aceste condiţiile agrometeorologice și din cauza alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat se va putea produce fenomenul de „descălţare” a plantelor de orz şi grâu de toamnă.

„Momentan, nu trebuie să ne facem griji. Lăsăm natura să-și urmeze cursul și vom vedea apoi ce măsuri va trebuie să luăm”, a conchis Cristian Delibaș.

Paradoxurile tranziţiei Marian MUŞAT  03 februarie 2020 - Încă din primele zile ale Noului An, Ion Olteanu, fermier din sudul ţării, s-a dus în câmp să vadă care este starea de vegetaţie şi viabilitatea plantelor la semănăturile de toamnă.

Aşa face în fiecare iarnă, regulat şi cu temeinicie. Ajuns în teren, o uşoară umbră de mâhnire l-a cuprins atunci când a văzut urme de tractor pe o solă de grâu, deşi drumul de acces era relativ practicabil. „O chestie românească ce trădează lipsa de educaţie! Să nu mai vorbim de gunoiul aruncat pe marginea câmpurilor!”, a exclamat, uşor supărat, fermierul.

Click pe poza pentru galerie!Ion Olteanu e mulţumit de cum arată culturile. A lucrat bine, aşa cum o face an de an, ciclu de ciclu, aşa cum a învăţat la facultate. Este absolvent de Horticultură la USAMV Bucureşti. După un timp a urmat şi o şcoală doctorală.Lucrează peste 12.000 hectare de teren arabil, risipit în

mai bine de 50 de localităţi, din câteva judeţe din partea de sud a ţării (Teleorman, Olt, Ilfov, Giurgiu şi Dâmboviţa), ceea ce presupune o ireproşabilă organizare a muncii şi un management flexibil şi competent.

74

„Aşteptăm zăpada”În toamnă a ales să însămânţeze 8.000 de hectare cu grâu şi rapiţă. “Culturile se prezintă foarte bine. Cu grâul nu mi-am făcut probleme, dar la rapiţă am avut mari emoţii. Semănasem vreo 3.000 ha şi plantele nu răsăriseră în totalitate. A trebuit să renunţ la vreo 500 hectare. Acum mi-a mai venit inima la loc. Nu am aplicat nici un tratament fitosanitar pentru că nu a fost cazul. Ploile au venit ceva mai târziu, prin luna octombrie, după seceta prelungită din vară. Orz nu am semănat, deoarece nu există o piaţă consolidată şi, ca atare, preţul este batjocoritor pentru noi, cultivatorii! Avem 5.000 ha semănate cu grâu; e răsărit, uniform, înfrăţit, arată superb! Aşteptăm zăpada şi eu, şi grâul, dar mai ales rapiţa!”, ne-a declarat cultivatorul.

În câmp, germoplasmă românească de calitateLa grâu, agricultorul a aplicat erbicidul sistemic Rival Superstar 75 GD, în faza de înfrăţire a plantelor, la stadiul de 2-4 frunze. Întrucât produsul nu a avut aceeaşi eficacitate în cazul samulastrei de rapiţă, a fost nevoie să intervină şi cu alt erbicid. „De asemenea, am făcut tratamentul cu un insecicid pentru că am constatat în câmp presiunea dăunătorilor (a afidelor), ceea ce nu este caracteristic pentru grâu toamna. Fermierii din zonă care au cultivat orz s-au confruntat cu atacul unor boli specifice cerealelor, întrucât condiţiile climatice au fost favorabile dezvoltării fungilor”, a precizat producătorul agricol.După cum ne spune, Ion Olteanu foloseşte, în general, germoplasmă românească dintr-un soi de... patriotism, dar şi genetică străină. Este mulţumit de renumitul soi Glosa, care „are indici de calitate superiori, dar producţiile sunt ceva mai mici”, cu o singură inovaţie: a suplimentat cantitatea de sămânţă la hectar. De asemenea, foloseşte varietăţi străine de la Probstdorfer Saatzucht, Avenue de la Limagrain şi Exotic de la KWS, soiuri mai productive, însă tributare indicilor de panificaţie, cu un conţinut mai scăzut de proteine şi de gluten.

„Vindem la recoltat şi pierdem cam cât câştigăm tot anul!”Anul agricol trecut a început dezastruos; grâul a răsărit destul de târziu, în februarie, după care şi-a revenit. Producţia a fost foarte bună, dar cu calităţi modeste. „Noi suntem mulţumiţi. Avusesem semănate 5.000 ha şi am realizat o medie de 5.800 kg/ha, dar cu o calitate mai scăzută. Pentru noi a fost o producţie record în istoria fermei. Partea proastă e că a trebuit să vindem la recoltat, deşi avem capacităţi suficiente de stocare. Trebuie să ne plătim datoriile: leasingurile, ratele la bănci, furnizorii de inputuri pentru agricultură... E o mare tâmpenie: vindem la recoltat la un preţ destul de mic. Adică pierdem circa zece la sută, cât câştigăm tot anul de muncă. La rapiţă, pe trei mii şi ceva de hectare, am obţinut cam 3.000 kg/ha, media ultimilor cinci ani de cultivare. Cu marfa vândută la recoltat îşi bate toată lumea joc

75

de tine!”, susţine Olteanu.Fermierul consideră că producătorul agricol român trebuie să se capitalizeze suficient de bine, să aibă banii lui proprii de care să dispună şi să nu recurgă la creditele-furnizor. Dobânzile la achiziţia de îngrăşăminte - produse cu o pondere extrem de mare în structura costurilor de producţie - pot ajunge până la 0,9% lunar.

Floarea-soarelui - cultură... second-hand?!La porumb s-a întâmplat un accident... climatic! Cultura promitea o producţie de circa zece tone la hectar. Dar cum nu a mai venit şi ultima ploaie necesară, „proba cântarului” a consemnat 8 tone/ha. Dacă recolta obţinută a fost acceptabilă, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu preţul. Acesta a fost dezastruos; ajunsese undeva la 450 de lei tona, când combinele mai erau încă în lan!„La noi, floarea-soarelui nu este o cultură de... bază! Avem cu preponderenţă soluri acide şi în cazul ăsta putem pierde şi o tonă la producţia medie pe hectar. De aceea am realizat 2,5 tone/ha. Aplicăm amendamente calcaroase, dar nu dispunem de suficienţi bani; din 12.000 de hectare, abia de am reuşit să tratăm o mie. Ca o regulă, folosim produse speciale pe bază de carbonat de calciu”, a explicat fermierul, care a observat că dintr-un ciclu de cinci ani buni, trebuie să fie şi unul rău!

Statul să subvenţioneze amendamentele de sol„Terenurile unde au fost aplicate amendamente au dat producţii cu cel puţin o tonă de grâu mai mult la hectar (dar şi ceva economie la aplicarea îngrăşămintelor), pentru că tratând, pH-ul solurilor bate spre neutru şi are loc o mai bună asimilare a azotului şi a fosforului de către plante. Problema acidifierii este una generală, mare parte din solurile României fiind deja acide. Aici statul ar putea interveni fie prin subvenţionarea amendamentelor, fie prin acordarea creditelor cu dobândă rezonabilă pe termen de şapte ani. Recuperarea investiţiei mari de 1.000 de lei/ha se face destul de anevoios. Aici ar avea de câştigat şi statul, prin taxe mai multe colectate, şi fermierul prin producţiile mai mari obţinute, şi mediul (fiind mai sănătos), şi populaţia, ce va fi protejată prin aplicarea unor doze mult mai reduse de îngrăşăminte!”, încheia inginerul Ion Olteanu.

76

Ion Olteanu: „Vechea poveste: vindem producţia brută şi nu pe cea finită, care să aducă plusvaloare”.

AGROMAD CROPS - INVESTIŢIILE CONTINUĂ....

Societatea comercială Agromad Crops SRL din Conăeşti (Dâmboviţa), principala firmă din grupul controlat de Ion Olteanu, a fost înfiinţată în urmă cu aproape nouă ani. A ocupat un onorant loc întâi pe judeţ în Top Afaceri România 2019. Ca atare, cifra de afaceri înregistrată în 2018 a fost de 60.661.429 lei, iar profitul net de 508.555 lei, în timp ce numărul angajaţilor se apropie de o sută.De la înfiinţare, compania a beneficiat an de an de investiţii considerabile în maşini şi utilaje agricole performante, valoarea întregului parc de mecanizare depăşind lejer zece milioane de euro. Dotarea tehnică a fost achiziţionată, în mare parte, prin contracte de leasing şi mai puţin prin proiecte cu finanţare comunitară.În prezent, Agromad Crops dispune de capacităţi de stocare pentru aproximativ 18.000 de tone, din care 10.000 tone reprezintă silozuri standard tip celulă.Si investiţiile continuă…

Banca de Gene Buzău - scandal în jurul unui valoros proiect naţional Marian MUŞAT : 02 februarie 2020

Demiterea cercetătorului Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău, în noaptea de 12 spre 13 decembrie 2019, prin decizia ministrului Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a inflamat opinia publică, trezind un val uriaş de indignare.

Redăm pe scurt firul evenimentelor care au condus la un jenant scandal în jurul acestui “proiect pentru ţară, un proiect naţional, nu unul politic!”, scandal care l-a ţintit pe unul dintre cei mai de seamă amelioratori pe care-i are cercetarea legumicolă la ora actuală.Imediat după ce s-a aflat vestea schimbării la vârf a conducerii Băncii de Gene Buzău, decizie apreciată ca fiind eminamente politică, parlamentarii din opoziţie buzoieni au reacţionat dur.

77

“Sunt puţini oamenii valoroşi şi oneşti dispuşi să îşi închine întreaga viaţă binelui public. Dar PNL face acum orice pentru a-i alunga! De tot! În loc să le ofere tot sprijinul necesar pentru a continua să construiască pentru România”, a scris Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD, pe pagina sa de facebook, pe 13 decembrie 2019. Parlamentarul nu a acceptat răzbunarea pe un om care nu are nici o legătură cu lupta politică: “Costel Vînătoru era până azi «inima» unui proiect născut cu foarte multe eforturi. L-au dat afară de la conducerea Băncii Naţionale de Gene de la Buzău fără nici o explicaţie sau preaviz. Mare ruşine!”

Click pe poza pentru galerie!“Veniţi cu toţii să stopăm abuzul!”Constantin Toma, primarul Buzăului, nu a rămas rece la o aşa nedreptate şi a organizat un miting duminică, 15 decembrie 2019, în centrul municipiului. În invitaţia trimisă presei cerea participarea unui număr cât mai mare de cetăţeni pentru a apăra valorile naţionale şi a stopa abuzul. “Joi noaptea, ca hoţii, ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, a luat o decizie golănească: demiterea cercetătorului Costel Vînătoru din funcţia de director al Băncii Naţionale de Gene şi înlocuirea acestuia cu un jurist fără nici o legătură cu cercetarea ştiinţifică. Considerăm că această decizie este un atac direct la întreaga comunitate buzoiană şi la sănătatea românilor. Veniţi cu toţii să ne apărăm valorile naţionale! Veniţi cu toţii să stopăm abuzul!”, era scris în invitaţia cu antetul Primăriei Buzău.La acţiunea de protest au participat circa o mie de buzoieni nemulţumiţi de decizia politică luată de noul ministru al Agriculturii. Manifestanţii au purtat pancarte cu mesaje de susţinere a omului de ştiinţă Costel Vînătoru de genul: ”Banca noastră-i o comoară, nu o condamnaţi să moară!”, ”Ruşine să vă fie”, ”Nu ne otrăviţi copiii”, cerându-i ministrului Agriculturii să revină asupra deciziei semnate.Vorbitorii au avut discursuri dure despre un presupus ”război biologic” împotriva ţării. Cunoscutul actor şi regizor Dan Puric a denunţat un ”atentat asupra unei valori de siguranţă naţională”, continuând cu “Aţi lovit nu numai în ceea ce ne-a mai rămas, Sămânţa neamului, ci şi în Paznicul ei, cel

78

care a salvat-o, a crescut-o şi a păzit-o cu tot sufletul, din vocaţie de creştin şi de român!”, iar primarul Constantin Toma a numit Banca de Gene din Buzău un ”templu al românismului”.

Costel Vînătoru nu a fost prezent la protestMarele absent a fost Costel Vînătoru, care a declarat: ”Sunt preot, abia am ieşit de la slujba de duminică. Nu particip pentru că nu am organizat eu protestul. Eu am cerut să nu se organizeze. Nu pot să comentez decizia luată. Le mulţumesc tuturor celor care susţin proiectul, nu e proiectul meu, e un proiect de ţară. Nu ar trebui ca politicul să se apropie de acest proiect. Noi, în cercetare, nu lucrăm pentru partide, nu producem seminţe sau răsaduri pentru partid, ci pentru ţară. Ne gândim la pâinea cea de toate zilele necesară poporului român”.

Un comunicat însăilatDupă o tăcere de trei zile, iată că vin şi precizările MADR despre demiterea lui Vînătoru. Dintr-un comunicat transmis presei, arogant, conceput în fugă şi total anapoda, reiese clar că nu se dorea funcţionarea, ci închiderea instituţiei nou-înfiinţate, pe motiv că ”Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncţional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă”. De asemenea, cercetătorului Costel Vînătoru i-au fost aduse acuze, menite a-l discredita, că la MADR “nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău”, justificându-se, astfel, numirea noului director (Adrian Chesnoiu) în locul lui Vînătoru fix pentru a elabora această strategie!Comunicatul a încercat să acrediteze ideea că “la momentul fundamentării înfiinţării Băncii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcţională” care are “toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiţii care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăţi vegetale”.

Un proiect pentru viitorul României!Invitat pe 17 decembrie 2019 în Parlament, omul de ştiinţă buzoian a făcut încă o dată apel la formaţiunile politice, astfel încât să repună pe drumul corect activitatea Băncii din Buzău. „Partidul meu este acesta, pe care l-am primit de la părinţii mei, mi-au spus aşa: «Pleci de acasă, doi prieteni ai - munca şi rugăciunea. Aceştia sunt prietenii tăi, aceştia nu te vor trăda niciodată». Acesta este partidul meu - Dumnezeu şi munca cinstită. Nu am fost membru al niciunei formaţiuni politice, respect toate formaţiunile politice care activează în România, nu am nimic cu acestea. În schimb, am făcut apel ca toate formaţiunile politice să se alăture acestui proiect, să-l susţină, că vorbim de viitorul României”, a afirmat Costel Vînătoru.

79

Reinstalat în funcţieÎn Ajunul Naşterii Domnului, cercetătorul Costel Vînătoru a fost reinstalat în funcţia de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău, prin decizia ministrului Nechita-Adrian Oros. Astfel, s-a reparat o mare nedreptate.Anunţul a fost făcut public pe pagina sa de facebook de către liderul liberalilor buzoieni, deputatul Cristian Romanescu. “În urma discuţiilor purtate cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, cercetătorul Costel Vînătoru va fi repus în funcţia de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău. Astfel, Costel Vînătoru, în calitatea sa incontestabilă de cercetător în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare-Legumicolă Buzău, poate în continuare să îşi pună în valoare cunoştinţele în vederea dezvoltării sectorului legumicol naţional. Mult succes!”, a scris preşedintele PNL Buzău.

Ministrul Agriculturii vine cu lămuririÎn data de 6 ianuarie a.c., ministrul Nechita-Adrian Oros a venit cu noi precizări în scandalul Băncii de Gene buzoiene, în timpul unei emisiuni a postului Agro TV, la care a fost invitat. Iată ce a declarat: ”Până în 2018, exista o Bancă de Gene, care există şi acum, la Suceava. O Bancă de Gene care funcţionează de ani de zile, recunoscută, care lucrează - din ceea ce îmi spun cei de acolo - undeva la 30-35% din capacitate şi care era de interes strategic şi e conectată la toate instituţiile europene. În 2018, această Bancă a fost trecută, în opinia mea intenţionat, de la Ministerul Agriculturii către ASAS, ca la câteva luni de zile să vină cei de la MADR de atunci şi să spună că vor face o Bancă strategică, pentru că nu avem. Această Bancă de Gene care s-a creat este doar un HG, o bucată de hârtie. (…) Domnul Vînătoru nu era directorul Băncii de Gene, era angajat al Staţiunii Legumicole, unde a lucrat ani de zile şi a făcut performanţă, şi era detaşat să se ocupe de Bancă. Deci nu a fost demis, ci i s-a încetat delegarea. Domnul Chesnoiu a fost detaşat şi el, la fel, să vină cu un program. El trebuia să îl ajute în acest sens pe domnul Vînătoru!”

Vînătoru… vânat?!O scurtă paranteză se impune! Ministrul denaturează lucrurile, sfidând logica elementară. Păi cum să-l ajute Adrian Chesnoiu (detaşat la Bancă) la strategie pe Costel Vînătoru, cel căruia i s-a semnat încetarea detaşării!?Că afirmaţia şefului Agriculturii “are picioare scurte!” o demonstrează limpede adresa nr. 115.390/18.XII.2019 a MADR către preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, sub semnătura lui Nechita-Adrian Oros, prin care îl roagă “să ne propuneţi o persoană din cadrul SCDL Buzău (deci, alta decât Vînătoru! - n.n.) în vederea detaşării pe postul de conducere vacant de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură,

80

Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău, până la ocuparea postului prin concurs.De asemenea, vă rugăm să ne comunicaţi acordul persoanei care urmează a fi detaşată, precum şi o adeverinţă din care să rezulte vechimea în muncă şi drepturile salariale de care beneficiază”.Se vede clar de aici că Vînătoru ieşise din schemă! Cercetătorul Vînătoru să fi fost vânat?!Pentru a lămuri lucrurile şi a ieşi din situaţia jenantă, Nechita-Adrian Oros a stabilit în această lună o întâlnire cu mediul academic şi universitar. ”Eu, împreună cu cei de la ASAS şi cu specialiştii din cele patru universităţi (USAMV - n.n.) din ţară, vom face o întâlnire în care vom stabili ce ar trebui să facă aceste Bănci de Gene şi dacă mai este nevoie de altă Bancă în afară de cea de la Suceava, care este recunoscută şi care face treabă. Dacă dânşii o să-mi spună că este suficientă pentru România o singură Bancă de Gene, va rămâne cea de la Suceava, care există şi care funcţionează”, a precizat Adrian Oros.Până atunci, încurcate-s… genele Băncii!

COSTEL VÎNĂTORU - UN REMARCABIL SLUJITOR CU HARUL ŞTIINŢEIDoctor în Horticultură, CS I, membru corespondent al ASAS şi slujitor al Domnului, fiind şi teolog, Costel Vînătoru activează de 34 de ani în toate ramurile cercetării legumicole: floricultură, plante medicinale şi aromatice, plante rare.A coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul SCDL Buzău, omologând peste 50 de soiuri şi hibrizi de plante de cultură.Omul de ştiinţă a reuşit să obţină colecţii valoroase la diferite specii legumicole, însumândpeste două mii de genotipuri, soiuri de tomate, câteva sute de genotipuri de vinete şi peste 400 de soiuri de ardei. În total, colecţiile de plante depăşesc zece mii de soiuri şi varietăţi româneşti, dar multe dintre acestea - cu o vechime considerabilă - nu se mai găsesc astăzi în cultură.Cercetătorul are publicate mai mult de două sute de referate ştiinţifice, majoritatea cu cotaţie academică înaltă, şi peste zece cărţi de specialitate, acum aflându-se sub tipar primul tratat de legumicultură specială din România.Preotul Costel Vînătoru consideră Banca de Gene o „Arcă a lui Noe”, menită să salveze de la dispariţie speciile de legume româneşti, moştenirea poporului nostru.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

81

Tabara: ”Cine merge in concediu in luna iulie nu va face rapita” In feb. 2, 2020  

Fermierii vor trebui să gestioneze cu maximă eficiență fiecare strop de apă de anul acesta, anunță Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, Valeriu Tabără. Invitat la AGRO TV în emisiunea ”Agricultura la Raport”, fostul ministru le-a dat fermierilor sfaturi pentru culturile agricole, în condițiile extreme de secetă de anul acesta.

Profit de acestă ocazie să le spun fermierilor, acolo unde se poate, chiar dacă precipitațiile acestea mici de 5-10 cm vin, dacă eu am un teren afânat, un teren în care apa nu mi se scurge pe coama brazdei, orice strop de apă în acest an este absolut necesat și trebuie să-l gestionăm. Unul dintre elementele fundamentale în aces sens este modul în care vom efectua lucrările solului.

Valeriu Tabără a mai vorbit și despre problemele cu care se vor comfrunta culturile în acest an, din cauza secetei. Potrivit președintelui ASAS, grâul, deși răsărit, arată ca o plantă îmbătrânită, din cauza lipsei de apă.

”Anul trecut pe vremea aceasta nu aveam răsărit grâul. Acum este răsărit, însă slăbit. Dacă ne uităm la el, arată, la fel ca și rapița, ca o plantă îmbătrânită, trecută printr-un stres. Atenție! Este un an cu totul și cu totul atipic”, a precizat Tabără.

Academicianul a făcut precizări importante despre cultura de rapiță. Potrivit lui Tabără, anul 2020 va fi unul excepțional pentru piața rapiței, cu prețuri mult peste cele din anii precedenți. Acesta atrage atenția însă că mulți fermieri români nu știu să pregătească cultura de rapiță așa cum trebuie.

”Este un an formidabil legat de piața rapiței. Rapița are an de an o piață bună, dar anul acesta s-a anunțat încă din toamnă că poate fi un an excepțional, cu prețuri care să se ducă mult peste cele din anii trecuți. Este posibil să fie printre cele mai mari prețuri, pentru că este o cultură și un produs căutat la nivel internațional.

82

Însă eu vă spun că nu știm să pregătim terenul pentru rapiță. Eu am scris și le-am spus studenților și o spun cu toată răspunderea. Ea trebuie să aibă apă și eu trebuie, prin sistemul de lucrări, dacă merg în flux continuu cu recoltatul, să-i asigur apa pentru germinare și chiar pentru câteva zile sau săptămâni, până la intrarea în iarnă. Noi nu facem chestiunea asta. Inginerul sau fermierul care face concediu în luna iulie nu va face rapiță”, a subliniat Valeriu Tabără pentru AGRO TV.

BY LANTULALIMENTAR  2020-02-01  

Circulă pe facebook o fotografie a unui măr ambalat în pungă, informațiile de pe ambalaj indicând originea poloneză a fructului. Despre mărul respectiv, autorul postării originale, mama unui elev din Târgoviște, a afirmat că a fost oferit fiicei sale într-o școală generală din capitala județului Dâmbovița, în cadrul programului ”Fructe în școală”.

fotografia postată pe facebook

83

Am întrebat-o pe Cega Nicoleta Felicia dacă este autoarea footgrafiei și a mesajului atașat și a confirmat acest lucru: ”E fotografia făcută de mine acasă, după ce mi-a arătat fata că a primit măr la școală și vrea să îl mănânce. A fost dat la Scoala de arte Bălașa Doamna din Târgoviște și probabil la toate școlile din orașul nostru”.

Femeia a scris pe fotografie că ”De mâine fata mea va refuza acest măr care mirosea groaznic, probabil a soluții de stropire” și a îndemnat public ca merele să fie refuzate de părinți și elevi, fiindcă sunt mere din Polonia.

Fotografia a fost postată pe facebook, apoi s-a viralizat, sentimentul dominant fiind acela de revoltă: de ce în școlile din județul unde se află cel mai mare și mai cunoscut bazin legumicol din România elevii primesc, în cadrul unui program subvenționat de la bugetul public, prin Consiliul județean, mere importate din Polonia?

Lanțulalimentar.ro a ajuns astăzi, 1 februarie, la Voinești, centrul pomiculturii românești, și a aflat adevărul: merele din Polonia au fost livrate în școlile din județul Dâmbovița, dar și din alte județe ( Argeș, Ialomița ) abia după ce stocul de mere din producția locală disponibile pentru firma implicată în program a fost epuizat.

Gheorghe Erculescu, administratorul societății Romfruct SRL, care deține cel mai mare depozit de fructe din bazinul legumicol Voinești, a declarat pentru Lantulalimentar.ro că firma a oferit mere elevilor în perioada 2014 – 2016 și că a fost nevoită pentru respectarea clauzelor contractuale să importe mere din Polonia, după ce stocul de mere achiziționat de la producătorii locali s-a epuizat.

În 2017, firma a renunțat să mai achiziționeze mere și să le livreze mai departe pe lanțul alimentar, optând pentru prestarea de servicii de depozitare pentru producătorii locali, dar și pentru societăți comerciale. Depozitul a fost construit cu fonduri europene, costând peste 3.000.000 de euro, și este echipat după cele mai moderne cerințe.

Contractul pentru distribuirea merelor în școlile din Dâmbovița a fost câștigat de firma Pol Fruct SRL, care este menționată pe ambalajul mărului fotografiat și distribuit pe facebook și care are sediul în comuna Fântânele

84

din județul Prahova.Firma distribuie mere și în școlile din alte județe, de exemplu Timiș. Pe siteul CJ Timiș, este publicat un buletin de analize eliberat de Oficiul Fitosanitar Prahova, potrivit căruia nu au fost detectate reziduuri de metale grele în proba de 2 kg de mere din soiul Idaret originare din Polonia, prelevată din depozitul din Boldești-Scăieni al firmei Pol Fruct SRL care a solicitat analizele.

plantație pomicolă tânără la Voinești, județul Dâmbovița

Pol Fruct SRL livrează mere și în școlile din județul Buzău. Potrivit unui articol publicat în septembrie 2019 de opiniabuzau.ro, părinții elevilor de la unele școli buzoiene s-au declarat nemulțumiți de calitatea merelor oferite în școală și provenite din Polonia. Patronul Pol Fruct SRL, Alex Bozianu, a declarat pentru știrile TVR, citat fiind de publicația buzoiană că ”nu a avut de unde achiziționa mere românești”, așa că a importat din Polonia ”la un preț mai mare”.

Pe de altă parte, pomicultorii din Voinești nu sunt reuniți într-o organizație puternică, numărul formelor asociative fiind mare. Mai mult, numeroși pomicultori nu au o formă minimă de organizare juridică. Ei nu dispun de un depozit frigorific propriu, spațiiile de depozitare fiind cele tradiționale, beciuri săpate în pământ și căptușite cu piatră. Lipsa de organizare și interesul de a-și vinde fructele direct clientului final, pentru a obține prețul cel mai bun, îi face vulnerabili pe lanțul alimentar.Între producătorul local și comerțul organizat se cască deseori o mare prăpastie, iar pentru consturirea unor punți care să aducă satisfacție și bunăstare micului pomicultor e nevoie de deschidere, tenacitate, răbdare și, probabil, de medierea autorităților publice.

Abatoarele mobile, o promisiune deșartă 3 februarie 2020

85

Ceea ce ar fi trebui să fie o gură de oxigen pentru crescătorii de animale din sudul țării, s-a dovedit a fi de fapt un mare fiasco. Proiectul abatoarelor mobile este în stand-by din lipsă de fonduri.

Cel puțin pentru zona de sud a țării, acolo unde fermierii au cerut cu disperare la întâlnirea de la Sibiu cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, să se concretizeze proiectele lor eligibile. Am mers la fermierii care au ținut cu dinții de acest proiect, pentru a le afla nemulțumirile. ”Cred că nu vor, e rea-voință, trebuie sa mergem la guvern pentru a rezolva această problemă, și sud-vestul României poate să producă acele produse mult dorite, și anume, sacrificarea vițeilor, mieilor în aceste abatoare mobile pentru care înțeleg că nu sunt finanțe. Domnule ministru, puteți sa ne dați un răspuns?”, așa a sunat întrebarea către Oros.

Și răspunsul din partea ministerul a venit la fel de prompt. Se vor face abatoare, dar în zona montană. 12 milioane de euro merg în această direcție.  

”Noi nu mințim, o să vedem ceea ce facem, am găsit în zona montană o schemă pentru abatoarele de mici capacitați, am identificat cu Comisia Europeană o sumă de 12 milioane de euro și vom finanța din bugetul AFIR pentru abatoare de mici capacități, asta nu exclude să lansăm și pentru zona de câmpie, am venit în zona dumneavoastră transparent, aștept niște propuneri concrete să transformăm satul românesc, avem deficiențe de fond,

86

piața europeană e o piață foarte bună, noi suntem nu doar cu inima deschisă, am venit la minister nu pentru a încerca să fim politiceni populiști, am venit sa facem lucruri pentru dumneavoastră respectând legislația europeană. Este de datoria noastră sa ne luptam ca subvențiile sa fie mai mari, cine muncește să facă. Vi s-a spus că va fi abator mobil? O prostie, niciodată nu vor aproba abatoarele mobile”, a menționat ministrul Oros la întâlnirea cu fermierii de la Sibiu.

În plus, ministrul crede că abatoarele sunt grupate inegal și acolo unde sunt abatoare, funcționează la 10-20 la sută din capacitate. ”Numărul de abatoare din România sunt grupate inegal, a fost o perioadă cu zonele defavorizate, s-au făcut investiții aiurea, sunt zone unde nu sunt animale, dar sunt abatoare, unele funcționează la 10-20 la suta din capacitate, măcar aia 12 milioane să îi ducem către abatoarele de mici dimensiuni pentru zona montană. Să vedem cine o să aplice pentru asta, din 2021, să nu repetam greșelile făcute, să venim cu alte măsuri,  măsurile trebuie sa fie utile pentru marea majoritatea”, a mai adăugat Oros.

Mesajul ministrul a atras cu sine nemulțumirea fermierilor. ”Noi știm ca sunt niște containere fixe însoțite de un magazin, dacă vrem sa sacrificăm oaia de Paște, cum ne mișcam cu ele, le cumpărăm între noi? Ne-au promis că de Paște trebuia să se concretizeze abatorul, acele containere fixe, am întrunit condițiile, am făcut proiectele, sunt 12 abatoare eligibile, dar la nivel național nu s-a întâmplat nimic, ne-au spus că nu sunt bani, noi  am tras utilitățile, dar nu am primit bani.

Meteahna pe care o avem, în sensul că a fost creată Măsura 4.2 pentru procesare,  identifici sumele și apoi spui că nu le mai ai, îmi depășește intuiția!  Nouă ne trebuie aceste abatoare, să sacrficăm la capătul grajdului, așa cum e în Franta și Germania, nu știu de ce la noi e foarte-foarte greu. Nu

87

sunt procesate de instituțiile abilitate în domeniu, a fost o întrunire publică pe 30 ianuarie la Sibiu cu toți crescătorii de ovine și caprine și ni s-a spus ca am fost mințiți, că niciodată nu a fost finanțare pentru aceste abatoare mobile, pentru noi  rămâne un semn de întrebare, domnul ministru Oros ne-a spus ca am fost mințiți, ma îndoiesc ca am fost mințiți.

Se acordă 12 milioane doar pentru zona montană. Este o discriminare, scindarea țării din punct de vedere al sumei din proiecte neconsumate și alocate ulterior doar zonei montane, că la munte ar fi mai multe animale, este o discriminare. Ne-au spus că abatoare foarte mari au fost o afacere proastă, nu e treaba noastră, noi știm ce ne trebuie la aceasta ora nouă. Există o sursă de abatoare pentru mici dimensiuni, ne-am tot pus întrebări, 67.000 de euro un abator, ori 61 de abatoare eligibile, nu fac 12 milioane de euro. Există efective de animale, este muncă de dimineața până seara, au început fătările, aceste animale acum mănâncă din hambar și peste o lună jumătate trebuie să mergem la firul ierbii”, ne-a declarat Radu Cioroiu, crescător din Giurgița, județul Dolj.

Un alt crescător, aceleași dezamăgiri. “Speranțele noastre s-au năruit. Abatorul mobil era singura noastră șansa de a ne valorifica produsii. Acum trebuie să o luăm din nou de la zero, se pare că cei de sus ne obligă să luăm decizii pripite la nevoie. NU ESTE CORECT și noi cei din Sud suntem România, de unde atâta discriminare. Apelez la toți fermierii care nu se află în zona montană să ne unim și să ne facem vocea auzită. SUDUL ESTE ROMÂNIA”, ne-a transmis și Eli Dinuț, crescător de vite din Ciuperceni.

88

Crescătorii de animale au avut încredere că vor putea primi bani pentru a-și achiziționa abatoare mobile, așa că au depus proiecte, încă de anul trecut, așa cum le-a recomandat șeful MADR, în cadrul submăsurii 4.2 Procesare produse agricole. Oamenii au cheltuit bani cu consultanți, cu achiziția de teren, cu realizarea proiectului pe care l-au depus la AFIR, dar acum nu sunt bani pentru ca visul de pe hârtie să devină realitate.

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: unitatile de procesare colecteaza tot mai putin lapte de vaca de la producatori Februarie 3, 2020Potrivit INS, unitatile de procesare au colectat in luna septembrie 2019 o cantitate de lapte de 87.975 tone, in scadere cu 0,9% (827 tone) fata de aceeasi perioada a anului 2018, noteaza Agerpres.In aceasta perioada, productia la unt a scazut cu 43 de tone, de la 889 tone in septembrie 2018 la 846 tone in septembrie 2019 (-4,8%), iar productia de lapte de consum s-a redus cu 328 tone (-1,3%), de la 25.936 tone in septembrie 2018 la 25.608 tone in septembrie 2019.

Comparativ cu septembrie 2018, in septembrie 2019 s-au inregistrat cresteri ale productiei la urmatoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1.962 tone (+11,2%), smantana de consum cu 319 tone (+5,9%) si branzeturi cu 339 tone (+4,7%).

Cantitatea de lapte importata in septembrie, cu 12,8% mai scazuta fata de aceeasi perioada din 2018

Cantitatea de lapte brut importat de unitatile procesatoare a scazut in luna septembrie 2019 pana la 8.687 tone, cu 1.276 tone (-12,8%) mai putin fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cand s-au inregistrat 9.963 tone, potrivit datelor INS.

Comparativ cu luna august 2019, in septembrie 2019 cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.978 tone (-7,3%).

Productia a crescut la urmatoarele produse lactate: unt cu 75 tone (+9,7%), smantana de consum cu 356 tone (+6,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 837 tone (+4,5%), lapte de consum cu 208 tone (+0,8%). Productia a scazut la branzeturi, cu 985 tone (-11,5%).

In primele noua luni ale anului 2019, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a ajuns la 869.079 tone, in crestere cu 16.116 tone (+1,9%) fata de perioada similara a anului 2018.

89

Podgoria din centrul Transilvaniei care produce din vremea lui Mihai Viteazul. Cum au ajuns vinurile de Ciumbrud o afacere de succes în zilele noastre 3 februarie 2020, 04:09 de Dorin Ţimonea

Domeniile Boieru deţin peste 200 de hectare de viţă de vie Vinurile de Ciumbrud sunt cunoscute încă de pre vremea lui Mihai Viteazul, fiind preferate de merele voievod în perioada cât a locuit la Alba Iulia. După mai bine de 400 de ani, vinul obţinut la Ciumbrud şi-a păstrat tradiţia şi renumele fiind vândut în cantitate de 200.000 de sticle anual.

Tradiţia cultivării viţei de vie datează de sute de ani în podgoriile de pe malul Mureşului. Cronicile ne spun că vinul de Ciumbrud a fost ”Pohta ce-am pohtit” în materie de vinuri a Domnitorului Mihai Viteazul din perioada în care acesta a fost domnitorul Ţării Româneşti, Moldovei şi a Ardealului (1599-1600).   Florin Dănoaie junior este omul prin grija căruia afacerea pornită de tatăl său, seniorul Florin Dănoaie, a înflorit, s-a extins şi s-a făcut cunoscută în ţări cu tradiţie în domeniu. La 25 de ani a preluat de la tatăl său 20 de hectare de viţă-de-vie. Aproape fără experienţă în domeniu, cu voinţă şi cu un management excelent, a reuşit să se impună în domeniu, transformând cultivarea viţei-de-vie şi vinificaţia într-o adevărată artă. La această oră vinurile provenite din cramele domeniului său sunt un brand al municipiului Aiud şi al localităţii aparţinătoare Ciumbrud.   

„Necazul este că, de la un an la altul, mâna de lucru este tot mai puţină, iar suprafaţa cultivată de noi din ce în ce mai mare. Asta este şi nu avem ce face. Din această cauză încercăm să ne mecanizăm cât mai mult. Este nevoie de mecanizare. Avem 210 hectare de vie care trebuie îngrijită, strugurii trebuie culeşi repede în perioada cea mai optimă, apoi trebuie prelucraţi”, spune Florin Dănoaie. Unul dintre necazurile pe care le-a întâmpinat în ultimi ani a fost necesitatea de adaptare la schimbările dese ale legislaţiei: ”Sunt schimbări dese în legislaţie. Cea mai mare problemă este că aceste schimbări se fac în timpul anului şi trebuie să adaptezi strategia economică

90

din mers dându-ţi de multe ori peste cap planurile”.  

Florin Dănoaie, sufletul afacerii din Ciumbrud

Pentru ca să poată să organizeze degustări prin care să-şi facă cunoscut rodul muncii, tânărul Florin a obţinut o finanţare europeană prin care şi-a construit o pensiune-restaurant în care periodic sunt organizate degustări şi concursuri de vinuri. ”Am considerat necesară investiţia. În primul rând sala mare este folosită atât pentru degustări şi concursuri, cât şi pentru masa celor care se cazează aici la noi, între viile Ciumbrudului. Este o investiţie deosebit de utilă, care vine ca un fel de încununare a modernizărilor pe care le-am făcut procesului tehnologic de vinificare a strugurilor”, afirmă vinificatorul.  

Pensiunea Domeniilor Boieru de la Ciumbrud   Din anul 2006 a lucrat împreună cu tatăl săi, apoi a preluat el afacerea. Spune că au fost ani în care producţia de struguri a scăzut alarmant, dar că au fost şi ani în care recolta a fost neaşteptat de mare şi bună. Spirit întreprinzător, Florin Dănoaie jr. a încercat şi a reuşit să adapteze pe dealurile Ciumbrudului soiuri de struguri roşii. „Trebuia să încerc acest lucru. Mi se cerea vin roşu şi îmi era cam jenă să spun că nu am. Am reuşit. Acum am câteva hectare cu struguri din soiurile Fetească neagră şi Pinot Noir. Adevărul este că sunt un pic mai pretenţioase, însă ne descurcăm. Avem Feteasca, cea Regală şi cea albă. Feteasca Regală este un soi românesc de struguri albi cu o pulpă zemoasă şi o aromă plăcută, dar şi discretă, iar vinul este sec sau demisec, în funcţie de an, de expunerea la soare, iar Feteasca Albă este unul dintre cele mai valoroase şi mai vechi soiuri româneşti, din care se obţin vinuri seci sau demiseci cu conţinut

91

echilibrat de alcool. Despre Muscat pot spune că are arome intense de flori de salcâm şi mirodenii fine, o flatuozitate puternică, în echilibru cu aciditatea vioaie, un vin potrivit de servit cu orice ocazie”, spune acesta.    

Pe viitor, vinificatorul din Ciumbrud vrea cai ca fiul său, Florin Dănoaie (al treilea n.a.) să-i urmeze la conducerea afacerii şi susţine că, pe termen scurt, vrea ca podgoria lui să se extindă cu alte hectare şi să atingă cifra de 200.000 de sticle vândute anual. ”Este o afacere de familie şi aproape totul depinde de mine pentru ca afacerea noastră să înflorească, aşa că atât soţia Alina, cât şi fiica mea, Lorena, şi fiul Florin mă înţeleg. Ştiu că uneori este greu, dar fără să faci unele sacrificii nu poţi reuşi”,     

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, Domeniile Boieru reprezintă unul dintre cei mai importanţi producători de vinuri din judeţul Alba. În 2018 a avut o cifră de afaceri de 3,84 milioane de lei, în creştere cu aproape 10% faţă de anul precedent.

Grupul Cramele Recaş s-a dus spre 50 mil. euro după un avans al vânzărilor de 9% în 2019. „Capacitatea de procesare şi depozitare a crescut în 2019 cu 3 milioane de litri.“ Laurentiu Cotu 03.02.2020, 11:16

Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de vinuri şi cel mai mare exportator din industrie, a realizat anul trecut la nivel de grup o cifră de afaceri de peste 49 mil. euro, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor transmise de companie.

Grupul Cramele Recaş este format din companiile: Cramele Recaş Prod, Cramele Recaş Vie (care se ocupă de

92

administrarea plantaţiilor de vie, dar şi de administrarea parcului tehnic, cu utilajele şi maşinăriile aferente), Cramele Recaş SA (cu atribuţii în adminis-trarea cramei, exportului şi a reţelei de magazine partenere), respectiv Cramele Recaş Group (companie care are drept scop principal serviciile de marketing şi de vânzare a produselor îmbuteliate de Cramele Recaş la nivel naţional). Cramele Recaş este un business prezent pe piaţa din România pe toate segmentele, de la entry la premium şi din retail în HoReCa. Producătorul de vin deţine în prezent 1.150 de hectare de viţă-de-vie, dintre care cea mai mare parte „acasă“, în judeţul Timiş, şi încă 35 de hectare în zona Miniş din Arad.

Afaceri de la zero. Alexandra Pricop şi Simona Neagu au „copt“ ideea de business Pâinica de Dimineaţă şi vând lunar până la 50 de checuri făcute în casă 03.02.2020: Georgiana Mihalache

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-alexandra-pricop-si-simona-neagu-au-copt-ideea-de-business-painica-de-dimineata-si-vand-lunar-pana-la-50-de-checuri-facute-in-casa-18779808

„Am văzut că oamenii îşi doresc să acorde mai multă atenţie sănătăţii, vor să aibă acces la produse sănătoase pentru copii, pentru ei.“

Alexandra Pricop, o tânără care lucrează de 13 ani în corporaţie, a pornit propriul business - Pâinica de Dimineaţă, şi produce lunar până la 50 de checuri cu ingrediente bio, alături de Simona Neagu, prietena sa, care a devenit şi parteneră de business.

Targetul antreprenoarelor pentru 2020 este să ajungă la 100 de produse realizate lunar, ceea ce ar duce businessul la vânzări de circa 36.000 de lei în primul an complet de activitate, potrivit calculelor făcute de ZF, media preţului pentru un chec fiind de circa 30 de lei.

„Ideea de la care am pornit businessul Pâinica de Dimineaţă a fost un start sănătos în fiecare zi. Ideea a venit în urmă cu vreo trei ani, după ce mi-am schimbat un pic stilul de viaţă. Făceam nişte checuri pentru prieteni şi

93

familie. Împreună cu prietena mea Simona Neagu, am vrut să vedem cum ar fi această idee, să o ducem la următorul nivel“, a povestit Alexandra Pricop.

Ea se ocupă de zona de beneficii şi compensaţii la o companie, iar Simona Neagu vine din zona de vânzări, lucru care le-a permis celor două antreprenoare să acceseze o bază mai mare de clienţi.

De producţie se ocupă Alexandra Pricop, iar în bucătărie primeşte ajutor cu sortarea ingredientelor şi cu distribuţia de la asociata sa. „Pentru că am început să îmi gătesc singură, am ieşit din zona de a cumpăra dulciuri de la magazin, dar am înlocuit unele ingrediente cu altele cu care eu mă simt bine“, a mai spus Alexandra Pricop.

Businessul a început în septembrie 2019, iar până în prezent capacitatea de producţie este de 50 de checuri pe lună, în contextul în care antreprenoarele nu au reunţat la joburile proprii.

Ingredientele folosite pentru Pâinica de Dimineaţă sunt ecologice, de la făină la uleiul de cocos, lapte de migdale. În plus, antreprenoarea mai pune diverse fructe pentru a crea sortimentele de chec.

Cele mai căutate produse sunt checurile cu smochine, cele cu morcov şi cu măr.

Preţul unui produs este de 29 de lei pentru produsul de 450 de grame şi 38 de lei pentru cel de 600 de grame.

„Fiind responsabilă de tot ce înseamnă beneficii, am văzut ce îşi doresc oamenii, să acorde mai multă atenţie sănătăţii, îşi doresc să aibă acces la produse sănătoase pentru copii, pentru ei“, a explicat Alexandra Pricop.

Clienţii sunt de obicei corporatişti şi mamele care vor să le dea copiilor produse sănătoase, iar comenzile vin din mediul online, pe paginile de Facebook şi Instagram.

 „Planul este ca în primă vară-vară să venim şi cu alt produs în portofoliu, dar aşteptăm fructele proaspete. În 2020 ne-am propus să creştem, să strângem capital este prioritatea noastră să ne putem dezvolta, să ne mărim bucătăria, să creştem capacitatea de producţie să ajungem la cât mai mulţi clienţi. În fiecare lună am observat o creştere de 10-15% faţă de luna anterioară la comenzi“, a mai spus Alexandra Pricop.

94

Ea spune că lumea de business presupune mult efort şi pasiune, dar vine şi cu sacrificii personale. „Toate reacţiile pe care le-am primit de la clienţi au fost sănu renunţăm“, a încheiat Alexandra Pricop.

În ultimii ani, tot mai mulţi antreprenori au pariat pe produsele sănătoase, bio, realizate în casă, mizând pe un trend crescător în rândul consumatorilor români de a mânca mai sănătos. Ritmul de viată alert îi determină pe români să fie mai atenţi la alimentaţie, astfel că pieţe precum cea a alimentelor bio, suplimente alimentare, ingrediente cu origine certificată au început să se dezvolte.

 ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

 l Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

 l În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Alexandra Pricop, fondatoarea Pâinica de Dimineaţă: Planul este ca în primăvară-vară să venim şi cu alt produs în portofoliu, dar aşteptăm fructele proaspete.

„În căutarea brandului de ţară“. România este unul dintre cei mai mari producători de vin din UE şi totuşi consumatorii europeni nu au auzit de vinurile româneşti. „O recunoaştere internaţională va fi posibilă doar dacă primul pas va fi făcut din interior.“ 01.02.2020, Cristina

Rosca

95

România a realizat în 2019 aproape 5 milioane de hectolitri de vin, valoare ce o poziţionează pe locul şase la nivel de UE în clasamentul celor mai mari producători ai licorii lui Bacchus. Totuşi, piaţa locală este necunoscută dincolo de graniţe, peste hotare ajungând doar 5% din producţia de vin. În acest context se pune întrebarea: cum poate deveni vinul un brand de ţară?Ziarul Financiar a început o serie de articole prin care vrea să identifice industriile cu potenţial pentru a deveni brand de ţară. Printre cele studiate anterior se numără apele minerale şi meşteşugurile încă păstrate în zona rurală. Acum a venit rândul vinului.

„Când cineva consumă un produs nu consumă doar brandul, ci şi originea lui. Selecţionarea unui brand este legată de originea lui, de aici vine problema brandului românesc“, spunea anterior Jean Valvis, proprietarul Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti. Antreprenorul este creatorul mai multor branduri locale: LaDorna (marcă de lactate ajunsă în portofoliul gigantului francez Lactalis), Dorna (brand de apă preluat de Coca-Cola), Aqua Carpatica (apă) şi Domeniile Sâmbureşti (vin). Acestea două din urmă sunt astăzi brandurile pe care grupul Valvis Holding încă le dezvoltă.

96

Valvis mai spunea că Franţa cheltuie anual un milion de euro pentru promovarea vinurilor sale doar pentru piaţa din China, iar aceasta poate fi o lecţie pentru România.

„Nu vom ajunge să ieşim din curtea nostră, să mergem în faţa altor branduri, dacă nu credem în primul rând în brandul nostru de ţară.“

România este un mare producător de vinuri, depăşind ţări precum Ungaria, Austria sau Grecia. Şi totuşi, aceste ţări au un renume la nivel mondial, pe când în cazul României mulţi consumatori nu ştiu că produce vin. Situaţia este explicată de mulţi prin faptul că înainte de ’89 s-a mizat pe volume mari şi mai puţin pe calitate, motiv pentru care mult timp piaţa locală a fost văzută ca un producător de vinuri ieftine, proaste calitativ. În ultimii ani însă, pe piaţă au apărut multe iniţiative care încearcă să schimbe această percepţie, fiind vorba în special de crame butic.

„Din 2004, când am intrat în acest domeniu şi până acum vedem multe schimbări pozitive în piaţă. Sunt mai mulţi producători mici, care doresc să facă vinuri de calitate, mai mulţi consumatori tineri care doresc să cunoască mai mult domeniul“, spun Raluca şi Oliver Bauer, fondatorii cramei cu acelaşi nume, Bauer. Ei adaugă că tot în ultimii ani au apărut wine-barurile şi saloanele de vinuri, care aduc mai aproape consumatorii de producători.

Oraşele mari sunt pline de evenimente ce au în centru degustările de vin. „Mai avem însă foarte mult de lucrat în HoReCa, unde lipsa personalului calificat (să nu mai vorbim de cel specializat) duce la vânzări «haotice» de vin, bazate doar pe promoţii sau beneficii pentru ospătari.“ Restaurantele care au un concept în crearea meniului de mâncare şi de vinuri pot fi (acum) numărate pe degete, spun ei. „Dar faptul că ele există este speranţa noastră că se poate şi că vom reuşi.“

Un nume mondial se face în timp, împreună cu mai multe segmente ale industriei ţării, cum ar fi turismul în cazul acesta, spune Alina Iancu, fondatorul platformelor de specialitate CrameRomania.ro şi revino.ro. Ea

97

organizează şi salonul de vinuri şi turism viticol ReVino Bucharest Wine Fair.

„Nu aş vedea o comparaţie cu Italia sau Franţa, ne lipsesc acele crame cu tradiţie de generaţii, ci mai degrabă cu ţări din lumea nouă, respectiv Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă. Am putea să ne comparăm şi cu vecinii noştri din Republica Moldova sau Ungaria.“ Republica Moldova este de altfel un exemplu bun dat fiind că deşi produce mult mai puţin vin, ţara vecină de peste Prut a reuşit în ultimii ani să îşi creioneze un nume în domeniu chiar la nivel european. Cramele s-au unit, iar cu ajutorul statului au investit în promovarea ţării ca destinaţie viticolă.

Unitatea cramelor la nivel de regiune viticolă sau de ţară sunt soluţii, urmate apoi de strategii de marketing, dar şi de susţinerea statului român, mai spune Alina Iancu. 

O primă astfel de măsură a fost deja luată de producătorii din zona viticolă Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute din ţară. Zece crame din Dealu Mare s-au asociat pentru a crea un brand comun prin care să promoveze zona viticolă, primul pas fiind crearea unui sistem privat de garantare a calităţii vinului. Practic, cei zece producători vor produce vin din soiul Fetească Neagră sau amestec de Fetească Neagră (minim 25%) cu Merlot şi/sau Cabernet Sauvignon  după standarde impuse de asociaţie şi vor îmbutelia vinul sub un brand pe care antreprenorii îl vor crea ulterior. Cele zece crame - Apogeum, Aurelia Vişinescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani România şi Viile Metamorfosis - s-au unit sub umbrela Asociaţiei Producătorilor de Vin din Dealu Mare.

„Cred că în următorii zece ani Dealu Mare va ajunge printre cele mai vestite zone viticole ale Europei. Aceştia sunt primii paşi, va fi un drum lung, dar cu siguranţă vom reuşi. De exemplu, în Barolo sau Chianti, zone viticole vestite din Europa, producătorii s-au asociat şi au impus nişte reguli care încet, încet au dat roade“, spunea recent Virgil Mândru, proprietarul cramei Tohani şi unul dintre fondatorii cramei Apogeum.

98

Victor Ciupercă, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin, spunea recent că înregistraţi, România are cam 300 de producători de vin, dintre care îmbuteliază circa 200. Numărul lor creşte constant şi fiecare în parte joacă sau poate juca un rol pentru a pune România pe harta mondială a vinului.

„Au apărut crame noi, se produce mai mult vin de calitate. Sunt din ce în ce mai multe evenimente de promovare la nivel naţional, de la mici degustări în restaurante şi magazine specializate, până la saloane de vinuri în marile oraşe ale ţării. Cramele încep să primeăscă turişti“, spune Alina Iancu. Astfel se lărgeşte aria de educare a consumatorului şi de îndrumare către vinurile bune. Toate astea se întâmplă la nivel urban şi astfel informaţia ajunge şi la consumatorul tânăr, care abia acum intră în contact cu vinul, şi care are posibilitatea să crească această industrie.

„Nu trebuie să urmăm un model, mai ales un model creat de producătorii mari (din lume - n.red.), care acum au probleme în vânzarea vinurilor. Am paria mai mult pe un model nou, „fresh“, o abordare neconvenţională şi nu atât de rigidă ca în trecut“, spun Raluca şi Oliver Bauer. Segmentul tinerilor de 20-35 de ani este pentru ei o prioritate dat fiind că vinul trebuie să fie înţeles ca un stil de viaţă, nu doar o băutură oarecare.

„O recunoaştere internaţională va fi posibilă doar dacă primul pas va fi făcut din interior – vinul şi soiurile românesti să fie cunoscute şi mult mai apreciate pe piaţa din România.“ Astfel, clienţii trebuie să fie mai critici şi în acelaşi timp mai curioşi – să viziteze cramele, să cunoască soiurile locale, reprezentative, să găsească producători care păstrează an de an calitatea şi caracterul fiecărui soi.

„Pasul următor va fi însă unul sutinut şi unitar din partea producătorilor din România. Vorbim de o strategie comună, creativă şi diferită. Avem soiuri deosebite (Crâmpoşie, Fetească Regală, Negru de Drăgăşani, Novac, Fetească Neagră) cu care putem să creionăm o identitate naţională. Imaginea „vin mult, ieftin şi dulce“ trebuie disociată de imaginea României“, conchide familia Bauer.

La un an de la incendiu, Solina Romania face marele anunț

99

Meatmilk luni, 3 februarie, 20 20

La un an de la incendiul devastator care a distrus cea mai mare fabrică de condimente și ingrediente alimentare din Sud-Estul Europei, reprezentanții Solina Romania anunță finalizarea conceptului noii fabrici, obținerea certificatului de urbanism pentru construcția acesteia și demararea lucrărilor în primăvara acestui an. Board-ul grupului Solina a aprobat bugetul de investiții pentru construcția fabricii.

 Privind spre viitor Privind spre viitorul industriei alimentare, ținând cont de schimbările comportamentului consumatorilor și trendurilor pieței, echipa Solina Romania a creat conceptul noii fabrici cu gândul la provocările clienților săi. Construcția va fi pe vechiul amplasament, ocupând același perimetru, dorindu-ne să fie și mai eficientă și mai sigură. Se spune că ”ceea ce nu te doboară, te face mai puternic”, de aceea, ne vom concentra și mai mult atenția asupra procesului de cercetare-dezvoltare, pentru a reuși să fim mereu cu un pas înaintea schimbării, propunându-le clienților noștri soluții inovative și relevante pentru business-urile lor de succes. Abordarea în privința dezvoltării noilor concepte ale grupului Solina este orientatăastfel încât să adreseze trei provocări esențiale: soluții prietenoase cu mediul înconjurător, care sa răspundădorinței consumatorilor de a experimenta gusturi noi, soluții sănătoase și generatoare de satisfacție. 

Prezentul ne definește

100

 Încrederea și prosperitatea comună sunt motorul care alimentează munca neobosită a fiecărui angajat, făcând posibilă continuitatea business-ului. De altfel, echipa dedicată, alături de vasta experiență în domeniul industriei alimentare, condimentată cu pasiunea pentru savoare, stau la baza activității de procesare și comercializare a ingredientelor alimentare. Astăzi, echipa Solina, în formulă completă, își derulează activitatea în România, fiind devotată ideii renașterii companiei. Pas cu pas, încrederea s-a transformat în certitudine, iar fabrica temporară amplasatăîn Alba Iulia, laboratoarele, stația pilotși spațiile de birouri au prins contur, devenind complet funcționale la finele lunii Iulie 2019.  Fabrica temporară din Alba Iulia este acreditată conform standardelor de calitate și de siguranță a alimentului, standard FSSC 22000. Iată câteva gânduriale unor colegi din echipa Solina Romania, despre povestea noastră de succes: 

”Suntem aici, suntem mai uniți, suntem o echipă puternică.””Anul 2019 a fost incredibil…a fost anul în care îngenunchiați, a trebuit să ne ridicăm repede.””În 2019 am pierdut multe, dar nu ne-am pierdut identitatea și valorile, iar asta e sămânța din care o să renaștem.””Am muncit, am reînvățat să lucrăm în echipă și absolut tot ce am făcut, am făcut cu drag pentru companie și pentru tot ceea ce ne dorim să redevenim.””Am avut un început de an dificil,dar cu toate acestea am reușit să ne menținem echipa și să trecem peste provocări.””Anul 2019 a însemnat cunoaștere, redescoperire, prietenie și, mai presus de toate, colegialitate.””Din punct de vedere personal am avut un an incredibil și neașteptat, am traversat o perioadă foarte complicată…M-am concentrat și mă concentrez în continuare pe aspectele pozitive ale evenimentului care ne-a marcat evoluția.””Pentru mine oamenii au fost în centrul atenției și mă bucur că avem o echipă extraordinară și că am reușit să rămânem împreună pentru a continua

101

să facem performanță și să rescriem povestea Solina Romania în cel mai frumos mod. Din punct de vedere profesional, am învățat că un business se poate reconstrui aproape de la 0 atunci când ai know-how-ul potrivit, încredere și voință și bineînțeles, dacă ai resursele necesare.Când spun resurse, mă refer inclusiv la echipă, pentru a putea face lucrurile cel puțin la fel de bune precum au fost. Suntem încrezători și o să ne revedem în 2021-2022 într-o fabrică nouă, cu o echipă la fel de motivată cum o avem astăzi! ” – Ciprian Grădinariu, Director General, Solina Eastern-Europe. Trecutul ne-a determinat să fim mai puternici Experiența Solina Romania rămâne o lecție de business pentru întreaga industrie, pentru mediul de afaceri, dar și pentru comunitate, atât în plan național, precum și internațional. În 2 Februarie 2019 fabrica de condimente și ingrediente alimentare Solina Romania, cea mai mare fabrică de acest tip din Sud-Estul Europei, a ars în totalitate. La 4 zile după nefericitul eveniment, managementul companiei a anunțat concretizarea închirierii unui spațiu de producție și depozitare provizoriu, localizat în Alba Iulia. Producția a fost imediat transferată în alte locații ale Grupului Solinași a revenitintegral acasă,în România,în luna Iulie. De atunci, toate operațiunile companiei noastre se desfășoară în România, toți angajații detașați în străinătate revenind în țară. Echipa Solina România a rămas intactă în ciuda nefericitului eveniment, toți angajații păstrându-și locurile de muncă și fiind remunerați integral. De la bun început, echipa s-a concentrat pe respectarea angajamentelor față de partenerii de business (clienți, furnizori, instituții financiare) și comunitatea locală (instituții publice, autorități), reconstrucția business-ului, dar mai ales pe calitatea produselor, indiferent de constrângerile și riscurile asociate transferului producției în alte site-uri.  “Mobilizarea de care ați dat dovadă în urma incendiului care a distrus fabrica din Alba Iulia a fost exemplară. Cu toate că, la început, s-au înregistrat mici întârzieri în livrarea anumitor comenzi, relația comercială dintre companiile noastre un au avut de suferit.” – ScandiaFood  ”În toată această perioadă grea și provocatoare, Solina a reușit să dovedească faptul că echipa formată din oameni reprezintă cel mai important asset al unei companii și factorul principal care a determinat revenirea în forță pe piața pe care s-a consacrat. Modulîncare Solina a

102

gestionat acest eveniment și rapiditatea de care au dat dovadă în a reporni businessul și a rămâne un partener de nădejde, ne conferă în continuare toată încrederea că, alături de partenerul Solina, putem crește sănătos și sustenabil pe termen lung.” – Radu Timis Jr., Director General Cristim Group  Echipa Solina Romania, a înțeles ca poate conta pe partenerii săi, care ne-au susținut necondiționat pe parcursul acestui an extraordinar, le mulțumim tuturor și-i asigurăm de respectul, recunoașterea noastră, precum și de implicare proactivăîn dezvoltările viitoare.  În numele echipei Solina Romania, Ciprian Grădinariu, Director GeneralSolina Eastern Europe

Bunătăți hunedorene din ținuturi pădurene   Mihai Nistor Duminică, 02 Februarie 2020

Dorul de casă și dragostea pentru Ținutul Pădurenilor, dar și dorința de a fi propriul stăpân au determinat-o pe doamna Veronica Vîrșag să se întoarcă la Muncelu Mic, în comuna hunedoreană Vețel, una dintre porțile de intrare în minunata Țară a Pădurenilor. După ani de muncă și zbateri, azi, afacerea cu fructe de pădure este una profitabilă.

Veronica Vîrșag a considerat că muntele are multe lucruri de oferit și de pus în valoare, așa că a început să proceseze tot ce înseamnă fructe de pădure. „Încercăm să aducem pe masa românilor tot ceea ce ne dă pădurea, tot ceea ce ne oferă muntele. Facem în fiecare an siropuri din toate fructele pădurii, de la frăguțe până la măceșe. Avem sirop din muguri de brad, cătină, zmeură de pădure, căpșunele de pădure, mure etc. Toată varietatea asta de fructe este completată din plantația proprie. Avem pusă aronia pe 20 de ari, avem 40 de ari de coacăze negre și roșii, și toate sunt produse bio, nu tratăm absolut

103

nimic chimic. De altfel, ne-am orientat către plante care nu necesită tratamente chimice”, spune cu mândrie doamna Veronica Vîrșag.

„Din propriul buget, am deschis mica fabrică de procesare a fructelor de pădure. Fără credite și fără finanțare europeană. Chiar dacă fabrica este una modernă, noi lucrăm după metode tradiționale. Lucrăm manual și fierbem la foc cu lemne.”

70.000 de euro, investiția inițială. Profitul se reinvesteșteTotul s-a transformat într-o adevărată afacere de familie, la care pune osul de la cel mai mic până la cel mai vârstnic membru al familiei, pentru că nu-i lucru ușor să alergi prin munte după toate darurile lui. Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă, e o vorbă. „Am implicat toată familia. Suntem patru persoane, de la cel mai mic, de 10 ani, și până la mama mea, care are 65 de ani. Pentru că lucrăm cu fructe, deci cu un grad mare de perisabilitate, lucrăm dacă este nevoie și 24 de ore din 24. Mai achiziționăm fructe de pădure și de la pădureni, le procesăm și le ducem mai departe spre consumator. Tot ceea ce vindem vindem ca produs tradițional și produs montan”, arată Veronica Vîrșag.

Din 2015, familia Vîrșag a făcut pasul spre procesare. A investit fiecare bănuț agonisit după ani de muncă în Spania într-o unitate de procesare modernă, care  răspunde tuturor cerințelor sanitar-veterinare. „Noi am fost plecați din țară aproape 20 de ani. Am muncit și am adunat niște bănuți și din propriul buget am deschis mica fabrică de procesare a fructelor de pădure. Fără credite și fără a accesa proiecte cu finanțare europeană. Am investit inițial aproximativ 70.000 de euro, după care, tot profitul l-am reinvestit. Produsele noastre pot fi vândute chiar și-n spațiul comunitar. Trebuie doar să avem putere și să putem produce cât ni se cere. Din păcate, nu găsim mână de lucru. Mare parte din produsele noastre sunt lucrate manual. Cea mai recentă investiție pe care am făcut-o a fost în cuptoarele cu ionizare și în pasteurizatoare, dar avem prese speciale, cameră de frig, avem filtru sanitar cu duș, sală de recepție, un spațiu în care se spală legumele și fructele și, evident, camera de procesare. Chiar dacă fabrica este una modernă, noi lucrăm după metode tradiționale. Lucrăm manual și fierbem la foc cu lemne”, povestește producătoarea din județul Hunedoara.

„E foarte important să-ți placă ceea ce faci și să nu te gândești doar la foloasele materiale. Dacă ești corect cu ceea ce faci, vor veni și banii.”

Desfacerea în magazine, obligatoriePoate cel mai greu lucru pentru afacerea familiei Vîrșag este menținerea pe piață. Prezența la târgurile de profil este importantă, însă colaborarea cu o rețea de magazine este obligatorie, consideră Veronica Vîrșag. „Pentru noi, nu este foarte confortabil să facem drumul din județul Hunedoara până la

104

Arad, Timișoara sau chiar București. O facem pentru prezentare, pentru a fi văzuți și cunoscuți. Am început sa fim cunoscuți și clienții noștri ne găsesc în rețeaua de magazine Pro Hd din județul Hunedoara, în Alba Iulia și în rețeaua de magazine a Fermelor ADO. Facem parte din Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice din județul Hunedoara, iar de doi ani am reușit, asociația, să ne deschidem propriul magazin în piața centrală din Deva. În total, sunt 40 de magazine pe care le aprovizionăm. Deci lumea ne cunoaște deja foarte bine și comenzile sunt foarte mari, și avem nevoie de un spațiu de depozitare mai mare, pe care sper să-l construim cât mai repede.”

După ani de eforturi și zbateri, Veronica Vîrșag crede că a făcut o alegere înțeleaptă și că afacerea este una profitabilă pentru familie, dar, ca orice afacere, are și ea secretele ei. „Trebuie să iubești ceea ce faci. Parte din sufletul tău și din inima, din priceperea ta trebuie să stea în fiecare borcănel și în fiecare sticluță. E foarte important să-ți placă ceea ce faci și să nu te gândești doar la foloasele materiale. Dacă ești corect cu ceea ce faci, vor veni și banii. Atunci când mergem la cules la pădure, spunem Doamne-ajută! Iar când întâlnim ciuperca sau fructul pe care le căutăm, îi mulțumim lui Dumnezeu, pentru că fără voia Lui nimic nu se întâmplă”, ne-a spus în încheiere Veronica Vîrșag.

... citeste si partea a doua ...

105