”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi...

110
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă” 1 ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă” Faza: II. “Analiza caracteristicilor formării profesionale continue la nivel de firmă” Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale Zamfir Ana-Maria (coord.) Maer-Matei Monica Mocanu Cristina Velciu Magdalena Pîrciog Speranța Lungu Olivia-Eliza Grecu Liliana Militaru Eva Centrul Național de Pregătire în Statistică Silvia Pisică Lavinia Elena Bălteanu Andreea Cambir Mihaela Anghel Cristina Maria Niţulescu Lucia Cecilia Sinigaglia Radu Mugur Oprea Alina Mirela Bălţăţeanu

Transcript of ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi...

Page 1: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

1

”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională

continuă la nivel de firmă”

Faza: II. “Analiza caracteristicilor formării profesionale continue

la nivel de firmă”

Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale

Zamfir Ana-Maria (coord.)

Maer-Matei Monica

Mocanu Cristina

Velciu Magdalena

Pîrciog Speranța

Lungu Olivia-Eliza

Grecu Liliana

Militaru Eva

Centrul Național de Pregătire în Statistică

Silvia Pisică

Lavinia Elena Bălteanu

Andreea Cambir

Mihaela Anghel

Cristina Maria Niţulescu

Lucia Cecilia Sinigaglia

Radu Mugur Oprea

Alina Mirela Bălţăţeanu

Page 2: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

2

Activitatea II.2

Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi

a resurselor financiare alocate, la nivelul IMM-urilor şi al sectoarelor de activitate

Studiu privind evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor

formării continue

Autori: INCSMPS şi CNPS

Iulie 2014

Page 3: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

3

CUPRINS

1. Introducere

2. Caracteristicile populaţiei de întreprinderi

3. Strategii ale întreprinderilor în domeniul formării profesionale

4. Dimensiunea formării profesionale continue la nivel de firmă

4.1. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională şi incidenţa diferitelor forme

de formare profesională

4.2. Motive pentru care întreprinderile nu au oferit FPC

5. Caracteristici ale formării profesionale

5.1. Participanţii la formare profesională

5.2. Durata medie a cursurilor FPC

5.3. Domenii de formare profesională

5.4. Furnizorii de FPC

5.5. Calitate şi rezultate în activităţile de FPC

6. Resurse financiare alocate formării profesionale

6.1. Cheltuielile cu formarea profesională continuă

6.2. Ponderea firmelor care au accesat programe de sprijin pentru formarea profesională a

angajaţilor

7. Ucenicia la locul de muncă

8. Analiza evoluţiei principalilor indicatori ai formării profesionale continue în

perioada 2010-2013

9. Concluzii

Page 4: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

4

Rezumat

La nivelul anului 2013, populaţia de întreprinderi cuprindea 51281 firme cu cel puţin 10 salariaţi

care erau concentrate, cu precădere, în activităţi economice precum „comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul” (26,1%), „industria prelucrătoare” (23,1%) sau „construcţii” (12,7% din total). După

clasa de mărime, cea mai mare pondere o deţine clasa de întreprinderi mici (80,4%), urmată de

întreprinderile mijlocii (16,3%) şi întreprinderile mari (3,3%).

Doar 1,8% dintre întreprinderi deţineau un centru propriu de formare profesională sau în

comun cu alte întreprinderi în anul 2013. De asemenea, în 6,4% dintre întreprinderi, organizarea

activităţilor de formare profesională se găsesc în responsabilitatea unei persoane sau a unui

departament/serviciu. Aceste aspecte se află în strânsă legătură cu ponderea redusă a

întreprinderilor care realizează, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi

competenţe ca parte a programului general de dezvoltare a firmei (8,1%). Aproximativ jumătate

dintre întreprinderi nu sunt preocupate de anticiparea necesarului de competenţe. Pe de altă parte,

atunci când se confruntă cu necesităţi de aptitudini şi competenţe, doar un sfert dintre

întreprinderi aleg să asigure formare profesională propriilor angajaţi. În acord cu aceste tendinţe,

doar 6,4% dintre firme alocă, de obicei, un buget special destinat FPC. Totuşi, firmele mari se

dovedesc mult mai interesate de formarea profesională, 43,3% dintre acestea având un buget

alocat FPC. Mai mult, firmele nu încurajează foarte mult angajaţii să urmeze cursuri de formare

profesională pe cont propriu. Astfel, doar 0,8% dintre toate întreprinderile şi 4,4% dintre firmele

mari au acordat concediu de formare profesională în anul 2013.

În anul 2013, ponderea întreprinderilor care au oferit formare profesională continuă a

înregistrat valoarea de 22%. Dimensiunea firmelor influenţează semnificativ tendinţa acestora de

a oferi formare profesională. Astfel, 63,3% dintre întreprinderile mari, 39,5% dintre

întreprinderile mijlocii şi 16,7% dintre cele mici se înscriu în categoria firmelor care au asigurat

FPC. Per total, 13,4% dintre firme au oferit cursuri interne şi/sau externe angajaţilor proprii, iar

19,6% alte forme de FPC. Mai mult, firmele au o mai mare predilecţie către a oferi cursuri

Page 5: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

5

externe (90,4%) comparativ cu cele interne (45,9%). Principalii furnizori pentru cursurile externe

au fost unităţile private de pregătire, fiind urmate la mare distanţă de unităţile furnizoare de

echipamente. Cele mai multe întreprinderi care nu au organizat FPC în anul 2013 au motivat

acest lucru fie prin preferinţa de a recruta personal nou cu aptitudinile şi competenţele necesare

(67,7%), fie prin faptul că personalul existent corespunde din punctul de vedere al nivelului de

calificare şi competenţă necesar (67,7%).

În anul 2013, rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă a

fost de 22%. Grupa de vârstă 25-54 de ani este cea care înregistrează cea mai mare rată globală

de participare la FPC (23.4%). Rata globală de participare la FPC pentru angajaţii cu nivel ridicat

de educaţie (35.4%) este mult superioară ratelor calculate pentru angajaţii cu nivel scăzut (13%)

sau mediu (18.5%) de educaţie. Majoritatea firmelor care au asigurat formare profesională în

anul 2013 au apelat la cursuri care au avut ca scop dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor

tehnice, practice sau specifice. Alte aptitudini pe care firmele au dorit să le dezvolte au fost:

aptitudinile de soluţionare a problemelor şi aptitudinile de comunicare cu clienţii. Rata de

participare la cursurile de formare profesională continuă, reprezentând ponderea participanţilor la

cursuri FPC în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de formare profesională

continuă, a atins în anul 2013 valoarea de 48%. Rata de participare a fost mai ridicată în rândul

femeilor (53,8%) decât a bărbaţilor (44,3%). De asemenea, rata de participare la FPC a atins în

întreprinderile mari valoarea de 51,7%, comparativ cu 38,8% în IMM-uri.

Costul total al FPC a reprezentat, în anul 2013, 1,2% din costul total al forţei de muncă în

anul 2013. Întreprinderile mari au alocat pentru formare profesională 1,6% din costul forţei de

muncă, iar IMM-urile doar 0,6% (din care, întreprinderile mici 0,4%, iar cele mijlocii 0,8%).

Principalul element de cost este reprezentat de taxele şi plăţile către unităţile furnizoare de FPC.

Nu în ultimul rând, pe fondul schimbărilor legislative recente, incidenţa activităţilor de ucenicie

la locul de muncă este extrem de scăzută.

Ancheta realizată în rândul firmelor generează ca valoarea adăugată culegerea unor

variabile/informații noi comparabile cu statistica oficială în domeniu (ancheta FORPRO 2010),

în vreme ce dimensiunea eșantionului permite extinderea datelor și compararea informațiilor

colectate atât în cifre absolute cât și procentual la nivel de sector de activitate (CAEN rev.2) şi

clasă de mărime.

Page 6: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

6

Beneficiile preconizate pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice se referă la faptul că rezultatele anchetei permit cunoaşterea evoluțiilor

domeniul FPC între anii 2010 și 2013, informaţii esenţiale în activitatea de formulare şi

implementare de politici publice în domeniu.

Informațiile colectate conduc la atingerea obiectivelor Etapei II, dar asigură şi premisele

necesare realizării evaluării ex-ante a efectelor modelelor propuse de încurajare a investiției în

FPC, preconizată a fi realizate în etapa următoare.

Page 7: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

7

Lista graficelor şi tabelelor

Grafic 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe regiuni (%)

Grafic 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe clase de mărime (%)

Grafic 3. Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul 2012,

(%)

Grafic 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul

2012”, pe clase de mărime (%)

Grafic 5. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul

2012”, pe regiuni (%)

Grafic 6. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite sau metode

noi de realizare a acestor produse sau servicii?” (%)

Grafic 7. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite sau metode

noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe clase de mărime (%)

Grafic 8.” În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu

altă(e) întreprindere(i)?” (%)

Grafic 9. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu

altă(e) întreprindere(i)?”, pe clase de mărime (%)

Grafic 10. ”În întreprinderea dvs., există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate

organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, (%)

Grafic 11. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate

organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe clase de mărime (%)

Grafic 12. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe la nivelul

întreprinderii?”, (%)

Grafic 13. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe la nivelul

întreprinderii?”, pe clase de mărime (%)

Grafic 14. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când sunteţi confruntaţi cu

nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?” (%) – răspuns multiplu

Grafic 15. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când sunteţi confruntaţi cu

nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe clase de mărime (%) – răspuns multiplu

Grafic 16. ”Care aptitudini şi competenţe consideraţi că sunt de mare importanţă pentru dezvoltarea în următorii ani

a întreprinderii dvs.?” (%) – răspuns multiplu

Grafic 17. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanță?”, (%)

Grafic 18. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat într-un plan sau program în

formă scrisă?”, total şi pe clase de mărime (%)

Grafic 19. ”Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”, total şi pe clase de mărime (%)

Grafic 20. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale sau de alt tip între parteneri

sociali, care vizează FPC?”, total şi pe clase de mărime (%)

Grafic 21. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională?”, total şi pe

clase de mărime (%)

Grafic 22. ”Care au fost sursele de informare despre FPC utilizate de obicei de întreprindere?”, (%) răspuns multiplu

Grafic 23. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în funcţie de forma de formare în 2012 şi 2013, (%

necumulative)

Grafic 24. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională în total întreprinderi în anul 2013, pe forme de

formare, (%)

Grafic 25. Distribuţia firmelor care au oferit FPC pe activităţi economice în 2013, (%)

Grafic 26. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi în 2012 şi 2013, pe activităţi

economice (%)

Grafic 27. Incidenţa formelor de formare profesională pe activităţi economice în anul 2013 (% necumulative)

Grafic 28. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională pe clase de mărime în anul 2012 şi 2013 (%)

Page 8: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

8

Grafic 29. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul acestora pe activităţi economice în anul

2013 (% necumulative - în totalul întreprinderilor care au oferit cursuri)

Grafic 30. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul acestora pe clase de mărime în anul 2013,

(% necumulative - în totalul întreprinderilor care au oferit cursuri)

Grafic 31. Ponderea firmelor care au asigurat FPC în funcţie de forma de proprietate în anul 2012 şi 2013 (%

necumulative)

Grafic 32. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe regiuni în anul 2013, (%)

Grafic 33. Ponderea întreprinderilor care nu au oferit FPC în funcţie de motive în 2013 (%)

Grafic 34. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime în funcţie de sex (%)

Grafic 35. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime în funcţie de grupa de vârstă

(%)

Grafic 36. Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă pe clase de mărime în funcţie de

nivelul de educaţie în anul 2013 (%)

Grafic 37. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe sexe şi clase de mărime în anul 2013

(%)

Grafic 38. Rate globale de participare pentru alte forme de formare profesională în anul 2013 (%)

Grafic 39. Durata medie a cursurilor FPC pe sexe şi clase de mărime în anul 2013 (ore)

Grafic 40. Durata medie a cursurilor FPC interne/ externe pe clase de mărime în anul 2013 (ore)

Grafic 41. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe în programul de lucru pe clase de mărime în anul 2013

(ore)

Grafic 42. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat

cursurile FPC organizate în anul 2013 (%)

Grafic 43. Cele mai importante aptitudini/competenţe prin prisma volumului de ore în 2013 (%)

Grafic 44. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat

cursurile FPC organizate în anul 2013, pe clase de mărime (%)

Grafic 45. Ponderea firmelor în funcţie de furnizorii de FPC la care au apelat pentru cursurile externe în 2013 (%)

Grafic 46. Ponderea firmelor pe clase de mărime în funcţie de furnizorii de FPC la care au apelat pentru cursurile

externe în 2013 (%)

Grafic 47. ”Care au fost, în anul 2013, aspectele luate în considerare în vederea asigurării calităţii FPC?”, pe clase de

mărime (%)

Grafic 48. ”Vă rugăm să evaluaţi impactul formării profesionale desfăşurate în anul 2013 asupra performanţelor

lucrătorilor din întreprinderea dvs.” (%)

Grafic 49. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din

care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (%)

Grafic 50. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe activităţi economice (%)

Grafic 51. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe regiuni (%)

Grafic 52. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri în

anul 2013 comparativ cu anul 2012 (%)

Grafic 53. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care

întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Grafic 54. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)

Grafic 55. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici

şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Grafic 56. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe activităţi economice (RON)

Grafic 57. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici

şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Grafic 58. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)

Grafic 59. Costul mediu FPC orar în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi

întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Grafic 60. Costul mediu FPC orar în 2013, pe activităţi economice (RON)

Grafic 61. Distribuţia întreprinderilor după elementele de cost ale cursurilor FPC (interne şi externe) realizate în anul

2013 (% necumulative)

Grafic 62. Structura costurilor cu cursurile FPC în 2013, pe elemente de cost (%)

Page 9: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

9

Grafic 63. Ponderea firmelor care au avut încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau au beneficiat de

subvenţii în scopul finanţării cursurilor de formare profesională în anul 2013 (%)

Grafic 64. Încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii obţinute în scopul finanţării cursurilor de

formare profesională în 2013, pe total şi pe clase de mărime (RON)

Grafic 65. Structura încasărilor din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii obţinute în scopul finanţării

cursurilor de formare profesională în 2013, pe surse de finanţare (%)

Grafic 66. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul de muncă?”, (%)

Grafic 67. Distribuţia participanţilor la programele de ucenicie desfăşurate în întreprinderi în anul 2013 după nivelul

de calificare (%)

Grafic 68. ”Care au fost furnizorii de formare profesională pentru programele de ucenicie organizate de

întreprinderea dvs. în anul 2013?” (%)

Grafic 69.”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de programe în 2013?” (%) –

răspuns multiplu

Grafic 70. ”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de programe în 2013?”, pe

clase de mărime (%) – răspuns multiplu

Tabel 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe activităţi economice (%)

Tabel 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme de proprietate (%)

Tabel 3. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme juridice (%)

Tabel 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013 comparativ cu anul

2012”, pe activităţi economice (%)

Tabel 5. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite sau metode

noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 6. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu

altă(e) întreprindere(i)?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 7. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate organizarea

FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 8. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe la nivelul

întreprinderii?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 9. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când sunteţi confruntaţi cu

nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe activităţi economice (%) – răspuns multiplu

Tabel 10. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanță?”, pe clase de mărime

(%)

Tabel 11. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanță?”, pe activităţi

economice (%)

Tabel 12. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat într-un plan sau program în

formă scrisă?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 13. ” Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 14. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale sau de alt tip între parteneri

sociali, care vizează FPC?”, pe activităţi economice (%)

Tabel 15. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională?”, pe

activităţi economice (%)

Tabel 16. ”Care a fost numărul total al orelor acordate drept concediu pentru formare profesională în anul 2013?”

Tabel 17. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe clase de mărime şi categorii de formare în anul 2013 (%)

Tabel 18. Frecvenţa motivelor pentru care întreprinderile nu au oferit FPC în funcţie de clasa de mărime în anul

2013 (%)

Tabel 19. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe activităţi economice (%)

Tabel 20. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe activităţi economice în anul 2013 (%)

Tabel 21. Durata medie a cursurilor FPC pe activităţi economice în funcţie de sex în anul 2013 (ore)

Tabel 22. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe pe activităţi economice în 2013 (ore)

Tabel 23. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care

întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Tabel 24. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe activităţi economice (RON)

Page 10: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

10

Tabel 25. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul de muncă?”, pe total şi

pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (%)

Tabel 26. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul de muncă?”, pe activităţi

economice (%)

Tabel 27. Timpul total petrecut de ucenici în cadrul programelor de ucenicie în anul 2013, pe total şi pe clase de

mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (om-ore)

Tabel 28. Costurile întreprinderilor cu programele de ucenicie în anul 2013,pe total şi pe clase de mărime (RON)

Tabel 29. Costul mediu al programelor de ucenicie pe participant şi costul mediu orar al programelor de ucenicie,pe

total şi pe clase de mărime (RON)

Tabel 30. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi, pe activităţi ale economiei naţionale şi

clase de mărime (%)

Tabel 31. Ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC în total întreprinderi, pe activităţi ale economiei

naţionale şi clase de mărime (%)

Tabel 32 Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe sexe, activităţi ale economiei

naţionale şi clase de mărime (%)

Tabel 33 Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe sexe, activităţi ale economiei naţionale

şi clase de mărime (%)

Tabel 34 Durata medie a cursurilor FPC, pe activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (om-ore)

Tabel 35 Costul mediu al cursurilor per participant (lei)

Tabel 36 Costul total al formării profesionale continue (lei)

Tabel 37. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă (%)

Page 11: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

11

1. Introducere

În contextul progreselor tehnologice actuale, a globalizării economice, creşterii nivelului de

concurenţă, precum şi a necesităţilor de restructurare resimţite în multe ramuri economice şi

firme, formarea profesională continuă ar trebui să capete o importanţă sporită. Astfel, investiţiile

firmelor pentru îmbunătăţirea competenţelor capitalului uman reprezintă factori esenţiali pentru

consolidarea avantajului lor competitiv şi pentru reluarea şi accelerarea dezvoltării economice. În

aceste condiţii, studiul de faţă urmăreşte să ofere o imagine comprehensivă asupra

comportamentului firmelor în domeniul formării profesionale continue.

Obiectivul prezentului studiu este de a evalua incidenţa, nivelul şi intensitatea investiţiilor

întreprinderilor româneşti în formarea profesională continuă a propriilor angajaţi, respectiv de a

caracteriza programele de formare profesională continuă şi participanţii la acestea. Pentru

atingerea acestui obiectiv, în aprilie 2014, a fost realizată o anchetă sociologică în 5000 de firme,

reprezentativă la nivelul IMM-urilor şi sectoarelor de activitate. Metodologia de anchetă asigură

comparabilitatea rezultatelor cu statistica oficială în domeniu (Ancheta privind Formarea

Profesională în Întreprinderi). De asemenea, similar statisticilor oficiale, rezultatele obţinute la

nivelul eşantionului au fost supuse procedurilor de extindere pentru a permite dimensionarea

activităţilor de formare profesională pentru întreaga populaţie de întreprinderi. Informaţiile

culese la nivelul firmelor şi prezentate în acest raport se referă la structura şi strategia

întreprinderilor în domeniul formării profesionale, caracteristicile programelor de formare

profesionale (incidenţă şi tipuri de formare profesională, structura participanţilor, domeniul

formării, principalii furnizori, costurile cu formarea profesionale pe elemente de cost) şi motivele

pentru care întreprinderile nu au oferit formare profesională.

Rezultatele studiului de faţă servesc la o mai bună înţelegere a modalităţii în care firmele

româneşti decid să investească în formare profesională, respectiv a volumului şi direcţiei

investiţiilor. În aceste condiţii, concluziile obţinute pot servi la fundamentarea politicilor publice

Page 12: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

12

în domeniul formării profesionale, cu referire specială asupra măsurilor de stimulare a

investiţiilor firmelor în acest domeniu.

2. Caracteristicile populaţiei de întreprinderi

în anul 2013, populaţia de întreprinderi cu cel puţin 10 angajaţi era formată din 51281 firme

distribuţia întreprinderilor după CAEN indică o mai mare concentrate în activităţi economice

precum „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul” (26,1%), „industria prelucrătoare” (23,1%) sau

„construcţii” (12,7%)

după clasa de mărime, cea mai mare pondere o deţine clasa de întreprinderi mici (80,4%),

urmată de întreprinderile mijlocii (16,3%) şi întreprinderile mari (3,3%)

În anul 2013, conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, populaţia de

întreprinderi cu cel puţin 10 angajaţi (51281 firme) cuprindea, preponderent, firme cu activităţi

economice încadrate în secţiunea „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul” (26,1%), „industria

prelucrătoare” (23,1%) sau „construcţii” (12,7%). De asemenea, populaţia de întreprinderi

prezintă o concentrare semnificativă în activităţi economice precum „hoteluri şi restaurante”

(7,6%), „transport şi depozitare” (6,9%), „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (5,2%),

„agricultură, silvicultură şi pescuit” (5,1%), „activităţi de servicii administrative şi suport” (4%)

sau „informaţii şi comunicaţii” (3%). Un număr comparativ mai mic de întreprinderi au activităţi

în „distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor” (1,4%), „alte activităţi de servicii”

(1,3%), „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” şi „intermedieri financiare şi asigurări”

(cu câte 0,9%), sau „industria extractivă”, „tranzacţii imobiliare” (cu câte 0,6%), ori în “producţia

şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” (0,4%).

Tabel 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe activităţi economice (%)

Secţiuni CAEN rev. 2 %

Agricultură, silvicultură şi pescuit 5.1

Industria extractivă 0.6

Industria prelucrătoare 23.1

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz 0.4

Page 13: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

13

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 1.4

Construcţii 12.7

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 26.1

Transport şi depozitare 6.9

Hoteluri şi restaurante 7.6

Informaţii şi comunicaţii 3

Intermedieri financiare şi asigurări 0.9

Tranzacţii imobiliare 0.6

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 5.2

Activităţi de servicii administrative şi suport 4

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.9

Alte activităţi de servicii 1.3

Total 100 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În acord cu nivelul de dezvoltare economică, întreprinderile sunt distribuite neuniform între cele

opt regiuni de dezvoltare ale României. Un număr mai mare de întreprinderi îşi desfăşoară

activitatea în regiunea Bucureşti Ilfov (22,0%), precum şi în regiunea Nord Vest (16,6%), în

regiunea Centru (14%) sau în regiunea Vest (12,6%). Restul întreprinderilor sunt localizate în

regiunea Sud Vest (9,6%), în regiunea Sud şi Sud Est (câte 8,5%) şi în regiunea Nord Est (8,1%).

Grafic 1. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe regiuni (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 14: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

14

Din punctul de vedere al numărului de salariaţi, cea mai mare pondere o deţine clasa de

întreprinderi mici (80,4%), urmată de întreprinderile mijlocii (16,3%) şi întreprinderile mari

(3,3%). Aşadar, populaţia de firme din România se constituie în marea ei majoritate din IMM-

uri, firme care se caracterizează atât prin dinamism, cât şi prin vulnerabilitate crescută

comparativ cu categorie firmelor mari.

Grafic 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Populaţia de întreprinderi variază după forma de proprietate asupra capitalului social. Cele mai

multe întreprinderi sunt cele în care forma de proprietate este autohtonă integral privată (87,3%).

Un număr mai mic de întreprinderi au forma de proprietate integral străină (9,2%) sau proprietate

integrală de stat (1,7%). Cele mai puţine întreprinderi investigate sunt cele cu proprietate

majoritară de stat (0,2%), proprietate majoritară privată (0,6%), proprietate cooperatistă (0,9%)

sau proprietate publică de interes naţional şi local (0,1%).

Tabel 2. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme de proprietate (%)

Forme de proprietate %

Proprietate integrală de stat 1.7

Proprietate majoritară de stat 0.2

Proprietate majoritară privată 0.6

Proprietate autohtonă integral privată 87.3

Proprietate cooperatistă 0.9

Page 15: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

15

Proprietate integral străină 9.2

Proprietate publică de interes naţional şi local 0.1

Total 100 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

De asemenea, întreprinderile variază în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii.

Majoritatea acestora se organizează ca societăţi cu răspundere limitată (89,8%), urmate de

întreprinderi cu forma juridică de „societate pe acţiuni” (7,9%). Mai puţin numeroase sunt cele

cu forma „regie autonomă” (0,4%), „societate în nume colectiv” (0,1%), „societate (cooperativă)

meşteşugărească” (0,8%), „societate (cooperativă) de credit” (0,1%), „societăţi agricole” (0,8%)

sau cu „alte forme juridice” (0,1%).

Tabel 3. Structura populaţiei de întreprinderi în 2013, pe forme juridice (%)

Forma juridică %

Regie autonomă 0.4

Societate în nume colectiv 0.1

Societate pe acţiuni 7.9

Societate cu răspundere limitată 89.8

Societate (cooperativă) meşteşugărească 0.8

Societate (cooperativă) de consum 0

Societate (cooperativă) de credit 0.1

Societăţi agricole 0.8

Alte forme juridice 0.1

Total 100 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Cifra de afaceri, respectiv suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de

firmă, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată, a cunoscut o

evoluţie pozitivă în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în 41,2% dintre întreprinderi, dar a

înregistrat o evoluţie negativă în 39,3% din întreprinderi. Unele unităţi (19,5% din total) nu au

putut oferi informaţii din motive obiective legate de raportare şi încheierea exerciţiului fiscal.

Rezultatele analizei evoluţiei cifrei de afaceri în anul 2013 comparativ cu anul 2012, pe

clase de mărime, arată că 41,2% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii au înregistrat creşteri

ale cifrei de afaceri, iar 39,8% au înregistrat scăderi. În cazul întreprinderilor mari, se observă că

Page 16: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

16

41,1% au raportat o creştere a cifrei de afaceri, iar un procent comparativ mai mic, respectiv 25%

dintre întreprinderile mari au înregistrat scăderi ale indicatorului. Rezultatul nu este reprezentativ

deoarece numărul unităţilor care nu au putut aprecia evoluţia cifrei de afaceri a fost semnificativ

(aproape 34%), probabil datorită graficului de raportare fiscală, însă arată faptul că IMM-urile s-

au confruntat cu dificultăţi mai accentuate în cursul anului trecut.

Grafic 3. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul

2013 comparativ cu anul 2012”, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul

2013 comparativ cu anul 2012”, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Analizând evoluţia cifrei de afaceri a întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate economică,

observăm faptul că performanţele întreprinderilor au variat semnificativ. Astfel, în anul 2013

Page 17: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

17

comparativ cu anul 2012, majoritatea unităţilor ce au activat în agricultură au înregistrat creşteri

ale cifrei de afaceri (70%) şi doar 24,1% dintre acestea au înregistrat pierderi. O performanţă

bună au înregistrat şi întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în construcţii, urmare a

redresării şi relansării economice. Jumătate dintre unităţile din construcţii (51,9%) au raportat o

creştere a cifrei de afaceri şi doar 37,2% s-au confruntat cu scăderea volumului afacerilor, iar

10,9% nu au putut aprecia. O altă ramură de activitate cu rezultate bune este cea de „intermedieri

financiare şi asigurări” deoarece în 48,5% dintre unităţi cifra de afaceri a crescut şi doar în 19,3%

a scăzut. Pe de altă parte, volumul afacerilor a scăzut în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în

62% dintre unităţile cu activitate de ”producţie şi furnizarea de energie electrică, termică, gaz”.

De asemenea, în sectorul de „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, s-a înregistrat o

pondere importantă de unităţi care au semnalat scăderea cifrei de afaceri (51,8%) concomitent cu

27,4% care au consemnat o creştere a indicatorului, cel mai mic procent din analiza noastră.

Tabel 4. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul 2013

comparativ cu anul 2012”, pe activităţi economice (%)

A

crescut

A

scăzut

Nu pot

aprecia Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 70.0% 24.1% 5.9% 100%

Industria extractivă 35.6% 44.9% 19.5% 100%

Industria prelucrătoare 46.4% 37.8% 15.8% 100%

Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 30.7% 61.9% 7.4% 100%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 38.7% 36.4% 24.9% 100%

Construcţii 51.9% 37.2% 10.9% 100%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 29.1% 47.5% 23.4% 100%

Transport şi depozitare 41.8% 37.7% 20.6% 100%

Hoteluri şi restaurante 39.9% 35.7% 24.4% 100%

Informaţii şi comunicaţii 39.1% 31.8% 29.0% 100%

Intermedieri financiare şi asigurări 48.5% 19.3% 32.2% 100%

Tranzacţii imobiliare 41.4% 27.9% 30.7% 100%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 27.4% 51.8% 20.8% 100%

Activităţi de servicii administrative şi suport 44.4% 33.2% 22.4% 100%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 36.0% 17.2% 46.8% 100%

Alte activităţi de servicii 36.5% 29.2% 34.3% 100%

Total 41.2% 39.3% 19.5% 100% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 18: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

18

Analiza la nivel regional relevă performanţe mai bune înregistrate de întreprinderile din regiunea

Nord Vest unde 47,8% dintre unităţi declară creşteri şi 32,5% scăderi ale cifrei de afaceri. O

situaţie favorabilă se regăseşte şi în regiunea Sud, Centru şi Sud Est. Distribuţia este inversată în

cazul unităţilor din regiunile Vest şi Sud Vest. Astfel, în regiunea Vest, ponderea întreprinderilor

care declară scăderea cifrei de afaceri (43,6%) este mai mare decât a întreprinderilor care reuşesc

să crească volumul afacerilor în 2013 (28,3%). Similar, în regiunea Sud Vest, 48,1% dintre

întreprinderi raportează scăderea cifrei de afaceri, comparativ cu 38,9% care au avut creşteri.

Grafic 5. „Vă rugăm să estimaţi evoluţia cifrei de afaceri în întreprinderea dvs. în anul

2013 comparativ cu anul 2012”, pe regiuni (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Inovarea, dezvoltarea şi introducerea noilor produse sunt esenţiale în susţinerea creşterii viitoare

a volumului veniturilor totale (cifra de afaceri), pentru dezvoltarea activităţii şi chiar pentru

supravieţuirea întreprinderii pe piaţă, în noile condiţii ale mediului dinamic. Introducerea unor

produse şi servicii noi sau îmbunătăţite, împreună cu metodele de realizare (concept, strategie,

organizare, studiu de piaţa ş.a.) defineşte preocuparea spre inovare, dezvoltarea afacerii,

adaptarea la schimbare, respectiv transformarea ideilor în produse şi servicii în sprijinul creşterii

profitului şi competitivităţii întreprinderii. Dezvoltarea implică utilizarea eficientă a

Page 19: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

19

competenţelor resursei umane, dobândite sau formate, în diferite contexte: formal, non-formal

sau informal. În acest context, formarea profesională devine strategică.

La nivelul întreprinderilor investigate, doar 7,9% din total afirmă că au introdus produse,

servicii sau metode noi sau îmbunătăţite în cursul anului 2013. Din păcate, în marea majoritate a

cazurilor (92,1%), întreprinderile nu au întreprins acţiuni în sensul introducerii de noi produse,

ceea ce poate avea efecte negative supra competitivităţii.

Grafic 6. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ

îmbunătăţite sau metode noi de realizare a acestor produse sau servicii?” (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 7. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ

îmbunătăţite sau metode noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe clase de

mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 20: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

20

Întreprinderile abordează diferit această problematică, în funcţie de clasa de mărime. Astfel,

ponderea IMM-urilor care introduc produse, servicii, metode noi sau îmbunătăţite este foarte

mică (7,5%) comparativ cu cea a întreprinderilor care nu introduc produse noi (92,5%). Situaţia

este puţin mai bună în cazul întreprinderilor mari. Acestea dezvoltă noi produse sau servicii în

procent de 21,4%, fapt ce indică un context mai favorabil formării profesionale.

Cum era de aşteptat, într-o perioadă dominată de progres tehnologic şi informatic, cele

mai multe întreprinderi care au introdus produse, servicii, metode noi sau îmbunătăţite sunt cele

cu activitate economică în ”informaţii şi comunicaţii” (18,6%). Ponderi mai mari de întreprinderi

care au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi activează în „industria prelucrătoare”

(12,8%), „agricultură, silvicultură şi pescuit” (11,9%) şi ”construcţii” (11%).

Tabel 5. ”În anul 2013, s-au introdus în fabricaţie produse sau servicii noi sau semnificativ

îmbunătăţite sau metode noi de realizare a acestor produse sau servicii?”, pe activităţi

economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 11.9% 88.1% 100.0%

Industria extractivă 1.4% 98.6% 100.0%

Industria prelucrătoare 12.8% 87.2% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 3.9% 96.1% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 2.4% 97.6% 100.0%

Construcţii 11.0% 89.0% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 3.2% 96.8% 100.0%

Transport şi depozitare 6.2% 93.8% 100.0%

Hoteluri şi restaurante 6.0% 94.0% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 18.6% 81.4% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 8.3% 91.7% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 100.0% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 5.3% 94.7% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 4.7% 95.3% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.4% 98.6% 100.0%

Alte activităţi de servicii 6.1% 93.9% 100.0%

Total 7.9% 92.1% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 21: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

21

3. Strategii ale întreprinderilor în domeniul formării profesionale

în anul 2013, doar 1,8% dintre întreprinderi deţineau un centru propriu de formare

profesională sau în comun cu alte întreprinderi

în 6,4% dintre întreprinderi organizarea activităţilor de formare profesională se găsesc în

responsabilitatea unei persoane sau a unui departament/serviciu

8,1% dintre întreprinderi realizează în mod regulat evaluarea necesităţilor viitoare de

aptitudini şi competenţe ca parte a programului general de dezvoltare a firmei, iar aproape

50% dintre întreprinderi nu sunt preocupate de anticiparea necesarului de competenţe

în situaţia în care se confruntă cu necesităţi de aptitudini şi competenţe, doar un sfert dintre

întreprinderi aleg să asigure formare profesională propriilor angajaţi

doar 6,4% dintre firme alocă, de obicei, un buget special destinat FPC. Firmele mari se

dovedesc mult mai interesate de formarea profesională, 43,3% dintre acestea având un buget

special alocat FPC.

doar 0,8% dintre întreprinderi au acordat concediu de formare profesională în anul 2013

Pe măsură ce întreprinderile se dezvoltă, pentru a face faţă noilor provocări, este nevoie de

angajaţi cu abilităţi şi competenţe adecvate, necesare noilor condiţii, pentru îndeplinirea

sarcinilor de lucru şi obiectivelor propuse. În acest proces, un rol determinant îl are politica de

formare profesională.

La nivelul întreprinderii, formarea profesională se poate realiza într-un centru de formare

propriu sau prin intermediul unor furnizori de formare externi. Din totalul întreprinderilor, doar

1,8% aveau şi conduceau un centru propriu de pregătire FPC sau în comun cu altă(e)

întreprindere(i), în anul 2013, însă marea majoritate (98,2%) nu avea un astfel de centru.

Page 22: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

22

Grafic 8.”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de

pregătire FPC sau în comun cu altă(e) întreprindere(i)?” (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Abordarea este oarecum diferită în cazul întreprinderilor mari deoarece un procent mai mare de

unităţi aveau şi conduceau, în 2013, un centru propriu de pregătire FPC (12,3%), comparativ cu

doar 1,5% dintre IMM-uri.

Grafic 9. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de

pregătire FPC sau în comun cu altă(e) întreprindere(i)?”, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 23: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

23

O concentrare mai mare de întreprinderi care deţin sau conduc un centru de formare se află

printre unităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul „activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice” (12%), „intermedieri financiare şi asigurări” (8,5%), urmate de unităţile cu ”alte

activităţi de servicii” (7,8%).

Tabel 6. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a deţinut şi condus un centru propriu de

pregătire FPC sau în comun cu altă(e) întreprindere(i)?”, pe activităţi economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.0% 100.0% 100.0%

Industria extractivă 2.1% 97.9% 100.0%

Industria prelucrătoare 1.9% 98.1% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 3.4% 96.6% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 0.6% 99.4% 100.0%

Construcţii 0.8% 99.2% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 0.2% 99.8% 100.0%

Transport şi depozitare 0.6% 99.4% 100.0%

Hoteluri şi restaurante 0.3% 99.7% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 4.9% 95.1% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 8.5% 91.5% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 100.0% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12.0% 88.0% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 4.4% 95.6% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 100.0% 100.0%

Alte activităţi de servicii 7.8% 92.2% 100.0%

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În unele întreprinderi, realizarea activităţii de formare profesională este desemnată ca fiind

responsabilitatea unei persoane anume, care are sarcini exacte în acest sens. În 6,4% dintre

întreprinderile analizate, există o persoană sau compartiment/unitate care au ca responsabilitate

organizarea FPC, dar în 93,6% dintre cazuri, nu exista o astfel de delegare. Situaţia este, totuşi,

diferită în întreprinderi în funcţie de clasa de mărime.

În IMM-uri, incidenţa alocării responsabilităţii privind formarea către o persoană sau

compartiment/unitate este chiar sub valoarea medie, înregistrându-se doar 5,3% dintre

întreprinderi în care se găseşte această situaţie. În schimb, în întreprinderile mari, există o

abordare diferită care este mai favorabilă formării profesionale, astfel, în 40,1% dintre cazuri

Page 24: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

24

există o persoană sau compartiment/unitate care are ca responsabilitate organizarea FPC. Faptul

este explicabil prin însăşi existenţa unui număr mare de angajaţi şi necesitatea dezvoltării

politicilor de resurse umane.

Grafic 10. ”În întreprinderea dvs., există o persoană sau compartiment/unitate care are ca

responsabilitate organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 11. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca

responsabilitate organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 25: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

25

Existenţa unei persoane sau compartiment cu responsabilitate în organizarea FPC este mai des

întâlnită în întreprinderile cu activitate în „producţia şi furnizarea de energie electrică si termică,

gaz”, respectiv 18,2% din totalul unităţilor din acest sector. De asemenea, 17% dintre

întreprinderile de „intermedieri financiare şi asigurări” au o persoană sau compartiment/unitate

responsabile de organizarea FPC precum şi 15,5% din întreprinderile cu activităţi de „informaţii

şi comunicaţii”. Rezultatul poate fi corelat pozitiv cu faptul că, în aceste sectoare de activitate, se

regăsesc mai multe unităţi în care există un centru propriu, sau în comun, de pregătire continuă.

Tabel 7. ”În întreprinderea dvs. există o persoană sau compartiment/unitate care are ca

responsabilitate organizarea FPC (cursuri şi alte forme)?”, pe activităţi economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.4% 97.6% 100.0%

Industria extractivă 7.2% 92.8% 100.0%

Industria prelucrătoare 6.4% 93.6% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică, gaz 18.2% 81.8% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 9.6% 90.4% 100.0%

Construcţii 2.7% 97.3% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 6.1% 93.9% 100.0%

Transport şi depozitare 2.5% 97.5% 100.0%

Hoteluri şi restaurante 5.8% 94.2% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 15.5% 84.5% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 17.0% 83.0% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 11.0% 89.0% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12.2% 87.8% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 12.7% 87.3% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2.0% 98.0% 100.0%

Alte activităţi de servicii 14.1% 85.9% 100.0%

Total 6.4% 93.6% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Pentru ca programele de instruire să aibă eficacitatea dorită, este util ca formarea să fie integrată

în politica generală a firmei în domeniu şi să fie precedată de o evaluare a angajaţilor din punct

de vedere al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor necesare şi/sau deţinute. În acest fel,

formarea profesională devine parte constitutivă a dezvoltării resurselor umane. Evaluarea

Page 26: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

26

necesităţilor de aptitudini şi competenţe este o activitate fundamentală pentru a identifica nevoia

de formare potrivit obiectivelor şi/sau strategiilor organizaţionale. Totuşi, aproximativ jumătate

dintre întreprinderi (48,4%) declară că nu evaluează necesităţile viitoare de aptitudini şi

competenţe. În celelalte întreprinderi, există preocupare pentru acest lucru, dar în 43,5% dintre

unităţi, evaluarea nu se face în mod regulat, respectiv semestrial, anual etc. Doar în 8,1% dintre

întreprinderi se face evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe, ca parte a

programului general de dezvoltare a întreprinderii.

Grafic 12. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi

competenţe la nivelul întreprinderii?”, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Mai multe IMM-uri, comparativ cu populaţia de întreprinderi pe ansamblu, se află în situaţia de a

nu evalua necesităţile viitoare de aptitudini şi competenţe (49,2%), în timp ce 43,6% realizează

acest lucru, dar nu în mod regulat. Doar 7,2% dintre IMM-uri integrează evaluarea necesităţilor

viitoare de aptitudini şi competenţe în programul general de dezvoltare a întreprinderii. Dintre

întreprinderile mari, un procent comparativ mai mic (23,5%) nu evaluează nevoia aptitudini şi

competenţe, iar 42,3% realizează evaluarea, dar nu în mod regulat. Situaţia este mult mai bună în

cazul întreprinderilor mari care încearcă să anticipeze necesarul de aptitudini şi competenţe ca

parte a programului general de dezvoltare a întreprinderilor (34,2%). În acest caz, putem vorbi

despre politici de dezvoltare a resurselor umane coerente şi eficiente.

Page 27: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

27

Dacă analizăm activitatea de evaluare a necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe

în funcţie de apartenenţa la diferitele sectoare de activitate economică, observăm că incidenţa

activităţii de evaluare ca parte a programului de dezvoltare este ridicată în sectorul de „activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (27,7%), urmate de „intermedieri financiare şi asigurări”

(19,8%), şi cu acelaşi procent (18,2%) unităţile de „producţie şi furnizarea de energie electrică si

termică” şi „informaţii şi comunicaţii”. La polul opus, mai mult de jumătate dintre întreprinderi

nu realizează evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi competenţe în cazul „activităţilor de

spectacole, culturale şi recreative” (62,9%), „tranzacţii imobiliare” (62%), „comerţ cu ridicata şi

cu amănuntul” (59,1%), „hoteluri şi restaurante” (58,4%), „industria extractivă” (56,4%) sau

”agricultură, silvicultură şi pescuit” (53%).

Grafic 13. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi

competenţe la nivelul întreprinderii?”, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Tabel 8. ”Realizaţi, în mod regulat, evaluarea necesităţilor viitoare de aptitudini şi

competenţe la nivelul întreprinderii?”, pe activităţi economice (%)

nu

da, dar

nu în

mod

regulat

da, ca parte a

programului

general de

dezvoltare a

întreprinderii Total

Page 28: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

28

Agricultură, silvicultură şi pescuit 53.0% 46.5% 0.5% 100%

Industria extractivă 56.4% 36.2% 7.4% 100%

Industria prelucrătoare 46.9% 45.5% 7.6% 100%

Producţia şi furnizarea de energie electrică si termică 35.2% 46.6% 18.2% 100%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 44.4% 41.2% 14.4% 100%

Construcţii 31.1% 58.0% 10.9% 100%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 59.1% 37.7% 3.2% 100%

Transport şi depozitare 54.4% 34.1% 11.4% 100%

Hoteluri şi restaurante 58.4% 36.9% 4.8% 100%

Informaţii şi comunicaţii 34.4% 47.4% 18.2% 100%

Intermedieri financiare şi asigurări 36.9% 43.3% 19.8% 100%

Tranzacţii imobiliare 62.0% 37.6% 0.3% 100%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 28.5% 43.8% 27.7% 100%

Activităţi de servicii administrative şi suport 43.8% 48.5% 7.7% 100%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 62.9% 32.5% 4.6% 100%

Alte activităţi de servicii 40.7% 52.0% 7.3% 100%

Total 48.4% 43.5% 8.1% 100% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Din totalul întreprinderilor investigate, cei mai mulţi respondenţi afirmă că apelează, cu

preponderenţă, la recrutarea de personal nou care are calificarea necesară, atunci când se

confruntă cu anumite nevoi sau necesităţi de aptitudini şi competenţe (72,7%). Într-un număr mai

mic de întreprinderi (45,7% din total) se recurge la măsuri de reorganizare internă, cum ar fi

rotaţia posturilor etc., atunci când apar nevoi specifice de aptitudini şi competenţe etc. Formarea

profesională continuă a angajaţilor actuali se situează, din păcate, pe locul trei în ordinea

opţiunilor întreprinderilor ca procedeu de rezolvare a necesarului de aptitudini şi competenţe,

fiind indicată de doar 24,5% din totalul întreprinderilor. În final, angajatorii apelează, în 22,3%

din cazuri, la recrutare de personal nou combinată cu formare profesională.

Page 29: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

29

Grafic 14. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când

sunteţi confruntaţi cu nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?” (%) – răspuns

multiplu

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

IMM-urile şi întreprinderile mari au un comportament diferit pentru a-şi satisface nevoia de

aptitudini şi competenţe. Astfel, formarea profesională continuă a angajaţilor actuali este

opţiunea a 23,2% dintre IMM-uri, în timp ce 62,3% dintre întreprinderile mari recurg la această

alternativă. Recrutarea de personal nou în combinaţie cu formarea profesională este un procedeu

preferat de 21,6% dintre IMM-uri, în timp ce întreprinderile mari fac această alegere în proporţie

de 43,1%. Putem afirma, ca o concluzie preliminară, faptul că, în general, în întreprinderile mari

există mai multă preocupare pentru formarea profesională a angajaţilor, probabil în legătură

directă cu disponibilitatea resurselor, dar şi cu abordarea resurselor umane într-un cadru

planificat, strategic, în corelaţie cu strategia de dezvoltare a organizaţiei. Un număr mare de

întreprinderi apelează la recrutarea de personal nou care are calificarea necesară, respectiv 72,6%

dintre IMM-uri şi 74,4% dintre întreprinderile mari. Aşadar, recrutarea lucrătorilor calificaţi se

constituie în principalul procedeu de satisfacere a nevoii de competenţe, mai ales în condiţii de

excedent al ofertei de forţă de muncă.

Page 30: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

30

Grafic 15. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când

sunteţi confruntaţi cu nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe clase de mărime

(%) – răspuns multiplu

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

La nivel sectorial, cele mai multe întreprinderi care apelează la formarea profesională continuă a

angajaţilor actuali activează în „producţia şi furnizarea de energie” (60,7%), „alte activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (41,1%) şi „industria extractivă” (39,4%). Comparativ cu

media naţională, mai multe întreprinderi din „informaţii şi comunicaţii” (39,5%), „intermedieri

financiare şi asigurări” (35,1%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (34,9%) folosesc

procedeul de recrutare de personal nou combinată cu formare profesională pentru satisfacerea

nevoilor de aptitudini şi competenţe. În general, în aceste sectoare, există o specializare mai

înaltă a forţei de muncă iar obţinerea unei calificări presupune o experienţă şi un nivel de

instruire specific, astfel încât angajatorii sunt interesaţi de păstrarea lucrătorilor la locul de

muncă şi recalificarea sau perfecţionarea acestora.

Pe de altă parte, preponderent mai multe unităţi din sectorul de „construcţii” (84,9%),

„hoteluri şi restaurante” (82,1%) şi „transport şi depozitare” (81,7%) recurg la recrutarea de

personal nou cu calificarea necesară. Procedeul de reorganizare internă este preferat de angajatorii din

sectorul de „producţie şi furnizarea de energie” (83,6%) sau de cei din „comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul” (55,1%).

Page 31: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

31

Tabel 9. ”În întreprinderea dvs. la ce procedeu/procedee recurgeţi, de obicei, atunci când

sunteţi confruntaţi cu nevoi/necesităţi de aptitudini şi competenţe?”, pe activităţi

economice (%) – răspuns multiplu

FPC a

angajaţilor

actuali

Recrutare

personal

nou cu

calificarea

necesară

Recrutare

personal nou

combinată cu

formare

profesională

Reorganizare

internă

Agricultură, silvicultură şi pescuit 15.7% 72.7% 13.7% 43.9%

Industria extractivă 39.4% 66.8% 24.2% 30.6%

Industria prelucrătoare 24.3% 74.4% 21.5% 52.6%

Producţia şi furnizarea de energie 60.7% 54.3% 32.9% 83.6%

Distribuţia apei; salubritate 31.3% 58.8% 30.5% 53.3%

Construcţii 25.6% 84.9% 18.3% 31.4%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 25.2% 67.8% 21.1% 55.1%

Transport şi depozitare 15.8% 81.7% 19.1% 35.1%

Hoteluri şi restaurante 15.9% 82.1% 24.1% 26.7%

Informaţii şi comunicaţii 36.5% 61.1% 39.5% 50.5%

Intermedieri financiare şi asigurări 26.0% 58.4% 35.1% 47.5%

Tranzacţii imobiliare 23.7% 70.4% 30.8% 43.7%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 41.1% 48.4% 34.9% 51.3%

Activităţi de servicii administrative şi suport 21.9% 69.4% 26.7% 38.6%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 13.0% 71.5% 8.9% 47.3%

Alte activităţi de servicii 35.1% 72.6% 18.9% 50.3%

Total 24.5% 72.7% 22.3% 45.7% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Dintr-o serie de mai multe aptitudini şi competenţe, unele sunt considerate mai importante decât

altele pentru contribuţia la dezvoltarea întreprinderii. Astfel, angajatorii consideră în proporţie de

75,4% faptul că aptitudinile tehnice, practice sau specifice locului de muncă sunt de mare

importanţă pentru dezvoltarea întreprinderii în următorii ani; iar 73,8% dintre respondenţi indică

aptitudinea de a lucra în echipă ca fiind de mare importanţă. Pe următoarele locuri, în ordinea

importanţei, se află aptitudinile de comunicare cu clienţi (59,1%) şi aptitudinile de soluţionare a

problemelor (53,3%). De asemenea, 43,2% dintre persoane consideră că aptitudinile de

organizare sunt de mare importanţă pentru dezvoltarea în următorii ani a întreprinderii, iar 27,3%

consideră că aptitudinile IT generale sunt de interes. Unul din cinci respondenţi ia în considerare

importanţa aptitudinilor administrative şi muncă de birou (21,6%), a celor IT profesionale

Page 32: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

32

(19,9%), sau a cunoştinţelor de limbi străine (19,2%). O importanţă redusă a fost atribuită

aptitudinilor de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii.

Grafic 16. ”Care aptitudini şi competenţe consideraţi că sunt de mare importanţă pentru

dezvoltarea în următorii ani a întreprinderii dvs.?” (%) – răspuns multiplu

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Totuşi, dacă sunt puşi în situaţia de a alege acea aptitudine/competenţă care este considerată de

cea mai mare importanță pentru dezvoltarea întreprinderii, cele mai multe răspunsuri (45,5% din

total) vin în favoarea aptitudinilor tehnice, practice sau specifice locului de muncă, urmate, la

oarecare distanţă de aptitudini de comunicare cu clienţii (21,9%) ori aptitudini de a lucra în

echipă (13,2%) şi aptitudini de soluţionare a problemelor (9,1%). Opţiunea se explică prin faptul

că aptitudinile tehnice, practice, specifice locului de muncă sunt esenţiale pentru îndeplinirea

sarcinilor de lucru şi ele contribuie într-o măsură covârşitoare la obţinerea rezultatelor şi

performanţelor, iar celelalte competenţe şi aptitudini (cum ar fi aptitudinile de comunicare cu

clienţii şi aptitudinile de a lucra în echipă) vin în completarea acestora, contribuind la

îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderii.

Page 33: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

33

Grafic 17. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare

importanţǎ?”, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Distribuţia răspunsurilor se păstrează şi în cazul IMM-urilor, aptitudinile tehnice, practice sau

specifice locului de muncă fiind marcate ca importante de către 45,2% dintre respondenţi, urmate

de aptitudinile de comunicare cu clienţii şi aptitudinile de a lucra în echipă. Situaţia se schimbă

puţin în cazul întreprinderilor mari, unde, mai multe întreprinderi (55,9%) consideră că

aptitudinile tehnice, practice sunt importante, iar acestea sunt urmate de aptitudinile de

soluţionare a problemelor (12,1%) şi de aptitudinile de comunicare cu clienţii (9%).

Tabel 10. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare

importanţǎ?”, pe clase de mărime (%)

IMM

Întreprinderi

mari

Aptitudini IT generale 1.40% 0.10%

Page 34: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

34

Aptitudini IT profesionale 3.50% 4.80%

Aptitudini de organizare 4.20% 8.20%

Aptitudini de a lucra în echipă 13.30% 8.70%

Aptitudini de comunicare cu clienţi 22.30% 9.00%

Aptitudini de soluţionare a problemelor 9.00% 12.10%

Aptitudini administrative, muncă de birou 0.30% 0.60%

Cunoştinţe de limbi străine 0.20% 0.30%

Aptitudini tehnice, practice sau specifice locului de muncă 45.20% 55.90%

Aptitudini de comunicare orală sau în scris 0.30% 0.40%

Aptitudini de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 0.10%

Altele 0.10%

Total 100.00% 100.00% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Cum era de aşteptat, unele competenţe sunt considerate mai importante decât altele, în funcţie de

activitatea economică pe care o derulează întreprinderea şi de structura ocupaţională a acesteia.

Astfel, aptitudinile tehnice, practice sau specifice locului de muncă sunt importante, cu

precădere, pentru întreprinderile din „industria extractivă” (71,4%) şi „industria prelucrătoare”

(64,3%), fapt explicabil prin înalta specializare şi tehnologizare a activităţilor. Aptitudinile de

comunicare cu clienţii sunt mai des apreciate în sectorul de „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”

(46,3%) şi „hoteluri şi restaurante” (44,8%) unde îndeplinirea obiectivelor de calitate sunt

fundamentale în lucrul cu clienţii. Aptitudinile de a lucra în echipă sunt valorizate pozitiv

îndeosebi în „tranzacţii imobiliare” (21,6%), dar şi în majoritatea sectoarelor de activitate, fapt ce

confirmă încă o dată importanţa acestora în formarea unui comportament profesional performant

şi competitiv, alături de alte competenţe.

Page 35: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

35

Tabel 11. ”Care este aptitudinea/competenţa pe care o consideraţi de cea mai mare importanţǎ?”, pe activităţi economice (%)

Aptitudini

IT

generale

Aptitudini

IT

profesionale

Aptitudini

de

organizare

Aptitudini

de a lucra

în echipă

Aptitudini

de

comunicare

cu clienţi

Aptitudini de

soluţionare a

problemelor

Aptitudini

administrative,

muncă de

birou

Cunoştinţe

de limbi

străine

Aptitudini

tehnice,

practice sau

specifice

locului de

muncă

Aptitudini

de

comunicare

orală sau în

scris

Aptitudini de

aritmetică şi

însuşirea

bazelor citirii

şi scrierii Altele

Agricultură,

silvicultură şi pescuit 8.0% 19.3% 13.1% 8.2% 2.3% 49.1%

Industria extractivă 1.5% 0.4% 4.9% 14.7% 0.4% 6.8% 71.4%

Industria

prelucrătoare 0.2% 3.1% 3.8% 16.0% 5.3% 6.9% 0.1% 0.1% 64.3% 0.1% 0.0% 0.1%

Producţia şi

furnizarea de energie 17.4% 16.9% 4.5% 26.4% 34.8%

Distribuţia apei;

salubritate 1.0% 4.0% 18.4% 17.3% 7.9% 3.9% 46.8% 0.1% 0.5%

Construcţii 13.0% 18.3% 5.1% 12.8% 0.1% 50.6%

Comerţ cu ridicata şi

cu amănuntul 4.1% 1.0% 0.1% 7.9% 46.3% 10.0% 0.0% 30.5%

Transport şi

depozitare 0.0% 5.7% 1.4% 12.0% 11.8% 12.3% 56.7% 0.0%

Hoteluri şi

restaurante 4.1% 16.8% 44.8% 4.1% 1.7% 28.5%

Informaţii şi

comunicaţii 1.9% 30.7% 1.7% 7.8% 13.4% 6.4% 1.0% 0.3% 33.1% 3.8%

Intermedieri

financiare şi asigurări 5.1% 7.0% 35.2% 17.9% 1.9% 27.5% 0.3% 4.8% 0.3%

Tranzacţii imobiliare 9.2% 2.4% 0.4% 21.6% 30.5% 27.7% 8.3%

Activităţi

profesionale,

ştiinţifice şi tehnice 1.2% 10.5% 1.8% 10.3% 9.4% 7.9% 1.4% 1.6% 55.4% 0.5% 0.0%

Activităţi de servicii

administrative şi

suport 1.0% 4.6% 1.3% 13.2% 23.9% 16.2% 1.4% 33.3% 3.3% 1.6%

Activităţi de

spectacole, culturale

şi recreative 0.9% 2.9% 2.0% 19.9% 23.7% 9.6% 35.4% 3.8% 0.8% 0.9%

Alte activităţi de

servicii 2.7% 3.0% 19.8% 14.1% 6.4% 53.1% 0.9%

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 36: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

36

Din totalul întreprinderilor, în doar 7,2% dintre cazuri, planificarea formării profesionale

continue s-a concretizat într-un plan sau program în formă scrisă iar în 92,8% din total,

planificarea formării nu s-a materializat într-un astfel de plan. Această observaţie generală

este valabilă, cu precădere, în cazul IMM-urilor, astfel că doar 5,9% dintre unităţi declară

existenţa unui plan sau program scris. Situaţia este comparativ mai bună în întreprinderile

mari, unde 45,5% dintre unităţi au concretizat planificarea formării profesionale într-un plan

sau program scris, iar 54,5% nu au realizat acest lucru.

Grafic 18. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat

într-un plan sau program în formă scrisă?”, total şi pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Analiza în profil sectorial arată că cea mai mare pondere de întreprinderi care realizează

formare profesională pe baza unui plan sau program în formă scrisă se regăsesc în „producţia

şi furnizarea de energie” (37,6%) şi „intermedieri financiare şi asigurări” (29,8%), probabil,

datorită faptului că, în aceste sectoare, activează întreprinderi cu o strategie de dezvoltare bine

conturată. Pe de altă parte, există o pondere extrem de mare de întreprinderi care nu au

concretizat activităţile de formare profesională într-un plan scris în „activităţi de spectacole,

culturale şi recreative” (98,2%) şi ”transport şi depozitare”(98,2%).

Page 37: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

37

Tabel 12. ”Planificarea formării profesionale continue în întreprindere s-a concretizat

într-un plan sau program în formă scrisă?”, pe activităţi economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 3.5% 96.5% 100.0%

Industria extractivă 10.5% 89.5% 100.0%

Industria prelucrătoare 8.2% 91.8% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie 37.6% 62.4% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate 12.9% 87.1% 100.0%

Construcţii 7.8% 92.2% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 5.4% 94.6% 100.0%

Transport şi depozitare 1.8% 98.2% 100.0%

Hoteluri şi restaurante 3.8% 96.2% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 15.3% 84.7% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 29.8% 70.2% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 9.1% 90.9% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 14.8% 85.2% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 4.8% 95.2% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.8% 98.2% 100.0%

Alte activităţi de servicii 9.8% 90.2% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Insuficienta preocupare pentru organizarea formării profesionale pe baza unui plan sau

program scris este în legătură directă cu alocarea unui buget special destinat formării. Doar

6,4% din totalul întreprinderilor au alocat un buget special destinat formării, în timp ce 93,6%

dintre unităţi nu alocă resurse bugetare destinate formării. Pe clase de mărime, situaţia este

similară în cazul IMM-urilor, dar este comparabil mai bună în rândul întreprinderilor mari.

Astfel, 43,3% dintre întreprinderile mari afirmă că au alocat un buget special destinat

formării, comparativ cu 5,2% dintre IMM-uri.

Grafic 19. ”Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”,

total şi pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 38: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

38

Cea mai mare pondere de întreprinderi care au alocat un buget destinat formării profesionale

provin din „producţia şi furnizarea de energie electrică” (29,6%), „intermedieri financiare şi

asigurări” (27,2%) şi “activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (19,3%). Pe de altă parte,

acest indicator arată un interes foarte scăzut pentru formare profesională în cazul

întreprinderilor din „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” (99,6% nu au alocat

buget) şi din „tranzacţii imobiliare” (99% nu au alocat buget).

Tabel 13. ” Întreprinderea dvs. are alocat, de obicei, un buget special destinat FPC?”, pe

activităţi economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 5.8% 94.2% 100.0%

Industria extractivă 10.6% 89.4% 100.0%

Industria prelucrătoare 5.2% 94.8% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie electrică 29.6% 70.4% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate 13.1% 86.9% 100.0%

Construcţii 3.8% 96.2% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 6.5% 93.5% 100.0%

Transport şi depozitare 2.2% 97.8% 100.0%

Hoteluri şi restaurante 1.7% 98.3% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 10.9% 89.1% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 27.2% 72.8% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 1.0% 99.0% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.3% 80.7% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 9.8% 90.2% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.4% 99.6% 100.0%

Alte activităţi de servicii 9.2% 90.8% 100.0%

În anul 2013, în 77,4% din totalul întreprinderilor nu existau acorduri naţionale, sectoriale sau

de alt tip între parteneri sociali care să vizeze FPC şi doar în 2,8% existau astfel de acorduri.

Distribuţia este similară şi în cazul IMM-urilor. Întreprinderile mari au o abordare ceva mai

favorabilă, în sensul că în 10,9% dintre unităţi existau, în anul 2013, acorduri naţionale,

sectoriale sau de alt tip care includeau prevederi referitoare la formare profesională, iar 69,4%

dintre acestea nu încheiaseră astfel de acorduri. În mod tradiţional, întreprinderile mari

înregistrează un grad mai ridicat de sindicalizare, fapt ce favorizează încheierea unor astfel de

acorduri, însă preocuparea partenerilor sociali în această direcţie rămâne scăzută.

Page 39: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

39

Grafic 20. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale

sau de alt tip între parteneri sociali, care vizează FPC?”, total şi pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Incidenţa acordurilor încheiate între partenerii sociali care vizează FPC este comparativ mai

mare în întreprinderile cu activitate în „construcţii” (8%) şi cu „activităţi profesionale,

ştiinţifice şi tehnice” (7,6%). În anul 2013, nu au existat acorduri naţionale, sectoriale sau de

alt tip între parteneri sociali care vizează FPC în cazul a 85% dintre întreprinderile cu

activităţi în „comerţ” sau în 84,2% dintre întreprinderile din „transport şi depozitare”, în

relaţie directă cu gradul de sindicalizare şi încheierea acordurilor tripartite, la nivel de ramură,

în general.

Tabel 14. ”În întreprinderea dvs. au existat, în anul 2013, acorduri naţionale, sectoriale

sau de alt tip între parteneri sociali, care vizează FPC?”, pe activităţi economice (%)

Da Nu

Nu

ştiu

Nu a fost

cazul Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.6% 79.8% 2.0% 17.6% 100.0%

Industria extractivă 1.0% 65.4% 11.1% 22.5% 100.0%

Industria prelucrătoare 3.6% 76.8% 5.5% 14.1% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie 3.4% 77.3% 19.3% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate 1.4% 77.8% 4.0% 16.8% 100.0%

Construcţii 8.0% 61.4% 7.0% 23.5% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 0.2% 85.0% 1.6% 13.2% 100.0%

Transport şi depozitare 1.2% 84.2% 4.0% 10.6% 100.0%

Page 40: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

40

Hoteluri şi restaurante 1.7% 79.2% 3.1% 16.0% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 3.6% 66.8% 11.1% 18.6% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 5.5% 70.6% 3.0% 20.9% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 0.3% 78.1% 2.2% 19.4% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 7.6% 73.0% 8.0% 11.4% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 0.3% 83.5% 1.1% 15.0% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale, recreative 75.6% 13.1% 11.3% 100.0%

Alte activităţi de servicii 4.5% 71.7% 7.1% 16.7% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Acordarea concediului pentru formare profesională, plătit sau neplătit, este o măsură menită a

facilita participarea angajaţilor la programele de formare derulate. Din păcate, marea

majoritate a unităţilor investigate (adică 99,2% din total) nu a acordat angajaţilor concediu

pentru formare profesională şi doar în 0,8% dintre întreprinderi angajaţii au beneficiat de

concediu pentru formare. În cazul IMM-urilor, similar, 99,3% dintre întreprinderi nu au

acordat concediu pentru formare şi doar 0,7% au oferit această facilitate. În întreprinderile

mari, 95,6% dintre acestea nu au acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională, în

timp ce 4,4% au oferit angajaţilor această oportunitate.

Incidenţa cazurilor în care întreprinderea a acordat angajaţilor concediu pentru

formare profesională a fost mai ridicată în sectorul de „informaţii şi comunicaţii” (7,3%),

„intermedieri financiare şi asigurări” (4,2%) şi „distribuţia apei şi salubritate” (3,6%). În

proporţie de 100%, întreprinderile cu activitate în „producţia şi furnizarea de energie”,

„transport şi depozitare” şi „hoteluri şi restaurante” nu au acordat angajaţilor concediu pentru

formare profesională.

Grafic 21. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru

formare profesională?”, total şi pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 41: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

41

Tabel 15. ”În anul 2013, întreprinderea dvs. a acordat angajaţilor concediu pentru

formare profesională?”, pe activităţi economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.4% 99.6% 100.0%

Industria extractivă 1.3% 98.7% 100.0%

Industria prelucrătoare 1.2% 98.8% 100.0%

Producţia şi furnizarea de energie 100.0% 100.0%

Distribuţia apei; salubritate 3.6% 96.4% 100.0%

Construcţii 0.1% 99.9% 100.0%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 0.1% 99.9% 100.0%

Transport şi depozitare 100.0% 100.0%

Hoteluri şi restaurante 100.0% 100.0%

Informaţii şi comunicaţii 7.3% 92.7% 100.0%

Intermedieri financiare şi asigurări 4.2% 95.8% 100.0%

Tranzacţii imobiliare 0.7% 99.3% 100.0%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2.5% 97.5% 100.0%

Activităţi de servicii administrative şi suport 0.8% 99.2% 100.0%

Activităţi de spectacole, culturale, recreative 100.0% 100.0%

Alte activităţi de servicii 0.1% 99.9% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În cazul întreprinderilor care au acordat angajaţilor concediu pentru formare profesională,

numărul total al orelor de concediu plătit a fost echivalent cu 0,15% din numărul total de om-

ore lucrate în întreprinderile în cauză; respectiv 0,34% pentru IMM-uri şi 0,11% pentru

întreprinderile mari. Numărul total al orelor acordate drept concediu neplătit pentru formare

profesională a fost echivalent cu 0,07% din numărul total de om-ore lucrate; respectiv 0,11%

pentru IMM-uri şi 0,06% pentru întreprinderile mari.

Tabel 16. ”Care a fost numărul total al orelor acordate drept concediu pentru formare

profesională în anul 2013?”

Concediu plătit Concediu neplătit

Nr. om-ore

% din nr. total de

om-ore Nr. om-ore

% din nr. total

de om-ore

IMM 143089 0.34 48287 0.11

Întreprinderi mari 219718 0.11 123807 0.06

Total 362807 0.15 172094 0.07 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 42: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

42

În general, la nivelul întreprinderilor, se pot folosi o multitudine de surse de informare privind

oferta de programe de formare, tipul programelor, competenţe şi aptitudini oferite, facilităţi de

furnizare, modul de certificare a competenţelor formate, formarea formatorilor ş.a. În 39,4%

dintre întreprinderile investigate, sursele de informare despre FPC utilizate de obicei au fost

reprezentate de furnizorii privaţi de formare profesională. În 25,6% dintre întreprinderi,

informaţiile au venit din partea autorităţilor şi centrelor/ serviciilor de informare publică, iar

în 20,5% dintre întreprinderi au fost utilizate alte surse de informare. În 13,1% din totalul

unităţilor, reprezentanţii angajaţilor au constituit sursele de informare despre FPC utilizate de

întreprindere. Pe de altă parte, în 35% din totalul întreprinderilor, răspunsul a arătat că nu a

fost utilizată nici o sursă de informare despre FPC.

Grafic 22. ”Care au fost sursele de informare despre FPC utilizate de obicei de

întreprindere?”, (%) – răspuns multiplu

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 43: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

43

4. Dimensiunea formării profesionale continue la nivel de firmă

în anul 2013, din numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de referinţă a

cercetării statistice (51281), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă a

înregistrat valoarea de 22%. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională a

înregistrat o creştere în anul 2013 comparativ cu anul 2012. Conform informaţiilor

raportate de firme, în anul 2012, 12.5% dintre acestea au oferit angajaţilor cursuri FPC în

timp ce 9% au apelat la alte forme de formare profesională.

cea mai frecventă formă de formare profesională la care au apelat firmele în anul 2013

este cea realizată prin intermediul cursurilor interne şi/sau externe (13.42%). Pe locul al

doilea, în funcţie de valoarea ponderii firmelor care au utilizat-o ca formă de formare, se

situează autoinstruirea (10.48%).

sectorul „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” înregistrează cea mai

mare pondere a firmelor care au asigurat formare profesională a angajaţilor în anul 2013

(50%)

dacă în cazul întreprinderilor mari, ponderea firmelor care au asigurat formare

profesională în anul 2013 se ridică la 63%, în întreprinderile mici această pondere este cu

aproximativ 47 puncte procentuale mai redusă.

din numărul total de întreprinderi care au asigurat formare profesională prin cursuri FPC,

peste 90% au apelat la cursuri de formare profesională continuă planificate şi organizate

de o altă întreprindere sau organizaţie. Procentul celor care au organizat cursurile FPC în

propria întreprindere este mult inferior, situându-se în jurul valorii de 46%.

principalele motive pentru care întreprinderile nu au oferit formare profesională sunt: s-a

preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi competenţe necesare (67.74%) şi

calificările, aptitudinile şi competenţele actuale au corespuns necesarului întreprinderii

(67.65%).

4.1. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională şi incidenţa diferitelor

forme de formare profesională

În anul 2013, din numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de

referinţă a cercetării statistice (51281), ponderea celor care au oferit formare profesională

Page 44: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

44

continuă a înregistrat valoarea de 22%. Analizând răspunsurile firmelor care au fost

înfiinţate înainte de anul 2012 observăm că ponderea firmelor care au asigurat formare

profesională a înregistrat o creştere în anul 2013 comparativ cu anul 2012. Rata estimată

pentru anul 2012 a fost de aproximativ 16%, cu menţiunea că această valoare poate fi

afectată de erori de raportare având în vedere decalajul mai mare între perioada raportării şi

anul efectuării formării.

Conform informaţiilor raportate de firme, în anul 2012, 12.5% dintre acestea au oferit

angajaţilor cursuri FPC în timp ce 9% au apelat la alte forme de formare profesională.

Diferenţa dintre cele două ponderi a crescut în anul 2013 la aproximativ 6 puncte procentuale,

ponderea firmelor care asigură formare prin alte forme decât cursuri FPC ridicându-se la

aproximativ 20% din total întreprinderi.

Grafic 23. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în funcţie de forma de

formare în 2012 şi 2013, (% necumulative)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Cea mai frecventă formă de formare profesională la care au apelat firmele în anul 2013 este

cea realizată prin intermediul cursurilor interne şi/sau externe (13.42%). Ponderea înregistrată

de firmele ai căror angajaţi au urmat cursuri FPC externe (12.1%) este 2 ori mai mare decât

cea a firmelor care au optat pentru cursuri FPC interne. Pe locul al doilea, în funcţie de

Page 45: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

45

valoarea ponderii firmelor care au utilizat-o ca formă de formare, se situează autoinstruirea

(10.48%).

Grafic 24. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională în total

întreprinderi în anul 2013, pe forme de formare, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Din totalul firmelor care au oferit formare profesională în anul 2013, cele din ”comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul” reprezintă 26.5%. Ponderi semnificative înregistrează şi firmele din

”industria prelucrătoare” (19.9%) şi cele din ”construcţii” (16.5%) .

Grafic 25. Distribuţia firmelor care au oferit FPC pe activităţi economice în 2013, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 46: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

46

Dacă distribuţia anterioară este influenţată în mare măsură de structura firmelor în funcţie de

domeniul de activitate, analiza ponderilor firmelor care oferă formare din totalul firmelor

dintr-o anumită activitate economică scoate în evidenţă următoarele rezultate:

- ”Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” înregistrează cea mai

mare pondere de firme care au asigurat formare profesională a angajaţilor, atât în anul

2012, cât şi în 2013 - aproximativ 50%.

- Un alt domeniu în care această pondere depăşeşte valoarea de 40% în anul 2013 este

cel al ”intermedierilor financiare” unde 45% dintre firme au asigurat cel puţin o formă

de formare profesională angajaţilor.

- Sectoarele în care se identifică diferenţe majore în 2013 faţă de anul 2012 sunt:

”intermedieri financiare şi asigurări” (o creştere cu aproximativ 18 puncte

procentuale) şi ”comerţ cu ridicata şi amănuntul” (o dublare a ponderii întreprinderilor

care oferă formare angajaţilor proprii).

Grafic 26. Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi în 2012

şi 2013, pe activităţi economice (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 47: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

47

În ceea ce priveşte forma de formare profesională, există diferenţe în funcţie de activitatea

economică a firmelor. În general, forma de formare cea mai utilizată de firme este cea bazată

pe cursuri FPC (interne sau externe). Singurele excepţii de la această regulă sunt înregistrate

în următoarele sectoare de activitate: ”comerţ cu ridicata şi amănuntul” şi ”transport şi

depozitare”, ”hoteluri şi restaurante”. Pentru firmele a căror activitate se încadrează în

categoria ”comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”, cea mai frecventă formă de formare este

”autoinstruirea inclusiv prin mijloace electronice de învăţare” (14 % dintre firmele încadrate

în această activitate au utilizat această formă). Pentru celelalte două categorii de firme,

predomină formarea profesională realizată prin perioade planificate de pregătire ghidată,

instruire sau experienţă practică la locul de muncă (8.4% este ponderea înregistrată de firmele

din ”transport şi depozitare”şi 3.8% de cele din ”hoteluri şi restaurante”).

Analizând incidenţa formelor de formare profesională în sectoarele economice unde

ponderea firmelor care asigurară FPC este semnificativă (peste 30%), observăm următoarele:

- Firmele din sectorul ”producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaz” au

optat în cea mai mare parte pentru cursurile FPC (42%), pentru instruire la conferinţe,

prelegeri, seminarii al căror scop principal este formarea profesionala a angajaţilor

(27%) şi pentru perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă

practică la locul de muncă (22%).

- În firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ”intermedierilor financiare şi

asigurări”, cele mai frecvente forme de formare sunt: instruire la conferinţe, prelegeri,

seminarii al căror scop principal este formarea profesionala a angajaţilor şi cursuri

FPC (ambele forme înregistrează ponderi de aproximativ 25%) şi autoinstruire

inclusiv prin mijloace electronice de învăţare (20%).

- Firmele a căror activitate se încadrează la categoria ”distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor” au asigurat formare profesională cu precădere prin cursuri FPC

(33%) şi instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii al căror scop principal este

formarea profesionala a angajaţilor (27%).

- În domeniul ”informaţiilor şi comunicaţiilor” se constată o diversificare mai mare a

formelor de formare. În acest domeniu s-a apelat cel mai frecvent la cursuri FPC

(26%), autoinstruire (24%), perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau

experienţă practică la locul de muncă (20%), instruire la conferinţe, prelegeri,

seminarii al căror scop principal este formarea profesionala a angajaţilor (20%).

Page 48: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

48

- În firmele care aparţin sectorului”activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, cele

mai utilizate forme de formare sunt: cursurile FPC (19%), autoinstruire şi instruire la

conferinţe, prelegeri, seminarii (aproximativ 15 % fiecare).

Grafic 27. Incidenţa formelor de formare profesională pe activităţi economice în anul

2013 (% necumulative)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Analizând ponderea firmelor care au asigurat formare profesională în funcţie de clasa de

mărime, observăm că există diferenţe mari între valorile înregistrate pentru categoria firmelor

mari şi categoria celor mici. Dacă în cazul firmelor mari, ponderea firmelor care au asigurat

formare profesională în anul 2013 se ridică la 63%, în întreprinderile mici această pondere

este cu aproximativ 47 puncte procentuale mai redusă. Comparând această structură cu

situaţia înregistrată în 2012, nu am constatat diferenţe semnificative.

Diferenţele între cele două clase de mărime se manifestă şi în ceea ce priveşte formele

de formare profesională. În prima categorie, a întreprinderilor mari, cele mai multe dintre

firme au apelat la: cursuri FPC (56%), instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii (35%) şi

Page 49: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

49

perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă

(33%). În categoria firmelor mici, cea mai frecventă formă de formare este autoinstruirea

(8.4%). În cazul firmelor mijlocii, ponderea firmelor care au asigurat formare în funcţie de

tipul acesteia, se apropie mai mult de situaţia firmelor mari cu menţiunea că autoinstruirea

este una dintre formele întâlnite frecvent (aproximativ 18% dintre firmele mijlocii au ales

autoinstruirea ca formă de formare profesională în condiţiile în care cea mai utilizată formă,

cursurile FPC, a înregistrat o pondere de 32%).

Grafic 28. Ponderea firmelor care au asigurat formare profesională pe clase de mărime

în anul 2012 şi 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Tabel 17. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe clase de mărime şi categorii de

formare în anul 2013 (%)

Cursuri FPC

Perioade

planificate de

pregătire ghidată,

instruire sau

experienţă practică

la locul de muncă

Pregatire

planificata prin

rotirea

personalului la

locuri de munca

diferite, prin

schimb de

experienta,

detasare

temporara pentru

Instruire la

conferințe,

prelegeri,

seminarii al caror

scop principal este

formarea

profesionala a

angajaților

Participare la

cercuri de

pregatire/imbunat

atire a

cunostintelor

Autoinstruire

inclusiv prin

mijloace

electronice de

invatare

Întreprinderi

mari 56.32% 33.46% 14.46% 35.27% 15.79% 24.72%

IMM 11.95%8.2% 3.9% 6.9% 3.4% 10.0%

din care

Întreprinderi

mici 7.97% 5.89% 3.61% 4.67% 3.18% 8.40%

Întreprinderi

mijlocii 31.67% 19.82% 5.43% 17.70% 4.72% 17.85%

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 50: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

50

Din numărul total de întreprinderi care au asigurat formare profesională prin cursuri FPC,

peste 90% au apelat la cursuri de formare profesională continuă furnizate de o altă

întreprindere sau organizaţie. Procentul celor care şi-au organizat cursurile FPC în propria

întreprindere este mult inferior situându-se în jurul valorii de 46%. Sunt activităţi economice

pentru care această pondere este cu mult mai redusă: ”agricultura, silvicultura şi pescuitul” şi

”tranzacţiile imobiliare”. Un comportament diferit se constată pentru firmele din domeniul

”intermedierilor financiare şi asigurărilor”, unde cursurile FPC externe sunt la fel de utilizate

ca şi cele interne în formarea profesională a angajaţilor.

Grafic 29. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul acestora pe

activităţi economice în anul 2013(% necumulative în totalul întreprinderilor care au

oferit cursuri)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Întreprinderile mari dispun de resursele necesare organizării cursurilor FPC interne. Astfel, un

procent important (65%) dintre întreprinderile mari care au oferit angajaţilor formare prin

intermediul cursurilor au organizat cursuri FPC în interiorul companiei. Această pondere

Page 51: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

51

scade semnificativ pentru categoria întreprinderilor mici unde aproximativ 31% dintre firmele

care au asigurat formare prin cursuri au organizat cursuri interne.

Grafic 30. Ponderea firmelor care au oferit cursuri FPC în funcţie de tipul

acestora pe clase de mărime în anul 2013, (% necumulative - în totalul întreprinderilor

care au oferit cursuri)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Analiza ponderilor firmelor care au asigurat FPC în funcţie de forma de proprietate a firmei

sugerează că firmele cu proprietate publică de interes naţional şi local asigură formare într-o

mai mare măsură decât firmele încadrate în celelalte forme de proprietate. Ponderea ridicată

înregistrată pentru această categorie fiind explicată în primul rând de faptul că peste 85% din

firmele din această categorie desfăşoară activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice, sector

caracterizat de o pondere ridicată a firmelor care asigură FPC. Cele mai scăzute ponderi sunt

înregistrate de firmele cu proprietate cooperatistă, categorie caracterizată de cea mai redusă

pondere a firmelor mari (0.4%).

Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea firmelor care asigură FPC

în funcţie de regiunea în care firmele îşi desfăşoară activitatea. Regiunile în care, în anul

2013, au fost înregistrate cele mai mari ponderi sunt: Bucureşti Ilfov (29.3%) şi Sud (28.7%).

În aceste regiuni ponderea firmelor mici înregistrează cele mai reduse valori în comparaţie cu

celelalte regiuni. Un alt argument care explică situaţia din regiunea Bucureşti-Ilfov este legat

de faptul că aici se regăsesc peste 40% dintre firmele din domeniul ”informaţiilor şi

Page 52: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

52

comunicaţiilor” şi peste 50% din totalul firmelor care desfăşoară ”activităţi profesionale

ştiinţifice şi tehnice”. La polul opus, cu o pondere de aproximativ 5 ori mai mică, se află

regiunea Vest.

Grafic 31. Ponderea firmelor care au asigurat FPC în funcţie de forma de proprietate în

anul 2012 şi 2013 (% necumulative)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 32. Ponderea firmelor care au asigurat FPC pe regiuni în anul 2013, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 53: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

53

4.2. Motive pentru care întreprinderea nu a oferit FPC

Motivele pentru care întreprinderile nu au oferit formare profesională care au fost cel mai

frecvent invocate de acestea sunt: s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi

competenţe necesare (67.74%) şi calificările, aptitudinile şi competenţele actuale au

corespuns necesarului întreprinderii (67.65%). Un procent de 21.55% dintre firmele care nu

au oferit formare profesională au declarat că valoarea ridicată a costurilor cursurilor de

formare a constituit un motiv al neasigurării de FPC.

Grafic 33. Ponderea întreprinderilor care nu au oferit FPC în 2013 în funcţie de motive

(%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Frecvenţa motivelor invocate de firme diferă în funcţie de clasa de mărime în care se

încadrează firma. Pentru întreprinderile mari, motivul principal pentru care nu s-a oferit

formare este legat de faptul că s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi

competenţe necesare. Pentru categoria întreprinderilor mici, motivul menţionat cel mai

frecvent este cel potrivit căruia angajaţii au calificările, aptitudinile şi competenţele necesare

întreprinderii. Alte diferenţe semnificative înregistrate în funcţie de clasa de mărime sunt

următoarele:

- Costul ridicat al cursurilor FPC este mai frecvent invocat de firmele mici şi mijlocii

decât de cele mari.

Page 54: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

54

- Organizarea formării profesionale în anii precedenţi este un motiv pe care firmele mari

îl menţionează pentru a explica neparticiparea la FPC într-o proporţie mult mai mare

decât firmele mici.

- Gradul mare de încărcare cu sarcini profesionale şi timpul disponibil limitat al

persoanelor ocupate este mai degrabă o piedică în asigurarea formării profesionale

pentru firmele mici decât pentru cele mari.

Tabel 18. Frecvenţa motivelor pentru care întreprinderile nu au oferit FPC în funcţie de

clasa de mărime în anul 2013 (%)

Motive Clasa de mărime

întreprinderi

mari IMM

din

care

întreprinderi

mici

întreprinderi

mijlocii

Calificările, aptitudinile şi

competenţele actuale ale

angajaţilor au corespuns

necesarului întreprinderii

52.4% 67.9%

67.5% 70.6%

S-a preferat recrutarea

persoanelor cu calificări,

aptitudini şi competenţe

necesare

77.0% 67.6% 66.9% 72.1%

Dificultăţi în evaluarea

necesarului de FPC ale

întreprinderii

2.7% 2.2% 2.1% 2.6%

Lipsa ofertei pe piaţa de

cursuri FPC adecvate 5.6% 5.6% 5.8% 4.6%

Costul ridicat al cursurilor

FPC 17.0% 21.6% 21.0% 26.0%

Formarea profesionala s-a

orientat în special pe alte

modalităţi de formare

1.6% 1.4% 1.4% 1.9%

FPC semnificativă s-a

organizat şi oferit in anii

precedenţi

8.6% 2.9% 2.7% 4.4%

Grad mare de încărcare cu

sarcini profesionale şi timp

disponibil limitat al

persoanelor ocupate

5.9% 14.0% 13.9% 14.2%

Alte motive .5% 1.3% 1.5% .4%

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 55: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

55

5. Caracteristici ale formării profesionale

în anul 2013, rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă

a fost de 22%. Sectoarele economice în care se înregistrează valori mult superioare

acestei medii sunt „intermedierile financiare şi asigurările” (67%), „producţia şi

furnizarea de energie electrică şi termică, gaz” (52.48%).

grupa de vârstă 25-54 de ani este cea care înregistrează cea mai mare rată globală de

participare la FPC (23.4%).

nivelul de educaţie al angajaţilor este un alt factor care explică variabilitatea ratei de

participare la FPC. Rata globală de participare la FPC pentru angajaţii cu nivel ridicat

de educaţie (35.4%) este cu mult superioară ratelor calculate pentru angajaţii cu nivel

scăzut (13%) sau mediu (18.5%) de educaţie.

durata medie a cursurilor FPC, calculată ca număr de ore de pregătire ce revine unui

participant la cursurile FPC, a fost în anul 2013 de 35.22 ore pe participant.

Întreprinderile cu mai puţin de 50 de angajaţi sunt cele care contribuie la creşterea

valorii acestei medii, în cadrul lor, durata medie a cursurilor FPC atingând valoarea de

49.7 ore pe participant.

majoritatea firmelor care au asigurat formare profesională în anul 2013 a apelat la

cursuri care au avut ca scop dezvoltarea aptitudinilor tehnice, practice sau specifice

ale angajaţilor. Alte aptitudini pe care firmele au dorit să le dezvolte au fost:

aptitudinile de soluţionare a problemelor şi aptitudinile de comunicare cu clienţii.

5.1. Participanţii la formarea profesională

În anul 2013, rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă,

reprezentând ponderea participanţilor la cursuri FPC în total angajaţi din toate întreprinderile

care au reprezentat populaţia de referinţă a cercetării statistice, a fost de 22%. Sectoarele

economice în care se înregistrează valori mult superioare acestei medii sunt acele sectoare în

care ponderea firmelor care asigură formare este ridicată, ca de exemplu: ”intermedierile

financiare şi asigurările” (67%), ”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz”

(52.48). Sectoarele cu cele mai reduse rate globale de participare sunt: ”tranzacţiile

Page 56: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

56

imobiliare” (2.4%) şi ”agricultura, silvicultură şi pescuit” (4.8%). Diferenţe majore în funcţie

de sex, în ceea ce priveşte rata globală de participare, se înregistrează pentru sectoare precum

”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica, gaz” unde se identifică un avantaj de

peste 30 puncte procentuale al angajaţilor de sex masculin. Însă, ca urmare a unor sectoare în

care ponderea populaţiei feminine este superioară celei masculine şi în care ratele de

participare la FPC ale femeilor depăşesc pe cele ale angajaţilor de sex masculin, per total, rata

globală de participare la FPC pentru femei (24%) este cu 3 puncte procentuale mai mare decât

cea a bărbaţilor (21%).

Grupa de vârstă 25-54 de ani este cea care înregistrează cea mai mare rată globală de

participare la FPC (23.4%). Dacă rata calculată pentru angajaţii tineri (sub 25 de ani) nu diferă

cu mult de aceasta (22%) , pentru angajaţii ale căror vârste depăşesc 55 de ani rata scade cu

aproximativ 11 puncte procentuale.

Cu toate acestea, există domenii de activitate unde participarea la FPC este realizată

cu precădere de persoanele peste 55 de ani. Un astfel de domeniu este ”distribuţia apei;

salubritate, gestionarea deşeurilor”.

Nivelul de educaţie al angajaţilor este un alt factor care explică variabilitatea ratei de

participare la FPC. Rata globală de participare la FPC pentru angajaţii cu nivel ridicat de

educaţie (35.4%) este cu mult superioară ratelor calculate pentru angajaţii cu nivel scăzut

(13%) sau mediu (18.5%) de educaţie. Aceste decalaje se datorează în primul rând unor

sectoare în care predomină angajaţii cu studii superioare precum ”intermedieri financiare şi

asigurări” sau ”activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”.

Page 57: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

57

Tabel 19. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe activităţi economice (%)

Total Femei Bărbaţi

sub 25

ani 25-54 ani 55+ ani

nivel

scăzut

de

educaţie

nivel

mediu

de

educaţie

nivel

ridicat

de

educaţie

Agricultura, silvicultura si pescuit 4.82% 5.92% 4.47% 3.75% 4.96% 4.27% 1.97% 5.40% 6.39%

Industria extractivă 35.25% 36.98% 34.89% 14.41% 37.68% 21.00% 4.79% 34.73% 59.59%

Industria prelucrătoare 19.52% 14.67% 23.71% 20.38% 21.02% 9.29% 10.07% 15.59% 42.06%

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz 52.48% 26.72% 59.30% 0.34% 62.65% 22.51% 55.44% 58.25% 32.47%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 10.94% 13.52% 10.09% 0.83% 7.99% 25.27% 1.26% 11.98% 21.06%

Construcţii 15.11% 15.58% 15.01% 5.96% 16.10% 14.13% 6.76% 15.98% 19.20%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 34.47% 41.61% 25.34% 38.03% 35.40% 17.08% 40.14% 31.73% 40.11%

Transport şi depozitare 10.95% 7.67% 11.99% 2.53% 12.41% 8.99% 1.60% 10.22% 18.53%

Hoteluri şi restaurante 7.16% 6.63% 7.90% 7.00% 7.41% 5.02% 3.19% 6.11% 13.33%

Informaţii şi comunicaţii 22.49% 17.35% 25.57% 24.04% 23.22% 11.13% 6.35% 21.57% 23.33%

Intermedieri financiare şi asigurări 67.26% 70.19% 60.97% 99.92% 65.64% 61.20% 18.75% 33.52% 79.60%

Tranzacţii imobiliare 2.47% 2.60% 2.35% 2.13% 2.34% 3.33% 2.43% 2.16% 3.43%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.14% 24.62% 15.10% 32.60% 18.98% 11.53% 2.59% 12.53% 23.79%

Activităţi de servicii administrative şi suport 13.76% 15.19% 13.09% 17.00% 14.22% 7.51% 26.96% 9.95% 20.17%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 8.54% 11.13% 4.51% 11.58% 8.18% 0.00% 0.00% 10.74% 4.28%

Alte activităţi de servicii 9.54% 14.33% 2.49% 8.81% 9.77% 8.79% 5.87% 10.83% 6.97% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 58: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

58

Analizând ratele globale de participare calculate pentru fiecare clasă de mărime, constatăm

un comportament omogen în ceea ce priveşte diferenţele între bărbaţi şi femei, în sensul că

indiferent de clasa de mărime, rata de participare a femeilor este superioară celei asociate

bărbaţilor. Cele mai semnificative diferenţe între ratele calculate pentru cele două sexe sunt

înregistrate pentru categoria firmelor mari (3 puncte procentuale).

Grafic 34. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime

în funcţie de sex (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Un comportament la fel de omogen reiese din analiza ratelor globale de participare pe clase

de mărime în funcţie de grupa de vârstă. Aşadar, nu am identificat diferenţe în ceea ce

priveşte participarea fiecărei grupe de vârstă la formare între întreprinderile mari şi IMM-uri.

Grafic 35. Rata globală de participare la cursurile FPC în anul 2013 pe clase de mărime

în funcţie de grupa de vârstă (%)

Page 59: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

59

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Indiferent de clasa de mărime în care se încadrează firmele, rata globală de participare la FPC

creşte odată cu nivelul de educaţie deţinut de angajaţi.

Grafic 36. Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă pe

clase de mărime în funcţie de nivelul de educaţie în anul 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă, reprezentând ponderea

participanţilor la cursuri FPC în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de

formare profesională continuă, a atins în anul 2013 valoarea de 48%. Investigarea ratei de

participare la FPC pe activităţi economice a evidenţiat două domenii de activitate în care deşi

ratele globale de participare şi ponderea firmelor care acordă formare erau reduse, se remarcă

prin rate de participare peste valoarea medie. Cele două sectoare în care firmele care asigură

formare, deşi sunt în număr redus, reuşesc să includă în programele de formare o mare parte a

angajaţilor sunt: ”activităţi de spectacole, culturale şi recreative” şi ”hoteluri şi restaurante”.

Page 60: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

60

Tabel 20. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe activităţi economice în anul 2013 (%)

CAEN rev. 2 total femei bărbaţi sub 25

ani 25-54 ani

55 de ani

si peste

nivel

scăzut de

educaţie

nivel

mediu de

educaţie

nivel

ridicat de

educaţie

Agricultura, silvicultura şi pescuit 15.21% 19.48% 13.91% 13.08% 15.63% 13.10% 8.67% 16.27% 16.57%

Industria extractiva 40.69% 41.80% 40.46% 31.16% 42.90% 25.30% 5.32% 40.66% 68.57%

Industria prelucrătoare 47.07% 43.24% 49.41% 55.64% 49.12% 25.36% 29.44% 40.32% 72.58%

Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaz 62.02% 35.25% 68.21% 0.46% 75.29% 24.56% 65.40% 68.34% 39.37%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor 17.26% 21.08% 15.98% 2.51% 12.58% 35.43% 1.81% 19.84% 31.58%

Construcţii 33.35% 41.25% 32.07% 13.67% 37.23% 24.69% 17.45% 35.50% 37.01%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 78.23% 83.25% 69.44% 81.34% 79.31% 52.56% 77.03% 76.15% 83.50%

Transport şi depozitare 23.79% 12.57% 29.06% 5.75% 31.35% 12.59% 2.55% 26.26% 29.50%

Hoteluri şi restaurante 45.39% 44.29% 46.76% 41.15% 48.35% 29.09% 26.73% 42.66% 56.59%

Informaţii si comunicaţii 37.22% 30.10% 41.17% 46.88% 37.85% 18.02% 8.63% 32.56% 41.08%

Intermedieri financiare şi asigurări 76.89% 79.86% 70.44% 133.38% 74.01% 78.05% 19.62% 43.27% 88.04%

Tranzacţii imobiliare 11.02% 11.01% 11.04% 29.43% 11.55% 8.29% 16.89% 9.21% 15.10%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 45.33% 51.26% 39.79% 73.74% 46.08% 24.55% 6.62% 34.38% 52.13%

Activităţi de servicii administrative şi

suport 33.08% 29.98% 35.06% 32.59% 33.47% 29.96% 93.50% 25.01% 36.35%

Activităţi de spectacole, culturale 52.90% 62.49% 33.31% 46.72% 58.69% 0.00% 0.00% 73.67% 27.27%

Alte activităţi de servicii 42.95% 57.14% 13.86% 27.93% 46.45% 39.25% 16.30% 62.88% 21.45%

Total 48.07% 53.79% 44.32% 52.29% 51.07% 25.91% 30.86% 44.16% 61.91%

Page 61: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

61

Rata de participare la cursurile FPC pentru angajaţii de sex masculin este inferioară ratei

înregistrate de femei, diferenţa între cele două sexe fiind mult mai vizibilă decât în cazul ratelor

globale de participare. În anul 2013, diferenţa dintre cele două rate a fost de aproximativ 9.5

puncte procentuale. Acest decalaj provine în mare măsură din structurile existente în cadrul

IMM-urilor.

Grafic 37. Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă pe sexe şi clase

de mărime în anul 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Din punct de vedere al numărului de participanţi, după cursurile FPC, forma pe care firmele au

utilizat-o cel mai frecvent pentru a asigura formarea profesională a angajaţilor este dată de

perioadele planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă,

11.3 % dintre angajaţii din anul 2013 participând la o astfel de formare.

Page 62: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

62

Grafic 38. Rate globale de participare pentru alte forme de formare profesională în

anul 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

5.2. Durata medie a cursurilor FPC

Durata medie a cursurilor FPC, calculată ca numărul de ore de pregătire ce revine unui

participant la cursurile FPC, a fost în anul 2013 de 35.22 ore pe participant. Întreprinderile cu

mai puţin de 50 de angajaţi sunt cele care contribuie la creşterea valorii acestei medii, în cadrul

lor, durata medie a cursurilor FPC atingând valoarea de 49.7 ore pe participant. Indiferent de

clasa de mărime, bărbaţii sunt cei care au înregistrat mai multe ore de pregătire comparativ cu

femeile. Durata medie a cursurilor FPC pentru angajaţii de sex masculin a fost, în 2013, 36.6 ore

pe participant, adică cu 3 ore mai mult decât cea calculată pentru femei.

Per total, durata medie a cursurilor interne (20.36 ore pe participant) este superioară celei

calculate pentru cursurile externe (14.86 ore). Situaţia este însă diferită în funcţie de clasa de

Page 63: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

63

mărime a firmelor. În cadrul IMM-urilor, numărul de ore de pregătire la cursurile externe

depăşeşte pe acela de la cursurile interne.

Grafic 39. Durata medie a cursurilor FPC pe sexe şi clase de mărime în anul 2013 (ore)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 40. Durata medie a cursurilor FPC interne/ externe pe clase de mărime în anul 2013

(ore)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 64: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

64

Activităţile economice în care durata medie a cursurilor FPC depăşeşte 60 ore pe participant sunt

următoarele: ”transport şi depozitare”, ”industria extractivă” şi ”activităţi profesionale, ştiinţifice

şi tehnice”. Există şi sectoare care deşi sunt caracterizate de rate de participare ridicate şi de

ponderi importante ale firmelor care au oferit formare, înregistrează valori ale duratei de

pregătire inferioare valorii medii. Printre acestea se numără: ”intermedieri financiare şi

asigurări”, ”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz”, ”informaţii şi

comunicaţii”.

Tabel 21. Durata medie a cursurilor FPC pe activităţi economice în funcţie de sex în anul

2013 (ore)

CAEN Total Femei Bărbaţi

Agricultura, silvicultura şi pescuit 33.60 25.49 37.04

Industria extractiva 63.09 104.02 54.15

Industria prelucrătoare 33.25 30.69 34.62

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaz 26.63 42.53 24.74

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 21.35 13.18 24.96

Construcţii 24.49 12.50 26.99

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 33.25 33.00 33.79

Transport şi depozitare 69.96 49.42 74.14

Hoteluri şi restaurante 57.14 59.21 54.70

Informaţii si comunicaţii 33.55 31.79 34.27

Intermedieri financiare şi asigurări 33.20 32.20 35.67

Tranzacţii imobiliare 16.13 21.20 11.30

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 60.51 62.80 57.75

Activităţi de servicii administrative şi suport 26.73 19.60 30.65

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 7.23 4.19 18.90

Alte activităţi de servicii 25.84 24.53 36.86

Total 35.22 33.53 36.56 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Calculând durata medie a cursurilor pe participant doar pentru cursurile FPC organizate în

programul de lucru observăm că acestea ocupă o pondere mult mai mică din timpul total dedicat

cursurilor FPC. Se constată că pentru cursurile interne durata medie se reduce la 17.12 ore/

Page 65: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

65

participant iar pentru cele externe la 10.66 ore/participant. Dacă per total întreprinderile mijlocii

alocau mai mult timp per participant cursurilor externe, în cazul cursurilor desfăşurate în

programul de lucru, durata medie a cursurilor interne este superioară celei asociate cursurilor

interne.

Grafic 41. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe în programul de lucru pe

clase de mărime în anul 2013 (ore)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Sectoarele economice în care durata medie a cursurilor organizate şi coordonate de o altă

organizaţie sau unitate decât întreprinderea însăşi depăşeşte semnificativ durata medie a

cursurilor interne sunt: ”industria prelucrătoare”, ”distribuţia apei, salubritate, gestionarea

deşeurilor”, ”construcţii”, ”industria extractivă”.

Tabel 22. Durata medie a cursurilor FPC interne/externe pe activităţi economice în 2013

(ore)

CAEN

Interne Externe

Interne în

programul

de lucru

Externe în

programul

de lucru

Agricultura, silvicultura şi pescuit 17.61 15.99 17.52 6.93

Industria extractiva 17.94 45.15 12.95 37.39

Industria prelucrătoare 12.99 20.26 11.08 16.37

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică 16.04 10.60 16.04 10.37

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor 6.43 14.91 6.41 3.80

Construcţii 3.86 20.63 3.59 19.61

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 27.22 6.03 25.05 1.85

Page 66: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

66

Transport şi depozitare 56.60 13.36 54.59 12.03

Hoteluri şi restaurante 29.64 27.50 6.23 9.06

Informaţii si comunicaţii 16.22 17.33 15.99 13.37

Intermedieri financiare şi asigurări 26.02 7.17 15.18 4.76

Tranzacţii imobiliare 3.66 12.47 3.66 4.26

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 36.83 23.68 27.87 16.89

Activităţi de servicii administrative şi suport 11.18 15.55 4.00 4.33

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.06 7.17 0.06 3.20

Alte activităţi de servicii 13.34 12.50 0.00 3.62 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

5.3. Domenii de formare profesională

Majoritatea firmelor care au asigurat formare profesională în anul 2013 au apelat la cursuri care

au avut ca scop dezvoltarea aptitudinilor tehnice, practice sau specifice ale angajaţilor. Alte

aptitudini pe care firmele au dorit să le dezvolte au fost: aptitudinile de soluţionare a problemelor

şi aptitudinile de comunicare cu clienţii. Importanţa acordată acestor competenţe/ aptitudini se

verifică şi prin prisma volumului de ore alocat dezvoltării lor. Având în vedere că o pondere

importantă a participanţilor la formare are nivel superior de educaţie, un procent nesemnificativ

de firme urmăreşte să dezvolte aptitudinile de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii.

Grafic 42. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele

spre care s-au orientat cursurile FPC organizate în anul 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 67: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

67

Grafic 43. Cele mai importante aptitudini/competenţe prin prisma volumului de ore

în 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Există diferenţe în ceea ce priveşte aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat cursurile

FPC în funcţie de clasa de mărime a firmelor. Atât întreprinderile mari cât şi IMM-urile sunt

interesate în primul rând de aptitudini tehnice, practice sau specifice locului de muncă însă după

acest punct priorităţile se schimbă. Întreprinderile mari acordă o importanţă mai mare

aptitudinilor de lucru în echipă sau cunoştinţelor de limbi străine decât IMM-urile. Pentru acestea

din urmă, mai importante sunt aptitudinile de comunicare cu clienţii.

Page 68: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

68

Grafic 44. Ponderea firmelor care au oferit FPC în funcţie de aptitudinile şi competenţele

spre care s-au orientat cursurile FPC organizate în anul 2013, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

5.4. Furnizorii de FPC pentru cursurile externe

Aproximativ 68% dintre firmele care apelează la cursuri externe pentru formarea angajaţilor

optează pentru cursuri organizate şi coordonate de unităţi private de pregătire (care oferă FPC

pentru profit, inclusiv instituţii de învăţământ particulare; exclusiv unităţile care furnizează

numai echipamentul necesar desfăşurării FPC). Pe locul al doilea în clasamentul furnizorilor de

FPC se află unităţile furnizoare de echipamente, care asigură FPC numai pentru utilizarea

echipamentelor livrate (24% dintre firme au folosit serviciile acestor furnizori pentru cursurile

FPC). Furnizorii de formare la care firmele apelează în foarte mică măsură sunt uniunile

sindicale sau profesionale ale salariaţilor (1.46%). În general, firmele care solicită serviciile

acestei categorii de furnizori, fac parte din clasa firmelor mari cu peste 250 de angajaţi.

Page 69: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

69

Grafic 45. Ponderea firmelor în funcţie de furnizorii de FPC la care au apelat pentru

cursurile externe în 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Din analiza ponderilor asociate pentru fiecare categorie de furnizori în funcţie de clasa de

mărime a firmei se desprind următoarele concluzii:

- IMM-urile apelează mai frecvent decât firmele mari la unităţi furnizoare de echipamente,

care asigură FPC numai pentru utilizarea echipamentelor livrate. În cadrul IMM-urilor

ponderea înregistrată pentru aceste unităţi a fost de 25%, cu aproximativ 4 puncte

procentuale mai mult decât în cazul firmelor mari.

- Firmele mari apelează mai degrabă la organizaţii/asociaţii ale patronatului, Camera de

Comerţ, organisme la nivel de ramură (activităţi) pentru organizarea cursurilor externe de

formare.

Page 70: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

70

Grafic 46. Ponderea firmelor pe clase de mărime în funcţie de furnizorii de FPC la care au

apelat pentru cursurile externe în 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

5.5. Calitate şi rezultate în activităţile FPC

Din totalul întreprinderilor care au asigurat cursuri FPC, 17,8% nu au fost preocupate de

elemente de calitate, acestea regăsindu-se preponderent în categoria IMM-urilor şi mult mai

puţin printre întreprinderile mari. Principalele elemente de calitate regăsite în rândul firmelor

mari se referă la utilizarea de furnizori externi autorizaţi (80,3%) şi desfăşurarea FPC şi a

certificării în baza standardelor şi normelor existente (52,7%). În cazul IMM-urilor, acestea au

apelat la furnizori externi autorizaţi în proporţie de 48,9% şi au făcut apel la standardele şi

normele din domeniul FPC recunoscute la nivel naţional/sectorial în pondere de 23,7%.

Referitor la impactul perceput al cursurilor de FPC organizate în anul 2013, 21% dintre

întreprinderi consideră că acestea au determinat o creştere majoră a performanţelor, iar 36%

estimează o creştere moderată. Este îngrijorător faptul că 32% nu pot face această evaluare, 7%

consideră că impactul a fost minor, iar 4% sunt de părere că formarea profesională nu a avut nici

un efect la nivelul performanţelor angajaţilor.

Page 71: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

71

Grafic 47. ”Care au fost, în anul 2013, aspectele luate în considerare în vederea asigurării

calităţii FPC?”, pe clase de mărime (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 48. ”Vă rugăm să evaluaţi impactul formării profesionale desfăşurate în anul 2013

asupra performanţelor lucrătorilor din întreprinderea dvs.” (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 72: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

72

6. Resurse financiare alocate formării profesionale

în anul 2013, costul total al FPC a reprezentat 1,2% din costul total al forţei de muncă.

Întreprinderile mari au alocat pentru formare profesională 1,6% din costul forţei de muncă, iar

IMM-urile doar 0,6% (din care, întreprinderile mici 0,4%, iar cele mijlocii 0,8%).

firmele au investit un total de 583782857 lei pentru organizarea cursurilor de formare

profesională (cursuri interne şi externe)

principalul element de cost este reprezentat de taxele şi plăţile către unităţile furnizoare de

FPC

aproximativ 1% dintre întreprinderi au avut încasări din măsurile şi programele naţionale şi

internaţionale destinate finanţării formării profesionale în firme

6.1. Cheltuielile cu formarea profesională continuă

Unul dintre principalele motive semnalate de firmele care nu au oferit formare profesională

propriilor angajaţi se referă la costurile ridicate ale acesteia. Din această perspectivă, indicatorii

referitori la volumul şi structura costurilor cu formarea profesională sunt extrem de relevanţi

pentru procesul de construcţie a politicilor publice menite să sprijine firmele pentru a oferi

formare profesională. În anul 2013, firmele au investit un total de 583782857 lei pentru

organizarea cursurilor de formare profesionale (cursuri interne şi externe). Din punctul de vedere

al repartiţiei costurilor pe clase de mărime, IMM-urile au cheltuit 153391043 lei pentru cursurile

de formare profesională, iar întreprinderile mari 430391814 lei. Raportul de mărime se păstrează

şi în cadrul IMM-urilor, întreprinderile mici (31880067 lei) raportând costuri semnificativ mai

mici faţă de cele mijlocii (121510975 lei). Aplicând metodologia statistică agreată la nivel

european, la costurile cursurilor de formare se adaugă costul forţei de muncă al participanţilor la

cursuri pentru a obţine costul total al FPC. Astfel, firmele româneşti raportează în 2013 un cost

total al FPC de 1141862272 lei, dintre care 259409170 lei la nivelul IMM-urilor şi 889519398

lei la nivelul întreprinderilor mari.

Page 73: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

73

Tabel 23. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe total şi pe clase de

mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari

(RON)

Costurile cursurilor

de formare

Costul forţei de muncă al

participanţilor la cursuri

Costul total al

FPC

IMM, din care: 153391043 106018127 259409170

întreprinderi mici 31880067 38616291 70496358

întreprinderi mijlocii 121510975 65566201 187077176

întreprinderi mari 430391814 459127584 889519398

Total 583782857 558079415 1141862272

Notă: Costul total al FPC = Costurile cursurilor de formare + Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

La nivelul sectoarelor economice, firmele care înregistrează cele mai mari costuri cu formare

profesională provin din „industria prelucrătoare” (costurile cursurilor de formare au fost

190373819 lei, iar costul total a FPC a fost 336613056 lei), „comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”

(costurile cursurilor de formare au fost 106113714 lei, iar costul total a FPC a fost 205478365

lei) şi „informaţii şi comunicaţii”(costurile cursurilor de formare au fost 103364686 lei, iar costul

total a FPC a fost 136236082 lei). În mod evident, aceşti indicatori sunt influenţaţi şi de volumul

de întreprinderi şi de angajaţi din fiecare sector economic.

Tabel 24. Costurile cu formarea profesională continuă în anul 2013, pe activităţi economice

(RON)

CAEN Rev. 2

Costurile

cursurilor de

formare

Costul forţei de muncă

al participanţilor la

cursuri

Costul total

al FPC

Agricultură, silvicultură şi pescuit 1214472 1616151 2830623

Industria extractivă 38117138 61219385 99336523

Industria prelucrătoare 190373819 146239237 336613056

Producţia şi furnizarea de energie 19000428 27682812 46683240

Distribuţia apei; salubritate 2350264 2827182 5177446

Construcţii 24476030 17540464 42016494

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 106113714 99364651 205478365

Transport şi depozitare 24339179 52999919 77339098

Hoteluri şi restaurante 1783634 6172257 7955891

Informaţii şi comunicaţii 103364686 32871396 136236082

Intermedieri financiare şi asigurări 31598310 96561088 128159398

Page 74: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

74

Tranzacţii imobiliare 176852 83922 260774

Activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice 25810663 33405227 59215890

Activităţi de servicii administrative, suport 14563629 12773856 27337485

Activităţi de spectacole, culturale 146113 191920 338033

Alte activităţi de servicii 353926 421205 775131

Notă: Costul total al FPC = Costurile cursurilor de formare + Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Indicatorii relativi, precum ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă, reduc efectul

volumului de întreprinderi şi angajaţi dintr-o anumită categorie asupra rezultatelor statistice.

Astfel, costul total al FPC a reprezentat 1,2% din costul total al forţei de muncă în anul 2013.

Întreprinderile mari au alocat pentru formare profesională 1,6%din costul forţei de muncă, iar

IMM-urile doar 0,6% (din care, întreprinderile mici 0,4%, iar cele mijlocii 0,8%). În aceste

condiţii, este evident că stabilitatea şi puterea financiară a firmelor influenţează capacitatea lor de

a realiza investiţii pentru dezvoltarea capitalului uman. Întreprinderile mici sunt cele care

investesc cel mai puţin în formarea profesională a propriilor angajaţi nu numai ca volum, ci şi ca

% în costul forţei de muncă, ceea ce subliniază vulnerabilitatea lor într-un mediu economic

caracterizat de competitivitate ridicată şi dinamism.

Grafic 49. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe total şi pe

clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi

întreprinderi mari (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 75: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

75

Cele mai ridicate valori ale costului FPC ca pondere în total cost al forţei de muncă sunt

înregistrate de întreprinderile din „industria extractivă” (2,3%), „informaţii şi comunicaţii”

(1,9%) şi „intermedieri financiare şi asigurări” (1,7%). În general, sectoarele economice care

sunt caracterizate de evoluţii tehnologice rapide sunt cele care investesc mai mult în formarea

profesională a propriilor angajaţi. De remarcat că activităţile economice cu cele mai mari

investiţii provin atât din sectorul industrial, cât şi din cel terţiar. Pe de altă parte, sectorul agricol

nu se dovedeşte la fel de performant în această privinţă. Astfel, la polul opus, se situează

ramurile economice „agricultură, silvicultură şi pescuit” (0,1%), „tranzacţii imobiliare” (0,1%) şi

„activităţi de spectacole, culturale şi recreative” (0,1%).

Grafic 50. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe activităţi

economice (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 76: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

76

De asemenea, intensitatea investiţiilor firmelor în formare profesională este neomogenă şi din

punct de vedere regional. Astfel, întreprinderile din Nord Est (2,2%), Bucureşti Ilfov (1,4%) şi

Vest (1,5%) sunt caracterizate de cele mai ridicate ponderi ale costului FPC în total cost al forţei

de muncă, fiind singurele regiuni cu valori peste valoarea naţională (1,2%). Regiunile slab

performante din acest punct de vedere sunt Sud Vest (0,2%), Sud Est (0,5%) şi Nord Vest

(0,5%). Parte din aceste rezultate sunt explicate de structura economică a regiunilor, dar şi de

modelele de dezvoltare economică diferite la nivel regional. În consecinţă, politicile de susţinere

a investiţiilor firmelor în formare profesională trebuie să aibă în vedere şi obiectivul reducerii

decalajelor regionale de dezvoltare economică şi consolidarea unor ritmuri convergente de

creştere economică.

Grafic 51. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, pe regiuni (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

După cum era de aşteptat, investiţiile firmelor în formare profesională sunt semnificativ

influenţate de rezultatele economice ale acestora. Astfel, firmele care declară că cifra lor de

afaceri a crescut în anul 2013 comparativ cu anul precedent au investit 1,3% din costul total al

Page 77: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

77

forţei de muncă în formare profesională continuă. De asemenea, firmele care încă nu pot aprecia

evoluţia cifrei or de afaceri au investit 1,3%. Pe de altă parte, firmele care au înregistrat scăderi

ale cifrei de afaceri au investit doar 0,9%. Acest rezultat confirmă necesitatea politicilor publice

orientate către susţinerea costurilor financiare ale firmelor cu formarea profesională cu precădere

în perioadele de contractare şi revenire economică.

Grafic 52. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă în 2013, în funcţie de

evoluţia cifrei de afaceri în anul 2013 comparativ cu anul 2012 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Tot pentru a măsura intensitatea investiţiilor în formare profesională, statistica europeană în

domeniu prevede calcularea costurilor medii pe participant (luând în calcul numărul angajaţilor

care au participat în anul de referinţă la cursurile de formare profesională), precum şi a costurilor

medii orare (luând în calcul numărul de om-ore petrecute de angajaţi în cadrul cursurilor de

formare profesională).

Referitor la costurile firmelor cu organizarea de cursuri de formare profesională (interne

şi externe), valoarea medie pe participant a fost de 904,7 lei în anul 2013. Analiza pe clase de

mărime oferă rezultate uşor surprinzătoare. Astfel, IMM-urile înregistrează un cost mediu de

1059,6 lei pe participant, iar întreprinderile mari 859,9 lei. Acest lucru este explicat de faptul că

decalajul dintre IMM-uri şi întreprinderile mari în privinţa volumului investiţiilor în formare

Page 78: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

78

profesională şi numărul participanţilor este mai accentuat în cazul indicatorului din urmă. De

fapt, politicile firmelor în domeniul formării profesionale au făcut ca întreprinderile mari să

„suporte” costuri medii mai reduse pe participant. Analiza pe clase de mărime arată că

întreprinderile mijlocii înregistrează, de fapt, costuri medii pe participat superioare firmelor mari,

respectiv 1178,1 lei. Întreprinderile mici au cheltuit semnificativ mai puţin: 765,9 lei pentru

fiecare angajat care a participat la cursurile de formare profesională. Aceste rezultate subliniază

necesitatea acordării unui suport sporit IMM-urilor pentru susţinerea costurilor cu formarea

profesională.

Grafic 53. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime:

IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În profil sectorial, cea mai mare valoare a costului mediu al cursurilor pe participant este

înregistrată de firmele de „informaţii şi comunicaţii”, respectiv 4242,3 lei. Acest cost este de

aproximativ 4,5 ori mai mare comparativ cu costul mediu de la nivel naţional. La distanţă mare,

urmează firmele din „industria extractivă” (1797 lei) şi „activităţile profesionale, ştiinţifice şi

tehnice” (1567,4 lei). Printre sectoarele economice cu cele mai mici valori ale costului mediu al

cursurilor pe participant se numără „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” (77,7 lei),

„alte activităţi de servicii” (218,2 lei) şi „hoteluri şi restaurante” (242,8 lei). Aşadar, distribuţia

Page 79: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

79

valorilor costului mediu pe participant este caracterizată de o dispersie foarte ridicată în rândul

ramurilor economice.

Grafic 54. Costul mediu al cursurilor pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Pe lângă costul mediu al cursurilor pe participant, costul mediu orar al cursurilor oferă

informaţii suplimentare despre intensitatea investiţiilor firmelor în formare profesională. Per

total, în anul 2013, firmele româneşti au cheltuit 25,7 lei pentru o oră de formare profesională.

Ca şi în cazul costului mediu pe participant, costul mediu orar înregistrat de întreprinderile mari

(24,6 lei) este inferior valorii înregistrate de IMM-uri (29,3 lei). De fapt, valoarea ridicată

calculată la nivelul IMM-urilor se datorează întreprinderilor mijlocii care au cheltuit în medie

38,4 lei pe o oră de formare profesională în anul 2013, faţă de doar 15,4 lei la nivelul

întreprinderilor mici. Costurile cu formarea profesională depind de domeniul de formare, de

furnizori, de metodele de formare, etc. Aceste rezultate întăresc ideea că întreprinderile mari au

reuşit să le ofere angajaţilor lor cursuri de formare profesională la costuri unitare mai reduse în

anul 2013, fiind astfel mai eficiente şi din acest punct de vedere.

Page 80: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

80

Grafic 55. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM

(din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 56. Costul mediu orar al cursurilor în 2013, pe activităţi economice (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 81: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

81

Costul mediu orar al cursurilor de formare profesională înregistrează cea mai mare valoare în

cazul întreprinderilor de „informaţii şi comunicaţii” (126,4 lei). Următoarele poziţii în ierarhia

ramurilor economice sunt ocupate de „tranzacţii imobiliare” cu 32,9 lei, „industria prelucrătoare”

cu 30 lei şi „industria extractivă” cu 28,5 lei. Pe de altă parte, costurile cele mai mici sunt

înregistrate de firmele din „hoteluri şi restaurante” (4,2 lei), „alte activităţi de servicii” (8,4 lei) şi

„agricultură, silvicultură şi pescuit” (8,8 lei).

Pentru a avea o imagine completă asupra intensităţii investiţiilor realizate de întreprinderi

pentru formarea profesională a propriilor angajaţi, vom analiza şi costul mediu ale FPC, adică cel

care pe lângă costul cursurilor de formare profesională include şi costul forţei de muncă al

participanţilor la cursuri. La nivel naţional, costul mediu al FPC pe participant a fost de 1769,5

lei în anul 2013. Costurile înregistrate de IMM-uri şi de întreprinderile mari sunt relativ

apropiate: 1791,9 lei pentru prima categorie şi 1777,3 lei pentru a doua categorie. Diferenţe mai

importante se înregistrează între întreprinderile mici care au cheltuit în medie 1693,7 lei pentru

un participant la formare, şi cele mijlocii cu 1813,8 lei.

Grafic 57. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM

(din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 82: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

82

La nivelul ramurilor economice, se remarcă din nou firmele din „informaţii şi comunicaţii” care

înregistrează un cost mediu pe participant de 5591,5 lei, urmate de întreprinderile din „industria

extractivă” cu 4683 lei, „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” cu 3596 lei şi „transport şi

depozitare” cu 3001,5 lei. Printre sectoarele cele mai slab performante se numără „activităţi de

spectacole, culturale şi recreative” (179,7 lei), „alte activităţi de servicii” (477,9 lei) şi

„distribuţia apei, salubritate şi gestionarea deşeurilor” (631,7 lei).

Grafic 58. Costul mediu FPC pe participant în 2013, pe activităţi economice (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

La nivel naţional, costul mediu FPC orar se ridică la 50,2 lei. Şi din perspectiva acestui indicator,

valoarea înregistrată de IMM-uri (49,5 lei) este destul de apropiată de cea a întreprinderilor mari

(50,9 lei). Pe de altă parte, în interiorul categoriei IMM-urilor, se regăsesc diferenţe mai

importante între întreprinderile mici care au avut un cost mediu FPC orar de 34,1 lei şi

întreprinderile mijlocii care înregistrează cea mai ridicată valoare, respectiv 59,1 lei.

Page 83: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

83

Grafic 59. Costul mediu FPC orar în 2013, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care

întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 60. Costul mediu FPC orar în 2013, pe activităţi economice (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Costul mediu FPC orar cel mai ridicat caracterizează firmele de „informaţii şi comunicaţii” care

au plătit, în medie, 166,7 lei pentru o oră de formare profesională. Valori ridicate se înregistrează

Page 84: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

84

şi pentru „industria extractivă” (74,2 lei), „intermedieri financiare şi asigurări” (68,7 lei) şi

„activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (59,4 lei), însă acestea se poziţionează la o distanţa

foarte mare de sectorul „informaţii şi comunicaţii”care se dovedeşte a fi caracterizat de cea mai

mare intensitate a investiţiilor în formarea profesională. Valorile cele mai scăzute se regăsesc în

cazul firmelor din „alte activităţi de servicii”(18,5 lei), ”hoteluri şi restaurante” (19 lei) şi

„agricultură, silvicultură şi pescuit” (20,5 lei).

Dintre întreprinderile care au declarat costuri cu formarea profesională a propriilor angajaţi în

2013, 91,2% au achitat taxe şi plăţi către furnizori externi de FPC. La mare distanţă, 31,3%

dintre firme au achitat costuri ale echipamentelor şi materialelor didactice, iar 29% plăţi

efectuate pentru participanţii la FPC pentru transport, diurnă şi cazare. Aşadar, taxele plătite

către unităţile care furnizează FPC se constituie în elementul de cost cel mai răspândit la nivelul

întreprinderilor care au oferit formare profesională în anul 2013.

Grafic 61. Distribuţia întreprinderilor după elementele de cost ale cursurilor FPC (interne

şi externe) realizate în anul 2013 (% necumulative)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 85: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

85

Grafic 62. Structura costurilor cu cursurile FPC în 2013, pe elemente de cost (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În acord cu ponderea firmelor care au declarat diferitele elemente de cost, şi structura costurilor

cu cursurile FPC indică faptul că cel mai mare efort financiar a fost făcut în direcţia achitării

taxelor şi plăţilor către unităţile furnizoare de FPC, reprezentând 43,9% din totalul costurilor. De

asemenea, un volum mare de resurse financiare a fost alocat de întreprinderi pentru plăţile

efectuate pentru participanţii la FPC pentru transport, diurnă şi cazare, totalizând 41,1% din

costul total. Pe de altă parte, costul forţei de muncă al instructorilor interni şi personalului

propriu al centrului de pregătire reprezintă doar 9,3% din totalul costurilor în acord cu ponderea

redusă a firmelor româneşti care şi-au organizat un astfel de centru.

Page 86: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

86

6.2. Ponderea firmelor care au accesat programe de sprijin pentru formarea

profesională a angajaţilor

Ponderea relativ mică a firmelor care au oferit formare profesională angajaţilor proprii este

explicată şi de accesul redus al acestora la măsuri de politică publică destinate susţinerii

costurilor lor în acest domeniu. Astfel, doar aproximativ 1% dintre firmele româneşti au declarat

că au beneficiat de încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau au primit de subvenţii în

scopul finanţării cursurilor de formare profesională în anul 2013. Cu alte cuvinte, costurile

firmelor cu pregătirea propriilor angajaţi s-au realizat practic independent de suportul diferitelor

mecanisme publice de stimulare a investiţiilor firmelor în FPC. Fie că este vorba despre

birocratizarea excesivă a unora dintre aceste mecanisme sau de resursele bugetare insuficiente

alocate de statul român, firmele româneşti nu accesează diferitele mecanisme de sprijinire a

cheltuielilor cu formarea. În consecinţă, măsurile dezvoltate sau reformarea celor existente ar

trebui să prezintă un grad ridicat de atractivitate pentru firme pentru ca acestea să îşi schimbe

modelul de comportament şi să stimuleze decizia lor de a investi în FPC.

Grafic 63. Ponderea firmelor care au avut încasări din fonduri naţionale sau internaţionale

sau au beneficiat de subvenţii în scopul finanţării cursurilor de formare profesională în

anul 2013 (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 87: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

87

Grafic 64. Încasări din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii obţinute în scopul

finanţării cursurilor de formare profesională în 2013, pe total şi pe clase de mărime (RON)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Per total, firmele româneşti au încasat 23181116 lei din fonduri naţionale sau internaţionale sau

subvenţii obţinute în scopul finanţării cursurilor de formare profesională. Aceste încasări

reprezintă aproximativ 4% din costurile cursurilor de FPC şi aproximativ 2% din Costurile totale

ale formării profesionale continue suportate de firme în 2013. În consecinţă, suportul oferit

întreprinderilor prin intermediul măsurilor de politică publică a avut un impact minim asupra

deciziei firmelor de a investi în formare profesională. Volumul încasărilor primite de

întreprinderile mari se ridică la 17250847 lei. Interesant este că întreprinderile mici au accesat un

sprijin financiar mai mare comparativ cu întreprinderile mijlocii, respectiv 4245843 lei faţă de

1684426 lei.

Analiza structurii încasărilor primite de firme în scopul finanţării cursurilor de formare

profesională pe surse de finanţare arată că marea majoritate a acestora (70%) a provenit din

stimulentele/beneficii fiscale accesate de firmele care au organizate formare. De asemenea,

17,8% din încasările firmelor au provenit din fondurile UE destinate sprijinirii formării

profesionale. 4,9% din încasările declarate de firme s-au constituit din subvenţiile oferite de stat

pentru formare profesională, iar 7,3% reprezintă alte surse. Reţinem rolul foarte important al

Page 88: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

88

stimulentelor/beneficiilor fiscale în structura încasărilor, ponderea modestă a fondurilor UE şi

rolul minor al subvenţiilor de stat în ceea ce ar trebui să reprezinte sprijinirea firmelor pentru a

oferi formare profesională propriilor angajaţi.

Grafic 65. Structura încasărilor din fonduri naţionale sau internaţionale sau subvenţii

obţinute în scopul finanţării cursurilor de formare profesională în 2013, pe surse de

finanţare(%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 89: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

89

7. Ucenicia la locul de muncă

doar 0,2% dintre întreprinderi au organizat, în anul 3013, programe de ucenicie la locul de

muncă. Acestea au provenit în special din rândul întreprinderilor mijlocii;

activităţile de ucenicie s-au desfăşurat în întreprinderi din „industria prelucrătoare”, „transport

şi depozitare”, „informaţii şi comunicaţii” şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice”.

Conform informaţiilor colectate de la întreprinderi, doar 0,2% dintre acestea au organizat

activităţi de ucenicie la locul de muncă în anul 2013. Ponderea extrem de mică poate fi explicată

prin gradul scăzut de conștientizare cu privire la reforma legislativă a acestui domeniu care a

avut loc în cursul anului 2013, dar și prin anumite limite inerente metodelor de colectare,

eșantionare și extindere utilizate1. Este necesar ca noile reglementări în domeniul uceniciei să fie

popularizate adecvat printre angajatori și manageri de resurse umane şi să fie susţinute cu alocări

bugetare semnificative pentru a stimula firmele să organizeze activităţi de ucenicie la locul de

muncă în anii următori.

1 Rezultatele obţinute se situează la un nivel superior comparativ cu informațiile cantitative relevate de sursele

administrative existente la momentul anchetei. Explicațiile posibile sunt datorate fie limitelor metodei folosite

(respondenții trebuie să-și amintească ceea ce s-a petrecut la nivelul anului 2013, astfel încât există posibilitatea

alterării calității informației cantitative ca urmare a limitelor memoriei; incidența ucenicie este atât de scăzută încât

eroarea pentru rezultatele extinse este mai ridicată), fie gradului redus de conștientizare a cadrului legal existent

(definiția utilizată în chestionar face referire la contractul de ucenicie, dar este posibil ca respondenții să nu cunoască

pe deplin legislația aferentă, implicațiile și modificările acesteia).

Page 90: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

90

Grafic 66. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la

locul de muncă?”, (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Distribuţia firmelor care au organizat programe de ucenicie la locul de muncă în anul 2013 pe

clase de mărime arată faptul că acestea provin cu precădere din rândul întreprinderilor mijlocii.

Deşi în mod tradiţional, firmele mari din sectorul industrial erau principalele organizatoare de

ucenicie, în prezent acestea nu mai par interesate de acest lucru. Programele de ucenicie vor

câştiga în importanţă în măsura în care parteneriatul dintre mediul de afaceri şi instituţiile de

educaţie şi formare profesională se va dezvolta.

Tabel 25. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul

de muncă?”, pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi

întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (%)

da nu Total

IMM, din care: 0.2% 99.8% 100.0%

întreprinderi mici 0.0002% 99.0098% 100.0%

întreprinderi mijlocii 0.9% 99.1% 100.0%

întreprinderi mari 100.0% 100.0%

Total 0.2% 99.8% 100.0% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 91: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

91

La nivel sectorial, activităţile de ucenicie la locul de muncă s-au desfăşurat în rândul firmelor din

„industria prelucrătoare”, „transport şi depozitare”, „informaţii şi comunicaţii” şi „activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice”. În orice caz, ponderea firmelor care au organizat programe de

ucenicie la locul de muncă este extrem de redusă, indiferent de sectorul economic.

Tabel 26. ”În anul 2013, în întreprinderea dvs. s-au desfăşurat activităţi de ucenicie la locul

de muncă?”, pe activităţi economice (%)

da nu Total

Agricultură, silvicultură şi pescuit 100.00% 100.00%

Industria extractivă 100.00% 100.00%

Industria prelucrătoare 0.20% 99.80% 100.00%

Producţia şi furnizarea de energie electrică 100.00% 100.00%

Distribuţia apei; salubritate, deşeuri 100.00% 100.00%

Construcţii 100.00% 100.00%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 100.00% 100.00%

Transport şi depozitare 1.60% 98.40% 100.00%

Hoteluri şi restaurante 100.00% 100.00%

Informaţii şi comunicaţii 0.10% 99.90% 100.00%

Intermedieri financiare şi asigurări 100.00% 100.00%

Tranzacţii imobiliare 100.00% 100.00%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 0.10% 99.90% 100.00%

Activităţi de servicii administrative şi suport 100.00% 100.00%

Activităţi de spectacole, culturale, recreative 100.00% 100.00%

Alte activităţi de servicii 100.00% 100.00% Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În cadrul numărului modest de programe de ucenicie, cei mai mulţi ucenici s-au pregătit în

vederea obţinerii unor calificări de nivelul 2 (55%), fiind urmaţi de ucenicii care urmează

programe destinate calificărilor de nivel 1 (44%).

Page 92: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

92

Grafic 67. Distribuţia participanţilor la programele de ucenicie desfăşurate în întreprinderi

în anul 2013 după nivelul de calificare (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

În total, ucenicii au petrecut 119012 om-ore în anul 2013 în cadrul programelor de ucenicie la

locul de muncă, din care 93631 om-ore au fost alocate sarcinilor de muncă. Timpul petrecut de

ucenici în cadrul acestor programe este concentrat la nivelul întreprinderilor mijlocii care

însumează 117203 om-ore, din care 92210 om-ore alocate sarcinilor de muncă.

Tabel 27. Timpul total petrecut de ucenici în cadrul programelor de ucenicie în anul 2013,

pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi

întreprinderi mari (om-ore)

Total timp programe

de ucenicie (om-ore)

din care,

Timp alocat sarcinilor de

muncă(om-ore)

IMM, din care: 119012 93631

întreprinderi mici 1809 1421

întreprinderi mijlocii 117203 92210

întreprinderi mari - -

Total 119012 93631 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 93: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

93

68,9% dintre întreprinderile care au organizat programe de ucenicie în anul 2013 au declarat că

au colaborat cu instituţii de învăţământ pentru a furniza formarea profesională necesară în cadrul

programelor. Pe de altă parte, 28% au apelat la alţi furnizori autorizaţi/acreditaţi şi doar 3,1% la

unităţile private de pregătire. Aşadar, este de reţinut faptul că puţinele programe de ucenicie care

s-au desfăşurat în 2013 s-au bazat pe parteneriate dintre întreprinderi şi instituţii de învăţământ.

Grafic 68. ”Care au fost furnizorii de formare profesională pentru programele de ucenicie

organizate de întreprinderea dvs. în anul 2013?” (%)

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Unul dintre cele mai importante rezultate se referă la faptul că toate programele de ucenicie

organizate în 2013 au fost finanţate din resursele proprii ale întreprinderilor. Aşadar, acestea

reprezintă rezultatul exclusiv al eforturilor financiare ale întreprinderilor. În total, costurile

programelor de ucenicie au fost de 1897471lei, din care 645269 lei au reprezentat costurile forţei

de muncă a ucenicilor.

Tabel 28. Costurile întreprinderilor cu programele de ucenicie în anul 2013,pe total şi pe

clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii) şi

întreprinderi mari (RON)

Costurile cu programele

de ucenicie

din care,

Costurile forţei de

muncă a ucenicilor

IMM, din care: 1897471 645269

întreprinderi mici 18191 17238

Page 94: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

94

întreprinderi mijlocii 1879279 628032

întreprinderi mari - -

Total 1897471 645269 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Costul mediu pe ucenic a atins valoarea de 1213,2 lei, fiind 1218,7 lei în întreprinderile mijlocii

şi 826,9 lei în cele mici. Nivelul scăzut al costurilor are legătură cu faptul că aceste programe au

avut, de fapt, o durată redusă în cursul anului trecut, fiind iniţiate, cel mai probabil, în ultima

parte a anului. Costul mediu orar al programelor de ucenicie a fost de 15,9 lei.

Tabel 29. Costul mediu al programelor de ucenicie pe participant şi costul mediu orar al

programelor de ucenicie,pe total şi pe clase de mărime: IMM (din care întreprinderi mici şi

întreprinderi mijlocii) şi întreprinderi mari (RON)

Costul mediu pe

ucenic Costul mediu orar

IMM, din care: 1213.2 15.9

întreprinderi mici 826.9 10.1

întreprinderi mijlocii 1218.7 16.0

întreprinderi mari - -

Total 1213.2 15.9 Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Principalul motiv pentru care întreprinderile nu au organizat programe de ucenicie în 2013 se

referă la lipsa nevoii de lucrători calificaţi prin astfel de programe. Acest motiv a fost invocat de

62,4% dintre firme. În condiţiile în care există excedent de forţă de muncă şi un şomaj ridicat în

rândul tinerilor, majoritatea angajatorilor nu resimt necesitatea calificării lucrătorilor prin

programe de ucenicie. Pe de altă parte, o treime dintre firme reclamă lipsa persoanelor dornice să

încheie un contract de ucenicie. Este important ca această alternativă de (re)inserţie pe piaţa

muncii să devină vizibilă în spaţiul public, iar persoanele lipsite de calificare, aflate în căutarea

unui loc de muncă, cei cu calificări fără căutare pe piaţa muncii, tineri, absolvenţi şi elevi să

primească informaţii cu privire la aceste programe. De asemenea, 27,4% dintre angajatori

consideră un impediment faptul că proprii lucrători trebuie să aloce din timpul de muncă pentru a

forma/coordona ucenicii. Nu în ultimul rând, peste o cincime dintre întreprinderi sunt descurajate

de costurile prea ridicate asociate programelor de formare profesională pentru ucenici, iar 15,8%

de birocraţia specifică organizării uceniciei.

Page 95: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

95

Grafic 69.”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de

programe în 2013?” (%) – răspuns multiplu

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Grafic 70. ”Care au fost motivele pentru care întreprinderea dvs. nu a organizat astfel de

programe în 2013?”, pe clase de mărime (%) – răspuns multiplu

Sursa: ancheta CNPS şi INCSMPS

Page 96: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

96

Distribuţia motivelor pentru care întreprinderile care nu organizează programe de ucenicie este

similară pentru IMM-uri comparativ cu întreprinderile mari. Singura diferenţă notabilă constă în

ponderea superioară a IMM-urilor descurajate de costurile ridicate ale programelor de formare

profesională pentru ucenici. Cu alte cuvinte, efortul financiar al organizării programelor de

ucenicie este resimţit mai accentuat de întreprinderile mici şi mijlocii.

Page 97: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

97

8. Analiza evoluţiei principalilor indicatori ai formării profesionale

continue în perioada 2010-2013

Ponderea firmelor care au furnizat FPC în total întreprinderi a scăzut de la 24.1% în 2010

la 21.8% în 2013;

Ponderea firmelor care au furnizat cursuri FPC în total întreprinderi a scăzut de asemenea

de la 16.0% în 2010 la 12.9% în 2013;

Rata globală de participare la cursurile de FPC a crescut cu 4.6 puncte procentuale, de la

17.8% în 2010 la 22.4% în 2013;

Durata medie a cursurilor FPC a scăzut uşor de la 38 om-lună în 2010 la 35 om-lună în

2013;

Costul mediu al cursurilor pe participant a rămas neschimbat între 2013 comparativ cu

2010;

Costul total al FPC a scăzut cu aprox. 40% în 2013 comparativ cu 2010;

Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă a scăzut de la 1.6% în 2010 la

1.2% în 2013.

Ancheta realizată în cadrul proiectului de faţă s-a bazat pe o metodologie construită astfel încât

să permită pe de o parte extinderea rezultatelor la nivelul întregii populaţii de firme cu peste 10

salariaţi din România, iar pe de altă parte să permită realizarea de analize cu privire la evoluţia

diferiţilor indicatori în perioada 2010-2013.

Pentru realizarea analizei cu privire la evoluţia principalilor indicatori derivaţi ai formării

profesionale şi pentru a beneficia cât mai mult de plus valoarea pe care o oferă metodologia

utilizată şi rezultatele anchetei în înţelegerea caracteristicilor şi evoluţiei formării profesionale în

România, am utilizat următorii indicatori derivaţi, total, pe clase de mările şi pe activităţi ale

economiei naţionale:

Page 98: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

98

- Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC (FPCtot2);

- Ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC (FPCcurs) în total întreprinderi;

- Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă (Rg.p_FPC);

- Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă (Rp_FPC);

- Durata medie a cursurilor FPC (dc_FPC);

- Costul mediu al cursurilor pe participant (CC_FPC);

- Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă (CFPCfm);

- Costul total al formării profesionale continue (CFPC).

Menţionăm că Ancheta FORPRO 2010 nu include activitatea Agricultură, silvicultură,

vânătoare, pescuit, prin urmare analiza comparativă nu se va adresa şi acestei activităţi

economice.

Sursele de informaţii utilizate pentru această analiză a evoluţiilor sunt:

- INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),

an de referinţă 2010, publicată în 2012;

- INS, Tempo Online, http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

- Eurostat, Statistics/Educationand Training/LifelongLearning/ContinuingVocational

Trening, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database

- ancheta realizată de CNPS şi INCSMPS în cadrul proiectului de faţă.

Tabel 30.Ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC în total întreprinderi, pe

activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)

2010 2013 Diferenţe 2013-2010

Total 24.1 21.8 -2.4

Activităţi ale economiei naţionale

Industria extractivă 27.4 17.8 -9.6

Industria prelucrătoare 23.5 18.8 -4.6

Producţia şi furnizarea de energie 54.2 49.3 -4.9

Distribuţia apei; salubritate 33.3 38.0 4.7

Construcţii 24.7 28.6 3.9

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 21.0 22.3 1.3

Transport şi depozitare 20.1 11.3 -8.8

Hoteluri şi restaurante 17.9 7.7 -10.2

2Vezi Metodologia

Page 99: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

99

Informaţii şi comunicaţii 39.0 36.8 -2.2

Intermedieri financiare şi asigurări 44.1 44.4 0.3

Tranzacţii imobiliare 22.4 22.6 0.1

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 37.3 32.2 -5.1

Activităţi de servicii administrative şi

suport 26.4 25.2 -1.2

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 19.2 5.7 -13.5

Alte activităţi de servicii 23.6 16.8 -6.8

Clase de mărime

10-49 salariaţi 19.7 16.1 -3.6

50-249 salariaţi 36.0 40.3 4.2

IMM-uri 22.7 20.3 -2.4

250+ salariaţi 63.8 63.2 -0.6 Sursa: 2010 – INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS

În anul 2010, faţă de populaţia de referinţă a cercetării statistice (46279 întreprinderi cu minim

10 salariaţi), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă angajaţilor a fost de

24.1%. În anul 2013, când populaţia de referinţă a fost de 48675 întreprinderi cu minim 10

salariaţi, ponderea întreprinderilor care au oferit FPC a fost de 21.8%, în scădere faţă de anul

2010 cu 2.4 puncte procentuale. Scăderea ponderii firmelor care au oferit FPC în total

întreprinderi este cea mai accentuată la nivelul firmelor mici, aceasta fiind de 3.6 puncte

procentuale, în vreme ce la nivelul firmelor mijlocii ponderea firmelor care au oferit formare

chiar creste în 2013 comparativ cu 2010 cu 4.2 puncte procentuale.

În profil sectorial, scăderile cele mai puternice ale ponderii firmelor care au oferit FPC în

total întreprinderi existente la nivelul respectivei activităţi economice caracterizează ”Activităţile

de spectacole, culturale şi recreative” (scădere cu 13.5 puncte procentuale), ”Hoteluri şi

restaurante” (-10.2 puncte procentuale) şi ”Industrie extractivă” (-9.6 puncte procentuale); în

vreme ce alte sectoare sunt caracterizate de creşteri ale ponderii întreprinderilor care au oferit

FPC, precum ”Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor” (4.7%) şi ”Construcţii”

(3.9%).

Page 100: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

100

Tabel 31. Ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC în total întreprinderi, pe

activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)

2010 2013 Diferenţe 2013-2010

Total 16.0 12.9 -3.1

Activităţi ale economiei naţionale

Industria extractivă 27.4 15.4 -7.2

Industria prelucrătoare 23.5 12.6 -4.0

Producţia şi furnizarea de energie 54.2 41.2 -11.4

Distribuţia apei; salubritate 33.3 33.3 10.8

Construcţii 24.7 20.4 5.7

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 21.0 9.6 -3.8

Transport şi depozitare 20.1 5.9 -9.2

Hoteluri şi restaurante 17.9 1.8 -7.5

Informaţii şi comunicaţii 39.0 25.7 5.1

Intermedieri financiare şi asigurări 44.1 25.0 -9.8

Tranzacţii imobiliare 22.4 11.8 -1.6

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 37.3 19.1 -10.4

Activităţi de servicii administrative, suport 26.4 19.3 0.6

Activităţi de spectacole, culturale, recreative 19.2 2.8 -7.7

Alte activităţi de servicii 23.6 9.4 -3.0

Clase de mărime

10-49 salariaţi 11.6 7.0 -4.6

50-249 salariaţi 27.7 43.2 15.5

IMM-uri 14.5 11.9 -2.6

250+ salariaţi 56.1 56.1 0 Sursa: 2010 – calculele autoarelor pe baza INS, Characteristics of professional training in the enterprises from

Romania (FORPRO),

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS

Un alt indicator derivat al formării profesionale este ponderea întreprinderilor care au

furnizat cursuri FPC în total întreprinderi, indicator care face referire la întreprinderile care

au furnizat cursuri FPC interne şi/sau externe în total întreprinderi. Aşa cum este firesc, ponderea

acestora în total întreprinderi este uşor mai redusă decât indicatorul anterior prezentat. În 2013,

comparativ cu 2010, ponderea întreprinderilor care au furnizat cursuri FPC scade chiar mai mult

decât ponderea întreprinderilor care au furnizat FPC, cu 3.1 puncte procentuale, atingând nivelul

de 12.9%. Scăderea afectează, ca şi în cazul precedentului indicator, cu precădere firmele mici,

în vreme ce la nivelul firmelor mijlocii nivelul acestui indicator creşte cu 15.5 puncte

procentuale. Cu alte cuvinte, firmele mijlocii au realizat într-o pondere mai ridicată formare

Page 101: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

101

profesională, iar atunci când au oferit-o, au optat într-o măsură mult mai mare pentru cursuri

FPC interne şi/sau externe.

În profil sectorial, scăderile cele mai puternice ale ponderii firmelor care au oferit cursuri

FPC în total întreprinderi caracterizează ”Producţia şi furnizarea de energie electrică” (scădere cu

11.4 puncte procentuale), ”Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (scădere cu 10.4

puncte procentuale) şi ”Intermedieri financiare şi asigurări” (-9.8 puncte procentuale).

Activităţile economice caracterizate de creşteri ale ponderii firmelor care au oferit cursuri FPC în

perioada de referinţă sunt ”Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor” (10.8%),

”Construcţii” (3,9%) şi ”Informaţii şi comunicaţii” (5.1%). Sectoarele ”Producţia şi furnizarea de

energie electrică” şi ”Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” sunt caracterizate de o

pondere mai redusă de firme care au realizat FPC, dar atunci când au oferit-o au optat în mai

mare măsură către alte forme de FPC comparativ cu media eşantionului. ”Intermedierile

financiare şi asigurări” însă au păstrat relativ constantă ponderea firmelor care au realizat FPC,

dar pentru a-şi păstra ”performanţele” anterioare au optat în mai mare măsură către alte forme de

FPC în detrimentul cursurilor interne şi/sau externe.

Tabel 32 Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe

sexe, activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)

2010 2013 Diferenţe 2013-2010

Total 17.8 22.4 4.6

Pe sexe

Bărbaţi 18.0 21.3 3.3

Femei 17.6 24.0 6.4

Activităţi ale economiei naţionale

Industria extractivă 23.1 35.2 12.1

Industria prelucrătoare 19.8 19.5 -0.3

Producţia şi furnizarea de energie 41.8 52.5 10.7

Distribuţia apei; salubritate 14.9 10.9 -4.0

Construcţii 7.2 15.1 7.9

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 14.7 34.5 19.8

Transport şi depozitare 20.5 11.0 -9.5

Hoteluri şi restaurante 7.5 7.2 -0.3

Informaţii şi comunicaţii 19.5 22.5 3.0

Intermedieri financiare şi asigurări 54.7 67.3 12.6

Tranzacţii imobiliare 11.4 2.5 -8.9

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 18.5 19.1 0.6

Page 102: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

102

Activităţi de servicii administrative şi suport 8.9 13.8 4.9

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9 8.5 -0.5

Alte activităţi de servicii 4.9 9.5 4.6

Clase de mărime

10-49 salariaţi 5.9 5.1 -0.8

50-249 salariaţi 11.0 12.3 1.3

250+ salariaţi 28.4 39.5 11.1 Sursa: 2010 – INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS

Dacă la nivelul populaţiei de referinţă ponderea firmelor care au oferit FPC şi ponderea firmelor

care au oferit cursuri FPC în total întreprinderi a scăzut, atât rata globală de participare la

cursurile de FPC, cât şi rata de participare au crescut. Cu alte cuvinte, deşi mai puţine firme au

oferit formare profesională în 2013, comparativ cu 2010, ponderea angajaţilor care au participat

la FPC a crescut atât la nivelul firmelor care au realizat formare, dar şi la nivelul economiei în

ansamblu.

Indicatorul rata globală de participare la cursurile de FPC măsoară ponderea

participanţilor la FPC în total angajaţi în toate întreprinderile care au constituit obiectul anchetei.

Aşa cum putem observa în tabelul de mai sus, rata globală de participare a crescut în 2013

comparativ cu 2010 cu 4.6 puncte procentuale. Deşi ratele globale de participare au crescut atât

pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, creşterea ratei globale de participare la cursurile de FPC a fost

mult mai mare în rândul angajatelor femei decât în rândul angajaţilor bărbaţi.

La nivelul întreprinderilor mici, rata globală de participare la cursurile de FPC a scăzut

uşor cu 0.8 puncte procentuale, aceasta situându-se şi anterior la nivele foarte scăzute – doar cca.

5-6% din angajaţii din firmele mici participaseră la cursuri FPC. În ceea ce priveşte firmele

mijlocii, deşi mai multe firme au optat pentru realizarea de FPC, numărul angajaţilor cuprinşi în

aceste cursuri a crescut uşor raportat la 2010. În schimb însă, la nivelul firmelor mari, ponderea

firmelor care au oferit formare a crescut incremental, în vreme ce ponderea globală a salariaţilor

a crescut cu 11.1puncte procentuale în 2013, comparativ cu 2010.

În profil sectorial, valoarea ratei globale de participare la cursurile de FPC se situează

semnificativ peste media eşantionului în activităţile ”Comerţ” (creştere cu 19.8% în 2013

comparativ cu 2010), „Intermedieri financiare şi asigurări” (12.6%), ”Industrie extractivă”

(12.1%), ”Producţia şi furnizarea de energie electrică” (10.7%) şi ”Construcţii” (7.9%). Cele mai

Page 103: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

103

mari scăderi ale ratei globale de participare la cursurile de FPC în 2013 comparativ cu 2010

caracterizează ”Transport şi depozitare” (scădere cu 9.5 puncte procentuale) şi ”Tranzacţiile

imobiliare” (scădere cu 8.9 puncte procentuale până la 2.5% în 2013).

În ceea ce priveşte rata de participare la cursurile de formare (calculată ca ponderea

participanţilor la cursuri FPC în total angajaţi în întreprinderile care au oferit FPC), aşa cum

menţionam şi anterior aceasta a crescut cu 7.6 puncte procentuale în 2013 comparativ cu 2010.

Atât în 2010, cât şi în 2013 ratele de participare la cursurile de FPC au fost mai ridicate în rândul

femeilor, decât în rândul angajaţilor bărbaţi. Atunci când au oferit formare, firmele din

”Comerţ”, ”Intermedieri financiare şi asigurări”, ”Producţia şi furnizarea de energie electrică” şi

”Activităţile de spectacole, culturale şi recreative” au oferit pentru mai mult de jumătate dintre

angajaţii lor. Sectorul cu cele mai scăzute performanţe din punct de vedere al celor doi indicatori

analizaţi este ”Tranzacţii imobiliare”, sector puternic afectat de criza economică şi al cărui

reviriment încă se lasă aşteptat.

Tabel 33 Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă, pe sexe,

activităţi ale economiei naţionale şi clase de mărime (%)

2010 2013 Diferenţe 2013-2010

Total 41.2 48.8 7.6

Pe sexe

Bărbaţi 40.2 45.1 4.9

Femei 42.6 54.2 11.6

Activităţi ale economiei naţionale

Industria extractivă 26.2 40.7 14.5

Industria prelucrătoare 45.4 47.1 1.7

Producţia şi furnizarea de energie 46 62.0 16.0

Distribuţia apei; salubritate 25.5 17.3 -8.2

Construcţii 21.8 33.3 11.5

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 46.6 78.2 31.6

Transport şi depozitare 37.9 23.8 -14.1

Hoteluri şi restaurante 34.6 45.4 10.8

Informaţii şi comunicaţii 42.7 37.2 -5.5

Intermedieri financiare şi asigurări 64.2 76.9 12.7

Tranzacţii imobiliare 47.5 11.0 -36.5

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 38.8 45.3 6.5

Activităţi de servicii administrative şi 32.3 33.1 0.8

Page 104: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

104

suport

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 30.2 52.9 22.7

Alte activităţi de servicii 19 42.9 23.9

Clase de mărime

10-49 salariaţi 45.6 56.8 11.2

50-249 salariaţi 37.1 35.8 -1.3

250+ salariaţi 41.7 52.1 10.4 Sursa: 2010 – INS, Characteristics of professional training in the enterprises from Romania (FORPRO),

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS

Un alt indicator relevant al formării profesionale continue este durata medie a cursurilor FPC,

aceasta scăzând în medie cu 3 om-ore în 2013 comparativ cu 2012. Astfel, dacă la cursurile FPC

participarea a fost mai ridicată, atât în cifre absolute (641142 participanţi în 2013, comparativ cu

544090 în 2010), cât şi ca pondere (vezi rata de participare şi rata globală de participare), durata

medie a cursurilor per participant a scăzut uşor. Cea mai mare scădere a duratei medii a

cursurilor a caracterizat sectorul ”Construcţii” (scădere puternică cu 15 om-ore în 2013

comparativ cu 2010), în vreme ce cea mai mare creştere de 29 om-ore se întâlneşte în sectoarele

”Comerţ”, ”Transport”, ”Hoteluri şi restaurante”.

În ceea ce priveşte analiza pe clase de mărime constatăm că la nivelul firmelor mari

durata cursurilor a scăzut uşor (în vreme ce ratele de participare au crescut semnificativ). La

nivelul firmelor mici, însă, durata medie a cursurilor FPC a atins nivele aproape duble în 2013

comparativ cu 2010. Aceste rezultate arată o schimbare de strategie la nivelul firmelor: firmele

mari au crescut participarea angajaţilor la cursuri scăzând uşor durata acestora, în vreme ce

firmele mici (acelea care au oferit formare) au crescut atât rata de participare, cât şi durata medie

a cursurilor de FPC per participant.

Tabel 34 Durata medie a cursurilor FPC, pe activităţi ale economiei naţionale şi clase de

mărime (om-ore)

2010 2013 Diferenţe 2013-2010

Total 38 35 -3

Activităţi ale economiei naţionale

Industrie 39 35 4

Construcţii 40 25 -15

Comerţ, Transport, Hoteluri si restaurante 38 67 29

Informaţii si comunicaţii, intermedieri 31 33 2

Page 105: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

105

financiare şi asigurări

Imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice, activităţi administrative şi activităţi

suport, activităţi de spectacole, culturale,

recreative şi alte servicii 42 37 5

Clase de mărime

10-49 salariaţi 27 51 24

50-249 salariaţi 31 31 0

250+ salariaţi 41 35 -6 Sursa: 2010 – Eurostat,http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts22&lang=en

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts66&lang=en

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS (datele au fost rotunjite pentru a permite

realizarea comparaţiilor cu informaţiile puse de la dispoziţie de Eurostat)

În cele ce urmează vom analiza trei indicatori derivaţi referitori la costurile FPC la nivelul

întreprinderilor din populaţia de referinţă şi evoluţia acestora în 2013 comparativ cu 2010. Pentru

a asigura comparabilitatea informaţiilor între 2010 şi 2013 pentru indicatorii costul mediu al

cursurilor pe participant şi costul total al formării profesionale, a fost necesară ajustarea

informaţiilor culese cu inflaţia în 2013 raportat la 2010. Astfel în tabele 35 şi 36 de mai jos vom

avea pe de o parte valoarea costurilor curente a FPC, sau după caz a cursurilor FPC, pentru 2010

şi 2013, şi un raport între cele două valori. Acolo unde raportul este supraunitar constatăm o

creştere în termeni reali a costului FPC/cursurilor FPC, iar unde raportul este subunitar se

interpretează ca scădere în termeni nominali.

Tabel 35 Costul mediu al cursurilor per participant (lei)

2010

2013 (preturi

curente)

2013 (preţuri

comparabile) 2013/2010

Total 819.5 908.6 799.4 0.98

Activităţi ale economiei naţionale

Industria extractivă 574.8 1797.0 1581.0 2.75

Industria prelucrătoare 695.3 997.0 877.2 1.26

Producţia şi furnizarea de energie 1846.6 569.3 500.9 0.27

Distribuţia apei; salubritate 507.7 286.8 252.3 0.50

Construcţii 671.4 575.8 506.6 0.75

Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul 1216.5 580.7 510.9 0.42

Transport şi depozitare 822.7 944.6 831.1 1.01

Hoteluri şi restaurante 317.5 242.8 213.7 0.67

Informaţii şi comunicaţii 1102.4 4242.3 3732.5 3.39

Page 106: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

106

Intermedieri financiare şi

asigurări 586.6 562.6 494.9 0.84

Tranzacţii imobiliare 236.2 529.5 465.9 1.97

Activităţi profesionale, ştiinţifice

şi tehnice 449.8 1567.4 1379.0 3.07

Activităţi de servicii

administrative şi suport 479.0 516.3 454.3 0.95

Activităţi de spectacole, culturale

şi recreative 459.3 77.7 68.3 0.15

Alte activităţi de servicii 465.0 218.2 192.0 0.41

Clase de mărime

10-49 salariaţi 482.5 801.9 705.5 1.46

50-249 salariaţi 575.1 1180.6 1038.7 1.81

IMM-uri 543.3 1077.2 947.7 1.74

250+ salariaţi 912.8 861.0 757.5 0.83 Sursa: 2010 – INS, Tempo Online, http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS (rata inflaţiei în 2013 raportat la 2010=13,66%

În ceea ce priveşte costul mediu per participant al formării profesionale observăm că, la nivelul

mediului de afaceri românesc, nivelul acestuia a rămas în termeni reali aproximativ neschimbat

în 2013 comparativ cu 2010. Analiza în funcţie de dimensiunea firmei ne arată că, la nivelul

firmelor mari, costul a scăzut cu cca 17% în termeni reali în 2013 comparativ cu 2010, în vreme

ce la nivelul celorlalte clase de mărime a crescut, maximul fiind atins de firmele mijlocii, unde,

în termeni reali costul cursurilor per participant a crescut cu 81% în 2013 comparativ cu 2010.

În profil sectorial, activităţile economice la nivelul cărora observăm cele mai mari

creşteri în preţuri comparabile în 2013 raportat la 2010 sunt: ”Informaţii şi comunicaţii”,

”Activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice” şi ”Industria extractivă”, în vreme ce cele mai

accentuate reduceri de costuri per participant caracterizează sectoarele ”Activităţi de spectacole,

culturale şi recreative” şi ”Producţia şi furnizarea de energie”.

Costul total al formării profesionale, care include atât costul cursurilor de formare profesională

cât şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri, a scăzut în termeni reali în 2013

comparativ cu 2010 cu 39%. Indicatorul este influenţat fără doar şi poate şi de scăderile salariale

survenite între cele două momente de timp la nivelul economiei româneşti. Scăderile costului

Page 107: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

107

total al formării profesionale caracterizează exclusiv firmele mari, în vreme ce firmele mici şi

mijlocii s-au confruntat cu creşteri chiar de 50% la nivelul acestui indicator.

În profil sectorial, evoluţiile sunt eterogene; pe de o parte există sectoare unde scăderile

costului total al formării profesionale au fost mai severe în 2013 comparativ cu 2010, precum

”Activităţi de spectacole, culturale şi recreative”, ”Transport şi depozitare” şi ”Tranzacţii

imobiliare”,pe de altă parte există sectoare unde costul total al formării a crescut semnificativ,

precum ”Industrie extractivă” şi ”Informaţii şi comunicaţii”.

Tabel 36 Costul total al formării profesionale continue (lei)

2010

2013 (preturi

curente)

2013 (preţuri

comparabile) 2013/2010

Total 1638953237 1143197835 1005804888 0.61

Activităţi ale economiei naţionale

Industria extractivă 25346306 99336523 87397961.8 3.45

Industria prelucrătoare 285783428 336613056 296157888.3 1.04

Producţia şi furnizarea de

energie 114305275 46683240 41072707.7 0.36

Distribuţia apei; salubritate 17065547 5177446 4555205.3 0.27

Construcţii 33794675 42016494 36966825.6 1.09

Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul 130951846 205478365 180783358.4 1.38

Transport şi depozitare 839113470 77339098 68044253.1 0.08

Hoteluri şi restaurante 6280274 7955891 6999728.3 1.11

Informaţii şi comunicaţii 52836321 136236082 119862820.5 2.27

Intermedieri financiare şi

asigurări 235724750 128159398 112756816.7 0.48

Tranzacţii imobiliare 1446571 260774 229433.4 0.16

Activităţi profesionale,

ştiinţifice şi tehnice 30540036 59215890 52099146.3 1.71

Activităţi de servicii

administrative şi suport 25547906 27337485 24051983.6 0.94

Activităţi de spectacole,

culturale şi recreative 4568919 338033 297407.3 0.07

Alte activităţi de servicii 1022470 775131 681973.0 0.67

Clase de mărime

10-49 salariaţi 45545473 71653062 63041581.9 1.4

50-249 salariaţi 103638742 186835462 164381015.3 1.6

IMM-uri 149184215 258488524 227422597.2 1.5

250+ salariaţi 1776058084 890556198 783526480.9 0.4 Sursa: 2010 – INS, Tempo Online, http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

Page 108: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

108

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS (rata inflaţiei în 2013 raportat la 2010=13,66%

În ceea ce priveşte ponderea costului FPC în costul total al forţei de muncă, acesta a scăzut uşor

în 2013 comparativ cu 2010 cu 0,4 puncte procentuale. Cu cât clasa de mărime creşte, cu atât

scade ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă. În profil sectorial, scăderile

afectează în cea mai mare măsură ”Comerţul”, ”Transporturile” şi ”Hoteluri şi restaurante”. În

ceea ce priveşte ”Comerţul” şi ”Hoteluri şi restaurante”,acestea practic au căutat să crească uşor

costul total al formării profesionale, în vreme ce ”Transporturile şi depozitarea” şi le-au redus la

un minim posibil.

Tabel 37. Ponderea costului FPC în total cost al forţei de muncă (%)

2010 2013 Diferenţe 2013-2010

Total 1.6 1.2 -0.4

Activităţi ale economiei naţionale

Industrie 1 1.2 0.2

Construcţii 0.4 0.6 0.2

Comerţ, Transport, Hoteluri si restaurante 3 1.2 -1.8

Informaţii si comunicaţii, intermedieri

financiare şi asigurări 2.2 1.8 -0.4

Imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice

şi tehnice, activităţi administrative şi activităţi

suport, activităţi de spectacole, culturale,

recreative şi alte servicii 0.4 0.9 0.5

Clase de mărime

10-49 salariaţi 0.3 0.4 2.3

50-249 salariaţi 0.5 0.8 1.6

250+ salariaţi 2.3 1.6 -0.7 Sursa: 2010 – Eurostat,http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts16&lang=en

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_cvts54&lang=en

2013 – calculele autoarelor pe baza anchetei CNPS şi INCSMPS

Page 109: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

109

9. Concluzii

Studiul de faţă reprezintă o sursă valoroasă de date statistice cu privire la dimensiunea şi

caracteristicile formării profesionale din firmele româneşti. Rezultatele prezentate pun în

evidenţă evoluţia principalilor indicatori ai formării profesionale continue în raport cu statisticile

oficiale disponibile la nivelul anului 2010. Această evoluţie poate sprijini procesul de elaborare

şi îmbunătăţire a politicilor publice în domeniu, cu privire specială asupra măsurilor de susţinere

a investiţiilor firmelor în formarea profesională a propriilor angajaţi.

Un prim element desprins din analiză se referă la faptul că firmele româneşti nu

integrează, într-o măsură suficientă, formarea profesională în strategiile de dezvoltare ale firmei.

Această concluzie este susţinută de ponderile scăzute de firme care alocă sarcina organizării

formării profesionale unei persoane sau departament/serviciu, deţin un centru propriu de

formare, alocă buget special pentru organizarea FPC, formalizează un plan de pregătire a

resurselor umane ori realizează în mod regulat evaluarea necesarului de aptitudini şi competenţe.

Totuşi, aceste elemente se regăsesc într-o bună parte din firmele mari, ceea ce indică o

preocupare superioară a acestora de a-şi baza dezvoltarea şi creşterea de competitivitate pe

formare profesională. În mod firesc, preocuparea pentru formare profesională se află în legătură

directă cu performanţele economice ale firmelor, fapt ce subliniază necesitatea dezvoltării

măsurilor de suport a costurilor firmelor cu FPC, în special în perioadele de contractare şi

revenire economică. De fapt, din cauza costurilor relativ ridicate ale formării profesionale,

firmele preferă să recruteze personal nou care deţine deja aptitudinile şi competenţele necesare.

De asemenea, indicatorii formării profesionale pun în evidenţă deficite importante în ceea

ce priveşte participarea la formare profesională pentru angajaţii din firmele mici, pentru cei de 55

de ani şi peste ori pentru cei cu nivel scăzut de educaţie. Printre sectoarele caracterizate de cele

mai scăzute rate de participare la FPC se numără „tranzacţiile imobiliare” şi „agricultura,

silvicultura şi pescuitul”. În acest sens, autorităţile publice pot lua în calcul dezvoltarea unor

măsuri de subvenţionare mai generoase/stimulative pentru întreprinderile care acordă FPC

acestor categorii de lucrători.

În ceea ce priveşte elementele de calitate ale FPC, se constată că jumătate dintre firmele

mari şi trei sferturi dintre IMM-uri nu urmăresc ca desfăşurarea programelor de formare

Page 110: ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea ... · Evaluarea dimensiunii şi caracteristicilor formării profesionale continue, precum şi a resurselor financiare alocate,

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

110

profesională şi certificarea competenţelor dobândite de angajaţi să se desfăşoare în conformitate

cu standardele şi normele existente. În plus, doar jumătate dintre firmele care au organizat

formare profesională în anul 2013 a folosit furnizori de FPC autorizaţi, ponderea fiind mai mare

în rândul firmelor mari. Aceste elemente se pot constitui în obstacole importante în calea

accesării măsurilor de susţinere a finanţării formării profesionale, dat fiind că aceste măsuri sunt

condiţionate de respectarea prevederilor legislative din domeniul formării profesionale. Nu în

ultimul rând, se remarcă prezenţa marginală a FPC în acordurile naţionale, sectoriale sau de alt

tip între partenerii sociali. Acest fapt subliniază necesitatea creşterii implicării partenerilor sociali

în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor de formare profesională la nivel de întreprindere,

precum şi concluzia conform căreia ne aflăm într-un moment prematur pentru susţinerea unor

modele de finanţare a FPC gestionate de aceştia.

În concluzie, în acest moment, în România, investiţia indivizilor este canalizată cu

precădere către formarea iniţială şi mai puţin către cea continuă. Pe de altă parte, o bună parte

dintre firme răspund nevoilor de aptitudini şi competenţe prin recrutare de personal nou. În acest

context, formarea profesională continuă desfăşurată la nivelul firmelor are nevoie de măsuri

eficiente şi focalizate pentru sprijinirea investiţiilor în această direcţie.