Stiri 20 ianuarie 2020, 2

CURSUL DE SCHIMB 20.01.2020

1 EUR 4.7788

1 USD 4.3105

Mai vine iarna anul acesta?! Meteorologii dau răspunsul așteptat de toți românii Lucian Ionescu 20 ianuarie 2020

Administrația Națională de Meteorologie(ANM) a emis prgnoza meteo pentru următoarea lună de zile.

Cea de-a doua lună de iarnă este caracterizată de o vreme mai blândă decât se prezintă data din calendar. Temperaturile sunt mai ridicate decât ar fi trebuit să fie în această perioadă. Dar iată cum va fi vremea, potrivit specialiştilor, în fiecare regiune a țării, în intervalul 20 ianuarie – 17 februarie 2020.Prognoza meteo săptămâna 20.01.2020 – 27.01.2020Temperatura aerului va avea valori ce se vor situa, în general, peste limitele specifice perioadei, îndeosebi în regiunile extrecarpatice.

1

Cantitățile de precipitații estimate pentru această săptămână vor fi deficitare în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele extracrapatice. Excepție este posibil să facă partea de nord a teritoriului, unde va exista o tendință spre excedent.Prognoza meteo săptămâna 27.01.2020 – 03.02.2020Temperatura aerului va avea valori ce se vor situa peste limitele specifice perioadei, mai ales în regiunile sudice și estice.Cantitățile de precipitații vor putea avea, în general, o tendință ușor excedentară în regiunile intracarpatice și vor fi apropiate de normalul perioadei în restul teritoriului.Prognoza meteo săptămâna 03.02.2020 – 10.02.2020Mediile valorilor termice se vor situa, în general, ușor peste limitele specifice perioadei.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi, în general, apropiate de cele normale pentru acest interval, local cu o posibilă tendință ușor deficitară.Prognoza meteo săptămâna 10.02.2020 – 17.02.2020Mediile valorilor termice vor fi apropiate de normalul săptămânii în zonele de munte și se vor situa, în general, ușor peste limitele specifice perioadei în restul zonelor.

APIA si SUBVENTII

Ministrul Adrian Oros modifică ORDINUL SUBVENȚIILOR la plățile APIA pentru pajiști, lucernă și vaci agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros modifică Ordinul 619/2015, cunoscut și ca ”Ordinul subvențiilor APIA”. Potrivit unui proiect de ordin de ministrul publicat în dezbatere publică pe site-ul instituției, începând din acest an vor exista modificări la legislația prin care se accesează subvenții pentru pajiști, pentru sprijinul cuplat la lucernă, la cânepă, dar și cel pentru taurinele de carne. Prevederile noului ordin de ministru, după ce vor fi aprobate, se vor aplica începând cu anul de cerere 2020.

2

Proiectul de modificare a Ordinului 619/2015 de către ministrul Adrian Oros este disponibil AICI – DOCUMENT PDF https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2020/01/ordin-619-2015-MODIFICARI.pdf

INSTALAREA TINERILOR FERMIERI: Jumătate din bani, alocați tinerilor din Diaspora care se întorc în România agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020

Bugetul alocat noii sesiuni de proiecte pentru ”Instalarea Tinerilor Fermieri” va avea două direcții: una care să vizeze tinerii din România, iar cea de a doua, pe cei din Diaspora care doresc să se întoarcă în România și să facă agricultură. Cele două linii urmează să beneficieze de bugete egale de 20 de milioane de euro fiecare, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru.

Secretarul de stat Emil Dumitru vine cu informații noi privind modul în care se vor putea accesa în acest an fondurile europene din sub-măsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”. Invitat în emisiunea ”Agro Jurnal” de la Digi 24, Emil Dumitru a declarat că bugetul identificat – 40 de milioane de euro, va fi împărțit egal între o linie pentru tinerii fermierii din România și o  linie nouă, dedicată tinerilor din Diaspora. Condiția pentru ca acești noi beneficiari să poată lua fondurile europene este ca ei să aibă competențe în agricultură, experiență în acest domeniu.

Secretarul de stat nu a precizat când va fi lansată noua sesiune de proiecte, menționând însă că, având în vedere modificările la sub-măsura 6.1 trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, se așteaptă un răspuns în acest sens de la Bruxelles, apoi se vor putea depune proiectele la AFIR.

Vă reamintim că prin sub-măsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri” suma maximă ce poate fi accesată este de 50.000 de euro în actualul exercițiu financiar, iar beneficiarii trebuie să aibă maxim 40 de ani și să nu mai fi fost șefi de exploatație agricolă până la depunerea proiectului.

Subvenția APIA la ovine și caprine: care este plata totală pe cap de animal agrointeligenta.ro - 20 ianuarie 2020

Ce subvenție totală se plătește de la APIA pe cap de oaie sau de capră pentru anul de cerere 2019. Se cunosc cuantumurile complete pentru subvențiile la ovine și caprine, astfel că ciobanii își pot face calcule

3

privind banii pe care se pot baza dacă au depus cererea unică în actuala campanie de plăți!

Subvențiile APIA pentru ovine sunt așteptate de crescătorii din România iar o mare parte dintre oieri au încasat deja banii pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), această schemă fiind singura din sectorul creșterii animalelor care a intrat la plata avansului în Campania 2019. De astăzi, vineri 17 ianuarie, au fost făcute publice oficiale și cuantumurile pentru Ajutorul Național Trazitoriu (ANT) iar Agrointeligența-www.agrointel.ro, v-a informat în premieră ambele cuantumuri așa cum v-a obișnuit.

Ce sume primesc crescătorii de oi? Pentru ANTZ 9, schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine oierii primesc 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal. Fermierii urmează să primească acești bani care sunt alocați din bugetul de stat, pentru efectivele de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care s-a depus cererea unică de plată, adică 2019.

Atenție! Pentru ANTZ 9 ovine nu există un număr maxim de animale pentru o exploatație, adică APIA plătește pentru tot efectivul deținut de un crescător de oi.

La suma de 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal se adaugă valoarea SCZ de 17,7173 euro/cap de animal adică 84,15 de lei pe cap de animal. Deci un crescător care încasează ambele subvenții primește: 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap + valoarea SCZ de 17,7173 euro/cap de animal adică 84,15 de lei pe cap de animal = 22,433 de euro/cap de animal adică 106,547 de lei/cap de animal.

Atenție însă! SCZ se plătește doar pentru un efectiv de minimum 150 şi maximum 600 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ.

Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

4

Consilierul ministrului Agriculturii: Accesul la subvenții va fi mai limitat. Trebuie să gândim patriotic! Ramona Dascălu - 19 ianuarie 2020

Foto: Facebook.com/ Institutia Prefectului Bistrita-Nasaud

Dorel Secară, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, a declarat la o întâlnire cu fermierii din Bistrița-Năsăud că începând cu următorul exercițiu bugetar subvențiile vor scădea și odată cu acest lucru și accesul românilor la subvenții va fi mai limitat. Există însă și vești bune pentru fermieri întrucât consilierul ministrului Agriculturii a anunțat că începând cu finalul lunii aprilie se va relua măsura de sprijin pentru tinerii fermieri.

40% din bugetul pe agricultură alocat României de UE va fi destinat proiectelor pe climă și mediu

Consilierul Dorel Secară a spus că speră să obțină de la Buxelles un procent mai mic de 40% care să fie destinat proiectelor pe climă și mediu deorece se teme că România nu va fi în stare să absoarbă toți acești bani și astfel îi va pierde.

„În noul exercițiu financiar, o mare parte problemă va fi aceea că 40% din bugetul ce va fi alocat României pentru agricultură este pentru proiecte pe climă și mediu. Pentru noi, asta e o mare problemă. Țările nordice și-au cam rezolvat problemele legate de ferme, nu au trecut prin nenorocirea numită comunism. Au fermele transmise din generație în generație și noi abia acum ne mai cumpărăm câte un animăluț, câte o sculă, facem ce putem. Nu se prea potrivește politica lor cu politica noastră. Nu știu cum vom reuși să absorbim acești bani și să-i transformăm în proiecte pe climă și mediu. Dacă nu folosim acești bani, ei se vor pierde, deci aceasta e o mare problemă. Deocamdată procentul se discută. Noi sperăm să-l ducem mai jos. Ar fi totuși un avantaj pentru această zonă: să se acorde bani mai mulți pentru zona montană, iar aici Bistrița-Năsăud ar câștiga”, a spus Dorel Secară, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, potrivit timponline.ro. 

În Polonia subvențiile nu se acordă firmelor cu capital străin

O altă temă mult discutată de fermierii români în această perioadă este plafonarea. În legătură cu acest lucru, consilierul Dorel Secară a precizat că deocamdată nimic nu este bătut în cuie, dar se cunoaște faptul că actuala

5

conducere a ministerului Agriculturii susține plafonarea voluntară astfel încât România să poată să decidă singură cum se va face această plafonare.

„Acestea sunt impuneri ale UE, nu e o politică liberală. Liberalismul sprijină inițiativa privată. Domnul ministru susține așa-numita plafonare voluntară, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru va decide în conformitate cu specificitatea lui cum se va face plafonarea, de la cât. În acest sens, deja s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii din Polonia și a aflat că acolo încă din acest exercițiu financiar există plafonarea la 150.000 de euro, dar ei nu acordă aceste subvenții firmelor cu capital străin. Să fie clar că subvenția de la UE vine pentru statul român, iar noi, la nivel național, din primele 10 exploatații agricole cele mai mari, 8 sunt străine, iar subvenția pleacă de la noi din țară. Noi nu facem discriminare, dar trebuie să gândim patriotic. România a vândut mult prea ușor pământul străinilor față de Franța, spre exemplu, unde e un sistem atât de birocratic, încât dacă un străin vrea să cumpere pământ, are nevoie de 14 ani ca să obțină autorizații de la toate autoritățile statului ca să poată face tranzacția. În interiorul UE, noi nu putem bloca schimbul intracomunitar, dar putem stabili niște prevederi legale și autorizări prin care să limităm vânzarea pământului. S-a făcut puțin în acest sens, atât legislativ, cât și prin politica Ministerului Agriculturii. E un grup de lucru acum la minister ca să le dăm posibilitatea să cumpere pământ celor care trăiesc aici”, a mai spus Dorel Secară.

În noul exercițiu financiar accesul la subvenții va fi limitat

Bugetul UE a scăzut din cauza Brexit și acesta este motivul pentru care au intervenit schimbări.

„Accesul la subvenții va fi mai limitat. Cine vine să depună acte de subvenții la APIA trebuie să dovedească că veniturile lui vin preponderent din agricultură. Dacă ești prefect și ai salariu, și mai ai 3 ha și vrei subvenții, nu se va mai putea. Acolo se va limita și acest lucru e foarte bine. Dreptul la subvenție i se cuvine utilizatorului, nu proprietarului. E foarte bine acest lucru, dar are dreptul la o arendă prin care, printr-o lege a părților, o stabilește cu arendașul, cel care lucrează pământul. Nu poți să iei și subvenție, și arendă, și nici să nu lucrezi pământul. Mulți dintre acești așa-ziși agricultor vor cădea, nu vor mai întruni condițiile așa-zisului fermier veritabil, fermier activ”,a explicat consilierul Dorel Secară.

La finalul lunii aprilie se va relua sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri

Consilierul Dorel Secară a mai anunțat că la sfârșitul lunii aprilie se va relua măsura de susținere a tinerilor fermieri care vor să se instaleze la țară prin alocare a câte 40.000 de euro acestora.

6

„Gospodăria țărănească riscă să dispară, iar dispariția vine din cauză că oamenii au ajuns la o vârstă la care nu mai pot ține animale, tinerii au plecat dincolo, iar atunci singura variantă e aceea ca tinerii care au ancora aceasta, a gospodăriei familiei, să dezvolte această afacere în agricultură ca să reziste economic, să-și asigure mijloacele de trai pentru familiile lor care au pretenții la ora actuală și nu mai sunt ca acum nu știu câți ani, dar ca să le poată împlini trebuie să producă. Statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii, vrea să sprijine aceste familii”, a spus Secară.

Pe lângă fermieri, la întâlnirea pe care Dorel Secară, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, a avut-o la Bistrița-Năsăud au luat parte și reprezentanți ai federațiilor crescătorilor de animale, ai cooperativelor, ai grupurilor de acțiune locală, apicultori, dar și șefii de instituții din județ.

SUBVENȚIA APIA DE LA CARE SUNT EXCLUSE PĂȘUNILE!Agroinfo  20 ianuarie 2020 ULTIMELE MODIFICĂRI SUBVENȚII APIA. Ministerul Agriculturii anunță, printr-un proiect de Ordin publicat pe pagina sa oficială, schimbări la câteva dintre schemele de plată APIA de care beneficiază fermierii români. Este modificat Ordinul subvențiilor, Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi în agricultură. Una dintre modificări este excluderea suprafețelor de pășuni de la plata ajutorului național tranzitoriu.

Potrivit proiectului de Ordin,“se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care îndeplinesc prevederile capitolului II şi condiţiile prevăzute la art. 33 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industrial(floarea-soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.” (art.34)

În forma veche a acestui articol  se preciza că ANT se plătește pentru soia convențională. Din noua formulare a fost scos cuvântul "convențional". 

După articolul 34 s-a introdus un nou articol, art. 34(1), care exclude suprafețele de teren arabil cultivate cu iarbă sau alte plante furajere erbacee

7

de la plata ajutorului național tranzitoriu. Aceste suprafețe de teren arabil sunt considerate pășuni:

“Suprafețele de teren arabil consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate, care nu au fost arate și nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de 5 ani sau mai mult se încadrează în prevederile art. 2, alin. (1) lit. h) din ordonanţă și nu sunt eligibile la ANT 1.

Art.2, alin.1, litera h, la care se face referire, este din Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere: h) pajişti permanente înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante. 

Potrivit aceluiași articol nou introdus în Ordinul subvențiilor, APIA înștiințează solicitanții la momentul depunerii cererii unice de plată asupra prevederilor precum și asupra posibilității schimbării categoriei de folosință a terenului sau a practicării rotației culturilor și verifică înființarea culturilor în arabil sau menținerea pajiștii permanente.

Proiectul de Ordin este în consultare publică pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii. 

AJUTOARE PENTRU APICULTORI (IV). BANI pentru CUMPĂRAREA DE MĂTCI ȘI FAMILII DE ALBINE! Agroinfo : 20 ianuarie 2020 - CAMPANIA AGROINFO DE INFORMARE A APICULTORILOR. AGROINFO continuă, așa cum v-a promis, să vă pună la dispoziție toate informațiile de care aveți nevoie pentru a obține ajutoarele din apicultură în perioada 2020-2022. Astăzi, publicăm toate detaliile despre ajutoarele pentru achiziționarea de mătci și/sau familii de albine. Documentul ne-a fost furnizat de Comisia Europeană.

D. MĂSURI DE ASISTENŢĂ PENTRU REPOPULAREA ŞEPTELULUI APICOL DIN UNIUNE:

Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică

8

Condiţii de eligibilitate:

1.apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii;2.achiziţionarea mătcilor şi/sau a familiilor de albine trebuie să se facă începând din data de 15 martie a fiecărui an din stupine de multiplicare şi de elită şi este condiţionată de achiziţia de medicamente pentru tratarea acestora de varooză;3.În cazul apiculturii ecologice achiziţionarea mătcilor şi/sau a familiilor de albine să se facă începând din data de 15 martie a fiecărui an din stupine de multiplicare şi de elită înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică;4.familiile de albine achiziţionate prin Program se pot unifica cu familiile de albine deţinute de apicultor doar după efectuarea plăţii sprijinului financiar;5.pentru a fi eligibilă achiziţia de material biologic, beneficiarul trebuie să achiziţioneze şi tratamentul pentru tratarea varoozei necesar întregului efectiv de familii de albine, atât cel deţinut, cât şi cel achiziţionat;6.furnizorii de medicamente, mătci, familii de albine sau de stupi nu pot fi şi beneficiari ai produsului pentru care sunt furnizori în Programul naţional apicol pentru perioada 2020- 2022; de asemenea, un solicitant prin Program care este şi furnizor constituit sub o altă formă de organizare decât cea prin care solicită sprijin nu este eligibil.7.pentru a fi eligibilă achiziţia de material biologic, beneficiarul trebuie să achiziţioneze şi tratamentul de combatere a varroozei necesar întregului efectiv de familii de albine deţinut;8.apicultorul trebuie să aibă stupii identificaţi de ANZ-OJZ, conform Ordinului 251/2017;

Cheltuieli eligibile:

1. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de 75 de familii de albine şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora de varooză, în cazul apicultorilor care deţin maximum 75 de familii de albine la data eliberării adeverinţei ANZ;2. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de familii de albine egal cu 75% din familiile de albine deţinute de către apicultor la data eliberării adeverinţei ANZ, dar nu mai mult de 100 de familii, şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora de varooză, în cazul apicultorilor care deţin peste 75 de familii de albine;3. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci egal cu 75% din familiile de albine deţinute de către apicultor la data eliberării adeverinţei ANZ, în cazul apicultorilor care deţin maximum 75 de familii de albine;4. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci egal cu 75% din familiile de albine deţinute de către apicultor la data eliberării

9

adeverinţei ANZ, dar nu mai mult de 100 de mătci, în cazul apicultorilor care deţin peste 75 de familii de albine.

Suma solicitată pentru anul 2020:4.300.000 € / 2 = 2.150.000 euro UE (fonduri europene) şi 2.150.000 euro RO (bugetul de stat)

Suma solicitată pentru anul 2021:4.350.000 € / 2 = € 2.175.000 UE şi € 2.175.000 RO

Suma solicitată pentru anul 2022:4.400.000 € / 2 = € 2.200.000 UE şi € 2.200.000 RO

DOCUMENTUL OBLIGATORIU pentru SUBVENȚIA APIA la LUCERNĂ! Agroinfo  20 ianuarie 2020 -

MODIFICĂRI SUBVENȚII APIA. Schimbări la condițiile de acordare a sprijinului cuplat pentru lucernă, subvenție europeană al cărei cuantum a fost de 95,08 euro pe hectar pentru anul de cerere 2018!

Fermierii care solicită la APIA plata sprijinului cuplat la lucernă nu mai sunt nevoiți să încheie contracte cu fermele de animale. Singurul document obligatoriu este fila din carnetul de comercializare pentru persoanele fizice sau factura pentru cele juridice, cu care dovedesc că au comercializat cel puțin producția minimă.

Modificările aduse Ordinului 619/2015 privind condițiile de acordare a subvențiilor în agricultură sunt incluse într-un proiect de ordin, publicat la sfârșitul săptămânii trecute pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii.

Astfel, articolul 43 alineatul (1), litera b), care se referă la condițiile de acordare a sprijinului cuplat la lucernă, se modifică. Fermierii trebuie să depună la APIA dovada că “au comercializat cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. a) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE şi/sau a păsărilor, pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol și/ sau”

FORMA VECHE: b) au comercializat cel puțin producția minimă prevăzută la lit. a) pe baza contractului încheiat cu exploatații de creștere a animalelor înscrise în RNE și a facturii fiscale de vânzare sau a filei/filelor din carnetul

10

de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice.

Producția minimă este de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 de kg de sămânță certificată.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.

CUANTUM SPRIJIN CUPLAT LUCERNĂ ANUL 2018 - 95,08 euro/ha = 443,4341 lei/ha. Pentru anul 2019, valoarea pe hectar a sprijinului cuplat la lucernă nu a fost încă stabilită de APIA, fermierii având termen limită pentru depunerea actelor doveditoare data de 31 martie 2020.

ALTELE

Ludovic Orban anunţă consultări publice pe tema Pactului ecologic European F.F. Miscellanea / 20 ianuarie

Biroul Executiv al PNL a discutat, luni, despre organizarea de consultări publice referitoare la Pactul ecologic european - un pachet de măsuri către o economie verde şi durabilă - cu impact asupra României, a anunţat premierul Ludovic Orban, potrivit Agerpres."Am discutat, în cadrul Biroului Executiv, de organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizaţiilor profesionale, a sindicatelor privitor la ceea ce se numeşte 'Green Deal', proiectul Comisiei Europene, Pactul ecologic la nivel european, posibilele consecinţe asupra României, a obiectivelor asumate în 'Green Deal'", a precizat Orban.

El a adăugat că aceste consultări mai vizează stabilirea poziţiei României în toate regulamentele care vor fi dezbătute în Parlamentul European, pentru a asigura atingerea obiectivelor în cadrul 'Green Deal', precum şi consultarea societăţii privind viitorul exerciţiu financiar multianual - bugetul UE în perioada 2021 - 2027.

11

Fost șef al ANAF: ”Nu cred că se va fiscaliza vreodată agricultura românească!” agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020

Nu cred că se va fiscaliza vreodată agricultura românească, a declarat săptămâna aceasta un fost șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ANAF. Sebastian Bodu a spus că marii fermieri sunt deja fiscalizați, iar restul producătorilor fac agricultură de subzistență.

„Nu cred că se va fiscaliza vreodată agricultura românească pentru că în mare parte este de subzistență. Ce să fiscalizezi? Ăia mari sunt fiscalizați. Agricultura de gospodărie e de subzistență. Ce să iei? Găina?”, a explicat Sebastian Bodu la o conferință de specialitate.

Potrivit acestuia, vor continua scandalurile cu fiscalizarea alambicului. ”Ai Directivă Europeană că trebuie să fiscalizezi țuica. Nu se poate fiscaliza pentru că ies ăia cu topoarele”, a declarat Bodu, citat de Hotnews.ro.

Referindu-se la condițiile de lucru din ANAF, Sebastian Bodu a spus că sunt execrabile. „ANAF este Cenușăreasa sistemului public românesc în materie de condiții de lucru.

Cu privire la salarizarea celor din ANAF, este la fel ca orice salarizare a altor funcționari publici. Ei mai au stimulentele alea care se obțin din colectarea suplimentară, din ce aduc suplimentar la buget față de conformarea voluntară”, a precizat Bodu.

Creșterea numărului de produse tradiționale atestate, analizată la MADR meatmilk luni, 20 ianuarie, 2020În data de 14 ianuarie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurare a organizat o întâlnire de lucru la care au participat reprezentanții conducerii Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, cât și președinții filialelor acestei organizații cu reprezentativitate la nivel național, ai Asociației Bio România, precum și

12

reprezentanți ai Agenției Naționale a Zonei Montane, Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și  ai Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Turism – București.

 

Scopul acestei întâlniri a fost identificarea și stabilirea unui plan de acțiuni care să contribuie la susținerea și promovarea produselor agroalimentare românești înregistrate pe scheme de calitate naționale, precum și la dezvoltarea acestei nișe de produse. Nechita-Adrian OROS, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la această întâlnire alături de Aurel Simion, secretarul de stat – coordonator al Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț și al Agenției Naționale pentru Zona Montană. În cadrul întâlnirii de lucru, s-a discutat despre analiza modalităților de a îmbunătăți colaborarea interinstituțională dintre autoritățile responsabile cu implementarea legislației naționale privind atestarea produselor tradiționale, cu scopul creșterii numărului de produse tradiționale atestate de MADR și cultivarea încrederii consumatorilor în calitatea acestor produse. O altă temă aflată pe ordinea de zi a vizat organizarea de târguri de profil, destinate produselor atestate/recunoscute de MADR distinct față de spațiul alocat produselor convenționale. De asemenea, au fost dezbătute subiecte ce privesc elaborarea de noi scheme de calitate voluntare, precum și posibilitățile de finanțare din fonduri europene a produselor agricole și alimentare înregistrate pe scheme de calitate. Totodată, s-a discutat și despre promovarea produselor de calitate agroalimentare românești în cadrul agroturismului. Ministrul Adrian Oros a apreciat drept benefică întâlnirea cu reprezentanții producătorilor de produse tradiționale pe care îi consideră parteneri în dezvoltarea politicilor din domeniu agroalimentar și în elaborarea viitorului Plan Național Strategic.

13

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 263/2018 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 13/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării şi Inovării, Guvernul României Abrogat de HG 24/2020 la 20.01.2020

………………….

INTERNE

APPR: România a primit derogare pentru folosirea neonicotinoidelor în campania de primăvară agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2020 10:04

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) informează pe pagina sa de Facebook că fermierii români vor putea folosi neonicotinoide în campania de primăvară, la semănatul culturii de porumb.

Autorizarea temporară a venit în urma solicitărilor făcute de agricultorii reprezentanți de APPR și Federația Națională Pro Agro. Tratarea semințelor cu neonicotinoide se va putea face și pentru cultura de sfeclă de zahăr, a anunțat Ministerul Agriculturii.

”Fermierii din România vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva dăunătorului Tanymecus dilaticollis. APPR continuă pentru al patrulea an proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, se arată în mesajul APPR.

Un singur produs a fost autorizat pentru tratamentul cu neonicotinoide: este vorba despre Nuprid AL 600 FS din portofoliul Alcedo, un produs pe bază de imidacloprid.

14

Derogarea vine cu o serie de restricții: însămânțarea cu semințe tratate se va putea face numai pe suprafețe puternic afectate de Tanymecus dilacollis și Agriotes spp., iar tratarea semințelor trebuie făcută numai de către prestatorii de servicii autorizați.

Situația privind loturile care beneficiază de tratamentul cu neonicotinoide va fi monitorizată, iar evidența acestor suprafețe actualizată săptămânal.

”Pentru campania de primăvară 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, autorizează utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide”, a anunțat și Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie – 1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, în contextul următoarelor elemente:

În prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.

Nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a

15

culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.”, arată MADR.

În concluzie, unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetație pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluare a mediului înconjurător.

”Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde fără o astfel de soluție culturile de porumb și sfecla de zahăr ar putea fi compromise.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, precizăm că în acest an MADR nu va acorda autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui”, subliniază Ministerul Agriculturii.

ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR: AVEM NEVOIE DE NEONICOTINOIDE! Agroinfo  20 ianuarie 2020 - PUNCT DE VEDERE. Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent, susține Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, în comunicatul transmis pentru AGROINFO. Publicăm integral punctul de vedere AIPROM.

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să îi ajute pe fermieri să își protejeze culturile de atacul bolilor și dăunătorilor. În ultimii ani, în principal din cauza schimbărilor climatice, atacul dăunătorilor și al bolilor sunt mai agresive, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile. Astfel, fermierii rămân încet, dar sigur fără soluții.

Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau

16

să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate. Tratamentele au o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată.

România – 37 de derogări în 10 ani

Autorizațiile temporare sau “derogările” reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor în și pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările aparținând spațiului comunitar depun astfel de notificări către Comisia Europeană, pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate. Numărul de autorizații temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări ce solicită derogări pentru una, două produse fitosanitare și există țări ce depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe din aceste autorizații se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piață alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură.

În intervalul 2008-2018, statele membre au depus un număr total de 2.731

17

de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei 10 ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp. În același timp, România a acordat, în cei 10 ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

Derogările  – trend în scădere

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate un număr de 395 de autorizații temporare la nivel Uniunii Europene, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se un număr de 193 de derogări.Majoritatea autorizațiilor temporare sunt acordate pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor. Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Reg. 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață.

2 substanțe active noi autorizate în perioada iulie 2016 - septembrie 2018Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață.În intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate numai 2 noi substanțe chimice active. În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dăunătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza

18

temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse. Această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce avem nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent.

1.  Impact asupra planului de tratament

Un studiu realizat de către Comisia Europeană a arătat faptul că în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor.

În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de 3 până la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creștere a costurilor.În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate (ie., existența unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

2. Impact asupra mediului

Interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversității și mediului înconjurător, prin creșterea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai prientenoasă cu mediu, canitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafață fiind de aproximativ 50 de ori mai mică, în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global consumul de apă va ajunge la 1.3 mld. m³, în timp ce la nivelul Uniunii Europene consumul va atinge 1.4 mil. m³.

Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români.

Despre AIPROMAsociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste

19

85% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecție a Culturilor - ECPA. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are ca scop promovarea utilizării responsabile a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea pentru produsele agricole.

Despre riscuri şi câştig într-un an agricol dificil Petronela Cotea Mihai 20 ianuarie 2020 - Anul agricol 2019-2020 a avut un start dificil, la indigo cu sezonul precedent, lipsa precipitaţiilor determinând întârzieri la însămânţarea culturilor de toamnă. Fermierii vasluieni au întâmpinat probleme şi la recoltarea culturilor de primăvară.

În judeţul Vaslui, din suprafaţa totală de 533.127 ha, 72,2% reprezintă zonă agricolă, iar 16,4% este ocupată cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră. Aceste date oficiale reflectă caracterul dominant agricol al resurselor de sol, cu o pondere însemnată a agriculturii în economia acestui judeţ.În sezonul precedent, suprafaţa ocupată cu speciile de primăvară a fost de aproximativ 160 de mii de hectare. ”S-a repetat situaţia din toamna precedentă, când pe teritoriul agricol al judeţului Vaslui s-a înregistrat un accentuat deficit de apă, ceea ce le-a adus fermierilor dificultăţi majore. Lucrările de arat şi de pregătire a terenului în vederea înfiinţării culturilor de toamnă s-au desfăşurat greoi, cu un consum mare de combustibil. Totuşi, s-a reuşit înfiinţarea culturilor programate, pe aproximativ 88.000 de hectare”, sublinia Gigel Crudu, director al Direcţiei Agricole Judeţene Vaslui.

O reducere cu 20% a suprafeţei de rapiţăJudeţul Vaslui, de doi ani, înregistrează o diminuare semnificativă şi constantă a suprafeţei cu rapiţă, scăderea fiind de la aproximativ 23.240 hectare recoltate în anul 2018, la 18.500 hectare anul acesta, reprezentând o reducere cu peste 20% a suprafeţei cu rapiţă.

20

”După semănat, pe fondul lipsei apei din sol, evident că procesul de germinare a seminţelor şi de răsărire a plantelor a avut de suferit. La majoritatea culturilor, răsărirea s-a produs în primăvară, un anotimp destul de asemănător cu toamna precedentă din punct de vedere al precipitaţiilor. Dar, în lunile mai-iunie, nivelul ploilor a crescut, devenind chiar excedentar faţă de media multianuală, ceea ce a făcut ca plantele să recupereze şi să se dezvolte relativ bine, producţiile din acest an agricol fiind la nivelul celor din sezonul precedent”, spunea Gigel Crudu.Producţii constante în podgoriiPe fondul condiţiilor secetoase, viticultorii din judeţul Vaslui au obţinut în acest an o recoltă bună la strugurii de vin şi de masă. Pe finalul campaniei de recoltare, s-a raportat o producţie medie de struguri pentru vin de 6500 de kilograme/hectar. ”Strugurii au avut un conţinut de zahăr ridicat, ceea ce asigură condiţia de bază pentru obţinerea unui vin de calitate superioară. La strugurii pentru masă, vorbim despre o medie de aproximativ 5400 kilograme pe hectar. Făcând o comparaţie cu anii precedenţi, am observat faptul că ne încadrăm în limitele obişnuite de producţie. Campania de recoltare s-a desfăşurat în condiţii relativ bune, dificultăţile cele mai mari fiind legate de asigurarea forţei de muncă, în special pe finalul campaniei. Unii lucrători au renunţat la muncă, intervenind oboseala sau, probabil, plictisindu-se, nefiind obişnuiţi să desfăşoare aceeaşi activitate pe o perioadă mai lungă de timp”, remarca directorul DAJ Vaslui.În judeţul Vaslui, plantaţiile cu viţă-de-vie ocupă aproximativ 12.000 de hectare, fiind relativ egale proporţiile dintre suprafeţele cu soiuri de vin si cele pentru masă.

6370 de hectare calamitateUn aspect demn de luat în considerare este cel legat de faptul că fermierii vasluieni au înregistrat pierderi de producţie provocate şi de inundaţii ori de îngheţul târziu de primăvară. ”Suprafaţa totală calamitată a fost de aproximativ 6370 de hectare, din care 3525 de hectare au fost afectate de inundaţii, băltiri sau exces de umiditate. Aproape 2800 de hectare au fost afectate de grindină şi 85 de hectare au suferit din cauza îngheţului târziu de primăvară”, menţiona Gigel Crudu.

În ceea ce priveşte riscurile din agricultură, un punct de interes este acela că statul, prin intermediul AFIR (Măsura 17.1), acordă susţinere financiară pentru asigurarea culturilor agricole. ”Din anul 2019, fermierilor li se restituie până la 75% din valoarea primei de asigurare pe care o plătesc. De asemenea, în situaţiile în care se manifestă fenomene naturale care generează pierderi de producţii, se reduce impozitul pe norma de venit, potrivit Codului Fiscal, ca urmare a constatărilor la faţa locului a gradului de afectare a culturilor sau a plantaţiilor. Asigurând culturile, pot fi gestionate

21

mult mai bine riscurile, iar, în condiţiile în care firmele de asigurări acordă despăgubiri în proporţii de cel puţin 60-80%, fermierii pot să recupereze o bună parte a pierderilor. Or, neasigurând culturile, în cazul agenţilor economici cu o cifră de afaceri mică, se poate ajunge chiar la faliment”, semnala directorul DADR Vaslui.

Din suprafaţa agricolă totală a judeţului, de aproximativ 401.000 ha, 73% este ocupată cu teren arabil, 23% cu păşuni şi fâneţe, 3% cu viţă-de-vie şi 1% cu livezi. În sectorul privat, se regăseşte aproximativ 89% din suprafaţa agricolă totală, la nivelul anului 2016 în judeţul Vaslui fiind înregistraţi aproape 500 de agenţi economici care exploatau o suprafaţă totală de aproximativ 200.000 de hectare, în special terenuri arabile.

Gigel Crudu: “Din păcate, mă văd nevoit să trag un semnal asupra fapului că în rândul producătorilor nu se prea dă importanţa cuvenită aspectului legat de asigurarea culturilor, chiar dacă unele fenomene climatice păgubitoare îşi fac tot mai des simţită prezenţa. De exemplu, îngheţul târziu de primăvară s-a întâmplat şi anul acesta, după înflorirea pomilor, în aprilie-mai, dar şi în urmă cu vreo trei ani, ceea ce arată o ritmicitate ridicată”.

SECETA ŞI ÎNGHEŢUL DE IARNĂ SCUMPESC ASIGURĂRILEDe regulă, firmele asigură în agricultură riscuri precum îngheţul târziu de primăvară sau timpuriu de toamnă, ploi torenţiale cu efecte directe, grindină, alunecări de pământ şi incendii. Mai rar se asigură seceta şi îngheţul de iarnă, deoarece aceste fenomene se pot manifesta pe areale extinse şi ar fi probleme deosebite cu asigurarea fondurilor pentru acordarea despăgubirilor.

”Tocmai de aceea, acum, producătorii sunt susţinuţi (de la stat, prin intermediul AFIR - Măsura 17.1 - n.r.). În condiţiile în care unii asiguratori oferă şi asigurarea riscului de secetă, la preţuri mai mari ale primelor de asigurare, fermierii să îşi poată permite astfel de costuri. În prezent, nivelul primei de asigurare este de aproximativ 40-45 lei/ha, adică echivalentul a mai puţin de 100 kg grâu/ha. Ce-ar însemna să vină un fenomen de ploi torenţiale cu efecte directe şi de grindină pe o suprafaţă de două sute de hectare cu culturi, dintr-un total de trei sute de hectare şi să nu fi fost asigurate culturile?! Dar, dacă ar fi fost asigurate respectivele culturi, plătind 12.000 de lei pentru întreaga suprafaţă, din care fermierul primeşte înapoi de

22

la stat 8.000 de lei?! Adică, nu merită să asiguri trei sute de hectare de culturi agricole cu 4.000 de lei?!”, menţiona specialistul vasluian.

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

Fermierul Gavrilă Tuchiluș își face fabrică de lactate din lapte 100% românesc agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020

Lucrează 4.500 de hectare și are o fermă cu peste 1.300 de bovine de lapte din rasa Holstein în care fiecare vacă la muls produce, per lactație, peste 12.000 de litri de lapte. Pasul următor pentru inginerul Gavrilă Tuchiluș, directorul Agrimat Matca, este propria fermă de procesare a laptelui. Construcția a fost începută anul trecut și va fi finalizată în acest an la Sascut, în județul Bacău.

În prezent, afacerea Agrimat Matca este un business agricol deținut de patru fermieri, potrivit Ziarul Financiar. Ferma a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 24 de milioane de lei, în scădere cu 12% față de 2018. Pentru anul aceasta, Agrimat Matca are în plan afaceri de 60 de milioane de lei, creșterea fiind prognozată pe seama începerii activității în fabrica de lapte.

Până în luna mai din acest an, la Agrimta Matca va fi finalizată construcţia unor adăposturi noi pentru animale, dar şi a unei fabrici de procesare a laptelui, începută în 2019, proiecte dezvoltate cu investiţii de 8 milioane de euro. Pentru anul curent, reprezentanţii companiei au bugetat investiţii de aproape 1 milion de euro în utilaje şi echipamente noi.

„În 2020 finalizăm investiţiile pe care le-am început anul trecut în noile adăposturi de animale şi în

23

tehnologizare – pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea productivităţii, de aproape 4 mil. euro, să ne mutăm până în luna mai acolo. În acelaşi timp finalizăm o investiţie de 4 mil. euro în fabrica de lactate de la Sascut, din fonduri europene şi proprii”, a spus Gavrilă Tuchiluş, unul dintre acţionarii Agrimat Matca, care deţine 48% din companie.

Laptele procesat la ferma Agrimat Matca din Sascut, județul Bacău, va fi comercializat sub brandul Huzur.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Alertă la Salcia! 94 de porci au murit în numai două ore. Medicii veterinari spun că nu e pestă porcină africană! agrointeligenta.ro - 20 ianuarie 2020

Restricţii fără precedent impuse de către Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Teleorman, după ce 94 de animale, de la Ferma de porci din Salcia, au murit, în decurs de numai două ore. Până la stabilirea cu exactitate a cauzei ce a dus la moartea porcilor, niciun animal nu intră şi nici nu iese din unitatea respectivă iar în incinta complexului accesul este permis doar angajaţilor.

Autorităţile sanitar veterinare din judeţ spun că nu este vorba despre Pesta Porcină Africană. Sâmbătă dimineaţă au fost prelevate probe de la cadravre şi trimise la Laboratorul din Giurgiu. Rezultatul a fost negativ. O altă variantă luată în calcul este că animalele au murit din cauza unei intoxicații.

Potrivit declaraţiei medicului veterinar Florea Rădoi, director DSVSA Teleorman, s-a dispus prelevarea altor probe, de data aceasta din furaje şi creier, care au fost trimise la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti.

24

“Sâmbătă, la ora 7.00, echipe din cadrul DSVSA Teleorman, echipate cu tehnica necesară, s-au deplasat la ferma din comuna Salcia, de unde au fost luate probe şi s-a efectuat un examen clinic. Laboratorul din Giurgiu a infirmat prezenţa virusului PPA. Până la stabilirea cauzei ce a dus la moartea animalelor, zona este monitorizată în permanenţă şi s-au impus unele măsuri de siguranţă. Probabil, la începutul săptămânii, vor primi buletinul de analiză de la IDSA şi, în funcţie de rezultat, vom decide ceea ce trebuie făcut în continuare. În hala în care au murit cele 94 de animale, erau aproximativ 4.000 de purcei, cu greutate de 30-35 de kilograme”, a precizat directorul Rădoi.

Şeful DSVSA Teleorman a mai afirmat că orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar din localitate, DSVSA Teleorman sau autorităților locale.

Tânăr fermier: ”O să importăm tot și o să stăm toți pe ajutoare sociale, să ne dea europenii de mâncare! agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2020

Analiza unui tânăr fermier care, în loc să emigreze, a ales să își facă o fermă de legume și să își întemeieze o familie în Ardeal! Daniel Danciu, legumicultor din județul Alba, a postat pe Facebook un video public în care vorbește despre modul în care agricultura românească este lovită din toate direcțiile, în toate sectoarele. Fermierul concluzionează că acest lucru are o țintă clară: aceea ca țara noastră să nu mai producă și să fie numai importatoare de mâncare.

”Am avut gripă porcină care s-a extins în toată România pentru că autoritățile au fost depășite de situație. Am avut la vaci limba albastră, dar aia s-o mușamalizat rapid și s-o eliminat, la oi or reușit să scoată scrapia, dar și acolo n-o mai evoluat. În schimb acum avem gripa aviară. Ne mai rămâne să aducem de la africani elefanți, maimuțe, tigri sau să ținem șobolani ca asiaticii, să mâncăm câini, pisici pentru că în România nu se mai poate produce nimic. O să importăm tot și o să stăm toți pe ajutoare sociale, să ne dea europenii de mâncare, că noi nu mai suntem în stare”, spune Daniel Danciu în video-ul postat pe pagina de Facebook a fermei sale de familie – Grădina mea cu Legume și Fructe.

25

Chiar dacă, pentru  moment, sectorul în care activează Daniel Danciu – cultura legumelor, nu a fost afectat de vreo molimă, producătorilor li se pune piedică la accesarea surselor de apă. Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat în premieră, fermele sunt obligate să se autorizeze la Apele Române pentru a mai putea folosi resursele de apă. În urma mediatizării acestei noi reglementări, autoritățile au decis să amâne sancționarea producătorilor agricoli care nu se conformează, însă măsura nu a fost eliminată din legislația națională.

”La legume momentan s-a amânat plata amenzilor și sancționarea noastră, dar la legume nu mai avem acces la apă. Ne mai rămâne agricultura mare unde din top 10 firme care or avut cea mai mare producție și cea mai mare suprafață de teren, una singură e cu capital 100% românesc. Deci în mare parte, din România nu a mai rămas nimic. Mulțumim guvernanților și sperăm să ne angajăm și noi la stat, să fim 18 milioane de bugetari și să nu mai producem nimic”, încheie Daniel Danciu video-ul postat din ferma sa de legume.

Antreprenori locali. Cătălin Grigoriu şi fraţii Pavăl de la Dedeman vor să investească 5-7 mil. euro în afacerea din agricultură în 2020 Mădălina Panaete 20.01.2020,

Cătălin Grigoriu, acţionar Moldova Farming

♦ Antreprenorul Cătălin Grigoriu a ieşit în 2018 din acţionariatul producătorului de panificaţie Pambac, iar în 2015 din businessul cu inputuri Comfert ♦ Fraţii Pavăl au intrat în afacerea Moldova Farming în 2018.

Cătălin Grigoriu, antreprenorul care deţine împreună cu fraţii Pavăl afacerea din domeniul cultivării cerealelor Moldova Farming din Bacău, spune că în acest an compania pe care o conduce ar putea investi în spaţii de depozitare şi baze agricole.

„Dacă se definitivează un proiect, atunci bugetul poate fi 5-7 mil. euro în 2020“, a spus Cătălin Grigoriu. El este cunoscut pentru businessurile Pambac (panificaţie) şi Comfert (distribuţie de inputuri), din care a ieşit în 2018, respectiv în 2015. El spunea după ce a ieşit din businessul Pambac că se va ocupa doar de activitatea agricolă, cu posibilitatea de a dezvolta ramura agriculturii ecologice. În 2018, fraţii Pavăl, care deţin Dedeman, au

26

intrat în acţionariatul Moldova Farming, iar anul trecut au ajuns la 50% din business. Moldova Farming exploatează peste 7.500 de hectare de teren agricol, conform celor mai recente date.

.............................................................................

Pericol în magazinele din România! Carnea contaminată a ajuns în galantarele din toată ţara Elena Marinescu 20 ianuarie 2020

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimetelor (ANSVSA) aavertizează că din cele 17 tone de carne de pasăre care au fost livrate în România din zone din Ungaria aflate sub restricție din cauza gripei aviare, circa 13 tone au ajuns deja în 26 de județe.

În cele trei depozite care au achiziționat carnea de pasăre, au mai rămas în momentul intervenției ANSVSA 3,3 tone, dintre care inspectorii au neutralizat 38 de kilograme. Restul de 13 tone au fost distribuite deja în 26 de județe din România: Bacău, Galați, Hunedoara, Dolj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Timiș, Gorj, Neamț, Arad, Harghita, Mureș, Sălaj, Vaslui, București, Vrancea, Brăila, Covasna, Iași, Prahova, Dâmbovița, Călărași, Argeș, Giurgiu, Ilfov și Bihor.

Reprezentanții Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) județene din cele 26 de județe, au demarat verificări ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau în termenul de valabilitate la momentul notificării. Restul cantității de carne de curcan era, la data notificării, în afara termenului de valabilitate stabilit de producător.Acțiunea de verificare și retragere a cărnii de curcan de la raft, aflate în lista de distribuție s-a finalizat. Cantitatea de carne reținută oficial și dirijată către neutralizare a fost de 38,45 de kg. Serviciile sanitare veterinare din România, alături de celelalte instituții membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) județene instituie măsuri conform legislatiei naționale și europene.ANSVSA susţine că a acționat consecutiv notificării Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, către mai multe state membre, (Austria, Croația, Italia,

27

Olanda, România, Republica Cehă, Slovenia), privind livrările de produse din carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria aflate în zona de restricție, din cauza evoluției gripei aviare, cu tipul H5N8.„Prin notificarea Comisiei Europene am fost informații că în perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activitățile de comerț intracomunitar, trei unități autorizate din județul Bihor au achiziționat 17.065 de kg carne și organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins între 9 și 20 ianuarie.Produsele achiziționate de beneficiarii din România erau însoțite de documentele necesare desfășurării activitaților de comerț intracomunitar. Reprezentanții DSVSA Bihor, în urma verificărilor desfășurate în cele trei unități din județ, au constatat că produsele nu se mai regăsesc la nivelul depozitelor de destinație, fiind distribuite în 26 de județe.Ca urmare, s-a inițiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achiziționate din Ungaria, prin notificarea autorităților sanitare veterinare din județele în care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificării Comisiei Europene”. ANSVSA precizează într-un comunicat de presă că aceleași măsuri se aplică în toate statele membre în care a fost diagnosticată gripa aviară.Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6). Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea.

EFICIENȚA ANSVSA: DIN MII DE KG DE CARNE CU GRIPĂ AVIARĂ, IMPORTATE DIN UNGARIA, A DISTRUS 38 DE KG! Agroinfo  20 ianuarie 2020 CARNEA INFESTATĂ CU GRIPĂ AVIARĂ, RĂSPÂNDITĂ ÎN ȚARĂ. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a reușit să recupereze și să distrugă doar 38 de kilograme de carne de curcan dintr-un import din Ungaria de peste 17.000 de kilograme de carne suspectată a fi infestată cu gripă aviară pentru că provenea din fermele de păsări aflate în zona de restricție. Miile de kilograme de carne infestată au fost răspândite în 26 de județe din România.

Comisia Europeană a alertat România la sfârșitul săptămânii trecute, pe 17 ianuarie, despre importurile din Ungaria de carne de pasăre infestată cu gripă aviară. Carne și produse din carne de pasăre provenită de la fermele de păsări din Ungaria unde sunt focare de gripă aviară a fost exportată în mai

28

multe țări din Europa printre care și țara noastră. În România au ajuns 17.065 de kg de carne și organe de curcan care au fost răspândite în 26 de județe.

Din toată cantitatea de carne importată din Ungaria chiar de la fermele de păsări contaminate cu gripă aviară, ferme care sunt în zona de restricție, ANSVSA a recuperat și a distrus o cantitate "impresionantă", 38 de kilograme. Informațiile sunt furnizate chiar de ANSVSA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO. În ciuda faptului că nu a reușit să recupereze mai mult de 38 kg, ANSVSA spune că a acționat prompt:

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a acționat prompt consecutiv notificării Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, către mai multe state membre, (Austria, Croația, Italia, Olanda, România, Republica Cehă, Slovenia), privind livrările de produse din carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria aflate în zona de restricție, din cauza evoluției gripei aviare, cu tipul H5N8.

Prin notificarea Comisiei Europene am fost informați că în perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activitățile de comerț intracomunitar, trei unități autorizate din județul Bihor au achiziționat 17.065 de kg carne și organe de  curcan, cu termenul de valabilitate cuprins între 9 și 20 ianuarie.

Produsele achiziționate de beneficiarii din România erau însoțite de documentele necesare desfășurării activitaților de comerț intracomunitar.

Reprezentanții DSVSA Bihor, în urma verificărilor desfășurate în cele trei unități din județ, au constatat că produsele nu se mai regăsesc la nivelul depozitelor de destinație, fiind distribuite în 26 de județe, Bacău, Galați, Hunedoara, Dolj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Timiș, Gorj, Neamț, Arad, Harghita, Mureș, Sălaj,  Vaslui, București, Vrancea, Brăila, Covasna, Iași, Prahova, Dâmbovița, Călărași, Argeș, Giurgiu, Ilfov și Bihor.

Ca urmare, s-a inițiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achiziționate din Ungaria, prin notificarea autorităților sanitare veterinare din județele în care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificării Comisiei Europene.

Reprezentanții Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) județene din cele 26 de județe, au demarat verificări ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau în termenul de valabilitate la momentul notificării. Restul cantității de carne de curcan era, la data notificării, în afara termenului de valabilitate stabilit de producător.

29

Acțiunea de verificare și retragere a cărnii de curcan de la raft, aflată în lista de distribuție s-a finalizat.

Cantitatea de carne reținută oficial și dirijată către neutralizare a fost de 38,45 de kg.

Serviciile sanitare veterinare din România, alături de celelalte instituții membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) județene instituie măsuri conform legislatiei naționale și europene. Aceleași măsuri se aplică în toate statele membre în care a fost diagnosticată gripa aviară.

Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6).

Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea, susține ANSVSA.

Reacția ANSVSA în cazul de gripă aviară din Maramureș meatmilk luni, 20 ianuarie, 2020

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat prezența virusului gripei aviare H5N8 în probele prelevate de la găini ouătoare ce aparţin fermei SC KARIN SRL din localitatea Seini, judeţul Maramureş.

 S-a intervenit prompt prin activarea Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB) din judeţului Maramureş şi activarea Unităţii Operaţionale Centrale condusă de președintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Viorel Chioveanu. Din dispoziția președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, o echipă de specialiști în patologie aviară din cadrul instituției s-a deplasat în județul Maramureș încă din data de 14.01.2020, pentru a participa la ancheta epidemiologică și a supraveghea aplicarea măsurilor procedurale. În ziua de 15.01.2020 președintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor s-a alăturat echipei de specialiști pentru a

30

constata stadiul măsurilor implementate. Intervenţia rapidă în focarul de boală s-a realizat cu respectarea legislaţiei specifice şi a Planului de Contingenţă/Intervenţie. Păsările au fost eutanasiate și incinerate împreună cu ouăle reţinute oficial, cu resturile de furaje, cu așternutul și cu tot ce a putut constitui o sursă de infecţie. Ulterior se vor efectua dezinfecţii pentru inactivarea virusului. În jurul focarului s-a delimitat o zonă de protecţie şi de supraveghere, astfel încat pe o rază de minim 10 km s-au luat măsuri de restricție severe de circulație a persoanelor, a animalelor și a mijloacelor de transport. În zona de protecţie se află alte 9 exploataţii comerciale (8 de păsări şi una de suine), care sunt monitorizate permanent prin inspecţii clinice şi recoltări de probe. Împreună cu Inspectoratul Județean de Poliţie și Inspectoratul Județean de Jandarmerie Maramureş, serviciile sanitare veterinare oficiale au restricţionat drumurile de acces către toate cele 9 ferme. Totodată au fost constituite echipe mixte formate din personalul de specialitate din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, Bihor şi Satu Mare şi inspectori ai Poliţiei Române, în baza Protocolului de cooperare privind efectuarea unor acţiuni comune de control privind respectarea legislaţiei sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi creşterea încrederii cetăţeanului în instituţiile publice încheiat între ANSVSA. şi IGPR. Au fost intensificate controalele în vecinătatea Punctelor de Trecere a Frontierei de stat situate între Ungaria şi România, pe rutele comerciale prin care se realizează schimburile intracomunitare cu păsări vii, carne de pasare, şi ouă de consum şi de incubaţie între România şi Polonia, Slovacia, Ungaria şi alte state membre în care evoluează gripa aviară. ANSVSA se află într-o colaborare permanentă cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Societatea Medicilor Veterinari în Patologie Aviară din România și cu Colegiul Medicilor Veterinari din România. În contextul epidemiologic al evoluţiei gripei aviare în Europa, se impune supravegherea şi monitorizarea păsărilor domestice dar şi a celor sălbatice care reprezintă, conform legislaţiei şi a studiilor  de specialitate, sursa naturală a virusului gripal aviar. Menţionăm că, pentru asigurarea sănătăţii publice, toate efectivele de păsări au fost şi sunt supuse programelor naţionale anuale de supraveghere a

31

bolilor, inclusiv pentru gripa aviară, astfel încât pe piaţa din România să ajungă produse şi suproduse obţinute doar de la animale sănătoase. În cursul anului 2019 au fost prelevate și testate pentru depistarea virusului gripei aviare 18.615 probe de galinacee, 16.289 probe de palmipede din gospodariile populației, 8.146 de probe din exploatații comerciale și 220 de probe de la păsări sălbatice. Reamintim crescătorilor de păsări măsurile care trebuie respectate pentru a preveni apariția și răspândirea viusului gripei aviare: – păsările domestice trebuie ținute separat și în adăposturi acoperite, fără acces la lacuri și bălți;-furajele trebuie ținute în spații închise acoperite și în timpul depozitării trebuie asigurat să nu aibă acces alte specii de animale;– așternutul trebuie să fie depozitat în spații închise acoperite sau acoperite să nu aibă contact cu păsările sălbatice;– obligativitatea de a anunța imediat medicul veterinar din localitate în caz de îmbolnăvire sau mortalitate la păsări. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară.....................................................................

CONGRESUL FERMIERI PENTRU FERMIERI! Agroinfo 20 ianuarie 2020 – COMUNICAT.

ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE PORUMB DIN ROMÂNIA (APPR) a organizat pe 17 ianuarie 2019, la  Slobozia, ședința de consiliu director lărgit.

Întâlnirea a fost consacrată pregătirii adunării generale a membrilor APPR, ce va avea loc în 5 februarie, în preziua  Congresului Anual  “Fermieri  pentru fermieri”. La Congres sunt așteptați peste 400 de participanți, fermieri români și din străinătate, autorități, media, decidenți politici, cercetători, anunță un comunicat transmis de APPR pentru AGROINFO.Au fost trecute în revistă activitățile din ultima perioadă ale echipei executive ale asociației, mai ales publicarea rezultatelor din 2019 obținute în Rețeaua Independentă de Testare (RITAC) la cele 6 culturi  de câmp majore pentru România  (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia si sorg), participarea la consultările organizate de autorități cu privire la autorizarea temporară de urgență a tratamentului semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară 2020 (inclusiv furnizarea rezultatelor studiului finanțat de APPR despre combaterea Tanymecus),  precum și la consultările privind alte proiecte legislative aflate pe masa guvernului sau a

32

Parlamentului României (legea vânzării terenurilor, legea Camerelor Agricole, reglementări privind producerea de sămânță sau noile tehnici de ameliorare).

La adunarea generală a APPR vor avea loc alegeri extraordinare pentru noul consiliu de conducere al APPR, ce va fi format din 7 membri și va avea un mandat de doi ani. Membrii APPR au fost invitați să-și depună candidaturile atât pentru funcția de președinte, cât și pentru cea de membru în consiliul director.

În legătură cu congresul anual al APPR, a fost discutată agenda evenimentului, ce va reuni teme de interes major pentru țara noastră în această perioadă în care politica agricolă comună (PAC) suferă transformări majore; în acest context, și-au au confirmat participarea, pentru a-și împărtăși opiniile si viziunea, fermieri din România și de pe alte meridiane, decidenți politici, reprezentanți ai Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Confederației Europene a Porumbului, cercetători, jurnaliști.

La congres sunt așteptați circa 400 de participanți. Cu același prilej va avea loc și tragerea la sorți a meciurilor din cadrul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de APPR. Congresul va avea drept punct culminant decernarea trofeelor “Porumbul de Aur 2019”, care premieză excelența fermierilor membri din anul agricol care s-a încheiat. Evenimentele programate vor avea loc la Hotel Crowne Plaza din București în ziua de 6 februarie.

Pentru a fi mai aproape de forurile unde se iau deciziile majore pentru agricultura statelor membre, s-a hotărât ca, începând cu 1 februarie a.c., APPR să aibă o prezență permanentă la Bruxelles, atât printr-un reprezentant din echipa sa executivă, cât și prin apropierea de platforma europeană „Agricultură și Progres”.

“Am dori ca anul 2020 să însemne un nou început pentru mediul asociativ din România. Sunt premise bune să colaborăm în proiecte comune cu organizații partenere, cel mai important dintre acestea fiind Planul Național Strategic. În ceea ce mă privește, doresc să mă implic în continuare în dialogul cu autoritățile. Am mai spus-o și altădată, soluțiile robuste nu pot fi decât rezultatul unui proces iterativ care implică toate părțile interesate”, a declarat Arnaud Perrein, președintele APPR.

APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 25 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România.

33

APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

RALF 2019: Pe podiumul agricol Nicoleta Dragomir  20 ianuarie 2020 - Cea de-a patra ediţie RALF - Forumul Internaţional al Marilor Fermieri s-a desfăşurat în ziua de 29 noiembrie la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Peste 300 de mari fermieri din toate regiunile României şi lideri din agricultură, peste 50 de speakeri români şi străini din 12 ţări, parteneri şi susţinători, organizarea impecabilă - aceasta a fost reţeta succesului unui eveniment la superlativ.

RALF 2019 - un adevărat maraton de informaţie, tehnologie, inovaţie, schimb de experienţă. Agricultura viitorului nu mai este doar un subiect interesant de abordat în mediile agricole. Tehnologia de mâine este deja prezentă în ferme de pe întreg mapamondul. Deloc întâmplător, Forumul Marilor Fermieri i-a dedicat o întreagă sesiune, în care zece invitaţi străini au prezentat modele sustenabile de agricultură, adaptate exigenţelor viitorului în ceea ce priveşte nevoia de hrană, din ce în ce mai mare, aflată în contradicţie cu limitarea suprafeţelor exploatate.

 British Farming Awards 2018Medaliat cu aur în Marea Britanie, David Fuller-Shapcott conduce o fermă de familie de 400 de hectare, cu soluri argiloase în proporţie de 30-40%, având drenaj lent. Mărimea medie a parcelelor este de 10 hectare. Rotaţia culturilor exploatate (50-55 ha/rotaţie) asigură producţii pentru: biodiesel şi ulei de gătit, grâu seminţe şi făină pentru biscuiţi, ovăz pentru consum - cereale pentru micul dejun şi porridge (terciul englezesc din ovăz), grâu pentru distilerii etc.

Tot ceea ce se întâmplă în fermă, inclusiv tranziţia spre noile tehnologii, se face în acord şi cu respect faţă de sol. "Ai grijă de sol. Este viu!", spune britanicul, accentuând ideea că fără să ne schimbăm, inclusiv în modul în care facem agricultură, nu ne putem aştepta ca lucrurile să evolueze în mai bine. Fermierul englez a mai spus că vârsta medie a unui agricultor din ţara lui este de 59 de ani iar potenţialul productiv de 18,6 tone

34

de grâu la hectar!Politica agricolă a Regatului Unit este axată pe ideea "Bani publici pentru bunuri publice" şi se bazează pe promovarea producţiei interne, prin crearea lanţurilor alimentare scurte şi încurajarea consumului intern. Printre măsurile principale care vizează agricultura se numără ameliorarea solului şi reducerea administrării inputurilor cu efect pe termen mediu şi lung.

 

Baltic Sea Farmer of the year 2018  aici poza cu Viljar Veidenberg şi cea cu lactatele

 Un alt fermier de podium prezent la RALF 2019 este Viljar Veidenberg. Vine din Estonia, unde este CEO în cadrul fermei ecologice de vaci cu lapte Pajumäe. Tânărul fermier a preluat ferma de la părinţii săi în urmă cu şase ani. A inaugurat recent şi o nouă unitate de procesare a laptelui. Ferma are 31 de ani de activitate, din 2001 fiind autorizată pentru producţie organică iar din 2005 a trecut şi la procesarea organică a laptelui.

O fermă super premiată, cu opt distincţii în 20 de ani: Cea mai bună vacă Holstein, Cele mai bune produse de la un mic producător, Cea mai bună fermă ecologică, Ferma anului 2012, Cele mai bune lactate, Promoterul rural al regiunii şi Ferma anului din regiunea Mării Baltice.

 RALF 2020 va avea loc pe data pe 27 Noiembrie la Radisson Blu Hotel Bucureşti. RALF este un concept creat de BORO PR & COMMUNICATION - Romanian PR Award 2018, Events Category. Mai multe despre RALF pe www.ralf.com.ro și pe www.facebook.com/ralf.com.ro

35

Sfecla de zahăr, sursă pentru produse ecologice

Sfecla de zahăr are o importanță aparte în agricultură. Este o cultură care aduce un profit consistent, are un rol deosebit în rotația culturilor, dar oferă și materie primă pentru produse care sunt folosite în agricultura ecologică. Un astfel de produs este Beet, aflat în portofoliul Agro-Est Muntenia. Beet conține materie organică (52%), aminoacizi (7.8%), potasiu (9.1%), dar și extract humic (31.2%), toate provenind din sfecla de zahăr. Această compoziție ajută plantele să se reface după situațiile de stres prin care trec, fie că este vorba de temperaturi extreme ori fitotoxicitate.

Materia organică și extractul humic din Beet contribuie din plin la dezvoltarea unei plante puternice, iar aminoacizii stimulează creșterea acestora în fazele în care plantele consumă din plin substanțele nutritive din sol. Culturile de porumb, grâu, floarea-soarelui, rapiță, soia, orz, lucernă, dar și pomii fructiferi pot beneficia de avantajele oferite de aplicare Beet.

Fermierii care au pariat pe agricultura ecologică au primit recomandări de aplicare din partea Agro-Est Muntenia. Astfel, doza pentru fertirigare este de 15-20 de litri pe hectar, cu 2-3 aplicări în perioada de vegetație. Pentru aplicarea foliară sunt necesare 2-3 aplicări, la interval de 15 zile.

Doza recomandată pentru legume este de 1.5-2 litri pe hectar, în timp ce la pomii fructiferi se vor utiliza 2.5 litri pe hectar.

https://youtu.be/VV_l7Db55WE

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

36

Lidl sau Mega Image? Unde sunt salariile mai mari Leonard Bădilă 20 ianuarie 2020

Mega Image și Lidl au căpătat o popularitate impresionantă de când au apărut în România. Lanțurile de supermarketuri și magazine de proximitate Mega Image și-au început activitatea în România din anul 1995 iar de atunci și până acum au devenit un fenomen urban care a înlocuit aproape complet clasicele alimentare. Marca germană Lidl, la fel de populară în zilele noastre, a devenit o prezență de succes în România din anul 2011, atât ca angajator cât și ca retailer.

Mega Image, în continuă expansiuneÎn 2020, un șef de departament la Mega Image poate ajunge la un salariu lunar de 2900 de lei. La această sumă se mai adaugă un bonus de 300 de lei/lună. De asemenea, acesta mai poate câștiga și tichete de masa în valoare de 300 de lei/lună, potrivit impact.roComparativ cu salariul actual al șefului de departament, un lucrător comercial angajat part-time în București câștiga un salariu lunar net de 1.290 de lei în februarie 2018. Acesta are posibilitatea de a lua un bonus de 450 de lei/lună și tichete de masă în valorare de 24 de lei, potrivit informațiilor publicate pe undelucram.roUn casier angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 15 ani, câștiga în ianuarie 2018 un salariu lunar net de 1.600 de lei. La acest salariu se adăugau tichete de masă în valoare totală de 228 de lei/lună.

„Meriți să fii surprins”Unul dintre cele mai mari salarii de care un angajat Lidl poate beneficia este cel de aproximativ 4.500 de lei. Acest salariu este oferit pentru cei care lucrează în IT, potrivit cancan.roObținerea acestei poziții necesită o experiență minimă de 6 ani în domeniul respectiv.De asemenea, Lidl a introdus pentru prima oară în 2019 un bonus aniversar. Acesta este acordat lucrătorilor din magazine, comisionarilor și stivuitoriștilor din depozite, fiind adăugat bonusurilor anuale de Paște și de Crăciun, precum și tichetelor de masă, care sunt acordate tuturor angajaților companiei.

Despre Mega ImageMega Image, fondat în 1995, este cel mai mare lanț de supermarketuri din România cu peste 9000 de angajați. Rețeaua cuprinde în prezent peste 500 de magazine în București, Constanța, Ploiești și alte orașe.

37

Conceptul Shop&Go a fost lansat pe piață din România în anul 2010 iar în prezent a ajuns la peste 250 de magazine.Despre Lidl

„Suntem conștienți de răspunderea pe care o avem față de angajații și partenerii noștri, dar și față de mediu și de societate. Din 2011 suntem o prezență de succes în România ca un angajator dinamic și de încredere. Ca parte din grupul Schwarz cu sediul în Neckarsulm, Germania, ne numărăm printre companiile de top în domeniul comerțului cu amănuntul de produse alimentare din Europa – și chiar mai departe”, este scris pe site-ul acestora.

Schimbare de strategie: Carrefour renunță în România la marketplace și insistă pe e-commerce cu produse proprii RETAIL Profit.ro scris astăzi, 14:00

Grupul francez de retail Carrefour renunță din luna martie, în România,  la platforma de marketplace, unde sunt la acest moment peste 300 de vendori, și se va concentra pe creșterea vânzărilor de produse proprii pe nișa de e-commerce.

"Analizăm mai multe opțiuni." Segmentul marketplace (platformă online de vânzări) a fost lansat spre implementare în 2017. În 2018, Carrefour prezenta primul sistem de tip marketplace dezvoltat de un retailer de bunuri de larg consum în România, denumit Carrefour&Partenerii, un mall virtual în care alți retaileri își pun la vânzare produsele. Acum, Carrefour renunță la marketplace, dar susține că analizează "opțiuni alternative" de a continua colaborarea cu retailerii înscriși pe platformă.

Compania a lansat recent o nouă aplicație mobilă, care permite utilizatorilor să cumpere, să plătească și, acum, să comande online folosind telefonul mobil.  Platforma Bringo, o aplicație IT prin intermediul căreia produsele diferitelor magazine pot fi comandate și primite de cumpărători direct acasă, preluată în 2017 de grupul francez de retail Carrefour, conform informațiilor anunțate atunci de Profit.ro, și-a accelerat business-ul în 2018, majorându-și substanțial cifra de afaceri, dar și pierderea pe fondul cheltuielilor aferente acestei expansiuni. Preluarea Bringo de către Carrefour, anunțată în premieră de Profit.ro, a fost cea mai importantă mișcare din ultimii ani pe o piață a comerțului online cu alimente în care retailerii încă încearcă să găsească cea mai bună intrare.

38

Grupul Carrefour România deține 347 de magazine, dintre care 35 hipermarketuri Carrefour, 262 supermarketuri (221 magazine Market și 41 magazine Express Orange), 42 magazine de proximitate Express, 8 magazine de proximitate Contact,  plus un magazin online și rețeaua Supeco, administrată separat. În 2018, retailul alimentar din România a depășit granița istorică de 100 miliarde lei, principalii jucători din piață fiind Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image.

DIVERSE

OI SFÂRTECATE DE HAITE DE CÂINI FĂRĂ STĂPÂN! SUNT MAI RĂI DECÂT LUPII! Agroinfo  20 ianuarie 2020 - NECAZURILE FERMIERILOR. Haite de câini fără stăpân atacă oile de la stânele din jurul orașului Arad. Câinii vagabonzi sfârtecă animalele, iar crescătorii sunt forțați să le sacrifice. Sunt mai răi decât lupii, se plânge crescătorul de ovine Ionuț Cioranu. Situația durează de mult timp, dar autorităților locale pare să nu le pese de ce se întâmplă. Imaginile trimise către AGROINFO de crescătorul de ovine descriu atacurile sângeroase ale haitelor de câini.

Organizațiile non-guvernamentale , ONG-uri, care luptă pentru drepturile animalelor nu sunt nicăieri acum. ONG-urile astea sunt interesate doar să pună frână exportului de animale vii, să ne facă nouă, fermierilor, probleme. De câinii vagabonzi care atacă zilnic turmele de oi nu sunt interesate. Nu vin să-i strângă, să-i ducă la un adăpost. Ieri (duminică n.r.) ne-au intrat 6 câini vagabonzi într-o turmă. Mi-au rupt vreo 7 bucăți. Nu am încotro, trebuie să sacrific oile rănite. O oaie am găsit-o acum azvârlită în canal.  

Nu-i adună nimeni pe câinii ăștia vagabonzi. Mereu a fost așa. Situația asta e de mult timp și degeaba sesizăm primăria Arad. Nu mișcă nimeni un deget. Haitele de câini au apărut pentru că sunt unii care i-au abandonat. I-au azvârlit pe străzi. Sunt mai răi decât lupul. Lupul își ia o oaie, două, trei, în schimb haitele de câini intră în turmă

39

și fac prăpăd, este supărat crescătorul de ovine Ionuț Cioranu.

Ionuț Cioranu face parte dintr-o familie de oieri, este fiul cel mare al oierului Nicolae Cioranu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Păstorul Crișana. Familia de oieri deține o turmă de aproximativ 1.100 de capete.

ATENȚIE! Fotografiile au fost trimise de oier exclusiv pentru AGROINFO. Aparțin AGROINFO, iar preluarea lor se face doar cu acordul publicației.

UNIUNEA EUROPEANA

From Farm to Fork' strategy on sustainable food20-01-2020

The 'Farm to Fork' strategy is one of the initiatives announced in President Ursula von der Leyen's political guidelines for the new Commission, as part of the European Green Deal. It aims at creating a sustainable food value chain through legislative and non legislative actions to be presented in spring 2020.

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2020/646132/EPRS_ATA(2020)646132_EN.pdf

UE: Agricultura până în 2030 Violeta Mâţ 20 ianuarie 2020 - Într-un raport publicat în 10 decembrie 2019, Comisia Europeană prezintă date, estimări şi scenarii despre cum va arăta agricultura şi piaţa agricolă în UE şi în întreaga lume în următorii zece ani.

40

Analiza Comisiei se bazează pe date disponibile la finalul lunii septembrie 2019 şi ia în calcul toate statele UE 28, inclusiv Marea Britanie. Nu au fost însă luate în considerare propunerile din PAC 2021-2027 şi acordurile care nu sunt încă în vigoare, ca de exemplu UE - Mercosur.

Populaţia planetei va creşte în următorii 10 ani, însă într-un ritm mai lent, cu o medie de 0,9% pe an. Cea mai mare creştere va fi în Africa, cu perspectiva de a ajunge la 1,7 miliarde de locuitori în 2030, comparabil cu China. Africa deţine deja 17% din populaţia lumii, iar această creştere va genera importuri tot mai mari de alimente.

În UE, populaţia va rămâne constantă.

UE: Suprafaţă agricolă în scădere

Deşi suprafaţa agricolă a UE va scădea până 174,4 milioane ha în 2030, agricultura va rămâne principalul mod de utilizare al terenului în spaţiul comunitar. uprafaţa de pajişti va scădea de asemenea, cu 1%, până la 59,7 mil. ha., Creşterea cererii pentru furaje şi pentru biogaz (din porumb siloz) ar putea susţine o creştere a suprafeţelor cultivate cu plante furajere până la 20.8 mil. ha în 2030.Suprafaţa cultivată cu cereale în UE este în prezent de patru ori mai mare decât cea cu plante oleaginoase. în următorii zece ani, suprafaţa cu cereale este estimată să crească cu cca. 1%, până la 55,6 mil. ha, în timp ce oleaginoasele vor pierde în jur de 200.000 ha, până la 11,4 mil. ha în 2030.În schimb, leguminoasele vor acoperi o suprafaţă mai mare (cu 4% pe an) şi vor ajunge la 2,4 mil. ha în 2030.Sistemele de rotaţie a culturilor se vor dezvolta şi vor creşte suprafeţele cultivate cu ovăz, mei şi sorg.

41

Producţia de cereale a UE în 2030: 319 milioane toneSuprafaţa cultivată cu grâu moale în UE este estimată să crească până la 23,8 mil. ha în 2030, iar cea cu porumb, până la 8,8 mil. ha, datorită cererii de furaje şi pentru industrie.În schimb, vor scădea suprefeţele cu orz - până la 11,6 mil. ha şi cu grâu dur - până la 2.4 mil. ha în 2030.Producţia totală de cereale este estimată la 319 milioane tone, cu 5% mai mult faţă de media perioadei 2018-2020.Principala piaţă de valorificare cerealelor va fi în continuare piaţa furajelor, care absoarbe 60% din producţia totală de grâu, porumb şi orz a UE.Piaţa furajelor din UE se orientează tot mai mult spre producţiile locale şi fără organisme modificate genetic (OMG), unde rămân deschise discuţiile despre porumbul şi proteinele fără OMG.

Concurenţă pe piaţa grâuluiUE va rămâne al treilea exportator de grâu din lume, cu exporturi estimate la cca. 27 mil. tone de grâu în 2030. Va pierde însă o parte din cota de piaţă în favoarea statelor din Regiunea Mării Negre, care vor fi un competitor puternic pe piaţa grâului.La orz, exporturile UE ar putea atinge 9,1 mil. tone în 2030.Importurile de porumb vor fi în continuare mari până în 2025, urmând să se stabilizeze în următorii ani.Preţurile sunt estimate să ajungă la 214 euro/tonă pentru grâu, respectiv 211 euro/tonă pentru porumb în 2030, mai apropiate de preţurile globale.

Soia câştigă terenSuprafaţa cu leguminoase ar putea creşte până la 2,3 mil. ha în 2030, ceea ce reprezintă o creştere anuală de 4%, faţă de 2019. Producţia de leguminoase a UE ar ajunge la 6,3 mil. tone.Suprafaţa cu oleaginoase va scădea până la 11,4 mil. ha în 2030. Rapiţa va pierde teren, la propriu, mai ales în statele din estul UE, până la 5,8 mil. ha.Soia pentru boabe îşi va continua creşterea rapidă în UE până la 1,3 mil. ha în 2030 (Â3% pe an).Producţia totală de oleaginoase ar putea rămâne la nivelul mediu din 2017-2019, de 32 mil. tone, cu o creştere substanţială a producţiei de soia, până la 4,1 mil. tone în 2030.

SCENARIU: PROTEINA ANIMALĂ PIERDE TEREN ÎN UECele mai recente date ale OECD şi FAO arată că sursa proteinelor consumate în UE este 42% de origine vegetală şi 58% de origine animală. Scenariul propus de Comisie vizează o proporţie de 50/50 în 2030, cu scăderi graduale ale consumului de produse de origine animală.

42

Consecinţele acestui scenariu ar fi o scădere de 17% a consumului de carne până în 2030 şi de 18% a preţurilor la carnea produsă în UE în 2030 faţă de 2019, ceea ce ar genera exporturi mai mari şi importuri mai mici. În condiţiile politicilor comerciale actuale, exporturile nete de carne ale UE ar fi aproape duble în 2030 faţă de momentul prezent, iar producţia de carne a UE ar putea scădea cu 8%.

O logică similară ar fi aplicată, în acest scenariu, şi pentru sectorul lactatelor, unde consumul ar scădea cu 17% până în 2030. ca urmare, preţul laptelui s-ar reduce cu 17%, exporturile de lactate ar creşte cu 53%, iar producţia de lapte ar scădea cu 5% până în 2030.De asemenea, efectivele de vaci de lapte din UE ar fi mai mici cu 3% în 2030, efectivele de păsări ar scădea cu 12%, cele de ovine cu 3%, iar cele de porcine cu 6%.

Preţul pentru soia, cu 19% mai mareCererea de proteină vegetală pentru consumul uman nu va compensa scăderea cererii pentru hrana animalelor. Doar suprafaţa cu soia va creşte, cu 5%, până în 2030.De asemenea, preţurile cerealelor vor scădea cu 6% în UE, iar exporturile de cereale vor creşte cu 38% până în 2030. doar pentru soia, preţul va fi mai mare cu 19%, în timp ce pentru celelalte leguminoase va rămâne constant.Impactul asupra mediului în cazul acestui scenariu va fi că amprenta de carbon generată de sectorul agricol al UE va fi redusă cu 6% (echivalentul a 22 mil. tone CO2) în 2030.Totuşi, acest scenariu nu ţine cont de modificări similare în sursele de proteine pentru consumatorii din alte economii dezvoltate şi nici nu ia în calcul alternative precum produse din carne obţinute în laborator.

 

PRODUCŢIA ECOLOGICĂ VA CREŞTE PÂNĂ ÎN 2030Vânzările de produse ecologice au crescut semnificativ în ultimii ani în UE, atingând o valoare de 34,3 miliarde euro în 2017.

Cererea pentru produse ecologice va fi tot mai mare în următorii zece ani, cu cea mai rapidă creşetere până în 2025.

În 2030, suprafaţa cultivată ecologic a UE ar utea ajunge la 18 mil. ha, sau 10% din suprafaţa agricolă, faţă de 7% în 2018.

43

Efectivele de animale crescute în sistem ecologic vor creşte pentru porci şi păsări. pentru porci însă, doar 2% din efectivele UE vor fi crescute ecologic în 2030, în timp ce efectivele de păsări (pui de carne şi găini ouătoare) crescute în sistem ecologic s-ar putea dubla, până la 5% din total.Prin comparaţie, efectivele de taurine pentru carne, ovine şi caprine în sistem ecologic sunt mult mai mari şi vor continua să cească, dar mai lent.Numărul vacilor de lapte crescute în sistem ecologic va creşte însă mai accentuat, astfel încât 7% din laptele de vacă produs în UE în 2030 va fi ecologic, faţă de doar 3% în 2017.

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

SLOVACIA SI UCRAINA

Slovacia şi Ucraina au identificat noi cazuri de gripă aviară D.B.Internaţional / 20 ianuarie Ministerul Agriculturii din Slovacia a anunţat luni că a descoperit virusul gripei aviare H5N8 la o fermă de păsări din vestul ţării, transmite Reuters.

Acesta este al doilea caz de gripă aviară H5N8 descoperit în Slovacia, după un prim caz descoperit la începutul acestei luni tot în zona de vest a ţării. Ministerul Agriculturii din Slovacia a precizat că ultimul caz afectează un lot de 19 găini ouătoare care nu erau destinate a fi vândute publicului.

Separat, Organizaţia mondială pentru sănătate animală (OIE) a informat şi ea luni că Ucraina a raportat descoperirea unui focar de gripă aviară H5 la o fermă de păsări din partea vest-centrală a ţării, acesta fiind primul caz de gripă aviară H5 descoperit în Ucraina în ultimii trei ani.

Citând un raport al Autorităţii veterinare din Ucraina, OIE precizează că virusul este unul de tip H5 dar nu a oferit alte detalii.

În ultimele săptămâni, mai multe cazuri de gripă aviară au fost descoperite în Slovacia, Polonia, Ungaria, Cehia şi România.

În România, aproape 23.000 de păsări de la o fermă avicolă din oraşul Seini (judeţul Maramureş) au fost eutanasiate şi urmează a fi incinerate, după ce a fost confirmat un focar de gripă aviară la o doua societate comercială situată

44

pe aceeaşi platformă industrială agrară, unde în urmă cu câteva zile, pe 14 ianuarie 2020, a fost diagnosticat primul focar de gripă aviară din România.

OLANDA

Exportul de produse agricole din Olanda a atins un nou maxim istoric: 94,5 miliarde de euro! agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020

Exporturile de produse agricole ale Olandei au crescut cu 4,6% în 2019, atingând un nou maxim istoric de 94,5 miliarde de euro, a anunţat vineri Institutul naţional de statistică, transmite AP.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert din cifra totală se datorează re-exportului de produse alimentare sau agricole cultivate sau produse în afara Olandei, precum boabe de cacao sau avocado. Creşterea preţurilor este responsabilă pentru două treimi din creşterea totală a valorii exporturilor.

Într-o ţară renumită pentru câmpurile sale de lalele, produsele horticole precum flori proaspete, bulbi şi plante au reprezentat sectorul agricol cu cea mai ridicată valoare, aproximativ 9,5 miliarde euro.

Pe locul secund se situează produsele de carne, în valoare de 8,8 miliarde euro, graţie creşterii preţurilor la carnea de porc vândută în China după epidemia de pestă porcină africană care a devastat efectivele de porci din Asia. Vânzările de carne de porc în China au crescut de la 117 milioane euro în 2018 până la 377 milioane euro în 2019, susţine Institutul naţional de statistică şi Wageningen Economic Research. Urmează exporturile de produse lactate cu o valoare de 8,6 miliarde euro, legume, 7,3 miliarde euro, şi fructe, 6,2 miliarde euro.

În rândul partenerilor comerciali, ţara vecină, Germania, a rămas principala piaţă pentru exporturile olandeze de produse agricole, fiind responsabilă pentru 25% din vânzările totale, urmată de Franţa (11%) şi Marea Britanie (9%).

Olanda este al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA.

45

UNGARIA

Elita politică din Ungaria, acuzată de fermieri de clientelism şi de acapararea terenurilor agricole 20 ianuarie 2020, 12:08 de Ştefana Radu

Ungaria a ajuns din nou subiect în presa internaţionlă, în contextul unor acuzaţii legate de clientelismul larg răspândit şi tentativa elitei politice şi a oligarhilor de a acapara suprafeţe vaste de teren din ţară.

Fermierii din Ungaria cred ca prietenii lui Viktor Orban obtin terenuri necuvenite FOTO Euronews

Aceştia au fost acuzaţi de faptul că au abuzat de puterea lor, acaparând terenuri şi deturnând banii plătitorilor europeni de taxe pentru a-şi umple propriile buzunare, scrie Euronews. Proprietatea imperială veche de 200 de ani Hatvanpuszta, din regiunea Felcsút se numără printre numeroasele imobiliare deţinute de familia prim-ministrului Viktor Orban, potrivit lui Gabi Horn, jurnalist de investigaţii la platforma Átlátszó. „Mulţi oameni se întreabă de unde vin banii pentru astfel de proiecte mari”, a precizat Horn.

„Şi de ce rudele şi prietenii guvernului sunt cei care obţin contractele?” De asemenea, s-au pus întrebări legate de terenuri deţinute de Lőrinc Mészáros, un prieten din copilărie al prim-ministurlui. Unii maghiari susţin că el este omul din faţă al lui Viktor Orban, gestionând o mare parte din averea premierului. Mai multe legături de afaceri, inclusiv contracte imobiliare de terenuri i-ar conecta pe cei doi. „Aproape toată zona aceasta de aici este deţinută de Lőrinc Mészáros, prietenul din copilările al lui Viktor Orban, sau de către familia prim-ministrului, legăturile sale sau partenerii săi de afaceri”, a spus Horn.

46

„Deseori Fidesz, prietenii partidului de la guvernare şi oamenii apropiaţi de el au fost cei care au putut obţine terenurile în arendă”. Gabi Horn a declarat că deşi există legi care impun cât teren poate fi deţinut, există modalităţi prin care acestea pot fi ocolite. „Da, există o lege legat de asta – dar poţi să o şi ocoleşti şi felul în care poţi face asta este dacă tu şi membrii familiei tale cumpăraţi fiecare nişte pământ”.

„Putem vedea grupuri variate de interese în jurul unor oligarhi care au reuşit să se îmbogăţească ca urmare a contractelor cu statul – datorită legăturilor bune cu Fidesz sau cu însuşi premierul”. Prim-ministrul Viktor Orban atacă UE – dar se bucură atunci când Ungaria primeşte subvenţii semnificative pentru agricultură. Cu cât e mai mare terenul închiriat sau cumpărat, cu atât mai multă susţinere financiară este primită de la Uniunea Europeană.

Optzeci la sută din venitul net al fermierilor din Ungaria este generat de subvenţii, potrivit fostului ministru al Agriculturii, György Raskó. El susţine că prieteni de-ai premierului au fost favorizaţi atunci când a venit vorba despre arendarea terenurilor.

„Economia de cumetrie este un lucru cert în Ungaria şi există prieteni ai prim-ministrului care au fost discriminaţi în mod pozitiv, aş spune ei. Şi ei au acces la fonduri diferite”. Guvernul respinge acuzaţiile, spunând că redistribuirea de terenuri este legală şi că este important să construiască un agro-comerţ dezvoltat, pentru a fi competitiv cu vestul Europei. Însă redistribuirea de concesionări de terenuri în estul Ungaria a afectat bunăstarea a numeroşi fermieri locali. 

Zsigmond Mavranyi, un cioban din Berettyóújfalu, a declarat pentru Unreported Europe: „Prietenii partidului Fidesz au obţinut terenul, din păcate, şi aşa numiţii fermieri falşi. Adevăraţii fermieri ca noi nu au obţinut nimic”. Un fermier, Roland Karácson, a precizat: „Acei pretinşi fermieri nu au deloc experienţă în agricultură. Nici măîcar nu au venit să vadă păşunea. Nouăzeci la sută dintre ei nici măcar nu au animale. Dar nu ne lasă să paştem animalele noastre”.

Unii localnici susţin că cei care licitează trebuie să plătească în jur de două milioane de forinţi – în jur de 6.000 de euro – drept comision. Însă Gyula Buj nu a avut această sumă şi atunci când a participat la licitaţie, alături de alţi doi ciobani locali, au pierdut-o. Buj a declarat: „Cei care au primit terenul au fost <>, aveau relaţii. Exact aşa trebuie s-o numim. Eu aveam 600 de oi, dar lor nu le-a păsat ce ar fi putut să se întâmple cu ele”.

GERMANIA

Germania ar putea impozita suplimentar carnea

47

Liviu GORDEA  20 ianuarie 2020 -

Cu puţin timp înaintea debutului 'Săptămânii Verzi', eveniment desfăşurat zilele acestea la Berlin, ministrul conservator al agriculturii din Saxonia Inferioară, Barbara Otte-Kinast, a ridicat din nou problema introducerii unei taxe pe carne.

Dezbaterile din Germania cu privire la producţia de carne s-au intensificat în ultima perioadă, tot mai multe voci solicitând ca agricultura să devină mai ecologică şi mai prietenoasă cu animalele, iar în acest context Barbara Otte-Kinast, reprezentant Uniunii Creştin Democrate (CDU), formaţiune politică din care face parte şi cancelarul Angela Merkel, a propus taxarea suplimentară a produselor din carne.

Ministrul Agriculturii din Saxonia Inferioară a cerut introducerea unei taxe speciale pe carne, pentru a genera mai mult venit pentru bunăstarea animalelor. În prezent, în Germania carnea este supusă unei cote de impozitare reduse de 7%, în loc de 19%. Din statisticile oficiale se estimează că germanii cheltuiesc în jur de 23,4 miliarde de euro anual pe produsele din carne, consumul pe cap de locuitor în această ţară fiind în medie de aproximativ 60 de kilograme pe an.

Dacă TVA pentru carne ar creşte, asta ar însemna un venit suplimentar de 5,2 miliarde euro pentru stat, conform calculelor Agenţiei Federale de Mediu. Cu toate astea, aceste venituri suplimentare ar trebui utilizate ca primă pentru bunăstarea animalelor, pentru a sprijini fermierii germani să investească în grajduri mai prietenoase cu animalele.

Există însă şi argumente împotriva majorării TVA-ului. În primul rând, criticii susţin că o creştere a preţului de numai câţiva centi ar putea avea ca efect reducerea consumului de carne. Barbara Otte-Kinast a subliniat însă că se opune unei creşteri a taxei pe valoarea adăugată, susţinând în schimb o taxare separată, astfel încât banii să ajungă în final la fermieri!

În Uniunea Europeană, fiecare stat membru îşi stabileşte cota de TVA. În prezent, nicio ţară UE nu impune o taxă pe carne, deşi Suedia şi Danemarca dezbat această problema de ani buni.

ISRAEL

48

Instalația de polenizat care înlocuiește munca albinelor, dezvoltată de o firmă din Israel agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2020

O firmă din Israel a dezvoltat o instalație de polenizat menită să înlocuiască munca albinelor. Inginerii de la Edete au gândit tot procesul de polenizare artificială – de la recoltare și până la distribuția polenului.

În primă fază, sistemul de polenizarea artificială dezvoltat de Edete face o recoltare mecanică, separând polenul din flori și stocând polenul viabil și germinabil.

De precizat că această stocare se poate face pe o perioadă de peste un an, folosind o metodă proprie dezvoltată de inginerii israelieni.

Se rezolvă, astfel, problema desincronizării înfloririi la diferitele specii/soiuri. Edete asigură fertilizarea prin potrivirea celui mai bun fertilizator cu fiecare soi comercial, indiferent de momentul înfloririi acestuia, garantând și chiar crescând randamentul producției.

Pasul al doilea are loc în timpul înfloririi, când polenul depozitat este încărcat în polenizatorul artificial de înaltă precizie cu care se dispersează polenul uscat în livadă. Se folosește un sistem anume creat să ”acopere”

49

fiecare contur de copac, iar la baza tehnologiei se află forța electrostatică prin care polenul este depus pe flori.

Sistemul de polenizare artificială poate fi utilizat atât ziua, cât și noaptea, indiferent de temperatura exterioară, pentru a asigura pomicultorilor acoperirea întregii suprafețe în timp util, cât pomii sunt înfloriți.

Până la acest moment, compania Edete a pus în lucru două astfel de instalații de polenizare artificială – una în Israel și a doua în Australia, cu rezultate excelente în livezile de migdal.

SANATATE si GASTRONOMIE

NU ocoli această legumă! Are o mulţime de vitamine şi minerale esențiale pentru sănătatea fizică şi mintală Cristina Popescu

Leguma uimitoare care conține toate grupele de substanţe nutritive, este bogată în vitamine, minerale și fibre. În plus, te ajută să scapi de kilogramele supărătoare fără ca senzaţia de foame să apară prea curând.

Dovlecelul conține mangan, zinc, potasiu, cupru, fosfor, calciu, folaţi, vitaminele A, C, B1, B6, B12, iar o porţie de 100 de grame are doar 15 kilocalorii, aşa că poate fi inclus fără probleme în orice cură de slăbire. Consumat de obicei gătit, trebuie știut că în stare crudă este mult mai sănătos.

Sucul de dovlecel recomandat împotriva constipației

Sucul proaspăt de dovlecei este recomandat celor care vor să beneficieze pe deplin de vitaminele și mineralele pe care le conține. Se prepară cu tot cu coajă, în storcătorul de fructe, și se consumă repede pentru a nu se oxida. Nu are un gust foarte bun, însă este recomandat inclusiv împotriva constipației, potrivit doctorulzilei.ro.

50

De asemenea, în dovlecel găseşti cam toate grupele de substanţe nutritive, inclusiv carbohidraţi, aminoacizi şi sodiu, esențiale pentru menţinerea sănătății fizice şi mintale.

Dovlecelul benefic pentr afecțiunile prostatei

Studiile arată, de asemenea, că extractul din dovlecel ar putea proprietăţi benefice pentru afecţiunile prostatei, iar fibrele pe care le conține îl recomandă în afecțiunile de colon.

În același timp, folaţii şi betacarotenul protejează celulele de acţiunea radicalilor liberi şi previn inflamaţiile din corp.

Dovlecelul este și un bun protector cardiovascular datorită conţinutul crescut de magneziu şi potasiu, care ajută la reducerea tensiunii arteriale, ce poate favoriza apariţia infarctului şi a accidentului vascular cerebral.

De asemenea, dovlecelul ajută la prevenirea aterosclerozei şi la reglarea colesterolului.

De reținut, majoritatea vitaminelor, a mineralelor şi a altor substanţe active (enzime, flavonoide etc) sunt depozitate în coajă. Este de preferat, prin urmare, să se consume fără a îndepărta coaja, pe care trebuie s-o spălăm însă foarte bine înainte de consum. Ea trebuie să fie sănătoasă, fină şi intactă.

O altă variantă minunată de a consuma dovlecei cruzi este să îi pregătiți ca pe spaghete raw vegane. Tot ce trebuie să faceți este să vă achiziționați un spiralizator, accesoriu care taie legumele în spirală, făcându-le mult mai atractive și mai ușor de consumat crude. Dacă nu vă plac crude, le puteți trage la tigaie, în puțin unt sau ulei de măsline, alături de roșii cherry și ciuperci.

DOSAR

Prof. Gabriela Banu: ”Încrederea și respectul celorlalți trebuie câștigate, nu obținute bătând cu pumnul în masă” De către  Mesagerul - ianuarie 19, 2020 Cristina MIRCEA

Un om care declară deschis că a trăit deja cât 10 vieți. Îi place să povestească despre lucrurile frumoase, despre munca ei

51

de a forma oameni, de a construi, de a se implica. Are o mulțime de întâmplări, de emoții, de stări și, mai ales, de oameni de povestit. Este energică, pare pregătită oricând să se apuce de 10 treburi deodată și să le ducă pe toate la bun sfârșit. Este deschisă, are un fel aparte de a se apropia de oameni și de a comunica cu ei și mereu se află în competiție cu ea însăși. Viața a învățat-o să nu fie niciodată încrâncenată și să privească orice eșec ca pe un semn că Dumnezeu, în acel moment, a considerat că are nevoie de altceva. Prima ei experiență, aparent dramatică, a fost eșecul la admiterea la Academia de Studii Economice. A luat un tramvai greșit și a întârziat la ultimul examen. Se închisese ușa.

”A fost un șoc, pentru că mie îmi trebuia 6 la ultima probă, atât. Aveam note foarte bune, dar zero la ultima probă. Tragedie totală, vă dați seama, eram șefă de promoție! În fine, au rămas câteva locuri la Iași, la facultatea de mecanică, la TCM. Scria acolo undeva MT – 6 locuri, nici nu știam ce înseamnă MT. Am intrat cu brio, m-am lămurit pe urmă că înseamnă mașini termice și mulțumesc lui Dumnezeu că am ajuns acolo! Am avut profesori foarte buni, am învățat motoare, cazane – turbine și frig și am fost repartizată la Întreprinderea de tractoare Miercurea Ciuc”.

Gabriela Banu n-a stat la Miercurea Ciuc decât 8 luni, inclusiv o iarnă cu temperaturi de -30°C. A rămas, însă, cu multă căldură în suflet și cu amintirea unor oameni care au învățat-o, practic, tot ce nu stăpânea decât teoretic, din facultate. Apoi, la îndemnul tatălui, a revenit acasă, în județul Neamț și s-a angajat, la fel ca soțul ei, ca inginer la Fabrica de zahăr din Roman. Răspundea de toate reparațiile utilajelor din toate secțiile: zahăr, zaharoase, ciocolată, ulei. La fel ca la Miercurea Ciuc, unde s-a oferit să facă de serviciu la poartă în locul oricui, la Roman a început să facă bilanțurile termice în locul colegilor care nu aveau timp sau li se părea greu. Între timp, fiind inginer stagiar, trebuia să facă o lucrare ca să treacă în anul următor și a primit ca proiect să modifice instalația de frig de pe saramură pe etilenglicol. S-a apucat de căutat cărți, de citit, de făcut calcule și, evident, proiectul i-a ieșit.

52

* ”Am avut cursanți din toate mediile, de la oameni cu 4 clase până la supermanageri”

”La Roman, am mai învățat ceva: să mă fac că fac. Dacă la Miercurea Ciuc îmi făceam treaba în două minute pentru ziua întreagă – nu se întâmpla asta, dar zic ca idee -, după aceea nu mă mai întreba nimeni nimic. La Roman, când ieșeam din birou, îmi luam halat, niște dosare în mână și alergam de nu mă prindea nimeni, ca să arăt că am treabă. Altfel se găsea cineva care să-mi mai dea ceva de făcut. Și, oricum, am primit încă o sarcină – la ora 4 să merg la liceu să predau la școala de maiștri. Erau oameni scoși din producție de prin toată țara, inclusiv Timișoara și Cluj. Nu știu dacă aveam 28 de ani. M-am trezit în fața a 46 de bărbați de peste 40 de ani, iar în prima lună nici nu îndrăzneam să privesc spre ei. Învățam acasă, pentru că mi se părea că toți știu mai mult decât mine. Copilul meu, când îl întreba cineva ce fac, răspundea «mama învață». Așa a crescut. Fiind vorbăreață, am început să-i întreb despre ei. Era unul de la pește, altul de la morărit și am început să învăț tehnologie. Îmi spuneau toți «Mamița». Eram dirigintă. I-am dus pe Ceahlău înainte de banchet, erau foarte încântați și povesteau despre mine acasă. Când au venit la banchet cu soțiile, toată lumea voia să știe cine este Mamița. Întotdeauna am ținut la elevii mei și am comunicat cu ei. I-am învățat nu doar disciplinele de specialitate, ci și să fie îngrijiți și politicoși”.

Odată cu anul 1990, sistemul de a fi plătită de Fabrica de zahăr și de a preda la liceu nu a mai fost posibil. Gabriela Banu a ales, fără să clipească, să rămână în învățământ, deși a pierdut la salariu. Și-a dat definitivatul în București, a luat toate gradele până în 1994, după care a acceptat funcția de director tehnic la liceu – actualul colegiu Danubiana. Atunci, liceul avea160 de profesori și toți erau prieteni, petreceau împreună revelionul, aniversările, ziua liceului, 8 martie. Făceau și treabă bună împreună. La ”Danubiana”, Gabriela Banu, care tot timpul trebuia să învețe ceva nou, a început să scrie proiecte. Mai întâi câteva Leonardo, apoi proiecte PHARE, în perioada de debut, când nimeni nu știa mare lucru despre felul în care funcționează. A

53

întocmit proiecte nu doar pentru colegiul la care lucra, ci și pentru licee din Piatra Neamț și din Târgu Neamț. Toate au primit finanțare.

După 18 ani de locuit la Roman, în 2002, soțul a anunțat-o că și-a găsit serviciu la Piatra Neamț. S-au mutat, iar ea a devenit profesor la Liceul auto. Obișnuită să ajungă acasă după ora 9 seara, s-a dus la Casa Corpului Didactic, cu propunerea de a face un program de formare cu directorii de școli.

”Mi-am făcut eu un suport de curs și mergeam prin județ. La Roman, am lucrat și cu AJOFM, pe cursuri de calificare pentru fochiști și instalatori. Venind în Piatra, au auzit de mine oameni de la tot felul de firme, de prin Suceava sau Bacău. Eram autorizată ISCIR și am făcut cursuri de instalator, mecanic auto și mecanic vulcanizator. Am dat peste 3.000 de diplome, m-am autorizat prima ca manager de proiect, iar la școală predam partea de motoare și instalații electromecanice auto. Nu regret nimic, toate m-au ajutat. Am avut cursanți din toate mediile, de la oameni cu 4 clase până la supermanageri. Emoții am avut totdeauna și întotdeauna m-am aflat în întrecere cu mine însămi”.

* ”Aș vrea să-i învăț pe oameni că schimbarea nu se poate face decât dacă fiecare dintre noi se schimbă”

La Liceul auto, după doar 6 luni, colegii au propus-o director tehnic și a înființat școala de maiștri și postliceala pentru tehnicieni în transporturi. Peste foarte puțin timp, a fost chemată la inspectorat, ca inspector adjunct pe proiecte europene. Și a început formările cu directorii de școli care nu știau cum să întocmească un proiect. A demisionat când s-a schimbat inspectorul general, dar a revenit pe funcția de inspector adjunct din 2007 până în 2008.

54

”Toată viața am învățat. Soțul m-a înțeles. Niciodată nu mi-a spus să nu fac ceva, ci doar să nu mă plâng că sunt obosită. Acum sunt la faza la care aș vrea să-i învăț pe oameni că schimbarea nu se poate face decât dacă fiecare dintre noi se schimbă și schimbă ceva la locul lui, altfel nu va veni nimeni să schimbe. Calitatea care m-a ajutat cel mai mult este onestitatea. Niciodată n-am putut să nu fac, dacă am promis cuiva ceva. Nu dorm noaptea și rezolv. Iar dacă n-am putut, am fost prima care mi-am cerut scuze. Am fost director la două licee, am fost inspector pe proiecte europene, am fost o dată inspector general adjunct cu inspecțiile, o dată inspector general adjunct cu managementul, știu câtă muncă este. Pentru mine, a fi șef înseamnă responsabilitate, nu m-am dus nicăieri ca să stau. Și am încercat să fiu lider, nu șef”.

Când se uită la drumul parcurs de sistemul de învățământ românesc în ultimii 30 de ani, Gabriela Banu consideră că s-a făcut o greșeală foarte mare cu reducerea numărului de clase profesionale. Acum elevii nu fac deloc practică în școală, nu au unde vedea un flux tehnologic complet, iar agenții economici la care ar trebui să se pregătească nu vor să se lege la cap. Dacă ar avea puterea de decizie necesară, ar începe cu dotarea școlilor profesionale, astfel încât elevii să aibă unde învăța meserii de care societatea are nevoie. Poate înțelege pornirea ministerului spre a da avânt liceelor vocaționale, este de acord că lumea are nevoie de filosofi, dar, în egală măsură, este nevoie și de bunuri materiale și de specialiști în a le crea și întreține.

Dincolo de alergătura continuă, de la școală la cursuri de formare, de învățat continuu ca să-i poată învăța și pe alții și de efortul de a fi mereu conectată la noutăți – apropo, și acum se folosește în școală termenul de întreprindere care nu mai există de ani de zile în economie -, Gabriela Banu a găsit timp și pentru politică. S-a înscris în PNL din 1996 și cunoaște întregul drum al partidului în județul Neamț. A ales PNL pentru că așa a simțit, așa a fost educată și a respectat tradiția familiei – ambii bunici fiind membri ai Partidului Liberal. Nu s-ar vedea niciodată într-un partid de stânga, însă nu este de principiul că un om trebuie judecat pentru opțiunea lui politică.

”Un partid nu este o ușă sau un geam, este format din oameni și, prin urmare, este de calitate doar dacă oamenii sunt de calitate. Eu consider că întâi trebuie să fii cineva profesional și pe urmă să faci politică. Ideea este ca eu să trag partidul, nu partidul să mă tragă și, datorită partidului, să cresc și să devin cineva. Orice om își dorește mai mult și mai bine pentru el, dar trebuie să se gândească până unde poate face compromisuri. Probabil că sunt o persoană care nu se potrivește cu modelele din zilele noastre. Consider că

55

încrederea și respectul celorlalți trebuie câștigate, nu obținute bătând cu pumnul în masă. Și mai cred că, în toate aspectele, comunicarea este importantă. Cele mai mari dezamăgiri le-am avut tocmai din lipsă de comunicare. Când ceva nu mi se explică, simt așa, ca o lipsă de respect. Eu zic că sunt un om care înțeleg orice dacă mi se spune. Și eu, când îi pun unui copil astăzi 2 și mâine 10, îi explic de ce. Dacă întrerup comunicarea, pretinzând că nu este treaba lui să știe sau nu trebuie să-l intereseze, atunci deja am creat o distanță”.

* Bucuria de a călători

Fizic, Gabriela Banu este o mână de om. Nu stă la masă mai niciodată, doar ciugulește câte ceva sau gustă din mâncăruri atunci când gătește. Uneori un iaurt sau un fruct este tot ce are nevoie pentru o zi întreagă. Și are energie pentru tot ce-și propune. Acum nu mai ține cursuri de formare și poate să-și facă programul de după-amiază cum dorește. Are, în schimb, activitate cu magazinul și cu salonul pe care le-a deschis la Borlești, unde s-a mutat după ce-a renovat casa părintească. Și are mai mult timp pentru călătorii. Anul trecut a fost în Istanbul, la Londra, în Israel și Iordania, în Ucraina de câteva ori, acum doi ani a vizitat Atena, Napoli, Roma, Pompei, Bruxelles, iar anul acesta merge Palermo, apoi cu fiica ei la Moscova și Sankt Petersburg.

”Sunt locuri care-mi plac și plănuiesc să le revăd, dar sunt și locuri care mă întristează, probabil pentru că am alte așteptări. Am fost dezamăgită, de exemplu, să văd că există un adevărat  bazar în Israel, pe Via Dolorosa (Drumul Crucii). Nici nu se văd locurile de popas, sunt vreo 4-5 care nu se mai văd, pur și simplu. Este o viermuială continuă, unul vinde, altul cumpără, foarte mult comercial. Am dormit în Palestina și zilnic treceam în Israel, o stradă mai încolo. Am avut emoții doar în două locuri: la Biserica Adormirii Maicii Domnului lângă Grădina Ghetsimani, când am coborât și mi-au dat lacrimile instantaneu, și la Mormântul Sfânt, unde nu ai voie să stai decât câteva secunde, pentru că întotdeauna este coadă foarte mare. Am stat mai mult de 4 ore la coadă, pentru 3 secunde. Am avut noroc că am fost atentă la explicațiile călugărilor și am ajuns exact lângă locul în care sunt lumânările, pe care poți să nu le vezi dacă nu știi de existența lor. Am reușit să iau una, o am acasă. Și m-am concentrat foarte mult la ce să spun în cele 3 secunde cât am stat lângă piatra Sfântului Mormânt. Am ajuns și la Iordan și m-am botezat, am fost și la Marea Moartă, și la Cana Galileii. Pe oriunde ajung, îmi propun să fac ce simt, pentru că a doua oară nu știu dacă mai ajung în acel loc în viața asta. Ce-mi doresc? Îmi doresc sănătate, pentru mine și pentru toată lumea, nu doar pentru ai mei. Și-mi doresc pentru copilul meu să fie fericit toată viața cum e acum. Cred că sunt un om fericit,

56

împlinit și binecuvântat. Niciodată, în toată viața mea, n-am plecat de acasă cu intenția să fac rău cuiva. Și, chiar dacă mi s-a făcut rău, am iertat și am făcut bine în schimb. Cât am putut am ajutat, dar sigur că întotdeauna mai este loc, sigur că n-am ajutat suficient”.

* * *

Ecuaţia inegalităţii rămâne una cu multe necunoscute la Davos: Cum au ajuns cei 2.153 de miliardari ai lumii să aibă mai mult decât 4,6 miliarde de oameni la un loc Alex Ciutacu 20.01.2020,

Cei 2.153 de miliardari ai lumii deţin cumulat o avere mai mare decât 4,6 miliarde de oameni la un loc, potrivit unei cercetări realizate de fundaţia internaţională de caritate Oxfam1, citat de CNBC.

Noul studiu lansat de Oxfam atrage din nou atenţia guvernelor asupra politicilor pe care trebuie să le implementeze pentru a reduce inegalitatea financiară din societăţile globale.

„Dacă fiecare persoană ar dormi efectiv pe averea lui sub forma unor bacnote de 100 de dolari, majoritatea oamenilor din lume ar dormi pe podea”, notează autorii studiului.

Aceştia au lansat lucrarea de cercetare acum pentru a coincide cu adunarea anuală din Davos, Elveţia, unde are loc conferinţa Forumului Economic Mondial.

„Pe acelaşi exemplu, o persoană din clasa de mijloc care s-a născut într-o ţară bogată ar dormi pe bacnote care l-ar situa la înălţimea unui scaun. Prin comparaţie, cei mai bogaţi doi oameni din lume ar dormi în spaţiul cosmic”, potrivit autorilor.

1 https://www.oxfam.org/en/press-releases/worlds-billionaires-have-more-wealth-46-billion-people 

 

57

Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este în prezent cel mai bogat om din lume, cu o avere de circa 116,4 miliarde dolari, potrivit Forbes. A doua cea mai bogată persoană din lume este Bernard Aranault, miliardarul francez care deţine grupul de lux LVMH, care are o avere netă de 116 miliarde dolari.

Raportul Oxfam notează că o persoană care ar fi economisit 10.000 de dolari pe zi de la construcţia piramidelor egiptene (n.r: în urmă cu peste 4.000 de ani), şi până în prezent, tot ar fi cu 80% mai sărac decâtcei mai bogaţi cinci oameni din lume.

Oxfam cere autorităţilor să majoreze taxele pentru cei mai bogaţi oameni din lume cu 0,5% în următorul deceniu, într-o încercare de a reduce inegalitatea.

O astfel de taxă de 0,5% pe averile bogaţilor ar genera destule fonduri pentru a crea încă 117 milioane de locuri de muncă în sectoare precum educaţie şi sănătate, potrivit cercetătorilor.

* * *

HS Timber Group, fosta Holzindustrie Schweighofer, cu cinci fabrici în România şi una în Germania, a avut exporturi de 442 mil. euro Alexandra Cepăreanu 20.01.2020,

Dan Bănacu, director general HS Timber Productions

Dan Bănacu, director general al HS Timber Productions: Distribuim în magazine de bricolaj produse finite precum cherestea, lambriuri, duşumele, peleţi şi brichete. Estimăm o creştere a cererii interne la astfel de produse. 

Compania austriacă HS Timber Group, fosta Holzindustrie Schweighofer, care deţine cinci fabrici în România – trei de cherestea şi două de panouri - şi o fabrică de cherestea în Germania, a exportat produse din lemn, precum cherestea, lambriuri, duşumele, peleţi şi brichete în valoare de peste 442 de milioane de euro în 2018 în peste 70 de ţări.

* * *

58

Paradisul din Apuseni neştiut de orăşeni. „Meşteşugul caselor tradiţionale româneşti merită păstrat“ 19 ianuarie 2020, 18:24de Dorin Ţimonea

Refugiul turistic Săruni, un paradis atât vara, cât şi iarna. Foto: Andrei Moldovean/Facebook/Refugiul Săruni În sud-vestul Munţilor Apuseni, pe lângă Zlatna, unde se întâlnesc Munţii Trascăului şi Munţii Metaliferi, se află o zonă turistică spectaculoasă, dar puţin exploatată. Culmi semeţe, peşteri ascunse, chei care îţi taie răsuflarea, toate creează un peisaj de basm, foarte apreciat de cei care se încumetă să urce aici

Se detaşează prin frumuseţea peisajului comuna Almaşu Mare, formată din opt sate şi cătune, în care mai trăiesc circa 1.000 de locuitori. Cu toate că peisajul este ideal pentru turism, comuna s-a dezvoltat foarte puţin, un motiv fiind şi accesul dificil. Se ajunge la Almaşu Mare din oraşul Zlatna, cale de 15 kilometri, pe un drum judeţean care nu se prezintă în cele mai bune condiţii. Transporturile rutiere agabaritice de la cele două cariere de piatră de pe teritoriul comunei au distrus în mare parte drumul de acces.   

Raiul de la Glod

Cu toate neajunsurile provocate de accesul greu, o familie din Arad, care a locuit mai mulţi ani în străinătate, s-a mutat în cătunul Glod, unde, cu economiile adunate, a realizat un mic paradis. Alin şi Dorina Muşat au reconstruit trei locuinţe vechi de peste o sută de ani, pe care le oferă acum turiştilor care vor să petreacă câteva zile în natură.   

59

Foto: Facebook/ Casa Glod   ”Meşteşugul caselor tradiţionale româneşti merită păstrat. De aceea am construit pentru sufletul nostru aceste case, pentru ca tradiţia să dăinuie. Casele au o vechime de aproximativ 200 de ani, au fost recondiţionate prin păstrarea elementelor originale şi adăugarea unor elemente ce ţin de confort – grupuri sanitare, utilităţi etc. Fiecare casă are propria poveste. Cea mai apreciată de turişti este Casa Muzeu. Urmează Primăria şi Şcoala care sunt finalizate şi disponibile pentru cazare“, spune Alin Muşat. Investiţia totală a fost de aproape 140.000 de euro. 

Foto: Facebook/ Casa Glod  

Cele trei case au fost strămutate din Maramureş. Soţii Muşat le-au cumpărat, le-au demontat bucată cu bucată şi le-au mutat în acest loc pitoresc din Apuseni. „A fost o muncă titanică şi nu pot spune că am terminat, când ai o gospodărie întotdeauna sunt lucruri de făcut. Pentru noi, nu este o afacere, este un stil de viaţă pe care l-am adoptat şi ne mândrim că locuim în astfel

60

de locuinţe. Casele sunt făcute ca un lego, ca un puzzle. Lemnul e crestat în aşa fel încât casa trebuie construită de jur împrejur“, mai precizează Alin Muşat. Turiştii care se cazează aici pot vizita o serie de obiective aflate în apropiere: Cheile Glodului, Cheile Cibului, Mănăstirea Cheile Cibului, Mănăstirea Negraia-Pătrângeni, Peştera Feciorilor, Gaura fără fund.  

Muzeul privat amenajat timp de 40 de ani

Tot la Almaşu Mare găsim şi primul muzeu privat din ţară. Emilian Achim, un veritabil simbol al almăşenilor, a transformat de-a lungul vieţii sale, cu multă muncă şi dăruire, un loc banal în ceva extraordinar. Mai precis, şi-a transformat casa într-un muzeu, iar pentru oamenii din comună, şi nu numai, locul este un adevărat tezaur. Bărbatul, ajuns acum la vârsta de 79 de ani, a reuşit, în urmă cu 38 de ani, să ridice primul muzeu privat din România, recunoscut, oficial, de Ministerul Culturii. În casa-muzeu stă la loc de cinste o colecţie vastă, ce cuprinde obiecte folosite în agricultură, minerit, în prelucrarea lemnului, a pietrei, colecţii numismatice, dar şi obiecte bisericeşti şi chiar vestimentare, precum portul popular. Muzeul din Almaşu Mare numără în prezent în jur de 15.000 de exponate care ilustrează viaţa oamenilor din Munţii Apuseni.   

Muzeul Achim Emilian, primul muzeu privat din România  

„L-am înfiinţat în 1979, deci are 40 de ani. Ideea este veche, la viaţa şi activitatea pe care au dus-o oamenii printre care am trăit şi eu. Am plecat de la patru metri pătraţi şi am ajuns la 500. Primele obiecte pe care le-am colecţionat au fost cumpărate sau donate“, spune etnograful din Apuseni.  Încă din drum, muzeul este semnalizat şi nu poate fi ratat de turiştii ajunşi în zonă. În faţa casei, Emilian Achim a construit o statuie a unui miner, ce parcă stă „de strajă“ în toată „Ţara Aurului“, dar şi o „gură“ de mină, lucruri care redau viaţa de altădată a moţilor.     

61

Într-un şopron din spatele curţii sunt adunate tot felul de maşinării din secolul trecut: prima piesă achiziţionată a fost o batoză din 1947, adusă cu trailerul de la  Geoagiu-Băi. Alte obiecte mai puţin cunoscute orăşenilor care se găsesc la muzeu sunt: o şaretă folosită de doctorul sau de poştaşul de la sat, o maşină de pompieri, o motocicletă cu ataş, o vânturătoare de grâu, o râşniţă de porumb, grape, pluguri, o roată de olar, o maşină de modelat râme de tablouri. Toate sunt restaurate şi întreţinute, mecanismele fiind reparate cu răbdare şi făcute să funcţioneze.   

Refugiul cu bibliotecă, cuptor şi panouri solare

Aceste două iniţiative private se completează cu cea a tinerilor de la asociaţia Trascău Corp din Zlatna, care şi-au asumat misiunea de a promova şi ocroti frumuseţile naturale din zonă. Cea mai mare realizare a acestora este construirea refugiului Săruni, pe vârful Dâmbău, la 1.250 de metri altitudine. De zece ani, turiştii care urcă vârful Dâmbău ştiu că, în caz de vreme rea sau pericol, se pot adăposti, fie iarnă, fie vară, la refugiul cu bibliotecă, cuptor de pâine şi panouri solare.   

62

Foto: Facebook/Refugiul Săruni  

Construcţia refugiului Săruni a început în 2008, la iniţiativa Asociaţiei Trascău Corp, cu ajutorul voluntarilor şi cu fonduri proprii, devenind treptat o a doua casă pentru foarte mulţi turişti pasionaţi de Munţii Trascău. Pentru multă lume, Săruni este locul multor nopţi frumoase de vară, cu cântece la chitară, focuri de tabără şi poveşti. Refugiul are farmecul său şi iarna, când nămeţii de zăpadă aproape îl acoperă. La parter, clădirea are o cameră cu rol de bucătărie, în care se află o sobă cu plită, o masă şi scaune, dar şi o bibliotecă şi un pat supraetajat. Spaţiul de la etaj cuprinde două mansarde dotate cu saltele confortabile şi saci de dormit, iar pe acoperiş este instalat un panou fotovoltaic  care asigură lumina în interiorul refugiului.     

Capacitatea de cazare a refugiului este de 20 de locuri, dar, la nevoie, în condiţii de urgenţă, când turiştii ar trebui să-şi petreacă noaptea acolo, poate adăposti până la 30 de persoane. Voluntarii de la Trascău Corp au dotat refugiul, la exterior, cu grătar, cuptor de pâine şi duşuri, folosite pe timp de vară. Pentru cine urcă pe

63

Dâmbău, pe traseul de circa două ore din Zlatna, priveliştea ce se deschide în faţa ochilor este impresionantă. De aici, în zilele senine, pot fi văzuţi Muntele Mare, Masivul Vulcan, Vârful Găina, Biharia, Retezatul, Parângul, Şureanul şi chiar Făgăraşul.     

Râurile de pietre cu vipere

În zona comunei Almaşu Mare, una dintre atracţiile turistice accesibile este Cheile Cibului. Se întind pe o suprafaţă de peste 70 de hectare, la o altitudine minimă de 500 de metri şi una maximă de 708 metri şi au o lungime de 1,4 kilometri. Creste zimţate, ace, abrupturi ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblu, cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Drumul dintre Glod, Almaşu Mare şi Cheile Cibului a fost recondiţionat şi asfaltat în totalitate. Totuşi, este recomandat traseul Glod-Almaşu Mare-Nădăştie-Cib-Cheile Cibului, accesibil pentru toate tipurile de autoturisme. Iubitorii de drumeţii se pot aventura pe traseul marcat cu triunghi roşu, Cheile Cibului-Cheile Glodului-Izvorul Tămăduirii-Ardeu. Aici se poate practica alpinismul sau escalada sportivă, sunt aproximativ 25 de trasee amenajate şi fiecare dintre ele are un grad diferit de dificultate. Viperele cu corn se întâlnesc frecvent în zonă în timpul verii, aici aflându-se una dintre cele mai mari populaţii de vipere din ţară, după cea din Munţii Cernei.    

64

Cheile Caprei, provocare pentru alpinişti

De cealaltă parte a Văii Ampoiului, care împarte grupele montane Trascău şi Metaliferi, pe cursul văii Feneşului, se află Cheile Caprei. Numele este dat după denumirea celor două coloane stâncoase, numite Pietrele Caprei, situate chiar la intrarea în rezervaţie.

Peisajul care se deschide imediat după intrare este unul spectaculos şi impunător: chei sălbatice cu pereţi abrupţi, cu o lungime de 1.200 de metri. Se remarcă pereţii stâncoşi cu microrelief rezidual acoperit majoritar de pădure, care sunt străbătuţi de văi torenţiale. Locaţia este inclusă în situl de importanţă comunitară Munţii Trascău.

Rezervaţia este atractivă şi interesantă şi datorită posibilităţilor de a practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate. Imediat după intrarea în Cheile Caprei, peisajul este unul de vis – pereţi abrupţi, platouri vălurite şi văi torenţiale.   

Accesul se face de pe DN74 Alba Iulia-Abrud. Din satul Feneş se desprinde spre nord drumul forestier (industrial) ce însoţeşte pârâul Feneş pe o distanţă de 8 kilometri. La început betonat, apoi doar pietruit, drumul ajunge la chei după circa 2 kilometri. În apropierea cheilor, Primăria Zlatna doreşte să amenajeze un domeniu schiabil. Investiţia este în valoare de câteva milioane de euro, iar proiectul ar

65

urma să fie realizat în zona Feneşasa pe un teren forestier şi pajişte în suprafaţă de 50 de hectare. Proiectul presupune amenajarea a două pârtii de schi, (pârtia Părăginoasa cu lungimea de 1.752 de metri şi pârtia Şcoală cu lungimea de 205 metri), a unei instalaţii de transport cablu de tip telescaun şi a unei instalaţii automate de înzăpezit artificial. Deocamdată, investiţia nu are finanţare, aşa că este în stand by.  

Peşterile pustnicilor de la Valea Mică La întoarcere spre Alba Iulia, e binevenită o mică incursi- une într-un sat de basm. Lângă Zlatna, la 1 kilometru distanţă de drumul naţional ce face legătura cu Alba Iulia, se află un sat cu câteva sute de locuitori care îşi trăieşte veşnicia într-un uimitor paradis natural. La Valea Mică sunt circa 120 de case – „fumuri“, cum spun oamenii locului. Aproape 400 de persoane trăiesc în acest mic paradis natural, care a devenit mult mai accesibil după

asfaltarea drumului comunal.  Încă de la intrarea în sat, vizitatorul este întâmpinat de cele două pietre uriaşe ce alcătuiesc rezervaţia naturală Calcarele de la Valea Mică. Aria naturală reprezintă două blocuri calcaroase de dimensiuni şi înălţimi diferite (12 şi 20 de metri), ce mărginesc drumul comunal DC67 şi pârâul Valea Mică, afluent al Ampoiului, aflate la contactul părţii central-sudice a Munţilor Metaliferi cu Munţii Vinţului. Pe abruptul stâncilor calcaroase s-au dezvoltat specii ierboase specifice zonei. Dintre cele două calcare, cel mai mult atrage atenţia cel mai înalt, „Degetul lui Dumnezeu“, denumit astfel pentru că seamănă cu un deget şi care poate fi remarcat din orice zonă a satului. În piatra uriaşă se află câteva mici peşteri, unde, cu mulţi ani în urmă, locuiau pustnici. Locuitorii de la Valea Mică se ocupă, la fel ca majoritatea oamenilor din Apuseni, cu creşterea animalelor şi cu agricultura. Lucrează de dimineaţa până seara, iar la sărbători merg la biserică. În apropierea satului se află şi Mănăstirea „Buna Vestire“, unde se află un muzeu religios foarte apreciat.   

Castelul distrus de Sergiu Nicolaescu

Tot în apropiere de Zlatna, se găseşte unul dintre cele mai controversate castele din România, părăsit de zeci de ani. Fostă scenă de filmare a unor

66

secvenţe din celebrul film istoric „Noi cei din linia întâi“, castelul este scos la vânzare de zece ani. În timpul filmărilor din 1985, a fost distrus parţial de exploziile care au pus în scenă asediul asupra construcţiei.     

Nimeni nu a vrut să cumpere până acum construcţia spectaculoasă de la marginea DN74. Castelul de la Izvorul Ampoiului este scos la licitaţie pe un site de profil la un preţ de pornire de 295.000 de euro. A fost ridicat de Ion Gigurtu, fost prim-ministru al României, în perioada 1936-1939, fiind reşedinţa de vară a prosperului politician şi industriaş. Gigurtu era la vremea respectivă acţionar la minele de aur din zona Zlatna. Construcţia are 19 camere şi, după naţionalizare, a fost folosită ca sediu al unei societăţi miniere, iar din anii ’50, ca şcoală pentru copiii din zonă şi tabără şcolară  în timpul verii.   

După Revoluţie, construcţia a ajuns la Consiliul Judeţean Alba, care l-a vândut unui om de afaceri italian. Firma italiană a efectuat în 2009 câteva investiţii pentru a opri distrugerea castelului, dar a oprit activităţile din cauza lipsei de resurse financiare. Castelul nu a mai devenit hotel şi „îşi caută“ şi în prezent un proprietar care să cheltuiască cel puţin 1 milion de euro. Se poate vizita de către turişti, dar imaginile interioare contrastează cu frumuseţea exterioară a construcţiei.

* * *

Diesel, salvatorul climei terestre (II) Cornel Stan 19 ianuarie 2020,

67

Misiunea este clară, fără echivoc: Rolul de salvator al climei terestre înseamnă pentru Diesel să îşi primească hrana, în primul rând, din dioxidul de carbon rezultat din arderile de combustibili fosili în centrale termice şi electrice, în uzine, în fabrici de ciment şi oţelării, pentru a produce lucru mecanic!

De acest lucru mecanic avem nevoie pentru mobilitatea terestră şi navală şi pentru instalaţii staţionare – generatoare de current electric, compresoare, pompe. Abia a doua alternativă de hrană a motoarelor termice este constituită din combustibilii obţinuţi din resturi de plante sau din trestie de zahăr: alcool (metanol, etanol), dimetileter, uleiuri (răpită, cocos, palmier) care, dată fiind fotosinteza în timpul creşterii plantelor respective, duce la reciclarea aproape totală între absorbţia şi emisia dioxidului de carbon (Stan, Cornel: Alternative Propulsion for Automobiles, Springer Internaţional Publishing Switzerland, 2017, ISBN 978-3-319-31929-2).

Combustibilii din petrol (motorină, benzină) sau din gaz natural ar trebui să rămână, de acum înainte, că ultima opţiune. De ce această ierarhizare severă? Pentru că ţara arde şi baba se piaptănă! Germania, ţara cu cea mai dezvoltată economie, respectiv industrie, din Europa deţine şi recordul celor mai mari emisii de dioxid de carbon de pe continent, care au ajuns în anul trecut la 800 de milioane de tone. Dintre acestea 300 de milioane se datorează sectorului energetic, iar 133 de milioane încălzirii clădirilor mai mari sau mai mici.

Două surse de emisie a dioxidului de carbon în Germania sunt absolut comparabile:160 de milioane de tone provin din industrie şi tot 160 de milioane din transportul terestru (camioane şi automobile)!

De aici rezultă prioritatea: transportul trebuie să înghită, în primul rând, în loc de combustibili fosili, chiar emisiile de dioxid de carbon cauzate de industrie!

Bineînţeles că bilanţul nu poate fi contabilizat ca în registrul de intrări şi ieşiri, date fiind creşterile de entropie calculate ca randamente din catena de generare a metanolului din dioxid de carbon, dar şi randamentele ciclurilor termice ale motoarelor care îl consumă (Stan, Cornel: Termodinamica Automobilului, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2017, ISBN 978-606-25-0354-3).

Dar rezultatele sunt absolut convingătoare. Abia după ce acest tip de hrană a motoarelor devine insuficient ar trebui să fie utilizaţi combustibilii regenerativi menţionaţi şi doar în ultimă instanţă cei din petrol sau gaz

68

natural. Sună a scenariu ştiinţifico-fantastic? Nicidecum! În timp ce mulţi visează sau perorează, alţii lucrează!

Să rămânem în Germania. Concernul Thyssen Krupp produce în oţelăria din Duisburg 15 milioane de tone de oţel, cu o emisie de 8 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce înseamnă 1% din emisia anuală totală în Germania. În septembrie 2018, concernul a lansat, împreună cu alţi 17 parteneri şi cu sprijinul guvernului federal, un program de captare a dioxidului de carbon emis de oţelărie şi de transformarea acestuia în metanol şi, în proporţii mai scăzute, în alte produse chimice.

Programul, denumit Carbon2Chem, are ca ţel captarea şi transformarea a 20 de milioane de tone de dioxid de carbon anual. După cum am menţionat în articolul Diesel, salvatorul climei terestre I, pentru obţinerea metanolului în acest mod este necesar şi un flux corespunzător de hidrogen, generabil prin electroliză. Dar pentru electroliză este nevoie de energie electrică, aceasta fiind asigurată, în cadrul proiectului menţionat, de generatoare eoliene şi staţii fotovoltaice.

Aceste două forme de producţie a energiei electrice, în special cea fotovoltaică, sunt complet diferite faţă de generarea în centrale nucleare sau pe bază de cărbune sau gaz – datorită puternicei lor fluctuaţii în timp, începând de la ciclurile zilnice. Mai ales energia fotovoltaică este concentrată puternic spre miezul zilei, neputând fi nici înmagazinată, nici transmisă în reţele electrice în forme eficiente.

Producţia discontinuă de metanol nu constituie o problemă, acesta putând fi stocat în stare lichidă la presiune şi temperatură ambientă!

69

Conceptul Carbon2Chem: metanol obţinut din dioxid de carbon şi hidrogen

Producţia de energie electrică de-a lungul zilei de 16 septembrie 2019, în Germania

Până acum am comparat două surse de emisie a dioxidului de carbon care se pot “neutraliza” reciproc: emisia din industrie poate fi transferată motoarelor termice care asigură mobilitatea, evitând astfel

70

arderea altor hidrocarburi, cu emisiile aferente, care s-ar cumula în atmosferă cu cele industriale. Şi ce se întâmplă cu restul emisiilor dintr-o ţară? În special cu cele 300 de milioane de tone din sectorul energetic, în exemplul raportat la Germania?

Bineînţeles, şi lângă centralele termice/electrice cu cărbune sau gaz se pot construi sisteme de captare a dioxidului de carbon, de electroliză curată a hidrogenului şi de producţie de metanol. În plus, ar mai fi de acoperit şi emisia de 130 de milioane de tone de dioxid de carbon provenite din încălzirea clădirilor. Am ajunge însă la o problemă de investiţii greu de asigurat. Captarea emisiilor trebuie să fie, aşadar, aplicată în proporţie realistă, fiind combinată cu alta, care nu elimină nici arderea, nici emisia de dioxid de carbon, dar rezolvă o altă mare problemă a oamenilor: gunoiul!

Ce are Diesel cu gunoiul?

Are! Facem, măcar parţial, combustibil din gunoiul pe care altfel, îl aruncăm pe cine ştie unde!

Morman de gunoi

Fiecare locuitor al Europei produce, în medie, 475 kilograme de gunoi pe an, adică 1,3 kg pe zi. Condiţia de bază pentru a face combustibil din gunoi se impune în casa fiecăruia - sortarea gunoiului! O pubelă pentru resturi menajere alimentare/organice, una pentru deşeuri de plastic, alta pentru cartoane şi hârtii, ultima pentru sticle goale.

Trăind de 42 de ani în Germania, mi se pare firesc, le am şi eu în curte, este adevărat însă că şi logistica gunoierilor cu uniforme colorate şi curate este impecabilă, funcţionând după un plan computerizat.

71

Aşa sortez şi eu gunoiul acasă: pubela verde pentru hârtie, roşie pentru sticle, galbenă pentru plastic şi cutii de tablă, albastră pentru resturi menajere – culorile pot diferi pe regiuni

Deşeurile menajere alimentare/organice ajung în cuptoarele centralelor termic-electrice. De exemplu, una din cele două mari centrale din München este alimentată, într-un prim modul, cu 800.000 de tone de cărbune anual şi, în alte două module, cu 650.000 de tone de deşeuri menajere. Prin arderea acestor combustibili sunt generate 900 Megawatt de căldură şi 411 Megawatt electricitate.

72

Centrala termică din Viena, modelată şi pictată de celebrul Hundertwasser, în care sunt arse deşeuri menajere alimentare/organice pentru generarea de căldură şi electricitate

Tirolul de Sud/Italia este una din regiunile cu cele mai stricte standarde ecologice din Europa, de la colectarea până la utilizarea deşeurilor.

În Tirolul de Sud se colectează 270.000 de tone de deşeuri pe an. 52% din acest gunoi se reciclează, 44% se ard, numai 4% sunt depozitate.

La Bozen (Bolzano) funcţionează una dintre cele mai moderne centrale energetice din lume, pe baza arderii deşeurilor.

Centrala termică/electrică de la Bolzano, cu ardere de deşeuri menajere alimentare/organice – schema de funcţionare

Centrala consumă 130.000 de tone de deşeuri combustibile pe an (deci mai vin şi de la vecini!), producând 32 Megawatt de căldură şi 15 Megawatt electricitate. Multă lume îşi pune problema emisiilor unei asemenea centrale de ardere a gunoaielor.

În Tirolul de Sud italian puteţi dormi liniştiţi, respirând aer curat de munte şi visând la Alpii dimprejur: emisiile de dioxină ale centralei descrise sunt abia de 1% din norma legală, cele de azot de 15% din limita impusă, iar particulele de 8%.

73

Ce iese pe coş? Dioxid de carbon şi vapori de apă. Şi de aici scenariul vi se pare acum cunoscut, cred: dioxidul de carbon se poate filtra şi capta, hidrogenul poate fi produs cu energia electrică oferită de grupul turbina-generator, spijinit de unităţi fotovoltaice (ferească Dumnezeu să mutileze cineva acel peisaj magnific cu mori de vânt, chiar dacă vântul bate bine pe acolo). Şi iar ajungem la metanol, bun la încălzire, bun pentru maşini. Plasarea unei staţii de biogaz lângă o asemenea centrală oferă avantajul unei surse suplimentare de metanol, obţinut prin sinteză din biometanul produs şi dirijat spre un rezervor comun.  

Trăiesc cu speranţa să văd asemenea minunăţii şi prin văile semeţilor noştri Carpaţi!

* * *

Vinul de azi: La Atalaya del Camino 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Bodegas Atalaya, o ramură a Gill Family Estates, au fost fondate în 2007 în regiunea Jumilla. Recomandarea noastră de astăzi, La Atalaya del Camino 2017, este un vin realizat din cele două soiuri predominante în zonă, și anume Garnacha Tintorera (85%) și Monastrell (15%).

Aromele olfactive predominante sunt cele de condimente, tămâie, lavandă și afine, în vreme ce gustul este unul bine echilibrat și mătăsos.

Se recomandă degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius și savurarea lui alături de preparate culinare diferite, de la friptură de vită, miel sau rață până la mâncăruri cu legume sau hamburgeri. 

* * *

74

Europa primește doar "firimituri" de pe urma noului Drum al Mătăsii pe care China îl construiește pe continent. De ce sunt nemulțumite firmele europene InCont.ro, 19 ianuarie 2020

Strategia "O centură, un drum", demarată de China în ideea creării unui nou Drum al Mătăsii şi consolidării schimburilor comerciale între Asia, Rusia şi Europa, ţine la distanţă companiile europene, este de părere un grup de lobby al sectorului european de bussines.

European Union Chamber of Commerce in China consideră că autoritățile de la Bruxelles ar trebui să îşi revizuiască legislaţia în domeniul competiţiei pentru a crea un mediu concurenţial echitabil.

Din cauza procedurilor opace de achiziţii şi a dominaţiei exercitate de marile companii chineze de stat, firmele europene primesc doar "firimituri", susţine European Union Chamber of Commerce in China.

În aceste condiţii, Uniunea Europeană ar trebui să forţeze companiile chineze care participă pe piaţa procedurilor de achiziţii din UE să opereze potrivit aceloraşi restricţii cu cele cu care se confruntă în China companiile din UE, a adăugat grup-ul de lobby, potrivit Agerpres.

"Dacă UE nu va reuşi să joace un rol activ şi competitiv, există pericolul real să devină o piaţă periferică ataşată la finele Eurasiei", susţine raportul publicat de European Union Chamber of Commerce in China.

Începând din 2013, când a fost demarată iniţiativa "O centură, un drum", China a lansat proiecte de construcţii în peste 60 de ţări. Cu toate acestea, până acum companiile europene sunt doar "jucători de nişă" în cadrul strategiei "O centură, un drum", în condiţiile în care doar 20 de companii membre ale European Union Chamber of Commerce in China au declarat că au lucrat la proiecte din cadrul strategiei "O centură, un drum", a declarat preşedintele camerei de comerţ Joerg Wuttke.

În plus, acele companii europene care au fost implicate în iniţiativa "O centură, un drum" au reuşit să facă acest lucru în principal prin intermediul partenerilor chinezi de afaceri sau a guvernului şi în mod obişnuit rolul lor a fost acela de a furniza tehnologii şi expertiză de care partea chineză nu dispunea, adaugă raportul.

De asemenea, marii campioni naţionali chinezi au dobândit o "putere de monopol" în unele ţări din cadrul strategiei "O centură, un drum" prin construirea de infrastructuri digitale care implică pachete complete de software şi hardware bazate pe standardele chineze. Aceleaşi companii chineze beneficiază acasă de un sprijin puternic din partea statului, ceea ce le ajută să îşi devanseze competitorii internaţionali.

75

"Ţările mai mici şi mai puţin dezvoltate care nu au capacitatea de a impune propriile lor standarde vor fi supuse unor presiuni considerabile pentru a adopta pur şi simplu standardele chineze", subliniază raportul.

În aceste condiţii, European Union Chamber of Commerce in China susţine că Uniunea Europeană trebuie să permită propriilor sale companii să crească prin revizuirea legislaţiei în domeniul concurenţei. De asemenea, UE ar trebui să dea prioritate propriei sale strategii în domeniul infrastructurii, denumită "Connectivity Strategy", care să devină o alternativă credibilă la strategia "O centură, un drum".

China “cucerește” tot mai multe state europene

În luna aprilie 2019, premierul chinez Li Keqiang a fost prezent în Croaţia, unde s-a întâlnit cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE şi cinci din Balcanii de Vest, care speră să adere la blocul comunitar, în cadrul celui de-al 8-lea summit "16+1" de la Dubrovnik.

China s-a angajat să majoreze comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere.

Europa Centrală şi de Est (CEE) este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând "un nou drum al mătăsii".

Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Companiile chineze sunt active în Balcani de câţiva ani, ajutând la construcţia unor proiecte de infrastructură.

Pentru prima dată, anul trecut s-a alăturat summit-ului "16+1" şi Grecia, unde gigantul chinez COSCO deţine o participaţie majoritară în portul Pireu. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat că este important pentru regiune să lase în urmă crizele şi conflictele recente şi să coopereze, atât pe plan regional, cât şi pe plan global.

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie.

"China este o ţară care cu siguranţă este competitivă şi intenţionăm să cooperăm şi să respectăm standardele europene. Noi toţi avem nevoie să extindem legăturile comerciale şi să ne conectăm economiile", a afirmat Li Keqiang.

76

Platforma "16+1", necesară investiţiilor Beijingului în Europa Centrală şi de Est, este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

* * *

La 22 de ani, muncește în solar pentru a ieși cu primele legume la vânzare 20 ianuarie 2020

Am ajuns astăzi în solarul Patriciei Maria din Craiova, tânăr fermier ce își dedică marea majoritate a timpului agriculturii. Pentru ca să iasă pe piață cu primele ridichii, usturoi și ceapă verde, nu e timp de stat nici iarna, așa că munca în solar a început chiar din decembrie.

Primele culturi de anul acesta care ocupă o suprafață de 1000 mp, în spațiu protejat, sunt cele de ridichii de lună, usturoi și ceapă . “Am început semănatul la ridichiile de lună pe data de 10.12.2019, acestea ocupă jumătate din suprafața cultivată.

Ca tehnologie de cultivare necesită următoarele aspecte: semănatul se face în rânduri, la distanță de 10 cm, adâncimea de semănat este de 0,5-1 cm, iar cantitatea de semănat este de 10000g/h. Din punct de vedere al cerințelot față de factorii de mediu, ridichiile sunt plante rezistente la frig, temperatura minimă de germinare fiind 2-3 grade Celsius, iar temperatura optimă în perioada de vegetație este de aproximativ 15 grade Celsius. Dar suporta si temperaturi de -2 până la -6 grade dacă plantele sunt călite. Necesarul de apă al ridichiilor este destul de ridicat, trebuie aplicate lucrări de îngrijire și de irigare a culturi”, a menționat Patricia Maria, legumicultor.

77

  Chiar dacă are o vârsta fragedă, la cei 22 de ani are deja experiență în legumicultură și poate să dea sfaturi în domeniu. Cea de a două jumătate din suprafața cultivată  este ocupată de usturoi și ceapa. Primele fire au început să iasă deja din pământ. “Cultura de ceapă din arpagic are o perioadă de vegetație de 110-130 de zile și prezintă următoarele caracteristici la plantare: distanța între rânduri să fie de 25 cm, iar între plante pe rând 6-8 cm, cantitatea de material semicer este cuprinsă între 800-1300kg/ha. Cerințele față de factorii de vegetație sunt: temperatura minimă de încolțire este de 3-4 grade Celsius, cerințe ridicate față de umiditate, de asemenea și față de lumină.

 

78

Cultura de usturoi se înființează prin plantatea bulbilor. La aspectul tehnologic de cultivare: distanțele sunt asemănatoare cu cele ale cepei. Usturoiul este o plantă rezistentă la frig, bulbii încep să vegeteze la o temperatură de 4 grade Celsius. În schimb are nevoie de expunere suficientă la lumină pe parcursul zilei. Iar cerințele față de umiditate sunt moderate, trebuie evitat excesul acesteia”, a mai adăugat tânărul fermier.

Patricia Maria a avut anul trecut și o cultura de broccoli, când afară era zăpadă. Încă o dovadă că munca înnobilează pe om!

 

* * *

Zacuscă de pește la foc de lemne, rețetă din zona Gorjului 19 ianuarie 2020

Pentru că este duminică, vă propunem o rețetă numai bună de pregătit în zilele friguroase. Mariana Medrega din Târgu Jiu ne-a primit în gospodăria ei, unde totul este BIO, lucrat de mâinile sale. Rețeta de caras a inventat-o din dorința de a diversifica produsele sale, așa cum a inventat și dulceața de boabe de soc, pe care vă vom prezenta-o într-o altă ediție.

79

Rețeta de zacuscă de pește a făcut deja deliciul celor care au gustat-o și ne-a împărtășit-o și nouă. “Am făcut așa cum am m-a tăiat capul, toate produsele sunt din gospodăria mea, pește este tot pescuit, nu cumpărat. Pentru început, se curăță de solzi, se îndepărtează capul, aripioarele toate și coada. Se scot intestinele, se spală bine să nu rămână sânge sau negreală. Se taie peștele în 2 bucăți. Se pun la fiert într-o oala cu apă clocotită și se fierb 10 minute partea mai groasă, se scot bucățile după care se pun la fiert cele mai subțiri (burta)”, începe Mariana Medrega să ne povestească rețeta.

Totul este pregătit la foc de lemne, așa cum se făcea și odinioară. “Eu de rețeta asta nu am auzit nicăieri, am inventat-o eu și deja are mare succes. Mai departe, se pune într-un ceaun la foc de lemn o cană mai mică de ulei, se adaugă ceapa, pana devine galben auriu, se adaugă morcovul tăiat mărunt (nu dat pe răzătoare) ardeiul gras, proaspăt sau congelat.  

Când legumele s-au înmuiat, se adaugă roșiile congelate sau în suc de roșii fără coaja și tăiate mai mari. Se adaugă pește din care ați scos oasele și se adaugă sare și apa în care a fiert peștele. Sarea, piperul și usturoiul se pune după gustul fiecăruia. Pentru că este pentru prima dată când o fac, nu am stabilit cantitățile. Data viitoare o să îmi notez și asta, am folosit cam 6-7 kilograme de pește necurățat, din care am scos cam 20 de borcane”, a continuat Mariana Medrega din Târgu-Jiu.

Se lasă totul la fiert, la foc domol 2-3 ore acoperit cu capac, dar amestecând din când în când sa nu se prindă . Se mai adaugă și apa ce a rămas și când este gata, se pune în borcane sterilizate scoase fierbinți din cuptor. Un ultim sfat este de folos! “Mai lăsați puțin borcanele să se răcească, nu turnați zacusca imediat, borcanele foarte fierbinți pot să se spargă la fel ca atunci când sunt reci și turnați fierbinte în ele. Capsați borcanele și le puneți undeva la o temperatură medie până a doua zi când le puneți la fiert într-o

80

cratiță cu apă (prima sterilizare). Se lasă la fiert  aproximativ 40 minute de când încep să clocotească. Când a trecut timpul necesar, opriți focul și acoperiți vasul cu o pătură. A doua zi, completați apa în vas și le mai sterilizați încă o dată. Le acoperiți, iar în următoarea zi când s-au răcit le scoateți, le ștergeți și le așezați în cămară răcoroasă. Trebuie să precizez că toate produsele, mai puțin uleiul, sare și piper, peștele care a fost primit, sunt din grădinile mele”, a încheiat femeia. Mariana Medrega ne-a mai spus că borcanele nu au rezistat prea mult în cămară, mare parte au ajuns în Italia și Franța, la rude și prieteni!

          * * *

WVR: Copiii din mediul rural au dreptul la un învățământ de calitate meatmilk luni, 20 ianuarie, 2020 Vizitele inopinate ale doamnei Monica Anisie, ministrul Educației, la câteva școli din mediul rural din județul Ialomița au meritul de a releva, încă o dată, deficiențele sistemului de învățământ. Din păcate, rezultatele nu se reflectă bine nici asupra administrației, fie ea centrale sau locale. Aplaudăm inițiativa ministrului de a vedea pe viu situația dramatică reală cu care se confruntă copiii care merg la școlile de la țară. Așteptăm însă și un plan de măsuri bazat pe o analiză la zi a situației școlii din mediul rural. În acest sens, prioritățile sunt binecunoscute și au fost formulate adesea atât de către Fundaţia World Vision România, cât și de alte organizații neguvernamentale și experți independenți: accesul copiilor la o toaletă decentă, curată și sigură este un drept la fel de important ca și alimentația echilibrată, odihna sau educația. Conform obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate de România în fața ONU, până în 2030 trebuie eliminate toate toaletele care nu corespund normelor sanitare. Nu mai putem continua așa, cu copii care nu se pot spăla pe mâini pentru că nu au unde, cu toalete fără încălzire, neracordate la utilități, focare sigure de răspândire a bolilor. Nu mai putem continua cu ore de curs la care copiii trebuie să poarte papuci ca să nu aducă noroi de la toaleta din fundul curții și „ca să nu se umfle parchetul”. Atunci când parchetul, mobilierul sau alte obiecte contează mai mult decât sănătatea copiilor, este limpede că trăim într-o societate defectă. Nu mai putem continua așa, cu jumătate din școlile care trebuie să aibă autorizație ISU funcționând fără să o aibă. Nu mai putem merge înainte cu 170 de școli în clădiri cu risc seismic. Din diferite motive – dezinteres sau lipsa competenței administrative, nici autoritățile publice locale nu își îndeplinesc obligațiile față de copiii din comunitățile rurale. Deși Guvernul a alocat fonduri pentru construcţia de grupuri sanitare în 857 de unităţi de învăţământ, doar 595 de unități le-au și

81

accesat. Este absolut necesar ca autoritățile locale să își asume obligația de a le oferi condiții cel puțin decente copiilor care învață la școlile din mediul rural. Deși primăriile sunt independente față de autoritățile centrale, prioritățile stabilite la nivel central trebuie sa fie asumate și la nivel local, iar acest lucru trebuie monitorizat și corectat acolo unde este nevoie. Există multe situații care demonstrează cum se pot face aceste lucruri dacă autoritățile, ONG-urile și sectorul privat se pun de acord să lucreze împreună pentru binele copiilor. Recent, organizația World Vision a reabilitat școala gimnazială din Malu Roșu (jud. Ialomița), cu sprijinul partenerilor de la Omniasig. Inițiativa a debutat în toamnă, copiii fiind mutați temporar la Liceul din Armășești până la finalizarea lucrărilor. Cu fonduri oferite de Omniasig, World Vision a contractat o firmă de construcții și materialele pentru lucrările majore: izolare, zugrăvirea interioarelor și a exteriorului, montarea de instalații sanitare și recompartimentarea toaletelor, montarea de planșe în laboratoare etc. În decembrie 2019, o echipă de peste 30 de voluntari ai Omniasig au venit să facă o curățenie generală, să vopsească grilajul de la intrarea în școală și să monteze o parte din mobilierul de clasă.  Acolo unde există voință, se poate. Altfel nu se mai poate.

Satul din România unde şcoala este parcă din altă lume, depăşind şcolile din marile oraşe şi chiar şi pe cele din Bucureşti 20 ianuarie 2020

Satul din România unde şcoala este parcă din altă lume, depăşind...

Prima şcoală "inteligentă", în primul "sat inteligent" din România. Se întâmplă în aşezarea campioană la investiţii făcute cu fonduri europeneÎntr-un sat din judeţul Alba a fost înfiinţată prima şcoală inteligentă în mediul rural din România. Astfel, 120 de elevi şi profesorii lor beneficiază, pe lângă modernizarea clădirii, şi de soluţii de ultimă oră pentru iluminat şi climatizare. Mai mult, dacă nu pot ajunge la şcoală, elevii urmăresc lecţiile pe calculator, iar părinţii pot vedea notele copiilor lor pe internet. Clădirea şcolii din Ciugud, construită în 1938, este azi de nerecunoscut. A fost reabilitată în întregime şi reorganizată. Sistemul modern permite ca în fiecare clasă iluminatul şi climatizarea să fie reglate cu ajutorul unor

82

senzori.Chiar şi băile au senzori de inundaţie, care opresc robinetele când sesizează pe podea o cantitate mai mare de apă. Elevii sunt încântaţi de noua faţă a şcolii. Renovarea este şi pe placul profesorilor, care sunt încântaţi că a venit la pachet cu tehnologii la care nici nu visau.

Şcoala de la Ciugud a devenit smart cu ajutorul unor fonduri private, accesate de primărie. Aici învaţă 120 de elevi, de la clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a.

https://youtu.be/qiuXATOwCQ4

* * *

Un călăreț trece prin foc la festivalul religios Luminarias, din San Bartolome de Pinares, Spania, festival dedicat Sfântului Anton, protectorul animalelor. Foto: PIERRE-

PHILIPPE MARCOU/AFP/Getty Images/Guliver

* * *

83