Stiri 20 mai 2020, prima parte

CURSUL DE SCHIMB 20.05.2020

1 EUR

4.8421

1 USD

4.4218

Prognoza meteo: Frigul loveşte România. Cât scad temperaturile şi când se îndreaptă vremea 20 mai 2020, 08:13deIonela Stănilă După căldura sufocantă vine frigul, dar şi vijelii şi ploi torenţiale. Aceasta este prognoza pentru ziua de miercuri, 20 mai. Vremea rea vine şi cu o răcire accentuată. Meteorologii anunţă maxime cu 10 grade mai mici faţă de cele înregistrate în ultimele zile. De joi, ploile se răresc, însă se anunţă frig în toată ţara. Vreme instabilă se anunţă şi la Bucureşti. Conform ANM, vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Ploile vor avea şi caracter torenţial, astfel în intervale scurte de timp sau prin acumulare se pot înregistra cantităţi însemnate de apă. Temperatura aerului va fi în scădere faţă de intervalul anterior, cu o maximă de 18...20 de grade şi o minimă de 12...13 grade.   Joi, 21 mai, vremea se va ameliora sub aspectul precipitaţiilor, dar va fi răcoroasă, chiar rece în nordul şi centrul ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi ploi local în zonele montane şi pe arii restrânse în rest, cu o probabilitate mai mare în regiunile sudice. Acestea vor avea şi caracter de aversă şi cu totul izolat se vor mai semnala descărcări electrice. Vântul va sufla în general moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 15 şi 22 de grade, iar cele minime, în general, între 1 şi 11 grade. Izolat vor fi condiţii de ceaţă. Şi în Capitală, vremea va fi răcoroasă, dar se va ameliora sub aspectul precipitaţiilor, astfel încât probabilitatea apariţiei acestora va fi în scădere. Cerul va fi parţial noros, iar vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 20...21 de grade, iar cea minimă de 10...12 grade.  

Alertă ANM de vijelii și ploi torențiale! Zonele unde cantitățile de apă vor depăși 70 l/mp! Angelica Lefter - 20 mai 2020 Sursă foto: Omer-Ali Ersin/ Facebook Avertizări emise de către Administrația Națională de Meteorologie cu privire la un nou val de instabilitate atmosferică. Fenomenele pot fi extreme în unele județe pentru care ANM a publicat chiar și o alertă de tip Cod Portocaliu, precizând apa acumulată din precipitații poate depăși 70 de litri pe metrul pătrat.Iată care este situația alertelor emise de ANM:AVERTIZARE METEOROLOGICĂ: COD GALBENInterval de valabilitate: 20 mai, ora 09:00 – 21 mai, ora 06:00Fenomene vizate: instabilitate atmosferică temporar accentuată, cantități de apă însemnateÎn intervalul menționat, în Oltenia, Banat, Muntenia, Dobrogea și în cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, vijelii, intensificări ale vântului cu viteze în general de 60…70 km/h, grindină și averse torențiale.În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 25…30 l/mp și izolat 40…50 l/mp.AVERTIZARE METEOROLOGICĂ: COD PORTOCALIUInterval de valabilitate: 20 mai, ora 13:00 – 21 mai, ora 06:00Fenomene vizate:instabilitate atmosferică accentuată, ploi abundenteÎn intervalul menționat, în Oltenia, local în Muntenia, în sudul Banatului și în zona Carpaților Meridionali, instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Vor fi vijelii, grindină, descărcări electrice și va ploua torențial, astfel încât, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 40…50 l/mp și izolat 60…70 l/mp.INFORMARE METEOROLOGICĂInterval de valabilitate: 21 mai, ora 06:00 – 21 mai, ora 23:00Fenomene vizate: manifestări de instabilitate atmosfericăÎn intervalul menționat, în sudul, centrul și sud-estul țării, precum și în zonele montane vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp.Climatolog: Pe plan global se estimează că 2020 va fi printre primii trei cei mai călduroși ani de la începerea măsurătorilor 20.05.2020

Vreme tot mai călduroasă în această perioadă în țara noastră. Temperaturile ridicate și lipsa de precipitații ar putea face din 2020 cel mai călduros an din istorie - estimează meteorologii. Autoritățile de la București au anunțat deja că ne confruntăm cu o secetă la fel de cruntă ca cea din 1947. 

"Trecem acum printr-o perioadă de instabiliate. Pe fondul temperaturilor ridicate avem un transport de aer rece și lucrul acesta, evident, înseamnă furtuni, furtuni de vară. Până la urmă sunt normale pentru perioada călduroasă, dar tebuie să fim atenți la intensitate.

Observăm, în general, nu numai în România, că intensitatea valurilor de căldură, a furtunilor crește. Am avut zilele trecute (...) temperaturi de 43 de grade în Turcia, peste 40 de grade în Grecia. Și acolo vor fi furtuni puternice tocmai pe acest fond preexistent de aer cald.

Aceste furtuni care vin și cu ploi pot să aducă o îmbunătățire a rezervei de apă din sol. Însă nu cred totuși că aceste ploi ar putea readuce la normal situația. Oricum ele sunt binevenite pentru că vor fi pe marea majoritate a regiunilor țării. Problema este că vor fi ploi de vară, punctuale, cu precipitații cu cantități relativ mari. Numai că fiind pe timp scurt și cantități mari, și scurgerea la suprafață va fi mare și încărcarea solului neeficientă.

Deja sunt estimări, pe plan global, că 2020 va fi printre primii trei cei mai călduroși ani, poate chiar putând să detroneze anul 2016.

Regional e mai complicat să spui că 2020 va fi cel mai călduros an. Evident că tendința asta e, să ai din ce în ce mai mulți ani călduroși față de ceea ce eram obișnuiți cu câteva decenii în urmă. (…)

Și în România ne putem aștepta la fenomene normale sezonului cald, dar pot fi potențate de încălzirea globală.

Luna mai încă nu s-a încheiat, dar merge cu pași repezi spre record. Am avut primele luni ale anului cu recorduri, cel mai călduros ianuarie de la începerea măsurătorilor sistematice în a două parte a secolului al XIX-lea, februarie și martie pe locul doi, aprilie iar pe locul întâi, deci ne așteptăm ca și luna mai să fie printre primele cele mai călduroase luni mai de când au început măsurătorile, asta la nivel gobal.

Fenomenele meteorologice și de fapt climatice, mai ales cele pe termen lung, nu pot fi influențate atât de ușor de o stopare temporară a emisiilor. A fost doar o întrerupere ocazională și evident că cu reluarea activitățile vor crește emisiile, probabil", a declarat climatologul Roxana Bojariu.

Chestionar: Impactul masurilor PAC asupra agriculturii. Eficiente sau Nu?In mai 20, 2020  

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunțat consultarea publică privind politica de promovare a Uniunii Europene pentru produsele agricole și alimentare. Consultarea inițiată de Comisia European are scopul de a evalua politica UE de promovare a agriculturii. Mai exact, care este impactul acestor măsuri PAC în ceea ce privește creșterea vânzărilor și a gradului de sensibilizare a consumatorilor.

Toți cei interesați de politica agricolă comună (PAC) pot participa la această evaluare, în cadrul căreia veți putea contribui la imbunătățirea PAC prin expunerea propriilor păreri despre:

· cât de eficiente și relevante sunt măsurile actuale

· dacă măsurile PAC sunt coerente cu acţiunile UE din alte domeniI

· care sunt reacțiile cu privire la valoarea adăugată a implementării acestei politici la nivelul UE

Consultarea va fi deschisă timp de 18 săptămâni, mai exact în intervalul 08 mai- 11 septembrie 2020 și este adresată: 

1. Autoritățile publice responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor din cadrul PAC în statele membre ale UE.

2. Organizațiile care formulează propuneri și pun în aplicare măsuri.

3. Personalul Comisiei implicat în acțiunile inițiativelor proprii.

4. Părțile interesate de politica agricolă, precum asociațiile din sectorul agricol, organizațiile de consumatori, ONG-urile și alte organizații ale societății civile care reprezintă aspecte economice agricole la nivelul UE, la nivel național și la nivel local, persoane din mediul academic, experți, grupuri de reflecție și societăți de consultanță.

5. Publicul larg: persoane fizice și organizații care doresc să contribuie la evaluare exprimându-și opiniile ca cetățeni.

Contribuția se realizează prin completarea chestionarului online ce poate fi accesat la adresa: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/1859-Evaluation-of-the-EU-agricultural-promotion-policy/public-consultation.

Chestionarele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Puteţi trimite răspunsurile dumneavoastră în orice limbă oficială a UE. Din motive de transparenţă, toţi cei care participă la această consultare sunt invitaţi să se înregistreze în Registrul de transparenţă al UE.

Activitățile de consultare din cadrul acestei evaluări urmăresc să ofere indicii despre succesele înregistrate de acest set de instrumente de politică în raport cu obiectivele declarate, să ofere răspunsuri la chestiunile ridicate în spațiul public și să furnizeze o bază de dovezi solidă pentru concluziile evaluării. Această consultare publică are ca scop colectarea de date și de dovezi suplimentare cu privire la impactul acestor măsuri PAC în ceea ce privește creșterea vânzărilor și a gradului de sensibilizare a consumatorilor, precum și cu privire la problemele întâmpinate în legătură cu implementarea instrumentelor. Contribuțiile colectate vor fi utilizate în cadrul procesului de evaluare.

SUMĂ URIAȘĂ PENTRU FERMIERI! SE SCHIMBĂ RADICAL REGULILE! Agroinfo 20 mai 2020 -

SCHIMBĂRI RADICALE! Două strategii pentru agricultură sunt lansate astăzi la nivelul Uniunii Europene. Strategiile vizează reducerea pesticidelor din agricultură, reducerea medicamentelor administrate animalelor din ferme, 25% din suprafața arabilă a Uniunii Europene trebuie ocupată de agricultura ecologică, reducerea poluării din apă, aer și sol. O sumă uriașă ar urma să fie cheltuită pentru aceste strategii, un trilion de euro. Anunțul a fost făcut astăzi de europarlamentarul român, Carmen Avram (S&D).

Două strategii vor schimba fața agriculturii, a anunțat astăzi europarlamentarul român Carmen Avram (S&D), membră în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Prima strategie este pentru biodiversitate și informațiile pe care le avem noi arată că se va cere până-n 2023 să avem 30% din suprafața terestră și cea marină sub protecție. Să avem un rol sporit al agro-silviculturii, ceea ce mă bucură, să reducem poluarea din apă, aer și sol și să mărim suprafețele acoperite de păduri prin plantarea a trei miliarde de copaci până-n 2030.

Pentru strategia De la fermă la furculiță avem câteva surprize.

Ni se va cere să implementăm un nou model verde de business în agricultură care să facă o captare mai eficientă a carbonului în sol, să facem tranziția spre o economie circulară, adică reziduurile din agricultură să fie transformate în biofertilizatori sau biocombustibili. Până-n 2030 să reducem, atenție, la jumătate, pesticidele chimice și, nu știm în ce procent încă, medicamentele antimicrobiene pentru animalele de fermă. Tot până-n 2030, ar trebui să creștem suprafața de culturi ecologice până la 25% din totalul suprafeței Uniunii Europene.

Deci, 25% din totalul suprafeței Uniunii Europene să fie plantat cu culturi ecologice. Pentru toate aceste obiective și multe altele, Comisia Europeană prevede un buget de un trilion de euro care să fie desfășurat până-n 2050. De unde o să luăm banii nu ne-a spus nimeni, prin urmare nu se știe exact în acest moment. De asemenea, e destul de greu de prevăzut impactul pe care aceste două strategii îl vor avea asupra agriculturii noastre și a agriculturii europene, a declarat astăzi europarlamentarul Carmen Avram, într-o dezbatere online la care au participat fermieri români.

APIA si SUBVENTIINOTIFICARE APIA FERMIERI pentru SUBVENȚIILE APIA 2020!

Agroinfo 20 mai 2020 -

VERIFICĂRI APIA NOTIFICATE FERMIERILOR. Singurele cazuri în care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) acceptă după data de 10 iulie 2020, termen limită pentru depunerea și modificarea cererii unice pentru subvențiile agricole aferente acestui an, modificări în cererea unică sunt cele în care fermierul a fost notificat de APIA, după efectuarea controalelor încrucișate.

Prin Ordinul ministrului agriculturii nr.130/2020 sunt stabilite reguli stricte, în acest an, pentru depunerea cererii unice pentru subvenții și pentru modificarea acesteia. Astfel, termenul limită de depunere  cerere fără penalități este 15 iunie 2020, după această dată fermierii mai pot depune cererea timp de 25 de zile, până-n data de 10 iulie 2020, dar cu penalități de 1% din subvențiile cuvenite.

Pentru modificarea cererii unice de plată, fermierii au termen 30 iunie 2020 fără penalități și 10 iulie 2020, cu penalități de 1% din suma cuvenită. După această dată, APIA nu mai admite modificări ale cererii unice. Excepția de la această regulă este în cazul notificărilor pe care le transmite APIA fermierilor după finalizarea controalelor încrucișate. În acest caz, fermierii notificați pot modifica cererea unică pentru subvențiile din acest an până la data de 22 iulie 2020.

Potrivit Ordinului MADR, pentru a veni în sprijinul fermierilor și pentru creșterea calității cererilor de plată, conform art. 1 pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, cererile unice de plată sunt supuse unor verificări preliminare încrucișate.

Rezultatele controalelor încrucișate preliminare se notifică fermierului de către APIA în termen maxim de 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată (15 iunie 2020 n.r.), până la data de 13 iulie 2020.

În termen de 9 zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către fermier a rezultatelor verificărilor preliminare, respectiv fermierul notificat de APIA poate modifica cererea unică de plată în aplicația IPA-online fără penalități, până la data de 22 iulie 2020.

TERMEN 10 IULIE 2020 LA PLATA SUBVENȚIILOR APIA pentru ACEST AN! Agroinfo 20 mai 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020! ATENȚIE! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) exclude de la plata subvențiilor agricole pentru acest an cererile unice de plată depuse după data de 10 iulie 2020. Mai mult, APIA nu admite nici modificări ale cererii unice de plată făcute după data de 10 iulie 2020. APIA va înregistra aceste solicitări/modificări făcute de fermieri, dar le va exclude de la plata subvențiilor agricole, aferente acestui an.

Regulile pentru depunerea și modificarea cererii unice APIA pentru subvențiile agricole sunt stabilite de Ordinul ministrului agriculturii nr.130/2020, în vigoare din data de 18 mai 2020.

Astfel, termenul-limită pentru depunere la APIA a formularelor de tip M1, M2,  prin care fermierii modifică cererea unică de plată, este până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fără aplicarea de penalități. Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 30 iunie 2020, până la data-limită de depunere întârziată a cererilor unice de plată (10 iulie 2020), cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, dacă modificarea cererii unice de plată ar fi fost depusă până la data de 30 iunie 2020, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

Formularele M1 și M2 depuse după data de 10 iulie 2020 vor fi primite și înregistrate, dar sunt considerate inadmisibile, solicitările adăugate/modificate fiind excluse de la plată pentru anul 2020.

Fermierii care depun aceste tipuri de formulare de modificare, prin care solicită plată și pentru ANT 2-6 (ajutor național tranzitoriu vegetal) și/sau/sprijin cuplat, trebuie să bifeze și în cererea de plată rubrica aferentă schemei de sprijin pentru care solicită sprijin și să prezinte în termenele prevăzute de legislație documentele aferente culturii respective și/sau noii suprafețe în conformitate cu schemele pentru care solicită plată.

Potrivit aceluiași Ordin MADR, fermierii depun o singură cerere unică de plată, chiar dacă dețin suprafețe de teren și/sau exploatații zootehnice cu cod ANSVSA în diferite localități sau județe. Cererea unică de plată, completată de către fermieri, se depune la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 2 martie-15 iunie 2020, conform prevederilor art. 2 lit. l) din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se înregistrează în sistemul IACS. Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, (până la termenul limită de 10 iulie 2020 n.r.) cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

MODIFICĂRI CERERE PLATA SUBVENȚIILOR APIA pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo  20 mai 2020

ORDIN MADR ÎN VIGOARE! Crescătorii de animale care solicită subvenții anul acesta la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pot să-și modifice cererea unică de plată până la data de 30 iunie 2020, fără penalități. După această dată, APIA va penaliza crescătorul cu 1% din suma cuvenită. După data de 10 iulie 2020, modificările făcute de fermieri la cerere nu sunt admise de APIA. Ce modificări pot să facă crescătorii de animale?

Prin Ordinul ministrului agriculturii nr.130/2020, în vigoare din 18 mai 2020, pentru subvențiile APIA solicitate anul acesta pentru sectorul zootehnic sunt permise modificări ale cererii unice de plată depuse până la data de 15 iunie 2020, termen limită de preluare a cererii fără penalități, și a cererii depusă după data de 15 iunie 2020, după această dată APIA penalizează fermierii cu 1% din subvenții:

Prin intermediul formularului de retragere a declarației privind sectorul zootehnic din cererea unică de plată - M3, depus până la data de 15 iunie 2020, sunt permise următoarele operațiuni:- retragerea totală a declarației privind sectorul zootehnic;- retragerea exploatațiilor pentru care se solicită sprijin;- retragerea animalelor pentru care se solicită sprijin;- retragerea integrală a schemei de plată solicitate;- retragerea unei scheme de plată dacă pentru un animal sunt solicitate două scheme.

Prin intermediul formularului de retragere a declarației privind sectorul zootehnic din cererea unică de plată - M3, depus după data de 15 iunie 2020 sunt permise următoarele operațiuni:- retragerea totală a declarației privind sectorul zootehnic;- retragerea exploatațiilor pentru care se solicită sprijin;- retragerea animalelor pentru care se solicită sprijin (doar pentru schemele de plată care nu prevăd o perioadă de reținere);- retragerea integrală a schemei de plată solicitate;- retragerea unei scheme de plată pentru un animal (doar pentru schemele de plată care nu prevăd o perioadă de reținere).

FERMIERII CARE VOR ÎNCASA ANUL ACESTA SUBVENȚII APIA MAI MICI! Agroinfo  20 mai 2020

ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII, ÎN VIGOARE! Subvențiile agricole vor fi diminuate cu 1% din suma cuvenită și calculată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru fermierii care vor depune cererea unică la APIA după data de 15 iunie 2020, termen final stabilit pentru acest an. Regula este fixată prin Ordinul ministrului agriculturii nr.130, în vigoare din data de 18 mai 2020.

Potrivit Ordinului MADR, cererea unică de plată completată de fermieri se depune la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în perioada 2 martie - 15 iunie 2020, conform prevederilor art. 2 lit. l) din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și a condițiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.

Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității.

Același Ordin MADR stabilește perioada în care fermierii pot să facă modificări la cererea unică depusă anul acesta la APIA pentru subvențiile agricole. Depășirea termenului limită, fixat de Ordinul MADR, înseamnă sancționarea fermierilor cu 1% din subvențiile agricole cuvenite.

Modificările cererilor unice de plată se depun la APIA până la data de 30 iunie 2020 inclusiv. Fermierii pot depune modificări ale cererii unice de plată după data de 30 iunie, până la data-limită de depunere întârziată a cererilor unice de plată, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, dacă modificarea cererii unice de plată ar fi fost depusă până la data de 30 iunie 2020, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

ORDIN MADR: PLATA PE HECTAR ÎN 2020 PENTRU ZONA MONTANĂ! Agroinfo  20 mai 2020 -

ÎN VIGOARE! Ordinul ministrului agriculturii nr.130 publicat în Monitorul Oficial, în vigoare din data de 18 mai 2020, stabilește cuantumul pe hectar pentru anul 2020 pentru plățile compensatorii acordate fermierilor pe Măsura 13 plăți pentru zona montană, pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative și cu constrângeri specifice, PNDR 2020.

Potrivit Ordinului MADR, valorile plăților compensatorii acordate pentru Măsura 13 începând cu anul 2020 sunt următoarele:

Sub-măsura 13.1: Plăţi compensatorii în zona montanăîntre 1 ha și 50 ha - 97 euro/ha/anîntre 50 ha și 100 ha - 73 euro/ha/anîntre 100 ha și 300 ha - 30 euro/ha/anpeste 300 ha - 25 euro/ha/an

Sub-măsura 13.2: Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificativeîntre 1 ha și 50 ha - 62 euro/ha/anîntre 50 ha și 100 ha - 46 euro/ha/anîntre 100 ha și 300 ha - 25 euro/ha/anpeste 300 ha - 25 euro/ha/an

Submăsura 13.3: Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specificeîntre 1 ha și 50 ha - 75 euro/ha/anîntre 50 ha și 100 ha - 56 euro/ha/anîntre 100 ha și 300 ha - 25 euro/ha/anpeste 300 ha - 25 euro/ha/an

În cazul fermelor cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivității), valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc valoarea intervalelor de mărime stabilite prin PNDR 2014-2020.

Pentru UAT (unități administrativ teritoriale) care au fost eligibile în perioada 2015-2018 în cadrul sM.13.2, dar care au devenit neeligibile în urma actualizării procesului de fine tuning începând cu anul 2019, în anul 2020 plata acordată este de 25 euro/ha/an, indiferent de suprafața angajată.

Subvenție pentru fermieri, anulată de Ministerul Agriculturii! agrointeligenta.ro - 19 mai

Prima subvenție pentru fermieri ce este abrogată de Guvern! După ce, inițial, ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că programul prin care crescătorii de ovine beneficiau de ajutor de minimis pentru lâna valorificată cu acte va suferi modificări, în final s-a decis ca acest sprijin de la bugetul de stat să fie complet anulat.

Programul pentru lână va fi retras de Ministerul Agriculturii de la plată în 2020. Potrivit unui proiect de Hotărâre a Ministerului Agriculturii, postat pe pagina proprie, schema ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii” va fi abrogată. Dacă în alte situații, proiectele MADR erau însoțite de o expunere de motive, acum documentul publicat este unul simplu, fără explicații.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris de fiecare dată de schimbările pe care Ministerul Agriculturii le-a propus pentru subvenția pe lână, o plată ce anul trecut a fost majorată de la 1 leu pe kilogram la 2 lei pe kilogram. Astfel, la începutul anului, Adrian Oros le-a promis fermierilor că pentru a se evita frauda, sprijinul va fi limitat la 4 kilograme de lână pentru fiecare oaie a solicitantului.

Oierilor li s-a promis că subvenția va fi mutată la APIA

Mai recent, Asociația Profesională a Ciobanilor a anunțat că a fost la o discuție la Ministerul Agriculturii unde membrii organizației au fost informați că vechea formă a subvenției pe lână va fi complet înlocuită cu o schemă achitată prin APIA, nu prin Direcțiile Agricole, așa cum s-a procedat în anii trecuți. Oierilor li s-a spus că plata se va face pe cap de animal și că nu mai au nevoie de adeverința de la centrele de colectare.

Despre acest subiect puteți citi aici: Ionică Sterp, APC: Se elimină adeverința pentru subvenția pe lână! Plata, direct pe cap de animal declarat la APIA!

Reamintim că acest ajutor a fost aprobat în premieră în anul 2017 când crescătorii de ovine au primit un sprijin financiar de 1 lei/kg pentru lâna comercializată.

Schema de ajutor de minimis a avut o finanțare de 36 de milioane de lei iar banii s-au asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu putea depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare. Derularea sprijinului s-a făcut prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București.

Beneficiarii au fost persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuiau să dețină o exploataţie de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor, și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

În 2019, subvenția pe lână a fost majorată de la 1 leu pe kilogram la 2 lei pe kilogram. Oierii s-au plâns însă că samsarii, cei care le eliberau factura obligatorie pentru dosarul care se depunea la Direcția Agricolă, le impuneau în unele cazuri crescătorilor chiar sume de bani pentru a le prelua lâna.

Subvenție pentru fermieri, anulată de Ministerul Agriculturii! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 14:45 Prima subvenție pentru fermieri ce este abrogată de Guvern! După ce, inițial, ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că programul prin care crescătorii de ovine beneficiau de ajutor de minimis pentru lâna valorificată cu acte va suferi modificări, în final s-a decis ca acest sprijin de la bugetul de stat să fie complet anulat.Programul pentru lână va fi retras de Ministerul Agriculturii de la plată în 2020. Potrivit unui proiect de Hotărâre a Ministerului Agriculturii, postat pe pagina proprie, schema ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii” va fi abrogată. Dacă în alte situații, proiectele MADR erau însoțite de o expunere de motive, acum documentul publicat este unul simplu, fără explicații.Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris de fiecare dată de schimbările pe care Ministerul Agriculturii le-a propus pentru subvenția pe lână, o plată ce anul trecut a fost majorată de la 1 leu pe kilogram la 2 lei pe kilogram. Astfel, la începutul anului, Adrian Oros le-a promis fermierilor că pentru a se evita frauda, sprijinul va fi limitat la 4 kilograme de lână pentru fiecare oaie a solicitantului.Oierilor li s-a promis că subvenția va fi mutată la APIAMai recent, Asociația Profesională a Ciobanilor a anunțat că a fost la o discuție la Ministerul Agriculturii unde membrii organizației au fost informați că vechea formă a subvenției pe lână va fi complet înlocuită cu o schemă achitată prin APIA, nu prin Direcțiile Agricole, așa cum s-a procedat în anii trecuți. Oierilor li s-a spus că plata se va face pe cap de animal și că nu mai au nevoie de adeverința de la centrele de colectare.Reamintim că acest ajutor a fost aprobat în premieră în anul 2017 când crescătorii de ovine au primit un sprijin financiar de 1 lei/kg pentru lâna comercializată.Schema de ajutor de minimis a avut o finanțare de 36 de milioane de lei iar banii s-au asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu putea depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare. Derularea sprijinului s-a făcut prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București.Beneficiarii au fost persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică. De asemenea, beneficiarii trebuiau să dețină o exploataţie de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor, și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.În 2019, subvenția pe lână a fost majorată de la 1 leu pe kilogram la 2 lei pe kilogram. Oierii s-au plâns însă că samsarii, cei care le eliberau factura obligatorie pentru dosarul care se depunea la Direcția Agricolă, le impuneau în unele cazuri crescătorilor chiar sume de bani pentru a le prelua lâna.Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

O NOUĂ SUBVENȚIE PE CAP DE OVINĂ! SUBVENȚIA LA LÂNĂ, ANULATĂ! Agroinfo  19 mai 2020 -

OFICIAL MADR. Ministerul Agriculturii a afișat astăzi în consultare publică pe site-ul oficial o hotărâre care abrogă Hotărârea Guvernului nr.500/2017 privind aprobarea schemei Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii. Ministerul Agriculturii pregătește pentru crescătorii de ovine o nouă subvenție pe cap de ovină înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit articolului unic din proiectul de act normativ, Hotărârea Guvernului nr.500/2017 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.568 din 17 iulie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Crescătorul de ovine Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), a anunțat crescătorii de ovine, într-un video postat pe Facebook, că ajutorul de minimis la lână de care profitau doar samsarii, iar oierii erau cei păgubiți, va fi înlocuit de Ministerul Agriculturii cu o subvenție pe cap de ovină, acordată tot pentru lână. Conform crescătorului de ovine, subvenția va fi plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru ovinele înregistrate la APIA.

Informație confirmată de secretarul de stat MADR George Scarlat.

De Programul Lâna se ocupau, până acum, direcțiile județene pentru agricultură. Însă ajutorul de 2 lei pe kilogramul de lână devenise o afacere profitabilă pentru samsari și o bătaie de cap pentru oieri. Crescătorii de oi spun că samsarii le cereau bani ca să ia lâna oilor și să le dea o adeverință cu care aceștia dovedeau la direcțiile județene pentru agricultură că au comercializat lâna, condiție obligatorie pentru încasarea ajutorului.

MINISTRUL OROS: A CRESCUT AJUTORUL DE MINIMIS pentru ACEST AN! Agroinfo  19 mai 2020 -

AJUTOARE FERMIERI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anunță că suma pentru plata unui ajutor de minimis acordat fermierilor a crescut de la 4,5 milioane de lei, cât era anul trecut, la 7,5 milioane de lei anul acesta.

Să consumăm usturoi românesc! Guvernul PNL a majorat în anul 2020, cu 60%, alocarea aferentă programului de ajutor de minimis pentru producția de usturoi, respectiv 7,5 milioane lei față de anul 2019 cand au fost alocate numai 4, 5 milioane lei.Prin urmare, Programul se află în derulare și a fost îmbunătățit la solicitarea producătorilor agricoli, astfel încât să se asigure piața cu produse de calitate. Având în vedere numărul solicitanților înscriși în Program la data de 15.05.2020, respectiv 1098, aproape triplu fata de totalul beneficiarilor Programului din anul 2019 ( respectiv, 409 beneficiari).În ceea ce priveste suprafața plantată, la data de 15 mai 2020, aceasta este de 1153 ha față de 379.04 ha plantate în program în anul 2019, a anunțat astăzi, pe pagina sa Facebook, ministrul agriculturii.

Cultivatorii de usturoi din România vor primi în 2020 un sprijin financiar de cel mult 3.000 de euro/hectar pentru producţia de usturoi, resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşind 7,5 milioane de lei, respectiv 1,58 milioane de euro.

Pentru a fi consideraţi eligibili, producătorii agricoli trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 de metri pătraţi şi să obţină o producţie de cel puţin trei kilograme de usturoi/10 metri pătraţi. Cererile se depun până la data de 15 mai inclusiv.

Valorificarea producţiei de usturoi se va face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative se vor depune până la data de 27 noiembrie 2020.

ORDIN MADR: Fermierii, penalizați de APIA dacă depun CERERE UNICĂ cu întârziere! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020

Ordin al ministrului agriculturii privind penalizările pentru depunerea cererii unice în 2020. Termenul limită pentru această campanie s-a prelungit oficial până la 15 iunie, dar fermierii pot depune cererile și după această dată în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie.

Potrivit ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 și 141 bis din 21 februarie 2020, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins: Art. 2. – (1) Cererea unică de plată completată de fermieri conform instrucțiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2 se depune la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, în perioada 2 martie – 15 iunie 2020, conform prevederilor art. 2 lit. l) din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și a condițiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare. Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității.

La anexa nr. 2 „Instrucțiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020. Informații privind schemele de plată/măsurile de sprijin”, partea V „Angajamente și declarații”, secțiunea „Depunerea cererii unice de plată”, primul paragraf va avea următorul cuprins: Fermierii depun o singură cerere unică de plată, chiar dacă dețin suprafețe de teren și/sau exploatații zootehnice cu cod ANSVSA în diferite localități sau județe. Cererea unică de plată, completată de către fermieri, se depune la centrele locale/județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 2 martie-15 iunie 2020, conform prevederilor art. 2 lit. l) din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se înregistrează în sistemul IACS. Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.”

La anexa nr. 2 „Instrucțiuni de completare a formularului de cerere unică de plată 2020” partea V „Angajamente și declarații” secțiunea „Modificarea cererii unice de plată” punctul 7 „Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în campania 2020,” litera b1) se modifică și va avea următorul cuprins: b1) Potrivit art. 11 alin. (22) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru a veni în sprijinul fermierilor și pentru creșterea calității cererilor de plată, conform art. 1 pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, cererile unice de plată sunt supuse unor verificări preliminare încrucișate, așa cum sunt menționate la art. 29 alin. (1) primul paragraf lit. (c) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatele controalelor încrucișate preliminare se notifică fermierului de către APIA în termen maxim de 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, până la data de 13 iulie 2020.

În termen de 9 zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către fermier a rezultatelor verificărilor preliminare menționate la alin. (23), respectiv fermierul notificat de APIA conform alin. (23) poate modifica cererea unică de plată în aplicația IPA-online fără penalități, până la data de 22 iulie 2020.”

S-a mărit arenda minimă la terenurile de la stat și se verifică toate contractele de concesiune! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020

Terenurile de stat sunt supuse unor noi proceduri, între acestea fiind inclusă și o majorare pentru redevența minimă, dar și o verificare a contractelor de concesiune, a anunțat ieri, luni – 18 mai, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

”Luați în calcul, vă rog, marile jafuri cu terenurile statului și încheierea de contracte de concesiune pe nimic, între 200 și 400 kilograme de grâu pe hectar pe an, toate acestea făcute în anii 2000 și 2005 (…) Ce am făcut noi? Am majorat nivelul minim al redevențelor, atât la terenurile cu destinație agricolă, cât și la terenurile neagricole. Am făcut norme interne pentru schimburi de terenuri, nefiind actualizate din 2003, am actualizat procedurile de concesionare, identificăm suprafețele de teren exploatate fără titular valabil, abuziv. Verificăm toate contractele de concesiune cu redevență mică, ridicolă, pentru a crește această redevență”, a declarat ministrul Agriculturii.

După verificarea contractelor și terenurilor rămase disponibile, șeful de la MADR a arătat că a fost identificată o suprafață totală de 50.000 de hectare ce poate fi acordată, prin lege, tinerilor care doresc să facă agricultură. Suprafața maxim per beneficiar poate fi de 50 de hectare.

Din iulie, 70% avans din plățile directe, o măsură care ar salva multe afaceri Mihaela Prevenda Miercuri, 20 Mai 2020

Criza generată de noul coronavirus provoacă dezbateri intense la nivelul autorităților Uniunii Europene. Fermierii români sunt interesați de discuțiile cu privire la sprijinirea agriculturii, ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE. Totodată, măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agroalimentare și a producătorilor sunt urmărite cu interes.

Clubul Fermierilor Români a propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, ceea ce ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. „Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a acestui an a 70% din plățile directe. Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferate fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (de exemplu, sectoarele lapte și carne aflate în dificultate în acest moment).

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților noastre să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

Despre faptul că fermierii români consideră că sprijinul european nu este suficient pentru a susține sectorul agroalimentar românesc, impunându-se adoptarea unor măsuri specifice, la nivel național, adaptate la realitatea noastră, precum și propunerile Clubului Fermierilor, am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4491-sprijinul-european-nu-e-suficient-agricultura-romaneasca-are-nevoie-de-masuri-adaptate-la-propria-realitate.html

Fermieri, pregatiti-va! Strategie de UN TRILION de EURO pentru agricultura. Informatii PE SURSE In mai 20, 2020  588 0 https://agro-tv.ro/fermieri-pregatiti-va-strategie-de-un-trilion-de-euro-pentru-agricultura-informatii-pe-surse/

Fermieri, vi se pregătește ceva. Uniunea Europeană urmează să lanseze un program care să schimbe fața agriculturii. Europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a oferit câteva informații obținute pe surse, legate de cele două strategii care urmează să fie lansate astăzi, pe care le așteptăm din minut în minut și care vor schimba fața agriculturii așa cum o știm noi astăzi.

”Prima strategie este strategia pentru biodiversitate, iar informațiile pe care le avem noi arată că se va cere ca până în 2023 să avem 30% din suprafața terestră și cea marină sub protecție, să avem un rol sporit al agrosilviculturii, să reducem poluarea din aer, apă și sol și să mărim suprafețele de păduri prin plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030.

Pentru strategia ”de la fermă la furculiță” avem câteva surprize: să implementăm un nou model verde de business în agricultură, care să facă o captare mai eficientă a carbonului în sol, să facem tranziția spre o economie circulară – adică rezuduurile din agricultură să fie transformate în biofertilizatori sau biocombustibili, să recucem la jumătate pesticidele chimice până în 2030, precum și medicamentele antimicrobiene pentru animalele de fermă, nu știm încă în ce procent. Tot până în 2030 ar trebui să creștem suprafața de culturi ecologice până la 25% din totalul suprafeței Uniunii Europene. Am vorbit cu specialiști de la Burxelles și se arătau destul de îngrijorați cu privire la acest procent”, a precizat europarlamentarul.

De asemenea, Carmen Avram a subliniat că bugetul pe care Uniunea Europeană urmează să-l folosească pentru implementarea acestor strategii este unul uriaș: un trilion de euro. Momentan nu se știe care va fi proveniența acestor bani, însă suma urmează să fie cheltuită treptat până în anul 2050.

“Pentru toate aceste obiective și multe altele, Comisia Europeană prevede un buget de un trilion de euro, care o să fie desfășurat până în 2050. De unde o să luăm banii nu ne-a spus nimeni, probabil că încă nu se știe exact. De asemenea este greu de prevăzut impactul pe care aceste două strategii îl vor avea asupra agriculturii noaste și a celei europene”, a precizat europarlamentarul Carmen Avram.

AFIR si FINANTARIAJUTOR PENTRU APICULTORI ÎN VALOARE DE 85 MILIOANE EURO! Agroinfo 20 mai 2020 -

OFICIAL MADR! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. 

Apicultorii au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, anunță MADR într-un comunicat transmis AGROINFO.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

Crinela Alina Popica, întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.

ULTIMA ORĂ Modificări la IMM Invest. Plafonul de garanții se dublează la 30 de miliarde de lei. Beneficiază și profesiile liberale, se relaxează condițiile de eligibilitate POLITIC Mihai Baniţă scris astăzi, Parlamentul a modificat programul IMM Invest și a dublat plafonul de garanții disponibil pentru bănci și firme la 30 de miliarde de lei. Printre beneficiari au fost introduse și profesiile liberale, precum avocații sau notarii, și a fost extinsă eligibilitatea la grupurile de firme cu cifra de afaceri de până la 100 de milioane de euro și 500 de angajați. Totodată, condițiile de disciplină la plată au fost relaxate. Legea de modificare și adoptare a OUG 42/2020 a trecut cu 308 voturi de Camera Deputaților și trebuie să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis înainte să intre în vigoare. Amendamentele la proiectul de adoptare a Ordonanței privind programul IMM Invest au venit atât de la PSD, cât și de la PNL. Deputații PSD au susținut dublarea plafonului de garanții în baza cărora băncile vor acorda împrumuturi către firme. Creditele sunt garantate în proporție de 80-90% de către stat, care va despăgubi astfel  băncile de la buget în caz de neplată pentru cea mai mare parte a împrumuturilor. Posibilitatea finanțării IFN și a altor firme financiare a fost eliminată printr-un amendament PSD. Pe de altă parte, Parlamentul la inițiativa liberalului Bogdan Huțucă, a votat extinderea programului și către “întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie”. O astfel de firmă este definită drept întreprinderea care, “împreună cu întreprinderile pe care le controlează și întreprinderea/ întreprinderile care are/au controlul direct sau indirect asupra acesteia, are 250 de angajați sau mai mult, dar mai puțin de 500 de angajați și o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 100 de milioane euro sau al cărei bilanț anual nu depășește 86 de milioane euro”. OUG limita anterior programul la firmele cu un număr mai mic de 250 de salariați și cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro/active totale care nu depășesc 43 milioane euro. Consultantul fiscal Huțucă și avocatul Daniel Fenechiu (PNL) au propus și includerea pe lista persoanelor eligibile a profesiilor liberale. În categoria profesiilor liberale intră, printre alții, avocații, notarii, contabilii, evaluatorii, auditorii, consultanții, medicii, farmaciștii. Persoanele trebuie să acționeze în calitate de profesionist, potrivit Codului civil, pentru a obține împrumutul. Firmele beneficiază de credit cu dobânda subvenționată cel puțin în acest an, lucru ce a atras un interes ridicat pentru împrumuturi. Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, care gestionează programul, a primit peste 58.000 de solicitări de finanțare de la firme. Băncile încep să finalizeze cererile de finanțare într-un număr mai mare. Numărul de credite aprobate a ajuns la 173 miercuri la prânz, față de 47 marți. Numărul de solicitări respinse a crescut de la 1.050 la 1.219. Societățile au cerut, în general, suma maximă pentru care au putut aplica, astfel că cererea a depășit 65 de miliarde de lei când erau 46.000 de solicitări depuse în 7 mai.

AFIR: PRIMELE DE ASIGURARE A CULTURILOR, ANIMALELOR SI PLANTELOR POT FI OBTINUTE Agroromania.ro 20 Mai 2020 in: Subventii AFIR a transmis ca primele de asigurare a culturilor, animalelor si plantelor pot fi obtinute. Submasura 17.1 din PNDR 2014-2020 a fost deschisa din 11 mai si este valabila pana la 30 noiembrie 2020.

"O noutate importanta este faptul ca se va organiza o sesiune anuala de primire a cererilor de finantare, fata de sesiunea precedenta, cand existau sesiuni diferite pentru culturile de primavara si pentru cele de toamna. Precizam ca, fata de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de imbunatatiri si simplificari. Astfel, o prima modificare o reprezinta intensitatea unica a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier (solicitantul finantarii), fata de sesiunea anterioara cand intensitatea era calculata in functie de dimensiunea exploatatiei asigurate", precizeaza AFIR.

 O alta simplificare se refera la eliminarea obligativitatii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol si acceptarea documentelor aferente platilor prin POS pentru justificarea platii a cel putin 50% din valoarea integrala a primei de asigurare. Totodata, a fost simplificata si Cererea de finantare, in sensul eliminarii obligativitatii de a completa suprafetele asigurate pentru fiecare parcela, precum si a calculului privind dimensiunea economica a exploatatiei.

 Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil in cadrul submasurii 17.1, solicitantii trebuie sa fie fermieri activi, sa incheie cu o societate de asigurari un contract pentru riscurile eligibile prevazute de Ghidul solicitantului si sa se angajeze sa plateasca valoarea integrala a primei de asigurare in cuantumul si la termenele prevazute in contract.

Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

 De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin intermediul submasurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurarilor si riscurile asociate bolilor animalelor care figureaza in Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 si care nu fac obiectul despagubirilor prin alte programe cu finantare europeana sau nationala.

AFIR: Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Miercuri, 20 Mai 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

Ziua Mondială a Albinei însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra. Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020. Sursa: afir.info

Adrian Oros: in primele 4 luni, nivelul absorbtiei fondurilor europene s-a situat la cel mai inalt nivel Mai 20, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca gradul de absorbtie a fondurilor europene s-a situat in primele patru luni ale acestui an la cel mai inalt nivel comparativ cu anii anteriori. Cu toate ca Romania traverseaza acum o periaoda dificila, platile acordate fermierilor s-au ridicat acum la suma de 211 milioane de euro, fata de 136 milioane de euro, comparativ cu aceeasi perioada din 2019.

„Desi acum Romania traverseaza o perioada dificila, in primele patru luni ale anului, daca va uitati pe cifre oficiale, absorbtia fondurilor europene s-a situat la cel mai inalt nivel comparativ cu anii anteriori. In primele patru luni ale anului 2020, platile efective pentru fermieri s-au ridicat la 211 milioane euro, fata de 136 milioane euro in aceeasi perioada a anului 2019. Pentru implementarea actualului program european, PNDR 2014 – 2020, am corectat strategiile paguboase ale guvernarii PSD, care au generat risipirea alocarilor europene si de la bugetul national, fara a constitui o valoare adaugata certa pentru Romania”, a spus ministrul.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat ca la data preluarii mandatului nu a gasit nicio baza de date din care sa reiasa dimensiunea si evolutia stocurilor la produsele agricole.

“Din cei 700 de angajati la sediul central, MADR nu avea nici unul angajat in Departamentul de analiza si prognoze. De la inceputul crizei, am luat masura monitorizarii preturilor din piata, precum si a stocurilor la tot ceea ce inseamna produs agricol – alimente, input-uri etc. Din analiza acestor stocuri, am luat masura interzicerii exporturilor pentru o perioada scurta de timp, deoarece securitatea alimentara este esentiala pentru Guvernul PNL. Unii politruci au iesit public sa sanctioneze masura temporara de suspendare a exportului, iar cand ati constatat ca politic o astfel de masura a fost acceptata de romani ati depus proiectul de lege de interzicere a exporturilor”, a mai spus Oros.

ALTELEEuropa de Est este afectată de cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani 20 mai 2020, 12:59 de Elena Deacu Seceta care pârjoleşte statele din estul Uniunii Europene devastează recoltele şi agravează ceea ce se aşteaptă a fi cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului, transmite Bloomberg, citat de Agerpres. În unele părţi din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului. „Acesta va deveni un subiect important. Coronavirusul a arătat că suntem dependenţi de China, în termeni de ajutoare medicale, însă asta este chiar mai grav. Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dacă este o urgenţă”, spune Martin Pycha, preşedintele Asociaţiei Agricole din Cehia. În România, oamenii au golit rafturile magazinelor de produse alimentare atunci când Guvernul a introdus carantina. Apoi a venit seceta iar cel de-al doilea exportator de grâu din UE a prognozat că recolta de grâu ar putea coborî la jumătate faţă de o medie de nouă milioane de tone pe an. Acest lucru a determinat Guvernul de la Bucureşti să interzică exportul de grâu spre alte destinaţii decât UE, ceea ce a provocat o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene. O săptămână mai târziu Bucureştiul a renunţat la interdicţie. Cu toate acestea, impactul dublu venit din partea virusului şi secetei a adus din nou agricultura în centrul politicii europene. Statele UE din Est au evitat numărul mare de decese din cauza Covid-19 graţie introducerii rapide a carantinei, astfel ca preşedintele Cehiei, Milos Zeman, să declare că seceta este o problemă mai gravă coronavirusului. Preşedintele Cehiei a cerut Guvernului condus de premierul Andrej Babis să construiască mai multe rezervoare pentru apă. În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european. „Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică”, a declarat săptămâna trecută premierul polonez, Mateusz Morawiecki. De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat. În România, în condiţiile în care randamentele culturilor de cereale sunt aşteptate să fie afectate de secetă, există în continuare un potenţial real pentru reintroducerea interdicţiilor la export. „Vom lua noi măsuri pentru a ne asigură că avem stocuri suficiente. Monitorizăm situaţia şi suntem gata să intrzicem din nou exporturile dacă vom considera că siguranţa alimentară este în pericol”, a avertizat săptămâna trecută ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

ANSVSA, ITM și DSP au primit dispoziție să înceapă controale masive! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 Controale masive la toți agenții economici, inclusiv la societățile din sectorul agricol! Anunțul a fost făcut chiar de către premierul Ludovic Orban care a precizat că toate autoritățile de control vor fi foarte active în următoarea perioadă.Ludovic Orban a menționat luni că a avut deja o discuție cu instituțiile statului cu drept de control și le-a cerut acestora să fie „extrem de prezente în teren” şi să vegheze la respectarea măsurilor impuse prin starea de alertă.„Am avut chiar astăzi o întâlnire cu toate instituţiile statului care sunt implicate în aplicarea reglementărilor şi în sancţionarea încălcării reglementărilor, am solicitat Inspecţiei de Stat pentru Controlul Traficului Rutier şi tuturor celorlalte entităţi, Inspecţia de Muncă, ANSVSA şi toate Direcţiile de Sănătate Publică să fie extrem de prezente în teren, să urmărească respectarea regulilor pe care le-am stabilit pentru toate domeniile de activitate”, a declarat Ludovic Orban, luni seară, la B1Tv.Amenzi usturătoare pentru nerespectarea regulilor În ceea ce privește amenzile, deși cuantumul lor s-a micșorat față de perioada stării de urgență, șeful Executivului a menționat că autorităţile vor da amenzi tuturor celor care nu respectă regulile.„S-au micşorat amenzile, dar vom aplica amenzile, pentru că (altfel) cum facem diferenţa între cei 98% dintre cetăţenii români care sunt corecţi, care respectă legea, care se comportă în conformitate cu regulile stabilite şi cei 2% care nu respectă legea?Normal că este o formă prin care-i determinăm pe cei care nu respectă regulile şi care-i pun în pericol pe ceilalţi îi determinăm şi prin această pârghie care este amenda. Există şi cealaltă pârghie penală, pentru că sunt anumite situaţii în care o faptă de zădărnicire a combaterii epidemiei poate constitui o faptă penală în conformitate cu Codul penal”, a spus Orban.Cum vrea Guvernul să aducă în țară românii care lucrează în străinătate. Pământ în arendă și salariu net de 3.000 de lei în agricultură  InCont.ro, 19 mai 2020 Guvernul lucrează la o strategie pentru aducerea în țară a românilor care lucrează în străinătate, una dintre măsuri fiind majorarea salariului net în agricultură la 3.000 de lei (600 euro), a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Acesta a precizat că anul acesta pentru Programul "Tânărul Fermier" se vor aloca 43 milioane de euro şi va avea două componente, astfel încât 50% din această sumă, adică 20 milioane de euro, va fi destinată celor din diaspora.

Declarațiile au fost făcute, luni, în plenul Senatului, unde a fost dezbătură moţiunea simplă "Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros", iniţiată de 72 de parlamentari PSD și ALDE.

"Domnilor, cei care au plecat din păcate în această perioadă, pleacă de ani de zile, ca urmare a contractelor pe care le au cu angajatorii de acolo. Mulţi dintre ei alungaţi de politica păguboasă a PSD-ului, din regiunile pârjolite de baronii voştri. Ce programe aţi gândit voi pentru românii care au plecat să muncească în Europa? Aţi alungat din ţară peste 4 milioane de români, în cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propuneţi să cultive acasă sparanghel? Guvernul PNL are în lucru o strategie de aducere acasă a Diasporei ridicând salariul net, în sectorul agricol, la 3.000 de lei. Anul acesta, Programul "Tânărul Fermier" va aloca 43 milioane de euro şi va avea două componente, astfel încât 50% din această sumă, adică 20 milioane de euro, va fi destinată celor din Diaspora", a spus ministrul Agriculturii, potrivit Agerpres.

Adrian Oros a adăugat că, pentru prima dată, beneficiarii acestui program vor primi şi până la 50 de hectare în arendă sau concesiune. "Nu le vom mai da prietenilor voştri pe redevenţe ridicole. Din iunie, vom implementa o schemă de sprijin pentru cei care angajează muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat Hotărârea Guvernului nr. 356/2020 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industrie alimentară", a mai spus Oros.

Moţiunea simplă "Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros", iniţiată de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat, a fost dezbătută luni în plenul Senatului. Semnatarii au solicitat demisia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, "până nu desfiinţează întregul sector agroalimentar din economia României şi până nu transformă fermierii români în săracii Europei".

Moţiunea a fost adoptată cu 68 de voturi "pentru", 32 "împotrivă" şi cinci abţineri.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, din 19.02.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 130/2020 la 18.05.2020

Metodologia de atestare a unităţilor specializate să elaboreze amenajamente silvice din 01.04.2010 , Ministerul Mediului şi Pădurilor Abrogat de Ordin 1011/2020 la 18.05.2020

Ordinul nr. 460/2010 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a unităţilor specializate să elaboreze amenajamente silvice, Ministerul Mediului şi Pădurilor Abrogat de Ordin 1011/2020 la 18.05.2020

Ordinul nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 130/2020 la 18.05.2020

Ordinul nr. 54/2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Borduşani şi al Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Griviţa din judeţul Ialomiţa, în proprietatea acestor organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 145 din 24.02.2020. A intrat în vigoare la 24.02.2020

Ordinul nr. 226/2018 pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27 kW aparţinând prosumatorilor, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Modificat de Ordin 77/2020 la 19.05.2020

Ordinul nr. 2400/2017 privind aprobarea măsurii de sprijin prin acordarea unor ajutoare de minimis pentru IMM-uri sub formă de garanţie neplafonată de portofoliu din cadrul Programului operaţional "Iniţiativa pentru IMM", Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat deţiativa pentru imm"" target="_blank">Ordin 1490/2020 la 19.05.2020

Hotărârea nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 37 din 16.01.2014. A intrat în vigoare la 16.01.2014

Ordinul nr. 1726/2020 privind măsuri tranzitorii în vederea asigurării continuităţii sistemului de autorizare a auditorilor energetici persoane fizice şi juridice, de atestare a managerilor energetici şi de autorizare a societăţilor prestatoare de servicii energetice, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Publicat în Mof I nr. 413 din 19.05.2020. A intrat în vigoare la 19.05.2020

Ordinul nr. 77/2020 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 226/2018 pentru aprobarea regulilor de comercializare a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 27 kW aparţinând prosumatorilor, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 414 din 19.05.2020. A intrat în vigoare la 19.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, Guvernul României Va fi modificat de L 59/2020 la 22.05.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 661/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsurile de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 3319] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 155 din 18.05.2020. A intrat în vigoare la 18.05.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 662/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 3321] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 155 din 18.05.2020. A intrat în vigoare la 18.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 658/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/309 de instituire a unei taxe compensatorii definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de anumiţi păstrăvi-curcubeu originari din Turcia în urma unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 155 din 18.05.2020. A intrat în vigoare la 19.05.2020

………………….INTERNEGrâul cu 20-22 de boabe nu primește despăgubiri de secetă. Concluzia oficialilor de la Primăria din Vânjuleț! Angelica Lefter - 20 mai 2020 Fermierul Marian Moisa a primit astăzi, miercuri – 20 mai, vizita în teren a oficialilor de la Primărie constituiți în Comitetul local pentru situații de urgență. Cererea agricultorului a fost depusă pe 6 mai, însă a fost nevoie ca agricultorul că apeleze la Agrointeligența -AGROINTEL.RO pentru ca suprafața sa să fie evaluată. S-a constatat că grâul acestuia nu este afectat în proporție de 30% ca să beneficieze de despăgubirile de secetă, membrii comisiei numărând 20-22 de boabe la spicul de grâu.Comisia a făcut evaluarea a doua zi după apariția articolului din AgrointeligențaDemersurile Agrointeligența – AGROINTEL.RO nu au rămas fără ecou în cazul fermierului Marian Moisa din localitatea Vânjuleț, județul Mehedinți. Astăzi, miercuri – 20 mai, la fața locului s-a deplasat o comisie de la primăria comunei, pentru a constata paguba făcută de secetă la culturile de cereale ale fermierului. Asta după ce mai bine de două săptămâni, adică din data de 6 mai, cererea acestuia a fost ignorată complet de autoritățile locale.Amintim că ieri, marți – 19 mai, dimineața, agricultorul ne-a semnalat că nimeni nu a venit la el în câmp și, mai mult, i s-ar fi zis că nu e secetă în județ. Astfel că, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a plecat pe ”firul” cererii și a aflat că solicitarea fermierului nu a fost trimisă mai departe. Mai mult, din tot județul, nicio cerere n-a ajuns la Direcția Agricolă.În câmp s-a deplasat chiar primarul cu secretarul și o funcționară de la Registrul AgricolComisia de la Primărie, formată din primar, secretarul și o doamnă de la Registrul Agricol, nu l-a convins pe fermier că nu ar avea culturile calamitate, așa cum a încercat, în fapt. Decizia acestei comisii va fi transpusă într-un proces verbal pe care fermierul Marian Moisa ar urma să îl semneze, cel târziu mâine dimineață, joi – 21 mai, dacă datele din acesta vor releva situația din teren.”A venit o comisie, au fost, au recoltat niște spice de grâu din culturile mele, au numărat 22 de boabe pe spic, media. La 20-22 de boabe pe spic au decis că nu este calamitată. Le-am explicat că o cultură așa cum trebuie ar trebui să aibă cel puțin 40 de boabe pe spic, căci eu am investit pentru o cultură bună. Primăria refuză să facă demersurile pentru a trimite la nivel de județ cererile noastre”, ne-a declarat agricultorul.Pentru mai multe informații, reporterii Agrointeligența – AGROINTEL.RO, au consultat Regulamentul din 16 aprilie 2020, privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).În respectivul document, la Articolul 10, aliniatul 1, se menționează: ”Comitetele locale pentru situații de urgență se compun din: primar ca președinte, vicepreședinți reprezentați de viceprimari, secretarul unității administrativ-teritoriale și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și conducători/reprezentanți ai operatorilor economici din sectorul agricol, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potențial a fi afectați.”Comisia locală trebuie să evalueze starea culturii la 24 de ore de la sesizarea fermieruluiMai mult, la Articolul 16 al aceluiași regulament sunt prevăzute și atribuțiile acestui comitet: ”Comitetul local pentru situații de urgență întocmește un raport operativ cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică (…), în termen de maximum 24 de ore de la înregistrarea înștiințărilor, pe care îl transmite către Centrul operațional din cadrul inspectoratului pentru situații de urgență județean și către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din județ”.Având în vedere că înștiințarea agricultorului Marian Moisa a fost efectuată la data de 6 mai, iar Comitetul local de constatare a pagubelor s-a întrunit, astăzi, 20 mai, Regulamentul mai sus menționat nu a fost respectat, înștiințările fermierilor rămânând în sertarul primăriei mai bine de două săptămâni.Agricultorul speră la o producție de 3 tone la hectarÎn aceste condiții fermierul mehedințean a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că va avea o producție înjumătățită din cauza secetei. Mai mult, dacă până acum avea 6 tone la hectar, anul acesta probabil că va produce doar 3 tone la hectar.Marian Moisa spune că, chiar dacă va valorifica producția, abia dacă își va scoate banii investiți.”Am investit peste 1.800 de lei la hectar. Nu îmi voi scoate nici banii investiți dacă nu voi obține despăgubirile de la stat. Am făcut 2 tratamente la grâu, am aplicat un  fungicid, cu insecticid un tratament, urmează acum cel de-al doilea, erbicidele aferente, 450 de kilograme îngrășăminte – am aplicat 225 uree, 225 nitrocalcar, date în primăvară în două faze și acum urmează încă un tratament cu insecticid. Chiar astăzi a plouat, 15 litri pe metru pătrat, dar nu mai plouase de la sfârșitul lui aprilie”, a conchis agricultorul mehedințean.Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă va ține la curent în legătură cu raportul întocmit de comisia formată la nivel local în cazul culturilor calamitate ale fermierului Marian Moisa, dar și cu deciziile viitoare pe care fermierul le va lua pentru a-și salva investiția.În Oltenia, la acest moment, stadiul grâului este, la fermele care au beneficiat și de ceva ploi, cel din imaginea de jos, cu soiul Glosa în dreapta și soiul Otilia în stânga.

Arșița, mai periculoasă ca pandemia în Europa de Est. Bloomberg: Cea mai gravă secetă din ultimul secol lovește în plin România, al doilea exportator de grâu din UE  InCont.ro, 20 mai 2020 Seceta care pârjoleşte statele din estul Europei devastează recoltele şi agravează ceea ce se aşteaptă a fi cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului, transmite Bloomberg.

În unele părţi din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani.

Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului.

"Acesta va deveni un subiect important. Coronavirusul a arătat că suntem dependenţi de China, în termeni de ajutoare medicale, însă asta este chiar mai grav. Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dacă este o urgenţă", spune Martin Pycha, preşedintele Asociaţiei Agricole din Cehia, potrivit Agerpres.

În România, oamenii au golit rafturile magazinelor de produse alimentare atunci când Guvernul a introdus carantina. Apoi a venit seceta, iar cel de-al doilea exportator de grâu din UE a prognozat că recolta de grâu ar putea coborî la jumătate faţă de o medie de nouă milioane de tone pe an.

Acest lucru a determinat Guvernul de la Bucureşti să interzică exportul de grâu spre alte destinaţii decât UE, ceea ce a provocat o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene. O săptămână mai târziu Bucureştiul a renunţat la interdicţie. Cu toate acestea, impactul dublu venit din partea virusului şi secetei a adus din nou agricultura în centrul politicii europene.

Statele UE din Est au evitat numărul mare de decese din cauza COVID-19 graţie introducerii rapide a carantinei, astfel ca preşedintele Cehiei, Milos Zeman, să declare că seceta este o problemă mai gravă coronavirusului. Preşedintele Cehiei a cerut Guvernului condus de premierul Andrej Babis să construiască mai multe rezervoare pentru apă.

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european.

"Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică" a declarat săptămâna trecută premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

În România, în condiţiile în care randamentele culturilor de cereale sunt aşteptate să fie afectate de secetă, există în continuare un potenţial real pentru reintroducerea interdicţiilor la export. "Vom lua noi măsuri pentru a ne asigură că avem stocuri suficiente. Monitorizăm situaţia şi suntem gata să intrzicem din nou exporturile dacă vom considera că siguranţa alimentară este în pericol", a avertizat săptămâna trecută ministrul Agriculturii,