Stiri 29 martie 2021, partea a doua

”Puiul îndopat cu hormoni”, o minciună propagandistică spulberată de statistici; U.E. interzice hormonii în zootehnie; În România este folosit ilegal un insectici de By lantulalimentar 2021-03-28

Mintea românilor este îndopată, în schimb, cu mesaje manipulatorii răspândite pe internet de puzderia de siteuri care pretind că informează corect consumatorii.

Titluri alarmiste

De exemplu, siteul stirilekanald.com titrează alarmist ”Carne de pui. Pui hrăniți cu arsenic și hormoni, pentru creștere accelerată”. Articolul este o preluare a unui articol publicat pe un site american, healthychild.com. În primul rând, Statele Unite au un alt sistem sanitar veterinar decât cel european. În al doilea rând, puii din fermele americane ajung în cantități mici în magazinele europene. În al treile rând, statele membre au un sector avicol suficient de puternic încât să aprovizioneze piața internă. România, de pildă, este a șaptea putere avicolă a Uniunii Europene. Magazinele românești vând pui crescuți în ferme românești.

Această realitate însă nu împiedică siteul menționat mai sus să scrie: ”Cu toții trebuie să avem mare grijă atunci când cumpărăm carne de pui din comerț, întrucât există un mare risc ca aceasta să fie injectată cu hormoni” ( stirilekanald.com, joi, 20 februarie 2020 ). Mai departe, același site injectează în mintea cititorului următoarea minciună: „Revoluţia” alimentară de după `89 şi occidentalizarea stilului de viaţă nasc monştri. În spitalele de endocrinologie, doctorii se iau cu mâinile de cap, nu era de ajuns că obezitatea e în floare, acum copiii ajung la ei transformaţi: băieţei îngroziţi că încep să le crească sânii şi fetiţe care devin femei la vârsta la care ar putea să se joace cu păpuşile. Fenomenul „mutaţiilor” a fost observat imediat după Revoluţie, o dată cu intrarea în ţară a puilor gigant „de la americani”, care au stricat echilibrul hormonal al copiilor”.

Cine are curiozitatea să caute pe internet va găsi titluri de genul: ”Carne de pui cu hormoni, arsenic și antibiotice” ( csid.ro ); ”Cum recunoști carnea de pui injectată cu hormoni” ( 7est.ro ); ”Carnea de pui BOMBĂ

1

ALIMENTARĂ Dezvăluiri șocante despre hormonii de creștere din carnea albă” ( realitatea.net ). Și multe altele, în același registru alarmist.

Legislația europeană interzice hormonii în zootehnie

Uniunea Europeană a interzis utilizarea hormonilor în zootehnie încă din 1996, prin Directiva 96/22 a Consiliului European: ”Articolul 3/Statele membre asigură interzicerea: (a) administrării unui animal de fermă și animalelor de acvacultură, prin orice mijloc posibil, de substanțe cu efect tireostatic, estrogen, androgen sau gestagen, precum și de substanțe β-agoniste”/ (b) deținerii într-o exploatație, cu excepția cazurilor controlate oficial, a animalelor indicate la litera (a), precum și a introducerii pe piață sau a sacrificării, în vederea consumului uman, de animale de fermă sau de animale de acvacultură care conțin substanțele prevăzute la litera (a) sau în care s-a depistat prezența unor asemenea substanțe, doar dacă nu se poate dovedi prin probe că animalele respective au fost tratate în conformitate cu articolul 4 sau articolul 5; (c) introducerii pe piață, în vederea consumului uman, a animalelor de acvacultură cărora le-au fost administrate substanțe prevăzute la litera (a), precum și a produselor derivate obținute de la aceste animale; (d) introducerii pe piață a cărnii provenite de la animalele prevăzute la litera (b); (e) prelucrării cărnii prevăzute la litera (d).

Excepții de la regulă

Uniunea Europeană acceptă utilizarea hormonilor în sectorul zootehnic numai în scopuri terapeutice de ”17 β estradiol, de testosteron și de progesteron sau de derivați care dau foarte ușor la hidroliză compusul inițial după resorbție în locul aplicării. Medicamentele veterinare folosite în tratamentul terapeutic trebuie să se conformeze dispozițiilor de introducere pe piața prevăzute de Directiva81/851/CEE și nu pot fi administrate decât de către un medic veterinar, sub formă de injecție sau, pentru tratamentul unei disfuncții ovariene, sub formă de spirale vaginale, cu excepția implanturilor, la animalele de fermă care au fost identificate în mod clar. Tratamentul animalelor identificate trebuie să facă obiectul unei înregistrări din partea medicului veterinar responsabil…” ( Art. 4 ).

La Art. 5 mai este prevăzută o derogare tot în scop terapeutic: ”… statele membre pot autoriza administrarea, pentru animalele de fermă, în vederea unui tratament zootehnic, a unor medicamente veterinare cu efect estrogen, androgen sau gestagen, autorizate în conformitate cu Directivele 81/851/CEE și 81/852/CEE. Această administrare trebuie efectuată de către un medic veterinar unui animal identificat în mod clar; tratamentul trebuie să facă obiectul unei înregistrări de către medicul veterinar responsabil…”

2

Statele membre sunt obligate să monitorizeze sectorul zootehnic pentru a vedea dacă producătorii agricoli respectă legislația europeană. În cadrul unor planuri anuale de monitorizare, sunt prelevate probe și analizate în laboratoare oficiale. Totodată, sunt prelevate probe și în afara planului respectiv, atunci când autoritatea competentă are suspiciuni privind nerespectarea regulilor. Datele sunt centralizate la nivel european și publicate într-un raport anual. Ultimul raport publicat de EFSA este aferent anului 2019.

Cum stau lucrurile în sectorul avicol?Procentul de probe neconforme ( reziduuri peste nivelul maxim admis ) prelevate pentru hormonii din categoria steroizilor a fost în sectorul avicol la nivel european de 0,18%.În cadrul planului anual de monitorizare, efectuat de fiecare stat membru, toate probele neconforme au fost depistate în Franța după cum urmează: din 425 de probe analizate, 2 au conținut reziduuri, peste nivelul maxim admis, de Boldenone; din 425 de probe analizate, o probă a conținut reziduuri de Estradiol 17-Beta și din 424 probe, 8 au conținut reziduuri de Normethandrolone. În schimb, Cloranfenicolul este interzis în Uniunea Europeană, dar a fost descoperit, tot în Franța, în 3 probe din 856 analizate.

Reziduuri de antibiotice, peste nivelul maxim admis, au fost depistate în probe din mai multe țări, astfel:Croația, 86 probe analizate, 1 probă neconformă, reziduuri de Penicilină G;Olanda, 1595 probe analizate, 2 probe neconforme, reziduuri de Doxicilină;Polonia, 2275 probe analizate, 1 probă neconformă, reziduuri de Doxiciclină;Polonia, 1269 p.a, 1 p,n., reziduuri mixte de enrofloxacin și ciprofloxacin;Polonia, 1512 p.a., 1 p.n., reziduuri de Tilmicosin.Au mai fost depistate probe neconforme în Italia, Belgia, Spania și Germania.

România, campioană la Fipronil și Furazolidon

În România, din 46 de probe analizate pentru Fipronil, în cadrul Planului anual de monitorizare, o probă a conținut reziduuri peste nivelul maxim admis. Tot în România au mai fost depistate în urma unor controale pe baza unor suspiciuni ( în afara Planului național de monitorizare ) încă 12 probe neconforme din 12 analizate pentru depistarea Fipronilului, un insecticid interzis în U.E.Tot în urma unor controale efectuate în afara Planului național de monitorizare, în România, din 7 probe analizate, 7 au fost neconforme, conținând reziduuri de AOZ ( 3-amino-2-oxazolidone )/Furazolidon,

3

substanță menționată la categoria A6, substanțe interzise în UE în scop veterinar.Cu 20 de probe neconforme, cu reziduuri nu de hormoni, ci de susbstanțe interzise în sectorul avicol, țara noastră se plasează de-a dreptul într-o zonă a ilegalității. Deci nu ”puiul îndopat cu hormoni” ar fi problema în unele ferme românești, ci puiul cu Fipronil. Sistemul de control sanitar veterinar european este bine pus la punct. Inspectorii sanitar veterinari români nu au alatceva de făcut decât să acționeze în conformitate cu regulile europene.

Notă: Raportul EFSA pentru 2019 privind reziduurile de medicamente și alte substanțe în animale și în produsele acestora nu prezintă și date despre probele cu reziduuri sub nivelul maxim admis sau despre probele libere de aceste reziduuri. Cantitățile care depășesc nivelul maxim admis indică o probă periculoasă pentru sănătatea umană.

“Piața trebuie abordată după realitățile ei obiective, nu după fantezii ori pasiuni subiective” – Marius Dinu, specialist independent în vânzarea de vinuri (partea I), martie 29, 2021 Cezar Ioan

Colaborăm cu consultantul de management și vânzări Marius Dinu deja de câțiva ani în proiecte care pun accentul pe certificarea calității vinurilor în ochii publicului consumator din marele retail. 

Succesele – acolo unde principiile lui au fost implementate – sunt măsurabile vizibil: campania “Vinuri cu puncte (Vinul.ro) la Auchan” a ajuns în finala categoriei “Best Shopper Activation” la Premiile Progresiv Magazin; gama proprie “Hanul boieresc” a retailerului PENNY a generat, în primele 12 luni de la lansare (suprapuse, din păcate, perfect, cu primele 12 luni de pandemie), vânzări de aproximativ 250.000 de sticle – dintre care o parte a sortimentelor de rulaj au doar 6 luni în cadrul proiectului!). Uneori, suntem de față la întâlniri profesionale în care Marius Dinu prezintă piața vinului și tendințele ei, ori rețete de succes consacrate sau viitoare, către negocianți sau producători mai experimentați sau mai noi. Am rămas surprinși să constatăm foarte des că, de multe ori, nici măcar termenii de bază nu sunt cunoscuți, ca să nu mai vorbim despre concepte mai complexe. Iar asta se întâmplă inclusiv unor antreprenori sau manageri care au de administrat capacități comerciale de (zeci de) milioane de euro. Ca să nu se

4

mai “sparie mintea cocoșului”, am decis să îl invităm pe Marius Dinu să explice totul de la început. Întrebările, titlurile și subtitlurile aparțin redacției. (Partea I. Partea a II-a o puteți citi aici)

“Harta pieței” este cea care impune strategia de succes pentru fiecare tip de cramă

– Marius, am promis cititorului că faci o prezentare “de la început”, dar nu neapărat ca la școală. Cum arată o prezentare a pieței pe care o faci tu de obicei?

Marius Dinu este un profesionist care nu-și dorește publicitate personală – motiv pentru care mi-a fost imposibil să îl conving să stea la o ședință foto și am apelat pentru a ilustra aceste interviuri la imagini spontane, din activitățile lui de tip hobby (motociclism, pescuit, călătorii, automobilism)

Marius Dinu: Mulțumesc pentru ocazia oferită, de a explica pe scurt – dar cuprinzător, în același timp, cum consider că trebuie conturată strategia unei crame în contextul pieței de consum. În acest sens, cel mai bine ar fi să prezint o situație des întâlnită, care se încadrează la capitolul AȘA NU: multe crame, prin proprietarii sau managerii acestora, abordează subiectiv industria de profil – efectuând plantări, tehnologizări sau retehnologizări și ulterior vinificări pentru anumite paliere de preț sau de gust etc fiind influențați de propriile dorințe, pasiuni ori fantezii – fără să țină cont de particularitățile și specificul pieței de consum. De aici, lipsă de performanță, timp pierdut, bani pierduți. 

Revenind la întrebare, și anume cum arată prezentarea pieței pentru a fi înțeleasă și digerată corect de o cramă. Arată ca o hartă și, în același timp, ca o radiografie care prezintă tot peisajul: împărțirea pe canale de piață / segmente de consum; specificul pentru fiecare canal / segment / palier de preț; particularitățile fiecăruia; politici comerciale adaptate fiecărui canal de piață; designurile potrivite canalelor și segmentelor; organigrama specifică; fluxuri comerciale, proceduri și softuri dedicate, care trebuie să acopere întreaga problematică a cramei – de la costul / ferme până la facturare, stocuri, rapoarte standard, chei de control, analize de profitabilitate etc.

Doar așa putem ulterior suprapune valorile și oportunitățile cramei pe “harta” pieței de consum, astfel încât să ajungem unde vrem – pe drumul cel mai scurt & rapid, cu costuri minime și eficiență maximă. Această abordare este singura care garantează câștigarea unui loc în piață, a unei identități de cramă și a unei identități de brand.

5

Strategia e un puzzle pe care puțini îl vizualizează dar și mai puțini știu să-l asambleze

– O astfel de prezentare asigură succesul?

Foarte important: toate aceste aspecte care contribuie la succes sunt ca niște piese de puzzle, care trebuie identificate și digerate corect, astfel încât ulterior să le poți îmbina rapid și cu finalitate. Din păcate, inițial chiar și piesele de puzzle lipsesc, de aceea cramele caută să contureze o identitate și o strategie discutând cu mai mulți specialiști – somelieri, agenții de publicitate, directori de vânzări ai altor crame, vinificatori, oameni de creație, comunicare etc. Dar și aceștia, la rândul lor, reprezintă și cunosc doar o mică parte din piesele de puzzle – și sunt în incapacitate de a prezenta o strategie integrată “cap-coadă”. Sunt foarte puțini cei care pot prezenta toate piesele de puzzle. Dintre aceștia, sunt și mai puțini cei care le pot îmbina cu succes! Este posibilă reușita și în scenariul “o armată de manageri”, fiecare specializat pe ceva – dar această variantă este foarte costisitoare, iar crama trebuie să aloce un buget incredibil pentru sustinerea ei timp de 3-5 ani, până se ajunge în punctul zero de profit / cost (iar intervalul de 3-5 ani este un scenariu foarte optimist!). De aceea, multe crame apelează la manageri din alte industrii – pentru un cost mai rezonabil – ceea ce este și mai nociv ca efect, deoarece managerii în cauză nu “livrează” NIMIC mult timp (minim 1-2 ani) – fiindcă nu cunosc specificul industriei. Acel cost mai redus cu salariile devine astfel total ineficient, iar “rezultatele” conțin vicii ascunse care devin evidente abia mai târziu și necesită “reparații” și mai costisitoare.

Exemple REALE de eșecuri și cum au fost ele îndreptate

– Dă te rog exemple REALE “de bine” și “de rău”, chiar dacă nu dai nume – greșeli și succese datorate unei înțelegeri a pieței care este eronată și a unei înțelegeri care e corectă.

a) Cramă în top 10 la nivel național, din Dealu Mare, cu aproximativ 200 de hectare, privatizată la finalul anilor ‘99 și care până în 2010 a vândut preponderent (aprox 95% din total vânzări) vin de rulaj, vin de masă de 10-12 lei la raft de cele mai multe ori achizitionat din UE . Foarte grav – deoarece dacă joci totul pe o singură carte și la un moment dat ceva se întâmplă cu piața sau cu legislația și nu mai poți face uz de “cartea preponderentă”, crama intră într-un impas major, fără ieșire. Mai mult, dacă crama se asociază din punct de vedere al imaginii cu un produs de prim-preț sau medium-low, îi va fi foarte greu să iasă, ca imagine, din aceasta capcană. Ei, bine, din 2010, în doi ani, printr-o strategie de dezvoltare pe verticală a sortimentului (game / medium, medium plus și premium) crama a crescut în

6

cifră de afaceri cu peste 25% și a redus efectul distructiv al vinului de prim-preț (vin de masă) la 65% din total vânzări (comparativ cu peste 95% până în 2010), depășind pragul critic de profitabilitate înregistrat anterior.

b) Cramă boutique, din Moldova, care, după trei ani de la “digerarea” unor fonduri europene, nu a reușit să livreze nimic semnificativ, intrând în insolvență. După aplicarea unei strategii de dezvoltare a sortimentului atât pe verticală (medium, medium plus, premium), cât și pe orizontală (atacând mai multe canale de piață, nu doar HoReCa), am reușit în câțiva ani să salvăm crama, scăpând de insolvență și faliment iar crama in present beneficiaza de o notorietate consistenta 

c) Cramă cu peste 1.200 de hectare, din partea de sud a țării. A vândut din 1999 (anul privatizării) până la final de 2009 aproape exclusiv vrac, având vânzări de vin îmbuteliat sub 60.000 ron / lună fără TVA. Printr-un proces accelerat de conturare a strategiei de sortiment și a unei politici comerciale adaptate pe canale de piață și segmente de consum, după mai puțin de un an crama vindea aproximativ de 1,2 milioane ron / lună fără tva.

d) Cramă boutique din Drăgășani care a intrat pe piață pe fondul contextului și oportunităților prin intermediul vinurilor frizzante cu fermentație secundară în sticlă – vinuri care se mulează eficient pe tendințele de consum actuale și pe povestea cramei (acționarul, fiind italian, avea credibilitate în realizarea acestui tip de vinuri). Aceste vinuri frizzante implementate în piață au tras ulterior în sus și vinurile liniștite, cu care crama se chinuia de mai bine de cinci ani să intre în piață, în tot acest interval făcând numeroase încercări nereușite de rebranding.

e) Cramă din Oltenia care are un potențial imens și care a mers în semiderivă între 1999 și 2019, pe fondul încadrării eronate a gamelor, vinificare neadaptată pe specificul segmentelor de consum și al canalelor de piață și în condițiile unui design afectat de amprenta timpului. La 4 luni din momentul în care a repoziționat corect gamele /segmentele de consum, a adaptat vinificarea ținând cont de specificul de consum al canalelor și segmentelor și a efectuat un facelift specializat, a înregistrat o creștere de vânzări de 40%. (Continuarea, aici!)

“Un consultant își leagă satisfacția financiară de rezultatele clientului. Fără modestie, cunosc numai unul!” – Marius Dinu, specialist independent în vânzarea de vinuri (partea a II-a), martie 29, 2021 Cezar Ioan

7

Marius Dinu este, practic, singurul consultant de vânzări de vinuri pe care l-am cunoscut și care insistă că argumentul calității – determinat de auditori specializați independenți și comunicat clar și profesionist la raft – este cel mai important în “economia comerțului cu vin”. În acest sens, el a început de câțiva ani, cu sprijinul Vinul.ro, să convingă retailerii despre beneficiile pe care evaluarea raftului și afișarea punctajelor valorice le aduce clientului final și actului de vânzare. Evident, o astfel de abordare presupune că și furnizorii de vin trebuie să se plieze cu onestitate la această nevoie a consumatorilor. Dacă în prima parte a interviului cu el Marius a vorbit despre importanța cunoașterii realităților pieței de către managerii cramelor, despre necesitatea unei judecăți obiective a propriului portofoliu – și despre obligativitatea construirii unei strategii care să nu fie influențată de dorințele subiective ale producătorilor, în acest episod am abordat cele mai întâlnite erori și cauzele lor, ca și modurile în care un consultant bun aduce plusvaloare pe tot lanțul producție-consum. În cariera lui de peste două decenii Marius Dinu a gestionat vânzarea câtorva zeci de milioane de sticle, atât în calitate de vânzător cât și de consultant. Întrebările, titlurile și subtitlurile aparțin redacției. (Prima parte a interviului poate fi citită aici!)

Cele mai întâlnite greșeli ale cramelor

– Marius, enumeră te rog cele mai întâlnite greșeli de strategie în domeniu și explică-le! Aa! Cât de important e să greșești?

* Managerii din alte industrii – am menționat asta și înainte! Este o abordare EXTREM DE NOCIVĂ la care apelează multe crame: în primii 1-2 ani, un manager din altă industrie nu o să livreze nimic – e timpul minim necesar ca să atingă un nivel de profesionalism cât de cât… impus de piață.

* Incapacitatea de digerare corectă a politicii comerciale specifice unui canal de piață: sunt crame care nu înțeleg termeni de politică comercială “on invoice, off invoice, sume fixe, buget de trade” etc).

* Incapacitatea conturării a unei strategii de prețuri de listă care să ofere sustenabilitate politicii comerciale.

8

* Digerarea defectuoasă (incapacitatea de înțelegere) a conceptului de “preț 3 net” (aspect des întâlnit chiar și la crame mari din top 5 vânzări care mult timp –  peste 5-6 ani – nu au înțeles și nu au acceptat acest format comercial). Este EXTREM DE NOCIV pentru o cramă. Notă: și în acest moment sunt crame din Top 10 care nu înțeleg conceptul prețului 3 net!

* Vinificare neadaptată pe segmente de consum & canale de piață – am întâlnit de foarte multe ori vinificari fără corespondent în cadrul segmentului de consum sau al canalului de piață căruia i se adresează. Este EXTREM DE NOCIV, deoarece vinurile respective nu sunt asimilate (înțelese) corect de către consumatorul în cauză, nu sunt acceptate de acesta și generează neîncredere viitoare față de crama sau brandul respectiv.

* Design neadaptat canalelor de piață și segmentelor de consum. Este o zonă extrem de sensibilă, pe care foarte puțini o stăpânesc. În general, etichetele cele mai adaptate sunt livrate de freelanceri și în foarte puține cazuri de agenții (care au costuri incredibil de mari în raport cu ceea ce livrează). Mai sunt și cazuri (cunoscute de către mulți membri ai industriei deja) de freelanceri creativi care își vând imaginea proprie și uită că trebuie să construiască imagine și identitate cramei. NOCIV.

* Inconsecvența sau lipsa continuității calității vinurilor în cadrul acelorași sortimente /game. Este GRAV. – In acest sens am demarat de cativa ani impreuna cu Vinul.ro proiectul ,,Vinuri cu Puncte ,, care printre altele acopera si nevoie de identificare( certicificare) a calitatii in vederea continuitatii si pozitionarii corecte a vinurilor in game, pe canale de piata si segmente de consum . 

* Lipsa fluxurilor în cadrul compartimentelor. NOCIV.

* Lipsa procedurilor în cadrul companiei. NOCIV.

* Lipsa unui soft specializat. FOARTE NOCIV.

* Lipsa stocurilor de marfă, datorată organizării deficitare a compartimentului aprovizionare  – FOARTE NOCIV. Stocurile, indiferent de natura lor, trebuie să fie calibrate pe nevoi sau consum și trebuie să fie constituite ca “stoc optim” și “stoc de avarie”.

* Personal parțial instruit.

* Implementarea parțială sau chiar inexistenta unor chei de control. Este EXTREM DE NOCIV.

9

* Lipsa implementarii rapoartelor standard cu frecvență regulată. EXTREM DE NOCIV. ( este un subiect foarte important in cadrul activitatii comerciale a unei crame si din pacate atat de superficial abordat ……….dar este mult de vorbit …..)

Ce stă la baza greșelilor?

– De ce fac managerii cramelor erori: nu se pricep, se mint singuri, le lipsesc termenii de comparație, nu ascultă sfaturile potrivite? Cât de grave sunt erorile de judecată?

În general, greșelile sunt făcute de manageri din alte industrii sau de manageri “dependenți de părerile lor”, care refuză să înțeleagă evoluția pietei și a consumatorului, sau de manageri neasumați, care așteaptă mereu dispoziția superiorului în fuga lor de răspundere.

Mai sunt și manageri care creează sisteme dependente de ei, astfel încât să nu poată fi dați afară; sau manageri care își justifică existența prin activități de execuție… E mult de povestit pe acest subiect!

Definiția managerului “adevărat” este una singură, și se poate traduce în felul următor: managerul trebuie să contureze strategia, să delege și să responsabilizeze, si să se asigure că a creat un sistem care să mearga eficient independent de prezența lui. Restul e poveste…

Ce face un consultant de succes?

– Ce rol are un consultant independent bun în vânzarea de vinuri – ce are el în comun și prin ce se deosebește de un manager de vânzari angajat full time la o cramă? Dar față de un consultant slab?

Diferența a fost deja demostrată de timp. Au fost deja destul de mulți consultanți care au abordat variantă ușoară – și anume au “vândut scump” un manual de relansare a activității cramelor, dar fără să își asume și partea de implementare. În acest scenariu, rezultatele intârzie să apară, deoarece consultantul nu este strâns legat de rezultat, iar crama de cele mai multe ori nu reușește să digere corect singură strategia “din manual”.

Mai sunt și consultanți (eu știu doar unul, fără falsă modestie) care își asumă partea de strategie fără costuri, își asumă partea de implementare fără costuri (când spun “fără costuri”, asta înseamnă de fapt niște costuri modice, care echivalează cu 50% din costul unui singur manager din cadrul companiei) – cu mențiunea că satisfacția financiară a acestui tip de

10

consultant este revendicată la final, atunci când produsul este pe piață, se vinde, respectiv se încasează.

În acest format sunt demolate toate reticențele cramei, aceasta oferind suport 100% strategiei consultantului iar rezultatul este rapid și eficient! Am vorbit mai înainte (în prima parte a interviului – nn) despre riscurile apelării la manageri din alte industrii și despre costurile enorme ale susținerii unei “armate de manageri”, nu mai repet aici.

– Retail sau HoReCa? Care e votul tău? De ce depinde o astfel de alegere, cum ar trebui să judece lucrurile un antreprenor sau manager din domeniul vinului?

Chiar și până în pandemie, HoReCa reprezenta un canal important pentru imagine si mai putin pentru vânzarea sustenabilită. În acest context, canalele sunt clare: International Key Account – 75%, Retail – 20% și Horeca – 5%.

Gigantul Nestlé, anunț pentru România: Pregătim lansarea de noi produse și ambalaje Retail Gigantul Nestlé, anunț pentru România: Pregătim lansarea de noi produse și ambalaje Leszek Wacirz, country manager Nestlé România Emil Popescu scris astăzi,

Grupul elvețian Nestlé, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața bunurilor de larg consum din lume, a avut anul trecut un plus de 3,5% al vânzărilor pe piața românească. În 2021, vânzările Nestlé vor fi susținute de dezvoltarea a trei dintre principalele categorii de produse comercializate: cafea, gustări și hrană pentru animalele de companie. La acest moment, Nestlé este prezent local doar prin importuri, după ce a închis, la începutul anului 2019, cum a anunțat atunci Profit,ro, singura sa fabrică din România, aflată la Timișoara, cu o producție anuală de peste 10.000 tone de dulciuri (napolitane Joe) și cafea. Profit.ro a anunțat atunci în excusivitate că motivele invocate pentru oprirea producției au fost apariția unor noi modele de consum și lipsa forței de muncă. Napolitanele Joe sunt fabricate acum în Ucraina și Polonia. Restricțiile impuse de COVID au dus anul trecut la o scădere semnificativă a vânzărilor de cafea pe sectoarele HoReCa și în afara casei.

11

Consumatorii testează acum noi sortimente, amestecuri și gusturi, încercând să reproducă acasă experiența anterioară, trăită de obicei în cafenele și restaurante, spun reprezentanții Nestlé, în portofoliul căruia se află marca Nescafé. “Pentru 2021, ne așteptăm ca segmentul de cafea să înregistreze o creștere constantă, cu o singură cifră”, a declarat pentru Profit.ro Leszek Wacirz, country manager Nestlé România.

O evoluție ascendentă este așteptată și pe segmentul gustărilor. Wacirz spune că Nestle simplifică lista ingredientelor folosite și reduce cantitățile de sare și zaharuri din rețete. Recent a fost anunțat la nivel global că Nestle înlocuiește zahărul din ciocolată cu pulpa fructului arborelui de cacao. Totodată, divizia de alimente pentru animale de companie va continua să se dezvolte, în condițiile în care perioada de lock-down a dus la o creștere a numărului de animale cumpărate sau adoptate. Potrivit lui Wacirz, Nestlé va aduce pe piață în 2021 – la 25 de ani de la intrarea în România - noi produse și noi ambalaje.

La nivel global, Nestlé a avut anul trecut o creștere organică a vânzărilor de 3,6%, iar în România de 3,5%, susținută de diversitatea portofoliului. “Aceasta a permis compensarea evoluției negative a categoriilor din sectorul out-of-home, dar și a investițiilor făcute în 2020 în susținerea comunității locale - donații în bani, echipamente și produse alimentare, măsuri de sprijinire a partenerilor din HORECA”, afirmă country managerul Nestlé România.

La începutul pandemiei, consumatorii au încercat să-și facă stocuri de produse alimentare de bază, căutând produse în formate mari sau cu pachete multiple, pe baza listelor de cumpărături predefinite, dar în lunile de vară oamenii au devenit mai relaxați și au revenit la comportamentul obișnuit de cumpărături, spune Wacirz, remarcând totodată trecerea de la comerțul tradițional offline la cel digital, care generează printre altele o deschidere mai mare față de achiziția de noi produse. Afla mai multe despre

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Românii au cheltuit în pandemie cu 10% mai mult pe mâncare, băuturi şi produse de îngrijire, banii rămaşi din bugetul de vacanţă sau ieşiri, Cristina Roşca, 29.03.2021,

Piaţa bunurilor de larg consum - alimente, bunuri de îngrijire personală sau a locuinţei - este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF.

12

Banii rămaşi din bugetul de vacanţă şi ieşiri în oraş au mers în comerţ, astfel că vânzările de bunuri FMCG au crescut anul trecut în România cu aproape 10%, mai rapid ca pieţele din regiune (7,7%) sau din Europa (7,6%), arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Avansul ia în calcul atât creşterea preţurilor, cât şi cea a volumelor de vânzări.

„Restricţiile prelungite ce au afectat sectorul de HoReCa şi limitările privind călătoriile au mutat consumul în casă“, spun reprezentanţii Nielsen.

Creşterea vânzărilor de bunuri de larg consum s-a resimţit pe toate canalele, deci atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional. „Cea mai mare rată de creştere aparţine celor circa 565 de magazine de tip hard discounter (Lidl şi Penny), care însă reprezintă sub 15% din valoarea retailului de băcănie.“

Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare peste o treime din vânzări ñ cea mai mare costă, urmată de hipermarketuri -, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern, spun analiştii Nielsen. 

Piaţa de bunuri de larg consum - alimente, bunuri de îngrijire personală sau a locuinţei - este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ZF.

Carmangeria Gourmet, un concept premium Kaufland România , De Food Biz La mart. 29, 2021

Kaufland România a inaugurat Carmangeria Gourmet, un concept premium de raion de produse din carne, deschisă momentan exclusiv în locația din Barbu Văcărescu. Clienții vor beneficia de o întreagă experiență premium, ce include un sortiment extins de produse, servire asistată specială la raion, realizată de o echipă de maeștri măcelari, precum și de noi servicii disponibile ce vin să sprijine clienții să pregătească acasă mese deosebite.

Creată ca o vitrină specială, cu carne proaspătă, de calitate premium, Carmangeria Gourmet pune la dispoziția clienților facilități cum ar fi consultanță direct de la specialiști maeștri măcelari în pregătirea cărnii,

13

sortimente premium din carne, prin rotație, cu specialități noi, unele dintre ele pregătite chiar în Carmangerie, precum frigărui la grătar, coaste la grătar, berbecuț la grătar, purcel la cuptor, miel la cuptor sau fripturi de vită. De asemenea, sunt oferite servicii noi: tocare, frăgezire și feliere carne.

Kaufland Barbu Văcărescu oferă clienților și un catalog de prezentare a Carmangeriei Gourmet, ce conține inclusiv recomandări de rețete de la Chef Samuel, disponibil în magazin, dar și online, accesând mai multe informații folosind link-ul kaufland.ro/carmangerie.

Kaufland este una dintre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 141 de magazine în România. Kaufland România este liderul pieței de retail alimentar, cu o cifră de afaceri de aproape 11,8 miliarde lei, în 2019, mai mare cu 9% față de anul anterior și un profit net de 847,66 milioane lei. În ultimii ani, în România, a fost înregistrat un profit mediu de circa 6% din cifra de afaceri, comparativ cu  cca 3,2% la nivel internațional, potrivit oficialilor companiei.

Resortul Green Village din Delta Dunării, deţinut de Dragoş Anastasiu, se aşteaptă la o creştere a gradului de ocupare odată cu prelungirea vacanţei şcolare de primăvară, Cristina Roşca ,29.03.2021,

Oficialii Green Village spuneau anterior că pentru 2021 estimează un grad mediu de ocupare de 70%.

Capacitatea de cazare este de 89 de camere, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu un living şi o vilă. Green Village e un resort care se întinde pe aproape 30.000 de metri pătraţi.

Oficialii resortului Green Village din Delta Dunării, deţinut de Dragoş Anas-tasiu, spun că prelungirea vacanţei şcolare de primăvară cu trei săptămâni va duce la o creştere a interesului pentru vacanţe şi deci şi la o creştere a gradului de ocupare al complexului turistic din Sfântu Gheorghe. Resortul de patru stele îşi redeschide porţile pentru turişti în primul weekend din luna aprilie.

„Prima săptămână din aprilie coincidea cu vacanţa clasică a elevilor; firesc, pentru acest interval am primit solicitări mai ales de la familii şi grupuri cu copii. Ulterior, până la Paşte, urma să găzduim mai mult cupluri tinere. Însă,

14

anunţul Ministerului Educaţiei schimbă în doar două zile acest raport, pentru că multe familii ne-au sunat deja ca să-şi rezerve un sejur. Unii turişti aleg variantele de cazare cu 4-5 nopţi, dar avem şi oaspeţi care preferă pachetul Work from Hotel, ce presupune cel puţin 14 nopţi de cazare“, a declarat Octavian Moldovan, director general al The Makers, compania care asigură managementul Green Village.

În 5 luni, Auchan a colectat 13 tone de haine și încălțăminte pentru reciclare și donații , meatmilk , 29 martie 2021

Auchan România continuă acțiunile de sustenabilitate și de încurajare a unui stil de viață responsabil implementând un amplu program de colectare a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte în 8 dintre orașele în care este prezent.

Astfel, retailerul a amenajat în parcările hipermarketurilor Auchan din vestul țării containere speciale în care clienții sunt invitați să doneze articole pe care nu le mai poartă. După o atentă sortare și igienizare, acestea sunt direcționate fie către pre-reciclare, fie donate către comunități din medii vulnerabile.

Acest program de colectare a demarat în luna octombrie 2020 și se desfășoară, în prezent, în 8 orașe din zona de vest a țării, în care sunt prezente hipermarketuri Auchan, respectiv Timișoara, Cluj, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Târgu Mureș, Brașov și Sibiu.

Prin intermediul acestui program, clienții Auchan sunt invitați să doneze în containerele special amenajate haine și încălțăminte pe care nu le mai folosesc. Partenerul companiei în acest proiect, Crucea Roșie, primește articolele vestimentare și încălțămintea, după ce acestea au fost sortate și igienizate, pentru donare. Textilele și încălțămintea care au un grad ridicat

15

de degradare și care sunt considerate a fi un deșeu textil intră într-un proces de pre-reciclare.

„Doar 1% din textilele la nivel global se reciclează. Acest proiect are două obiective majore: pre-reciclarea textilelor care nu pot fi reutilizate ca atare și reintroducerea acestora în economia circulară ca materie primă, dar și solidaritatea prin susținerea comunităților din mediile vulnerabile, prin intermediul partenerilor de la Crucea Roșie Română.

Asemenea și altor proiecte de sustenabilitate pe care Auchan le derulează, scopul nostru este acela de a diminua poluarea cu emisii de gaze cu efect de seră prin reducerea, refolosirea și reciclarea obiectelor vestimentare.

Până în prezent, clienții au fost deschiși către inițiativa noastră și sperăm că numărul celor care se vor alătura în demersul nostru pentru un viitor mai sustenabil va crește.”, a declarat Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail România.

În primele cinci luni de la debutul programului, 13 tone de obiecte vestimentare și încălțăminte au fost colectate în containerele special amenajate din parcările hipermarketurilor Auchan, prezente momentan în 8 orașe. Auchan și-a propus atingerea nivelului standard al Europei de Vest de colectare a 3-4 kg de textile/persoană/an.

Nestlé în parteneriat cu Fundația PRAIS donează peste 800 de piese de mobilier către instituții de învățământ din județul Prahova , Luni, 29 Martie 2021 ,

Nestlé în parteneriat cu Fundația PRAIS au încheiat cu succes donația de mobilier de birouri către mai multe unități de învățământ din județul Prahova în baza unui proiect realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Prahova. Prin această acțiune au fost dotate cu piese de mobilier 20 de școli gimnaziale și licee, Palatul Copiilor, Casa Cadrelor Didactice și Inspectoratul Școlar Județean Prahova. ,,Prin această donație, ne-am dorit să contribuim la îmbunătățirea condițiilor de formare a cadrelor didactice, de studiu și predare în instituțiile de învățământ din județul Prahova”, a declarat Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager, Nestlé România.

Către unitățile școlare din județul Prahova au fost donate 300 de birouri, 180 dulapuri, 300 de scaune, 40 de mese de ședință. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Prahova au decis ulterior repartizarea acestora în mediul școlar. 

16

,,Sprijinul acordat mediului educațional în această perioadă complexă este o sursă de inspirație și un exemplu de urmat! Suntem onorați că facem parte din echipa inimoasă care a dus la bun sfârșit această donație!”, a declarat Silvia Bucur, Președinte Fundația PRAIS.

Acest proiect de donație se aliniază obiectivelor campaniei globale inițiată de Nestlé pentru susținerea comunităților. La nivel global, acțiunile de responsabilitate socială ale companiei sunt reunite în cadrul a trei inițiative principale: Nestlé for a Waste Free World, Nestlé for Healthier Kids și Nestlé Needs YOUth.

Intensificarea controalelor ANSVSA în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, meatmilk , 29 martie 2021 În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

17

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va facecu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

18

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;

19

verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Carnea de miel

– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;

20

– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;

– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;

– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;

21

– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

Laptele şi produsele din lapte

– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;

– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;

– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care

22

să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

– utilizarea de pungi imprimate;

– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit 

– spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 – 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 – 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului

23

de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.

Reamintim tuturor cetățenilor numărul de Call- Center al ANSVSA – 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Macromex, parteneriat cu Schneider Electric pentru cel mai nou centru de date 29 Mar 2021 | de Simona Popa

Macromex a finalizat construirea celui de-al doilea depozit, Corso Distribution Center, fiind vorba despre cel mai modern centru de distribuție al companiei, iar soluțiile de tip Data Center care deservesc sistemele critice IT&C și infrastructura robotizată au fost furnizate de Schneider Electric România.

Pentru Data Center-ul centrului de distribuție Corso Distribution Center din Chitila – proiect la cheie - Schneider Electric România s-a ocupat de designul, furnizarea de echipamente și soluții tehnice, precum și de asigurarea serviciilor de instalare, realizate împreună cu partenerul autorizat, Innova Engineering SRL. Soluția a fost proiectată pornind de la nevoile

24

clientului de a avea un Centru de Date care să poată garanta o înaltă disponibilitate echipamentelor IT&C critice, acestea asigurând, printre altele, și controlul instalațiilor robotizate.

De asemenea, soluțiile furnizate în cadrul noului Centru de Date Macromex au fost proiectate pentru asigurarea unei eficiențe energetice ridicate, a monitorizării continue și a unor costuri reduse pe toată durata de viață de exploatare a acestora.

„Succesul proiectului pe care l-am implementat pentru Macromex s-a datorat experienței precedente cu beneficiarul final, dar și colaborării foarte bune între părțile implicate în proiectare și implementare: echipa Schneider Electric România, integratorul de centre de date Innova Engineering – partener instruit și certificat pentru produsele instalate și responsabilii de proiect ai clientului. Cu toții am urmărit să realizăm un proiect care să aducă economii și beneficii pe termen lung, având în vedere că exploatarea unui centru de date necesită servicii foarte specializate, iar Schneider Electric prin partenerii autorizați poate răspunde eficace acestei nevoi”, explică Oana Muscalu, Data Center Systems Sales Manager Schneider Electric.

„Serviciile de instalare și punere în funcțiune a echipamentelor au fost realizate respectând toate condițiile de siguranță și protecție împotriva virusului SARS-CoV2. La fel se va întâmpla și în ceea ce privește serviciile de mentenanță. Nu în ultimul rând, soluția de monitorizare de la distanță permite clientului să supervizeze centrul de date fără să fie nevoit să se deplaseze la fața locului, ceea ce este, de asemenea, foarte important în această perioadă și scurtează cu mult timpul de intervenție”, adaugă ea.

Cu o istorie de peste 25 ani, Macromex este liderul în industria de produse alimentare, pe segmentul de produse congelate și refrigerate, fiind o companie 100% românească ce dispune de două centre de distribuție și alte 12 puncte de cross-docking.

 Cora, la a doua închidere de hypermarket pe piața locală , 29 Mar 2021 | de Alina Dragomir La 11 ani de la deschidere, retailerul cora România va închide hypermarketul pe care îl operează în Baia Mare. Magazinul va fi închis începând cu data de 4 mai și după această închidere rețeaua de hypermarketuri cora va număra 10 locații. Aceasta nu este prima închidere a retailerului franco-belgian pe piața din România, în 2015 fiind închis hypermarketul din Arad.

25

”Este o decizie de business extrem de bine cântărită, bazată pe cifre concrete, analizate cu toată responsabilitatea și pe care am luat-o doar atunci când nu am mai avut altă opțiune. Am amânat mult acest moment în primul și în primul rând pentru echipa de profesioniști pe care o avem local și care s-a implicat 100% și s-a străduit zi de zi pentru a veni în întâmpinarea clienților noștri. Ne retragem, cu regret, din Baia Mare, însă rămânem în continuare prezenți în București, Cluj-Napoca, Bacău, Drobeta, Ploiești și Constanța”, au precizat reprezentanții retailerului.

Piața din Baia Mare este destul de aglomerată, fiind operaționale în acest moment nu mai puțin de 32 de magazine deținute de lanțurile internaționale de retail, dintre care 4 hypermarketuri, 7 magazine de tip discount, 2 unități cash& carry. În ceea ce privește echipa din magazinul Baia Mare, oficialii cora spun că le vor acorda sprijinul necesar pentru a face mai ușor față tranziției spre un nou loc de muncă.

”cora își menține ferm angajamentul față de România și continuă planurile de expansiune în direcția care considerăm că va domina comerțul în anii care urmează, reprezentată de e-commerce și de formatele online – offline”, au mai punctat oficialii cora România.

Recent, după opt ani de la ultima deschidere, cora a reluat expansiunea și a intrat pe segmentul de proximitate cu brandul cora Urban. Rețeaua de hypermarketuri cora, operată la nivel local de compania România Hypermarche SA, a raportat pentru anul financiar 2019 o cifră de afaceri de 1,72 miliarde de lei, în scădere față de anii precedenți, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe.

DIVERSE

Un fermier a găsit 3 cadavre de porci cu pestă, fără crotalii, aruncați la 1 km de o fermă Smithfield. Daniel Befu 28 martie 2021

Un fermier din județul Timiș a descoperit, fără să vrea, un focar de pestă porcină pus de un inconștient sau de o mână criminală, la o distanță de aproximativ 1 km de o fermă aparținând celui mai mare

26

investitor din agricultura României, compania Smithfield. Acțiuni de acest tip, atât de ușor de pus în practică de indivizi răuvoitori sau inconștienți, riscă să producă perturbări majore la cei mai mari actori din zootehnie.

Fermierul respectiv preferă să își păstreze anonimatul, după ce s-a confruntat cu un val de reproșuri din partea comunității din care face parte, cum că prin raportarea respectivului caz, ”le-a adus tuturor controale pe cap”, deși a nu fi raportat situația, expunea comunitatea unor consecințe mult mai grave, existând riscul, dacă virusul s-ar fi răspândit, să ducă la închiderea temporară a celui mai important agent economic din zonă.

„Eu am găsit 3 porci aruncați pe un teren viran de lângă ferma mea. Porcii au fost găsiți lângă calea ferată la ieșire din Șag spre Jebel, pe intrarea unui drum agricol pe care-l curăț săptămânal de gunoi. Terenul este proprietatea CFR. În data de 1 martie, în jurul orelor 18, ne întorceam de la câmp împreună colegul meu și soția. Când am traversat calea ferată pe un drum agricol care ajunge în DN59, am observat într-un loc unde se tot aruncă gunoaie pe care le curățăm aproape zilnic, 2 saci de rafie din care mânca un câine. Am oprit mașina și am văzut 3 purcei vietnamezi de circa 60 kg morți. Din unul mânca câinele vagabond. Am sunat la veterinarul din Șag-Parța și i-am relatat cazul, trimițându-i pozele. Locul se afla la circa 300 m de ferma mea și la circa 1 km de Smithfield. După circa 30 minute a venit doctorul veterinar și a făcut poze, a luat purceii și a dezinfectat zona, stropind cu clor și dezinfectant special. Apoi s-a înnoptat. A doua zi dimineață a venit o comisie de la DSV, însoțită de poliție, reprezentanți de la primărie și medicul veterinar, care au verificat zona și au întocmit un proces verbal. Tot atunci am primit un telefon de la directorul adjunct al DSV Timiș, căruia i-am relatat detaliat ceea ce am văzut și găsit. În timpul în care era comisia acolo, au venit mai multe persoane cu mașini, care se plimbau în zonă, probabil să arunce gunoi și care au fost legitimați pentru că erau pe un drum agricol fără un scop anume. În decurs de 2 săptămâni au fost verificate toate gospodăriile locuitorilor din Parța, Șag, Pădureni și oamenii atenționați să verifice porcii din gospodărie. Nu s-au făcut presiuni. Totul a decurs normal. După cam o săptămână am auzit de la un vecin, că s-au găsit porci morți și în apropiere de Peciu Nou, o

27

localitate vecină situată la circa 15 km de noi, tot lângă o fermă a Smithfield, într-un șanț. Se urmărea probabil contaminarea zonei. După circa 10-15 zile de la descoperirea porcilor, s-a făcut public în presă și la radio descoperirea porcilor, în tot acest răstimp făcându-se zeci de verificări la porcii din gospodăriile localnicilor. Eu mi-am făcut datoria să anunț autoritățile, tocmai pentru că mâncau câinii din ei. Mulți din zonă au zis că trebuia să îi îngrop și să nu anunț, că acum le-au făcut control din cauza mea. Din ce am discutat informal cu cei de la DSV, ei bănuiesc că cineva a aruncat intenționat cadavrele, ca să contamineze zona. Au căutat toate gospodăriile și poliția a verificat câteva mașini care erau prin zonă a doua zi. Chiar s-au mobilizat toți, dar nimic momentan”, își amintește fermierul care a descoperit cadavrele infectate cu pestă porcină.

Porcii aruncați aveau capetele tăiate ca să nu poată fi identificați după crotalii

Autoritățile nu pot înțelege mecanismul de gândire al autorilor capabili să comită astfel de infracțiuni

Directorul executiv al DSV Timiș, Flavius Nicoară a detaliat pentru Agrointeligența cum a decurs ancheta de la Parța, dar și cum, la câteva zile distanță, a apărut un alt focar, într-o manieră identică ca modus operandi.

”Acum 3 săptămâni, aproximativ, am fost notificați de către medicul veterinar din localitatea Șag despre existența a 3 cadavre de suine din rasa vietnameză, aruncate undeva după rambleul unei căi ferate, în zona de frontieră a celor 3 localități: Parța, Șag, Pădureni. Am luat toate cele 3 cadavre de suine. Două erau de purcei sugari și unul era o scroafă în jur de 40 kg, dar fără cap. Adică s-a acționat ca să nu putem să identificăm animalul. S-au recoltat probe. Din nefericire au ieșit pozitive la pestă porcină la laboratorul nostru. Am trimis la București și am avut confirmarea și de la IDSA că este pestă porcină africană. Am aplicat nota de serviciu din decembrie 2020 prin care am verificat absolut toate exploatațiile de porci, în special cele de vietnamezi, pe o rază de 10 km și am continuat și ulterior, prin medicii veterinari concesionari, să verificăm celelalte exploatații. N-am mai găsit nici o suspiciune de pestă porcină și am fost nevoiți, conform legii, să declarăm focar de pestă porcină pe coordonatele GPS, acolo unde am găsit cadavrele. Joi, la o zi după declararea focarului de pestă porcină la Parța, am fost notificați de către poliție că s-au găsit 15 cadavre de porci, tot vietnamezi, undeva în zona Bethausen, pe lângă localitatea Cliciova. Colegii mei s-au deplasat la fața locului, au investigat situația, au găsit cadavrele. Din fericire la unul dintre porci nu apucaseră să taie urechea și am găsit un crotaliu. Adică am identificat exploatația. În 3 ore am ajuns la exploatația de origine, am pus sub supraveghere exploatația, fiind în permanentă legătură

28

cu poliția. Am recoltat probe de sânge și de acolo și ieri au venit rezultatele de la noi de la laborator. Sunt pozitive și respectivele cadavre. Luni dimineață probele pleacă la București pentru confirmare. GP-ul (n.r. gospodăria familială) unde am găsit crotaliul este în localitatea Hezeriș, undeva între 10 și 15 km de locul unde fuseseră aruncate cadavrele de porci. La data controlului 15 sau 16 capete de porci mai erau în GP-ul respectiv, iar la noi în baza de date figurau cu 55 de capete. Ancheta epidemiologică este în curs. Vineri, din cercetările preliminare n-am obținut foarte multe date, dar de luni încolo continuăm ancheta. Din punct de vedere sanitar veterinar au fost deja sancționați în primă instanță, din punct de vedere pecuniar, pe baza legii și bineînțeles că după ce vom lichida focarul de acolo, în condițiile actuale minim 6 luni nu are voie să-și populeze cu animale. Din punct de vedere sanitar-veterinar, marți sau miercuri vom lichida și porcii care sunt acolo. Credeți-mă, că nu înțeleg logica celor care au făcut asta. Puteau expune întregul areal pe care s-au deplasat cu cadavrele, înainte de a se dispensa de ele. Nu știm traseul pe care s-au deplasat, nu știm în ce condiții au fost duse cadavrele, dar mai multe detalii nu vă pot da acum, pentru că este în derulare o anchetă și din partea altor instituții ale statului. Persoanele care au făcut lucrul ăsta, oricum nu mai sunt contravenienți, ci sunt infractori. Din nefericire însă, deși poliția anchetează și cazul de la Parța, până la data de azi nu avem informații care să ne dea indicii, minore măcar, despre un prezumtiv cetățean care ar fi aruncat porcii acolo”, explică șeful DSV Timiș.

Flavius Nicoară dă asigurări că în ciuda riscului la care au fost expuse, fermele Smithfield sunt în afara oricărui pericol! ”Științific un cadavru e periculos în primul rând din cauza vectorilor naturali, adică a păsărilor răpitoare. Din fericire acolo, la Parța, am luat cadavrele la maxim 2 ore după ce au fost aruncate, spre deosebire de cazul celor 15 cadavre de porci de la Bethausen, unde, din ce am văzut noi, apreciem noi că erau aruncați de minim 7 zile. La Parța am fost foarte repede anunțați și a contat enorm, fiindcă există în permanență riscul de vehiculare a virusului de către vectorii naturali, în principal păsările răpitoare și orice răpitor, nu doar păsări. La Parța, chiar dacă, din nefericire, sunt 3 ferme comerciale prinse în zona de protecție și supraveghere: Peciu, Pădureni și Parța, Smithfield, ca orice societate comercială, are un program de supraveghere prin care se face supraveghere pasivă și activă în fiecare zi. Ținând cont că au trecut 24-25 de zile de când au fost descoperite cadavrele la Parța, supravegherea pasivă și activă a continuat în toate fermele comerciale și nu avem nici o suspiciune de pestă în fermele comerciale din județul Timiș.

Date fiind similitudinile dintre cele două cazuri, de la Parța și Bethausen, șeful DSV Timiș a decis să meargă cu ancheta mai departe, încercând să afle dacă sursa focarului de la Bethausen e aceeași cu cea de la Parța. ”Este

29

destul de dificil, dar nu imposibil. O să cerem la IDSA București, deoarece nu avem capacitatea la nivelul laboratorului Timiș, să identifice de fapt genotipul virusului. Asta e calea cea mai ușoară, să vedem dacă e aceeași sursă”, explorează și această pistă Flavius Nicoară.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță norme noi pentru întărirea încrederii în studiile științifice privind produsele alimentare 28 Martie 2021 •

Comisia Europeană a anunţat că din 27 martie 2021 a devenit aplicabil Regulamentul privind transparenţa şi durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanţului alimentar.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, propunerea de regulament a Comisiei a fost adoptată în 2019, în urma unei iniţiative cetăţeneşti europene.

Intrarea în vigoare a regulamentului nu marchează doar un important pas înainte în modernizarea politicii UE în domeniul siguranţei alimentare, ci este, de asemenea, un exemplu elocvent al impactului politic direct al unei iniţiative cetăţeneşti europene, informează Executivul comunitar.

Noile norme vor îmbunătăţi transparenţa evaluării riscurilor la nivelul UE în ceea ce priveşte produsele alimentare şi vor acoperi o gamă largă de produse de mare interes pentru cetăţeni. Regulamentul va consolida fiabilitatea, obiectivitatea şi independenţa studiilor prezentate Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi va conferi un rol mai important statelor membre în guvernanţa EFSA.

Încă de la începutul procesului UE de evaluare a riscurilor, toate studiile şi datele ştiinţifice prezentate vor fi făcute publice în mod proactiv. Va fi folosit un format uşor accesibil într-o secţiune dedicată a site-ului EFSA (cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de confidenţialitate justificate în mod corespunzător). În plus, pentru a identifica dacă sunt disponibile alte date sau studii ştiinţifice relevante,

30

EFSA va consulta publicul şi toţi ceilalţi parteneri implicaţi înainte de a-şi pregăti contribuţia ştiinţifică, informează Executivul comunitar.

O serie de măsuri vor asigura calitatea, robusteţea şi independenţa studiilor prezentate de industrie. Atunci când sunt comandate studii pentru a sprijini o viitoare cerere sau notificare de autorizare la nivelul UE, operatorii economici şi laboratoarele în cauză trebuie să notifice aceste studii EFSA în faza premergătoare depunerii. Această măsură este menită să garanteze faptul că întreprinderile care solicită autorizaţii prezintă toate informaţiile relevante şi nu ascund studiile nefavorabile.

În următorii patru ani, Comisia va efectua, de asemenea, misiuni de informare la sediile laboratoarelor pentru a evalua dacă acestea aplică standardele relevante pentru testele şi studiile prezentate EFSA în contextul unui proces de depunere a cererilor. Aceste misiuni vor permite Comisiei să identifice şi, dacă este necesar, să corecteze orice neconformitate sau deficienţă.

În ultimele luni, EFSA şi-a ajutat partenerii să înţeleagă mai bine şi să se pregătească pentru noile dispoziţii. Agenţia a creat o serie de materiale de sprijin, cum ar fi tutoriale animate, întrebări frecvente şi a organizat o serie de sesiuni de formare.

Statele membre vor juca un rol mai important în îmbunătăţirea guvernanţei EFSA şi a cooperării ştiinţifice şi în asigurarea sustenabilităţii sale operaţionale pe termen lung. Reprezentanţii tuturor statelor membre, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai societăţii civile şi ai grupurilor de interese din cadrul lanţului alimentar vor fi implicaţi în guvernanţa EFSA. Aceştia vor fi reprezentaţi în consiliul său de administraţie începând cu 1 iulie 2022. În plus, legislaţia prevede o implicare mai activă a statelor membre în promovarea capacităţii ştiinţifice a EFSA, prin implicarea celor mai buni experţi independenţi în activitatea EFSA.

„Creşterea transparenţei activităţii ştiinţifice a UE în domeniul alimentar va consolida încrederea consumatorilor. Aceste noi norme în materie de transparenţă răspund în mod direct solicitărilor cetăţenilor noştri. Le punem în aplicare într-un moment în care Comisia şi-a asumat un angajament ferm, prin intermediul strategiei „De la fermă la consumator”, de a asigura o mai mare sustenabilitate, astfel încât modul în care producem şi consumăm alimentele să fie sănătos nu numai pentru noi, ci şi pentru planeta noastră”, a afirmat comisarul Stella Kyriakides, responsabil cu sănătatea şi siguranţa alimentară.

31

La rândul său, Bernhard Url, directorul executiv al EFSA, susţine că este un moment crucial pentru sistemul UE privind siguranţa alimentară. „EFSA este recunoscătoare legiuitorilor pentru că ne-a oferit această ocazie interesantă de a informa cetăţenii şi părţile interesate cu privire la activitatea noastră şi de a beneficia de un control mai strict al proceselor şi practicilor noastre de lucru. În ultimii ani, am alocat resurse semnificative pentru a ne asigura că tranziţia către noul sistem este cât mai lină şi mai incluzivă posibil pentru toate părţile interesate”, a transmis directorul executiv al EFSA.

Comisia Europeană a publicat marţi rezultatele celei de-a doua părţi a unei comparaţii de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeaşi marcă, studiul fiind realizat de Centrul Comun de Cercetare. Scopul studiului prezentat marţi a fost să afle dacă diferenţele din compoziţia produselor alimentare pot fi percepute de simţurile umane, conform unui comunicat remis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Raportul a constatat că diferenţele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde există diferenţe mari în compoziţia produsului. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate, se precizează în comunicatul ANPC.

În cadrul studiului s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest eşantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE, notează ANPC.

Studiul a constatat că 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită; 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită; alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită.

32

Utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent. De asemenea, diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor, se menţionează în comunicatul ANPC.

În conformitate cu legislaţia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv şi ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin raţiuni legitime şi obiective, se precizează în comunicatul ANPC.

CE precizează că sunt aşteptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare în anii 2021 şi 2022, relatează Agerpres.

Planurile UE pentru incurajarea agriculturii ecologice. Pachete suplimentare de sprijin pentru fermierii care fac conversia, martie 28, 2021

Comisia Europeana a prezentat recent Planul de actiune pentru dezvoltarea productiei ecologice, care are scopul de a dezvolta acest sector astfel incat, pana in anul 2030, 25% din terenurile agricole din UE sa fie utilizate exclusiv pentru agricultura ecologica.

Productia ecologica aduce o serie de beneficii importante: campurile cultivate in mod ecologic prezinta cu circa 30% mai multa biodiversitate, animalele crescute in mod ecologic se bucura de un grad mai mare de bunastare si primesc mai putine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari si sunt mai rezilienti, iar consumatorii stiu exact ce obtin, datorita logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de actiune este in conformitate cu Pactul verde european, cu strategia “De la ferma la consumator” si cu Strategia privind biodiversitatea.

Planul de actiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja in crestere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. El propune 23 de masuri structurate in jurul a 3 axe – stimularea consumului, sporirea productiei si imbunatatirea in continuare a sustenabilitatii sectorului – pentru a asigura o crestere echilibrata a acestuia.

33

Comisia incurajeaza statele membre sa elaboreze planuri nationale de actiune privind agricultura ecologica, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel national. Intre statele membre exista diferente semnificative in ceea ce priveste ponderea terenurilor agricole utilizate in prezent pentru agricultura ecologica, care variaza de la 0,5% la peste 25%. Planurile nationale de actiune privind agricultura ecologica vor completa planurile strategice PAC nationale, instituind masuri care nu se limiteaza la agricultura si la ceea ce se ofera in cadrul PAC (Politica Agricola Comuna).

In prezent, circa 8,5% din suprafata agricola a UE este cultivata in mod ecologic in prezent, iar tendintele arata ca, in contextul ratei actuale de crestere, UE va atinge un procent de 15-18% pana in 2030.

Acest plan de actiune ofera setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar si a se ajunge la 25%. In timp ce planul de actiune se axeaza in mare masura pe “efectul de atractie” al cererii, politica agricola comuna a UE va ramane un instrument esential pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologica.

In prezent, un procent de circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi sustinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, in functie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologica.

GERMANIA

AGRITECHNICA reprogramată pentru martie 2022, Gheorghe GHIŞE, 29 martie 2021

Datorită pandemiei Covid-19, Societatea Agricolă Germană (DLG) a anunţat reprogramarea târgul Agritechnica care ar fi trebuit să se desfăşoare în noiembrie 2021. Atât DLG, cât şi VDMA (Asociaţia constructorilor de maşini agricole) împreună cu comitetul consultativ al expozanților Agritechnica au ajuns la concluzia că în prezent există o incertitudine privind evoluţia viitoare a condiţiilor de securitate sanitară pentru planificarea expoziției în noiembrie anul actual. Noile date pentru Agritechnica sunt 27 februarie - 5 martie 2022.

DLG, în calitate de organizator, precum și membrii VDMA, apreciază că amânarea cu patru luni a târgului va oferi companiilor participante

34

certitudinea şi timpul necesar pentru planificarea evenimentului. „Fiind un târg comercial mondial, Agritechnica este punctul de întâlnire pentru întreaga industrie a utilajelor agricole, precum și o platformă de afaceri internațională de vârf. Cerințele esențiale pentru ca expozanții, vizitatorii și partenerii de afaceri să se poată aduna din nou la Agritechnica sunt strategiile de vaccinare și testare care au fost puse în practică în Germania, Europa și în întreaga lume. Prioritatea noastră principală este să oferim expozanților și vizitatorilor certitudine în planificare, cee ce nu este cazul în prezent. În consecință, decizia de a amâna Agritechnica a fost luată de DLG în strânsă cooperare cu consiliul consultativ al expozanților Agritechnica și VDMA ca partener industrial. Suntem convinși că până la sfârșitul verii, care este termenul limită pentru expozanți să se înregistreze la Agritechnica 2022, vom putea oferi expozanților și vizitatorilor claritatea necesară pentru certitudine în planificarea lor", a declarat dr. Reinhard Grandke, director executiv DLG.

Reprogramarea Agritechnica pentru primăvara anului viitor a fost bine primită de către reprezentanţii industriei constructoare de maşini agricole. Din noiembrie 2021, platforma digitală a DLG va oferi informații profesionale și tehnice din programul Agritechnica, precum şi noi oportunităţi de conectare între expozanţi şi vizitatori.

FRANTA

Munți de bălegar în flăcări în fața prefecturii într-un protest VIOLENT al fermierilor , Ionuț Fîntînă , 28 martie 2021

Mii de fermieri francezi au protestat în fața prefecturii din orașul Clermont-Ferrand, blocând Piața Jaude cu tractoarele și dând foc la munți de bălegar, informează publicația franceză La Montagne.

Sute de fermieri din mai multe regiuni din centrul Franței, precum Auvergne, Limousin și Burgundia, au venit cu tractoarele ca să protesteze împotriva unor schimbări legislative care le pun în pericol veniturile, considerate precare în contextul societății franceze. 

35

Fermierii francezi reclamă faptul că în jur de 1.500 de ferme se închid în fiecare an, iar sinuciderile sunt cu 20% mai frecvente în rândul fermierilor decât în rândul populației generale. Agricultorii spun că sunt extrem de vulnerabili în negocierile cu marile lanțuri de supermarketuri, dar și în concurența cu produsele străine, probleme bine-cunoscute și de fermierii români.

Protestul nu a fost unul lipsit de incidente. Fermierii au fost întâmpinați de jandarmi cu gaze lacrimogene, iar lucrurile au luat o turnură violentă.

Tractoarele au devastat centrul orașului, au distrus mobilierul stradal și au adunat munți de bălegar amestecat cu gunoaie, cărora le-au dat foc, iar fumul negru a făcut ca totul să arate precum o zonă de război.

În urma protestului, fermierii francezi au obținut o întâlnire cu ministrul agriculturii, căruia i-au cerut să renunțe la o taxă pe fertilizante chimice și să negocieze mai dur cu Uniunea Europeană.

SUA / CANADA

Se pregătesc și ei: SUA și Canada au semnat un protocol anti-PPA, meatmilk , 29 martie 2021

PigProgress informează că Statele Unite și Canada au semnat un protocol prin care se speră că va diminua la maxim impactul economic și de sănătate animală, în cazul în care Pesta Porcină Africană va fi semnalată pe continentul nord-american.

Pesta Porcină Africană, așteptatăîn Canada și Statele Unite

36

Vestea a fost comunicată de directorul veterinar canadian (CVO), dr. Jaspinder Komal, care a lucrat în colaborare cu omologul său din SUA, dr. Burke Healey. Într-o declarație de presă, el a spus:

„Suntem încântați să anunțăm că Agenția canadiană de inspecție a alimentelor (CFIA) și Serviciul de inspecție pentru sănătatea animalelor și plantelor (APHIS) din Departamentul Agriculturii din Statele Unite (USDA) au atins un alt moment important în prevenirea și pregătirea legată de Pesta Porcină Africană (ASF).

Ambele țări au semnat un protocol pentru a ghida comerțul bilateral dacă se detectează ASF la porcii sălbatici, fără cazuri la porcii domestici. Acest prim protocol de acest gen va utiliza o abordare bazată pe știință pentru a minimiza impactul comerțului, protejând în același timp populațiile de porcine din ambele țări.

3 faze pentru a reduce restricțiile

Conform protocolului, toate schimburile comerciale cu porcine vii, germeni de plasmă porcină și produse porcine netratate s-ar opri inițial, dacă ASF se găsește la porcii sălbatici, în timp ce comerțul cu produse tratate pentru a face virusul ASF ineficient ar putea continua. Protocolul descrie 3 faze care ar reduce treptat restricțiile comerciale pentru aceste produse.

Declarația de presă a menționat că Canada și Statele Unite vor continua să-și modifice certificatele de export pentru a permite comerțul cu porcine vii, material seminal porcin, alimente pentru animale de companie și subproduse de origine animală și carne din zone libere de boală aprobate în cazul apariției unui focar de ASF în porci domestici.

Protocolul pentru porcii sălbatici ar sprijini aranjamentul de zonare pentru a proteja industriile de porc canadiene și americane.

În Canada, se spune în declarație, industria porcului contribuie la mai mult de 100.000 de locuri de muncă și generează aproape 24 de miliarde de dolari atunci când sunt incluse fermele, intrările, prelucrarea și exporturile de carne de porc.

OLANDA

Cotații terenuri: Olanda este țara cu cel mai scump teren agricol din Europa, cu prețuri de 70.000 euro/ha. În România, pământul este de până la 13 ori mai ieftin, Viorela Pitulice , Actualizat: 2021.03.29   

37

Olanda este țara cu cel mai scump teren agricol din Europa, cu un pret mediu de circa 70.000 euro/ha, în 2019, în timp ce la polul opus se află Croația – 3.395 euro/ha, potrivit Eurostat. România face și ea parte din rândul țărilor cu cele mai mici prețuri – 5.339 euro/ha, nivel aproape similar cu cel înregistrat la vecinii bulgari și cu aproximativ 600 de euro/ha mai mare față de Ungaria.

Europa de Est este zona unde terenurile se vând cel mai ieftin, iar în acest top mai intră Estonia – 3.361 euro/ha și Letonia – 3.922 euro/ha. Vorbim de prețuri de până la zece ori mai mici, raportat la Italia – 34 156 euro/ha sau Irlanda – 28.068 euro/ha. Prețul în România este în creștere, însă, în ultimii ani fiind consemnată o majorare de până la trei ori față de anul 2016.

La nivel de regiuni, în topul prețurilor se află Insulele Canare – 134.000 euro/ha și Noord Holland din Olanda, cu 82.710 euro/ha, spre deosebire de regiunea Övre Norrland din Suedia, unde terenul agricol se vinde cu 1.624 euro/ha.

Creștere spectaculoasă în România

Prețul terenurilor agricole a cunoscut o creștere importantă în România, începând cu 2017, când hectarul se vindea cu 2.085 euro, după care a atins 4.914 euro pe hectar, în 2018, pentru ca în 2019 să ajungă la o valoare de 5.339 euro/ha. Practic, vorbim de un avans de 2,7 ori, raportat la 2016 (1.998 euro/ha), anul de când începe să se remarce o tendința accentuată de creștere.

„Pământul este o resursă strategică nu numai națională, ci și globală. Discuția este că în următorii 2-3 ani este posibilă o criză alimentară și există un război mare pe resurse. Noi nu avem o protecție a terenurilor, așa cum se întâmplă la unguri, care n-au vândut nicio palmă de pământ. Cert este că pământul românesc nu aduce profit și culmea, dacă până în 1990 agricultura a reușit să plătească și datoriile externe ale României și dările de război, azi

38

când discutăm nici măcar nu putem să ne asigurăm traiul cotidian, dovadă că două miliarde de euro din deficitul agroalimentar al României se datorează importului de produse agroalimentare”, a declarat pentru Gandul Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Cele mai scumpe terenuri din România se află în zona de Centru – 6.895 euro/ha, urmează apoi Macroregiunea Trei – 5.887 euro/ha, Sud-Muntenia (5.883 euro/ha), Sud – Vest Oltenia (5.770 euro/ha) și regiunea Unu (5.681 euro/ha), potrivit datelor Eurostat.

În România, țară cu aproape 10 milioane hectare de teren arabil, străinii dețin undeva la 40% din terenurile agricole, potrivit informațiilor din piață. Dacă ne luăm după sursele oficiale, suprafețele ele sunt cu mult mai mici, undeva la 422.000 ha, în 2018, conform datelor comunicate de Ministerul Agriculturii. Cei mai mulți străini proprietari de terenuri provin din Italia, Germania, Franța, Austria, Olanda și Spania.

Ofertă redusă în Olanda Prețul ridicat din Olanda, de altfel în creștere continuă în ultimii ani, se explică prin oferta redusă de pe piață, ceea ce pune o mare presiune pe prețuri. În trei ani, de exemplu, a fost consemnat un avans de 7.000 euro/ha, de la 63.000 euro/ha, în 2016, până la cca 70.000 euro, în 2019. Nu putem face, însă, abstracție și de faptul că Olanda se numără printre țările unde valoare adăugată ce se poate obține pe fiecare metru pătrat de pământ este foarte mare, iar de tradiția olandezilor în legumicultură sau în cultura florilor a auzit toată lumea.

Pe de altă parte, normele stricte privind respectarea mediului și imposibilitatea crescătorilor de vaci de a-și extinde fermele i-a determinat pe mulți agricultori să-și reloce activitatea în Estul Europei, inclusiv în România, sau chiar să pornească de la zero o afacere aici.

La noi în țară, olandezii dețin cele mai mari ferme de vaci, care administrează mii de hectare de teren agricol. Un jucător important pe piața funciară locală este și RaboBank, care a acumulat de-a lungul timpului suprafețe importante de teren agricol.

SPANIA

SCANDAL: Clubul de fotbal Real Madrid a stârnit furia fermierilor spanioli. Decizia luată de club care ar putea să-i îndepărteze definitiv pe fani, Viorela Pitulice , Actualizat: 2021.03.25    Clubul de fotbal Real Madrid a stârnit o adevărată furie în rândul fermierilor spanioli, după ce a anunțat că a încheiat un parteneriat cu firma britanică Meatless Farm, specializată în producția de alimente

39

vegetale, exprimându-și astfel susținerea pentru reducerea consumului de carne și încurajarea unor obiceiuri alimentare sănătoase.

Implicarea clubului în acest nedorit scandal ar putea să impulsioneze acest proces, dar la fel de bine ar ar putea și să-i coste scump pe fermierii din Peninsula Iberică sau chiar din întreaga lume. Pe de altă parte, nu ar fi de mirare nici ca Real Madrid să piardă o bună parte dintre suporteri, cei puțin pe aceia care nu doresc o viață ”bio”.

Până una-alta, anunțul privind parteneriatul cu Meatless Farm a stârnit numeroase polemici în rândul crescătorilor de animale iberici, care se simt “trădați” de clubul pe care l-au idolatrizat atâția ani. După cum se știe, spaniolii sunt mari amatori de fotbal, iar în jur de 60% dintre fermieri sunt microbiști. 33% sunt fani Real Madrid, spre deosebire de doar 24%, în cazul Barcelonei.

Real Madrid are notorietate în întreaga lume, având 650 de milioane de fani la nivel global. Clubul din Madrid se află în fruntea clasamentului și pe rețelele sociale, cu 251,5 milioane de followers, devansând Barça, un alt club celebru din Spania, potrivit Deloitte.

„Cele două organizații se vor angaja să sensibilizeze societatea cu privire la importanța reducerii consumului de carne pentru a minimiza impactul alimentelor asupra mediului”, se arată în comunicatul publicat de Real Madrid pe site.Nutriționiștii de la Real Madrid, împreună cu specialiștii de la Meatless Farm, vor să arate cum pot să funcționeze într-o dietă echilibrată alimentele pe bază de plante, ceea ce vom afla chiar de la fotbaliștii clubului care vor împărtăși din experiențele lor.

„Ferma fără carne include atât sustenabilitatea, cât și nutriția, două elemente fundamentale pentru Real Madrid și strategia sa de afaceri. Ca echipă globală avem un rol important de jucat pentru a implica societatea în realizarea de schimbări reale care ajută la crearea unei lumi mai durabile și la îmbunătățirea sănătății și performanței personale”, a declarat Emilio Butragueño, directorul de relații instituționale al Real Madrid.

40

Pentru Morten Toft Bech, fondatorul Meatless Farm, clubul din Madrid este partenerul perfect pentru a face cunoscută această campanie de reducere a consumului de carne, demers care devine tot mai important în condițiile schimbărilor climatice actuale.

Real Madrid este partenerul perfect pentru a atinge acest obiectiv, deoarece se numără printre cluburile de frunte în ceea ce privește angajamentul față de sustenabilitate. Are valorile, ambiția, experiența, acoperirea și influența pentru a ajuta la crearea unei mișcări globale care să genereze schimbarea –  Morten Toft Bech.

 Meatless Farm este o companie britanică, înființată de către Morten Toft Bech în 2016, care a dezvoltat alternative pe bază de plante la carne. Gama de produse include carne tocată, hamburgeri, cârnați și mezeluri – toate 100% vegetale, fără gluten, fiind fabricate cu ingrediente care nu conțin OMG.

Compania are o fabrică în Marea Britanie, iar recent a inaugurat o unitate de producție la Calgary, în Canada. Spre sfârșitul anului în curs, ar urma să intre în funcțiune o fabrică nouă în Olanda.

Carne 100% sintetică

Tendințele pe piață sunt într-o continuă schimbare, iar oferta devine tot mai diversificată și mai inedită. Mai nou, carnea sintetică pare să preocupe tot mai mult. “Țările bogate ar trebui să treacă la carne 100% sintetică, pentru ca emisiile de gaze cu efect de seră să scadă”, susține miliardarul Bill Gates, care este convins că oamenii se vor „obișnui” în timp cu diferența de gust.

O idee de care tot mai multă lume vorbește în ultima vreme, mai ales că s-a trecut deja de la teorie la practică. În 2013, apărea primul burger din carne artificială în Olanda, după care noutățile au devenit tot mai dese. Există chiar și restaurante unde astăzi carnea sintetică se găsește la loc de cinste în meniu. Sunt excepții deocamdată, dar este foarte posibil să facă parte din normal cât de curând.

SANATATE si GASTRONOMIE

FARMACIA VERDE – Plantele care ne scapă de răceală, 29 martie 2021 , Ionuț Fîntînă

Mai ales cei care practică medicina naturistă știu – caprifoiul este una dintre cele mai bune plante care pot fi folosite pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Mai este cunoscută în tradiția populara ca și „Mâna

41

Maicii Domnului”. Alături de forsiția, caprifoiul face pereche bună în medicina naturistă, iar cei care le folosesc pot scăpa de răceală. În materialul video de mai jos, Petre Biolan vă dezvăluie cum și de ce este bine sa consumăm aceste plante.

https://youtu.be/0vFVdo-ThB4

DOSAR

Ecologiștii cer stoparea imediată a tăierilor de păduri virgine din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb • 29 Martie 2021 • Alex Costache

Călin Dejeu, biolog și activist de mediu, a lansat o campanie pe platforma declic.ro în care solicită autorităților să oprească de urgență exploatarea pădurii virgine din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb, sit Natura 2000.

42

Dejeu spune că pe aplicația Inspectorul Pădurii apar avize de transport având locul de exploatare în inima naturii sălbatice, în parcul național Retezat. Avizele sunt pentru firma SC Explo Nel SRL.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma SC Explo Nel SRL îi aparține lui Neluțu Arsenie Vulc din Hațeg, județul Hunedoara. Acesta este judecat la Judecătoria Hațeg pentru loviri și alte violențe.

Ecologiștii cer ministrului mediului, Tánczos Barna, să abroge ordinele de ministru prin care au fost aprobate exploatări silvice în parcul național Retezat și să retragă certificatul de atestare al firmei Explo Nel din Hațeg.

Semnatarii campaniei solicită Gărzii Naționale de Mediu să sisteze exploatarea din parcul național, să oblige autoritățile silvice să închidă drumul de tractor care urcă pe valea Râului Alb și să refacă solul, microrelieful și covorul vegetal de pe suprafața distrusă de drum.

Ecologiștii cer Romsilva și demiterea directorului administrației Parcului Național Retezat, Zoran Acimov.

”Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și, peste tot în lume, regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere.

Foto: Captură de ecran din SUMAL cu cele doua locații de exploatare și limita parcului național Retezat

43

Foto: Aviz de transport lemn din SUMAL pentru firma Explo Nel din șaua Gorova, Parcul Național Retezat

Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic.

OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere în parcurile naționale sunt ilegale.

Conform literaturii științifice, Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon”, arată ecologiștii în campania declic.

44

”În batjocorirea și distrugerea patrimoniului nostru natural s-a depășit orice limită. Chiar acum padurea este măcelărită în adâncul Parcului Național Retezat, chiar pe cea mai sălbatică vale, vale pe care nu era niciun drum, nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. Este vorba de valea Râului Alb, element de notorietate mondială al patrimoniului nostru natural.

Alpinistul Aurel Sălășan mi-a povestit că pădurile scăpaseră neatinse pe valea Râului Alb datorită bunicului său, care a fost pădurar acolo. Silvicii de acum din zonă nu au mamă și nu au tată, nu mai văd pădurea, văd doar metri cubi de lemn și bani.

Prin proiectul PIN-MATRA au fost identificate pe valea Râului Alb 8 poligoane de pădure virgină. Chiar acum curg camioanele de lemne din parcul național, cu puncte de exploatare în două dintre aceste poligoane, acum evident distruse.

Conceptul de parc național este unul universal, nu este ceva ce să se definească prin legislația națională. În orice țară din lume se înțelege că într-un parc național este de neconceput să existe exploatări forestiere, în afară de România.

Este unul dintre motivele esențiale pentru care avem acum infringement pe păduri, dar nimănui nu pare să îi pese”, a declarat pentru G4media.ro biologul și ecologistul Călin Dejeu. Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Inventarul pădurilor din Retezat. Cine le deţine şi ce suprafeţe ocupă pădurile virgine şi cvasivirgine 29 martie 2021, Daniel Guţă

Foto: Traian Manu.

45

A cincea parte din fondul forestier al Parcului Naţional Retezat o reprezintă pădurile virgine şi cvasivirgine, arată un raport al Romsilva.

Parcul Naţional Retezat cuprinde peste 20.500 de hectare de fond forestier, iar a cincea parte din suprafaţa acestuia sunt păduri virgine şi cvasivirgine, arată un comunicat al administraţiei Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Dosarele X din Retezat.

Parcul Naţional Retezat avea, la înfiinţarea sa în anul 1935, o suprafaţă de circa 10.000 de hectare. În prezent, suprafaţa sa este de 38.316 hectare, din care 21.731 hectare se află în zone de protecţie, unde intervenţia umană nu este permisă. Toate aceste zone de protecţie sunt prevăzute în actualul plan de management şi vor fi menţinute în viitorul plan de management al Parcului Naţional Retezat, arată Romsilva şi administraţia Parcului Naţional Retezat. „În Parcul Naţional Retezat sunt 20.500 hectare fond forestier, din care 13.511 sunt păduri private şi doar 6.989 hectare sunt păduri de stat, administrate de ocoale silvice din cadrul Romsilva. Din aceste păduri, 11.153 hectare se află în zone de protecţie, deci în aceste păduri nu sunt efectuate lucrări silvice, iar în restul pădurilor, 9.347 hectare, aflate în zona ”tampon”, se pot efectua anumite lucrări, prevăzute de legislaţia de mediu. În toate pădurile Parcului Naţional Retezat, în ultimii ani, în urma lucrărilor legale şi autorizate au fost recoltaţi circa 4.000 metri cubi lemn/an, adică în jur de 0,2 metri cubi/hectar de pădure”, se arată în comunicat.

Retezat. Foto: Lucian Ignat

46

Potrivit reprezentanţilor Romsilva, în Parcul Naţional Retezat au fost identificate 3.726,04 hectare păduri virgine şi cvasivirgine, iar acestea au fost incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, fiind strict protejate. De asemenea, experţii independenţi au identificat 80,34 hectare de păduri virgine sau cvasivirgine în Valea Râul Alb şi Râu – Şes, restul pădurilor, verificate în teren, neîndeplinind criteriile de includere în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Cum pădurile din aceste zone au fost parcurse cu lucrări silvice în trecut, nu a existat nicio bază ştiinţifică pentru includerea lor în zone de protecţie. Precizările reprezentanţilor Romsilva au fost transmise în contextul în care, susţin aceştia, în ultimii ani au fost publicat emai multe articole cu privire la tăierile de pădure din Parcul Naţional Retezat, respectiv „în urma unor informaţii false şi alarmiste apărute în spaţiul public privitoare la ”masacrarea planificată” a Parcului Naţional Retezat şi la ”dezastrul” provocat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva”. Înfiinţat în 1935, Parcul Naţional Retezat şi ariile naturale incluse sau suprapuse se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând mare parte din Masivul Retezat - Godeanu, dar şi o porţiune din Munţii Ţarcu. Deşi cea mai mare parte a Parcului Naţional Retezat şi a siturilor Natura 2000 Retezat şi Munţii Retezat se află în judeţul Hunedoara, suprafaţa acestora se întinde şi în judeţele Gorj şi Caraş-Severin. Parcul Naţional Retezat se află în cea mai mare parte în judeţul Hunedoara - 94%, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. O mică parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriile administrative ale judeţelor Caraş - Severin - 4% şi Gorj – 2%.

* * *

O sută de ani de la marea Reformă Agrară a României. Urmările pozitive ale acestei legi favorabile ţărănimii 29 martie 2021, Borcea Stefan

Ţăranii şi-au primit pământurile înapoi prin Legea de la 1921 Reforma Agrară a dat o mare

47

lovitură latifundiarilor vremii, ţăranii devenind stăpâni pe terenurile lor, fără să mai fie nevoiţi să facă faţă poverilor impuse de moşieri.

Se va împlini în vara acestui an un secol de când clasa politică românească a începutului de secol XX a decis că era timpul să întreprindă ceva absolut necesar pentru români şi viitorul lor, adică o mare lege agrară fără de care Regatul României risca să se scufunde în haos şi distrugere. Printre cei care au semnat acest mare act normativ s-a numărat şi marele scriitor vrâncean Duiliu Zamfirescu, în calitate de preşedinte al Adunării Deputaţilor. De fapt a fost vorba despre o suită de legi de reformă agrară care au abordat această problemă pe provincii istorice. Această mare nevoie a unei legi agrare s-a conturat din ce în ce mai clar după răscoală ţăranilor de la 1907, înăbuşită în sânge de către unul din eroii Primului Război Mondial, Alexandru Averescu, care se găseşte şi el printre semnatarii legii agrare din 1921.

Cum s-a desfăşurat reforma în judeţul Vrancea

Vechiul judeţ Putna (Vrancea de azi) avea foarte puţin pământ agricol şi este ştiut că la respectiva reformă au intrat în calculul exproprierilor doar aceste suprafeţe de teren. Nu făceau obiectul exproprierilor livezile, viile şi pădurile. Prin urmare, în întreg judeţul Putna (3000 de kilometri pătraţi) au fost găsite în prima fază doar puţin peste 50.000 de hectare disponibile pentru a fi acordate ţăranilor şi acest lucru a însemnat că pe lângă cei împroprietăriţi în apropierea domiciliului, cum erau localităţile de câmpie, cei de la deal şi mai ales cei de la munte au primit pământ la zeci de kilometri distanţă departe de casele lor. Aşa cum s-a întâmplat cu îndreptăţiţii de la Tulnici, Soveja sau Câmpuri, care şi-au ocupat loturile pe câmpiile din jurul oraşului erou Mărăşeşti, mai bine zis pe moşiile latifundiarului Ulisse Negropontes, cumnatului salvatorului naţiei române în Primul Război, Generalul Eremia Grigorescu.

"Acest Ulisse Negropontes era cel mai mare boier al judeţului de odinioară, Putna, cu mii de hectare de teren în proprietate şi cu fabrici în administrare, dintre care una, Chimica Mărăşeşti, a rezistat până în timpuri mai recente, dar s-a împiedicat în noianul de legislaţie şi de interese din zilele noastre, sucombând brusc şi dispărând aproape până la ultima cărămidă, de parcă nici n-ar fi existat vreodată. Au urmat în malaxorul exproprierilor şi alţi mari moşieri ai judeţului printre care Săbăreanu, Bibescu, Manole, Voinov, Lahovary, Leonida etc, dar cu toate moşiile lor, setea de pământ a putnenilor a fost departe de a fi astâmpărată. La fel s-a întâmplat şi în fostul judeţ Râmnicu Sărat, porţiunea ce aparţine din 1968 judeţului Vrancea, unde aproape 100.000 de hectare de teren agricol s-au pregătit, în acele timpuri, să schimbe peste noapte proprietarul", potrivit istoricului Florin Dîrdală. Au dispărut moşii fabuloase, precum cele ale bătrânului Plagino din

48

Dumbrăveni, dar şi cele ale primului român participant la Jocurile Olimpice, George Plagino, la fel au păţit şi pământurile familiilor Râmniceanu, Sihleanu, Bălescu şi multe altele. Pe fostele lor latifundii s-au înstăpânit ţăranii, care de altfel tot ei le munceau şi înainte, doar că în dijmă şi în arendă. Istoricii au analizat şi au tras concluzia că împroprietărirea de la 1921 a dus la scăderea producţiei agricole, dar cu toate acestea viaţa ţăranilor a prins o altă nuanţă.

"Gospodăriile lor s-au îmbogăţit, uşor-uşor, de la an la an, copiii au început a frecventa şcolile săteşti, apoi pe cele de la oraşe, alcătuind noua intelectualitate, iar pământul, treptat, adunându-se în posesia celor mai iscusiţi dintre ţărani, a devenit şi acesta, prin aşezarea compactă şi lucrările tot mai organizate, la fel de productiv, poate chiar mai productiv decât era înainte de reformă. Statul nu i-a lăsat de izbelişte pe ţărani, şi poate, mai mult ca în prezent, i-a ajutat cât a putut. A dat legile conversiunii, i-a sfătuit prin publicaţii cum să-şi lucreze cât mai bine terenul primit, i-a împiedicat să-l vândă prea curând, i-a oprit ca să acumuleze loturi mai mari de 25 de hectare, în special din cele provenite în urma legii agrare, tocmai pentru că unii ţărani să nu fie sărăciţi cu totul şi multe alte măsuri care au determinat ca în preajma izbucnirii celui De-al Doilea Război Mondial România să se poată lăuda cu o producţie de cereale situată pe un loc acceptabil, chiar şi la nivel planetar", mai spune Florin Dîrdală.

Comuniştii au stricat, noii capitalişti nu au reparat

După venirea la putere a comuniştilor, situaţia funciară a ţării a intrat într-o altă eră. A urmat o nouă reformă agrară, ceva mai mică, cea din 1945, dar înşelătoare cu totul, apoi peste câţiva ani vechiul mod de lucru al terenurilor,

49

pe parcele individuale, a luat sfârşit şi s-au constituit după modelul colhozurilor prietenului de la răsărit, vestitele CAP-uri şi IAS-uri, unităţi care s-au făcut cu de-a sila, adică cu biciul şi cu puşcăria. Fiind ceva forţat şi abuziv, după 1990 acest sistem colectivist s-a prăbuşit, iar pământul a revenit la titularii de drept, iar dacă la aceştia nu a mai fost posibil, a ajuns la moştenitorii lor. Dar pentru că după 30 de ani de la Revoluţia din 1989 procesul restituirii nu s-a încheiat, se pare că ceva nu a mers bine încă de la început sau mai bine zis, numeroasele legi speciale date, pe lângă faptul că au ocolit dreptul comun, mai lent, dar mai sigur, au favorizat, din păcate, şi multe erori în acest domeniu foarte sensibil al reparaţiilor marii nedreptăţi din vremea regimului comunist.

* * *

Colectăm și sincronizăm datele din câmp într-un singur loc!Roxana Dobre - 29 martie 2021

Colaborarea dintre Isagri și Vantage care a pornit în primăvara anului trecut începe să prindă contur prin contopirea a două elemente principale din agricultură: management și monitorizare. Cele două companii de renume sunt cunoscute pentru dedicarea pe care o au pentru agricultura de precizie și digitală iar acum își unesc două produse principale: Geofolia, programul de management agricol de la Isagri și FarmTrack, sistemul de monitorizare flotă și combustibil de la Vantage.

Ce este FarmTrack?

FarmTrack este un sistem de monitorizare a vehiculelor și control al implementurilor și operatorilor, proiectat special pentru nevoile din agricultură. Reprezintă o combinație de dispozitive GPS, diverși senzori și interfață software care, în mâinile unui fermier, devine un instrument de control și monitorizare a capitalului mobil al fermei, cum ar fi tractoare, combine, pulverizatoare autopropulsate, dar și implement-uri și operatori..

50

FarmTrack generează rapoarte și analize legate de poziția prin GPS a mașinilor și utilajelor care se vizualizează pe hartă, pe o interfață web. Pe lângă locație, se pot obține informații despre combustibil (nivel, consum, temperatură), turația și încărcarea motorului, lucrările efectuate și rapoarte de lucru pentru fiecare mecanizator sau utilaj.

Ce este Geofolia?

Geofolia este un program de management agricol ce permite accesarea datelor necesare dintr-o fermă de pe computer, smartphone sau tabletă. Cu Geofolia costurile sunt întotdeauna sub control iar activităţile din fermă sunt monitorizate îndeaproape. Creată cu cele mai noi tehnologii, Geofolia dispune de caracteristici agronomice uşor de utilizat, o bază de date cu inputuri actualizată periodic şi rapoarte specifice pentru a satisface toate nevoile unei ferme.

Geofolia îmbină uşurinţa în utilizare cu tehnologia de ultimă generaţie, crescând astfel productivitatea din fermă. Aplicaţia este adaptabilă pentru orice tip de fermă, oferă libertate şi confort, putând fi utilizată atât de la birou cât şi din câmp.

Începând de acum fermierul poate avea toate datele din câmp într-un singur loc

Împreună cu FarmTrack și Geofolia fermierul beneficiază de introducerea automată a datelor din câmp câștigând mult timp. Datele se colectează de la fiecare utilaj în parte și se actualizează în timp real având o analiză clară și sigură a activității fiecărui utilaj.

Dacă până acum nu exista o siguranță a datelor introduse manual, de acum încolo administratorul fermei este autonom și poate vedea cu exactitate ce se întâmplă în câmp, pe fiecare utilaj și cu fiecare angajat. La final de lună, cu un simplu click, se pot scoate pontaje cu utilajele, oamenii, cu numărul de hectare și ore lucrate. Astfel, se pot face analize pertinente la nivel de utilaj (care este mai productiv, care consumă mai mult) sau la nivel de angajat (care sunt angajații mai performanți) și se pot lua cele mai bune decizii.

Consumul de motorină poate fi măsurat și analizat foarte ușor, datele fiind foarte exacte și fără erori. În final, fermierul va beneficia de o soluție integrată cu toate datele necesare din ferma sa, actualizate automat, care să îi ofere control, câștig de timp, autonomie și costuri diminuate.

”Am ales să facem legătura dintre FarmTrack și Geofolia pentru ca fermierul să beneficieze de o singură soluție ce îi va oferi date exacte din câmp. Vantage este lider de piață în agricultura de precizie iar produsul lor

51

FarmTrack este o soluție profesională. Ne bucurăm că suntem parteneri”, spune Alexandru Coclisan, Country Manager Isagri România.

“Sincronizarea datelor între FarmTrack și Geofolia va asigura accesul rapid al fermierilor la întreaga informație din câmp. Considerăm că împreună cu Isagri putem rezolva problemele importante ale fermelor din România. Noi preferăm să colaborăm cu cei mai buni, iar Isagri au o experiență dovedită în oferirea soluțiilor informatice de management agricol așa că suntem siguri ca unirea forțelor între ambele companii va aduce și mai multe beneficii fermierilor”, a completat și Mariana Vucheva, Head of Sales & Marketing, Vantage Balkans.

Vantage a adus treptat conceptul de agricultură de precizie în fermele românilor fiind singura companie de pe piață care oferă o gamă completă de servicii și produse destinate practicării agriculturii de precizie axate spre automatizarea proceselor în fermă dar și optimizarea fluxului de lucru și al costurilor. Date de contact: 0759029932/marketing@vantage-ro.com

Isagri este liderul european pe piața de software în agricultură ce numără astăzi 2.200 de angajați și 140.000 de clienți în 11 filiale. În România, Isagri oferă soluții informatice de gestiune pentru fermele din producția vegetală: Geofolia, Arendaș, eLMID Mobil și Meteus. Date de contact: 0738.853.911/marketingromania@isagri.com

* * *

Cultura rapiței – provocarea anului 2021: recomandări și tratamente de la Innvigo Agro pentru producții excelente! agrointeligenta.ro - 29 martie 2021

În cursul lunii februarie-martie echipa de specialiști Innvigo Agro a fost

52

prezentă pe teren, în fermele agricole pentru monitorizarea culturilor de rapiță în momentul ieșirii din iarnă și au făcut recomandări privind cele mai eficiente moduri de protecție a culturii pentru combaterea buruienilor, a bolilor și nu în ultimul rând a dăunătorilor și regularizarea creșterilor. Așa cum știm cu toții în acest sezon nou început, schimbările climatice au pus fermierii la încercare, din cauza iernii atipice, dar și a primăverii, ce afectează dezvoltarea normală a culturilor agricole.

În funcție de momentul semănatului rapiței întâlnim 2 situații: respectiv în cazul semănatului timpuriu din sfârșitul lunii august –început de septembrie 2020 culturile care au avut condiții optime de răsărire s-au dezvoltat excesiv, formând un aparat foliar bogat 8-10 frunze, cu pețiol alungit și talie de 25-35 de cm, care dacă nu au fost tratate cu produse pentru regularizarea creșterii sau fungicide din clasa triazolilor cu efect mixt fungicide+regulator nu au rezistat peste iarnă și au pierdut întregul aparat foliar.

Dezvoltarea plantelor pe 15.12.2020

53

Evoluția rapiței pe 15.03.2021

O altă comparație a fost surprinsă de specialiștii Innvigo Agro, în intervalul 15.12.2020 (foto stânga) și 15.03.2021 (foto dreapta):

Precipitațiile căzute în decadă ianuarie -martie sub formă de ploi sau ninsori, asociate cu temperaturi scăzute au determinat ca perioada de iarovizare să își lase amprenta prin dezvoltarea întârziată a plantelor din culturile de toamna, atât la rapiță cât și la cereale.

A fost monitorizată și prezența dăunătorilor în perioada februarie-martie când din cauza lipsei zăpezii s-au înregistrat temperaturilor pozitive și s-a urmărit zborul insectelor – gărgăriță tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus spp) pentru identificarea pragului minim de dăunare și stabilirea momentului

54

optim de tratament cu insecticide.

Pentru cultura de rapiță Innvigo Agro este un furnizor dedicat de soluții performante de protecție a culturilor având un portofoliu complet de produse de protecție a plantelor care se pliază pe nevoile și cerințele fermierilor la adaptarea strategiilor de combatere a buruienilor, bolilor, insectelor și regularizarea creșterii iî contextual actual al schimbărilor climatice.

Recomandările Innvigo Agro pentru combaterea buruienilor

Pentru combaterea buruienilor, sunt 2 momente importante de control prin aplicare de erbicide în toamnă atât preemergent cu EFECTOR 360 CS (clomazona) în doză de 0,33 l/ha în amestec cu METAX 500 SC (metazaclor) în doză de 1,5-2 l/ha sau BARISTO 500 SC în doză 2-2,4 l/ha. Sau postemergent pentru buruienile dicotiledonate și graminee cu produsele erbicidelele BUSTER 100 EC (Qquasilofop) în doză de 0,7-1 l/ha sau RENTO 150 EC în doză de 0,8-2 l/ha.

La ieșirea din iarnă, când nu s-au făcut erbicidările din toamnă sau pentru corecții în primăvară în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene se recomandă aplicarea erbicidelor RADILCO/ZORRO 300 SL(picloram) în doză de 78 ml/ha aplicat singur sau în amestec cu MAJOR 300 SL ( clopiralid) în doză de 0,3 -0,4 l/ha.

Mai jos comparația suprinsă de specialiștii Innvigo Agro pe data de 15.03.2021 la rapiță tratată cu erbicide la pachet tehnologic versus martor neerbicidat:

55

Pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță, Innvigo Agro recomandă insecticidele:

56

De asemenea pe fondul precipitațiilor excesive din această iarnă, temperaturile din cursul lunilor martie și aprilie vor favoriza alungirea tulpinii, care poate fi regularizată prin aplicarea INVISTER 300SL (mepiquat clorura) în doză de 0,6-0,7 l/ha.

Recomandări pentru combaterea bolilor la rapiță

Pentru combaterea bolilor care afectează cultura de rapiță (alternaria, scleroinia, phoma, leptosfera, făinare, putregaiul alb și gri) soluțiile propuse de Innvigo Agro sunt:

ANTERO 500 EC (procloraz) în doză de 0,9 l/ha;

DAFNE 250 EC (difenoconazol) în doză de 0,6 l/ha;

KIER 450 EC (tebuconazol+difenoconazol+azoxostrobin) în doză de 0,9 l/ha;

57

METKON 100SL (metconazol) în doză de 0,4-0,6 l/ha;

MAKLER 500 SC (azoxistrobina) în doză de 1 l/ha;

ZIZAN 500 SC în doză de (tebuconazol) 0,5 l/ha.

Innvigo Agro, prin întreaga echipa de vânzări, specialiști agronomi în domeniul protecției plantelor, vă asigură cu portofoliul de produse, soluții complete la prețuri corecte pentru stabilirea unei tehnologii de protecție sigure a culturiilor agricole, adaptată la provocările schimbărilor climatice, împotriva combaterii buruienilor, a atacului dăunătorilor sau a bolilor, precum și regularizarea creșterii plantelor și nutriție foliară.

Roiban George, Director Marketing și Dezvoltare, Innvigo Agro

* * *

Cum ”stinge” Bayer Focul bacterian , Adrian Radu - 29 martie 2021

Focul bacterian este cel mai periculos agent patogen din livezile din țara noastră. A ajuns în România in anii ’90 din Statele Unite ale Americii, această boală având primul atac într-o fermă din județul Brăila. De atunci, a dus la defrisarea si distrugerea multor livezi de semințoase în România. Bayer a dezvoltat o serie de produse care sunt folosite în prevenirea Focului bacterian.

Tehnologia de protecție contra Focului bacterian a fost prezentată în cadrul Bayer Expert Forum Horticultură 2021, eveniment online prin intermediul căruia fermierii au aflat tot ce este necesar pentru a avea o livadă curată. Aliette este primul produs care se aplică împotriva Focului bacterian. “Este primul vaccin, primul vaccin preventiv, dacă fac o analogie, pentru a evita o pandemie în pomicultură. Focul bacterian ne poate elimina livada într-un an de zile. Este atât de simplu. Produsul Aliette mai are și un alt beneficiu. Stimulează sistemul imunitar al plantei”, a explicat Sorin Petrache, Director Portofoliu Horticultură Bayer.

58

Aliette se remarcă prin capacitatea rapidă de penetrare în plante, prin frunze, și acționează prin inhibarea germinației sporilor și prin blocarea dezvoltării miceliului în plantă. Doza recomandată la meri și peri este de 3.75 kg / ha, tratamentul făcându-se în intervalul buton roz – scuturarea petalelor. Cantitatea de soluție trebuie să rămână în intervalul 1.000-1.500 de litri.

Când presiunea de infecții este foarte mare, Aliette are nevoie de ajutor, iar acest ajutor se numește Serenade ASO, produs omologat și pentru agricultura ecologică. Cum acționează Serenade? Construiește o zonă de protecție pe frunze și previne fixarea și penetrarea patogenilor. Mai mult, acest fungicid declanșează si el răspunsul de rezistență sistemică al plantei. La meri și peri, doza recomandată de specialiștii Bayer este de 4-8 litri / ha, functie de presiune si de partener (Aliette sau Luna Care).

Batalionul de asalt împotriva Focului bacterian este completat de cel mai nou produs Bayer, membru al familiei Luna, Luna Care. “Se aplică doar după perioada de înflorit și conține fluopiram si fosetil de aluminiu. Luna Care este rapelul pe care noi îl recomandăm a fi aplicat după perioada de înflorit, o solutie mai puternică si mai versatilă. Focul bacterian nu apare doar în perioada de înflorit. Atunci se răspândește cel mai ușor și pătrunde cel mai ușor în plantă, însă pericolul de a se manifesta și de a infecta plantele există tot timpul, mai ales după fenomenele extreme, după precipitații abundente, după vijelii, grindină sau ploi cu vânt, atunci când recomanadam a se adăuga și Serenade ASO”, a completat Sorin Petrache.

59

Luna Care se aplică în doză de 3 kg / ha. Toate detaliile despre acest fungicid, dar și despre toată gama de produse de protecție a plantelor Bayer pot fi găsite pe site-ul www.cropscience.bayer.ro.

https://youtu.be/0JwJYS1O1Mo

* * *

Lucrări de sezon la murul din plantațiile ecologice – Recomandări, Elena Picu , 28 martie 2021

”Imediat ce temperaturile au urcat peste 5 grade, în plantațiile ecologice de mur se dă startul lucrărilor de primăvară”, spune Victor Dorabantu, cel care de vreo câțiva ani încoace se ocupă de această cultură.

”M-am îndreptat spre acest arbust pentru că este mai ușor de lucrat în plantație, crește până la o înălțime care permite să lucrezi fără scară, mai ales că eu sunt pensionar și nu pot să urc la înălțime pentru a executa lucrări de curățare sau de cules, așa cum se întâmplă la măr, de exemplu. Apoi și alte lucrări de întreținere sau chiar și recoltarea fructelor se face rapid și fără pericole”, mai spune fermierul nostru.

60

A început cu  tăierile de curățare și cele de rodire, îndepărtând drajonii care au rodit anul trecut. În funcție de puterea tufei se pot lăsa 3 sau 4 tulpini tinere care vor produce flori și fructe în 2021. Pentru că a optat pentru conducerea murului folosind spalieri amplasați din 10 in 10 metri și trei rânduri de sârme, lucrarea imediat următoare a fost cea de legare, recomandată fiind cea în ”V”, care asigură pătrunderea uniformă a soarelui printre plante. Un alt avantaj este acela că se pot aplica în mod corect stropirile.

”Am cumpărat un atomizor pe care îl atașez la tractor și trec ușor printre muri, mai ales că distanța de 2,5-3 m între rânduri permite acest lucru”, spune Victor Dorabantu. Pentru că plantația este una ecologică, atestata prin certificare, nu sunt folosite substanțe chimice, prin urmare soluția utilizată este pe bază de zeamă bordeleza, cea care nu afectează insectele și nici mediul. De asemenea trebuie ținut cont că un interval de câteva ore după stropit să nu plouă, pentru a permite soluției să își îndeplinească rolul său.   

De foarte mare importanță este și calitatea solului, de aceea fertilizarea este esențială. În prima jumătate a lunii martie a aplicat fiecărei tufe o cantitate suficientă de dolomita, acceptată în cultura eco a murului.

”Era bine dacă aș fi putut folosi bălegarul de grajd, dar ținând cont că nu am certitudinea că animalele respective sunt crescute în sistem ecologic, nu pot să îl pun, așa că dolomita  este cea mai indicată”, afirmă fermierul.

Deși are instalație de irigat prin picurare și sursa proprie de apă, deocamdată nu apelează la aceasta deoarece cantitatea de umiditate din sol este suficientă.

Odată cu trecerea timpului vor urma lucrările de frezare a solului și tratamente foliare dar și pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Întreaga cantitate de fructe va fi livrată în baza contractelor deja încheiate, ca și în anii anteriori de altfel, tocmai de aceea din câștigul obținut a reușit să mai cumpere o suprafață de teren în apropiere. Încurajat de succesul realizat până acum s-a hotărât să se extindă, iar din toamnă va înființa pe un lot de 3000 m o cultură nouă, de data aceasta de zmeură. De menționat că întreaga investiție s-a realizat din fonduri proprii și orice bănuț câștigat a fost reinvestit.

Așa stând lucrurile, avem suficiente argumente să ne îndreptăm către cultura murului, mai ales că fructele sale certificate eco, sunt foarte gustoase, sănătoase, aromate și bogate în vitamine.

61

Zece avantaje ale biostimulatorului pentru fermierii români care vor o cultură profitabilă în 2021, Diana Vasilescu , 28 martie 2021

Tehnologia reprezintă cheia succesului în agricultură. Fermierii români aud din ce în ce mai des această afirmație și tot mai mulți dintre ei o iau în serios pentru că și-au dat seama că un plus de producție, obținut cu cheltuieli rezonabile, care să îi pună la adăpost de fluctuația prețurilor și de condițiile meteo, este soluția unei ferme profitabile în 2021.

Iar acest obiectiv poate fi atins utilizând echipamente performante, hibrizi și inputuri de calitate, astfel încât fermierul român să poată concura cu producțiile înregistrate la nivel european. Biostimulatorii reprezintă o categorie de produse extrem de larg întrebuințată în țările europene și care se extinde spre utilizare și în România.

Campania ”Tehnologiile profitului” și-a propus să aducă în atenția fermierilor acele produse care îi ajută cu adevărat să obțină producții bogate cantitativ și calitativ, fără a crește nesustenabil cheltuielile. Cu alte cuvinte, Profit! Și cum fermierul este un om pragmatic, care vrea sa afle direct și concret informații relevante pentru activitatea lui, aducem în prim plan zece avantaje competitive ale biostimulatorului Terra-Sorb Complex, produsul care asigură fermierilor români plusul de producție care să le permită să dea lovitura în 2021. Mai exact, la 1 leu investit, produsul a dovedit că poate aduce 3-4 lei PROFIT!

Iată care sunt aceste avantaje:

1. Terra-Sorb Complex are cel mai mare conținut de aminoacizi liberi integrali

Terra-Sorb Complex este cel mai folosit biostimulator pe bază de aminoacizi liberi obţinuţi prin hidroliză enzimatică, singura metodă care permite

62

păstrarea integralităţii acestora și implicit, a eficacităţii lor. Concentraţia ridicată de 20% aminoacizi liberi are rolul de a activa o serie de procese enzimatice şi fiziologice de la nivelul plantei. De asemenea, trebuie subliniat faptul că Terra-Sorb Complex   conţine toţi cei 9 aminoacizii esenţiali necesari unei bune dezvoltări a plantelor.

2. Terra-Sorb Complex conține în plus macro și microelemente

Terra-Sorb Complex conține, pe langa aminoacizi liberi, şi azot, bor, magneziu şi alte microelemente, cu rolul de a asigura o reluare rapidă a vegetației la desprimăvărare și de a stimula la maximum formarea elementelor de productivitate și rezistența culturilor la factorii de stres.

De asemenea, produsul are o capacitate foarte bună de a debloca activitatea plantelor afectate de boli virotice și de a corecta eventualele efecte fitotoxice, care pot apărea uneori, după aplicarea erbicidelor sau altor pesticide. Terra-Sorb Complex conține 5,5% Azot, 0,8% Magneziu, 1,5% Bor, 1% Fier, dar și mangan, zinc și molibden, elemente nutriționale necesare plantei în procesul de creștere vegetativă.

3. Terra-Sorb Complex aduce un plus real de producție

Biostimulatorul ajută plantele de cultură să treacă mai ușor peste stresul cauzat de temperaturile negative din timpul iernii și permite, prin conținutul ridicat de aminoacizi liberi, scurtarea timpului și energiei pe care planta le consumă pentru a reporni în vegetație primăvara. Această economie de energie și de timp înseamnă mai mult timp pentru ca planta să acumuleze substanțe valoroase în bob și implicit o producție mai mare și mai de calitate.

Din calculele estimative realizate în loturi din toată țara a rezultat că producțiile cresc cu 10-15%, suficient pentru a acoperi investiția pe care o faceți și pentru a obține un plus de profit. Plastic spus, cu Terra-Sorb Complex, la un leu investit puteți obține 3-4 lei profit curat, după ce s-au scăzut cheltuielile.

4. Terra-Sorb Complex ajută plantele să depășească mai ușor stresul cauzat de temperaturile scăzute

Punctul de excelență al acestui biostimulator este rezistența la stres, ajutând culturile de toamnă să treacă mai ușor peste stresul cauzat de temperaturile scăzute din timpul iernii, iar recuperarea vegetativă este mult mai rapidă, scurtând astfel perioadă în care planta pornește în mod normal în vegetație.

63

De asemenea, produsul ajută și la o mai bună polenizare și fructificare, ajută la o mai bună hrănire a plantei prin conținutul de elemente nutritive.

5. Terra-Sorb Complex protejează plantele de secetă, îngheţ, arşiţă, salinitate sau asfixierea în urma băltirilor

Specialiștii de la Aectra recomandă aplicarea Terra-Sorb Complex atunci când culturile au nevoie de o stimulare nutriţională şi fiziologică: la alungirea tulpinii, înaintea înfloririi şi în faza de creştere a fructelor. De asemenea, este recomandat a se aplica Terra-Sorb Complex atunci când o cultură suferă ca urmare a unor situaţii de stres cum sunt seceta, temperaturile scăzute, îngheţul, arşiţa, salinitatea, asfixierea în urma băltirilor, etc., şi ca tratament de recuperare după perioade critice ca transplantarea, grindina, vânturi puternice, etc.

6. Terra-Sorb Complex se poate folosi atât în cultura mare, cât și în pomicultură sau legumicultură

Terra-Sorb Complex poate fi aplicat prin tratamente foliare la mai multe culturi ca: legume, pomi fructiferi, struguri de masă, cartof, sfecla de zahăr, rapiţă, cereale, porumb, floarea soarelui, orez, tutun, etc. Se recomandă aplicarea biostimulatorului în două până la patru tratamente în doză de 1-2 litri/ha.

7. Terra-Sorb Complex poate fi utilizat în amestec cu alte produse

Terra-Sorb Complex poate fi utilizat în amestec cu produse produse de protecţia plantelor, regulatori de creştere şi fertilizanţi foliari. Acest lucru permite fermierilor să nu efectueze intrări suplimentare în câmp. De asemenea, Terra-Sorb Complex potenţează acţiunea fertilizanţilor foliari, lucrând în sinergie cu aceştia.

8. Terra-Sorb Complex are efect repelent asupra insectelor

Materia primă din care se obține Terra-Sorb Complex este reprezentată de proteine de origine animală, tocmai de aceea produsul are un miros neplăcut. Acest miros specific are un efect secundar, acela de respingere a insectelor. Chiar dacă nu înlocuiește aplicarea insecticidului, biostimulatorul ajută la o mai bună acțiune în lupta contra insectelor prezente în cultură.

9. Terra-Sorb Complex se aplică pe toată suprafață celei mai mari exploatații agricole din Europa

64

Un argument competitiv important al produsului este acela că Terra-Sorb Complex este folosit, pentru al șaselea an consecutiv, în cea mai mare exploatație agricolă din Europa, cea din Insula Mare a Brăilei. Biostimulatorul se aplică pe toată suprafața, pe 57.000 de hectare, la toate culturile, iar eficiența demonstrată a produsului a determinat ca acesta să nu fie schimbat în cei cinci ani.

10.Gama Terra-Sorb are o vechime de 30 de ani

Primul produs din gamă,  Terra-Sorb Foliar, a marcat recent 30 de ani de prezență în slujba fermierilor și a fost testat în peste 40 de țări. Acest lucru demonstrează faptul că trecerea timpului nu doar că nu a afectat calitatea produsului, dar a dus la testarea și utilizarea lui pe scară largă. Vechimea pe piață a acestui biostimulator este un argument în plus al eficienței și eficacității sale.

* * *

Vinul de azi: Primordial Sauvignon Blanc 2020 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Domeniul Bogdan are ca obiectiv producerea unor vinuri de excepție, dar și organice, total naturale. Înființată în 2011, compania situată în Dobrogea a devenit din ce în ce mai cunoscută datorită vinurilor realizate. Recomandarea noastră de astăzi, Primordial Sauvignon Blanc 2020 (Organic), este un vin limpede, cu tente verzui. Olfactiv, regăsim mai întâi tente de ardei verde și lime asociate apoi cu note florale și ușor vanilate. Pe palat, vinul este fructat, principale fiind aromele de citrice și pere bine coapte. Degustați acest vin la 8-10 grade Celsius, alături de sushi de ton cu avocado, somon la grătar sau brânzeturi de capră.

* * *

65

Cămașa cu altiță ar putea ajunge în patrimoniul universal UNESCO, Romania libera 29.03.2021

Dosarul multinaţional „Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" a fost depus la UNESCO, pentru înscrierea în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanităţii, anunţă Ministerul Culturii.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent şi prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă. Reperele istoriografice şi etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanţa sa atât în viaţa comunităţilor rurale, cât şi a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămăşii cu altiţă, funcţiei sale comunicaţionale, stării actuale a elementului, precum şi cadrului general de protejare, conservare şi salvgardare a acestuia, cu măsurile generale şi punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele şi cromatica s-a făcut spaţial şi temporal.

66

„Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămăşii cu altiţă au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit detalii semnificative cu privire la existenţa vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă", precizează ministerul.

Totodată, în dosar sunt menţionate măsuri şi strategii de conservare, protejare şi salvgardare a elementului, precum şi riscuri în legătură cu elementul şi practicanţii.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România.

Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experţi, profesori ai Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, cercetători ai Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române, dar şi cercetători şi muzeografi ai Muzeului Naţional ai Ţăranului Român, Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Muzeului Olteniei, Complexul Naţional Muzeal ASTRA - Sibiu şi Muzeul de Etnografie Braşov.

* * *

Cum arată ”ghețarii” de la Buzău! Imagini inedite din Munții Buzăului, 29 martie 2021, Marilena Dinu

Iarna se dă greu dusă, iar imaginile spectaculoase din Munții Buzăului o dovedesc. În ciuda frumuseții peisajelor ”zugrăvite” de ninsoarea căzută în ultimele zile,

67

iarna târzie amână plantările programate de silvicultori pentru această primăvară.

Cum materialul săditor era pregătit, silvicultorii au fost nevoiți să găsească soluții pentru a păstra puieții în cele mai bune condiții. Așa au construit mai mulți ”ghețari” unde puieții pot fi ținuți până când vremea va permite plantarea lor.

Silvicultorii de Ocolul Silvic Gura Teghii au arătat cum se construiesc „ghețarii” din Munții Buzăului și cum sunt păstrați puieții.

”În zonele montane, unde zăpada se menține mai mult timp, silvicultorii Romsilva construiesc niște locuri speciale, ”ghețării”, în care sunt păstrați puieții forestieri până vor fi plantați, când condițiile o vor permite. Dacă ar fi păstrați în condiții normale, puieții forestieri ar intra în vegetație, iar șansele de reușită a lucrării de împădurire ar fi minime. Așadar, puieții sunt ținuți la rece câteva săptămâni, pentru a preveni intrarea acestora în vegetație”, au explicat, pe Facebookre, prezentanții Ocolul Silvic Gura Teghii.

Credit foto: inginer Roman Ana-Maria

Silvicultorii de la Gura Teghii au explicat că este vorba despre „frigdere naturale” la care se muncește serios astfel încât puieții să reziste cât va fi nevoie până la plantare.

”Aceste ”frigidere” naturale constau dintr-un strat gros de zăpadă bătătorită, de circa 80 centimetri, peste care se așterne un strat de circa 20 centimetri de rumeguș și sunt amplasate în locuri umbroase”, au explicat silvicultorii.

68

Ocolul Silvic Gura Teghii este unul din cele 7 ocoale ale Direcției Silvice Buzău și direcția administrează 84.880 hectare păduri, din care 66.727 hectare păduri de stat.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de primăvară, în cursul căreia vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regenerări naturale și 3.115 hectare prin regenerări artificiale, adică lucrări de împăduriri.

* * *

Povestea oamenilor care au renunţat la viaţa în aglomeratul şi poluatul Bucureşti pentru a se muta în munţi. În ce au transformat aceştia un sat cu doar doi locuitori, aflat în unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic Alina-Elena Vasiliu , 26 februarie 2021

Gura Milii este un fost cătun de oameni de la munte, obişnuiţi cu traiul dur, în armonie cu natura, în judeţul Buzău. Este „fost”, pentru că acum nu mai locuieşte nimeni acolo permanent. Cu o excepţie. De fapt, două. Familiile Dincă şi Flesariu, care au pus în comun bani şi eforturi pentru a ridica Ferma de sub Penteleu, o oază de linişte departe, departe de lumea dezlănţuită.

La Ferma de sub Penteleu, denumită astfel pentru că şi-a găsit locul chiar la poalele Muntelui Penteleu, mulsul caprelor este o adevărată plăcere pentru turişti la orele serii. Restul timpului şi-l ocupă cu ateliere de olărit,

69

tâmplărie, fierărie, arte populare, plimbări pe munte cu căruţa, mers cu caprele la păscut... şi lista continuă.

Când nu fac drumeţii sau mountain bike pe cărările Muntelui Penteleu, se pierd în visare în spaul tradiţional, adică un ciubăr cu apă caldă. Când nu se înduplecă soarele pe plaja amenajată pe malul râului Bâsca Mare, îşi încălzesc mâinile la un foc de tabără. Nicio secundă nu trece fără rost la fermă. Istoria locului a început să se scrie acum mai bine de un deceniu. Totul începea în vara anului 2009, când Valerica şi Alexandru Dincă erau în căutarea unui loc liniştit în care să se retragă din când în când departe de stresul zilnic al Capitalei şi al afacerilor lor de pe atunci. Şi l-au găsit.

Un colţ uitat de lume, în Munţii Buzăului, nu departe de oraşul Buzău, de unde se trage Alexandru. Aşa au ajuns în fostul cătun Gura Milii, care mai avea doar doi locuitori permanenţi la acea vreme, cuibărit de-a lungul râului Basca Mare de la poalele Muntelui Penteleu – chiar dacă nu cel mai înalt, dar cu siguranţă unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic, spun Valerica şi Alexandru Dincă.

„După venirea pe lume a primului nostru copil, Toma, am extins proprietatea şi am înfiinţat o mică fermă de capre şi o grădină de legume, din dorinţa de a-i asigura fiului nostru cea mai bună hrană sănătoasă şi naturală la care puteam visa. Nu ştiam, la acea vreme, că ceea ce a început ca un hobby şi ca o încercare de a le oferi celor dragi tot ce-i mai bun va reuşi, încet-încet, să ne acapareze viaţa cu totul”, povesteşte familia Dincă.

Când a venit pe lume şi cel de-al doilea copil, Cezar, s-a extins nu doar familia, ci şi proprietatea, iar mica fermă de capre a tot crescut. Înainte să-şi dea seama, aveau peste o sută de capre, porci, găini, raţe, vaci şi au început să împartă produsele fermei cu prietenii. Următorul pas a fost dezvoltarea unor spaţii de cazare. „Urmând stilul tradiţional ţărănesc, integrându-se în peisaj, luând tot ce este mai bun de la natură, dar dându-i înapoi cel puţin la fel, am construit, treptat, 15 unităţi de cazare.

70

Acestea au venit împreună cu un restaurant tradiţional, unde oaspeţii îşi pot alinta simţurile cu mâncare specific românească, gătită cu ingrediente naturale şi mult, foarte mult suflet.”

Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru Dincă au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti.

Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti. Tot ca să diversifice experienţele de la fermă, au amenajat un spa în stil rustic - ciubărul cu apă caldă şi sărată -, dar şi o saună uscată, de unde panorama asupra fermei nu lasă de dorit. „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri.

Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.” Înainte de acel moment-cheie, ambele familii îşi trăiseră vieţile şi carierele în paralel în Bucureşti, fără să ştie una de alta. Valerica şi Alexandru Dincă aveau o firmă de colectare şi reciclare deşeuri industriale, Cristina Flesariu era parteneră la o firmă românească de executive search, iar soţul ei, Dan, făcea carieră în domeniul imobiliar. „În Gura Milii, am avut plăcerea şi onoarea de a-i cunoaşte şi de a fi vecini cu ultimii doi locuitori, Nea Ionică şi Tanti Vica, oameni simpli, de nădejde, dintr-o bucată, cum se spune.

Au fost vremuri când Gura Milii a avut o viaţă economică mai tumultoasă. A existat şi o mocăniţă care trecea pe aici, în drumul său de la Nehoiu la Comandău, în special pentru transportul lemnelor. De fapt, actualul drum forestier pe care se face accesul la ferma noastră este fosta linie de mocăniţă. La Comandău mai există încă planul înclinat pe care întorcea trenul la capăt de linie, o construcţie inginerească clasificată ca monument.”

Copilăria de la ţară a Valericăi şi a lui Alexandru Dincă a fost cea care i-a călăuzit în amenajarea Fermei de sub Penteleu, care, mai mult decât fermă, este un complex cu mai multe imobile. Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice. În total, sunt 16 unităţi de cazare şi o a 17-a în curs de finalizare.Totul a fost construit din aproape în aproape, în funcţie de resurse şi de idei, iar investiţiile nu s-a oprit niciodată, nici măcar acum. De pildă, când au ajuns acolo, cei doi proprietari ai Fermei de sub Penteleu nu

71

găsiseră nici curent electric, aşa că singuri a trebuit să se ocupe de toată infrastructura necesară.

Valerica şi Alexandru Dincă, fondatori Ferma de sub Penteleu: „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri. Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.”

„Tarifele variază de la 45 de euro pe noapte pentru Căbănuţă – cea mai mică unitate de cazare, o căsuţă cochetă pentru două persoane, până la 150 de euro pe noapte pentru Casa Tâmplarului – cea mai mare şi mai luxoasă unitate de cazare, o casă individuală cu living şi dormitor la parter şi cu un dormitor matrimonial cu şemineu şi terasă la mansardă, sau 320 de euro pe noapte pentru Casa Mare – fosta noastră casă de vacanţă, cu patru dormitoare foarte spaţioase.” La aceste tarife se adaugă cel de pensiune completă, de 45 de euro pe zi pentru un adult. Anual, peste 500 de familii ajung la Ferma de sub Penteleu să se relaxeze, iar unele revin chiar de mai multe ori pe an.

Printre turişti, se regăsesc şi oameni din Israel, Marea Britanie, Franţa, Ucraina sau ţările nordice. Anul 2020 a fost însă cu certitudine al românilor, pentru că restricţiile internaţionale au ajutat foarte mult turismul intern.

72

„Dacă cele trei luni de lockdown au conturat o perspectivă în cel mai bun caz gri pentru industria noastră, am reuşit să ne mobilizăm şi să creăm cadrul şi procedurile necesare pentru a oferi oaspeţilor siguranţa sanitară, imediat ce am redeschis, în luna iunie. Putem spune că, în zece luni de activitate, am reuşit să recuperăm mare parte din pierderile din prima parte a anului, astfel încât am închis anul 2020 cu rezultate apropiate de 2019, ce-i drept, şi cu trei unităţi de cazare în plus.” Valerica şi Alexandru Dincă, împreună cu partenerii lor de business, îşi doresc acum să consolideze tot ce-au realizat de-a lungul ultimului deceniu, apoi nu exclud o extindere a proiectului pe acelaşi amplasament. Dar nu vor să ajungă la mai mult de 20-25 de unităţi de cazare. De ce? Pentru că esenţele tari se ţin totuşi în sticluţe mici.

Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice.

* * *

73