Stiri 8 februarie 2021, partea a doua

Legumicultor: Ceapa verde adusă din afară distorsionează gustul slăninii noastre românești! Ramona Dascălu - 7 februarie 2021

Legumicultorii români din unele părți ale țării se pregătesc deja să recolteze din solarii unele culturi care sunt mai puțin pretențioase la temperaturile scăzute din această perioadă. Este și cazul lui Dan Negrea, legumicultor din Pișcolț, județul Satu Mare, care în această perioadă este extrem de preocupat să-și recolteze ceapa verde și salata pentru a face loc răsadurilor de roșii.

Legumicultorul sătmărean a început producerea de răsaduri de roșii încă din luna decembrie și crede că, dacă vremea nu va fi foarte geroasă în perioada care vine, va putea avea roşii timpurii în ultima decadă a lunii mai, ceea ce înseamnă un avans de aproape o lună față de ceilalți legumicultori care nu au solarii încălzite. În plus, probabil că va fi unul dintre puținii legumicultori din județ care nu au renunțat la cultura de roșii odată cu anularea programului Tomata, scrie informatia-zilei.ro.

În ceea ce privește ceapa verde și salata, care acum sunt în curs de recoltare și de valorificare, legumicultorul susține că sunt la mare căutare și asta pentru că au gust comparativ cu cele aduse din alte țări.

Ceapă verde cu slănină (foto: Măcelăria Ghiță)

1

Ba mai mult, Dan Negrea crede chiar că ceapa verde adusă din alte țări, inclusiv din Ungaria, distorsionează gustul slăninii autohtone întrucât nu are nici pe departe savoarea cepei românești care se potrivește perfect în combinație cu o bucată de slănină sau de brânză.

2

3

Exemple de oferte de Baltate: https://agrointel.ro/175037/achizitie-vitei-baltata-romaneasca-pretul-oferit-fermierilor-de-acvbr-sim-5-euro-kg-tva/

BASF a organizat la Iași primul simpozion de tip drive-in pentru informarea fermierilor agrointeligenta.ro - 8 februarie 2021

BASF a organizat, la Iași, primul simpozion de tip drive-in pentru informarea fermierilor. Compania a prezentat, într-o manieră nouă pentru România, tehnologii revoluționare pentru protecția culturilor de cereale. Prezentările specialiștilor BASF au fost susținute atât de moderatori umani, cât și de o moderatoare virtuală pe care cei de la BASF au numit-o Azola, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Compania a prezentat într-o manieră nouă pentru România tehnologii revoluționare pentru protecția culturilor de cereale

4

Noile produse BASF conțin un nou triazol revoluționar: Revysol®

Pachetul Revystar® Flex oferă performanțe extraordinare pentru primul tratament la grâu

Revycare® este fungicidul ideal pentru al doilea tratament la cereale

Fermierii performanți sunt, în primul rând, fermieri informați. Însă pandemia Covid-19 a pus numeroase obstacole în calea agricultorilor care doresc să rămână la curent cu cele mai noi tehnologii de protecție a plantelor. Evenimentele organizate de furnizorii de inputuri reprezentau, pentru numeroși fermieri, una dintre cele mai importante surse de informare. Însă, odată cu impunerea restricțiilor, evenimentele convenționale nu au mai putut avea loc.

BASF Agricultural Solutions a venit cu o soluție revoluționară de comunicare pentru fermierii profesioniști. Un nou concept de eveniment, adaptat contextului actual, capabil să ofere informații valoroase, într-un format atrăgător – primul simpozion drive-in.

Îndelung pregătit, acest eveniment a pus pe primul loc siguranța tuturor participanților, astfel că organizatorii au impus reguli stricte de participare și distanțare. Însă noutatea absolută a evenimentului de la Iași, a fost că toți invitații au putut lua parte la această conferință în mașinile personale.

Prezentările au putut fi urmărite pe un enorm ecran LED de formă cilindrică, având o lungime desfășurată de 21 de metri. Informațiile transmise au putut fi ascultate în siguranță, acestea fiind recepționate de participanți prin propriile sisteme audio, din mașinile personale.

Evenimentul de la Iași a mai marcat o noutate, prezentările specialiștilor BASF fiind susținute atât de moderatori umani, cât și de o moderatoare virtuală pe care cei de la BASF au botezat-o Azola. Aceasta i-a introdus pe fermieri în lumea cinematografiei, într-un moment inspirat din galele de decernare a premiilor Oscar, presărat cu numeroase elemente de recuzită și atmosferă, precum covorul roșu pentru vedete, mulțimea de fotografi și reporteri de la intrare sau biletele de intrare, asemănătoare celor de la cinematografe.

Fermierii participanți au aflat de la experții BASF cum îi afectează și cum se pot adapta noilor restricții impuse de Uniunea Europeană în privința fungicidelor pentru cereale, care urmăresc ca până în 2023 să retragă de pe piață peste 80% din fungicidele destinate culturilor de păioase, dar și ce

5

soluții au la dispoziție pentru a-și putea păstra sau crește profitabilitatea fermelor, în condițiile în care lupta cu bolile specifice va deveni mai dificilă.

Noile produse BASF conțin un nou triazol revoluționar

Cu ocazia acestui eveniment, BASF Agricultural Solutions România a anunțat noi produse pentru protecția culturilor de cereale. Acestea conțin Revysol®, o moleculă care oferă un control de excepție asupra bolilor la culturile de cereale, având o selectivitate foarte bună indiferent de condițiile climatice întâlnite, dar și un profil toxicologic favorabil. Această substanță activă va fi una dintre puținele soluții de pe piață în următorii ani.

”Ne bucurăm că am putut prezenta în fața fermierilor noi tehnologii care îi pot realmente ajuta să depășească cu bine provocările cauzate de restricțiile de utilizare a fungicidelor. Caracteristicile noii substanțe revoluționare Revysol®, precum și proprietățile sinergice ale produselor noastre care conțin această moleculă sunt capabile să asigure un control excelent asupra unui număr foarte mare de boli, precum făinarea, septorioza, rugina brună, rugina galbenă, pătarea reticulară, ramularia sau arsura frunzelor. Fermierii vor beneficia astfel de performanțe stabile și selectivitate excelentă, chiar și la temperaturi scăzute, rezistență la spălare și siguranța unei acțiuni rapide și a unui efect de lungă durată”, a declarat Silviu Roșca, Crop manager culturi de cereale BASF Agricultural Solutions România.

Revystar® Flex oferă performanțe extraordinare pentru primul tratament la cereale

6

Pachetul Revystar® Flex este format din 2 produse: fungicidul Revystar care conține noul triazol Revysol® și fungicidul Flexity® care conține metrafenonă, cea mai bună substanță activă împotriva făinării. Împreună, acestea formează soluția fungicidă cu performanțe extraordinare pentru primul tratament la grâu.

Substanța activă Revysol® acționează împotriva agenților patogeni la temperaturi începând cu 5°C, prin urmare pachetul Revystar® Flex este mult mai eficient decât produsele competitoare și în același timp asigură o selectivitate excelentă față de grâu.

Pachetul Revystar® Flex conține 15 litri de Revystar și 5 litri de Flexity®, pachetul fiind suficient pentru tratarea a 20 ha.

Revycare® este fungicidul ideal pentru al doilea tratament la grâu

Revycare® este un fungicid revoluționar de la BASF, ce conține 100 g/l Revysol® și 100 g/l piraclostrobin. Se poate utiliza ca al doilea tratament la cereale, asigurând protecție maximă împotriva bolilor foliare și ale spicului. În același timp, datorită efectelor AgCelence®, Revycare® îmbunătățește fiziologia plantelor. Acestea vor fi mai viguroase și mai rezistente la factorii de stres precum seceta sau canicula.

Noul fungicid Revycare® se poate utiliza în tratamentul doi la culturile de cereale păioase (grâu, orz, secară, triticale, ovăz), pentru combaterea eficientă a numeroase boli, precum: septorioza, rugina brună, rugina galbenă, arsura frunzelor de orz, pătarea reticulară a frunzelor de orz sau ramularia.

Evenimentul BASF, primul de acest gen din România

Conferința drive-in organizată de BASF este prima dintr-o serie de șapte, care vor avea loc în principalele zone agricole din țară, în măsura în care condițiile vor permite organizarea lor în siguranță, respectând toate reglementările în vigoare.

”Acest eveniment dovedește, încă o dată, că BASF este o companie axată pe expertiză și mai ales pe inovație. La fel ca fermierii, am încercat să ne adaptăm cât mai bine la noul context, având însă același obiectiv clar: să fim parteneri de încredere pentru agricultorii români, să le putem oferi sprijinul nostru, dar și produse de ultimă generație, care să le ofere premisele unor recolte cu adevărat profitabile”, a declarat Marijan Tomsic, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

7

Despre BASF Agricultural Solutions România Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția

culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală.

Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, sunt conectate gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează – pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia BASF a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro. Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele BASF de social media.

Despre BASF În cadrul BASF, este dezvoltată chimia viitorului. Totodată, este îmbinat succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cei aproximativ 117.000 de angajați ai grupului BASF lucrează pentru a contribui la succesul clienților în aproape toate sectoarele și aproape fiecare țară din lume.

Portofoliul BASF este organizat în şase segmente: Produse Chimice, Materiale, Soluţii Industriale, Tehnologia Suprafeţelor, Nutriţie şi Îngrijire şi Soluţii pentru Agricultură. BASF a generat o cifră de afaceri de aproximativ 59 mld. € în 2019. Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursa din Frankfurt (BAS) şi ca American Depositary Receipts (BASFY) în SUA . Puteţi afla mai multe informaţii, accesând www.basf.com.

8

9

10

11

12

13

Marin Dogărescu, Brăila: Culturile arată surprinzător de bine! Viorela Pitulice La feb. 8, 2021

https://youtu.be/RrJguBhj5Y0

După un an 2020 foarte dificil pentru fermieri, în condiții de secetă extremă, premisele pentru acest an se arată destul de bune, la Brăila, cel puțin, după cum susține Marin Dogărescu, un fermier cunoscut din județ.

Acesta  lucrează circa 2.400 ha de teren agricol, dar are și plantații de vie și pomi fructiferi.

14

Precipitațiile din ultima vreme au fost de bun augur, iar după cum arată culturile la acest moment, agricultorii au motive să fie optimiști și să aștepte recolte mai bogate decât în 2020, un an cu venituri reduse. Din păcate, suprafețele semănate în toamnă sunt mai mici, în condițiile în care pe lângă lipsa apei din sol, agricultorii n-au avut nici resursele financiare necesare pentru a-și procura semințe și îngrășăminte.

„Sunt speranțe pentru anul 2021, mai ales că avem precipitații de 150 milimetri din octombrie până în ianuarie inclusiv, oarecum s-a refăcut capacitatea de câmp, rezerva de apă din sol, iar culturile de grâu, orz și rapiță înființate în toamnă arată bine, în ciuda faptului că au existat mari rezerve din partea fermierilor de a semăna aceste culturi de toamnă. Lipsa de apă din vară și toamnă, dar și faptul că fermierii n-au avut bani să-și cumpere semințe și îngrășăminte au dus la o suprafată semănată mică la nivel de țară, dar iată că, surprinzător, culturile arată foarte bine astăzi”, a declarat pentru FoodBiz Marin Dogărescu.

Pentru a nu mai avea probleme din cauza secetei, fermierul a decis să apeleze la banii europeni pentru irigații, având în derulare două proiecte pe două OUAI-uri (Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii). Spune, însă, că astfel de proiecte se derulează greu, motiv pentru care le solicită autorităților competente să facă mai flexibil programul.

“Pariul cu agricultura nici acum nu este câștigat, poate doar când 100% va fi produs aici‘‘, mai atrage atenția Dogărescu.

Producția de semințe, cea mai rentabilă

Marin Dogărescu lucrează o suprafață de 2400 de teren agricol, din care o mare parte este dedicată producției de semințe, de altfel, și cea mai rentabilă, spre deosebire de vie și livadă, care nu-i aduc deloc aceleași satisfacții. Nu doar că sunt probleme cu vânzarea fructelor, a trebuit chiar să să defrișeze o suprafață importantă de viță de vie, pentru că nu a avut cui să livreze producția de struguri.

Marin Dogărescu are un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Brăila care vizează circa 300 ha  de teren, dar în același timp lucrează și cu Monsanto.

“Avem un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Brăila, multiplicăm soiuri de orz și grâu românești, ei obțin verigi superioare, la nivel de prebază, iar noi modificăm și vindem baze către fermieri. De asemenea, mai avem un parteneriat cu Monsanto pe loturi de hibridare la porumb”, a mai precizat Dogărescu.

15

2020 a adus subvenţii record la Buzău, însă numărul fermierilor este în scădere ANA FELEA Miscellanea / 07 februarie

2020 a fost un an bun din punct de vedere al plăţilor efectuate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Cel puţin aşa arată sumele plătite fermierilor buzoieni care anul trecut au fost cu aproape 200 de milioane de lei mai mari decât cele din 2019. Creşterea s-a datorat ajutoarelor plătite celor afectaţi de pandemia de coronavirus, dar şi fermierilor păgubiţi de seceta din toamna anului 2019, când Buzăul s-a clasat, din păcate, pe locul 5 în ţară.

Nu mai puţin de 1.846 de agricultori au anunţat pierderi, iar acestora le-au fost plăţile ajutoare. În total aproape 56 de milioane de lei au ajuns la Buzău.

Acestor sume s-au adăugat şi plăţile pentru ceilalţi fermieri afectaţi de pandemia de coronavirus. Buzăul a acoperit toate schemele lansate de Ministerul Agriculturii având beneficiari din toate sectoarele agricole. Cele mai mari sume au fost încasate în cadrul Măsurii 21 - sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19, unde 2737 de buzoieni au primit aproape 17 milioane de lei.

În plus, anul 2020 a fost unul bun, din punct de vedere al plăţilor, şi pentru viticultori. Aici, au fost acordate peste 4 milioane de lei pentru modernizări şi dotări de crame.

Cei mai mulţi fermieri au primit subvenţie prin schema unică de plată. Este vorba despre aproape 373 de milioane de lei încasaţi de 18511 fermieri.

• Sute de agricultori trebuie să restituie din sumele primite

Pe partea cealaltă, sute de fermieri din Buzău au fost sancţionaţi de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru că nu au respectat regulile impuse pentru acordarea subvenţiilor.

În total, la Buzău, este vorba despre 300 de agricultori care sunt nevoiţi să restituie un anumit procent din sumele încasate. Potrivit directorului APIA Buzău, Claudia Stelea, cei mai mulţi sunt cei care nu îngrijesc corespunzător suprafeţele de pajişti permanente. În plus, s-a constatat că, deşi legea interzice, mulţi încă îşi incendiază intenţionat aceste suprafeţe.

Claudia Stelea a declarat: "Chiar dacă numărul fermierilor sancţionaţi sau respinşi de la plată a scăzut, există totuşi şi astfel de situaţii. Avem peste 200 de fermieri sancţionaţi ca urmare a rezultatelor controalelor de pe teren,

16

sancţiunile fiind aplicate din cauza normelor de ecocondiţionalitate, şi aici ne referim, în special, la suprafeţele de pajişti permanente neîntreţinute, unde nu au fost efectuate lucrările minime de întreţinere şi chiar pentru nerespectarea condiţiei incendierii miriştilor şi a pajiştilor".

De asemenea, alţi o sută de fermieri au fost sancţionaţi în urma verificărilor administrative. Este vorba fie despre supradeclarării unor suprafeţe de pământ, a lipsei unor documente sau neîndeplinirii condiţiei obligatorii de fermier activ.

"Sancţiunile pentru ecocondiţionalitate se aplică progresiv, se ţine cont şi de amploare şi repetiţie şi în final de intenţie, abia atunci se ajunge la o sancţiune de 100%. Însă, chiar dacă este progresiv, la prima abatere fiind doar un procent de 5%, reducerea se aplică pentru toate schemele pentru care fermierul a solicitat sprijin şi atunci normal că sumele pot fi substanţial reduse", a spus Claudia Stelea.

În aceste situaţii se constituie debite, urmând ca sumele să fie recuperate de la agricultori de către reprezentanţii APIA.

• Agricultorii îşi măresc exploataţiile

Buzăul are din ce în ce mai puţini beneficiari care solicită subvenţie prin cerea unică de plată, iar scăderea este explicată de reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin faptul că, în fiecare an, judeţul pierde circa o mie de beneficiari. Situaţia persistă de 13 ani, timp în care numărul celor care depun cererea unică de plată a scăzut cu 15.500 de persoane.

Anul 2020 s-a încheiat cu 18.511 fermieri, potrivit cererilor unice de plată depuse la APIA Buzău. Numărul este însă cu 384 mai mic decât cel înregistrat în 2019, fapt care însă nu reprezintă o surpriză pentru reprezentanţii APIA care spun că în ultimii 13 ani Buzăul a pierdut 15500 de beneficiari ai sprijinului solicitat prin această măsură.

De fapt, explică Claudia Stelea, directorul APIA Buzău, scăderea a fost cauzată de reorganizarea dimensiunii exploataţiilor agricole. Concret, judeţul are în continuare aceeaşi suprafaţă lucrată pentru care se solicită subvenţii, respectiv 270.000 de hectare, însă numărul micilor fermieri care au solicitat plăţi prin cererea unică de plată a scăzut de la an la an.

Asta înseamnă că fermierii s-au reorganizat astfel că au început să dispară fermele mici, de la 1 la 5 hectare şi să apară tot mai multe exploataţii cu suprafeţe lucrate de până la 300 de hectare. Claudia Stelea spune că fermierii

17

şi-au readaptat exploataţiile comerciale la condiţiile de piaţă iar acest lucru le-a adus şi subvenţii mai mari, dovada fiind faptul că în 2020 prin cererea unică de plată cei 18.511 au încasat 373 de milioane de lei, iar in 2019 cei 18.895 de fermieri au primit 322 de milioane de lei.

În plus, tendinţa a fost observată de reprezentanţii APIA în ultimii 13 ani, de când numărul exploataţiilor mari a crescut de la 180 de ferme câte erau în 2017 până la 680 în prezent.

Fost polițist, acum fermier cu 500 de vaci în subordine Liviu GORDEA 07 februarie 2021

Cum se împacă meseria de poliţist cu cea de fermier? Ilie Chifan reprezintă un exemplu clar că cele două se pot completa în mod armonios...

Chiar dacă se află acum la pensie, ani de zile, inclusiv în perioada de activitate profesională, şi-a găsit refugiul şi liniştea printre animalele sale de la ferma din Firiteaz, judeţul Arad, unde deţine astăzi un efectiv de 500 de vaci de lapte, din care 130 la muls.

Bucovinean la origine, născut în Vicovu de Jos, Ilie Chifan s-a stabilit în vestul ţării în anul 1972. Mai întâi a lucrat ca tehnician la Uzina de Vagoane din Arad, după care s-a făcut poliţist. A lucrat chiar şi la Serviciul Omoruri în municipiul de pe Mureş, iar în 1981 s-a mutat în comuna Şagu, unde şi astăzi locuieşte, deşi ferma se află la 10 km distanţă, pe locul unui fost CAP.

Lucrează împreună cu cele două fete ale sale şi ginerii. Chiar şi soţia petrece o mare parte din timp în fermă. Creşte animale încă de pe vremea când era poliţist. „Chiar dacă meseria de poliţist poate fi stresantă, când veneam în fermă, uitam de tot şi de toate. Pentru mine a fost dintotdeauna o mare plăcere să stau pe lângă animale”, îmi mărturisea el cu câteva zile înainte de Crăciun, când l-am vizitat.

  

18

Afaceri păguboase la început de drum: ciupercăria și melcii

 Până să ajungă să crească vaci pentru lapte, a încercat şi alte afaceri în agricultură. Mai întâi a înfiinţat o ciupercărie. Ajunsese la o producţie de 2 tone într-o zi, însă a constatat că nu are ce să facă cu o asemenea cantitate. „Am observat că românii nu erau obişnuiţi să consume ciuperci. După asta m-am apucat de crescut melci, afacere care s-a dovedit a fi la fel de păguboasă. Am avut o invazie de şoareci şi am rămas în câteva nopţi fără melci”, îşi aminteşte Ilie Chifan.

 A urmat modelul olandez

 Primele cinci vaci şi le-a achiziţionat în anul 2000. Era o perioadă în care oamenii renunţau la animale pentru că nu aveau cu ce să le întreţină după destrămarea CAP-urilor, îmi explică acesta. Iniţial a achiziţionat un grajd, dar treptat s-a extins, inspirat fiind de modelul olandez de fermă zootehnică. A ridicat un grajd nou, după un proiect existent în zonă executat de nişte olandezi. Aceştia i-au pus la dispoziţie planurile şi i-au permis să construiască un grajd identic, respectând dimensiunile şi forma originale.

 

 Un singur angajat per adăpost

 Adăpostul este unul modern, cu cuşete individuale, loc pentru furajare şi toate dotările necesare, racleţi pentru îndepărtarea dejecţiilor, sistem de ventilaţie naturală. Poate găzdui până la 300 de vaci. Văzusem unul asemănător în Olanda, la o fermă de elită. Aşadar, am convingerea că animalele beneficiază de tot confortul necesar pentru a avea o viaţă productivă lipsită de stres. Un singur om se ocupă de cele 300 de exemplare. Gunoiul ajunge în fose iar de acolo este colectat şi împrăştiat pe câmp.

 De ce Bălţată şi nu Holstein?

19

 A optat pentru rasa Bălţată Românească, după ce la un moment dat a încercat şi Holstein. E foarte mulţumit de alegerea făcută. N-aş putea să-l contrazic. Exemplarele sale sunt foarte frumoase, bine îngrijite. Se vede că sunt sănătoase. Dacă li s-ar face control specializat, probabil ar rezulta un index al condiţiei corporale foarte bun. „În urmă cu vreo şaşe ani am renunţat la rasa Holstein. Le-am încărcat pe toate în două TIR-uri şi le-am trimis la abator. Erau mult mai sensibile. E adevărat că dau mai mult lapte, dar se decalcifiază repede”, susţine el.

 

 Încrucișări cu Angus

 Acesta foloseşte material seminal de la Semtest Craiova, cu care are contract de opt ani. Viţelele de dimensiuni mai mici le montează însă cu tauri din rasa Angus, pentru a avea fătări mai uşoare. Astfel se explică prezenţa unor exemplare de Angus printre atâtea Bălţate neaoşe. Nu face achiziţii de animale pentru că, recunoaşte el, îi este frică de boli. Viţeii sunt înţărcaţi la două luni şi jumătate. Femelele sunt păstrate iar tăuraşii sunt puşi la îngrăşat, după care trimişi spre a fi sacrificaţi când ating greutatea de 700 kg. „Din păcate, cel mai apropiat abator se află tocmai la Suceava iar costurile cu transportul le suportăm noi. În 2020 am organizat patru astfel de transporturi. Am abatorizat în jur de 70 de exemplare”, mi s-a plâns fermierul.

 Efectele pandemiei

 Înainte de pandemie, tăuraşii erau vânduţi în Grecia, Turcia, chiar şi Italia. A pierdut destul de mult din cauza crizei Covid-19. „Preţul cărnii a scăzut. La abator vindem tăuraşii cu 9-10 lei kilogramul în carcasă. Când dădeam la export, câştigam mult mai bine. Ieşeam cam la 14 lei/kg, fără să mai plătim transportul. Livram câte un camion la câteva luni, în jur de 25-30 de exemplare pe transport.

20

 

 15 tone de furaje pe zi

 Norocul său este că îşi produce mare parte din furaje. Pe cele 300 de hectare pe care le administrează cultivă porumb, grâu, triticale, lucernă, pentru consumul animalelor. Pentru a-şi completa raţia furajeră cumpără doar şroturile de soia şi de floarea-soarelui, borhotul de bere şi premixurile. Zilnic administrează în jur de 15 tone de furaje pentru întreg efectivul.

 Roadele asocierii

 Membru al Cooperativei Agricole Timlactagro, Ilie Chifan deţine şi o cotă parte din fabrica de la Bucovăţ, unde sub brandul „Floare din Banat” sunt produse diferite sortimente de brânzeturi şi produse lactate, care ajung pe piaţa locală. Fermierii care fac parte din cooperativă asigură zilnic în jur de 30.000 litri de lapte, dar numai 4.000 de litri sunt procesaţi „pe circuitul intern”. Marea cantitate ajunge în fabrica Simultan de la Orţişoara (judeţul Timiş), respectiv la unităţile de procesare FrieslandCampina din Cluj şi Mureş.

 

21

 Presiunea importurilor

 „Noi nu putem concura cu fermierii de afară. Unii procesatori fac diferite produse cu lapte de import, dar ei spun că produsele lor sunt româneşti, ceea ce nu este tocmai adevărat. Iar consumatorul habar nu are. Noi acum suntem sub preţul de cost. Abia ne plătim facturile. Suntem la limita supravieţuirii, nu putem discuta de profit. Dacă nu ar fi subvenţia, nu am avea altă soluţie decât să ne vindem animalele”, constată Ilie Chifan.

 Preţul corect

 La sfârşitul lunii decembrie, a renegociat preţul laptelui şi nu este deloc mulţumit de rezultat. Dacă până acum primea 1,55 lei pe litru, din 2021 preţul a scăzut cu 2 bani, la 1,53 lei. „Guvernul maghiar oferă sprijin pentru cei care exportă lapte. Eu iau subvenţie pe mai puţin de jumătate din efectivul de animale din cauza acelui sistem stupid care ne face să ne raportăm la anul 2013. După mine, aş prefera să nu se mai dea deloc subvenţii, cu condiţia garantării de către stat a unui preţ minim de achiziţie a laptelui. Pentru mine, un preţ corect ar fi 2 lei pe litrul de lapte!”, afirmă cu convingere bucovineanul.

 La vecini se poate

 „Nu voi renunţa, nu îmi stă în fire. Sunt convins că va răsări soarele şi pe strada noastră cândva. Noi cei care producem laptele suntem la mâna procesatorului. El dictează preţul şi nu putem negocia deloc. Îşi permite asta pentru că imediat îşi poate face rost de lapte din import. Vedem zilnic cum trec graniţa cisternele cu lapte din Ungaria. Acolo îl cumpără cu 1,37 lei litrul. Ungurii sunt însă mai în câştig decât noi pentru că ei când s-a trecut la capitalism nu au distrus CAP-urile. Au avut grijă de fermele zootehnice, le-au consolidat şi sunt profitabili. În Ungaria nu există fermă care să aibă mai puţin de o sută de capete”, spune fostul poliţist.Deşi nu îi place politica, Ilie Chifan consideră că cel mai bine au dus-o agricultorii în perioada în care ministru era Decebal Traian Remeş. Pe de altă parte, recunoaşte că pe vremea lui Dacian Cioloş a avut parte de cele mai mari subvenţii.

 

22

 Moştenire pentru nepoţi

 Şi-ar dori ca într-o bună zi nepoţii să-i preia afacerea. Până atunci vrea să-şi retehnologizeze ferma. „Mi-aş dori şi eu roboţi de muls, roboţi pentru administrarea furajelor. Sunt la curent cu toate noutăţile apărute doar că e nevoie de investiţii serioase. Avem credite la bancă, dar nu sume care să ne pună în pericol activitatea. Prefer să nu mă îndatorez prea mult. Proiectele europene nu sunt pentru oamenii care muncesc, sunt greu de accesat. Ele se dau la şmecheri, la cei care nu au un patrimoniu, care nu au istoric, şi prea puţini sunt cei care le duc până la capăt”, admite proprietarul societăţii Ilinca Lact.

Pandemia asta ne-a afectat în sensul că am ajuns să producem sub preţul de cost, în condiţiile în care prețul inputurilor s-a majorat, la fel şi costul furajelor. E nedrept pe undeva, pentru că în supermarket preţurile au crescut între 12 şi 15%, în timp ce laptele, în cazul nostru, s-a ieftinit. Nu înţeleg cine stabileşte preţurile, dar, în condiţiile în care noi vindem la un preţ mai mic, normal ar fi ca şi preţurile la raft să scadă - ILIE CHIFAN, crescător de bovine din jud. Arad

BĂLŢATĂ VS. HOLSTEINVacile din ferma Ilinca Lact au o viaţă productivă de circa 7-8 lactaţii, în medie. „Am avut vaci care au rezistat şi zece lactaţii. Pe când la rasa Holstein după patru lactaţii vacile sunt terminate. Bălţatele sunt mult mai longevive”, mă asigură Ilie Chifan.

24 DE LITRI DE LAPTE/ZILa sfârşit de decembrie, producţia medie pe cap de animal era undeva la 24 de litri. Cea mai productivă vacă dă aproape 40 de litri pe zi. Peste 2.000 de litri de lapte sunt colectaţi zilnic iar cea mai mare parte din această cantitate este livrată unui procesator din zonă. „Cu excepţia lunilor de vară, când productivitatea scade, la noi în fermă nu prea există fluctuaţii. Avem un lapte de calitate foarte bună, cu procentul de grăsime între 3,9 şi 4,2”, afirmă proprietarul şi administratorul societăţii Ilinca Lact. un reportaj de LIVIU GORDEA

23

Cum se vor clasifica fermierii viitorului? Liviu GORDEA, 08 februarie 2021 -

Cum ar putea arăta agricultura în deceniile următoare şi cine va lucra în acest sector în 2040? Aceasta este tema unui studiu prospectiv lansat de Comisia Europeană. Iată rezultatele!

Politica Agricolă Comună plasează fermierul în centrul tuturor activităţilor sale. Pornind de la această premiză, serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene - Joint Research Centre (JRC) - şi-a propus să identifice viitoare profiluri de fermieri și modul în care aceştia s-ar putea adapta la noile realităţi.

 Tot mai atenți la ce consumăm

 Luând în considerare tendinţele actuale, cercetătorii implicaţi în acest studiu au ajuns la concluzia că cei mai mulţi dintre consumatori vor deveni mai atenţi la modul în care sunt produse alimentele lor, în timp ce schimbările climatice şi degradarea mediului vor face mai dificilă producerea hranei. Pe de altă parte, fermierii nu se vor putea baza doar pe metodele din trecut pentru a avea succes în viitor.

 Ei sunt partea activă a soluţiei

 Diversitatea profilurilor de fermieri şi abordările emergente ar putea efecta profund viitorul peisaj al agriculturii, perturbând posibil modelele de afaceri stabilite, susţin analiştii. Studiul identifică domeniile de interes pentru protejarea agriculturii şi a securităţii alimentare în viitor. Astfel, se aşteaptă politici coerente pentru un sistem alimentar mai divers, cu abordări divergente în ceea ce priveşte protecţia mediului, dar şi noi forme de comunicare şi legături cu cetăţenii şi consumatorii.

Totodată, previziunile vorbesc şi despre gestionarea unor reţele mai diverse şi mai volatile de către agricultori, reconsiderarea identităţii tradiţionale a fermierilor şi schimbarea interdependenţelor dintre aceştia şi zonele rurale, ceea ce ar trebui să permită rezilienţa (rezistența) fermierilor la viitoarele transformări. Studiul se aşteaptă ca fermierii, şi agricultura în general, să contribuie activ la tranziţia către durabilitate până în 2040, respectând aşteptările societăţii şi fiind o parte activă a soluţiei.

24

 

12 profiluri

 Analiza de previziune a reunit fermierii şi părţile interesate din industria agroalimentară, mediul academic, societatea civilă şi guvern pentru a explora 14 megatendinţe şi impactul lor potenţial asupra agriculturii. Grupul a analizat posibile scenarii viitoare şi a creat 12 profiluri ale tipurilor de fermieri care ar putea lucra într-un sector agricol din ce în ce mai diversificat până în 2040.

Profilurile de fermier „adaptiv”, „corporativ”, „intensiv” şi „patrimonial” dezvoltate în studiu iau multe dintre caracteristicile bine stabilite ale agriculturii europene şi le proiectează evoluţia cu schimbările tehnologice şi socio-economice aşteptate să vină. Aceste schimbări includ digitalizarea şi noile biotehnologii, precum şi evoluţia pieţelor agricole, a modelelor de consum şi a inegalităţilor economice.

Profilurile „mediu controlat” şi „bazat pe celule” privesc tehnologiile emergente şi potenţial perturbatoare pentru producţia alimentară şi cele conexe acesteia.

Profilurile „îngrijire socială”, „regenerativ” şi „urban” explorează tendinţele sociale în profunzime. Aceste tendinţe includ urbanizarea, sănătatea şi bunăstarea, construirea comunităţii şi redefinirea relaţiei noastre cu natura.

Profilurile „stil de viaţă”, „hobby serios” şi „aprovizionare comunitară” converg în jurul tendinţelor socio-culturale. Acestea se referă în special la natura schimbătoare a muncii, „revenirea la ţară” şi alimentaţia lentă, cunoştinţele şi reţelele de guvernanţă informală.

 Noi opţiuni de afaceri

 Opţiunile viitoare privind disponibilitatea terenurilor nu sunt discutate direct în raport. Cu toate acestea, autorii recunosc că noile opţiuni de afaceri adoptate de fermieri vor dicta modul în care produc alimente. Aceasta ar putea include obţinerea de finanţare directă de la consumatorii cărora li se

25

adresează. În mod semnificativ, raportul recunoaşte faptul că agricultorii care se angajează în viitoarele modele de producţie care maximizează producţia de alimente vor trebui să se extindă, să devină mai eficienţi şi să interacţioneze mai regulat cu instituţiile financiare corporative.

 

În realitate... se poate?

Studiul JRC a confirmat că datoriile existente împiedică un număr semnificativ de fermieri din întreaga UE să privească spre viitor cu orice grad de încredere. În plus, astfel de circumstanţe îi vor angaja pe aceşti fermieri să continue cu practicile de management existente, mai degrabă decât să profite de oportunitatea pe care ar putea să o prezinte noile modele de afaceri.

NOII FERMIERI INTELIGENŢINoile tehnologii digitale din agricultură ar putea crea locuri de muncă mai atractive pentru tineri la sat, prevenind într-o oarecare măsură migraţia acestora spre oraşe, cu atât mai mult cu cât fermierii vor trebui să aibă tot mai multe cunoştinţe şi abilităţi ce combină agronomia cu biologia şi tehnologia informaţiei. ONU estimează că în 2050 doar o treime din populaţia planetei va mai locui la sat. Click AICI și vezi în ce măsură agricultura digitală ar putea preveni depopularea şi îmbătrânirea zonei rurale!  un articol de LIVIU GORDEA

INDUSTRIE ALIMENTARA

Investiții profitabile în vin De Food Biz La feb. 8, 2021

Victor Bostan, CEO Purcari Wineries, spunea într-o discuţie cu Business Magazin că investiţiile în vin pot fi rentabile, chiar dacă la prima vedere nu pare aşa. El a dat exemplu vinul Negru de Purcari

26

2015, care cu 6 luni în urmă valora 400 de lei moldoveneşti, aproximativ 93 de lei, iar acum preţul a ajuns la 1800 lei moldoveneşti, adică 416 lei.

„De-a lungul timpului, economia mondială a cunoscut multe urcuşuri şi coborâşuri, perioade în care unele industrii apăreau, iar altele dispăreau. Vinul însă niciodată nu şi-a pierdut valoarea în timp, cu secolele. Şi dacă în unele domenii există alternative − să zicem că poţi schimba o maşină pe petrol pe una electrică, atunci pentru vin e greu, dacă nu chiar imposibil să găseşti o alternativă. Vinul nu prea poate fi înlocuit cu altceva. Vinul nu e o pasiune trecătoare. Odată ce îţi intră în viaţă, devine o parte din tine: te maturizează, te rafinează şi te introduce în lumea frumosului”, descrie Victor Bostan, CEO-ul Purcari Wineries, o astfel de investiţie.

„Eu cred că aici sunt două momente importante de luat în considerare: primul − dacă privim vinul ca pe un business şi investiţie într-o afacere listată la bursă, şi al doilea − dacă privim vinul ca pe un produs de consum. Dacă analizăm din perspectiva acţiunilor la bursă, companiile vinicole  reprezintă o posibilitate bună de diversificare a portofoliului de investiţii, alături de companiile  clasice din domeniul utilităţi, petrol şi gaze. Dacă privim însă vinul ca pe o investiţie în produs, pot spune că acesta are un caracter şi o valoare aparte pentru că ele sunt ca o operă de artă. De exemplu, dacă aţi alege un vin select, cum e vinul Negru de Purcari Vintage 2015, fiţi siguri că nu veţi avea de pierdut. Valoarea lui creşte anual constant de 2-3 ori”, explică Victor Bostan. Continuarea articolului pe ZF.ro Editat de Cristian Florin Popescu

Peste 40.000 ha de teren necultivat înregistrat la APIA De Viorela Pitulice La feb. 6, 2021

Suprafețele necultivate înregistrate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-au ridicat la  40.840 ha în Campania 2019, în scădere față de anul anterior, când era atins un nivel 43.955 ha, potrivit infomațiilor furnizate FoodBiz.

27

Oficialii agenției ne-au comunicat și o serie de informații utile, inclusiv condițiile pe care trebuie le îndeplinească fermierii care declară teren necultivat (pârloagă) în cererea unică de plată de care aceștia trebuie să țină seamă dacă nu vor să fie penalizați.

Conform articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an, întreținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă așa cum este definită la alin. (2) lit. c). Perioada în care terenul este lăsat în pârloagă este de minimum 6 luni într-un an calendaristic și acoperă lunile aprilie – septembrie;

Activitățile minime care trebuie efectuate în acest caz sunt îndepărtarea vegetației prin lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puțin o dată pe an pe terenul arabil.

Condițiile pe care trebuie le îndeplinească fermierii care declară teren necultivat (pârloagă) în cererea unică de plată sunt condițiile generale de acordare a plăților directe prevăzute la art. 8 din OUG  nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Terenul necultivat declarat pe același amplasament  mai mult  de 1 an  nu este eligibil la plată, iar fermierii care se află în această situație trebuie să declare parcelele cu teren necultivat și au posibilitatea de a nu solicita plata pentru această suprafață pentru a nu fi sancționați.

În cererea unică de plată fermierii vor trebui să declare parcelele cu teren necultivat selectând codurile de cultură 970 – teren necultivat sau 972 – teren sub sere și solarii necultivat.

Lista codurilor de culturi se regăsește în Anexa 2 din Ordinul MADR nr. 52/2020 de aprobare a formularului de cerere unică de plată și este

28

disponibilă în aplicația IPA Online pusă la dispoziția fermierilor de către APIA.

Nu sunt eligibile la plată suprafețele de pârloagă declarate/determinate pe același amplasament mai mult de 1 an, cu excepția suprafețelor arabile menținute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonanță, dacă este respectată activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanță;”

In anul 2021 daca fermierul declară o parcelă de teren necultivat (cod 970 şi/sau 972) și dacă aceeași suprafață a fost declarată şi în anul 2020 cu cod 970 şi/sau 972, în aplicația IPA-Online, fermierii primesc mesaj de atenționare.

Fermierii care declară aceste suprafețe în cererea unică de plată, trebuie să aibă în vedere faptul că solicitarea plății pe aceste suprafețe poate determina sancțiuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare şi Control.

Referitor la plată, treuie menționat că terenul necultivat se califică la plată în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață (SAPS), întrucât legislația în vigoare nu condiționează această plată de cultivarea terenului.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de  producție, iar cuantumul plății unice pe suprafață se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului (ex. H.G. 819/2020 – schema de plată unică pe suprafață: 98.7381 euro/ha).

De asemenea, în cazul în care fermierii solicită plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat și plata pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu trebuie să respecte condițiile specifice acestor scheme de plată, prevăzute în Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafețele de teren necultivat nu sunt eligibile pentru plata redistributivă, înverzire, tânăr fermier sau Ajutor Național Tranzitoriu.

29

Business MAGAZIN. Unde să îţi investeşti banii? Victor Bostan, Purcari Wineries: Vinul Negru de Purcari 2015, cu 6 luni în urmă valora 93 de lei, iar acum preţul său a ajuns la 416 lei. Deci, investiţia în vin poate fi rentabilă 06.02.2021,

Victor Bostan, CEO Purcari Wineries, spunea într-o discuţie cu Business Magazin că investiţiile în vin pot fi rentabile, chiar dacă la prima vedere nu pare aşa. El a dat exemplu vinul Negru de Purcari 2015, care cu 6 luni în urmă valora 400 de lei moldoveneşti, aproximativ 93 de lei, iar acum preţul a ajuns la 1800 lei moldoveneşti, adică 416 lei.

„De-a lungul timpului, economia mondială a cunoscut multe urcuşuri şi coborâşuri, perioade în care unele industrii apăreau, iar altele dispăreau. Vinul însă niciodată nu şi-a pierdut valoarea în timp, cu secolele. Şi dacă în unele domenii există alternative − să zicem că poţi schimba o maşină pe petrol pe una electrică, atunci pentru vin e greu, dacă nu chiar imposibil să găseşti o alternativă. Vinul nu prea poate fi înlocuit cu altceva. Vinul nu e o pasiune trecătoare. Odată ce îţi intră în viaţă, devine o parte din tine: te maturizează, te rafinează şi te introduce în lumea frumosului”, descrie Victor Bostan, CEO-ul Purcari Wineries, o astfel de investiţie.

Că tot am pornit pe căile băuturii zeilor într-o discuţie anterioară pentru Business MAGAZIN cu CEO-ul Purcari Wineries, l-am întrebat acum care sunt posibilităţile de creştere financiară pe seama acesteia.

„Eu cred că aici sunt două momente importante de luat în considerare: primul − dacă privim vinul ca pe un business şi investiţie într-o afacere listată la bursă, şi al doilea − dacă privim vinul ca pe un produs de consum. Dacă analizăm din perspectiva acţiunilor la bursă, companiile vinicole  reprezintă o posibilitate bună de diversificare a portofoliului de investiţii, alături de companiile  clasice din domeniul utilităţi, petrol şi gaze. Dacă privim însă vinul ca pe o investiţie în produs, pot spune că acesta are un caracter şi o valoare aparte pentru că ele sunt ca o operă de artă. De exemplu, dacă aţi alege un vin select, cum e vinul Negru de Purcari Vintage

30

2015, fiţi siguri că nu veţi avea de pierdut. Valoarea lui creşte anual constant de 2-3 ori”, explică Victor Bostan.

Oportunitate de investiţie în industria alimentară, producţie sau depozitare: Platforma industrială Ucea din judeţul Braşov, cu suprafaţă de 7 ha, este pregătită pentru vânzare Publicitate 08.02.2021,

Austin Meats, companie ce activează în domeniul agribusiness, propune spre valorificare Platforma industrială Ucea din Jud. Braşov, ce include terenuri în suprafaţă de 73.605 mp şi construcţiile aferente.

Proprietatea este compusă din patru terenuri intravilane şi construcţii reprezentând hală de abatorizare, fabrică de procesare carne, hale de producţie, depozite, atelier mecanic, spaţii administrative şi fabrică de biogaz.

31

Aflată la jumătatea distanţei dintre oraşele Sibiu-Braşov, proprietatea are acces direct la Drumul European E68 (DN1), conferind acces logistic facil pentru derularea activităţii de business.

Investiţia în platforma industrială oferă oportunitatea dezvoltării unui proiect cu multiple destinaţii în domeniul agribusiness, dar oferă şi posibilitatea de reconversie într-un complex logistic cu spaţii de depozitare frigorifice sau mixte.

Suprafaţa generoasă de teren (73.605 mp) oferă posibilitatea de extindere, modernizare sau reconfigurare a activităţii, respectiv a liniilor de business, iar poziţionarea într-o zonă cu tradiţie în creşterea animalelor, cu numeroase ferme zootehnice, asigură accesul facil la materia primă, respectiv aprovizionare.

Valoarea activului este dată de suprafaţa generoasă, de poziţionarea sa, precum şi de posibilitatea eliminării deşeurilor organice şi de recuperare a energiei prin utilizarea staţiei de biogaz amplasată în incinta platformei.

Pentru discuţii privind imobilul, potenţialul de dezvoltare şi detalii despre modul de valorificare, trimiteţi mesaj la: ovidiu.braila@citr.ro, mobil: +40 744 548 507.

https://sales.citr.ro/detalii-produs/CITRPortal-DetaliuProdus/83139-Platforma-industrial-Ucea

32

Ce se mai întâmplă în businessul din România. Industria procesării de carne ar putea da mai multe tranzacţii: trei afaceri româneşti sunt „în piaţă“ la vânzare. Meda Prod 98, Kosarom şi Agra’s sunt cele trei companii aflate în prezent pe piaţă la vânzare, în diferite stadii ale procesului Cristina Roşca 08.02.2021,

Trei companii antreprenoriale din industria cărnii testează interesul investitorilor pentru o eventuală tranzacţie, spun sursele ZF. Este vorba de Meda Prod 98, Kosarom şi Agra’s.

Stadiul discuţiilor sau al tranzacţiilor este diferit, cele mai avansate negocieri fiind la Meda Prod ‘98, adaugă sursele din piaţă.

33

Oficialii Meda Prod ‘98, companie fondată de antreprenoarea Luchi Georgescu, nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF privind o eventuală tranzacţie. Neculai Apostol, fondatorul grupului Kosarom cu 1.300 de salariaţi, neagă intenţia de vânzare, iar reprezentanţii Agra’s din Alba nu au dorit să comenteze pe marginea subiectului.

Această piaţă a procesării de carne este în continuare dominată de afaceri antreprenoriale, dar în ultimii ani nume străine precum Smithfield sau Sigma Alimentos şi-au făcut loc în industrie. Acestea s-au dezvoltat în special prin tranzacţii.

De altfel, sursele ZF explică faptul că în acest domeniu cumpărătorul este de cele mai multe ori un investitor strategic, nu un fond de investiţii. Acesta din urmă are intenţia de a-şi maximiza banii, deci investeşte pentru un orizont de timp mai scurt ca o companie deja activă în domeniu care are planuri pe termen lung.

Spre deosebire de lactate, pe piaţa de carne şi mezeluri numărul tranzacţiilor a fost mai mic. Aici sunt mulţi jucători români care au dezvoltat afaceri de zeci sau sute de milioane de lei şi cu sute de salariaţi. Antreprenorii au construit de la zero, bazându-se mai degrabă pe forţele proprii decât pe preluarea de afaceri concurente.

Tocmai de aceea, piaţa este puternic fragmentată, astfel că o consolidare ar urma să se întâmple, spun sursele ZF. Acestea adaugă că jucătorii buni din domeniu pot obţine la evaluare un multiplu de 8-10 ori EBITDA.

Interesul pentru afacerile din industria alimentară poate fi justificat nu doar prin câştigarea de cotă de piaţă, ci şi prin faptul că acest sector şi-a arătat încă o dată rolul crucial în pandemie, când producţia locală a devenit mai importantă ca oricând.

Companiile despre care ZF a aflat că sunt în piaţă, respectiv Meda Prod 98, Kosarom şi Agra’s, sunt jucători de talie mare sau medie. În ceea ce priveşte Meda Prod 98, acesta este unul dintre cei mai mari producători din domeniu, cu o cifră de afaceri de 196 milioane de lei în 2019, în creştere cu 22% comparativ cu anul precedent, şi un profit de 23 mil. lei, plus 16% faţă de 2018, potrivit datelor publice. Datele pentru 2020 nu sunt publice. Ţinând cont de datele financiare din perioada pre-pandemie, compania ar putea fi vândută pentru câteva zeci de milioane de euro.

ZF Agropower 2021. Călin Muscă, proprietar Pork Prod: Avem nevoie de tehnicieni, de tractorişti, de măcelari, avem nevoie de personal calificat , Florentina Niţu 08.02.2021,

34

Călin Muscă, proprietarul companiei Pork Prod din judeţul Arad, care creşte anual 85.000 de porci în trei ferme, susţine că în industria agroalimentară este deficit de forţă de muncă calificată şi este nevoie de investiţii în specializarea personalului, făcute atât de către angajatori, cât şi de către reprezentanţii statului.

„Avem nevoie de investiţii în a învăţa oamenii să muncească, în şcolarizare. Avem nevoie de tehnicieni, avem nevoie de tractorişti, avem nevoie de măcelari, avem nevoie de personal calificat. (...) Statul încurajează mediocritatea sau nemunca. Sunt sceptic vizavi de ceea ce înseamnă ajutorul statului în privinţa dezvoltării industriei agroalimentare“, a spus Călin Muscă în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală faptul că mai mulţi români lucrează în abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este între 1.000 şi 2.000 de euro. Călin Muscă spunea anterior că în compania sa un măcelar câştigă între 3.500 şi 4.000 de lei (până în 850 de euro) la un program de 8 ore.

Compania Pork Prod a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 21 de milioane de lei la nivelul anului precedent, potrivit datelor publice.

ZF Agropower 2021. Alexandru Mătieş, acţionar Agritehnica Mara: Este necesară integrarea, iar avantajul nostru, al producătorilor de paste, este că putem automatiza aproape complet procesul de producţie. În prezent, în România sunt 115 companii care au CAEN de fabricare a macaroanelor, tăiţeilor, cuşcuşului şi a altor produse făinoase 08.02.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-alexandru-maties-actionar-agritehnica-mara-19906486

35

Alexandru Mătieş, acţionar al Agritehnica Mara, un business în do-meniul morăritului pornit în 1993 şi aflat la a doua generaţie, care produce făină şi paste sub brandul Morile Mătieş, consideră că integrarea este necesară în agrobusiness, iar avantajul producătorilor de paste este că pot automatiza aproape complet procesul de producţie.

„Este necesară integrarea, iar avantajul nostru, al producătorilor de paste, este că putem automatiza aproape complet procesul de producţie. Faptul că avem un business integrat ne ajută să producem materia primă necesară mai ieftin. În plus, angajaţii noştri produc în mod repetitiv, iar calitatea produselor creşte“, a spus Alexandru Mătieş în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

În prezent, în România sunt 115 companii care au CAEN de fabricare a macaroanelor, tăiţeilor, cuşcuşului şi a altor produse făinoase, conform datelor Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

Lanţul integrat al brandului Morile Mătieş cuprinde atât partea de agricultură, cât şi cea de procesare, având o moară de porumb, unde produc făină, şi o fabrică de paste făinoase. La începutul pandemiei de COVID-19 în România, în martie 2020, pastele s-au situat pe a patra poziţie în topul celor mai vândute alimente, după făină, mălai şi orez, având o creştere de 300%, conform statisticilor naţionale.

„Din punctul meu de vedere, există posibilitatea ca producătorii români să acopere necesarul de paste făinoase pentru întreaga populaţie, pentru că în timpul pandemiei, în momentul în care am fost mobilizaţi să furnizăm cantităţi substanţiale de produse, am reuşit să facem faţă. Înainte de acest moment de răscruce, pentru fabrica noastră, capacitatea de producţie nu era acoperită“, a menţionat Alexandru Mătieş.

În 2019, vânzările de paste făinoase în România au ajuns la o valoare de 305,5 milioane de lei, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, când au fost de 288,3 milioane de lei, arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.  

Creşterea cererii de anul trecut pentru paste şi în special pentru cele româneşti se datorează faptului că marfa din străinătate nu a reuşit să mai intre în România atât de uşor, iar reprezentanţii supermarketurilor s-au gândit la alternativă, aceea a produselor româneşti, susţine reprezentantul companiei Agritehnica Mara. „Şi-au dat seama că existăm şi noi şi putem face faţă solicitărilor lor. Ulterior, când lucrurile au revenit la normal, noi nu am mai fost atât de doriţi de reprezentanţii supermarketurilor.“

36

Antreprenorul crede că în România se pot face produse la standarde ridicate, însă, în acelaşi timp crede că este foarte important ca românii să fie educaţi să consume produsele româneşti şi să fie conştienţi că produsele sunt sănătoase. „Noi învăţăm şi brading, învăţăm şi marketing, învăţăm orice, chiar dacă nu este acesta domeniul nostru de activitate.“

Alexandru Mătieş a mai spus că desfacerea este o problemă pentru producătorii români, astfel că vede necesitatea şi utilitatea unui lanţ de supermarketuri românesc cu produse româneşti.

„Precum un anumit lanţ de supermarketuri din afară a reuşit să facă export pentru produsele fabricilor dânşilor în România, aşa putem să facem şi noi. Propun ca producătorii români să constituie o cooperativă sau o asociaţie, să preluăm un sistem de management aşa cum au retailerii, iar ce putem să producem în ţara noastră să fie prezent în supermarketul nostru, românesc. Îmi doresc un lanţ de supermarketuri iniţiat de români şi pentru români“, a precizat el.

Compania Agritehnica Mara a avut o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei în 2019, similară cu cea din anul precedent, iar profitul a fost de 275.000 de lei, arată datele publice.

Afaceri de la zero. Gabriel Bălăceanu fabrică paie de hârtie sub brandul Harpai, pe care vrea să-l ducă la peste 70.000 euro afaceri în 2021. Capacitatea de producţie a fabricii Harpai este de 2 milioane de paie de hârtie pe lună, 08.02.2021, Georgiana Mihalache  

Principalii clienţi sunt cei din domeniul HoReCa, iar investiţia iniţială a fost de circa 90.000 euro, din surse proprii şi Start-up Nation.

Tranziţia de la produse din plastic către cele biodegradabile şi grija pentru mediul înconjurător l-au determinat pe Gabriel Bălăceanu, un tânăr antreprenor, să pună pe picioare o fabrică în care produce paie de hârtie sub brandul Harpai. De la primele utilaje, până la

37

deschiderea sediului şi materia primă, fondatorul a investit în total 92.000 de euro, bani din fonduri proprii, de la prieteni şi din programul Start-up Nation.

„Suntem la început, decizia de business a început din adolescenţă. Businessul a început în 2019, a plecat de la o idee cu un prieten, ne gândeam la noile trenduri şi ce se poate întâmpla în viitor. Am descoperit o nişă pe partea de reciclare şi plastic. Am decis să fac un business pe paie de băut din hârtie. Am făcut cerere de ofertă din China pentru utilaje şi de acolo a plecat totul“, a povestit Gabriel Bălăceanu.

Înainte de Harpai, antreprenorul nu a mai avut alte afaceri, dar a cochetat cu lumea businessului, fie ocupându-se de proiecte, fie implicându-se în afacerile familiei.

Paiele de băut sunt formate din trei straturi de hârtie, iar zilnic pot ieşi dintr-un singur schimb de producţie circa 80.000 de paie, aceasta fiind capacitatea maximă. Pe măsură ce comenzile vor creşte, fondatorul Harpai spune că poate angaja mai mulţi oameni pentru a se ocupa de fabricarea paielor. „Harpai se situează într-o zonă montană, în mediul rural, la o distanţă de 110 km de Bucureşti, mai exact în comuna Ceraşu, judeţul Prahova. Ne-am dorit să dezvoltăm această idee în mediul rural şi să oferim locuri de muncă oamenilor din această zonă pentru că ne pasă de viitorul satului românesc şi de oameni“, a mai explicat Gabriel Bălăceanu.

După ce a colaborat cu arhitectul Marcel Borţun pentru a transforma clădirea în care este fabrica într-un spaţiu modern, în 2019 a început şi producţia paielor. În fabrică lucrează două persoane la producţie, iar Gabriel Bălăceanu şi soţia sa se ocupă de partea de business. Până acum, produsele Harpai au ajuns în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, domeniul HoReCa fiind cel ţintit de antreprenor.

Principala provocare din business vine din faptul că trecerea spre ambalaje prietenoase cu mediul se face lent, iar oamenii au nevoie să se adapteze la noile trenduri.

„E un business nou, lumea nu vrea să treacă la paiele de hârtie pentru că sunt mai scumpe decât cele din plastic, diferenţa poate fi de zece ori mai mare. Noi suntem legaţi de HoReCa şi acum a fost închisă sau a funcţionat la o capacitate mică. Pe viitor vrem să exportăm în Europa“, a mai spus fondatorul Harpai.

Iar anul 2020 a venit cu şi mai multă presiune, în contextul în care pandemia a ţinut închise afacerile din domeniul restaurantelor sau cafenelelor. Totuşi,

38

anul trecut s-au văzut şi primele rezultate ale investiţiei pentru Harpai, după ce au ajuns şi utilajele şi a început efectiv procesul de producţie.

„Văd un trend crescător pe partea de ambalaje ecologice, sustenabile. E vorba şi de tranziţie de la plastic la produse biodegradabile. Sunt încrezător, apar mai multe proiecte care încearcă să facă o conştientizare despre ceea ce înseamnă aceste produse sustenabile. În România plasticul se găseşte peste tot, oamenii se plâng că nu se reciclează selectiv“, a mai spus antreprenorul.

Estimările fondatorului Harpai pentru 2021 urmăresc o cifră de afaceri de peste 70.000 de euro, fiind primul an complet de activitate şi într-un context sanitar mai bun, pe măsură ce campania de vaccinare înaintează. Dacă ar trebui să pornească de la zero, Gabriel Bălăceanu ar investi tot în brandul Harpai şi crede că antreprenorii locali trebuie susţinuţi.

„Viaţa de antreprenor este antrenantă, în fiecare zi este ceva de făcut, tot timpul ai noi obstacole, trebuie să le depăşeşti, să găseşti rezolvări, dar nu ne împotmolim în lucruri mărunte, mergem mai departe. Aş lua-o de la capăt, tot cu aceeaşi idee de business pentru că e un produs de viitor şi cred că e sustenabil. Ar trebui să începem să producem lucruri şi în România, nu doar să importăm“, a mai spus Gabriel Bălăceanu.

Save the date – evenimentele RO.aliment în 2021 | 15% discount pentru early booking din luna ianuarie –By RO.aliment, January 20, 2021

24-25 MARTIE 2021: Maratonul de Nutriție, Nutrienți, Sănătate și Imunitate | ediția 3 | ONLINE | vezi program 2020, aici

Eveniment care are ca scop transferul de cunoștințe și facilitarea dialogului dintre producătorii de alimente și suplimente și medici, nutriționiști, dieteticieni, cercetători și consumatori

Prezentările vor fi susținute de medici, medici nutriționiști, oameni de știință, profesioniști din domeniul sănătății, industriei alimentare și a suplimentelor alimentare

39

Doar 4 prezentări comerciale în toată conferința! Estimăm 250 de participanți

PENTRU COMPANII: Câți participanți estimăm că vom avea? Ce alte metode de promovare vă oferim? Stabiliți o întâlnire online cu reprezentanții noștri pentru a afla aceste răspunsuri

PENTRU ANGAJAȚI: Programul evenimentului de anul acesta vă poate ajuta să luați decizia de a vă înscrie anul viitor, pentru că păstrăm aceeași structură, doar că vom avea subiecte proaspete

REZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE

17-21 MAI 2021: Ingredients Show vine mai aproape de nevoile tale și devine RO.aliment Show | ONLINE, 5 zile | editia 5, vezi program 2020, aici

Participanții sunt producători din industria cărnii, a laptelui, din panificație, dulciuri, înghețată, produse alternative și suplimente, furnizori de materii prime și ingrediente pentru aceste ramuri, dar și furnizori de produse și servicii din domenii conexe

PLATFORMĂ ideală pentru diseminarea informațiilor despre materii prime alternative, ingrediente funcționale, ambalare, procesare, siguranța alimentelor, alimente noi și produse finite inovatoare, formulare și reformulare, tehnologii, igienă, produse organice cât și a felului în care acestea pot influența industria alimentară și a suplimentelor alimentare.

5 zile, fiecare zi dedicata unui sector de activitate: produse din carne, produse din lapte, panificație-dulciuri, suplimente alimentare, consumatori

Fiecare zi va acoperi noutăți pentru întreg lanțul de producție, de la ingrediente, materii prime, procesare, tehnologii, pana la calitate, igiena, consultanta, certificari

Special: peste 50% din vorbitori vor fi invitati externi

Estimăm 500 de participanți REZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE

40

22-23 SEPTEMBRIE 2021: PIA 2021 – Poluarea în industria alimentară – online | ediția 2  – vezi program editia 2020 aici

PIA este cel mai cuprinzător eveniment de mediu organizat pentru industria alimentară și a băuturilor din Romania. Acest eveniment prezintă cele mai recente tendințe și inovații care influențează reutilizarea apei, provocări ale lanțului de aprovizionare, calitatea aerului și multe altele.

Ar trebui să participați dacă sunteți procesator de carne, procesator de lapte, fabrică de bere sau distilerie, producător de alimente pentru animale de companie, magazin alimentar sau sunteți implicat în alimentație, agricultură, prelucrarea alimentelor și a băuturilor, transport, distribuție, pregătire, gestionarea lanțului de aprovizionare, soluții de sustenabilitate și ape uzate

Estimăm 200 de participanți

REZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE

2-3 NOIEMBRIE 2021: WEBINARUL INFORMATIV ESE – Etichetare. Siguranță. Etică – București, noiembrie 2021 | ediția 6 | 2 zile (industria alimentară, suplimente alimentare) – program editia 2020, aici

Eveniment unic în România în cadrul căruia sunt prezentate noutati legislative despre etichetare, siguranță și etică în industria alimentară și a suplimentelor alimentare

Participanții pot trimite întrebări la care specialiștii vor răspunde în cadrul sesiunii special dedicate întrebărilor și răspunsurilor

vorbitorii sunt specialisti din Romania, dar si externi Estimăm 200 de participanți

REZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE

1 MARTIE-30 SEPTEMBRIE 2021 – perioadă de înscrieri Concursul „Ora de bun gust” – premiile “Gustul Ales” 2021, a 6-a ediție | 30 septembrie-30 octombrie – JURIZAREA | 25 noiembrie – anunțarea câștigătorilor

VEZI CĂȘTIGĂTORII GUSTUL ALES 2020

41

Produsele care pot dovedi ca sunt fabricate în România vor fi jurizate de un juriu de specialitate luând în calcul mai multe criterii: gust, miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar și conținutul fișei tehnice a produsului

Bulina galbenă inserată pe ambalaj vă va ajuta să vă diferențiați de sute de produse similare

Adăugând acest premiu pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe rafturile supermarketurilor

REZERVA-TI LOCUL DIN TIMP COMPLETAND FORMULARUL DE INSCRIERE

 Mulțumim partenerilor și colaboratorilor care ne-au acordat încredere in 2020 și îi asteptăm alături de noi și în 2021!

 Cere acum oferta personalizată pentru evenimentele RO.aliment din 2021 și poți beneficia de reducere de 15% pentru contractele încheiate până pe 30 ianuarie 2021!!!

Scrie pe office@roaliment.ro sau sună la numerele:0744 162 991 – Claudia Bocean, 0777 677 218 – Teodora Nuță, 0727 001 904 – Elena Dumitru

Leszek Wacirz, Country Manager Nestlé România: Dacă vorbim despre oportunități de dezvoltare, România are un viitor frumos 08 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu

La aniversarea de 25 de ani de prezență pe piața locală, Leszek Wacirz, Country Manager Nestlé România, afirmă optimist că situația se va îmbunătăți în a doua jumătate a anului, iar pe termen mediu retailul local va evolua frumos, în contextul în care trebuie să ajungă la nivelul țărilor dezvoltate din UE. 

42

Atipic ar putea fi cuvântul care descrie anul 2020 pentru industria FMCG. Cum a arătat 2020 pentru Nestlé România?

2020 a venit cu nenumărate provocări pe măsură ce am trecut prin diverse etape ale pandemiei. La început nu știam ce e coronavirusul, nu știam ce să credem și cum să acționăm. În martie a fost acel val de shopping de panică, iar acest fenomen a adus cu sine provocări majore pentru tot lanțul valoric din sectorul alimentar, atât pentru noi ca furnizor, dar și pentru retaileri. Însă industria a performat bine. Responsabilitatea noastră, atât față de consumatori, cât și față de retaileri, a fost să livrăm produse. Au existat multe momente impredictibile, a fost dificil să asigurăm trecerea produselor peste granițe.

Așa cum vedem acum lucrurile, această situație va dura cel puțin până în Q1 sau Q2 2021, deci trebuie să ne pregătim să operăm așa până la finalul celui de-al doilea trimestru. Sunt semne de optimism și cred că este esențial să vezi partea pozitivă a lucrurilor în ciuda provocărilor. Dar este o provocare globală pentru tot ceea ce înseamnă out-of-home business. Interacțiunea fizică în magazine este limitată, interacțiunea dintre noi toți este limitată. Este o economie cu contacte și interacțiuni limitate.

Din perspectiva rezultatelor financiare, a fost un an bun 2020?

Nestlé România face parte din regiunea EMENA, care a raportat o creștere single digit pe primele 9 luni din 2020, până la 15 miliarde de CHF. România joacă un rol important în această regiune, iar rezultatele locale sunt în linie cu acelea înregistrate în regiune.

Frumusețea Nestlé constă în diversitate, avem un portofoliu foarte variat. Evoluția din 2020 a urmat trendurile din piață: sunt categorii care s-au dezvoltat, cum ar fi cafeaua, hrana pentru animale sau produsele Nestlé Health. Consumatorii au gătit mai mult acasă, iar asta s-a văzut în cifrele categoriei de produse culinare. Pe de altă parte avem categorii de produse care au scăzut cu double digit, cum sunt cele destinate HoReCa. Per ansamblu, 2020 a fost un an de creștere pentru noi.

Ați precizat că 2020 a fost un an de creștere. Care au fost categoriile care au raportat cele mai bune performanțe?

Cafeaua, deoarece în loc să servească o cafea la terasă sau restaurant clienții au băut cafea acasă. Iar noi, cu portofoliul nostru, care include Nescafé, Nescafé Dolce Gusto, Nespresso și Starbucks, putem oferi consumatorilor posibilitatea de a savura acasă exact aceeași experiență ca în HoReCa. Creșterea a fost determinată în principal de Nescafé Dolce Gusto, care a

43

înregistrat un avans de 20%. De asemenea, a performat bine și Nespresso, chiar dacă s-a confruntat cu provocări mari în contextul în care multe companii și-au închis birourile. Am întâmpinat provocări și în ceea ce privește produsele de impuls. În schimb, categoria de hrană pentru animale a avut rezultate bune și a crescut mult în această perioadă. S-a majorat numărul oamenilor care au adoptat animale de companie, deoarece un câine sau o pisică schimbă atmosfera în casă.

Ce oportunități de dezvoltare vedeți în acest an în categoria de cafea?

Cafeaua e o categorie foarte frumoasă. În România motivația de a bea cafea ține de socializare, deci cana de cafea este mai mare. Ce vedem în piață este că varietatea sortimentelor este suficient de mare pentru a acoperi toate cererile consumatorilor, care sunt foarte diferite. Dacă mă refer la portofoliul nostru, pe viitor vom explora mai mult ceea ce am lansat în 2020, adică gama Starbucks, iar focusul va fi pe produsele disponibile în retail. Avem capsule compatibile cu aparatele Nespresso și Dolce Gusto, avem cafea boabe și cafea măcinată. Deci consumatorii pot avea propriul lor Starbucks la ei acasă. Dacă ne uităm la portofoliu, suntem un jucător important în piață si putem oferi consumatorilor o varietate foarte mare de produse. Suntem prezenți cu Starbucks în retailul modern, vom continua lansarea în traditional trade. Am lansat brandul acum două luni, deci e devreme să vedem performanțele sale. Ne dorim să acoperim toate nevoile consumatorilor, atât prin gama de produse, cât și prin distribuție.

HoReCa a avut clar de suferit anul trecut. Cum se împart vânzările în retail și care sunt canalele care au fost pe trend ascedent? 

Din perspectiva noastră toate canalele de vânzare au avansat, cu viteze diferite. Am remarcat mai puține vizite la hypermarket, dar mai multe produse puse în coș la o vizită. Clienții sunt focusați pe family bags și multi pack și foarte deschiși la promoții. Canalul de proximitate a crescut, pe fondul mobilității limitate. Hypermarketurile livrează foarte bine, poți comanda orice și în 2 ore se va livra. Noi avem circa 80% din vânzări în modern trade, dar per ansamblu am crescut pe toate canalele.

Dacă vorbim despre interacțiunea cu echipa, ce fel de lider ați fost și care este cea mai importantă lecție învățată?

Eu sunt o persoană pozitivă și pentru mine a fost un an în care am învățat mult. Ca CEO în aceste vremuri trebuie să uiți de planurile pe termen lung și să faci planuri pe termen scurt și mediu. Trebuie să fii rezistent și agil, să te adaptezi rapid. E dificil să faci previziuni de business, deci trebuie să fii capabil să îți adaptezi cu ușurință acțiunile. Prioritatea a fost și va rămâne

44

siguranța angajaților, acest lucru nu este negociabil. Eu personal cred că poți avea toate școlile de business din lume, dar nu există nicio școală care să pregătească managerii pentru o pandemie. Pentru Nestlé este prima oară în 150 de ani când trecem prin așa ceva. Sunt de patru ani în România, înțeleg limba română, avem 500 de angajați, iar echipa este foarte performantă, dornică să ofere suportul necesar clienților și să se sprijine unii pe alții. Trebuie să avem grijă unii de alții în acest moment, așa că am adoptat un stil de ”caring leadership”.

Ce priorități aveți în 2021?

Siguranța și sănătatea echipei, dar suntem preocupați și de situația retailerilor, ei sunt partenerii noștri. O altă prioritate este creșterea, avem un portofoliu foarte mare și divers și vom continua să investim. În plus, anul viitor vom sărbători 25 de ani de prezență Nestle în România, deci va fi un an special pentru noi. Un mediu social cu interacțiune redusă obligă companiile să interacționeze diferit cu consumatorii.  Primele șase luni din acest an nu vor fi diferite, dar cel puțin vom ști cum să acționăm. Dacă vor fi semne pozitive, legate de vaccin și de involuția pandemiei, atunci cred că va fi o explozie de emoții pozitive, ceea ce se va reflecta în comportamentul consumatorilor, care își doresc să interacționeze, să iasă la restaurant, să meargă în vacanță. Din punctul de vedere al shopperilor, focusul lor va fi pe a face cumpărături în mod inteligent. Dar ne lipsește normalitatea, iar eu cred că lucrurile vor reveni la normal în Q3-Q4.

Pentru că ați adus în discuție retailerii, cum vedeți peisajul de retail în acest an ?

Nu știe nimeni exact care dintre canalele de vânzare vor crește în acest an. Comerțul online a accelerat în 2020, dar dacă în acest an consumatorii vor putea merge liberi în magazine și vor putea interacționa, va mai crește oare? Sigur, shoppingul online va rămâne pe trend ascendent, dar nu în ritmul din 2020. Operăm într-un mediu de business extrem de dinamic, iar un plan pe 2-3 ani nu funcționează. Canalele de vânzare care au crescut în 2020, dar nu vor crește neapărat și în 2021.

În ansamblu, retailul din România este foarte avansat, iar viteza de adaptare la schimbări e remarcabilă. Comerțul independent va rămâne independent, trebuie doar să fie mai organizat și spun asta bazându-mă pe experiența din Polonia, deoarece România și Polonia sunt piețe foarte similare. Mai ales acum, consumatorii apreciază proximitatea. Dacă vorbim despre oportunități de dezvoltare, România are un viitor frumos, în contextul în care trebuie să ajungă din urmă țări mai dezvoltate, iar retailul va urma acest trend.

45

Care vor fi în 2021 brandurile vedetă din portofoliul Nestlé România ?

Starbucks este un brand foarte puternic, dar trebuie să investim în continuare în el. Însă brandul principal va fi ”Nestlé, 25 de ani în România”. Sper că toate categoriile vor performa bine, deoarece, repet, prima jumătate a anului nu va fi foarte diferită. Categoria de hrană pentru animale va continua să crească, cea de produse culinare va evolua, deoarece gătim acasă, iar cea de dulciuri se va dezvolta dacă restricțiile de distanțare nu vor mai exista. Nutriția pentru sugari sper că va avea rezultate bune după pandemie, cerealele și categoria de mic dejun vor avansa deoarece oamenii vor mânca acasă atât timp cât vor lucra acasă. Sper că se va redeschide și HoReCa, iar atunci categoria out of home se va relansa.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Primele date pentru schiţa tabloului economic din 2020: Consumul a rămas în teritoriu pozitiv, crescând cu 2,2%. În 2009 apetitul românilor pentru cumpărături s-a redus cu 10% Cristina Roşca 05.02.2021,

♦ Consumul este al doilea indicator important pentru care există date la nivelul întregului an 2020, după inflaţie, care a crescut cu 2,06% la nivelul anului trecut ♦ Programele guvernamentale îndreptate către suţinerea veniturilor populaţiei au avut efect şi consumul a crescut în pofida pandemiei.

Consumul a crescut cu 2,2% anul trecut, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medicamente. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată mai ales în prima parte a anului trecut, iar munca de acasă a devenit deja o normă. Acest context este de altfel şi cel care a dus la o explozie a consumului în online - pentru toate ti-purile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indicând un avans de aproape 40%.

Consumul este al doilea indicator important pentru care există date la nivelul întregului an 2020, după inflaţie, care a crescut cu 2,6% la nivelul anului trecut. Inflaţia în România a crescut până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind preţurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%. „Este evident că în 2020 consumul nu a avut impact asupra inflaţiei. Nici anterior nu se întâmpla asta pentru că deşi au fost ani cu creşteri chiar mai mari ale consumului, inflaţia rămânea în anumiţi parametri. Consumul suplimentar s-

46

a realizat din import, el fiind finanţat prin datorie. Iar datoria acumulată rapid în 2020 nu şi-a facut simţite efectele încă“, spune analistul Aurelian Dochia.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19. Spre comparaţie, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10% în 2009.

„Diferenţa faţă de 2009 este că veniturile au crescut anul trecut. În 2009, tăierile de venituri, în special reducerea salariilor bugetarilor, au avut impact asupra consumului. Acum, programele guvernamentale îndreptate către suţinerea veniturilor au avut efect“, adaugă Dochia.

El spune că o parte din veniturile suplimentare au mers către economisire, nu către consum, altfel ritmul de creştere ar fi putut fi chiar mai mare.

Consumul a crescut cu 2,2% în 2020, la o inflaţie de 2,6%, tras în jos de vânzările de carburanţi şi de modă. La polul opus, românii au cheltuit pe mobilă, electro-IT şi în general în online Cristina Roşca 05.02.2021,

♦ Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019 ♦ Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de COVID-1 ♦ Spre comparaţie, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10%.

Consumul a crescut timid în 2020, cu puţin peste 2%, susţinut de vânzările de mobilă, electro-IT şi de comerţul online, care au avansat accelerat într-o perioadă în care alte sectoare au anunţat scăderi de până la 13%. Mai exact, nu există apetit pentru modă (minus 13,6%) sau carburanţi (minus 8%), arată

47

datele de la Institutul Naţional de Statistică. Vânzările de alimente au avut o creştere de cinci procente.

Avansul de 2,2% al acestui indicator strategic pentru economie este cel mai lent ritm de după 2013, departe fiind de maximele din 2016-2017 când românii aveau apetit pentru cumpărături şi atunci cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul creştea cu două cifre (peste 10%).

Compania românească DAAS, care echipează magazinele Kaufland şi Mega Image, a devenit hub internaţional şi monitorizează 300 de unităţi din diferite colţuri de lume Cristina Roşca 05.02.2021,

Compania DAAS nu deţine local producţie, ci este un furnizor pentru hoteluri, restaurante şi magazine alimentare, echipamentele fiind importate.

♦ Italienii de la Epta au preluat acum mai bine de doi ani compania DAAS de la antreprenorul Daniel Mocanu.

DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante şi magazine alimentare, care lucrează cu jucători precum Kaufland sau Mega Image, şi-a majorat anul trecut vânzările cu 14%, până la aproape 33 de milioane de euro. Compania, intrată în portofoliul italienilor de la Epta în urmă cu mai bine de doi ani, şi-a bugetat un nou avans al businessului pentru 2021, dar acesta este la jumătate faţă de cel din anul marcat de pandemia de COVID-19.

DAAS, firmă fondată de antreprenorul Daniel Mocanu în urmă cu aproape trei decenii, ar ajunge astfel la afaceri de 35 mil. euro, dar nu ar egala

48

rezultatele din 2017, cel mai bun an pentru companie. Cu aproape 200 de salariaţi, furnizorul de echipamente s-a apropiat la momentul acela de pragul de 40 mil. euro (183 mil. lei) afaceri. În următorii ani trendul a fost descendent, până în 2020 când businessul a revenit pe plus.

Cum se vede în cifre dezastrul din turism? Nota de plată a hotelurilor, restaurantelor şi agenţiilor de turism este cu 4 mld. euro mai mică decât în 2019: Pandemia trimite industria în urmă cu zece ani Miruna Diaconu 05.02.2021,

♦ ZF a analizat datele oficiale de la Registrul Comerţului pe cele trei sectoare de activitate – hoteluri şi alte spaţii de cazare, restaurante, baruri, cafenele şi agenţii de turism – industrii cu o cifră de afaceri cumulată de 6,3 mld. euro în 2019, zguduite de un declin puternic anul trecut.

Hotelurile, industria restaurantelor, a barurilor şi a cafenelelor, sectoare grupate sub umbrela HoReCa, au trecut prin cel mai dificil moment din ultimii ani din cauza efectelor pandemiei şi a restricţiilor impuse, care continuă să existe şi în prezent. Scăderile sunt semnificative, astfel că în 2020, operatorii economici au încasat cu circa 60-70% mai puţin faţă de 2019. Nota de plată a industriei în 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mică faţă de anul anterior, conform estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă.

49

Scăderile înregistrate în 2020 trimit industria în urmă cu zece ani, perioadă în care turismul şi HoReCa s-au aflat pe un trend ascendent, 2019 fiind unul dintre cei mai buni ani în ceea ce priveşte veniturile companiilor.

Cine este omul de afaceri cunoscut în toată lumea care a lucrat la staţia de prăjit cartofi a McDonald’s şi ce a văzut el acolo Ioana Matei 07 februarie 2021

Poate că astăzi îi ştim din rolul de miliardari, dar cei mai bogaţi oameni de pe planetă nu s-au născut bogaţi. De fapt mulţi dintre aceşti oameni de afaceri de succes s-ar fi putut afla la un moment dat printre noi din din rolurile de casieri sau vânzători, scrie platforma luxurylaunches.com. 

·      Jeff Bezos, miliardarul şi fondatorul Amazon, a avut un job de vară la 16 ani la McDonald's, la statia de gatit. Chiar şi din acest rol, spune el, a avut ce să înveţe. A mărturisit că este fascinat de numeroasele servicii de automatizare existente pe atunci la lanţul de fast-food, cum ar fi modalitatea prin care după ce erau prăjiţi, cartofii erau ridicaţi automat din ulei. De asemenea, a aflat care sunt secretele unei relaţii mai bune cu clienţii.

·      Richard Branson, fondatorul grupului Virgin, a fondat propria revistă axată pe cultură, denumită Student Magazine, cand era foarte tanar. La prima sa editie, aceasta a avut un tiraj de 50.000 de exemplare şi a avut vânzări de reclame în valoare de 8000 de dolari. 

·      Warren Buffett livra ziare in perioada adolescentei sale şi, în mod paradoxal, acum a ajuns să vandă intregi publicatii prin Berkshire Hathaway. In ianuarie 2020 a anuntat că va vinde subsidiara BH media şi cele 30 de cotidiane ale acesteia în schimbul a 140 milioane $.

·      Fostul primar al New York-ului, Michael Bloomberg, a studiat la prestigioasa universitate John Hopkins, dar provine dintr-o familie cu venituri medii. El a muncit din greu pentru educaţia sa - pentru a plăti studiile de la universitate, a lucrat chiar şi ca angajat al unei parcări.

50

·      Reed Hastings, CEO-ul Netflix, a avut o carieră înfloritoare înainte să pună bazele platformei de streaming. După ce a absolvit liceul insa, a lucrat ca vânzător de aspiratoare de la uşa la uşă, în perioada unui an de pauză înainte de universitate.

Când faci cumpărăturile, faci şi bine. Carrefour România lansează primul program de loializare al unui retailer prin care clienţii pot include fapte bune în rutina zilnică.Publicitate 08.02.2021,

Shopping-ul a fost întotdeauna pentru români mai mult decât o necesitate, a fost un act social, un mod de a petrecere timpul liber. Această activitate nu a fost însă privită a avea şi o componentă de binefacere sau de responsabilitate socială. Nu până acum cel puţin.

Programul Act For Good, lansat de retailerul francez Carrefour, este gândit astfel încât atunci când consumatorii fac cumpărături, ei fac simultan şi fapte bune. Şi nu doar atât, sunt răsplătiţi pentru asta.

Prin Act For Good, accesibil prin Carrefour App, clienţii primesc la fiecare sesiune de cumpărături puncte, oferte exclusive sau au şansa să deblocheze vouchere ori experienţe. Ei pot câştiga, astfel, degustări de vinuri, invitaţii la concerte online şi alte activităţi. Şi, pentru că mic cu mic se face mare, fiecare punct acumulat se transformă şi într-un lanţ de acţiuni sustenabile pentru oameni şi planetă.

“Prin noul program Act For Good, Carrefour transformă cumpărăturile într-o experienţă unică, cu impact social. Prin fiecare sesiune de shopping, şi nu numai, utilizatorii primesc puncte Act For Good, prin care pot face fapte bune, dar pot şi beneficia de reduceri, vouchere şi experienţe. Totul integrat în aplicaţia Carrefour, un hub unic pe piaţa locală de retail care, de acum încolo, conectează într-un singur loc cumpărăturile, responsabilitatea socială, susţinerea comunităţii şi experienţele personale”, menţionează Narcis Horhoianu, Director de Marketing şi Membru în Comitetul Executiv al Carrefour România.

51

Aceasta nu este prima iniţiativă a Carrefour legată de sustenabilitate, grija pentru comunitate şi mediul înconjurător fiind reflectată şi prin Punem Preţ Pe Plastic, un program de economie circulară adresat reducerii cantităţii de ambalaje din plastic şi introducerii plasticului într-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire şi reciclare. De asemenea, compania a introdus pungile biodegradabile şi compostabile alături de o gamă extinsă de produse biodegradabile, realizează programe de colectare selectivă şi derulează iniţiative de încurajare a bunelor obiceiuri. Acestor iniţiative li se adaugă contribuţia de peste un deceniu la Banca de Alimente - Crucea Roşie şi suportul pentru multe alte programe prin care susţine comunităţile vulnerabile şi reduce risipa alimentară.

Cea mai nouă iniţiativă a grupului Carrefour, Act For Good, e mai mult decât un program de loialitate, este un plan pe termen lung menit să creeze un climat în care "a face bine" devine adevărata monedă de schimb.

În platforma Act For Good, fiecare acţiune individuală făcută în favoarea binelui contribuie la un efort comun pentru binele mai mare al întregii comunităţi.  Act For Good conectează actul în sine de a cumpăra cu efortul individual, responsabil, îndreptat în favoarea comunităţii.  Schimbarea stă în fiecare dintre noi şi în modul în care ne raportăm la activităţile zilnice pentru a le da mai mult sens în economia unui stil de viaţă sustenabil şi echilibrat.

Astfel, o şedinţă de shopping poate însemna şi susţinerea producătorilor locali prin promoţii, şi răsplătirea cumpărăturilor pe acest segment. Iar clienţii pot beneficia de reduceri pentru produsele bio, eco, sănătoase, ce contribuie la binele celor din jur şi la protejarea mediului. Nu în ultimul

52

rând, consumatorii pot să îşi doneze punctele obţinute făcând cumpărături pentru susţinerea unei cauze sociale listate în aplicaţie.

”La Carrefour, preţuim fiecare acţiune care contribuie la binele comunităţii. De exemplu, dacă alegi să cumperi legume din Carrefour, de la un producător local, această acţiune va fi răsplătită cu reduceri şi puncte Act For Good, ce pot fi folosite pentru susţinerea fermierului care a crescut respectivele legume. Oricât de mic îţi pare efortul tău, programul Act for Good din Carrefour App e despre fiecare gest mic care contează, care #SePune alături de toate celelalte gesturi mici şi se socoteşte atât pentru tine, cât şi pentru comunitate”, spune Anca Damour, Director CSR şi Comunicare Externă, Real Estate & Corporate Affairs şi Membru în Comitetul Executiv al Carrefour România.

Ea adaugă că, astfel, „a face bine” poate să devină parte integrantă din vieţile oamenilor de zi cu zi, la fel cum sunt şi cumpărăturile zilnice.

„Este un pas în plus prin care dublăm demersurile pe care Carrefour le face prin filosofia Act For Food care animă programe originale precum Deschidem Vinul Românesc, Creştem România BIO, Filierele Calităţii sau Punem Preţ Pe Plastic. Prin ele, dar şi prin multe alte programe strategice, susţinem comunităţile, producătorii şi acţionăm în favoarea unei vieţi mai sănătoase.” În plus, Carrefour a susţinut atât financiar cât şi prin transfer de expertiză, înfiinţarea Fundaţiei pentru Dezvoltarea Agriculturii, organism independent care îşi propune să contribuie la o schimbare sistemică a sectorului legumicol din România.

Carrefour România oferă clienţilor săi un întreg univers de posibilităţi de a face cumpărături în siguranţă: direct în cele peste 360 de magazine din ţară, unde, cu aplicaţia Carrefour şi casele de marcat Self Service, sesiunea de shopping devine rapidă şi uşoară sau prin serviciile de online shopping cu livrare acasă sau prin Click & Collect: www.carrefour.ro, platforma

53

BRINGO, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store şi cu o reţea prezentă în 38 de localităţi.

Şi aplicaţia Carrefour este disponibilă gratuit atât în App Store cât şi în Google Play. Odată descărcată, clienţii îşi creează un cont Act for Good, iar apoi li se generează un cod special direct în aplicaţie. La casa de marcat din magazinele Carrefour, acesta este scanat, iar apoi, fiecare 20 de lei cheltuiţi (excepţie făcând băuturile alcoolice şi tutun), sunt răsplătiţi cu un punct. Totodată, se pot obţine puncte extra la achiziţia de produse special semnalizate. În final, punctele se cumulează exclusiv în contul individual prin scanarea codului Act For Good. Nu în ultimul rând, fiecare zi vine cu reduceri speciale, între 20% şi 50%, la gamele şi produsele selectate zilnic. Punctele pot fi, totodată, donate către un ONG.

„Act For Good este o platformă Carrefour care uneşte şi recompensează consumatorii noştri loiali şi activi care preţuiesc stilul de viaţă sănătos, trăit cu respect faţă de natură şi comunitate. Cu Act For Good dăm mai multă valoare procesului de cumpărături de zi cu zi, perpetuând comportamente pozitive în societate, asociindu-le cu gestul simplu de a cumpăra”, spune Narcis Horhoianu.  Aplicaţia Carrefour devine, în acest fel, locul în care cumperi uşor, rapid şi în siguranţă, în timp ce contribui, cu paşi mici, la rezolvarea unor cauze mari.

Lidl deschide un nou magazin și creează 25 de locuri de muncă Raluca Nicolae 8 Februarie 2021 15:02 , Companii Ultima ora

Lidl deschide, pe 11 februarie, un nou magazin în București, pe Bulebardul Lacul Tei. Odată cu inaugurarea magazinului, se creează peste 25 de locuri de muncă.

Noul magazin Lidl din București dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, precum și sistem de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație.

Magazinul are o suprafață de vânzare de aproximativ 1.000 m². Orarul de funcționare va fi de luni până sâmbătă, între 07:00 și 21:00, iar duminică între 08:00 și 20:00.

54

Pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, retailerul recomandă plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor și legumelor pe care doresc să le cumpere și păstrarea distanței recomandate față de alte persoane.

Pentru a-i ajuta pe clienții care stau la coadă să păstreze distanța recomandată față de cei din jurul lor, și în noul magazin din București se găsesc indicatoare pe podea în zona caselor de marcat.

Câte magazine au deschis marii retailerii în 2020 Angela Alexandru Deși 2020 a fost marcat de pandemia de Covid-19, care a dat peste cap planurile companiilor, marii retaileri au reușit să tureze motoarele și să deschidă peste 350 de magazine alimentare la nivel național. 

Tendința de expansiune în offline s-a observat și în domenii precum bricolaj, home&deco, discount, electrocasnice, însă retailul alimentar a rămas frunțas la extindere. În total, marii retaileri internaționali au deschis în 2020 356 de magazine, potrivit unui studiu RetailZoom. Ponderea magazinelor deschise în primul semestru al anului este asemănătoare cu cea din al doilea semestru, deși anumiți retailerii au accelerat extinderea spre finalul anului. 

Profi, rețeaua cu cea mai mare extindere geografică națională, are peste 1400 de magazine în diverse formate, dispuse în mai bine de 634 de localități. În 2020, an în care a aniversat două decenii de prezență pe piața din România, Profi a încheiat anul cu 1404 magazine, dintre care 267 au fost locații deschise pe parcursul anului. Dintre acestea, 164 de magazine Profi au fost deschide în prima jumătate a anului.

Un alt retailer care a reușit să își extindă rețeaua în 2020 este Mega Image, parte a Ahold Delhaize Group. Retailerul a deschis 89 de magazine inaugrate la nivel național, atât în oraşe noi, zone urbane puternice, cât şi în zonele în care are deja prezent. În prima parte a anului Mega Image a deschis 29 de magazine, dar în al doilea semestru al anului retailerul a turat

55

motoarele, adăugând 70 de locații și a ajuns astfel la o rețea de 854 de magazine în țară, dintre care 386 sunt format Mega Image şi 468 Shop&Go. Compania a reușit în 2020 să se extindă și în orașe noi, precum Oradea şi Sibiu. 

Încă de la începutul anului 2020, retailerul german Lidl, parte a grupului Schwarz, a început într-un ritm alert planul de extindere a rețelei de magazine și a reamenajat locațiile care nu corespundeau standardelor sale privind sustenabilitatea. În prima parte a anului, Lidl a inaugurat 15 magazine, iar din iulie și până la finalul anului 18 locații. În total, Lidl a încheiat anul 2020 cu 33 de noi magazine, ajungând la 289 de locații. 

Retailerul francez Carrefour a deschis 24 de magazine pe plan local în anul marcat de pandemie, dintre care 15 magazine de tip convenience, 3 hipermarketuri şi 6 magazine sub formatul de discount Supeco, adică de două ori mai puține decât în 2019, când deschidea 42 de magazine noi. Carrefour a accelerat expansiunea în a doua parte a anului, când a deschis 18 locații noi, astfel: 2 hipermarketuri, 11 magazine de tip convenience, 5 magazine Supeco.

Grupul Carrefour a finalizat anul cu o rețea de 368 de magazine offline, sub diverse formate, cărora li se adaugă și magazinul online, deja existent. Tot anul trecut, Carrefour a deschis și bonteria Very&So în București, unde sunt comercializate parfumuri, produse de make-up, produse de îngrijire a casei și produse BIO.

Penny, conceptul grupului german REWE, prezent pe piața locală din 2005, a reușit ca anul trecut să deschidă 20 de magazine sub noul format și noua identitate vizuală și a atins targetul stabilit inițial. Astfel, 2020 a însemnat pentru Penny România un total de 276 de magazine. Dacă la începutul anului pandemia a determinat ca PENNY să deschidă doar 5 magazine, din iulie retailerul german a deschis 15 magazine noi. Ultimele deschideri au fost în decembrie, când au fost adăugate pe hartă 7 noi magazine în 6 județe din țară.

Kaufland România a comunicat pentru 2020 deschiderea a 10 hipermarketuri, astfel că a ajuns la 138 de unități la nivel național anul trecut. Retailerul a deschis același număr de unități în ambele semestre ale anului, iar ultimele deschideri au fost făcute în luna decembrie 2020, la Târgoviște, Roman și Sovata.

56

În 2020, retailerii de bricolaj și discounterii s-au extins 

Pe lângă retailul alimentar care a avut rezultate bune în 2020, și nișele de home&deco și segmentul de discount au perfomat bine, prin urmare nu este de mirare că și-au dezvoltat rețeaua. Astfel, nume precum JYSK, Dedeman, Pepco sau KiK au anunțat mai multe inaugurări în timpul pandemiei.

Retailerul scandinav de mobilier și produse pentru casă JYSK a inaugurat în 2020 14 magazine noi în România, în ciuda provocărilor din retail, obținând și rezultate bune la cifra de afaceri. Anul a fost, astfel, încheiat cu 95 de magazine. 

Brandul autohton de bricolaj și amenajări interioare, Dedeman, a terminat 2020 cu 54 de magazine, dintre care 5 au fost deschise în același an financiar: în Zalău, Slobozia, Lugoj, București (cartierul Ghencea) și Călărași, după ce cu un an în urmă nu se deschisese nicio unitate nouă.

Discounterul de modă Pepco are peste 300 de magazine în România și a încheiat 2020 cu afaceri crescute cu 4%, având planuri pentru alte noi locații în țară pentru anul acesta. În 2020, retailerul a deschis aproximativ 50 de unități.

Cu 17 noi locații deschise în 2020, KiK, care a intrat pe piața românească din 2019, a reușit să ajungă la o rețea de 54 de unități naționale. După un an atipic, discounterul și-a propus ca pentru 2021 să bifeze alte 40 de magazine, accelerând ritmul de expansiune mai ales în orașele mici și mijlocii. Următoarea locație KiK va fi deschisă în luna martie, în Suceava, și va fi al 55-lea magazin al rețelei germane de pe plan local.

Și retailerii care activează în sectoarele Electro-IT au avut o extindere constantă și un buget de investiții pe măsură. Altex a deschis mai multe magazine în 2020 și a depăsit pragul de 120 de locații.

800 de tone de alimente salvate prin programul Zero Risipă al retailerului Auchan 08 Feb 2021 - Știri și Noutăți, Andra Imbrea

Zero Risipă, programul Auchan pentru valorificarea alimentelor cu un ciclu de viață redus și reducerea risipei alimentare, a generat rezultate semnificative în primele 6 luni de la lansare. În acest interval, alături de clienții săi, retailerul a salvat peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse și a peste 812.000 de mese complete, evitând producerea a 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.

57

Disponibil în toate cele 33 de hipermarketuri Auchan, proiectul Zero Risipă este una dintre soluțiile propuse de companie pentru a reduce risipa alimentară, un fenomen care se manifestă în prezent la nivel global. Proiectul presupune identificarea zilnică a alimentelor cu termen de valabilitate scurt, care sunt în perfectă stare de consum conform legislației, și reducerea prețului acestora cu 30%. Pe aceste produse se aplică o etichetă galbenă, cu noul preț redus, fiind ulterior expuse în zonele speciale din magazine marcate cu simbolul Zero Risipă.

„Scopul este acela ca hipermarketurile Auchan să devină magazinele în care niciun aliment nu este risipit. Aceasta este miza și ne bazăm în continuare pe responsabilitatea clienților noștri”, a declarat Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail România.

Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o rețea de 39 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 30 în Stațiile Petrom, și 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, Auchan a avut o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro.

7Distribution, vânzări în creștere cu 72% în 2020, 08 Feb 2021 | de Progresiv

În 2020 importatorul și distribuitorul 7Distribution a avut o creștere de 72% a veniturilor atingând cifra de 3,5 milioane de euro.

58

7Distribution este o firmă relativ nouă ce a pornit la drum în anul 2017, cu focus pe categoria de healthy snacks & drinks, având în portofoliul său unele din cele mai bune branduri din nișa în care activează.

Cele mai active branduri și produse ale acesteia în 2020 au fost Nutramino (batoane proteice și băuturi), Olimp Sport Nutrition suplimente nutritive, Optimum Nutrition suplimente nutritive, produsele Powerbar și Manuka Health, respectiv miere de Manuka din Noua Zeelandă.

Produsele 7Distribution sunt prezente în Mega Image, Carrefour, Auchan, InMedio, Tabac Xpress, Hervis, Intersport, Lukoil, rețele de cluburi de fitness WorldClass, StayFit, 700Fit, clubul Stejarii Country Club etc.

Creșterea de 72% este extrem de mare întrucât în 2020, din cauza limitărilor generate de pandemia de Covid-19, rețelele de cluburi de fitness au fost mai mult închise decât deschise, așa că o bună parte a veniturilor a dispărut și a fost compensată de dezvoltarea extrem de rapidă din zona de retail modern.

„Anul 2020 a fost pentru 7Distribution un an foarte interesant în care am testat capacitatea de readaptare rapidă, mai ales în timpul primului val Covid-19 când am văzut că multe afaceri se închid printre care și sălile de fitness care la noi reprezentau o mare parte din venit. Astfel, cu toate că nu știam la ce să ne așteptăm, am pariat pe creșterea de interes pe categoria de healthy snacks & drinks și am listat produsele în mai multe rețele de retail modern și într-un timp foarte scurt de o lună și jumătate. După acest pas, am observat că încep problemele pe transport și pe stocuri, așa că am crescut stocurile masiv ca să putem acoperi cererea pe un minim de 5-6 luni, creștere care s-a dovedit extrem de benefică încât am avut procent de livrare de 98% față de cererea din piață, ceea ce în acest tip de afacere și în aceste vremuri complexe, a fost și este ceva extraordinar. În același timp, am început să avem și canale directe de online, dezvoltând puternic și zona de e-commerce care are la rândul ei o creștere de 20% pe lună începând de acum 6 luni când a fost pornită. În 2021 ne vom concentra pe creșterea de pe e-commerce, unde vedem oportunități extrem de interesante și deja confirmate de creșterile lunare”, a declarat Sabin Piso, CEO 7Distribution.

Feliciu Paraschiv, Paco Supermarkets: Anul acesta ducem în spate povara lui 2020 01 Feb 2021 | de Alina Dragomir

După un 2020 cu investiții de peste 2 milioane de euro și intrarea pe un segment nou de vânzare, 2021 va fi un an de consolidare pentru Paco Supermarkets. Iar moștenirea anului care tocmai s-a încheiat este principalul motiv pentru care Feliciu Paraschiv, antreprenorul din spatele rețelei, este prudent în ceea ce privește investițiile și dezvoltarea. Cu toate

59

acestea, retailerul are mai mulți ași în mânecă ce îi asigură succesul pe termen lung.

Pentru Paco Supermarkets, bilanțul pe 2020 arată foarte bine. „Am încheiat lunile octombrie și noiembrie cu un avans de 20% raportat la anul trecut. Mă aștept să încheiem 2020 cu o creștere de 21-22%”, spune Feliciu Paraschiv, Directorul General al rețelei. Performanța a fost susținută de expansiune, dar și de migrația cumpărătorilor către segmentul de proximitate de la declanșarea pandemiei.

„Trebuie să recunosc că pentru noi pandemia a avut și o parte plină a paharului și trendul de orientare către magazinele de proximitate ne-a ajutat pentru că în ultimii ani creșterea organică a fost tot mai greu de obținut. Astfel, vorbim despre o creștere a frecvenței de cumpărare, mai ales în prima parte a anului când cumpărătorii au ales locațiile noastre în defavoarea magazinelor marilor lanțuri. La începutul pandemiei, avansul de vânzări a fost de 70%, apoi ritmul a încetinit pentru că oamenii își făcuseră deja foarte multe provizii”, explică antreprenorul.

Chiar dacă la nivel de cifre 2020 arată bine, asta nu înseamnă că provocările au lipsit, iar aici factorul care a avut cel mai mare impact este pandemia de COVID-19, care și-a pus amprenta atât la nivel de comportament de cumpărare, cât și în ceea ce privește bugetul de investiții și nevoia de regândire a businessului.

„Marele nostru avantaj la debutul pandemiei a fost relația cu furnizorii și faptul că noi plătim la livrare, ceea ce ne-a asigurat stocurile necesare. Adică, spre deosebire de alți retaileri unde era disponibil câte un SKU dintr-o anumită categorie, la noi clienții au găsit la raft gama întreagă de produse. Iar asta ne-a ajutat și în fidelizarea clienților pentru că au înțeles că își pot acoperi fără probleme coșul de cumpărături în magazinele noastre”, precizează Feliciu Paraschiv.

Și dacă la capitolul stocuri retailerul nu s-a confruntat cu dificultăți, nu putem spune același lucru și despre forța de muncă și costurile de menținere a siguranței. „În prima parte a anului au fost probleme mari cu personalul,

60

angajaților le era teamă de infectare, așa că am avut multe demisii sau situații în care nu voiau să mai stea la casele de marcat”, mai spune antreprenorul.

Aventura segmentului cash&carry

Chiar dacă vorbim despre un an cu multe incertitudini, pentru Paco Supermarkets 2020 a fost unul dintre anii cu cele mai mari investiții. Per total, bugetul de investiții s-a ridicat la peste 2 milioane de euro, o valoare de aproape trei ori mai mare decât media investițiilor anuale. Principalul vinovat? Primul magazin Paco Supermarkets de tip cash&carry.

„Este un proiect pe care l-am demarat înainte de criză și pe care am vrut să-l dezvolt cu mulți ani în urmă, însă nu sunt adeptul canibalizării. Proprietarii rețelei Zanfir, principalul nostru competitor din Focșani, făcuseră pasul acesta cu mult înaintea noastră și atunci nu se justifica să deschidem și noi o unitate. Însă după ce Mega Image a preluat magazinele Zanfir, acest segment a rămas descoperit și am profitat de oportunitate”, punctează antreprenorul.

În plus, deschiderea magazinului joacă un rol esențial și în obținerea unor prețuri bune de la furnizori. „Cu cât reușim să avem vânzări mai mari, cu atât prețurile obținute vor fi mai mici. Și vreau să folosim lucrul acesta pentru a susține retailerii independenți mici, care nu au putere de negociere. Raționamentul a fost foarte simplu: dacă noi dublăm cantitatea pe care o achiziționăm, le putem oferi comercianților produsele la prețul de fabrică, la care adăugăm doar costurile de logistică. Retailerii internaționali își fac tot mai simțită prezența, iar cota comercianților locali a ajuns sub pragul de 40%. Iar acest lucru m-a motivat să le oferim susținere”, explică Feliciu Paraschiv.

Deși a fost deschis la finalul lunii noiembrie, antreprenorul spune că se așteaptă ca magazinul să intre în parametrii setați de funcționare în două-trei luni. „În acest moment, valoarea medie a bonului de cumpărături este de cinci ori mai mare decât media unui supermarket și aproximativ 50% dintre clienți sunt revânzători. Am ales să avem un sistem dual de prețuri pentru că ne dorim să atragem și persoane fizice”, mai punctează acesta.

De altfel, dacă avem în vedere faptul că cele mai apropiate magazine cash&carry operează la Bacău și Buzău, unitatea are toate premisele pentru a avea rezultate foarte bune.

Ce se întrevede la orizont?

61

Chiar dacă este pentru prima dată în utimii ani când retailul independent nu mai pierde teren în fața jucătorilor internaționali, antreprenorul consideră că pe termen mediu acest trend depinde de cum va evolua criza sanitară.

„Dacă vom rămâne într-un stadiu de semi-lockdown, magazinele de proximitate vor rămâne pe o curbă ascendentă. Dacă dispare complet criza, probabil într-un an ne întoarcem în punctul din care am plecat și vom continua să vedem magazine locale care își închid ușile. Însă un lucru este cert. Proximitatea nu o să dispară indiferent de context”, punctează Feliciu Paraschiv. Desigur, un rol important în asigurarea unui loc la masa câștigătorilor pentru jucătorii locali îl are puterea de adaptare la nou și perseverența. „Piața și trendurile se schimbă într-un ritm foarte alert, așa că nu putem bate pasul pe loc. Problema este că foarte mulți retaileri nu își permit experimente. Astfel că, din punctul meu de vedere, investițiile trebuie făcute cu prudență maximă”, atrage atenția proprietarul Paco Supermarkets.

Iar în 2021, prudența este mai importantă ca oricând. „Cu siguranță vorbim despre un an greu, în care ducem în spate povara lui 2020. Și chiar dacă am încheiat anul cu rezultate bune, trebuie să ne uităm cu atenție la provocările care vin din exterior. Dacă economia nu se va mișca, nu vom progresa, iar asta se traduce în amenințare pentru întreaga piață”, spune Feliciu Parschiv.

Astfel, dacă inițial pe lista pentru 2021 se aflau câteva deschideri de magazine, retailerul spune că nu se grăbește și dezvoltarea se va concretiza doar dacă va apărea oportunitatea. „Am primit foarte multe cereri pentru extindere în rural, însă prioritatea numărul 1 o reprezintă urbanul. Căutăm zone unde nu avem competitori ca să evităm riscul de canibalizare și locurile acestea sunt din ce în ce mai greu de găsit. De aceea, o soluție pentru dezvoltare în viitor va fi preluarea altor comercianți”, explică antreprenorul.În ceea ce privește rezultatele financiare, pentru anul acesta proprietarul Paco Supermarkets se așteaptă la o creștere de peste 10%.

„Nu va fi greu să obținem acest rezultat pentru că ne va ajuta magazinul cash&carry. Problemele apar când discutăm despre creșterea organică. Însă vom continua cu remodelările, mai avem patru unități de modernizat și aceasta este una dintre prioritățile pentru anul acesta. 2021 va fi însă un an de consolidare și probabil vom stabili direcțiile de dezvoltare și în funcție de cum va evolua criza. Avem un buget de 600.000 de euro, ceea ce ar fi suficient pentru două locații noi, însă nu ne grăbim, mai ales că pe lista provocărilor a apărut și legea sistemului de garanție-returnare care, dacă va rămâne în forma actuală, necesită investiții considerabile”, concluzionează Feliciu Paraschiv.

... citeste si partea a treia ...

62