Stiri 04 februarie 2021 , partea a doua

Carmistin a ales Krone, Ferma, 04 februarie 2021

În anul pandemic 2020, Grupul Carmistin a investit în tehnică agricolă de ultimă oră de la producătorul german Krone. Cu ce noi echipamente și-a modernizat compania parcul tehnic? 2020 s-a dovedit un an greu pentru toate industriile, criza CoVid-19 afectând puternic toate sectoarele economiei. În cadrul Grupului Carmistin s-a decis continuarea planurilor de modernizare a utilajelor și a tehnicii pe linia de agricultură. Compania a achiziționat o serie de echipamente noi, precum cositori, greble și o presă de capacitate ridicată. Achizițiile au fost făcute de la unul dintre producătorii de top - Krone, companie germană de renume atât în domeniul agricol, cât și în cel logistic, prin producerea binecunoscutelor remorci rutiere.

 La a doua achiziție

Compania Carmistin nu este la prima modernizare de acest tip, în 2018 făcând o altă investiție în aceeași direcție. Astfel a testat calitatea produselor Krone și a dezvoltat o relație durabilă, bazată pe încredere, cu importatorul Krone în România - Munax SRL.

 Echipamente pentru cosit și greblat

În prezent, lucrările aferente liniei de agricultură, respectiv recoltarea, se realizează cu o combină Krone EasyCut F 320 CR și o combină Krone EasyCut B 870 CR. Este de fapt o cositoare frontală cu condiționare, în combinație cu o cositoare de tip future, practic fiind două cositori unite printr-un cadru solid care este atașat la tractor prin prinderea în trei puncte.

Strângerea culturii se realizează cu grebla de adunat, cu dispunere centrală - Krone Swadro TC 680. Această greblă este pe cât de simplă, pe atât de robustă și ușor de folosit. Grebla cu dispunere centrală este recomandată în culturile care se scutură ușor, datorită traseului scurt pe care îl parcurge recolta, de aceea se recomandă mai ales în cultura de lucernă.

Presa KRONE 1290 HDP XC

Presarea materialului se face în acest caz cu presa de înaltă densitate KRONE 1290 HDP XC, o presă binecunoscută la nivel mondial pentru densitatea crescută a baloților. Mașina e renumită și pentru volumul mare de lucru, putând balota cu ușurință 200 tone de material pe zi, dimensiunea balotului de 120x90x240 cm devenind un standard în această industrie, în cultura de paie de grâu greutatea medie a balotului fiind de 500 kg.

Această echipare vine și cu un tocător cu 26 de cuțite, care sporește densitatea cu câteva procente, dar avantajul principal este că timpul de tocare în remorca tehnologică este mai mic și desfacerea baloților este ceva mai ușoară.

 Un articol realizat de MUNAX mai multe pe această temă www.munax.ro

OIV: productia de vin a Romaniei a inregistrat scaderi in 2020. Care au fost principalele cauze? februarie 4, 2021 Productia de vin a Romaniei a inregistrat o scadere de 7% in 2020, comparativ cu anul precedent, totalizand aproximativ 3,6 milioane de hectolitri. La nivel global, productia totala de vin se va mentine sub media ultimilor 5 ani, arata datele emise de Organizatia Internationala a Viei si Vinului (OIV).  „Tari precum Romania (3,6 milioane hectolitri) si Grecia (2 milioane hectolitri) au inregistrat o evolutie negativa atat in raport cu 2019 (minus 7%, respectiv minus 2%) cat si cu media din ultimii cinci ani (minus 12%, respectiv minus 17%)”, precizeaza OIV.

La nivel global, OIV estimeaza ca productia de vin va ramane sub media din ultimii cinci ani, afectata de volumele reduse din America de Sud si Uniunea Europeana. Astfel, productia mondiala de vin se va situa in 2020 intre 253,9 si 262,2 milioane hectolitri, punctul de mijloc al acestui interval fiind 258 milioane hectolitri. Conform acestor precizari, 2020 a fost al doilea an consecutiv in care productia mondiala de vin a fost sub media multianuala, dupa ce in 2018 a urcat la un nivel record de 294 milioane hectolitri.

„Aceasta nu trebuie considerata in mod necesar ca o veste negativa pentru sectorul vinului, avand in vedere contextul actual, unde tensiunile geopolitice, schimbarile climatice si pandemia de COVID-19 genereaza un nivel ridicat de volatilitate si incertitudine pe piata globala a vinului”, a informat OIV intr-un comunicat de presa.

GRIPA AVIARAControale la fermele avicole O.D. , Ziarul BURSA #Companii / 04 februarie Necazurile nu circulă niciodată singure, apar în grupuri de cel puţin două. La fel acţionează şi gripele. Europenii au, la începutul acestui an, o nouă grijă, legată de gripa aviară.

Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene şi a Municipiului Bucureşti au efectuat 168 de controale la nivel naţional, care au vizat unităţile ce activează în sectorul avicol, unde s-au constatat o serie de deficienţe care, însă, nu au impus aplicarea de sancţiuni. ANSVSA precizează că acţiunea de intensificare a controalelor oficiale în sectorul avicol, în contextul evoluţiei la nivel internaţional a gripei aviare înalt patogene, se va desfăşura pe tot parcursul anului curent.

Potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au fost efectuate controale oficiale la: 23 de centre de ambalare ouă, 67 de unităţi de depozitare ouă, carne de pasăre, două unităţi de procesare ouă, 12 unităţi de procesare carne de pasăre, patru unităţi de tranşare carne de pasăre, două unităţi de reambalare şi 58 de unităţi înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor care au recepţionat carne de pasăre, ouă de la unităţi autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, provenite din schimburi intracomunitare/import (15 depozite alimentare, opt supermarketuri, 30 de magazine alimentare, patru carmangerii şi o măcelărie). În urma acestor acţiuni de control, au fost identificate deficienţe care nu au impus, însă, aplicarea de măsuri în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

Din analizarea datelor transmise de către DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti reiese faptul că pe teritoriul ţării noastre au fost derulate schimburi intracomunitare cu carne de pasăre şi ouă, care au avut ca ţară de origine state membre ale Uniunii Europene (Austria, Polonia, Ungaria, Germania, Croaţia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Italia Olanda şi Danemarca), precum şi din ţări terţe (Marea Britanie, Brazilia şi Ucraina).

Focare de gripă aviară înalt patogenă H5N8 au fost diagnosticate în mai multe state din Europa, între care între care două - Ucraina şi Ungaria - vecine cu noi. În acest context epidemiologic este necesară respectarea anumitor măsuri de protecţie şi în ţara noastră. Printre recomandările inspectorilor de la DSVSA se numără: " Prevenirea oricărui contact direct şi indirect între păsările sălbatice, în special cele de apă şi păsările domestice (în special palmipede). Este interzis accesul păsărilor domestice şi a păsărilor sălbatice captive la luciul de apă, lacuri, bălţi, râuri şi orice altă amenajare hidrologica; separarea în cadrul gospodăriei, în măsura posibilităţilor, a raţelor şi gâştelor de alte păsări domestice; interzicerea creşterii păsărilor domestice în aer liber. Acestea trebuie ţinute obligatoriu în spaţii special amenajate; când acest lucru nu este posibil, hrănirea şi adăparea păsărilor se va realiza intr-o zonă acoperită la care nu pot avea acces păsările sălbatice; se interzice adăparea păsărilor domestice cu apă din rezervoarele de apă de suprafaţă accesibile păsărilor sălbatice; interzicerea intrării mai multor persoane în zona de exploatare a păsărilor domestice; prevenirea contactului cu alte specii de mamifere, inclusiv animale de companie; se va acorda o atenţie sporită asupra riscurilor introducerii şi diseminării bolii de către vânători, care pot transmite virusul prin păsările sălbatice precum si prin echipamente; obligativitatea notificării medicului veterinar de liberă practică împuternicit, a medicului veterinar oficial şi a DSVSA judeţene despre orice suspiciune de boală, caz de mortalitate şi morbiditate manifestată la păsările deţinute; furajele trebuie ţinute în spaţii închise acoperite şi în timpul depozitării trebuie asigurat să nu aibă acces alte specii de animale; de asemenea, cumpărarea de carne de pasăre, ouă şi produse din carne de pasăre se va face numai din unităţi înregistrate/ autorizate sanitar-veterinar."

Influenţa (gripa) aviară este o boală infecţioasă produsă de un virus care poate afecta peste 50 de specii de păsări domestice şi păsări sălbatice. Rezervorul natural de virus îl reprezintă păsările migratoare şi în special păsările acvatice. Boala se transmite de la păsările sălbatice infectate cu virusul influenţei aviare prin contact direct, contact cu cadavre de păsări, secreţii şi excreţii şi prin contact indirect prin intermediul apei, furajelor, echipamentelor, adăposturilor, mijloacelor de transport care au fost contaminate. Până în prezent nu există evidenţe privind infecţiile umane cauzate de virusurile H5N8. Cu toate acestea, trebuie luate măsuri de precauţie permanente pentru reducerea expunerii umane la potenţialul zoonotic ce nu poate fi exclus.

INDUSTRIE ALIMENTARADistribuitorul de ţigări Punctual Comimpex şi-a bugetat afaceri de 810 mil. lei pentru 2021, plus 11%. Distribuitorul clujean se numără printre cele mai mari 30 de companii controlate de antreprenori români, Laurentiu Cotu, 04.02.2021,

Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări (99% din business), cafea şi cartele telefonice deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 810 mil. lei (166,3 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de anul trecut, potrivit calculelor ZF efectuate pe baza datelor transmise de companie. Punctual Comimpex a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 731,6 mil. lei (151,8 mil. euro), mai mult cu 14% faţă de anul anterior. Distribuitorul clujean se numără printre cele mai mari 30 de companii controlate de antreprenori români, potrivit clasamentului realizat de ZF.

„Cifra de afaceri bugetată pentru acest an se bazează pe creşterea preconizată a preţului ţigărilor aferentă anului 2021, precum şi pe reglementarea pieţei vânzărilor cu amănuntul, prin racordarea caselor de marcat la sistemul ANAF“, a declarat pentru ZF Transilvania Vasile Mureşan, administratorul companiei Punctual Comimpex.

 FrieslandCampina va produce deserturi lactate pe bază de proteine din zer, meatmilk , 4 februarie 2021 FoodIngredients informează că FrieslandCampina și Zeelandia și-au unit forțele pentru a crea o alternativă accesibilă pe bază de proteine din zer față de cheesecake-ul premium din New York.

Numit The New Cheesecake, folosește ingrediente locale, oferind brutăriilor și punctelor de vânzare din Europa și Asia posibilitatea de a-și crea propriile variante unice.

Alternativa high-end se potrivește, de asemenea, cu gustul premium, cremozitatea și structura netedă a unui tort de brânză tradițional din New York.

Noul Cheesecake se bazează pe proteine din zer. Amestecul de crustă al Zeelandiei este completat cu crema de brânză proaspătă FrieslandCampina într-o rețetă cu un amestec de ingrediente gata de utilizat.

Rezultatul este un „cheesecake delicios satisfăcător” care depășește, de asemenea, provocările de crăpare a suprafeței, adesea întâmpinate în arena de panificație.

„Există mai multe calități de cheesecakes pe piață în Europa și Asia, cu diferite tipuri de brânză, dar cea mai mare creștere a cererii este pentru cheesecake real american premium”, spune Eelco van Oosterbosch, lider global la categoria Royal Zeelandia Group.

„Consumatorii caută adevăratul, iar brutarii doresc aplicații sofisticate cu adevărat indulgente și sofisticate. Până în prezent, nicio alternativă nu a reușit să se potrivească sau să depășească calitatea prăjiturii de brânză americane ”, notează el.

„Împreună cu profesioniștii de la FrieslandCampina, suntem mândri să vă prezentăm The New Cheesecake. S-a dovedit a fi la fel de cremos, neted și satisfăcător ca originalul, oferind o experiență de brânză indulgentă, cu un echilibru senzorial optim între note dulci și proaspete acre, o consistență bogată și cremoasă și o senzație de gură netedă și catifelată”.

„Suntem foarte încântați să obținem o altă soluție inovatoare pe piață împreună cu unul dintre partenerii noștri de preț, adaugă Suzanne van den Eshof, director de marketing global la FrieslandCampina Ingredients Food & Beverages.

„Acest cheesecake reinventat întruchipează filozofia noastră de a lucra cu partenerii noștri pentru a crea momente de simțire bună prin livrarea de produse de înaltă calitate, pline de îngăduință, oferind simultan oportunități de a adăuga răsuciri locale, cum ar fi fructe, arome sau topping-uri.”

Pe lângă replicarea texturii delicioase netede și cremoase, care face ca Cheesecake-ul american să fie atât de popular, The New Cheesecake de Zeelandia și FrieslandCampina este o opțiune mai durabilă.

În loc să livreze produsul finit congelat, The New Cheesecake folosește ingrediente și producție locale și un lanț de aprovizionare nou creat. Brutăria creează tortul de brânză cu performanțe satisfăcătoare de fiecare dată.

„Noul Cheesecake, care va oferi exact ceea ce a poftit piața. De la oportunități de vânzare susținute pentru a ajunge la segmentul de cheesecake high-end, o rețetă de bază și o gamă de idei inspiraționale pentru a oferi diferențierea clienților la crearea de valoare în toate brutăriile, rețelele de vânzare cu amănuntul premium și lanțurile de restaurante rapide: tort de brânză fără crăpături de fiecare dată. ”

„Împreună, am explorat fiecare opțiune de a veni la acest produs indulgent, asigurând în același timp o amprentă de carbon mai mică”, conchide Van Oosterbosch.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICALidl are un nou director de HR, Mihaela Ioniţă, care a fost în ultimii trei ani Country HR Manager la Coca-Cola Hellenic, Roxana Rosu , 04.02.2021, Lidl a recrutat-o pe MIhaela Ioniţă, care a condus zona de HR la Coca-Cola Hellenic, pentru o poziţie similară în cadrul retailerului german, ea fiind din februarie noul Director Naţional de Resurse Umane al companiei. 

Ea a devenit odată cu preluarea noului rol membru în Consiliul de Conducere al Lidl. 

Din noua poziţie, ea va coordona întreaga activitate de resurse umane a companiei. 

MIhaela Ioniţă a fost din 2016 până în prezent Country HR Manager la Coca-Cola Hellenic, după ce anterior a lucrat pentru trei ani la Sofia, ca  People Services Manager în cadrul aceleiaşi companii. 

Înainte de a ajunge la Coca-Cola, ea a fost Director Resurse Umane la Xerox România & Central Eastern Europe Distributor Group, după ce deţinuse alte funcţii de management în cadrul Xerox România. 

Absolventă de studii economice, Mihaela Ioniţă deţine şi un MBA în economie, de la Central European University.

Lidl are peste 9000 de angajaţi în România, în toate cele 289 de magazine şi cinci centre logistice, şi a anunţat anterior că va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie. 

Grupul german este al treilea cel mai mare jucător din comerţul local după cifra de afaceri din 2019 , de aproape 10 mld. lei. Podiumul comerţului local este ocupat de Kaufland, Lidl şi Carrefour România.

Vânzările de alimente, băuturi și tutun, creștere de 5% în 202004 Feb 2021 | de Simona Popa

Afacerile din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule şi motociclete) au înregistrat anul trecut o creștere ca serie brută de 5% pe segmentul vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun față de 2019.

Nu la fel de bine au evoluat vânzările magazinelor alimentare dacă raportarea se face luând în calcul doar luna decembrie 2020 față de decembrie 2019. Datele publicate de Institutul Național de Statistică indică un avans de 1,7% (serie brută) înregistrat în intervalul analizat.

Raportat însă la luna noiembrie, devine evident impactul sărbătorilor de iarnă. Datele INS arată că vânzările de alimente, băuturi și tutun au înregistrat o creștere cu 17,3% (serie brută) în decembrie 2020 față de noiembrie 2020.

Cumulat, în 2020 volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut față de anul 2019 ca serie brută cu 2,2% datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,6%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+5,0%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8,0%.

Antreprenori locali. Un magazin din comuna Băleni, judeţul Galaţi, afiliat al LaDoiPaşi, şi-a majorat afacerile cu 26%, la 1 milion de euro. „Unii consumatori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional.“ Cristina Roşca 04.02.2021,

Magazinul LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi, şi-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse - peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată şi cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase şi compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul care măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro). „Sunt convins că unii consumatori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul traditional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, spune Ionel Popa, proprietarul businessului.

Comerţul traditional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile au recomandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

„Fără îndoială creşterea a fost influenţată şi de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creştere a vânzărilor chiar dacă am şi pierdut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele cresteri de 35-40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile.“

Comerţul cu amănuntul a crescut anul trecut cu doar 2,2%, cea mai slabă evoluţie din 2013, comparativ cu avansul de 7,2% din 2019. Vânzările de alimente şi produse nealimentare au crescut cu circa 5%, dar cele de carburanţi s-au redus cu 8% , Roxana Rosu 04.02.2021,

Comerţul cu amănuntul a avut anul trecut un avans de 2,2%, cea mai slabă evoluţie din 2013, comparative cu 7,2% în 2019, pe fondul pandemiei şi a restricţiilor impuse de ea, arată datele INS publicate joi.

Vânzările de bunuri alimentare, băuturi şi tutun şi cele de produse nealimentare au urcat cu ritmuri anuale de 5%, respectiv 5,6% în 2020.

În schimb, vânzările de carburanţi în magazine specializate s-au redus cu 8% an/an, ca urmare a introducerii de restricţii de circulaţie pentru contracarare crizei sanitare.

”Estimările econometrice elaborate indică evoluţia vânzărilor din comerţul cu amănuntul la un ritm sub potenţial pentru a opta lună consecutiv în decembrie, în contextul tranziţiei spre un nou ciclu economic după declanşarea crizei sanitare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

Estimările BT indică un ritm mediu anual de 1.8% în perioada 2020-2022 al consumului privat, principala componentă a PIB.

” În acest scenariu, ajustarea din 2020 (determinată de incidenţa pandemiei) va fi contrabalansată de redinamizarea din 2021 şi 2022, susţinută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare”.

În luna decembrie, comerţul a avut un plus de 3,4%, în condiţiile în care decelerarea ritmului de creştere la alimente, băuturi şi tutun (de la 2,1% în noiembrie la 1,7% în decembrie) şi a celui pentru produse nealimentare  (de la 9.7% în noiembrie la 6.4% în decembrie) a fost contrabalansată de creşterea vânzărilor de carburanţi cu 0,3% an/an.

Retailul modern a crescut cu 15% în 2020. S-au deschis peste 300 de magazine, iar prețurile și promoțiile s-au majorat Andra Imbrea, 04 Feb 2021 -

În pofida pandemiei ce a determinat o evoluție atipică în retail, cu trafic redus în magazine și cu vânzări ce au migrat parțial către canalul de eCommerce, comerțul modern a reinventat proximitatea și a atras o parte din vânzările din zona food service și HoReCa, astfel a depășit în dinamică vânzările din 2019 cu 15%, arată datele RetailZoom.

Deși românii nu au mai făcut cumpărături cu aceeași relaxare ori același impuls specific anilor anterior pandemiei, 2020 a reușit să parcurgă câteva etape dificile în menținerea vânzărilor din retail pe plus și chiar ceva mai sus față de nivelul anului 2019, potrivit studiului Jurnal de Vânzări în pandemie.

"2020 a fost un mare front al încercărilor, nu doar în ceea ce privește lupta cu emoțiile apărute în pandemie (singurătate, izolare, teama pentru sănătate, pentru cei dragi, siguranța locului de muncă), ci și în retail, unde presiunea asupra coșului de cumpărături a fost uriașă, generată de multiple variabile: stocuri fluctuante, prețuri crescute, trafic limitat, lanțuri logistice îngreunate, promoții prea multe sau prea puține etc. În același timp, pandemia a accelerat și consolidat soluții de creștere și de menținere a calității produselor, acces la plata self checkout și de vânzare online ori de facilitare a comenzilor (online)", spun reprezentanții RetailZoom.

Pe de altă parte, închiderea restaurantelor și deschiderea a 356 de magazine alimentare în 2020 au ajutat cu plus de valoare la această creștere, în timp ce în termeni comparabili cu numărul de magazine din 2019 magazine creșterea anuală a fost de 8%. București + Ilfov rămân zonele ce contribuie cel mai mult la creșterea vânzărilor în total FMCG (31%), urmate de Constanța, Timiș, Cluj, Iași, Prahova,Dâmbovița,Brașov, Suceava.

Supermarketul, formatul câștigător

Supermarketurile au câștigat an de an câte un punct procentual în dinamică față de celelalte formate de magazine (16,5%) în ultimii 3 ani, urmate îndeaproape de formatul convenience (14,5%). Magazinele de format mare, precum hipermarketurile și cash&carry au înregistrat o creștere de 11,4% în 2020 pandemic.  

Dinamica FMCG a fost de +15% față de 2019. Față de anul anterior, sectorul de îngrijire a casei înregistrează un salt în toate formatele de magazine și menține rate de creștere >10%. Cu excepția produselor de îngrijire personală, ce au menținut per total nivelul de creștere înregistrat anii trecuți  (+10,8% în 2020) produsele alimentare și cele de îngrijire a casei au atins cea mai mare creștere în 2020 față de anii anteriori, cu 14,7%, respectiv 16,6% față de 2019.

Pe lângă categoria de dezinfectanți ce crește cu mai mult de 10 poziții în clasamentul vânzărilor în valoare se detașează și băuturile alcoolice și mâncarea pentru animale.

Produsele de casă, bestsellers în 2020

Dintre alimentele aflate în top, doar carnea și băuturile răcoritoare nu depășesc dinamica înregistrată cu un an înainte (2019 vs 2018), urmate de iaurt și biscuiți care de asemenea au suferit (aceste ultime categorii în descreștere sunt probabil și o rezultantă a reducerii substanțiale a ocaziilor de consum “on the go”), arată reprezentanții RetailZoom.

În 2020 creștere de peste 45% au înregistrat produse precum alcool rafinat, creveți, drojdie proaspătă și uscată, fructe congelate și cremă dulce de întins pe pâine. 

Sectorul de îngrijire personală a fost cel mai mult afectat. Săpunul a înregistrat creșteri de până la 44%, apă de gură 27%, scutecele pentru adulți 18%. Creșteri explozive s-au înregistrat la pe segmentul dezinfectanților de mâini (+896%), șervețelelor umede (+161%), spirtului (+170%), după cum era de așteptat în anul pandemiei.

Recuperarea vânzărilor pe sectorul de îngrijire personală va fi de lungă durată și va include re-educarea consumatorului și crearea unor obiceiuri noi privind rutina de îngrijire, deoarece cel mai afectate sunt produsele de îngrijire facială și înfrumusețare (machiaj, creme, ojă, bărbierit).

Produsele de îngrijire a casei vor continua să urce în topul vânzărilor, frecvența și ocaziile lor de utilizare multiplicându-se în 2021. Detergenții de mobilă și pentru covoare sunt singurii care sunt la coada clasamentului, în rest toate categoriile depășesc așteptările în vânzări.

Creșterile de preț in 2020 au fost în general de 6,7%. Prețurile la alimente au crescut cu 7,2%, produsele pentru casă s-au scumpit cu 5,7%, în timp ce produsele de îngrijire personală au avut prețuri mai mici 0,7%. 

Mărcile private scad, promoțiile cresc 

Mărcile proprii ale retailerilor și-au menținut cota de piață atinsă în anii anteriori, dar sunt deja pe un ușor trend de descreștere. Pe segmentul de alimente, mărcile private au ajuns la o cotă de piață de 17,3% în 2020, în scădere cu 0,6%, în timp ce mărcile private pe produse de casă și de îngrijire personală au ajuns la o pondere de 13,7%, în scădere cu 0,1% față de 2019. Dintre mărcile propii care totuși cresc, se evidențiază brânza, carnea, prăjiturile și untul, în timp ce dintre categoriile nealimentare, se detașează prosoapele de hârtie, înălbitoriiși gelul de duș.

Pe de altă parte, cu toate dificultățile de cumpărare întâmpinate pe parcursul anului, promoțiile si-au recâștigat poziția atinsă în 2018, de 25%, după ce în 2019 ajunseseră la 23,2%, iar în 2020 la 24,4%, chiar dacă în lunile martie-aprilie, apoi octombrie noiembrie ponderea lor a fost redusă substanțial din motive evidente cauzate de pandemie.

Majoritatea categoriilor monitorizate au înregistrat vânzări determinate de acțiuni promoționale în pondere de cel puțin 10%. Între categoriile cu ponderi mici ale vânzărilor promoționale se află pâinea, pesmetul/crutoanele, ceaiul pentru bebeluși, laptele condensat ori cremele non-cioco de întins pe pâine, lavetele pentru șters praful, păturicile absorbante sau dizolvantul pentru unghii.

Datele RetailZoom se referă la evoluția vânzărilor valorice (lei) din 2020 - perioada 30.12.2019-03.01.2021 versus aceeași perioadă a anului 2019 (31.12.2018-29.12.2019). Informațiile se referă la indexul de date scanate al RetailZoom compus din peste 3.200 de maagzine din comerșul modern internațional, iar total FMCG acoperit se referă la 194 de categorii: produse alimentare, de îngrijire personală și a casei, tutun.

Nu se mai construiesc malluri, iar anul acesta se deschid doar trei centre comerciale importante 04 feb, 2021 | Andrada Ghira |

Pandemia a afectat și sectorul de retail, care pare că își revine mai repede decât s-au așteptat specialiștii.

Cu toate acestea, sunt dezvoltatori care au pus in stand-by construcția de noi malluri în România, iar suprafața de centre comerciale care se va deschide anul acesta este cu 50% mai mică față de cea din 2020, arată datele companiei de consultanță Cushman & Wakefield Echinox.

Suprafața cumulată a noilor spații comerciale deschide anul trecut a fost de 126.000 de mp, iar stocul total a trecut pragul de 4 milioane de mp. Doar trei malluri au fost livrate anul trecut. Este vorba de AFI Brașov, Shopping City Târgu Mureș și Dâmbovița Mall.

Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima fază a centrului comercial de tip outlet Fashion House Pallady dezvoltat de Liebrecht & wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, cu o suprafață totală de aproape 40.000 mp. Per total, ne așteptăm ca livrările de spații de retail modern din acest an să se ridice la aproximativ 60.000 de mp, în scădere cu circa 50% față de anul precedent.

Cumpărături în pandemie: Vânzările au crescut cu 15%. Avem mai multe magazine, prețuri mai mari și apetit de consum crescut. 04 feb, 2021 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Stocuri fluctuante, prețuri crescute, trafic limitat, lanțuri logistice îngreunate, promoții prea multe sau prea puține, mărci private care o iau la vale. Acestea sunt o parte dintre efectele pandemiei care, pe de altă parte, a accelerat și consolidat soluții de creștere și de menținere a calității produselor și a simplificat modul în care românii fac cumpărături. În 2020 s-au deschis 356 de noi magazine, pe rafturi au apărut cu 16% mai multe produse față de anul anterior, piața produselor de larg consum a crescut cu 15%, iar prețurile cu 6,7%.

În ciuda pandemiei, a traficului redus din magazine, a programelor scurtate, anul 2020 a adus o mare efervescență pe piața de retail și un plus de 15% în vânzările de produse de larg cinsum față de anul trecut, se arată într-o analiză a companiei de cercetare RetailZoom. Dinamica se explică parțial prin creșterea numărului de magazine ( plus 356 de unități ale brandurilor monitorizate), astfel că, în termeni comparabili din punct de vedere al numărului de unități, creșterea a fost de 8%. “Anul 2020 a reușit să parcurgă câteva etape dificile în menținerea vânzărilor din retail pe plus și chiar ceva mai sus față de nivelul anului 2019 în ciuda reținerilor românilor de a mai face cumpărături cu aceeași relaxare ori impulsivitate specifică anilor anteriori Pe de altă parte, închiderea horeca și deschiderile de magazine ( 356 vs 2019) au ajutat cu plus de valoare la această creștere, în timp ce pe univers comparabil de magazine dinamica anuală a fost mai mică de 10, dar tot pe plus ( 8%n.red).

București Ilfov rămân zonele ce contribuie cel mai mult la creșterea vânzărilor în total FMCG urmate de Constanța, Timi ș, Cluj, Iași, Prahova, Dâmbovița, Brașov, Suceava”, exoplică analiștii RetailZoom. Ce s-a cumpărat cel mai mult Cu excepția produselor de îngrijire personală, ce au menținut per total nivelul de creștere înregistrat anul trecut (plus 10%), produsele alimentare (plus 14,7%) și cele de îngrijire a casei (16,6%) au atins cea mai mare creștere în 2020 față de anii anteriori.

Țigăriile și tutunul au generat și ele vânzări cu 18,4% mai mari față de anul trecut. Pe tipuri de produse, cea mai mare creștere în vânzări s-a înregistrat la farmaceutice ( plus 133%), mâncăruri semipreparate (plus 37,5%), mâncare de animale (26,6%), igienă intimă (23,6%) sau alcool (23,3%). De asemenea, creșteri atipice față de trendul ultimilor ani ( 2019 vs 2018) când s-au înregistrat scăderi în valoare, au fost semnalate la ulei și margarină (plus 19%), în timp ce vânzările de carne au crescut mai puțin decât anul trecut (plus 10,8% în 2020 vs 2019), fructe și legume congelate ( plus 10,6%), băuturi răcoritoare (plus 9%), produse pentru îngrijire orale (7,9%) sau mâncare ambalată (plus 7,5%) .

Au fost și categorii care au scăzut în 2020 față de 2019, în contextul în care trendul din 2019 fusese unul pozitiv. Este vorba despre produsele de îngrijire personală ale căror vânzări au scăzut cu 14,5% și de produsele alimentare pentru bebeluși (minus 2,2%). „Sectorul de îngrijire personală a fost cel mai mult afectat de pandemie, iar recuperarea vânzărilor va fi de lungă durată și va include re educarea consumatorului și crearea unor obiceiuri noi privind rutina de îngrijire, deoarece cel mai afectate sunt produsele de îngrijire facială și înfrumusețare ( creme, ojă, bărbierit). Produsele de îngrijire a casei vor continua să urce în topul vânzărilor, frecvența și ocaziile lor de utilizare multiplicându se în 2020. Detergenții de mobilă și pentru covoare sunt singurii care sunt la coada clasamentului, în rest toate categoriile depășesc așteptările în vânzări”, potrivit analiștilor RetailZoom.

Formatul câștigător

Din datele RetailZoom, supermarketurile au câștigat în ultimii trei ani câte un punct procentual în dinamică față de celelalte formate de magazine, ajungând la un plus de 16,5%. Urmează îndeaproape formatul convenience, cu un plus de 14,5%. În ceea ce privește hypermarketurile și magazinele cash&carry, acestea au încasat cu 11,4% mai mult decât anul trecut. Pe tipuri de produse, la alimente, unde vânzările totale au crescut cu 14,7% față de 2019, mai mult decât în 2019 vs 2018, cei mai câștigați din punct de vedere al dinamicii au fost supermarketurile, cu un plus de 16,8%, chiar cu câteva puncte peste creșterea din 2019 vs 2018.

Urmează formatele mari care au raportat un plus de 11,5%, peste creșterea din 2019 vs 2018. În schimb, deși în 2020 au avut vânzări cu 13,4% mai mari față de 2019, magazinele tip convenience precum Inmedio, Xpress și alte magazine cu suprafață de sub 100 de mp au crescut mai puțin decât în 2019 vs 2018. La produse de îngrjire personale (plus 10,8% în total), magazinele convenience au avut cea mai mare creștere (30,8%), plusul fiind semnificativ mai mare față de perioada 2019 vs 2018. Și formatele mari de magazine au reușit în 2020 să crească mai mult decât în 2019, respectiv 9,6%, în timp ce supermarketurile și-au pierdut din avântul luat în 2019 și au raportat un plus de 11,2%. În ceea ce privește categoria produselor de îngrijire a casei, tot la magazinele tip convenience s-au îndreptat mai mult românii, creșterea lor fiind de 29%, mult peste cea raportaă în 2019 vs 2018.

Urmează supermarketurile ( plus 20,8%), adică peste majorarea din 2019 vs 2018 și formatele marai care au crecsut cu 12,4%, tot peste anul anterior. Per total, această categorie de produse a crescut în valoare cu 16,6%, mai mult decât în 2019. Ca o concluzie, toate formatele de magazine au fost pe plus în 2020, dar magazinele tip cnvenience și-au pierdut din avânt la mâncare, dar au crescut mult mai accelerat la produsele de îngrijire personală și de îngrijire a casei. Supermarketurile au profitat cel mai mult de nevoia românilor de a-și curăța casa, au avut creștere peste 2019 la alimente, dar și-au diminuat avântul la produse de îngrijire personală. În ceea ce privește hipermarketurile și magazinele cash&carry, acestea sunt singurele care au crescut mai mult decât în 2019 vs 2018 la toate categoriile, dar creșterile lor au fost mai moderate, de până în 13%.

Schimbare importantă pe segmentul mărcilor private. Au o dinamică descendentă Mecanismele de loializare ale brandurilor au funcționat chiar și într-un an în care diferențierea față de concurenți și conectarea au fost mai greu de realizat ori au intrat în procese de reinventare a comunicării cu aceștia, notează analiștii companiei de cercetare. Potrivit acestora însă, mărcile proprii rețelelor de magazine au menținut cota de piață atinsă în anii anteriori, dar sunt deja pe un ușor trend de descreștere. Astfel, la alimente, brandurile proprii au ajuns la o cotă de piață de 17,3% în valoare, cu 0,6 puncte procentuale sub 2019. Spre exemplu, a scăzut cota de piață cu aproximativ 3%-5% a mărcilor private de mâncare pentru câini, ouă și ulei, produse cu o cotă mare în total categorie, de peste 50%. În schimb, brandurile private au raportat cote de piață mai mari la carne crudă, apă îmbuteliată sau mâncare de pisici.

Prețurile au crescut.

Promoțiile și-au revenit Cu toate dificultățile de cumpărare întâmpinate pe parcursul anului, promoțiile și-au recâștigat poziția atinsă în 2018 ( 24,4% în 2020 față de 23,2% în 2019 și 25% în 2018), chiar dacă în lunile martie-aprilie, apoi octombrie-noiembrie ponderea lor a fost redusă substanțial din motive evidente cauzate de pandemie, mai atrag atenția specialiștii RetailZoom. În 2020 au fost puse pe rafturi 8,9 mii de articole, dintre care 16% au fost lansate anul trecut, 60% dintre ele fiind alimente. Produsele noi au contribuit cu 4,2% la vânzările valorice. În ceea ce privește prețurile, acestea au crescut în medie cu 6,7%, cu un plus de 7,2% la alimente și 5,7% la produsele pentru casă. Produsele pentru îngrijire personală s-au ieftinit cu 0,7%.

Analiza RetailZoom a fost realizată pe baza indexului de date scanate compus din peste 3.200 de magazine din comerțul modern internațional. Au fost incluse Carrefour market, DM, Inmedio , Mega Image, Shop & Go, Penny, Profi , Xpress, Cora, Carrefour hyper, Metro. Total FMCG acoperit se referă la 193 de categorii : produse alimentare , de îngrijire personală și a casei, tutun .

5 to go țintește vânzări de 12 milioane de euro. “Ianuarie a fost o lună de avarie”. Plan - extinderea în străinătate după discuții anterioare pentru a intra pe piețele din Polonia, Bulgaria și Republica Moldova Retail 5 to go țintește vânzări de 12 milioane de euro. Emil Popescu scris astăzi, 07:00 “Ianuarie a fost o lună de avarie”. Plan - extinderea în străinătate după discuții anterioare pentru a intra pe piețele din Polonia, Bulgaria și Republica Moldova Cafenelele 5 to go vor înregistra în acest an, după extinderea rețelei, o cifră de afaceri de peste 12 milioane de euro, de la 8 milioane de euro anul trecut, estimează cofondatorul lanțului Radu Savopol. “Ianuarie a fost o lună de avarie, dar sperăm să recuperăm pe parcurs”, a declarat Savopol pentru Profit.ro.

Pentru 2020, lanțul prognoza inițial depășirea pragului de 10 milioane de euro, dar pandemia COVID a limitat vânzările la 8 milioane de euro. La finele anului trecut, rețeaua număra 220 de cafenele, iar pentru 2021 planurile vizează extinderea la peste 300 de unități. În următorii cinci ani, lanțul ar urma să ajungă la 1.000 de locații în România.

Savopol spune că dacă până anul trecut 70% din noile deschideri aveau loc în București, ponderea celor din provincie înregistrează acum o creștere la 40-45%. Sunt vizate atât orașele mari, cât și cele medii sau mici, precum și stațiunile turistice, câteva exemple fiind Brașov, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Arad, Bistrița, Câmpina sau Drobeta Turnu Severin. 5 to go urmărește astfel consolidarea la nivel național, dar analizează și extinderea în străinătate, având în trecut discuții, neconcretizate, pentru a intra pe piețele din Polonia, Bulgaria și Republica Moldova. Înființat în 2015 de Radu Savopol și Lucian Bădilă, 5 to go este cel mai mare lanț de cafenele din Europa de Est, dar și cea mai accesată franciză din România. Cei doi au introdus pe piața HoReCa prețul unic (5 lei) pentru produsele comercializate, indiferent că este vorba de băuturi pe bază de cafea, fresh, răcoritoare sau articole de patiserie. 5 to go are și o gamă Plus, cu produse care depășesc prețul standard de 5 lei.

Valoarea pieței de livrări în România a crescut de 4-5 ori anul trecut RO.aliment, February 4, 2021 O analiză publicată de ZF a estimat că piața de livrări din România îşi va continua trendul ascendent şi va trece de un miliard euro în 2021, după ce valoarea ei a crescut de 4-5 ori anul trecut, transmite Mediafax.

„Cel mai probabil, anul acesta piaţa va continua trendul ascendent şi credem că va trece de un miliard de euro. În acest moment, piaţa totală de delivery se apropie de intervalul 650-700 milioane de euro, în creştere uriaşă faţă de 150 de milioane de euro cât era în 2019“, spune Victor Răcariu, general manager al Glovo CEE.

Pentru anul în curs, autorii analizei prognozează că viteza de creştere va încetini la 40-50%. Din estimările ZF, circa 7-8 milioane de români au făcut în 2020 cumpărături online cu livrare la domiciliu. În 2019, unul din patru români își făcea cumpărăturile online, potrivit Eurostat. Anul trecut, pe fondul pandemiei, au fost mulţi consumatori care au apelat pentru prima dată la acest canal de vânzări, de teamă de a ieşi la shopping şi a se infecta, din comoditate sau din alte varii motive.

Livrările, unul dintre puținele sectoare pe creștere

Piaţa de livrări a fost una dintre puţinele care au crescut rapid în 2020. Oamenii nu au cumpărat însă doar mâncare gata pregătită, ci şi bunuri de larg consum din supermarketuri ori hipermarketuri, medicamente de tip OTC din farmacii, echipamente sportive, haine etc.

„Considerăm că va fi o schimbare, dar, în aceeaşi măsură, cine a încercat serviciul de livrare acasă în 2020, cu siguranţă va rămâne client. (…) Observăm această realitate în alte ţări unde penetrarea era deja foarte mare şi înainte de pandemie”, a mai declarat Victor Răcariu, general manager al Glovo CEE.

Piața livrărilor în România

Principalii jucători în piața livrărilor la domiciliu în România sunt Glovo și FoodPanda. După ieșirea Uber Eats de la începutul lunii iunie 2020, platforma Tazz by eMAG s-a apropiat de liderii industriei. Totodată, platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a intrat în acest segment cu Bolt Food.

DIVERSE

Șefii de la Agenția Sanitară, sporuri de 1.100 euro lunar peste salariul de 3.000 euro/lună DE Petre Bădică | Actualizat: 04.02.2021 Inspectorii în acțiune / unupetrotus.ro

Unele dintre cele mai mari sporuri pentru condiții de muncă se dau la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România. Ele depășesc salariul mediu pe economie.

Documentele arată că un șef de serviciu are spor de muncă de 5.300 de lei /lună. El are un salariu de 13.500 de lei pe lună. Sporul ajunge la 40% din slariu.

Secretarul general al ANSVSA are al doilea cel mai mare spor pentru condiții de muncă: 4.054 de lei pe lună.

Newsweek a scris că secretarul general al Parlamentului are un spor de condiții vătămătoare de 3.000 de lei. Valer Dorneanu președintele CCR are un spor de condiții vătămătoare mai mare: 4.449 de lei pe lună.

Alte sporuri pentru condiții de muncă la ANSVSA:

Director General – 3.332 lei

Director – 4.028 lei

Șef serviciu – 3.700 lei

Auditor și consilier – 2.400 lei

Director cabinet – 2.200 lei

Voucherele de vacanță sunt în cunatum total de 348.000 lei

Indemnizația de hrană 303 salariati x 3.813 lei/salariat = 1.155.339 lei

Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri, după ședința de Guvern, că are în vedere tăierea sporurilor bugetarilor după ce a descoperit sporuri despre care nici nu știa că există.

„Am descoperit sporururi despre care nu stiam ca exista Cea mai importantă modificare este să faci legătura între perfomanță și venit. Sporurile azi sunt date după ureche. Vom introduce criterii de performanță. Sporurile le vom lega de performanță”, a declarat premierul, citat de Digi 24.

Acesta a spus că vor dispărea mai multe sporuri pentru condiții vătămătoare.

  „Condițiile vătămătoare sunt lucruri pe care noi le facem zi de zi...să scrii la calculator. Vor dispărea. Anul acesta vom începe cu o limtare și de anul viitor vom așeza lucrurile. Sporurile sunt bune, dar doar atunci când sunt legate de criterii de performanțe. (...) Cheltuielile de persoanal s-au dublat. Trebuie să reașezăm economia României”, a mai susținut Cîțu.

PSD a lăsat o bombă cu ceas în buget. Zeci de mii de angajați din ministere, primării, prefecturi, Senat și Camera Deputaților primesc, lunar, sute sau chiar mii de lei sporuri pentru că ar munci în condiții periculoase, grele și vătămătoare. Pe acest considerent, se plătesc, de la buget, milioane de euro pe lună, suma exactă neputând fi precizată pentru că instituțiile nu sunt cooperante.

Pentru a primi acest spor de condiții vătămătoare, în instituțiile mai sus menționate ar trebui să se moară pe capete. Numărul accidentelor de muncă ori al îmbolnăvirilor ar trebui să fie alarmant.

Evident, acest lucru nu se întâmplă. Potrivit unui răspuns primit de Newsweek România, „sporul se acordă în baza buletinelor de determinare a parametrilor fizici și biologici (praf, germeni mezofili, germeni hemolitici, fungi)“ și „la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare“.

În realitate, ele sunt o șpagă din bani publici pe care șefii (numiți politic, în cazul nostru de PSD) o dau pentru fidelizarea subalternilor. Altfel, cine ar risca să muncească într-un loc știind că își periclitează sănătatea ?

Ce spune legea

Potrivit art. 23 din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, „locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I - VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), la propunerea fiecăruia dintre ministere.

Funcționarii publici și personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii:

a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;

b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective;

c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.

 GLOBAL

Preţul mondial al produselor alimentare de bază creşte la cel mai înalt nivel din 2014 încoace, anunţă FAO, Valentin Vidu | astăzi, 15:04 Preţul mondial al produselor alimentare de bază creşte la cel mai înalt nivel din 2014 încoace, anunţă FAO (Foto: Twitter)

Preţul la nivel mondial al produselor alimentare de bază a crescut - în ianuarie - la cel mai înalt nivel din iulie 2014 încoace, antrenat de creşterea preţului cerealelor, uleiului şi zahărului - din cauza creşterii cererii şi a modificărilor climatice -, anunţă joi Agenţia ONU însărcinată cu Agricultura şi Alimentaţia (FAO), relatează AFP.

Indicele FAO al preţului produselor alimentare, care urmează variaţialiile lunare ale preţurilor internaţionale ale produselor alimentare tranzacţionate cel mai frecvent - zahăr, uleiuri, produse lactate, carne - a crescut la o medie de 113,3 puncte, cu 4,3% mai mult decât în decembrie 2020, şi a atins astfel cel mai înalt nivel din iulie 2014, precizează FAO.

SCUMPIRE PUTERNICĂ A ZAHĂRULUI ŞI PORUMBULUI

Zahărul a înregistrat cea mai mare scumpire în ianuarie - cu 8,1% faţă de decembrie -, din cauza unor factori climatici, a unor ”temeri cu privire la disponibilitate” şi a creşterii preţului petrolului şi a cursului realului brazilian.

La cereale, indicele a crescut cu 7%, antrenat de o scumpire lunară cu 11,2% a preţului porumbului, care a înregistrat o scumpire de peste 40% în ultimul an.

Porumbul s-a scumpit atât din cauza apetitului enorm al Chinei, cât şi a unei ”restrângeri a ofertei mondiale”, în contextul unor estimări ale unor stocuri mai mici decât se prevedea în Statele Unite şi unei suspendări temporare a exporturilor în Argentina.

Preţul grâului a crescut cu 6,8% în ianuarie, în contextul în care cel mai mare exportator din lume - Rusia - a hotărât să-şi dubleze taxa de  export în martie, aşadar să-şi reducă vânzările.

Această tendinţă de scumpire se înregistrează şi la orez, susţinută de o ”cerere puternică a cumpărătorilor asiatici şi africani”.

În ceea ce priveşte uleiurile vegetae, ele s-au scumpit cu 5,8%, cel mai înalt nivel din mai 2012 încoace, precizează FAO. Această scumpire se explică prin ”producţia de ulei de palmier mai slabă decât se prevedea în Indonezia şi Malaysia, din cauza unor ploi excesive şi unei penurii persistente de muncitori migranţi şi a unor greve prelungite în Argentina”.

IMPACTUL GRIPEI AVIARE

Preţul lunar produselor lactate a crescut cu 1,6%, susţinut de ”cumpărări importante ale Chinei odată cu apropierea Anului Nou chinezesc, în paralel cu o scădere de sezon a disponibilităţilor exportabile din Noua Zeelandă”.

Indicele FAO al preţurilor cărnii a crescut cu 1% faţă de decembrie, din cauza ”importurilor mondiale puternice de carne de pasăre, mai ales provenind din Brazilia”, în contextul în care ”epidemii de gripă aviară au limitat producţia şi exporturile mai multor ţări europene”.

Sincopele în transporturi au afectat harta mondială a comerțului de alimente By RO.aliment, February 4, 2021 Traderii și transportatorii avertizează că prețurile la alimente ar putea crește, din cauza costurilor mai mari pentru transportul mărfii, având în vedere că transportatorii se grăbesc să trimită cât mai multe containere maritime goale spre China, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Din cauza concurenţei globale pentru containerele maritime, Thailanda are întârzieri în a transporta orezul, așa cum și Canada are probleme în transportul mazării iar India cu zahărul.

Trimiterea containerelor maritime goale spre China a devenit o afacere atât de profitabilă încât chiar şi unii furnizori americani de soia boabe au fost nevoiţi să se lupte pentru a obţine containere cu care să poată să-şi aprovizioneze cumpărătorii din Asia.

„Oamenii nu îşi pot trimite bunurile acolo unde au nevoie. Unul dintre clienţii mei trimitea săptămânal între 8 şi 10 containere cu orez din Thailanda în Los Angeles. Însă acum poate să trimită doar maximum trei containere pe săptămână”, a declarat Steve Kranig, director de logistică la firma de transport IM-EX Global Inc.

Motivul acestei situații este China, stat care plătește prime consistente pentru containerele maritime, având în vedere că se bazează în mare parte pe exporturi. Astfel, a devenit mai profitabil pentru transportatori să le trimită goale în China în loc să aştepte să fie umplute.

În mod normal, transportatorii așteptau să umple containerele pentru a face profit din ambele curse. Însă acum costul pentru transportul bunurilor din China în SUA este de aproape zece ori mai mare decât în direcţia opusă.

Costurile mai mari cu transportul = prețuri mai mari la alimente la raft

Preţurile la zahăr alb au atins, luna trecută, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar întârzierile înregistrate la livrare de soia boabe din SUA ar putea însemna preţuri mai mari la tofu şi lapte de soia pentru consumatorii din Asia, susţine Eric Wenberg, director la Specialty Soya and Grains Alliance.

În portul Los Angeles, trei din patru containere care se întorc în Asia sunt goale, faţă de 50% în mod normal, spune directorul executiv al portului Gene Seroka. În portul Vancouver containerele rămân în interiorul şantierului, astfel că terminalele portuare au scurtat perioada de timp necesară pentru îmbarcarea containerelor pline la bordul navelor de la trei zile până la şapte ore, spune Jordan Atkins, vicepreşedinte la WTC Group.

„A fost aşa încă din decembrie. Nu doar că vom avea probleme în aprovizionarea cu alimente, ci o criză de orice. Nu aş fi surprins să aud că tarifele de transport maritim pentru sezonul 2021-2022 s-au dublat comparativ cu anii precedenţi”, spune Steve Kranig.

Dacă aceste predicţii se vor adeveri, după ce majoritatea nord-americanilor şi europenilor vor fi vaccinaţi, unele dintre aceste costuri majorate cu transportul vor fi trecute pe seama consumatorilor pe măsură ce aceştia revin în cafenele, restaurante şi clădiri de birouri.

Context

Criza de containere vine într-un moment în care furnizorii americani încearcă să crească exporturile de produse precum soia boabe şi cereale spre Asia. China cumpără o mare parte din recoltele americane pentru a-şi hrăni efectivele de porci care îşi revin după pesta porcină africană. Situaţia este atât de gravă încât unii cumpărători au decis să anuleze contractele şi să opteze pentru expedierea în vrac sau să amâne achiziţiile pentru a evita costurile ridicate cu transportul.

„Ştim că unii din cei mai mari şi mai constanţi cumpărători de containere cu soia din Asia optează acum pentru expedierea în vrac. Şi desigur, la fel ca şi alte firme, am avut unele anulări de rezervări”, spune Doug Grennan, vicepreşedinte la traderul de cereale şi oleaginoase Scoular Co.

Cu toate acestea, o creştere la nivel global a costurilor cu alimentele este puţin probabilă. Doar un mic procent din tranzacţiile cu cereale şi oleaginoase se face prin intermediul containerelor maritime, spune Arnaud Petit, director la International Grains Council. În plus, este neclar cât de mult din creşterea costurilor cu shippingul va putea fi trecută de companii pe seama consumatorilor, având în vedere recesiunea economică provocată de coronavirus.

Căpșuni Davos: Inteligență Artificială, pui blockchain și “sate digitale” in China, De Leontin Dinulescu La feb. 4, 2021 Unul din subiectele abordate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elvetia) a fost și urgența introducerii tehnologiilor digitale în agricultură, mai ales în contextul creșterii rapide a populației lumii și a dificultăților generate în lanțurile globale de aprovizionare de criza Covid.

Winston Ma Wenyan, Președintele Bord-ului de Consultanți de la Open Mineral atrage atenția într-un articol publicat pe site-ul World Economic Forum asupra urgenței introducerii tehnologiilor digitale și a Inteligenței Artificiale in agricultură, la nivelul micilor fermieri:

•      “O echipă de experți asistată de Inteligența Artificială (IA) a caștigat recent o competiție de creștere a căpșunilor în fața fermierilor tradiționali din China

· China își propune să restructureze din temelii cultura micilor fermieri printr-o digitalizare extensivă în toate fermele agricole

· Acest model de “sat digital” ar putea ajuta la soluționarea crizei alimentare în creștere

În luna mai 2020, cu sprijin tehnic de la FAO, Universitatea Agricolă a Chinei și platforma chineză de comerț on-line Pinduoduo au organizat o “competiție de agricultură smart”. La compețitie au participat  trei echipe de cultivatori (fermieri) de vârf de capșuni, denumite Echipele Tradiționale și patru echipe de experți în Inteligență Artificială – denumite Echipele Tehnologice, într-un concurs de creștere de căpșuni care a fost echivalată ca versiunea agricolă a faimosului concurs dintre un jucător uman de Go (joc chinezesc) și un sistem de IA al Google denumit DeepMind.

În prima fază a concursului Echipele Tadiționale trebuiau să-și valorifice experiențele colective de plantare și creștere a capșunilor. Și, au reușit, cel puțin pentru o perioadă. Au condus cateva luni din punct de vedere al eficienței producției până când Echipele Tehnologice au recuperat gradual distanța folosind echipamente electronice și internetul ( de ex. senzori inteligenți), analize de date și automatizarea complet digitalizată a serelor.

Câștigătorii au fost anuntați în luna decembrie 2020. Cele patru Echipe Tehnologice au produs în  medie 6,86 kilograme de căpșuni față de doar 2,32 kilograme obținute de cele trei echipe ale fermierilor tradiționali. Mai mult, Echipele Tehnologice au depășit fermierii tradiționali și la randamentul investiției, în medie cu 75,5%, conform organizatorilor concursului.

Autorul articolului se intreabă care este secretul utilizarii tehnologiei care poate să bată oamenii la creșterea căpșunilor. Răspunsul pare să fie o foarte precisă analiză a seriilor de date mari și aplicarea acestora. Echipele Tehnologice au utilizat tehnologii de cunoaștere -grafică pentru a colecta date istorice de cultivare și imagini de recunoștere a căpșunilor. Au fost apoi combinate modele de alimentare cu apă, fertilizatori și modele de climat în sere pentru a crea o strategie de decizie inteligentă. În acest fel au reușit să controleze foarte exact consumul de apă și nutrienți pentru plante și au controlat mai bine temperatura și umiditatea prin automatizarea proceselor din seră.

Echipele Traditionale, au rezolvat aceleași probleme doar folosindu-și experiența si lucrări manuale.

Digitalizarea rurală a Chinei

Această competiție de creștere a căpșunilor atrage atenția asupra unui aspect extrem de important, dezbaăut intens și în cadrul FoodIntelForum 2021, care va avea loc între 27 aprilie și 3 iunie: necesitatea trecerii, de urgență la agricultura digitală. Pe de o parte, dinamica evoluțiilor tehnologice impune acest lucru mai ales că, pe de altă parte, criza Coronavirus a supus lanțul alimentar global unui stress sever, întrerupând lanțurile de aprovizionare obișnuite.

Ca și în România, în China agricultura este caracterizată de un număr foarte mare de ferme mici cu un grad de digitalizare foarte scăzut, sau inexistent, ceea ce face foarte dificilă standardizarea, economiile la scară mare și implicit, eficiența producției agricole. Și, la fel ca în România, agricultura chineză se confruntă, cu o forță de muncă imbătrânită și în continuă scădere.

Guvernul chinez a luat, în 2020, decizia de a încerca un proiect pilot, intitulat “Satul digital”.

În timpul “exploziei internetului mobil” din deceniul trecut, fermierii chinezi au adoptat foarte rapid stilul de viață digital, folosind frecvent plăți cu telefonul mobil și entertainment-ul video online. În anumite zone rurale din China gradul de conectare a sătenilor la internet e mai mare decât în marile orașe. În prezent, Noua Frontieră este aplicarea tehnologiilor ultra moderne, de vârf, în agricultură.

Pe langă Inteligența Artificială și seriile de date mari, o altă tehnologie a devenit foarte atractivă pentru agricultura inteligentă din China: blockchain.

În mod special pentru problemele legate de siguranța alimentară.

Consumatorii chinezi s-au ciocnit de situații incredibile: pepeni care explodau singuri datorită utilizării necorespunzatoare și forțate a unei substanțe chimice de accelerare a creșterii; carne de “miel” făcută din șobolani și ulei pentru gătit “obținut” din uleiul uzat de la restaurante, din tăvile de scurgere sau chiar colectat din canale (așa numitul “ulei de canal”). Blockchain este utilizat pentru a colecta date despre originea, siguranța și autenticitatea produselor alimentare, și pentru a oferi informații în timp real despre urmărirea produselor pe întreg lanțul de producție și aprovizionare.”

Continuarea articolului pe Weforum.org

UNIUNEA EUROPEANA

RECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to the Commission delegated regulation of 19 January 2021 amending Annex I to Regulation (EU) No 1305/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the amounts of Union support for rural development in the year 2021 - B9-0110/2021 , 03-02-2021 05:59 PM CET

RECOMMENDATION FOR A DECISION pursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedure to raise no objections to the Commission delegated regulation of 19 January 2021 amending Annex I to Regulation (EU) No 1305/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the amounts of Union support for rural development in the year 2021 (C(2021)00188 - 2021/2517(DEA)) Norbert Lins , on behalf of the Committee on Agriculture and Rural Development , Source : © European Union, 2021 - EP

RECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to the Commission delegated regulation of 27 January 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2020/884 derogating in respect of the year 2020 from Delegated Regulation (EU) 2017/891 as regards the fruit and vegetables sector and from Delegated Regulation (EU) 2016/1149 as regards the wine sector in connection with the COVID-19 pandemic, and amending Delegated Regulation (EU) 2016/1149 - B9-0111/2021 , 03-02-2021 05:28 PM CET

RECOMMENDATION FOR A DECISION pursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedure to raise no objections to the Commission delegated regulation of 27 January 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2020/884 derogating in respect of the year 2020 from Delegated Regulation (EU) 2017/891 as regards the fruit and vegetables sector and from Delegated Regulation (EU) 2016/1149 as regards the wine sector in connection with the COVID-19 pandemic, and amending Delegated Regulation (EU) 2016/1149 (C(2021)00371 - 2021/2530(DEA)) Norbert Lins , on behalf of the Committee on Agriculture and Rural Development Source : © European Union, 2021 - EP ,

Study - Research for AGRI Committee - The challenge of land abandonment after 2020 and options for mitigating measures – PE 652.238 - Committee on Agriculture and Rural Development 21-12-2020 12:00 AM CET

This study examines the phenomenon of land abandonment, its consequences and mitigation options. Using quantitative data, it provides an overview of the possible future evolution of land abandonment in the EU by 2030, its historical evolution and current state of play. Based on desk research and case studies, this research project carries out an analysis of the drivers and effects of the phenomenon, considers mitigating actions to be implemented through EU policies, notably the CAP and outlines different scenarios about land use changes, using as variables climate change, the globalisation of markets and a major health crisis.

Study EN Executive summary EN Annexes EN Source : © European Union, 2020 - EP

Acțiuni suplimentare ale Comisiei Europene împotriva constrângerilor teritoriale de aprovizionare, meatmilk , 4 februarie 2021

Salutând lansarea unei investigații a Comisiei privind un nou caz de posibilă blocare a importurilor paralele de către un producător de alimente, directorul general al EuroCommerce, Christian Verschueren, a declarat:

”Deși nu dorim să împiedicăm rezultatul acestei anchete, suntem bucuroși să vedem Comisia luând măsuri suplimentare cu privire la constrângerile de aprovizionare teritorială. Aceasta este o problemă pe care o semnalăm de mulți ani și al cărei impact cu un cost pentru consumatorii europeni în mărime de 14 miliarde EUR de euro a fost confirmat în studiul Comisiei publicat în noiembrie anul trecut.

Producătorii de mărci fragmentează piața unică pentru a menține diferențe artificiale de preț în întreaga Europă. Aceasta înseamnă că consumatorii plătesc mai mult, iar eficiența pe care piața unică trebuie să o atingă este subminată.

Într-un moment în care economia europeană are nevoie de tot ajutorul pentru a-și reveni, aceasta nu este calea corectă de urmat. De aceea, cerem Comisiei să găsească o soluție durabilă care să permită pieței unice să lucreze pentru aprovizionare”.

Constrângerile teritoriale de aprovizionare (TSC) sunt practici impuse de marii producători de mărci multinaționale de multe ori să oblige comercianții cu amănuntul și angrosiștii să furnizeze numai de la distribuitorul lor pentru țara în care își desfășoară activitatea cumpărătorii.

Acestea sunt puse în aplicare de o serie de măsuri coercitive pentru a opri importurile paralele sau chiar a transfera produse în propriile operațiuni în altă țară.

Aceasta înseamnă că, în timp ce producătorii își pot concentra producția într-una sau într-un număr limitat de facilități, pot utiliza piața unică pentru aprovizionarea proprie și pentru a distribui în întreaga Europă, comercianților cu amănuntul li se împiedică să achiziționeze central sau să își organizeze propria logistică pe bază europeană. Acest lucru are ca rezultat ineficiențe în lanț și, cel mai important pentru consumatori, prețuri mai mari, mai puține alegeri și mai puține inovații.

Studiul Comisiei publicat în noiembrie 2020 a arătat că TSC-urile apar cel mai adesea în cazul în care un mare producător de marcă de vârf are o poziție puternică pe piață, iar produsele lor sunt cele care sunt disponibile în mod obișnuit în toată Europa și consumatorii se așteaptă să vadă pe rafturi.

TSC pot lua mai multe forme: refuzul de a furniza anumite produse (o problemă identificată de 46% dintre respondenți), diferențierea produselor prin ambalare (30%), obligarea de a accepta că produsul poate fi vândut doar într-o singură destinație (29%), diferențierea conținutul produsului (27%), limitarea cantităților de cumpărare (24%) sau restricționarea promoțiilor (15%). Studiul a concluzionat că consumatorii ar putea economisi 14 miliarde EUR dacă ar fi eliminate TSC-urile.

Justiţia poate condamna un Guvern pentru ineficienţă sau incompetenţă politică în îndeplinirea actului de guvernare 4 februarie 2021, 09:59 Cristian Unteanu Pentru prima oară în istoria Franţei, tribunalul administrativ din Paris a decis că Statul poate fi tras la răspundere pentru „nerespectarea angajamentele luate în materie de reducere a emisiilor de gaze de seră

Implicaţiile sunt clare şi evidente: Statul poate fi condamnat pentru inacţiune sau pentru decizii proaste care - în acest caz - nu sunt de acord cu angajamentele luate prin acorduri internaţionale de tipul Acordului de la Paris, spre exemplu. Decizia tribunalului parizian este cu adevărat excepţională deoarece, prin extensie, din acest moment, orice avocat o poate invoca ca precedent, cel puţin în spaţiul UE, în ce priveşte absolut orice domeniu al vieţii economice şi sociale, acuzând -dacă are probele necesare - incompetenţa, reaua credinţă, indiferenţa structurilor de putere, la orice nivel, din momentul ce acestea:

1. iau decizii care nu corespund angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale asumate prin semnarea unor acorduri, memorandumuri, acorduri sau convenţii internaţionale;

2. prin efectele directe şi indirecte produse asupra societăţii aduc un prejudiciu vieţii şi bunăstării cetăţeanului şi colectivităţii.

Două lucruri mi se par a fi foarte importante. În primul rând, faptul că Statul, deci implicit TOŢI reprezentanţii săi, de la prim-ministru până la autorităţile locale, ar putea să sufere oarece consecinţe pentru incompetenţa lor personală, asta după începând condamnarea lor ca actori politici pentru neîndeplinirea, sau pentru slaba lor performanţă în îndeplinirea actului de guvernare într-un domeniu sau altul. În al doilea rând, obligă guvernul şi reprezentanţii puterii să acţioneze imediat, într-un mod concret şi vizibil pentru respectarea deciziei justiţiei, aşa cum s-a şi întâmplat în Franţa.

Guvernul a reacţionat printr-un comunicat publicat pe situl Ministerului ecologiei, „luând act de decizia tribunalului administrativ“, recunoscând “într-adevăr, nu au fost atinse primele obiective ale obiectivelor fixate pentru această perioadă“. ADVERTISING Bun, şi mai departe? Pe model românesc, toţi şi-ar turna cenuşă în cap, ar fi dat afară adjunctul portarului de la intrarea secundară a ministerului, şi apoi episodul ar fi uitat. În acest caz, iarăşi foarte interesant, în decizia tribunalului administrativ parizian figurează şin un paragraf în care se anunţă că judecătorul spune că dă un termen clar, două luni, pentru a vedea că lucrurile se pun în mişcare prin măsuri concrete, altfel va interveni la nivelul fiecăruia dintre cei găsiţi responsabili de această situaţie. Judecătorul a mai stabilit că statul trebuie să plătească un prejudiciu simbolic în valoare de 1 Euro. Până pe 19 februarie, guvernul trebuie să prezinte în faţa Consiliului de Stat probele că a acţionat într-adevăr decisiv în lupta împotriva încălzirii climatice. Consiliul de Stat poate să valideze decizia tribunalului administrativ sau să ceară trecerea la acţiuni separate în domeniu, în spiritul primei decizii car, astfel, devine primul document în domeniu determinând precedent juridic. Puteţi accesa aici decizia respectivă, desigur extrem de valoroasă în sine dar care transmite câteva lecţii practice de practică în acţiunea politică, posibil interesante şi pentru societatea românească. În primul rând, iată, practic, se dovedeşte de ce e nevoie ca într-un stat construit pe baze democratice şi nu solid-clientelare de partid şi nu numai, să existe organizaţii non-guvernamentale reale, născute din interesul profund al unor membri ai societăţii pentru un domeniu, ONG-urfi specializate şi dedicate, fără atracţii sau penetrări din partea diverselor structuri ale statului. Acestea, ca în cazul din Franţa, se pot mobiliza - pot alerta societatea pentru a ieşi din indiferenţă şi amorţeală, pot supune atenţei o petiţie deschisă semnăturilor şi prin care societatea să-şi manifeste interesul. În Franţa, petiţia respectivă a mobilizat 2,1 milioane de semnături, îndestul pentru a demara procesul public în consecinţă. Ce este deosebit de legea, măcar teoretic existentă, privind aşa-numita răspundere ministerială? După cum vedeţi, aici nu mai este judecată incompetenţa unui biet ministru, la fel de tranzitoriu ca puterea politică ce l-a adus pe scaunul pentru care, de cele mai multe ori, nu se solicită, din start, competenţă demonstrată în domeniu sau măcar, la limită, un CV netraficat. Atunci, di start, pe ce bază să fie tras la răspundere? De data asta, noutatea este că se judecă şi se condamnă inacţiunea guvernamentală în ansamblu în ce ar fi trebui să însemne actul de bună guvernanţă într-un domeniu foarte precis.

În acest sens, responsabilitatea actului de guvernanţă este colectivă şi, în principiu, consecinţele politice ar trebui să fie asumate de întreg blocul puterii în caz că nu vor for fi în stare să răspundă corect obligaţiilor trasate de justiţie. Vom vedea asta şi la noi? De ce nu, fie şi numai că obligaţiile asumate de România în domeniul protecţiei climatului sunt similare celor europene, am semnat la timp tot ce-a trebuit „c-aşa face toată lumea bună“, dar realitatea de la Bucureşti pendulează în continuare, imperturbabilă, indiferent de stăpânire, între peisajul imuabil al gropilor de gunoi şi poluarea intensă din Capitală în faţa căreia responsabilii se limitează la a ridica neputincioşi de umeri.

Îi va obliga cineva să acţioneze, există vreo presiune reală, de timpul construcţiei naţionale imaginată de ONG-urile din Franţa?

Obligaţie de bună guvernare? Desigur, formal, figurează şi în documentele oficiale. În fapt, la fel de coercitive cum a fost, spre exemplu, tragicul raport de evaluare făcut pe plan naţional după tragedia de la Piatra Neamţ, documentul care consemna o realitate de ţară subdezvoltată, preluată şi de guvernările ulterioare fără să se facă nimic, exemplul notabil fiind liniştea totală a ministrului Sănătăţii, dl. Voiculescu, manager cu zâmbetul pe buz al unui sector al tragediilor nesfârşite. La noi de ce nu se găsesc ONG-uri care să demareze asemenea acţiuni reale şi posibil încununate de succes, aducând o condamnare-blam public sever la adresa incompetenţei în marş? Din nefericire, răspunsul îl ştiţi: se poate trăi şi aşa, fără probleme.

BREXIT

Crescătorii de porci din Marea Britanie se plâng guvernului că nu-şi pot exporta produsele în UE 3 februarie 2021, 11:56 de Cristina Ene Crescătorii de porci din Marea Britanie au făcut apel la guvernul britanic să găsească soluţii de sprijin al industriei în contextul problemelor de export cauzate de Brexit care le-ar putea aduce falimentul, relatează Politico.

Pe 22 ianuarie, Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Porci din Marea Britanie (NPA) a trimis o scrisoare ministrului agriculturii prin care a avertizat asupra birocraţiei de la graniţele UE care îngreunează exporturile, în timp ce pe piaţa internă ajung importuri ieftine din ţările Uniunii Europene. Peste 100.000 de porci sunt blocaţi în fermele britanice, a scris asociaţia. „Tabloul este o uriaşă destabilizare a lanţului nostru de export, în timp ce nu există decât probleme minime şi o relativă fluiditate a importurilor UE în Marea Britanie. Acest dezechilibru, în combinaţie cu alte presiuni asupra pieţei şi pandemia de COVID-19, reprezintă o ameninţare serioasă la adresa industriei noastre. Credem că este doar începutul unei situaţii ce va deveni una de criză pentru membrii noştri dacă nu se iau măsuri de ameliorare”, a transmis preşedintele NPA. NPA a solicitat guvernului să invite la discuţii producătorii, procesatorii de carne şi comercianţii în speranţa introducerii unor politici „cumpără britanic. „ Două dintre lanţurile de supermarket majore din Marea Britanie, ASDA şi TESCO, nu au semnat niciun angajament care să le oblige să cumpere un anume procent de produse britanice, astfel că îşi pot modifica aprovizionarea în funcţie de costurile cele mai mici. Nu ne aflăm în vremuri comerciale normale ca aceste lucruri să nu conteze prea mult”, a spus directorul executiv al NSA. Regulile de export post-Brexit afectează majoritatea industriilor care se bazează pe exporturi şi în special cea a pescuitului. Exportatorii trebuie să notifice în prealabil vămile din UE de sosirea mărfurilor şi să furnizeze certificate sanitare pentru fiecare produs transportat. Un transport de 15 tone de porci din Marea Britanie în Olanda a necesitat certificate sanitare în trei limbi, în două exemplare, 72 de stampile de la veterinari şi numeroase semnături pe documentele de export, a exemplificat NSA. Totodată, costurile de export au crescut fiind impuse taxe de ieşire, de intrare, noi costuri de transport şi TVA la graniţele ţărilor UE. În Germania, de pildă, TVA ul reprezintă 7% din valoarea transportului. De partea cealaltă, Marea Britanie nu a crescut taxele de intrare pentru ţările din UE. Potrivit Asociaţiei Britanice a Procesatorilor de carne (BMPA), exporturile către UE se derulează la 25% din normalul perioadei. Ministerul agriculturii, George Eustice, a declarat săptămâna trecută: „Există un cost de familiarizare. Odată ce oamenii se vor obişnui cu toate procedurile, cred că lucrurile vor fi în regulă. Comercianţii mai mari gestionează deja mai bine volumul de documente necesare”.

După Brexit, exportatorii de carne din Marea Britanie încep contabilizarea pierderilor meatmilk 4 februarie 2021 Întrucât întârzierile la frontieră opresc exporturile din Regatul Unit către UE, Asociația Britanică a Procesorilor de Carne a detaliat pentru FoodIngredientsFirst despre „pletora de probleme” pe care le-au experimentat cu sistemul comercial post-Brexit.

”Brexit-ul nu e ce am sperat” Cu excepția cazului în care modernizarea sistemului nu are loc în curând, există pericolul unei pierderi susținute a comerțului.

De la începutul anului au fost raportate numeroase pierderi majore pentru exportatorii de carne din Marea Britanie. Mulți spun că produsele din carne perisabile destinate UE au întârziat atât de mult la frontieră și au trebuit aruncate loturile putrezite.

Considerat ca simpli „probleme de dinți” de către unii, BMPA respinge acest lucru insistând că, deși unele probleme sunt cauzate de sistemul birocratic excesiv de pe ambele părți ale canalului, există și alte probleme structurale grave. Alții au marcat sistemele post-Brexit ca pur și simplu „nu sunt adecvate scopului, iar Brexit-ul nu e ce s-a sperat”.

Pe lângă fructele de mare, carnea proaspătă este unul dintre cele mai critice produse perisabile. Carnea de porc, păsările de curte și măruntaiele sunt deosebit de vulnerabile, deoarece toate au o durată de viață mai scurtă și este esențial să nu se piardă prea mult timp în tranzit, spune Nick Allen, director executiv BMPA.

„Problemele de dinți sunt oamenii care nu înțeleg sistemul, fie că sunt veterinari, afaceri sau oficiali, dar oricât de bine ar obține acest lucru, întregul proces pune 24 la 48 de ore în momentul în care se poate efectua o livrare, în funcție de primește o inspecție completă în port. Acest lucru nu funcționează pentru un lanț de aprovizionare cu alimente proaspete „, a declarat Allen pentru FoodIngredientsFirst.

„Solicităm modernizarea și digitalizarea actualului sistem vamal și de certificare, deoarece sistemul existent pe hârtie este o relicvă din secolul trecut și pur și simplu nu este adecvat scopului. Nu a fost niciodată conceput pentru a face față tipului de lanț de aprovizionare integrat, just-in-time, pe care l-am construit în ultimii 40 de ani și, dacă nu este reparat rapid, va fi lucrul care va începe să demonteze comerțul european cu care s-au luptat companiile britanice. atât de greu de câștigat ”.

Cum funcționează sistemul? Allen explică birocrația grea și consumatoare de timp cu care se confruntă mulți membri BMPA.

„În prezent, certificatul de sănătate de export descărcat (EHC) este destul de generic, medicul veterinar trebuie apoi să verifice codul produsului care este exportat și din ghiduri să știrbească fizic articolele care nu sunt relevante pentru produs, apoi să ștampileze fiecare modificare și inițială timbrul.”

„Aceste modificări trebuie făcute la toate versiunile certificatului care pot avea trei traduceri ale acestuia. Am văzut certificate cu 70 de ștampile și modificări pe ele ”, spune el.

„Ar trebui să fie destul de simplu să ai un sistem în care să fie introdus codul și să se producă EHC-uri curate și corecte, fără a fi nevoie de modificări. Toate acestea consumă mult timp și sunt predispuse la erori. ”

„Unul dintre membrii noștri a raportat recent că avea șase camioane de produse [valoare în jur de 300.000 de lire sterline], toate așteptând vămuirea în Republica Irlanda. La acea vreme, una dintre aceste încărcături era pe cale să fie returnată companiei de prelucrare după ce aștepta cinci zile pentru eliberare. Șoferii au raportat întârzieri lungi în timp ce așteaptă ca HMRC să proceseze documentele vamale. ”

Volume mai mici În primele două săptămâni ale lunii ianuarie, majoritatea companiilor au redus în mod deliberat comerțul cu UE și Irlanda de Nord la un nivel foarte scăzut, astfel încât să poată testa provizoriu noul sistem, explică Allen.

Dar chiar și la aceste volume scăzute, au existat întârzieri semnificative pentru produsele perisabile.

„Până acum am exportat doar aproximativ 30% din volumele normale”, continuă Allen. „Acest lucru va crește acum pe măsură ce oamenii trebuie să îndeplinească comenzile. S-au asigurat că înainte de 31 decembrie, clienții aveau ceea ce aveau nevoie, dar acum trebuie să înceapă din nou volumele. ”

Acum, exportatorii trebuie să revină la normal și să intensifice transporturile. Între timp, alte industrii vor face exact același lucru și se vor aștepta noi valuri de haos la graniță în zilele și săptămânile următoare.

„Dacă supermarketurile continentale nu pot primi produse livrate așa cum au nevoie, acest comerț va fi pur și simplu pierdut, deoarece clienții din UE abandonează furnizorii din Marea Britanie și produsul sursă de la procesoarele europene. Clienților din UE li se spune deja membrilor că vor căuta în Spania și Irlanda să cumpere produse de acum înainte ”, spune Allen.

Problema grupajului Atunci când o încărcătură de carne cu camion este întârziată, aceasta crește șansa ca acea comandă să fie redusă în preț, anulată și returnată sau, în cele mai grave cazuri, aruncată și terminând în gropi de gunoi.

Un exemplu al modului în care sistemul „cedează companiilor britanice” este problema „grupării” (loturi mici de produse mixte grupate într-o singură încărcătură mare de camioane), explică Allen.

„Până în prezent, peste 40% din comerțul industriei britanice a cărnii cu UE a fost trimis în acest fel. A permis procesatorilor să efectueze livrări zilnice mai mici, dintr-o gamă largă de mărfuri de mare valoare, ambalate cu amănuntul, către mai multe țări din UE stăpânește să-și păstreze rafturile aprovizionate cu varietatea de produse pe care clienții lor le așteaptă. Grupajul este o parte esențială a acestui lanț de aprovizionare „la timp”. ”

„Noul sistem vamal post-Brexit pentru produsele din carne este complicat, arhaic și prost implementat. În cel mai bun caz, cauzează întârzieri la încărcări simple, cu un singur produs, dar, în cel mai rău caz, a însemnat că încărcările grupate nu mai sunt viabile de trimis. Într-adevăr, unele dintre cele mai mari firme de transport din Marea Britanie au încetat deja să ia în totalitate încărcături grupate ”, spune el.

Olanda necesită test negativ COVID-19 Se anticipează, de asemenea, complicații suplimentare, deoarece autoritățile olandeze au introdus reguli care afirmă că toți transportatorii și șoferii de camionete care călătoresc cu feribotul din Marea Britanie către porturile olandeze trebuie să aibă un test de debit lateral negativ în termen de 24 de ore de la plecare.

În sens invers, din Europa continentală doar în Anglia, regulile sunt diferite cu transportatorii și cu oricine și-a început călătoria în Irlanda, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, Insula Man, Jersey sau Guernsey, în prezent scutite de a fi supus unui test , notează BMPA.

GERMANIA

Externe: inca un focar de gripa aviara descoperit in Germania. Ce masuri au luat autoritatile? februarie 4, 2021 Oficialii germani au anuntat ca au inceput deja sacrificarea a aproximativ 14.000 de curcani, din cauza unui focar de gripa aviara, izbucnit intr-o ferma din estul tarii, noteaza Reuters.

Este al treilea focar de gripa aviara descoperit in regiune in ultimele saptamani.

Virusul gripei aviare H5N8 a fost confirmat la o ferma din zona Uckermark, au precizat autoritatile germane.

In ultimele saptamani s-au descoperit focare de gripa aviara la ferme din Ungaria, Suedia, Franta, Lituania si alte zone din Europa, iar autoritatile cred ca virusul este transmis de la pasari salbatice.

Luna trecuta, Consiliul suedez pentru agricultura a informat ca urmeaza sa fie sacrificati aproximativ 1,3 milioane de pui, din cauza unui focar de gripa aviara descoperit la cel mai mare producator de oua al Suediei, in apropierea orasului Monsteras.

Virusul gripei aviare H5N8 a perturbat semnificativ productia de carne de pasare la inceputul lui 2014 in Asia si la finele acelui an s-a raspandit si in Europa.

Pana acum nu exista cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la pasari la oameni, insa descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat sa tina pasarile inchise.

SUA

China cumpara 2,1 mil tone de porumb de la americani , Agrostandard | 3 February, 2021 | China intentioneaza sa cumpere 2,1 milioane de tone de porumb din SUA in cursul acestui sezon, ceea ce ar fi a doua cea mai mare tranzactie inregistrata vreodata in SUA in volum, a anuntat ministrul american al Agriculturii. Recordul dateaza din 1991, când a fost livrata o cantitate de 3,7 milioane de tone catre URSS. Aceasta comanda vine dupa cea de 1,7 milioane de tone de la finele lunii ianuarie. In acest context, nu mai mira pe nimeni faptul ca si preturile au crescut. La bursa de la Chicago, buselul de porumb (circa 25 kg) cu livrare in luna martie a inchis sedinta din 29 ianuarie la o cotatie de 5,4700 dolari, fata de 5,3450 dolari in ziua anterioara, fiind raportat un avans de 2,34%.

De mentionat si faptul ca o asociatie de producatori de faina din Taiwan a cumparat 3,1 milioane de buseli de grâu din SUA.

Chinezii au mai achizitionat din SUA si 132 000 tone de soia, ceea ce a avut drept efect un curs mai mare si la oleaginoase. Buselul de soia (circa 27 kg) cu livrare in martie a terminat sedinta cu 13,7000 dolari, fata de 13,5325 dolari anterior, cresterea fiind de 1,24 %, potrivit France Agricole. Sursa – FoodBiz

CHINA

2,25 milioane de tone de usturoi exportat – țara care a pus monopol pe piața globala, 4 februarie 2021Potrivit analiștilor de la EastFruit, în anul 2020, China și-a consolidat poziția dominantă pe piața globală a usturoiului, crescând exporturile cu 28% față de anul 2019. Astfel, pentru prima dată, o țară a exportat peste 2 milioane de tone de usturoi într-un an și exporturile au atins o impresionantă valoare de 2,25 milioane de tone.

Pentru a compara, Spania, aflată pe locul doi în clasamentul mondial al exportatorilor de usturoi, a vândut maximum 185.000 de tone de legume pe an. În afară de Spania, doar o singură țară la nivel global – Argentina – a vândut peste 100.000 de tone de usturoi proaspăt pe an, iar acest lucru s-a întâmplat o singură dată.

Ponderea Chinei în volumul comer�