Stiri 03 februarie 2021, prima parte Cursul de schimb 03.02.2021

1 EUR

4.8713

1 USD

4.0532

Cod Galben de vremea rea de la ANM. Vremea se strică din nou , Dragos Manea 3 februarie 2021,

ANM a emis un nou Cod Galben de vreme rea valabil până joi seară, interval în care se vor semnala ploi abundente și vânt puternic.

Meteorologii de la ANM au emis, miercuri, un cod galben de vreme rea Avertizarea este valabilă în intervalul 04 februarie, ora 06:00 – 04 februarie, ora 21:00.

Meteorologii au emis Cod galben privind intensificări ale vântului, în 28 de judeţe din centrul şi nord-vestul ţării, dar şi în zona montană.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o atenţionare Cod galben privind intensificări ale vântului, valabilă joi, între orele 6.00 şi 21.00, în judeţele Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Neamţ, Harghita, Mureş, Cluj, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Bacău, Neamţ şi în anumite zone din judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş. Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.

ANM, cod galben de vreme rea

Codul Galben emis de ANM este valabil începând cu 4 februarie, ora 6:00 până seara la ora 21:00.

Sunt așteptate intensificări puternice ale vântului.

În intervalul menționat, vântul va avea intensificări temporare în nord-vestul și centrul țării cu viteze de 55…60 km/h, iar pe arii restrânse 70…80 km/h. În zona montană vântul va avea intensificări, cu viteze de 70…90 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, îndeosebi în Carpații Orientali, rafalele vor depăși 90…120 km/h, spulberând zăpada și determinând diminuarea vizibilității.

Joi, valorile termice vor fi în creștere față de intervalul precedent, astfel încât vremea va deveni deosebit de caldă, în special în regiunile sud-vestice.

Cerul va fi mai mult noros.

În cursul zilei va ploua îndeosebi în nord-vest, apoi din orele serii ploile se vor extinde treptat în vestul, nordul și parțial în centrul țării, iar pe spații mici se pot cumula și cantități de apă de peste 10 l/mp.

Vremea în Capitală

În intervalul 04.02.2021 ORA 06:00 – 04.02.2021 ORA 21:00 vremea va deveni deosebit de caldă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat, temporar cu unele intensificări (rafale în jurul a 45 km/h) mai ales în a doua parte a zilei.

Temperatura maximă se va situa în jurul a 14 grade. Dimineața vor mai fi condiții de ceață.

Agrometeo: temperaturi ridicate si precipitatii mixte in majoritatea zonelor de cultura. Iata starea de vegetatie la principalele culturi de toamna, februarie 3, 2021 In urmatoarele zile, temperaturile inregistrate vor fi mai mari decat normalul acestei perioade, cu valori ce pot ajunge chiar si la 13 grade Celsius. Sunt prognozate precipitatii mixte, in aproape toate zonele de cultura, iar gradul de aprovizionare cu apa in sol, la majoritatea culturilor de toamna, se mentine la un nivel satisfacator, apropiat de optim, se anunta in prognoza agrometeorologica ANM, valabila pentru intervalul 03-09 februarie.

Caracteristici meteorologice

Pe ansamblu, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai calda decat in mod normal, in majoritatea zonelor de cultura. Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre -3…13°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…11°C, la nivelul intregii tari.

Temperatura maxima a aerului se va situa intre 0…16°C, pe intreg teritoriul. Temperatura minima a aerului se va incadra intre -5…9°C in cea mai mare parte a tarii, izolat fiind conditii de producere a inghetului superficial la sol.

Sunt prognozate precipitatii mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), acestea fiind insotite de intensificari temporare ale vantului. De asemenea, cantitatile de apa pot fi mai insemnate din punct de vedere agricol. Local, in zonele joase si de lunca vor fi conditii de producere a cetii, asociata cu burnita.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate in cultura graului de toamna, pe adancimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in toate regiunile agricole.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

In conditiile agrometeorologice mentionate, speciile de cậmp si pomi-viticole isi vor continua stadiul de repaus vegetativ, in cea mai mare partea a zonelor de cultura. Pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer si sol, la cerealierele de toamna semanate in epoca optima din zonele de campie vor fi posibile reluari lente si temporare ale proceselor vegetative.

Cerealierele (orz si grau de toamna) vor parcurge rasarirea, aparitia frunzei a treia si infratirea (10-100%), starea de vegetatie fiind in general buna si medie. Sub aspect fenologic, la rapita se va inregistra infrunzirea (9-13 frunze), in cea mai mare parte a tarii.

La pomii fructiferi si vita-de-vie din toate plantatiile se va semnala starea de repaus biologic. Lucrarile agricole specifice acestei perioade (taieri in vii si livezi, fertilizari, tratamente fito-sanitare) vor fi intrerupte temporar, in special in zilele cu precipitatii.

Recomandari de specialitate

· Continuarea efectuarii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilitatii plantelor la cerealierele de toamna si a elementelor de rod la pomii fructiferi si vita-de-vie;

· Administrarea ingrasamintelor minerale complexe la culturile de toamna;

· Aplicarea ingrasamintelor organice si efectuarea lucrarilor de intretinere in plantatiile pomi-viticole.

Sursa: ANM

APIA si SUBVENTIICONTROLUL APIA ÎN FERMELE CARE CER SUBVENȚII PENTRU ANUL 2021! Agroinfo, 03 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022! Cum procedează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la controalele clasice în teren pentru acordarea subvențiilor agricole, cuvenite fermierilor români în anii de tranziție 2021-2022?

Potrivit Ordonanței de Urgență, publicată de Ministerul Agriculturii pe site-ul oficial, controalele la fața locului pot fi anunțate cu condiția ca acest lucru să nu aducă atingere scopului sau eficacității acestora. Orice preaviz nu poate depăși 14 zile. Cu toate acestea, în cazul controalelor la fața locului ale cererilor de ajutor sau de plată pentru animale în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu poate depăși 48 de ore. În cazul în care legislația aplicabilă actelor și standardelor relevante în materie de ecocondiționalitate impune efectuarea controalelor la fața locului în mod inopinat, preavizul de maximum 48 de ore se aplică în cazul controalelor la fața locului referitoare la ecocondiționalitate.

Pentru anul de cerere 2020, eșantionul de control extras din baza de date APIA a inclus un număr total de 56.493 fermieri pentru care s-a verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 fermieri;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 fermieri;⦁ pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 fermieri.

Suprafaţa totală controlată a fost de 1.576.877 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 581.912 ha.

SUBVENȚIA APIA PE HECTAR GARANTATĂ 12 ANI! TERMEN 26 FEBRUARIE 2021!Agroinfo, 03 februarie 2021

SUBVENȚII FERMIERI! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că până la data de 26 februarie 2021 preia cererile de sprijin pentru  Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020. Acest sprijin pe hectar este acordat pentru o perioadă de 12 ani.

Cea de a 5-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru „Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite  și îmbunătățirea viabilității pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, este în derulare, iar termenul pentru cereri a fost prelungit la APIA până la data de 26 februarie 2021 (inclusiv).

Prima etapa în accesarea sprijinului este cea de identificare a terenurilor care urmează a fi împădurite. În acest sens, MADR invită potențialii beneficiari să solicite eliberarea Notei de constatare la Centrele județene APIA.

Potențialii beneficiari trebuie să aibă în vedere că Proiectul tehnic de împădurire nu poate fi depus la Garda Forestieră, în vederea avizării, cu mai puțin de 10 zile înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor de sprijin la APIA.

Versiunea aprobată a Ghidului solicitantului pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” pentru aceasta sesiune, care detaliază modul de accesare a sprijinului financiar, precum și documentele relevante pentru implementarea schemei de ajutor de stat sunt postate pe site-ul APIA - http://www.apia.org.ro, la secțiunea Măsuri de sprijin și IACS, respectiv Măsuri delegate din PNDR.

Prin această schemă se acordă sprijin financiar pentru înființarea de plantații forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere de protecție.

Beneficiarii schemei pot fi deținătorii publici și privați de teren agricol și formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole și neagricole, sub formă a doua prime, dupa cum urmează:

Primă de înființare a plantațiilor forestiere (Prima 1), care acoperă inclusiv costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire - acordată pentru toți beneficiarii schemei;

Primă anuală (Prima 2), pentru o perioada de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreținere și îngrijire a plantației forestiere și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, acordată în funcție de categoria de beneficiar și tipul de teren.

Valoarea maxima a sprijinului public pentru o cerere de sprijin acordat în baza prezentei scheme este de 7.000.000 euro, valorile costurilor standard acordate fiind prezentate în tabelul din ghidul aprobat, cu precizarea că valorile din paranteză sunt aplicabile beneficiarilor cu drept de deducere a TVA, conform legislației naționale aplicabile, informează APIA Gorj.  VEZI AICI GHIDUL APIA!

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

CÂND LE PLĂTEȘTE APIA FERMIERILOR AJUTOARELE NAȚIONALE TRANZITORII PENTRU 2020!, Agroinfo, 02 februarie 2021 -

PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Ajutorul național tranzitoriu, așa-zisa subvenție mică, este așteptată cu nerăbdare de crescătorii de animale din România. Mulți dintre ei nu beneficiază de sprijinul cuplat din zootehnie și se bazează pe acest ajutor, ANT, care este plătit de la bugetul de stat. Plata întârzie pentru că legea bugetului național pentru anul 2021 nu a fost încă votată de Parlamentul României. 

AGROINFO vă spune care sunt ultimele noutăți în ceea ce privește votarea legii bugetului de stat pentru acest an, buget de care depinde plata ajutoarelor naționale tranzitorii și achitarea altor ajutoare de stat din agricultură.  

Premierul Florin Cîţu a anunţat că va merge în Parlament cu proiectul de buget pentru 2021 cel mai târziu săptămâna viitoare. El a spus că aşteaptă ca ministerele să vină cu planuri de reducere a cheltuielilor şi de reformă, altfel va forţa anumite reforme prin intermediul limitelor din buget. 

„Bugetul pentru 2021 întârzie puţin pentru că eu am cerut un lucru foarte important şi nu dau înapoi de la acest lucru: subvenţiile sau cheltuielile care se duc din anumite sectoare în sectorul public anul acesta trebuie să fie legate de reformă. E foarte clar: nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aştept să văd reforme care vin, vom forţa aceste reforme dacă nu, prin limitele din buget, dar 2021 este anul reformelor”, a spus luni, 1 februarie 2021, premierul Cîţu, citat de ZF.

Așadar, săptămâna aceasta și nici săptămâna viitoare nu sunt sunt șanse ca ajutorul național tranzitoriu să intre la plată.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le achită fermierilor români ajutoarele naționale tranzitorii, atât din zootehnie, cât și din vegetal, din bugetul național al anului următor anului de cerere. Astfel, ajutoarele naționale tranzitorii, aferente anului de cerere 2020, sunt achitate din bugetul național pentru acest an. APIA nu poate face plata decât după ce legea bugetului de stat este votată, aprobată.

Crescătorii de animale ne întreabă în fiecare zi când intră la plată această subvenție APIA și dacă a fost stabilit cuantumul ei pe cap de animal, pe tona de lapte de vacă. APIA nu a anunțat deocamdată cuantumul ANT. Mari diferențe față de cuantumul aprobat pentru 2019 nu vor fi, ajutorul național tranzitoriu a scăzut în fiecare an cu cca 5%.

Vă reamintim cuantumul ANT pentru anul 2019:

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU VEGETAL!

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

 AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE!

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

ALTE SUBVENȚII APIA CARE DEPIND DE APROBAREA BUGETULUI DE STAT:

- Ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară, valabilă pentru anul 2020, este de 1,5258 lei/litru.

- Ajutorul de stat acordat în sectorul creșterii animalelor. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Ministerul Agriculturii: Banii pe subvențiile plătite fermierilor au intrat în conturi! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că banii fermierilor au intrat în conturi. Este vorba despre sumele încasate de producătorii agricoli în baza plăților efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) care se achită de la bugtul de stat și apoi se rambursează de la Comisia Europeană.

”Vești bune! A fost rambursată în totalitate de către Comisia Europeană declarația FEGA a APIA, aferentă lunii decembrie 2020, iar suma rambursată este de 435.757.712,92 euro”, a anunțat astăzi, 3 februarie, Ministerul Agriculturii.

Când vin banii promiși? Fermierii așteaptă subvenția la motorină și despăgubirile de secetă, 3 februarie 2021După unul dintre cei mai grei ani agricoli din istoria recentă a României, fermierii așteaptă încă parte din banii promiși de Ministerul Agriculturii. Mai precis, pe lângă despăgubirile pentru culturile de primăvară, agricultorii din România așteaptă și diferența pentru culturile de toamnă, dar și ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură pentru trimestrele 3 și 4 ale anului trecut.

Cu toate acestea, unii dintre ei și-au pierdut speranța și spun că acești bani vor rămâne la stadiul de promisiune. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a discutat problema alături de mai mulți fermieri din zone diferite ale țării.

”Despăgubirile pentru culturile de primăvară vor rămâne doar o dorință. Dacă era vreun act normativ în 2020, probabil își găsea rezolvarea anul acesta, dar nu a fost emis așa ceva. În plus, era un ajutor de stat care trebuia confirmat de Comisia Europeană, dar din informațiile pe care le am de la Bruxelles, România nu a depus așa ceva. Așa că aceste despăgubiri o să rămână doar o dorință, mai avem mult de așteptat. Trebuia să ne dăm seama, pentru că până la sfârșitul anului trecut ar fi trebuit să știm de la MADR măcar suma pe hectar sau suma totală care trebuia să fie acordată pentru despăgubiri. Așa ceva nu are nimeni, rămân doar vorbe”, a precizat fermierul Laurențiu Baciu.

Fermierul din Bacău a vorbit și despre acciza la motorină, acuzându-i pe reprezentanții MADR că au mințit în privința acesteia. Mai mult, fostul șef LAPAR susține că o situația precum cea actuală nu s-a mai întâmplat până acum, când banii pentru trimestrul 3 și 4 ai anului precedent nu au fost plătiți.

”S-au folosit de un secretar de stat care ieșea sistematic în media și trebuie să o spun, pentru că eu sunt unul din cei afectați de minciunile de la Minister. Mai țineți minte când am intrat în direct și am zis că nu a fost plătită subvenția la motorină pe trimestrul 2? Mi s-a spus că nu este adevărat și că n-a fost plătită pe trimestrul 3. Ei bine, acum 3 zile, am vorbit cu directorul general de la APIA și l-am întrebat, și mi-a spus că ultima plată a fost pentru trimestrul 2, iar 3 și 4 nici n-au intrat în discuție. Niciodată nu s-a întâmplat ca la subvenția pe motorină să rămână trimestrul 2 de pe un an pe altul”, a mai adăugat Laurențiu Baciu.

În aceste condiții, fermierii așteaptă trei lucruri mari și late de la bugetul MADR pentru 2021: despăgubirile de secetă, atât pentru culturile de toamnă, cât și pentru cele de primăvară, precum și banii pentru motorină.

”În bugetul pentru anul 2021 trebuie cuprinse trei lucruri foarte clare: diferența de 11% la despăgubirile acordate pentru culturile de toamnă, despăgubirile pentru culturile de primăvară și subvenția pe motorină pentru trimestrele 3 și 4 din anul trecut”, a subliniat și fermierul Marin Anton.

AFIR si FINANTARICe fonduri europene mai pot accesa tinerii fermieri care s-au instalat prin submăsura 6.1, 3 februarie 2021Submăsura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri a avut un succes răsunător în România, cel puțin pentru tinerii aflați pe teritoriul țării. Banii alocați pentru anul trecut au fost epuizați și cu siguranță va exista o nouă sesiune de depunere a proiectelor pentru fonduri europene și anul acesta. Totuși, este important de știut pentru cei care au accesat deja măsura și au primit banii că mai pot accesa și alte submăsuri pentru a-și dezvolta exploatațiile.

”Complementar, tânărul poate să facă o măsură dintre cele două pe non-agricol – 6.2 și 6.4, adică este eligibil. Poate să acceseze și submăsura 4.1 pentru dotarea cu utilaje sau modernizarea exploatației, poate să acceseze submăsura 4.2 pentru procesare și depozitare”, a explicat consultantul Florin Istrate în emisiunea ”Agricultura la Raport”

Submăsura 6.2 – Fonduri europene pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea facilitării diversificării prin înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice durabile, creării de locuri de muncă și reducerii sărăciei în spațiul rural.

Beneficiarii sM 6.2

· Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată;

· Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile;

· Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării sprijinului

· Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii proiectului (start-ups)

Submăsura 6.4 – Fonduri europene pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale.

Beneficiarii sM 6.4:

· Micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural;

· Micro-întreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate, din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării;

· Fermierii sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici;

Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

Beneficiarii sM 4.1:

· Fermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;

· Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

Submăsura 4.2 – Fonduri europene pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea întreprinderilor care realizează investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunității Europene, cu excepția produselor pescărești.

Beneficiarii sM 4.2:

· Întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare;

· Cooperativele, grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Menționăm că, la această dată, nu se știe exact ce măsuri vor fi deschise pentru finanțare în anul 2021, însă în urma întâlnirilor din ultima vreme între mediul asociativ și MADR, se pare că există un consens în privința deschiderii mai multor măsuri utile pentru fermieri, printre care și cele amintite mai sus.

ATENȚIE! Este important pentru cei care vor să acceseze fonduri europene, să știe că în perioada 2021-2022, ghidurile vor rămâne cele din PNDR 2014-2020, chiar dacă banii alocați vor fi din noul exercițiu financiar. Mai multe detalii AICI.

Ghidul Programului Casa Verde Fotovoltaice a fost modificat. Cheltuielile eligibile vor fi decontate : Oana Racheleanu in Energie 3 February 2021 Ghidul de finanțare al Programului Casa Verde Fotovoltaice este acum mai flexibil, a anunțat ministrul Mediului, Barna Tánczos. Noile modificări evită blocajele în procesul de instalare și decontare a cheltuielilor, pentru beneficiarii validați în program. „Programul Casa Verde Sisteme Fotovoltaice a fost o idee foarte bună, implementată însă cu deficiențe majore, la nivelul anului 2019. La preluarea mandatului am găsit acest program într-un blocaj total. În prezent, din cele 12.650 de contracte semnate, au fost instalate doar cca 450 de sisteme, pentru care au fost trimise cereri de decontare. Ghidul inițial a fost gândit atât de restrictiv și limitativ, încât cele mai multe dintre cereri nu ar fi putut fi decontate în baza acestuia. Așadar, am decis modificarea ghidului de finanțare, flexibilizarea acestuia, astfel încât beneficiarii să își poată primi banii. Acum nu mai există niciun impediment pentru executarea lucrărilor și transmiterea cererilor de decontare și îi invităm pe toți beneficiarii să finalizeze acest proces”, a declarat Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial luni, 01 februarie 2021, prevede următoarele modificări principale:

· Prelungirea termenului în care trebuie implementat proiectul cu 4 luni (de la 8 la 12 luni); În contextul pandemiei apărute la nivel mondial, a vremii nefavorabile aferente sezonului rece, dar și a posibilelor întârzieri în procedurile specifice obținerii Avizelor tehnice de racordare și altor documente necesare, s-a constatat faptul că termenul de 8 luni pentru implementarea proiectelor ar putea fi insuficient, astfel încât considerăm oportună prelungirea acestuia cu 4 luni, respectiv termenul de implementare să fie de 12 luni.

· Reglementarea modului de transfer al persoanelor fizice între instalatorii validați, în baza opțiunii exprimate a beneficiarilor și permiterea instalării unor sisteme cu putere superioară celei solicitate prin cererea de finanțare și aprobate de AFM;

· În condițiile în care tehnologia din domeniul energetic evoluează într-un ritm accelerat, fiind dezvoltate echipamente care oferă soluții inteligente prin înglobarea funcțiilor mai multor echipamente, a fost stabilită flexibilizarea ghidului prin introducerea unor prevederi care să permită acceptarea sistemelor de panouri fovotoltaice care îndeplinesc condițiile prevăzute de Program în ceea ce privește producerea energiei și colectarea datelor privind cantitatea produsă cu un minim de componente;

· Potrivit noilor prevederi, este permisă modificarea amplasamentului prin montarea panourilor în incinta proprietății, indiferent de loc (dacă a solicitat montarea pe clădire și dorește montarea pe altă clădire, dacă a solicitat montarea pe clădire și dorește montarea pe teren, etc).

· Cererile de decontare se depun exclusiv online prin intermediul e-mail-ului/aplicației informatice. Considerăm necesară sporirea digitalizării procedurilor specifice și transmiterea documentațiilor exclusiv prin mediul on-line, beneficiarii și instalatorii validați având obligația de păstrare/arhivare a documentelor pe perioada de valabilitate a contractelor încheiate cu AFM.

Subventii pentru instalarea de panouri solare: conditiile de acordare a banilor se modifica, februarie 3, 2021

Ministerul Mediului a emis recent un ordin pentru modificarea ghidului de finantare aferent programului Casa Verde Fotovoltaice, iar noile schimbari urmaresc simplificarea procesului de decontare a cheltuielilor si de instalare a panourilor solare, dar si evitarea blocajelor.

„Programul Casa Verde Sisteme Fotovoltaice a fost o idee foarte buna, implementata insa cu deficiente majore, la nivelul anului 2019. La preluarea mandatului am gasit acest program intr-un blocaj total. In prezent, din cele 12.650 de contracte semnate, au fost instalate doar cca 450 de sisteme, pentru care au fost trimise cereri de decontare. Ghidul initial a fost gandit atat de restrictiv si limitativ, incat cele mai multe dintre cereri nu ar fi putut fi decontate in baza acestuia. Asadar, am decis modificarea ghidului de finantare, flexibilizarea acestuia, astfel incat beneficiarii sa isi poata primi banii. Acum nu mai exista niciun impediment pentru executarea lucrarilor si transmiterea cererilor de decontare si ii invitam pe toti beneficiarii sa finalizeze acest proces”, a declarat Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.

De ce s-a decis prelungirea termenului pentru implementarea proiectelor?

Ordinul de ministru publicat in Monitorul Oficial luni, 1 februarie 2021 si prevede prelungirea termenului in care trebuie implementat proiectul cu 4 luni (de la 8 la 12 luni).

„In contextul pandemiei aparute la nivel mondial, a vremii nefavorabile aferente sezonului rece, dar si a posibilelor intarzieri in procedurile specifice obtinerii Avizelor tehnice de racordare si altor documente necesare, s-a constatat faptul ca termenul de 8 luni pentru implementarea proiectelor ar putea fi insuficient, astfel incat consideram oportuna prelungirea acestuia cu 4 luni, respectiv termenul de implementare sa fie de 12 luni”, spun reprezentantii MAP.

Care sunt schimbarile aduse de noul program?

O alta prevedere este reglementarea modului de transfer al persoanelor fizice intre instalatorii validati, in baza optiunii exprimate a beneficiarilor si permiterea instalarii unor sisteme cu putere superioara celei solicitate prin cererea de finantare si aprobate de AFM.

Alta prevedere este aceea ca, in conditiile in care tehnologia din domeniul energetic evolueaza intr-un ritm accelerat, fiind dezvoltate echipamente care ofera solutii inteligente prin inglobarea functiilor mai multor echipamente, a fost stabilita flexibilizarea ghidului prin introducerea unor prevederi care sa permita acceptarea sistemelor de panouri fovotoltaice care indeplinesc conditiile prevazute de Program in ceea ce priveste producerea energiei si colectarea datelor privind cantitatea produsa cu un minim de componente.

Potrivit noilor prevederi, este permisa modificarea amplasamentului prin montarea panourilor in incinta proprietatii, indiferent de loc (daca a solicitat montarea pe cladire si doreste montarea pe alta cladire, daca a solicitat montarea pe cladire si doreste montarea pe teren, etc). Cererile de decontare se depun exclusiv online prin intermediul e-mail-ului/aplicatiei informatice.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie europeană

 

Decizia de punere în aplicare nr. 122/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 760] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 38 din 03.02.2021. A intrat în vigoare la 03.02.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 123/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 761] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 38 din 03.02.2021. A intrat în vigoare la 03.02.2021

………………….INTERNECINE MAI ARE TEREN AGRICOL DE VÂNZARE? PĂMÂNTUL BUN S-A VÂNDUT DEMULT, NOUA LEGE A VENIT TÂRZIU!Agroinfo, 03 februarie 2021

VÂNZARE PĂMÂNT. Noile reguli pentru tranzacționarea terenurilor agricole au venit târziu, după ce s-a vândut masiv pământ în România unor companii străine. Cine mai are acum pământ bun de vânzare? Câteva arii răsfirate pe la țăranii bătrâni din sate sau cei care au moștenit teren agricol. Sunt zone, spun fermierii, unde nu mai găsești o palmă de teren. În zona noastră a fost achiziţionata de străini cam 40% din suprafaţa arabilă şi a fost cel mai bun teren, spune fermierul Dorin Zorici.

Potrivit estimării Parlamentului European de acum 2 ani, 40 la sută din terenurile agricole din România aparţin străinilor. Fărâmiţate prin vânzări succesive, de multe ori către interpuşi şi speculanţi, suprafeţe imense din Bărăgan şi vestul ţării au ajuns să se umple de buruieni ori să aducă profit unor firme străine., fără ca agricultorii români să aibă şansa de a le cumpăra şi cultivă.

Dorin Zorici, fermier: ”În zona noastră a fost achiziţionata de străini cam 40% din suprafaţa arabilă şi a fost cel mai bun teren”.

Noua lege a vânzării terenurilor agricole, cu reguli care restricționează accesul străinilor la terenurile agricole din România și a speculanților, a venit târziu.  În vigoare acum, impune ca parcelele să nu fie înstrăinate mai devreme de 8 ani decât cu plata unor taxe uriaşe.

Înainte de orice înstrăinare a pământului se va face o listă de cumpărători prioritari, care, în teorie, îi favorizează pe localnicii care lucrează terenul.

Noua lege face posibilă înstrăinarea unei parcele agricole abia după 8 ani fără taxe. Dacă ţine să facă acest lucru înainte de termen, proprietarul plăteşte un impozit de 80% din diferenţa dintre cât a plătit pe teren şi cât urmează să primească pe el.

Noua lege impune mai multe verificări, înainte de a permite vânzarea unei bucăţi de pământ. Chiar dacă deţinătorul parcelei primeşte o ofertă bună, nu poate să încheie contractul până nu anunţ[ la Primărie.

Aici se va face o listă numită “de preempţiune”. În faţa oricărui străin care pune pe masă cărămida cu bani, au prioritate la cumpărare întâi rudele şi asociaţii proprietarului. Urmează proprietarii investiţiilor de pe acel teren, pomicultură, viţă de vie, hamei sau irigaţii. Apoi, arendaşii parcelelor vecine, tocmai pentru a încuraja extinderea. Urmează fermierii localnici, agricultorii din alte zone şi, în final, statul român.

Florentin Bercu, directorul Uniunii Cooperativelor: ”Înainte se afişa doar la nivelul Primăriei şi online, acum au obligaţia notificării preemptorilor. Eşti înştiinţat de oferta de vânzare şi faci o ofertă”.

Din păcate, în marile zone agricole ale ţării, insula mare a Brăilei, câmpia de vest şi Bărăgan, cele mai ample tranzacţii au avut loc de câţiva ani.

Letiţia Stoian, primar din Semlac: ”Legea putea să vină mult mai devreme. La ora actuală, pământ sporadic mai avem de vândut. Sunt oameni bătrâni care mai au 50 de arii sau cei ce moştenesc suprafeţe mici”. Sursa: PRO TV

 185 DE LICEENI FAC STAGII DE PRACTICĂ LA USAMV CLUJ!Agroinfo, 03 februarie 2021

COMUNICAT. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca va găzdui, timp de trei ani, în calitate de partener de practică cu Colegiul Tehnic de Alimentație Publică ”Raluca Ripan”, 185 de elevi din clasele a XII-a, profilul ”Tehnician în gastronomie”. Primii liceeni au început deja stagiul de practică și consiliere profesională la secțiile de Carmangerie, Panificație - patiserie și Lactate, amplasate în stațiile pilot ale Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor. 

Proiectul, denumit “Stagii de practică și consiliere profesională pentru 185 de elevi din unități de învățământ cu profil de turism și alimentație din Regiunea Nord-Vest”, este finanțat din Programul Operațional Capital Uman (POCU 2014-20220), este susținut prin Fondul Social European (FSE), iar beneficiar este SADC Expert Consulting SRL din Cluj-Napoca. 

Partenerul de practică este Agronomia Agro Food Innovation SRL, aparținând USAMV Cluj-Napoca.

”Proiectul are drept obiectiv creșterea participării la programe de învățare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv și din domeniile de specializare inteligentă. 

Competențele profesionale dobândite, ca urmare a stagiilor de practică, vor contribui la pregătirea viitorilor specialiști în gastronomie. În aceste vremuri tulburi peste tot în lume, comunitatea are nevoie de hrană sănătoasă și de specialiști care beneficiază de o pregătire de calitate”, a precizat Șef lucr. dr. Lucian Cuibus, care se ocupă de administrarea Agronomia Agro Food Innovation SRL și este cadru didactic al USAMV Cluj-Napoca. 

Pe parcursul stagiilor de practică, elevii vor fi familiarizați cu bunele practici din industria alimentară, cu un accent special pe produse locale de calitate superioară și ecologice. De asemenea, sesiunile de practică se desfășoară cu respectarea tuturor măsurilor de securitate și siguranță medicală, impuse de legile în vigoare în perioada pandemică.

Agronomia Agro Food Innovation SRL procesează materii prime obținute în fermele și stațiunile universității, mai ales de la Ferma Cojocna, unde o parte din materiile prime au primit acreditare ecologică, iar aceasta reprezintă o garanție a produselor locale de calitate, care sunt comercializate în magazinele USAMV Cluj-Napoca.

FERMIER ÎN LINIA ÎNTÂI! CALENDAR EVENIMENTE 2021!Agroinfo, 03 februarie 2021

EVENIMENT! Boro Communication continuă și-n anul 2021 organizarea unui set de evenimente sub sloganul Fermier în Linia Întâi.

După organizarea cu succes a tuturor evenimentelor planificate în 2020, BORO Communication propune în acest an, prin calendarul Romanian Agriculture 2021, o amplă serie de proiecte de comunicare dedicate marilor investitori, producători și procesatori din agricultură. Detalii despre opțiunile de participare și de parteneriat la mailto:office@borocommunication.ro

VIDEO. Forța Fermierilor cu Vlad Macovei – 3 februarie 2021, agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 3 februarie 2021 FORȚA FERMIERILOR – 3 februarie 2021 (Ediție SPECIALĂ) FERMIERII ROMÂNIEI ÎȘI STRIGĂ DISPERAREA! Guvernul trebuie acum să acorde despăgubirile de secetă! Agricultorii vor să sprijine economia României și în 2021! https://youtu.be/H95HMpGzOoA Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!Dintr-o ogradă daneză în alta: Premium Porc, al doilea cel mai mare producător local de carne de porc, cu afaceri de peste 90 mil. euro, vrea să preia mai multe ferme de porci de la Danbred. Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia. Grupul Premium Porc a avut în anul 2019 o cifră de afaceri de peste 91 milioane euro şi 475 de angajaţi Autor: Florentina Niţu , 03.02.2021, Grupul danez Premium Porc, al doilea cel mai mare producător local de carne de porc, cu zece ferme pe plan local în judeţele Brăila, Braşov, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea, vrea să se extindă şi în judeţul Argeş, preluând activitatea a cinci ferme de porci de la Danbred, grup de firme cu acţionariat româno-danez, potrivit datelor de la Consiliul Concurenţei.

„Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Premium Pork Commercial SRL (companie care face parte din grupul Premium porc – n.red.) intenţionează să preia activităţile desfăşurate de Danbred Argeş SRL, Agroprod Benţa Nicu SRL, Agro Consulting Chiriac SRL şi Slobozia Food Production SRL în domeniul reproducţiei, îngrăşării şi vânzării porcinelor către abatoare”, se arată în comunicatul de presă de la Consiliul Concurenţei. Contactaţi de ZF, reprezentanţii celor două grupuri nu au dorit să ofere mai multe detalii.

ZF Agropower 2021. Nicuşor Şerban, proprietar Agroserv Măriuţa: România poate să producă laptele necesar pentru consum. Avem furaje, avem resurse de apă, avem resurse de nutreţ, avem o climă favorabilă, avem finanţare Florentina Niţu , 03.02.2021, 10:00

Nicuşor Şerban,

„Avem furaje, avem resurse de apă, avem resurse de nutreţ, avem o climă favorabilă, avem finanţare, avem de toate“.

În 2030, România ar putea consuma lapte şi produse lactate 100% din poducţia internă dacă încurajarea performanţei fermelor de vaci de lapte devine o prioritate pentru autorităţi, susţine Nicuşor Şerban, proprietarul Agroserv Măriuţa, care deţine brandul Lăpătăria cu Caimac. El dă exemplul Ungariei, care cu un efectiv de vaci de lapte de cinci-şase ori mai mic decât al României, nu doar că îşi satisface consumul local, dar şi exportă o parte în România.

„România poate să producă laptele necesar pentru consum. Avem furaje, avem resurse de apă, avem resurse de nutreţ, avem o climă favorabilă, avem finanţare, avem de toate. (...) Trebuie o gândire pragmatică şi efort financiar să dezvoltăm industria agroalimentară. Dacă este încurajată performanţa, peste zece ani România va putea să consume lapte şi produse lactate din poducţia internă“, a spus Nicuşor Şerban în cadrul emisiunii ZF Agropower.

El a afirmat că în industria laptelui există capacităţi de procesare pentru toată capacitatea de materie primă produsă în România, însă nu există materie primă suficientă pentru consumul României şi ar trebui gândită o strategie naţională pentru dezvoltarea ei. În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, la nivel naţional a fost produsă o cantitate de 330.000 de tone de lapte de consum, mai mult cu 7,7% comparativ cu anul 2018, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. La finalul aceluiaşi an, în România erau 1,9 milioane de capete de bovine, dintre care 1,2 milioane de capete de vaci, bivoliţe sau juninci şi producţia totală de lapte a României, exclusiv consumul viţeilor, era de 42 milioane de hectolitri, adică 4,2 miliarde de litri. 

În 2019, România a importat de 576 mil. euro lapte şi produse lactate, ouă şi miere din UE, conform datelor de la INS. Potrivit aceleiaşi surse, în primele 11 luni din 2020 importurile de lapte brut ale României s-au majorat cu 26,1% şi principalele ţări din care s-a importat lapte au fost Ungaria, Cehia şi Polonia. 

„Mai întâi trebuie să investim în producţia de lapte, iar după aceea să facem pasul următor spre procesare, spre aducerea valorii adăugate în business. Vecinii noştri, ungurii, cu 200.000 de capete de vaci produc lapte pentru 10 milioane de oameni, dar şi pentru export, iar noi cu aproximativ un milion de capete de vaci de lapte, nu reuşim să producem lapte pentru 20 de milioane de locuitori, nu mai zic de export“, a mai spus Nicuşor Şerban.

Fermierul crede că ar trebui „să schimbăm optica celor care conduc România“ în direcţia susţinerii performanţei şi răsplătirea ei. „Altfel, în continuare vom vorbi de zootehnizare şi vom continua să importăm lapte, produse din lapte, dar şi fermieri din Vest, care să vină să facă ferme adevărate, performante, în România. Fără o strategie la nivel naţional, lucrurile nu se vor mişca.“

Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, a investit în 2018 în procesare cu scopul de a aduce valoare adăugată în business. „Pe noi ne-a determinat să facem procesare variaţia foarte mare a preţului laptelui – materie primă, care există şi acum în piaţă. Sunt perioade în care ajungi să vinzi sub preţul de cost.“

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-nicusor-serban-agroserv-mariuta-daca-este-19896623

În prezent, compania are şase linii de producţie, cu o capacitate de procesare de peste 70.000 de litri de lapte pe zi şi produsele se vând în peste 2.600 de magazine din comerţul modern. „Fără brand nu se poate. Intrarea în piaţă înseamnă ani şi e nevoie de specialist în marketing, de specialist în vânzări, pentru că produci, dar ca să vinzi e nevoie de brand.“

Lăptăria cu Caimac este doar una dinte cele peste 150 de fabrici de prelucrare a laptelui crud pe care le are România şi în care lucrează circa 15.500 de persoane, potrivit datelor centralizate de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la Ministerul Finanţelor.

Capacitatea de procesare a fabricilor de prelucrare a laptelui din România este dublă faţă de cât se lucrează. Anual se procesează 1,5-1,7 miliarde de litri de lapte, dar capacitatea totală este de 2,5-2,8 miliarde de litri de lapte, spun surse din piaţă, experte în domeniul lactatelor. 

„În şcoli, copii ar trebui să înveţe ce înseamnă să ai o alimentaţie sănătoasă, ce înseamnă să consumi un produs românesc şi care sunt beneficiile, pe lângă cele de sănătate şi cele financiare, pentru că banii pe care cumpărătorii îi lasă pentru producţia românească se întorc în circuitul banilor din România“, a mai spus antrepenorul Nicuşor Şerban.

În acest an, Lăptăria cu Caimac, care a ajuns anul trecut la bursă, are în plan două investiţii în dezvoltare.

ANSVSA face controale în fermele de păsări din toată țara, Roxana Dobre - 3 februarie 2021 Inspectorii ANSVSA fac controale în fermele de păsări din România. Alerta dată de autorități privind primele cazurile de gripă aviară care afectează păsările pe teritoriul României, dar și datele privind situația la nivel european, au determinat Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti să efectueze, în intervalul 18-22 ianuarie, controale oficiale. Conform autorităților, verificările se vor intensifica în perioada următoare.

Conform unui comunicat remis marți, 3 februarie, către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, controalele au fost făcute la nivelul unităţilor de destinaţie (centre de ambalare ouă, unităţi de depozitare ouă, carne de pasăre, unităţi de procesare ouă, unităţi de procesare carne de pasăre, unităţi de tranşare carne de pasăre, unităţi de reambalare), pentru a verifica modul în care sunt respectate condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de către operatorii din sectorul alimentar.

Conform sursei citate, normele supuse verificării se referă la producerea, ambalarea, transportul, depozitarea şi comercializarea cărnii de pasăre şi a ouălor provenite din comerţul intracomunitar şi import, precum şi de la unităţi din România.

În perioada menționată au fost efectuate la nivel naţional un număr de 168 de controale oficiale, după cum urmează:

– 23 de centre de ambalare ouă ;

– 67 de unităţi de depozitare ouă, carne de pasăre;

– 2 unităţi de procesare ouă;

– 12 unităţi de procesare carne de pasăre;

– 4 unităţi de tranşare carne de pasăre;

– 2 unităţi de reambalare ;

– 58 de unităţi înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor care au recepţionat carne de pasăre, ouă de la unităţi autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, provenite din schimburi intracomunitare/import (15 depozite alimentare, 8 supermarketuri, 30 de magazine alimentare, 4 carmangerii, o măcelărie).

ANSVSA mai precizează că cu ocazia acestor controale oficiale au fost identificate deficienţe care nu au impus aplicarea de măsuri în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare, după cum urmează:

depozitul de produse finite igienizat necorespunzător şi burduful din zona de livrare parţial desprins la un centru de ambalare ouă (județul Călăraşi);

registrul privind evidența intrărilor de produse din UE şi ţări terţe nu este completat la zi, contractul expirat cu unitatea specializată de neutralizare SNCU la un depozit frigorific (județul Hunedoara);

nu sunt păstrate toate evidenţele cu privire la monitorizarea temperaturilor în timpul transportului la un depozit frigorific (județul Hunedoara);

sterilizator care nu funcţiona în condiţii corespunzătoare, paviment parțial deteriorat în zona de recepţie materie primă, zona desinată tratamentului termic igienizată necorespunzător, la o unitate de procesare carne de pasăre (județul Călăraşi).

”Din analizarea datelor transmise de către DSVSA judeţene și a municipiului București reiese faptul că pe teritoriul României au fost derulate schimburi intracomunitare cu carne de pasăre şi ouă, care au avut ca ţară de origine state membre ale Uniunii Europene (Austria, Polonia, Ungaria, Germania, Croaţia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Italia Olanda, Danemarca), precum şi din ţări terţe (Marea Britanie, Brazilia, Ucraina). Precizăm faptul că acţiunea de intensificare a controalelor oficiale în sectorul avicol, în contextul evoluției la nivel internațional a gripei aviare înalt patogene, se va desfășura pe tot parcursul anului curent”, mai transmite ANSVSA.

Reamintim că alerta privind Gripa Aviară s-a dat în țara noastră după ce în județele Constanța și Tulcea localnicii au descoperit mai multe lebede moarte în Portul Constanța și în Eforie Sud, iar analizele au confirmat la două dintre ele prezența virusului AH5N1.

Cele mai dulci roșii din lume au fost desemnate în urma unui concurs, Ramona Dascălu - 3 februarie 2021 Unde se cultivă cele mai dulci roșii din lume! Roșiile cu un conținut de zahăr de 10,1 g la 100 g de produs (echivalentul a 10,1 °) au fost desemnate cele mai dulci roșii, în cadrul unui concurs, care s-a desfășurat, recent, în Taiwan.

La competiția în care s-au ales cele mai dulci roșii au participat nu mai puțin de 95 de fermieri, din mai multe țări. Roșiile alese câștigătoare au fost cultivate chiar în grădina unui fermier din Taiwan, Hsu Li-chen, din orașul Minsong, scrie Agri.bg.

Din cadrul concursului ajuns deja la cea de-a zecea ediție nu au lipsit nici fermierii americani, a căror roșii au reușit să atingă un conținut mediu de zahăr doar 7,5 °.

O condiție obligatorie în competiția taiwaneză este ca producția să fie certificată ca organică și să nu se găsească urme de pesticide în ea. Câștigătorul este votat de 5 jurați, selectați din diverse domenii, precum știință, industrie alimentară.

Ce planuri au fermierii în 2021? Oportunități, provocări și parteneriate de success, agrointeligenta.ro - 3 februarie 2021 Anul trecut, incertitudinea pare că a fost cuvântul de ordine pentru fiecare dintre noi, dar mai ales pentru fermieri. Seceta, temperaturile ridicate și lipsa unor sisteme de irigații în multe zone ale țării au reușit să pună sub semnul întrebării o bună parte a producției agricole. A devenit ușor de observat cât de importantă este o strategie pe termen lung, dar și cât de mult contează oportunitățile la nivel local.

Acum, la început de 2021, se fac planurile pentru o nouă recoltă. O ocazie bună pentru fermierii din județele Dolj și Olt, dar și din alte regiuni ale țării, care pot încheia un parteneriat cu compania elvețiană Clariant, pentru furnizarea de paie de cereale. Iată că există și vești bune: ceea ce până nu demult era considerat un material fără prea mare utilitate, ars pe câmp, din lipsă de alternativă, devine acum o sursă de venit.

Despre proiectul Clariant din comuna Podari, județul Dolj s-a scris destul de mult, tocmai pentru că este unic în România: o fabrică de producție a etanolului celulozic la scară comercială, folosind tehnologia Clariant sunliquid®. Practic, 250.000 de paie de cereale, provenite de la fermierii români, vor fi transformate anual în 50.000 de tone de etanol celulozic – un biocombustibil avansat, care poate fi folosit ca aditiv în combustibilul convențional și utilizat în infrastructura auto actuală, reducând emisiile de gaze cu efect de seră generate de segmentul transporturilor.

Sustenabilitatea este una dintre prioritățile companiei și acest lucru se reflectă în întreaga abordare, inclusiv în modul în care este alcătuit lanțul de aprovizionare cu materie primă. În plus, prin construcția noii fabrici se formează și un nou lanț valoric bio, bazat pe reziduuri agricole. Astfel, la nivelul întregii regiuni vor fi create noi locuri de muncă verzi, oportunități de afaceri și perspective pentru dezvoltarea economică – toate atât de necesare într-o zonă rurală.

Fermierii aleg!

Parteneriatul cu Clariant se bazează pe flexibilitate – fermierii sunt cei care aleg atât suprafața cultivată pe care vor să o aloce, dar și gradul de implicare. Oferta este avantajoasă pentru fiecare, indiferent dacă se asigură doar furnizarea de paie sau este vorba despre preluarea parțială sau integrală a lanțului de aprovizionare, care include și balotarea, transportul și depozitarea.

Și mai e ceva: stabilitatea și siguranța pe care o ai atunci când colaborezi cu un partener de talie internațională. Din 2018, când compania a încheiat primele contracte multianuale și până în prezent, peste 300 de fermieri au ales să devină furnizori și să obțină venituri suplimentare, în condiții avantajoase: “Suntem aici pentru a răspunde tuturor întrebărilor privind colaborarea cu Clariant, astfel încât fermierii să poată face cea mai bună alegere. Indiferent de tipul de servicii pentru care aceștia optează, vor găsi în Clariant un partener de încredere, care îi poate sprijini în tot ceea ce înseamnă dezvoltare pe termen lung”, spune Paul Popescu, Manager de achiziții materii prime și logistică pentru fabrica de etanol celulozic.

Unde se pot adresa cei interesați?

Fermierii care vor să afle mai multe despre oferta Clariant pot suna la numărul de telefon 0720 067 001 sau pot accesa www.clariant.com/dragi-fermieri, unde vor găsi detalii despre fabrica de etanol celulozic, tehnologia sunliquid® de procesare a reziduurilor agricole și oportunitățile de afaceri disponibile.

Proiectul Clariant în Podari

Compania Clariant construiește în prezent o fabrică la scară comercială pentru producția de etanol celulozic din reziduuri agricole, pe baza tehnologiei proprii, sunliquid®. Odată devenită operațională, unitatea de producție situată în comuna Podari, din județul Dolj va prelucra anual aproximativ 250.000 tone de paie, pentru a produce 50.000 tone de etanol celulozic. Etanolul celulozic este un biocombustibil avansat, cu adevărat sustenabil și neutru din punct de vedere al dioxidului de carbon, care poate fi amestecat cu ușurință în combustibilii convenționali, pentru a fi utilizat în infrastructura auto actuală.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Cum sa faci agricultura pe 2.000 ha – de la cereale, pana la struguri si livada , Agrostandard | 2 February, 2021 Fermierul Mihai Popa din localitatea Plenita, judetul Dolj, face agricultura de aproape trei decenii si inca cu rezultate deosebite.

Spre deosebire de alti agricultori care se concentreaza, in general, doar pe cultura mare, el a ales sa-si diversifice activitatea, extinzandu-se si pe partea de livada si plantatii de vie. Iar faptul ca dispune de spatii de depozitare pentru cereale, dar si de un centru frigorific pentru fructe, il ajuta foarte mult sa-si rentabilizeze munca.

Mihai Popa administreaza circa 2000 ha de teren agricol in localitatea Plenita, suprafata cultivata in mare parte cu cereale. Pe langa ferma vegetala, aici se mai afla o plantatie de struguri de masa si de vin care se intinde pe aproximativ 45 de ha, dar si o livada cu o suprafata de 33 de hectare. Mai precis, este vorba de 14,5 ha de struguri de masa, 39 ha de struguri de vin, 10 ha de mar, 2 ha de cires, 11 ha prun, cais si piersic. Fructele sunt vandute in hipermarketuri, iar la acest lucru a contribuit si faptul ca firma doljeana detine spatii de depozitare – la mere, de exemplu, peste 400 de tone se pasteaza in centrul frigorific. Strugurii, in schimb, ajung la o crama din Mehedinti, potrivit FoodBiz.ro.

Spatii de depozitare exista si pentru cereale, in jur de 700 de tone, ceea ce conteaza foarte mult pentru fermierul doljean, dat fiind fluctuatiile preturilor.

De fermierul din Plenita a auzit si ministrul Agriculturii Adrian Oros, care l-a vizitat recent.

Commoditrader şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România îşi extind parteneriatul pentru agricultura conservativă Lidia Neagu in Business 3 February 2021

Commoditrader extinde parteneriatul cu Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) şi pentru programul CommodiCarbon, pentru a cofinanţa fermierii români prin vânzarea certificatelor de carbon, în procesul de tranziţie către agricultura conservativă.

Potrivit unui comunicat al Commoditrader, fermieri cu un total de aproximativ 140.000 de hectare au arătat interes în vânzarea certificatelor de carbon la sfârşitul acestui an de recoltare.

“Au trecut aproape două luni de la lansarea proiectului CommodiCarbon în România şi avem deja fermieri cu un total aproximativ de 140.000 ha care au interes în vânzarea de certificate la sfârşitul acestui an de recoltare, iar în Danemarca avem fermieri cu peste 80.000 ha. Ne propunem ca împreună cu APPR să ajutăm şi să stimulăm fermierii români către o economie mai bună, o agricultură mai durabilă, precum şi spre un management mai eficient al fermei”, a declarat Alexandra Suciu Sorensen, Commoditrader Market Development Manager România.

Fiind vorba despre o platformă digitală, contactul direct cu fermierii este foarte important. Întrucât APPR este o asociaţie profesională, formată din producători şi reprezentanţi ai lanţului profesional de porumb din România, interesul Commoditrader de a furniza informaţii economice, tehnologice şi profesionale către membrii asociaţiei este unul dintre obiectivele comune ale acestui parteneriat strategic.

“Proiectul CommodiCarbon se aliniază cu obiectivele APPR de a populariza în rândul fermierilor beneficiile practicilor durabile ale agriculturii regenerative. Dorim să încurajăm membrii APPR să devină campioni în tranziţia de la agricultura convenţională la cea sustenabilă, mai ales că societatea europeană pregăteşte instrumente financiare adecvate pentru a răsplăti acest efort, inclusiv prin introducerea unui sistem de creditare a carbonului pentru agricultură”, a spus Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Potrivit comunicatului, Commoditrader va instrui tehnic pe unul dintre specialiştii APPR în ceea ce priveşte programul CommodiCarbon, lansat în România la finalul anului 2020. Astfel, Cristina Radu, membru al echipei APPR, absolventă a USAMV Bucureşti în Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură şi licenţiată în Protecţia Culturilor şi Dezvoltare Durabilă în Franţa, va trece printr-un proces de iniţiere şi certificare în oferirea de consultanţă fermierilor pentru adoptarea practicilor agriculturii conservative.

Prin consultantul său tehnic, APPR se va implica activ în educarea şi sprijinirea fermierilor din programul CommodiCarbon, oferindu-le informaţii despre program, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi admişi, sprijin la întocmirea documentelor necesare înrolării, precum şi asistenţă tehnică despre practicile agriculturii conservative pretabile fiecărui tip de teren şi fiecărei ferme în parte.

“Interesul membrilor APPR este unul ridicat şi fermierii sunt deschişi către adoptarea unor tehnici inovative pentru a face faţă provocărilor generate de schimbările climatice. Prin colaborarea cu Commoditrader, vom putea oferi beneficii suplimentare, punându-le la dispoziţie un model de afaceri adaptat nevoilor lor, dar totodată aliniat cu standardele actuale ale societăţii, fapt ce ne bucură şi ne oferă speranţa că împreună putem face o diferenţă. Ne dorim ca practicile fermierilor să fie parte a soluţiilor de sustenabilitate, dar şi ca aceştia să-şi poată continua menirea de a furniza securitatea alimentară a cetăţenilor. Sprijinim toate demersurile în scopul înverzirii şi combaterii schimbărilor climatice şi a efectelor lor, în special când acestea sunt pragmatice, fezabile şi acompaniate de instrumente financiare care să ne conserve competitivitatea pe piaţa globală”, a adăugat Cristina Cionga.

Deşi există interes pentru programul CommodiCarbon, agricultura conservativă este încă un subiect greu de atins în România, iar mulţi fermieri au eşuat în încercarea de a pune în aplicare agricultura conservativă.

“Prin urmare, este foarte important ca noi să avem consilieri gata să ajute în conversia agricolă, astfel încât fermierii să aibă o strategie durabilă pentru a trece la o formă de cultivare mai ecologică. În aceleaşi timp, prin intermediul CommodiCarbon obţin o cofinanţare pentru conversie, reducând astfel riscul pe mai mulţi parametri”, a arătat Alexandra Suciu Sorensen.

Procesul de tranziţie spre agricultura conservativă implică un angajament pe termen lung, întrucât calitatea solului, biodiversitatea şi proprietăţile acestuia se îmbunătăţesc în timp, se arată în comunicat. Aceste metode, dacă sunt corect planificate şi respectate, au un impact pozitiv asupra retenţiei de apă în sol, precum şi în diminuarea eroziunilor. Simultan, are loc absorbţia carbonului şi a gazelor cu efect de seră, aspecte esenţiale în combaterea schimbărilor climatice.

Cum funcţionează platforma

Costul de înrolare în programului CommodiCarbon este de 50 euro/lună, discount disponibil până în luna martie 2021 şi valabil pentru primul an de activitate. După luna martie, costul perceput pentru înregistrarea în program este de 100 euro/lună. În cazul în care fermierul nu este mulţumit de potenţial, poate renunţa la abonament înainte de a trimite planurile sale de cultivare pentru acest sezon şi nu implică nicio obligaţie, precizează Commoditrader.

Odată ce fermierul se înrolează în program, se aşteaptă un angajament de minim 5 ani în care acesta nu are voie să are pământul sau să intervină la o adâncime de mai mare de 8-10 cm în pământ, pe parcelele introduse în program. De asemenea, fermierul nu este obligat să se înregistreze cu toată suprafaţa pe care o deţine, se poate înregistra şi cu o suprafaţă mai mică, de minim 100 ha.

Commoditrader este un start-up fintech danez înfiinţat în 2018 de Julie Koch Fahler şi Ida Boesen şi un grup de fermieri danezi. Lansând platforma de comerţ online www.commoditrader.com, compania îşi asumă misiunea de a sprijini comerţul transparent şi deschis şi să creeze conexiuni mai bune la nivel deferme, folosind digitalizarea.

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) este o asociaţie profesională formată din producători agricoli care deţin suprafeţe de lucru cuprinse între 50 şi 50.000 ha, dar şi din reprezentanţi ai lanţului profesional de porumb din România.

APPR face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari ţări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul său principal îl reprezintă furnizarea de expertiză tehnică, economică şi legislativă pentru membri şi organizaţiile profesionale ale fermierilor din România.

Cereale: Fermierii așteaptă prețuri mai bune, Mihaela Prevenda , Miercuri, 03 Februarie 2021

Piața cerealelor (grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 1 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța au gravitat în jurul valorilor de 225-228 euro/tonă. Echivalentul pentru paritatea FOB Constanța este de 232-235 euro/tonă (282-285 USD/tonă). „Prețurile pot varia în mod pozitiv sau negativ cu 2-3 unități”, precizează Cezar Gheorghe.

În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 lei/tonă (echivalent 221,5 euro/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. „Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 lei/tonă (echivalent 205 euro/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel. Se înregistrează tranzacții în aceste zile. Micii deținători, dar și cei care dețin loturi mai mari au început să tranzacționeze mărfuri, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile. Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani”, punctează analistul.

Pentru noua recoltă, prețurile oferite de comercianți și procesatori sunt mai scăzute față de zilele trecute. „Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 euro/tonă, minus 5-7 euro/tonă cotații pentru grâul din recolta nouă. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adaugați la prețul CPT 5-5,5 euro/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța”, arată Cezar Gheorghe.

Procesatorii interni manifestă, la rândul lor, un interes deosebit pentru recolta nouă. Cotațiile lor pentru marfă cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 euro/tonă. Însă, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru această marfă. Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.

În toamna lui 2020, în România, suprafața de grâu însămânțată este de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 de hectare. „Creșterea s-a făcut prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020”, explică analistul, care adaugă că, la acest moment, câmpurile din țara noastră arată bine spre foarte bine. „Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone. Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic. Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al acestui an agricol (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.”

În Rusia, lucrurile sunt departe de a se fi temperat. Fermierii sunt într-un moment în care vor să vândă către piața de export cât mai mult, astfel încât să scape de efectele taxei care va intra în vigoare din 15 februarie 2021, cu o dublare a ei începând cu 1 martie.

În ianuarie 2021, volumul de export al Rusiei a atins 3.300.000 tone, înregistrând o creștere de la an la an de 57% și un volum al vânzărilor de grâu în ianuarie care nu fost atins niciodată. „Încercăm să legăm lucrurile și constatăm că, după zvonul că taxa s-ar suspenda, coroborat cu data de 20-21 ianuarie 2021, când fondurile speculative au început să-și lichideze pozițiile, grâul a coborât abrupt cu circa 17 euro/tonă.”

Bazinul Mării Negre se învârte în jurul valorii de 228 euro/tonă MATIF, livrare martie 2021.

Diferența dintre prețul recoltei vechi și prețul recoltei noi se situează în mod normal la un nivel de 20 euro/tonă, însă, în ultima perioadă de timp, a depășit bariera de 35 euro/tonă. „Calmul zilei de vineri, 29 ianuarie 2021, ne-a indicat o diferență de aproape 30 euro/tonă”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

Prețul porumbului românesc crește după reculul încasat în 20-21 ianuarie 2021. Dacă la acea dată cumpărătorii ofereau un maxim de 200-202 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, vineri – 29 ianuarie, oferta se ridicase în jur de 212-214 euro/tonă. Cu o paritate de euro-dolar de 1,2137, prețul în USD/tonă este de 260.

„În piața internă, fermierii cu stocuri au interes de vânzare la un nivel de 960-980 lei/tonă, după ce, inițial, ridicaseră așteptările la 1.000 lei/tonă. Porumbul are încă potențial de dezvoltare la nivelul prețului, având în vedere cererea existentă și timpul rămas până la noua recoltă”, arată Cezar Gheorghe.

Prețul vecinilor ucraineni este aliniat cu cel al porumbului românesc, 260 USD/tonă CPT. Identic cu situația din România, și în rândul fermierilor ucraineni, așteptările sunt puțin mai mari, cu toate că un acord al guvernului cu exportatorii limitează potențialul de export la 24.000.000 tone.

Prețurile pentru recolta nouă rămân la nivelul de 160 euro/tonă în paritatea CPT Constanța, deși nivelul ar trebui să se situeze la 164 euro/tonă, susține analistul.

RAPIȚĂ

Cotațiile semințelor de rapiță gravitează în jurul valorii de 400 euro/tonă. Cumpărătorii oferă prețul echivalent MATIF august 2021, minus 2-4 euro/tonă, în paritatea CPT fabrica de procesare.

În vestul României, indicațiile pentru rapiță în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcată în tren liber de sarcini, se cotează la valori echivalente MATIF august 2021, minus 15 euro/tonă. „Tranzacții se înregistrează în toată România. Remarcăm și notăm existența unei prudențe în contractare – nu mai mult de o tonă la hectar”, precizează Cezar Gheorghe.

Suprafața însămânțată cu rapiță în România, în toamna 2020, este estimată la 380.000 de hectare. „Principalul factor generator de preț în cazul rapiței rămâne în continuare prețul energiei și consumul generat de industria de transport. Prețul barilului de petrol în Brent este unul destul de pozitiv, circa 56 USD, deci motivele de stabilitate sunt la locul lor. Odată cu demararea campaniei de vaccinare la nivel european, transporturile de marfă și persoane vor cunoaște valori mai ridicate decât cele din prezent și, astfel, al doilea factor de piață al rapiței vă influența pozitiv prețul acesteia”, susține analistul.

FLOAREA-SOARELUI

În România, recolta veche se tranzacționează la nivelul de 665 USD/tonă CPT procesator.

Recolta nouă se indică la nivelul de 470 USD/tonă CPT Constanța și 460 USD/tonă CPT procesator. „Nivelul este o indicație de intenție. Contractele nu se semnează, cu excepția unui intermediar care a pariat deja pe presiunea de recoltă sau pe recuperarea vânzărilor de inputuri. Însă, drumul semințelor de floarea-soarelui este lung. Mai avem cel puțin 45-50 de zile până la începerea semănatului, că să nu mai aducem în discuție elementul vreme în perioada martie-mai și căldurile din iulie-august. Bonusul pentru floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, este unul timid, de circa 30 USD/tonă, semn că HoReCa nu va avea încă un potențial ridicat prin cerere în această vară, din motivele pandemiei care a lovit extrem această industrie”, a încheiat Cezar Gheorghe.

18,6 milioane dolari, reușita recentă a fermierilor români în raport cu Egiptul.3 februarie 2021 60.000 de tone de grâu produs de fermierii români au fost vândute de negociatorii traderului CHS egiptenilor de la Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), la un preț FOB (free on board) de 296,60 dolari tona metrică sau 311,23 USD tona metrică (cost and freight), adică peste 18,6 milioane USD preț CFR.

Tranzacția face parte dintr-o licitație organizată de GASC, ocazie cu care egiptenii au contractat 480.000 de tone de grâu pentru panificație.

De departe, câștigătorii acestei licitații au fost francezii, cu 240.000 de tone metrice de grâu de panificație, comercializate. De altfel, pentru traderii și fermierii din Hexagon, aceasta este o adevărată gură de aer, aceasta fiind prima tranzacție de acest fel din anul comercial 2020-2021. Grâul franțuzesc a fost vândut la un preț care s-a majorat semnificativ, cu 24 USD tona metrică, față de ultima licitație a celor de la GASC, scriu cei de la AgriCensus.

Autoritatea citată a plătit în medie 293 dolari pe tona metrică de grâu, preț FOB, sau 311,58 dolari tona metrică, preț CFR, pentru livrările din intervalul 15-30 martie 2021.

Concret, Soufflet a vândut două partide a câte 60.000 de tone metrice de grâu de panificație fiecare, la prețuri de 291,70 USD tona, preț FOB și 311,95 dolari tona, preț CFR, iar Viterra a comercializat alte două partide a câte 60.000 de tone metrice de grâu fiecare, la un preț FOB de 291,70 USD tona, respectiv 311,95 dolari tona, preț CFR.

De asemenea, GASC a contractat 60.000 de tone de grâu rusesc de la Solaris, la un preț FOB de 295,80 USD tona metrică, respectiv 311,20 dolari tona metrică preț CFR.

La rândul său, LDC a vândut 60.000 de tone de grâu ucrainean la un preț FOB de 294,85 USD tona metrică, respectiv de 311,20 dolari tona metrică, preț CFR.

GASC a anulat licitația anterioară, din 12 ianuarie a.c., atunci când oferte medii se majoraseră cu 30 USD tona metrică de grâu, până la un preț total FOB de 299,75 dolari tona metrică, în comparație cu prețurile medii plătite de egipteni pentru 235.000 de tone de grâu românesc și ucrainean, cu ocazia licitației din 5 decembrie 2020.

Prețurile FOB de marți, 2 februarie 2021, au fost mai mari cu 23,74 USD tona metrică de grâu, respectiv cu 28,51 dolari tona metrică, regim CFR, în comparație cu cele înregistrate la licitația din 5 decembrie 2020.

GASC a achiziționat patru milioane de tone de grâu de la debutul anului comercial 2020-2021, potrivit Agricensus Tender Dashboard, nivel aflat în scădere cu 20 de procente față de ceea ce se înregistra în aceeași perioadă a anului de marketing 2019-2020.

Dobrescu(ROMAPIS): modificarea legii pentru producerea de seminte traditionale, foarte importanta februarie 3, 2021 Modificarea cadrului legislativ, astfel incat semintele traditionale sa poata fi produse in conditii de legalitate deplina este foarte importanta, intrucat acestea sunt mai rezistente si mai sanatoase, a explicat Constantin Dobrescu, vicepresedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – ROMAPIS.

„Eu aş zice că ar fi important să avem grijă să pregătim ceea ce este necesar în Programul Naţional Strategic, unde există posibilitatea creării unei alianţe între diferiţi actori de aceeaşi parte a baricadei, în aşa fel încât să susţinem în comun măsurile care, printre altele, să aibă în vedere încurajarea folosirii seminţelor şi recunoaşterea dreptului la folosirea lor”, a precizat Constantin Dobrescu.

Reprezentantul Federaţiei a mai explicat că apicultorii sunt interesaţi să sprijine drepturile la seminţe ale ţăranilor, pentru că există o relaţie strânsă între ei şi fermieri, “cele două nouă noţiuni uneori chiar se confundă”.

„Ne înţelegem foarte bine unii pe alţii, suntem apropiaţi la fel cum sunt şi obiectele noastre de activitate: florile rodesc datorită albinelor şi polenizatorilor, iar albinele au cu se hrăni numai dacă există flori. De ce suntem noi interesaţi să sprijinim apărarea drepturilor la seminţe ale ţăranilor? Pentru că printre marile probleme cu care se confruntă apicultorii, şi sunt multe, sunt şi acestea legate de lipsa surselor de hrană, în condiţiile practicării unei agriculturi intensive, industrializate şi o parte foarte tristă este cea legată de chimizare, de folosirea tot mai multor pesticide”, a adaugat el.

Potrivit spuselor sale, România este unul dintre principalii producători şi exportatori de porumb din Europa, “se pare chiar cel mai mare”, în condiţiile în care de 8 ani la rând, Ministerul Agriculturii acordă derogări pentru folosirea pesticidelor din clasa neonicotinoidelor interzise în restul Europei.

„Da. Avem o producţie mare de porumb pornind de la soiuri şi hibrizi care sunt foarte productivi, dar depinde de folosirea pesticidelor în cauză şi întrebarea pe care mi-o pun este dacă merită ca odată cu exportul acestor cantităţi importante de grâu şi porumb să ne exportăm o parte din sănătatea mediului, din curăţenia solului, apelor, aerului din România şi o parte din sănătatea populaţiei şi pierderea biodiversităţii? Merită aceste costuri, în avantajul pe care îl au câţiva producători, care exportă la preţuri mici produse în cantităţi mari? Aş pleda pentru puţin dar bun, decât mult şi prost, iar agricultura ţărănească poate îndeplini acest deziderat. Fără să mai amintesc de un aspect cultural: pierderea unu tip de agricultură, care caracterizează o mare parte din populaţia României la ora actuală, reprezintă o pierdere culturală”, a explicat vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – ROMPAPIS.

Importanța modificării legislaţiei pentru producerea de seminţe tradiţionale, februarie 3, 2021 agrimanet

Asociaţia ţărănească Eco Ruralis și Academia de la Geneva au organizat webinarul privind oportunităţile şi obstacolele în implementarea Dreptului la Seminţe conform Declaraţiei ONU pentru Drepturile Ţăranilor şi ale altor persoane care lucrează în mediul rural în România.

În cadrul discuțiilor Constantin Dobrescu, reprezentantul ROMAPIS, a vorbit despre importanța modificării legislaţiei pentru producerea de seminţe tradiţionale.

„Eu aş zice că ar fi important să avem grijă să pregătim ceea ce este necesar în Programul Naţional Strategic, unde există posibilitatea creării unei alianţe între diferiţi actori de aceeaşi parte a baricadei, în aşa fel încât să susţinem în comun măsurile care, printre altele, să aibă în vedere încurajarea folosirii seminţelor şi recunoaşterea dreptului la folosirea lor”.

„Ne înţelegem foarte bine unii pe alţii, suntem apropiaţi la fel cum sunt şi obiectele noastre de activitate: florile rodesc datorită albinelor şi polenizatorilor, iar albinele au cu se hrăni numai dacă există flori. De ce suntem noi interesaţi să sprijinim apărarea drepturilor la seminţe ale ţăranilor? Pentru că printre marile probleme cu care se confruntă apicultorii, şi sunt multe, sunt şi acestea legate de lipsa surselor de hrană, în condiţiile practicării unei agriculturi intensive, industrializate şi o parte foarte tristă este cea legată de chimizare, de folosirea tot mai multor pesticide”, a spus Dobrescu.

„Soiurile, hibrizii moderni, culturile care sunt de importanţă pentru polenizatori, mă refer în special la rapiţă, floarea soarelui, dar şi la unele culturi tehnice şi la legume, în zilele noastre depind de un aport important de pesticide. Ele sunt mult mai productive, dar mai puţin rezistente la boli şi dăunători”, a precizat acesta.

„Pe plan personal, nu am să uit niciodată gustul roşiilor din grădina mamei mele pe care le-am mai întâlnit, ca anecdotă vă spun, în Toronto. Fratele meu, care a emigrat cu 20 de ani în urmă, şi-a luat şi câteva seminţe de roşii, iar când am ajuns în Toronto şi mi-a dat roşii din grădina lui, am retrăit copilăria”, a rememorat reprezentantul ROMAPIS.

Mii de soiuri de legume româneşti au dispărut în doar 20 de ani, februarie 3, 2021 agrimanet Mii de soiuri de legume româneşti au dispărut în doar 20 de ani

România a pierdut mii de soiuri vechi de legume, în ultimele decenii, care au fost înlocuite cu seminţe din import. Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că lista cuprinde un număr de 2.647 de soiuri. Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că s-a pierdut un număr de 2.647 de soiuri şi că acestea reprezintă doar o parte din patrimoniul genetic românesc, întrucât pentru realizarea acestui catalog s-a consultat un număr restrâns de lucrări publicaţii oficiale, ne informeaza Adevarul

Evoluţia soiurilor şi numărul mare de pierderi în rândul acestora se poate constata cu uşurinţă prin consultarea Cataloagele Plantelor de Cultură din România.  

“Mare parte a creaţiilor biologice care au fost înlocuite din cultură şi neglijate s-au pierdut pentru totdeauna. O altă parte a resurselor genetice se află conservată în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul statului român”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.  

Înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import, de raţiuni ce ţin mai degrabă de avantajele comerciale, este principala cauză a pierderilor masive de seminţe din patrimoniul genetic românesc.   

“În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găseşte. Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, fără o selecţie conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetică presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, susţine cercetătorul Costel Vânătoru. 

La tomate, spune horticultorul buzoian, au dispărut aproape complet din grădinile românilor tomatele Mikado, Aurora, Inimă de Bou, Tomata de Ţigăneşti, tomatele grase româneşti, care sunt mai gustoase, mai zemoase, cu arome deosebite de cele aduse din afară. Au ieşit din competiţia cu soiurile importate pentru că sunt mai moi şi nu se păstrează la fel de bine în faza depozitării.   

“Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, susţine Costel Vânătoru.  

Mai multe soiuri de tomate româneşti au fost descoperite la banca de gene IPK Genbank Germania. Este vorba despre soiul de tomate Konserva, soiul de tomate Bizon şi soiul de tomate Aurora.

Ceapa Aurie de Buzău a fost găsită în cultură la Banca de Gene din SUA. România a pierdut primul soi de ceapă autohton, ce se obţine prin semănat direct, omologat şi înscris în anul 1971 de dr. ing. Chiru Cristea. În prezent au fost recuperate 50 de seminţe din acest soi de la banca de gene din SUA. Singura unitate românească care are caracter de depozit este Banca de gene de la Suceava. De asemenea, la Buzău, este în curs de amenajare o unitate care se va încadra în reţeaua de bănci de gene pe domenii acreditate internaţional, care să colecteze, evalueze, depoziteze şi să valorifice resursele autohtone.

Agenția Națională a Zonei Montane a demarat procedura pentru constituirea Comitetelor de Masiv, Revista Fermierului, Miercuri, 03 Februarie 2021

Agenția Națională a Zonei Montane a demarat procedura pentru constituirea Comitetelor de Masiv și invită organizațiile non-guvernamentale (ONG), cu activitate pro-munte, să se înscrie pentru a participa la procesul de selecție pentru desemnarea a câte doi reprezentanți în fiecare Comitet de Masiv.

Legea muntelui nr. 197/2018, la art. 4, alin. (1) prevede ca pentru fiecare grupă de munți să se constituie câte un Comitet de Masiv, cu rol consultativ în aplicarea politicilor și strategiilor de dezvoltare și protecția mediului montan, la nivelul teritoriului respectiv.

Hotărârea de Guvern nr. 332/2019, modificată și completată prin HG nr. 997/2020 prevede stabilirea componenței, atribuțiilor și responsabilităților comitetului de masiv și ale Consiliului Național al Muntelui, la art. 2 lit. e), unde este precizat faptul că, din fiecare Comitet de Masiv vor face parte doi reprezentanți ai societății civile din cadrul unor organizații cu activitate reprezentativă în domeniul protecției și dezvoltării durabile a zonei montane în grupa de munți respectivă, desemnați prin vot de către aceste organizații.

În vederea selectării reprezentanților societății civile în cadrul acestor structuri consultative și a stabilirii celor doi reprezentanți pentru fiecare Comitet de Masiv din fiecare grupă de munți, organizațiile non-guvernamentale (ONG), cu activitate pro-munte, trebuie să se înscrie pentru a participa la procesul de selecție și votare.

Pentru a se putea înscrie, ONG-urile trebuie să aibă sediul și să-și desfășoare activitatea în zona montană, conform Ordinului comun MADR – MDRAP nr. 97/1332/2019, iar misiunea, scopul și obiectivele prevăzute în actul constitutiv și statut să facă referire la protecția și dezvoltarea zonelor montane, așa cum este prevăzut în Legea muntelui nr. 197/2018.

Până la 15 februarie 2021, organizațiile interesate trebuie să transmită datele de identificare (nume organizație, nume/prenume președinte, adresă, e-mail, nr. telefon) la adresa de e-mail: comitete.masiv@azm.gov.ro.

Fermieri care cumulează peste 140.000 ha se alătură unui program de vânzare a certificatelor de carbon, 3 februarie 2021 Pentru a co-finanța producătorii de porumb din România prin vânzarea certificatelor de carbon în procesul de tranziție către agricultura conservativă, Commoditrader a extins parteneriatul cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și pentru programul CommodiCarbon.

De altfel, agricultori cu teren arabil în suprafață de circa 140.000 ha și-au arătat interesul în co