Stiri 9 decembrie 2020

METRO România te îndeamnă să comanzi meniul de Crăciun de la restaurantele preferate 9 Decembrie 2020 13:27 ,

METRO încurajează oamenii, prin lansarea campaniei globale ”Uită de gătit” (,,Give Your Kitchen A Break”), să comande, de Crăciun, de la restaurantul preferat. Aceștia sunt invitați să renunțe la pregătirea unui meniu de sărbători și astfel să ia o pauză de la rutina de zi cu zi, în contextul actual care impune izolarea și păstrarea distanței sociale.

După un an lung, solicitant și stresant, comandarea unui meniu special de Crăciun nu numai că va face viața oamenilor mai ușoară, dar, la fel de important, va sprijini industria industria HoReCa, grav afectată de pandemie.

În contextul măsurilor luate de autorități, dar și a incertitudinii consumatorilor, prognoza următoarelor luni pentru peisajul afacerilor independente nu arată foarte promițător. Sectorul va înregistra, potrivit estimărilor Federației Industriei Hoteliere din România, pierderi de trei miliarde de euro, iar aproximativ 100.000 de angajați din industrie își vor pierde locul de muncă până la finalul anului. Prin urmare, prin această inițiativă, METRO dorește să își sprijine partenerii din industria HoReCa.

”Anul acesta a adus multe încercări la nivelul mediului de afaceri, printre care și incertitudine, dar și noi reguli de interacțiune în societate și multe alte noi provocări. În acest context global, METRO și-a propus ca pentru finalul de an să vină cu o campanie curajoasă care aduce emoție în sufletele consumatorilor, dar și speranță pentru afacerile independente. Este o campanie care arată adevărul vieții de zi cu zi, cu copii, lucru de acasă, mâncare arsă pe aragaz și umor al acestor situații inedite cu care ne confruntăm cu toții de luni bune. Campania de sărbători „Uită de Gătit” este un apel la solidaritate, pentru ca alături de consumatori să susținem restaurantele care se luptă acum pentru supraviețuire. Cu cât mai mulți oameni aleg să comande un meniu festiv de la acestea și se bucură de mai

1

mult timp alături de cei dragi, cu atât afacerile independente vor căpăta mai multă speranță în ceea ce privește vânzările și revenirea la normal” a declarat Marina Zara, Head of Marketing METRO Cash&Carry România.

Campania Globală

Campania are la bază un videoclip plin de emoție, care evidențiază provocările care au apărut în ultimul an și restricțiile actuale ale vieții sociale. Campania va fi lansată în 18 țări prin intermediul diverselor canale media, TV, radio și digital.

Prin cadrele sale impresionante, spotul de 79 de secunde descrie experiențele recente ale unei familii. Povestea ei arată situația actuală a multora: în carantină, viața fiecărui membru al familiei se concentrează într-un singur loc, acasă: școala de acasă, munca de acasă, gătitul acasă și orice alte activități individuale realizate de către membrii familiei se petrec în interiorul casei.

Stilul de viață modern presupune să fim tot timpul activi, să jonglăm cu o multitudine de sarcini și atunci pierdem din energia de a ne bucura de momentele frumoase de sărbători (mâncarea bună, pregătirile pentru sezonul festiv și timpul petrecut împreună). De aici reiese și îndemnul întregii campanii: Ia o pauză din bucătărie, acordă-ți ție și familiei tale timp, relaxează-te și comandă mâncare de la restaurantul tău preferat.

Campania globală ,,Uitadegatit” (”Give Your Kitchen A Break”), lansată oficial pe 17 noiembrie, se va derula concomitent în cele 18 țări în care este prezent lanțul de magazine METRO.

METRO este liderul comerţului cu ridicata la scară mondială, cu sortimente alimentare si non-alimentare, specializată în deservirea nevoilor hotelurilor, restaurantelor si restaurantelor (HoReCa), precum și ale comercianților independenți. În întreaga lume, METRO are aproximativ 16 milioane de clienți care pot alege să facă cumpărături într-unul dintre magazinele de format mare, să comande online și să ridice produsele din magazin sau să le fie livrate.

De asemenea, METRO susține competitivitatea antreprenorilor și a afacerilor proprii prin soluții digitale și contribuie astfel la diversitatea culturală în sectorul comerțului cu amănuntul și al industriei hoteliere. Sustenabilitatea este un pilon esențial al activității METRO, compania fiind lider la nivel european la capitolul durabilitate, conform Indicelui Sustenabilității Dow Jones.

2

Compania operează în 34 de țări și are peste 100.000 de angajați în întreaga lume. În exercițiul financiar 2018/19, METRO a generat vânzări de 27.1 miliarde EUR. În octombrie 2019, METRO AG a semnat un acord de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni al METRO China. În septembrie 2018, METRO a inițiat procesul de cesionare a Real, lanțul de vânzare cu amănuntul de produse alimentare, cu cei 34.000 de angajați ai săi.

Studiu Deloitte: comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele On dec. 9, 2020

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit studiului Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board”, efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA.

Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada pre-COVID.

Studiul subliniază că accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia consumatorilor de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un restaurant. În contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea consumatorilor, și costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde pot prelua preparatele la pachet și modalitatea de interacțiune. În ceea ce privește costurile de livrare, respondenții consideră că o taxă medie rezonabilă pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare, 75% dintre respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval rezonabil și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca masa lor să fie preparată.

Deși sumele cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul precedent, studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei medii de plată, ceea ce indică faptul că tot mai mulți clienți

3

preferă meniurile de familie sau care includ mai multe porții, informație utilă pentru restaurantele care vor să-și regândească oferta.

Consumatorii care sunt utilizatori de soluții tehnologice se așteaptă ca restaurantele pe care le frecventează să interacționeze cu ei în mediul digital și să le ofere opțiuni bazate pe tehnologii de ultimă generație, capabile să îi recunoască și să le rețină preferințele, conform concluziilor sondajului. Clienții din acest segment sunt dispuși să aloce resurse financiare suplimentare și să plătească în medie cu 14% mai mult pentru astfel de servicii. Șapte din zece respondenți preferă să comande cu livrare prin intermediul soluțiilor digitale, 57% dintre ei au instalată pe telefon o aplicație de livrare de mâncare, iar 48% urmăresc un cont de pe rețelele de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare.

„Pandemia de COVID-19 a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a unor soluții inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul ecosistemelor digitale – aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate bazate pe comportamentul consumatorilor – și, în unele cazuri, chiar și-au regândit în întregime modelele de business. Industria ospitalității din România a fost grav afectată de criză și a pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante care s-au concentrat pe livrări și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

O altă tendință identificată de studiu este atenția sporită acordată siguranței, în contextul în care munca la distanță și evitarea locurilor aglomerate transformă obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clienții se așteaptă ca restaurantele să ia măsuri de siguranță, dar să le și comunice în mod vizibil. Patru din cinci respondenți au spus că este mai probabil să aleagă un restaurant despre care știu ce măsuri a luat pentru a asigura curățenia, siguranța preparatelor și a oaspeților și că sunt dispuși să accepte prețuri cu 10% mai mari de la aceste restaurante.

Studiul Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” examinează noile cereri ale consumatorilor apărute pe fondul pandemiei și modul în care restaurantele se adaptează și își regândesc modelele de business pentru o creștere durabilă. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.

4

Prefectul Capitalei şi primarul general - discuţii cu reprezentanţii marilor complexuri comerciale 09 dec, 2020 | AgerpresPrefectul Capitalei, Traian Berbeceanu, şi primarul general, Nicuşor Dan, vor discuta, vineri, la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), cu reprezentanţii marilor complexuri comerciale şi supermarketuri despre măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

Este vorba de respectarea normelor privind triajul epidemiologic, dezinfectarea mâinilor atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, circuite de acces şi defluire, dar şi despre limitarea accesului clienţilor în funcţie de suprafaţa spaţiului comercial, în scopul evitării aglomerării.

Prefectura Bucureşti menţionează într-un comunicat de presă că, miercuri, la sediul instituţiei, a avut loc o şedinţă la care au participat reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti -Ilfov, Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti.

"Prefectul municipiului Bucureşti a dispus intensificarea controalelor care să vizeze respectarea normelor aflate în vigoare la această dată, constatându-se o relaxare atât în ceea ce priveşte efectuarea de controale din partea instituţiilor abilitate, cât şi în ceea ce priveşte respectarea de către instituţiile publice şi private, de către agenţii economici şi populaţie a prevederilor impuse prin H.G. nr. 856/2020.

Astfel, în perioada următoare, vor fi intensificate controalele în principalele sectoare în care s-a constatat că măsurile de protecţie nu au fost respectate cu stricteţe, respectiv mall-uri, pieţe agroalimentare, pieţe volante, staţii de metrou, mijloace de transport în comun, terase, săli de sport/fitness, saloane de coafură, cosmetică", precizează Prefectura Capitalei. De asemenea, s-a dispus efectuarea de controale în vederea respectării normelor privitoare la obligaţia angajatorilor din sectorul public şi privat de decalare a programului angajaţilor. La nivelul grupului de lucru constituit, s-a apreciat că respectarea cu stricteţe a normelor deja aflate în vigoare poate să ajute la

5

evitarea adoptării de noi restricţii mai severe.

Producătorii români nu vor mai plăti marilor magazine taxe de raft ascunse - ministrul Agriculturii . 09 dec, 2020 | AgerpresProducătorii români nu vor mai plăti acele taxe ascunse către marile magazine, iar termenele în care îşi vor primi banii vor fi reduse, odată cu adoptarea în Parlament a unei directive europene privind practicile comerciale neloiale, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă online El a răspuns unor întrebări legate de modul în care autorităţile ajută producătorii români să-şi vândă produsele în marile magazine.

"A fost o lege, imperfectă, desigur, Legea 150, Legea produselor româneşti, care venea cu eliminarea taxei de raft, cu termene de plată foarte scurte, cu etichetarea produselor româneşti, dar şi cu acea chestie puţin exagerată ca 51% din produse să fie româneşti. Sigur că acest lucru nu se putea întâmpla. Mai grav este că, anul acesta, legea a fost modificată cu Legea 28 şi, în afară de prevederile care au declanşat procedura de infringement, au fost scoase şi două prevederi care nu aveau nimic cu infringementul: termenul de plată scurt - pentru produse proaspete, 7 zile, şi pentru celelalte, 30 de zile - şi acele taxe ascunse care, la unele supermarketuri, se ridică până la 24%", a spus ministrul.

Potrivit acestuia, odată cu implementarea unei directive europene, taxele ascunse pot fi eliminate, iar termenul de plată redus. "Am introdus un proiect de lege prin care să implementăm Directiva practicilor comerciale neloiale, prin care vrem să punem pe picior de egalitate, de fapt asta vrea directiva, producătorul şi procesatorul mic cu comerciantul dominant. În România, producătorul şi procesatorul mic de regulă este român, iar comerciantul mare, de regulă, nu este român. Prin această directivă vom reuşi să eliminăm acele taxe ascunse care îi deranjează foarte mult pe producătorii români, care fac eforturi mari să ajungă pe rafturile retailerilor. În plus, vom reuşi să reducem termenele de plată la nişte termene foarte rezonabile", a subliniat Oros. Acesta nu a precizat, însă, când ar putea intra în vigoare noile prevederi.

Afacerile din comerţ au crescut cu 2% în primele 10 luni. Cîțu: ”Economia îşi revine după perioada grea din martie şi aprilie” InCont.ro, 3 decembrie 2020

6

Consumul a continuat să crească în luna octombrie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică, iar economia îşi revine după perioada grea din martie şi aprilie, consideră ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

"INS a publicat în această dimineaţă (joi, n.r.) cifrele pentru consum în octombrie. Ceea ce estimam pentru economie s-a întâmplat. Consumul continuă să crească, am depăşit nivelul anului trecut, am revenit după perioada grea din martie şi aprilie", a declarat şeful de la Finanţe la Radio Guerrilla, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, Cîţu a anunţat că, potrivit execuţiei bugetare pe luna noiembrie, veniturile fiscale au fost mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

"Avem execuţia la noiembrie, lună care continuă cu veşti bune. Veniturile fiscale sunt mai mari decât anul trecut în noiembrie. Înseamnă că economia îşi revine şi vreau să mulţumesc antreprenorilor, românilor, pentru că într-un an dificil am reuşit împreună să facem lucrurile să funcţioneze", a subliniat ministrul citat.

Conform INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,3%, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,8%) şi la vânzările de produse nealimentare (+3,3%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 6,5%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 1,8% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+2,7%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,8%).

7

Kaufland deschide încă un hypermarket în municipiul Roman 09 Dec 2020 | de Simona Popa

Kaufland România deschide hypermarketul cu numărul 137 al rețelei în județul Neamț, municipiul Roman. Este al doilea magazin al retailerului din acest oraș.

Hypermarketul se află pe strada Mihai Viteazu, numărul 13, și are o suprafață de vânzare de aproximativ 2.900 de metri pătrați, dintr-un total de peste 5.300 de metri pătrați. Unitatea are o vitrină extinsă cu servire asistată, de 21,5 metri, precum și raioane de legume fructe, brutărie, raion de produse congelate, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie.

Magazinul este prevăzut cu opt case de marcat standard, din care una dedicată persoanelor cu dizabilități și alte patru case express tip self-service. În plus, și în cazul acestei locații este disponibil un punct Grill, unde clienții pot găsi mâncăruri gata preparate.

În ceea ce privește sustenabilitatea, noua locație Kaufland oferă clienților acces la trei infrastructuri ecologice. La intrarea în magazin, clienții pot recicla și ambalajele produselor de îngrijire personală sau de curățenie și vor primi în schimb cupoane cu 50% reducere la produse selecționate, conform campaniei lunare.

În parcare, clienții pot recicla sticle din plastic, de sticlă sau doze din aluminiu, folosind automatul de reciclare tip self-service. Aici pot depune trei tipuri de ambalaje - PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), iar clienții care reciclează astfel vor primi o sumă de bani sub formă de cupon de reducere ce poate fi folosit în magazin.

Și tot în parcare, clienții au la dispoziție stații e-charge de încărcare rapidă a mașinilor electrice.

Prin această deschidere, Kaufland asigură 80 de noi locuri de muncă la nivel local. În acest moment, pentru retailer lucrează aproximativ 12.500 de

8

persoane, dar businessul generează alte peste 48 de mii de locuri de muncă pe orizontală.

După 15 ani pe piața locală, Kaufland România a ajuns la o rețea de 137 de hypermarketuri, trei deschise numai în ultimele trei luni. La nivel european, Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail, cu 1.300 de magazine în opt țări și 132.000 de angajați.

Peste 100.000 de PET-uri, colectate de Carrefour ca plată pentru legume şi fructe : Lidia Neagu in Business, CSR 9 December 2020 Carrefour România și GreenPoint Management au colectat peste 100.000 de PET-uri în perioada octombrie-noiembrie 2020, în cadrul campaniei Plata cu PET, oferind în schimb 28 de tone de fructe și legume românești, de la producători locali.

Campania, aflată deja la cea de-a doua ediție, este un demers Carrefour prin care PET-ul devine monedă de schimb pentru fructe și legume, încurajând astfel românii să deprindă obiceiuri mai bune și să recicleze. Caravana Plata cu PET a ajuns anul acesta în 6 orașe: Brașov, Baia Mare, Constanţa, Iaşi, Târgu Jiu şi Bucureşti.

„În ultimii doi ani, am străbătut 14 orașe în care am dus, împreună cu Carrefour, un mesaj în care noi credem, și anume acela că deșeurile de plastic sunt o resursă. Dacă sunt colectate selectiv și reintroduse în circuitul economic, reducem poluarea și susținem astfel economia circulară, în urma căreia, în timp, să avem o gestionare corectă a resurselor. Am ales să fim parteneri în acest proiect pentru că suntem o companie care are sustenabilitatea în ADN-ul său, iar fiecare inițiativă care ne duce mai aproape de atingerea țintelor trebuie susținută”, a declarat Adela Lazăr, Președinte GreenPoint Management.

Mecanismul campaniei a fost unul simplu. Orice persoană a avut posibilitatea să aducă la caravana amplasată în parcarea hipermarketurilor până la 20 de PET-uri pe zi, urmând ca acestea să fie colectate pentru reciclare. Pentru fiecare PET, clienții au primit fructe sau legume proaspete, de la producători locali, din incinta magazinului. Gestionarea și transportul

9

PET-urilor colectate în cadrul campaniei în toate cele 6 orașe au fost realizate de Grupul GreenPoint.

„Plata cu PET este proiectul care exprimă cel mai bine viziunea Carrefour asupra economiei circulare, transformând plasticul din deșeu în monedă de schimb pentru fructe și legume de la producători locali. Le mulțumim partenerilor GreenPoint Management pentru că s-au alăturat campaniei și pentru că, împreună, am putut ajunge în 6 orașe anul acesta, la cererea clienților noștri, care au trecut la obiceiuri mai bune. Toate PET-urile colectate vor fi reciclate de către GreenPoint Management, pentru a fi reintroduse în circuitul economic”, a declarat Felician Cardoș, Manager de Mediu Carrefour România.

Mai mult, Caravana Plata cu PET a fost extinsă anul acesta și în afara magazinului, în comunități, la asociații, centre de zi și ONG-uri, care au putut colecta, timp de o săptămână, PET-uri în schimbul cărora Carrefour a oferit fructe și legume de la producătorii locali. În total 17 ONG-uri a fost partenere în Caravana Plata cu PET, din cele 6 orașe vizitate.

Campania Plata cu PET este inclusă în programul „Punem Preț pe Plastic” inițiat de Carrefour în vara anului 2019.

Livrarea cu ajutorul dronelor, testată cu succes De Food Biz dec. 9, 2020 Livrarea cu ajutorul dronelor, mai aproape de realitate anunță Ericsson și Vodafone care au testat cu succes livrarea de bunuri și servicii esențiale prin intermediul rețelelor mobile.

Testele s-au facut luna trecută în Germania la centrul de inovare Vodafone din Aldenhoven și au arătat că, prin intermediul rețelelor mobile, pot fi stabilite coridoare de zbor sigure.S-au utilizat date despre traficul de rețea pentru a se asigura că rutele dronelor evită zonele cu acoperire mai slabă sau pe cele cu un trafic intens în rețea, dronele au avut o conectivitate constantă, de la punctul de plecare până la destinație, iar pentru a pune la punct conexiuni sigure și fiabile între dronă și centrul de control, operatorii pot folosi hărți care să le indice aria de acoperire. Utilizarea rețelelor mobile pentru livrarea de bunuri și servicii, cu ajutorul dronelor, va extinde semnificativ aria de funcționare.

„Rețeaua noastră a evoluat și este acum o platformă construită pe baza principiilor de machine learning și inteligență artificială, capabilă să furnizeze date și servicii video și TV la viteze de gigabit. Pe măsură ce intrăm în următoarea etapă a evoluției noastre, vom folosi rețeaua noastră inteligentă bazată pe software pentru a oferi noi servicii digitale care să

10

contribuie la bunul mers al societății”, susține Johan Wibergh, Chief Technology Officer Vodafone Group.

Utilizarea responsabilă a dronelor este un astfel de exemplu pentru că acestea pot livra inclusiv provizii și materiale medicale având în vedere contextul actual potrivit lui Johan Wibergh.

„Prin intermediul acestei tehnologii, furnizorii își pot extinde serviciile celulare de IoT pentru întreprinderi, respectând în același timp și reglementările în vigoare. Acesta este un alt punct de reper în parteneriatul dintre Ericsson și Vodafone, întrucât continuăm să ne dezvoltăm rețeaua și să răspundem diverselor nevoi ale industriilor fundamentale”, spune Erik Ekudden, Chief Technology Officer Ericsson.

Dronele pot optimiza timpii și costurile și pot îmbunătăți procesul de analiză a datelor, fapt care le va permite companiilor să își estimeze mai bine performanțele operaționale, reducând implicarea factorului uman. Continuarea articolului pe RevistaProgresiv.ro Articol editat de Diana Lupu.

DIVERSE

OIER CONDAMNAT PENTRU SUBVENȚII APIA de 143.000 EURO ÎNCASATE PE ACTE FALSE! Agroinfo 08 decembrie 2020

ANCHETA DNA! Un crescător de ovine din județul Argeș a fost condamnat de Tribunalul Argeș la doi ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru că a încasat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) subvenții în valoare de circa 143.000 de euro folosind acte false.

Crescătorul de ovine Victor Nechifor din localitatea Berevoești, Argeș, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Pitești pe 10 septembrie 2018.

Ciobanul a fost acuzat de DNA săvârşirea infracţiunii de „folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea de fonduri europene, în formă continuată.”. Prejudiciul se ridică la circa 143.000 de euro. Aşa cum se arată în rechizitoriul procurorilor, „în perioada 2012 - 2014, inculpatul Nechifor Victor a formulat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Argeș, cereri de sprijin pe suprafață aferente campaniilor 2012, 2013, 2014, folosind documente false sau inexacte, pe

11

baza cărora a obținut subvenții din fondurile Uniunii Europene și din bugetul consolidat al statului, în sumă totală de 673.740,62 lei.” Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-a constituit parte civilă în procesul care a durat doi ani, cu suma de 673.740,62 de lei.

Crescătorul de oi a fost pus de instanța de judecată să plătească prejudiciul, plus obligațiile fiscale accesorii, să facă muncă în folosul comunității și i-au fost interzise mai multe drepturi.

Decizia nu este definitivă fiind deja atacată cu apel de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Crescător de animale condamnat pentru obţinerea ilegală de fonduri nerambursabile 9 decembrie 2020

Un crescător de animale din comuna argeșeană Berevoești, trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Pitești,în anul 2018, pentru obţinerea ilegală de fonduri europene folosind documente ori declarații false, a fost condamnat.

Victor Nechifor a fost acuzat de procurorii DNA-Serviciul Teritorial Piteşti că, timp de trei ani, a obţinut ilegal fonduri nerambursabile de la APIA, în valoare de 673.740,62 lei.

După mai bine de 2 ani de la debutul procesului, Nechifor a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare (termen de trei ani de la data definitivării sentinței) și este obligat să plătească prejudiciul, obligațiile fiscale aferente și să suporte costurile judiciare. Pe lângă alte dreputuri care i-au fost îngrădite, inculpatul este condamnat și la muncă în folosul comunității. 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus, în data de 10 septembrie 2018 trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Nechifor Victor, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea de fonduri europene, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:În perioada 2012 – 2014, inculpatul Nechifor Victor a formulat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Argeș, cereri de sprijin pe suprafață aferente campaniilor 2012, 2013, 2014, folosind documente false sau inexacte, pe baza cărora a obținut subvenții din

12

fondurile Uniunii Europene și din bugetul consolidat al statului, în sumă totală de 673.740 lei.

Din 2018 până în prezent, procesul a avut 23 de termene și au fost citați ca martori mai mulți edili de pe raza Câmpulung.

 Diana Vasilescu

GLOBAL

OMS vrea să convingă 100 de milioane de oameni să renunţe la fumat J.P. Internaţional / 09 decembrie

Organizaţia Mondială a Sănătăţii vrea să convingă 100 de milioane de oameni de pe tot globul să se lase de fummat. A lansat, cu ajutorul WhatsApp, o campanie în acest sens, care va dura un an, relatează EFE, citată de Agerpres.

Campania vizează în special ţările cu un număr mare de fumători, printre care SUA, Mexic, China, Brazilia sau Germania şi va promova crearea pe reţelele sociale e a unor comunităţi de persoane care renunţă la tutun, pentru a se putea sprijini reciproc şi a împărtăşi informaţii.

Se caută totodată o creştere a accesului la serviciile de ajutorare pentru a renunţa la fumat şi de a "conştientiza tacticile folosite de companiile de vânzare a tutunului", potrivit unui comunicat al OMS.

La campanie participă, alături de WhatsApp, şi alte multinaţionale, precum Google, Amazon, Facebook sau Johnson &Johnson.

Aaproape 780 de milioane de persoane din toată lumea spun că vor să renunţe la fumat, însă doar 30 la sută dintre ele au acces la instrumentele cu ajutorul cărora ar putea să o facă, arată OMS, care speră ca prin această campanie să crească disponibilitatea la aceste instrumente.

Pandemia de COVID-19, o boală ce poate fi mai gravă în rândul fumătorilor cu afecţiuni respiratorii cronice, a făcut să crească, potrivit OMS, numărul persoanelor interesate să renunţe la acest viciu.

"Fumatul ucide opt milioane de oameni în fiecare an, iar dacă fumătorii au avut nevoie de mai multe motive pentru a renunţa la acest obicei, atunci pandemia a însemnat un adevărat imbold în acest sens", a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

13

UNIUNEA EUROPEANA

Press release - Agreement reached on the 2021-2027 EU regional and cohesion funding 08-12-2020 08:39 PM CET

On Tuesday, a provisional agreement was reached on the future regional and cohesion funds, aimed at strengthening the EU’s economic, social and territorial cohesion. Committee on Regional Development

Source : © European Union, 2020 - EP

Press release - Deal on an enhanced information system for visas in the EU

08-12-2020 07:43 PM CET

Parliament and Council’s negotiators agreed on a reform of the Visa Information System that works well with key databases and respects fundamental rights. Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs

Source : © European Union, 2020 - EP

Press release - InvestEU Fund agreed: Boosting strategic, sustainable and innovative investments

08-12-2020 11:45 AM CET

On Monday evening, EP and Council negotiators struck a deal on the new InvestEU programme, which supports investments and guarantees simplified access to financing. Committee on Budgets Committee on Economic and Monetary Affairs

Source : © European Union, 2020 - EP

Article - Transition to a new EU farm policy: food security and protecting farmers’ income

14

08-12-2020 09:59 AM CET

Delays in negotiating EU farm policy reforms will not affect farmers’ incomes. The Parliament will vote in December on a proposal to ensure a smooth transition.

Source : © European Union, 2020 - EP

Transition to a new EU farm policy: food security and protecting farmers’ income 

Seasonal workers from Romania crop cucumbers at a farm in northeastern Germany ©AFP/DPA/Patrick Pleul  

Delays in negotiating EU farm policy reforms will not affect farmers’ incomes. The Parliament will vote in December on a proposal to ensure a smooth transition.

On 30 June 2020, the European Parliament, the European Commission and the Council agreed on a proposal that ensures key provisions for farmers are maintained until 2022.

Existing Common Agriculture Policy (CAP) legislation will be replaced with a new framework but delays in the new CAP negotiations mean a transitional period is needed to ensure farmers do not lose their income and that agricultural production in the EU is secured.

15

Common Agricultural Policy

Launched in 1962, EU farm policy aims to improve agricultural productivity, promote rural development and address environmental and climate challenges, as well as ensuring that farmers have a fair income.

These goals are achieved through:

Income support through direct payments to ensure income stability for farmers

Rewards for environmentally friendly farming and taking care of the countryside

Market measures to help deal with market crises and boost supply Rural development measures to address specific challenges in rural

areas

These regularly updated provisions need funding from the EU’s long-term budget. CAP spending accounts for around 34.5% of the EU’s 2020 budget.

Parliament’s position

Parliament wants this legislation to give farmers predictability, stability and financial continuity, especially in light of the Covid-19 pandemic, which significantly affected the agricultural sector. MEPs recently agreed on their negotiating position for the CAP reform negotiations for 2023-2027, which includes supporting small scale and young farmers, supporting farmers in crises and promoting climate-friendly practices. Parliament wants to distribute the €8 billion in EU recovery aid for farmers, food producers and rural areas to finance their resilient, sustainable and digital recovery in the next two years.

Seed: Boosting strategic, sustainable and innovative investments

 InvestEU Fund agreed: Boosting strategic, sustainable and innovative investments Yesterday  

On Monday evening, EP and Council negotiators struck a deal on the new InvestEU programme, which supports investments and guarantees simplified access to financing.

16

InvestEU will foster strategic, sustainable and innovative investments and address market failures, sub-optimal investments and the investment gap in targeted sectors, for the period 2021-27.

Support for companies and strategic investments

Recognising that many companies are at risk of insolvency due to the COVID-19 crisis, EP negotiators from the Budgetary and Economic and Monetary Affairs committees insisted that capital support be provided to SMEs that have been negatively affected by the crisis.

They were also able to ensure that strategic investments will be made in manufacturing of pharmaceuticals, medical devices and supplies - crucial in the midst of a pandemic - as well as the production of Information and Communication Technology, components and devices in the EU. InvestEU will therefore be able to build on the support provided by its predecessor, the European Fund for Strategic Investments, for the BioNTech and Curevac coronavirus vaccines.

Support for sustainable investments

Negotiators agreed that InvestEU support should finance sustainable projects that can prove their positive environmental, climate and social impact. Investment projects should also be subject to the principle of “do no significant harm”, meaning they must not negatively affect the EU’s environmental and social objectives .

Additionally, MEPs made sure that InvestEU contributes to achieving the target of spending at least 30% of the EU funds on climate objectives until 2027.

Additional investments of around €400 billion

The EU guarantee of around €26 billion (current prices) is expected to mobilise €400 billion in additional investment across the European Union and will be allotted to the following policy objectives:

1. Sustainable infrastructure: 37,8% (around €9,9 billion);2. Research, Innovation and Digitalisation: 25,1% (around € 6,6 billion);3. SMEs: 26,4% (around € 6,9 billion)4. Social investment and Skills: 10,6% (around € 2,8 billion).

17

Moreover, the European investment Fund (EIF), which will contribute to the implementation of the InvestEU programme, will get an additional €375 million.

Quotes

José Manuel Fernandes (EPP, PT), lead MEP from the Budgets Committee said: “InvestEU will generate more investment, create better jobs, enhance competitiveness and productivity, while promoting territorial cohesion and inclusion. We have managed to provide solvency support to SMEs and will help save companies negatively affected by the pandemic crisis”.

Irene Tinagli (S&D, IT) leading the negotiations on behalf of the Economic and Monetary Affairs Committee said: “The economic recovery needs not only public but also private investment, and InvestEU will be able to mobilize about €400 billion on key projects for the EU. I am particularly proud of the fact that we have managed to include investments in social infrastructure, to dedicate a significant share to SMEs, and included the option of providing capital support for the firms most affected by COVID-19. All this, while keeping the EU’s environmental targets high”.

Next steps

The agreement reached by the EP negotiating team will now have to be approved first by the Economic and Monetary Affairs and the Budgets committees, followed by a plenary vote. The Council also has to approve the deal.

Dan Motreanu: Aprovizionarea directă de la producători a consumatorilor locali trebuie să continue DE Alexandru Pop | 09.12.2020 "Aprovizionarea directă de la producători a consumatorilor locali cu carne proaspătă de pasăre și de iepure trebuie să continue", a arătat europarlamentarul Dan Motreanu.

"Într-o interpelare pe care am trimis-o Comisiei Europene, împreună cu alți colegi deputați din Parlamentul European, am solicitat menținerea derogării privind aprovizionarea directă de la producători a consumatorilor locali cu carne proaspătă de pasăre și de iepure.

Această derogare, care se aplică de 16 ani, urmează să se încheie la finalul acesrei luni, iar expirarea pune în pericol financiar mii de unități de producție din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România.

18

Menținerea derogării nu doar că ar permite aprovizionarea consumatorilor cu produse proaspete direct de la fermă, dar ar susține și producția și economia locală și ar contribui la limitarea transportului, protejând astfel mediul înconjurător și bunăstarea animalelor.

Am încredere că argumentele noastre vor convinge Comisia Europeană să mențină derogarea privind aprovizionarea consumatorilor locali cu carne de pasăre și iepure. Subiectul ar trebui inclus săptămâna viitoare pe agenda de dezbateri din plenul Parlamentului European.", a completat europarlamentarul PNL.

Comisia Europeană vrea să îi responsabilizeze pe cetăţeni pentru a construi o Europă mai ecologică 9 decembrie 2020,

Frans Timmermans Sursa foto: Facebook

Comisia Europeană a lansat, miercuri, Pactul climatic european, o iniţiativă la nivelul UE prin care cetăţenii, comunităţile şi organizaţiile sunt invitate să participe la acţiunile în domeniul climei şi să construiască o Europă mai ecologică, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Ca parte componentă a Pactului verde european, Pactul climatic oferă tuturor un spaţiu pentru a face schimb de informaţii în legătură cu criza climatică, a dezbate pe această temă şi a acţiona, precum şi pentru a face parte dintr-o mişcare europeană pentru climă, în continuă expansiune.

“Pactul climatic european îi va reuni pe toţi cei care doresc să ia măsuri pentru planeta noastră. Prin intermediul acestui pact, dorim să îi ajutăm pe toţi oamenii din Europa să acţioneze în viaţa lor de zi cu zi; de asemenea, dorim să le oferim tuturor ocazia de a se implica în tranziţia către o economie verde şi de a fi surse de inspiraţie unii pentru alţii”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, potrivit Agerpres.

19

În urmă cu un an, Comisia a lansat Pactul verde european, un plan de transformare a UE într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă şi prosperă şi de refacere a modului în care interacţionăm cu natura. Comisia instituie în momentul de faţă politicile şi legislaţia necesare pentru realizarea unor schimbări sistemice, însă soluţiile prezentate în Pactul verde pot avea succes numai dacă toată lumea este implicată şi contribuie în mod activ.

Pactul climatic european le oferă cetăţenilor din toate categoriile sociale un spaţiu în care să se conecteze şi să dezvolte şi să pună în aplicare împreună soluţii pentru climă, fie ele mici sau de mare anvergură. Impactul nostru colectiv poate fi sporit dacă ne împărtăşim ideile şi ne inspirăm unii de la alţii. Pactul este o iniţiativă deschisă, incluzivă şi evolutivă pentru combaterea schimbărilor climatice. Acesta invită regiunile, comunităţile locale, industria, şcolile şi societatea civilă să facă schimb de informaţii cu privire la schimbările climatice şi degradarea mediului, precum şi la modul în care abordează aceste ameninţări existenţiale. Prin intermediul unei platforme online şi al dialogurilor şi schimburilor cu cetăţenii, pactul va promova legătura dintre tranziţia digitală şi tranziţia către o economie verde.

Tot miercuri, Comisia Europeană a lansat un apel deschis prin care invită cetăţenii şi organizaţiile să devină ambasadori ai Pactului climatic. Ambasadorii Pactului climatic vor fi lideri prin puterea exemplului şi vor implica comunităţile din care fac parte în acţiuni în domeniul climei.

Obiectivul Pactului climatic este de a contribui la diseminarea de informaţii fiabile din punct de vedere ştiinţific cu privire la acţiunile în domeniul climei şi de a oferi sfaturi practice pentru alegerile pe care trebuie să le facem în viaţa de zi cu zi. Acesta va sprijini iniţiativele locale şi va încuraja asumarea de angajamente în materie de acţiuni climatice, la nivel individual şi la nivel de colectivitate, contribuind astfel la mobilizarea sprijinului şi a participării.

În faza iniţială, pactul va acorda prioritate acţiunilor axate pe patru domenii care oferă beneficii imediate nu numai pentru climă şi mediu, ci şi pentru sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor: zonele verzi, mobilitatea ecologică, clădirile eficiente şi competenţele verzi. Pactul are un mandat deschis, iar domeniul său de aplicare va evolua pe baza ideilor şi contribuţiilor cetăţenilor şi organizaţiilor care devin parte a acestuia. Un eveniment anual al Pactului climatic va reuni participanţi care îşi vor putea împărtăşi experienţele şi cunoştinţele.

Pentru a reflecta bogăţia şi diversitatea acţiunilor din domeniul climei din Europa, Comisia invită cetăţenii, întreprinderile sau organizaţiile societăţii civile să organizeze evenimente-satelit pe tema Pactului climatic. Aceste

20

evenimente vor permite desfăşurarea de discuţii în diferite limbi pentru a ajunge la comunităţile locale, pentru a se concentra asupra unor subiecte specifice sau pentru a evidenţia rolul anumitor grupuri sau sectoare în cadrul Pactului climatic.

Microorganismele si reglementarea lor in UE Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 08, 2020

Intr-un articol recent publicat pe www.news.agropages.com, s-a dezbatut un subiect legat de microorganisme, incercand sa se traseze diferentelele dintre pesticide si biostimulatori, lucru care nu este chiar asa de simplu. De exemplu, o bacterie ar putea avea capacitatea de a actiona ca un pesticid, dar, in acelasi timp, poate creste eficienta plantelor de a utiliza nutrientii din sol. In acest caz, ar putea exista solutia unei duble omologari, atat ca biopesticid, cat si ca biostimulator?

In UE, biopesticidele sunt inregistrate in acelasi cadru de reglementare ca si pesticidele chimice, chiar daca au fost elaborate cateva dispozitii speciale. Legislatia prevede masuri care favorizeaza inregistrarea acestor produse ca fiind „cu risc scazut”, dar acest proces nu a functionat prea bine in practica. Vedeti imbunatatiri in viitor?

Joachim Rumbolz: „Este adevarat ca procesul de reglementare in UE este unul complex si greoi, iar aceasta situatie ii descurajeaza pe dezvoltatorii de produse sa solicite omologarea in Europa. Dar putem vedea, de asemenea, ca piata biopesticidelor este in crestere si va continua sa creasca ca urmare a Strategiei Farm to Fork, ca element de baza al Green Deal. Aceasta crestere a pietei ar trebui sa-i motiveze pe producatori sa faca fata proceselor de reglementare elaborate ale UE.”

Ce evolutii viitoare vedeti cu privire la inregistrarea microorganismelor ca PPP in Europa?

Hans Ulrich Rexer: „In prezent, IBMA, dar si alte autoritati de reglementare, fac eforturi mari pentru a depasi obstacolele de reglementare care cauzeaza in prezent cele mai mari probleme. Aceasta include o revizuire a cerintelor de date pentru microorganisme, precum si pregatirea de noi documente de orientare. Suntem increzatori ca situatia se va imbunatati ca urmare a acestor eforturi. Intr-un sens mai general, situatia depinde de speciile microbiene care urmeaza sa fie inregistrate. Daca este o noua tulpina a unei specii care a fost deja inregistrata sau una care este acceptata in mod obisnuit ca fiind probabil sigura, inregistrarea poate fi simpla. Daca intra in joc o specie complet noua, situatia poate fi diferita, iar inregistrarea va fi mai dificila.”

21

Stiind ca microorganismele pot fi inregistrate atat ca PPP, cat si ca biostimulatori, cum vedeti interactiunea intre cele doua reglementari, deoarece astazi cerintele de date si procesele de evaluare sunt destul de diferite?

Morgane Salaun: „Intr-adevar, este posibil ca pe piata din UE sa se introduca un biostimulator vegetal pe baza de bacterii sau ciuperci printr-o cale mai usoara decat in cazul unui agent microbian de combatere a daunatorilor. Odata cu adoptarea noului Regulament al UE privind produsele de fertilizare, a fost furnizata o definitie clara cu privire la ceea ce va intra in domeniul de aplicare a biostimulatorilor vegetali si ceea ce va fi clasificat drept produs de protectie a plantelor. Tinand cont de faptul ca un microbian utilizat ca PPP ar putea functiona si ca biostimulator in acelasi timp (sau invers), solicitantii trebuie sa decida daca vor sa obtina statutul de PPP sau de biostimulator. Produsele cu una sau mai multe functii, dintre care una este reglementata de domeniul de aplicare al Regulamentului 1107/2009, sunt produse de protectie a plantelor care intra in domeniul de aplicare al regulamentului respectiv si ar trebui excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului 2019/1009.”

Cum putem face diferenta intre efectul pesticid direct al microorganismelor si efectul indirect ca biostimulator al plantelor, facand plantele mai putin vulnerabile la stresul abiotic sau imbunatatind nutritia acestora?

Morgane Salaun: „S-ar putea ca pentru un microorganism sa nu fie intotdeauna posibil sa se traseze o linie clara intre trasaturile pesticide si cele biostimulatoare. In teorie, o bacterie ar putea avea capacitatea de a actiona ca un pesticid, dar, in acelasi timp, poate creste, de exemplu, eficienta plantelor de a utiliza nutrientii din sol. Pentru a putea face aceasta diferentiere intr-un sens reglementar, este crucial sa elucidam si sa descriem modul de actiune al unui microorganism cat mai clar posibil. In plus, revendicarea etichetei si utilizarile prevazute care sunt derivate din principiul activ vor determina daca un microorganism va fi considerat a fi in sfera produselor fitosanitare sau a biostimulatorilor vegetali.

Conform definitiei UE pentru biostimulatori vegetali, numai acele microorganisme care au ca unic scop imbunatatirea uneia sau mai multora dintre urmatoarele caracteristici ale plantei pot fi considerate ca biostimulatori: eficienta utilizarii nutrientilor, toleranta la stresul abiotic sau trasaturi de calitate ale culturilor. In lumina acestei definitii, daca o descriere a unui mod de actiune include ceva de genul „a face planta mai putin vulnerabila la atac” si / sau „a stimula planta sa produca substante pesticide native”, principiul activ ar putea fi interpretat ca inducand toleranta la stresul

22

biotic, de exemplu prin stimularea mecanismelor de aparare a plantelor. In acest caz, chiar daca a fost un efect indirect, agentul microbian ar fi considerat a fi in sfera produselor fitosanitare.”sursa: http://news.agropages.com/News/NewsDetail—37378.htm

8 miliarde euro la dispoziţia fermierilor Ferma , Liviu GORDEA 09 decembrie 2020

Parlamentul şi Consiliul European au ajuns la un acord provizoriu privind alocarea unui pachet de redresare economică pentru fermieri, producători de alimente şi zonele rurale.

Negociatorii au convenit să acorde în mod anticipat toate fondurile puse la dispoziţie pentru comunităţile rurale din instrumentul de redresare al UE până în 2022, deşi este vorba de o finanţare pe care Comisia a propus-o iniţial pentru perioada 2022-2024.

 Când vor fi acordaţi banii?

 Potrivit înţelegerii, aproximativ 30% din ajutorul de 8,07 miliarde de euro va deveni disponibil în 2021, iar restul de 70% ar fi eliberat în 2022. De asemenea, deputaţii au reuşit să asigure cel puţin 37% din fondurile de redresare economică pentru fermierii ecologici, pentru acţiuni legate de mediu şi climă şi pentru bunăstarea animalelor. Cel puţin 55% din suma alocată se adresează sprijinului oferit start-up-urilor administrate de tinerii fermieri şi pentru investiţii în fermele care contribuie la „o redresare rezilientă, durabilă şi digitală”. Ponderea fondurilor de redresare pe care ţările UE le vor cheltui pentru practicile benefice pentru mediu nu ar trebui să fie mai mică decât procentul din pachetul de dezvoltare rurală al Uniunii pe care îl cheltuiesc în prezent în acest scop.

Cofinanţare mai mare, fără contribuţia statelor membre

 UE va finanţa până la 100% din măsurile eligibile din fondurile suplimentare furnizate de programul Next Generation EU. Statele membre nu vor trebui astfel să contribuie cu bani suplimentari din bugetele lor naţionale. Totodată, negociatorii au convenit că investiţiile făcute de fermieri şi procesatorii de alimente care contribuie la o redresare economică durabilă şi digitală pot fi susţinute până la un nivel de 75% din costurile suportate. Deputaţii au reuşit în plus să mărească plafonul pentru ajutorul destinat înfiinţării de afaceri din Fondul de dezvoltare rurală al UE pentru tinerii fermieri, de la 70.000 la 100.000 de euro. Textul privind instrumentul de redresare a UE va fi încorporat în regulamentul tranzitoriu al PAC, care

23

trebuie aprobat de Parlament şi Consiliu înainte ca acesta să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. 

 Următoarea etapă - adoptarea regulamentului tranzitoriu al PAC

 „Parlamentul European a demonstrat încă o dată că poate conduce procesul legislativ al UE, pentru a răspunde nevoilor reale, solicitând sprijin pentru cetăţeni, comunităţile rurale, fermieri şi producătorii de alimente. Procedând astfel, demonstrăm solidaritatea concretă a UE cu un sector care, chiar şi în cele mai întunecate zile ale pandemiei COVID-19, nu a dezamăgit niciodată cetăţenii UE”, a declarat raportorul Paolo De Castro. La rândul său, Norbert Lins, preşedintele Comitetului pentru agricultură din PE, a subliniat faptul că „acum trebuie să finalizăm rapid negocierile privind regulile PAC pentru 2021 şi 2022, astfel încât, până la sfârşitul anului, să avem reguli relevante aprobate pentru a ajuta fermierii să fie mai rezistenţi în viitor”. Acordul politic trebuie aprobat formal atât de către Parlament, cât şi de Consiliu.

Trebuie să finalizăm rapid negocierile privind regulile PAC pentru 2021 şi 2022, astfel încât până la sfârşitul anului să avem reguli relevante aprobate - NORBERT LINS, preşedintele Comitetului pentru agricultură din PE

UNGARIA

După ce a incitat la ură împotriva imigranţilor, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban declară război retailerilor străini Catalina Apostoiu 09.12.2020,

Într-un videoclip filmat în Viena înaintea

24

alegerilor generale din Ungaria din 2018, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Janos Lazar, îi avertiza pe locuitorii din Buda-pesta să nu permită intrarea imigranţilor în oraş, în caz contrar aceştia riscând să se confrunte cu o creştere a delictelor, sărăciei, mizeriei. Videoclipul a stârnit critici dure la acea vreme din partea presei austriece şi germane, potrivit Budapest Beacon.

Observând că imaginile din videoclip nu susţin acuzaţiile lui Lazar, cotidianul german Die Welt îl caracteriza pe înaltul oficial ungar drept „mâna dreaptă a premierului naţionalist de dreapta“.

Acum, Lazar îşi îndreaptă atacurile împotriva retailerilor străini din Ungaria, susţinând că ţara sa ar trebui să promoveze o politică deschis protecţionistă pentru a scoate din ţară retailerii multinaţionali, scrie Intellinews.

Ungaria a reintrodus deja o taxă progresivă în sector care ţinteşte companiile mai mari, retailerii locali fiind scutiţi.

Agricultura este un sector al economiei ungare care nu a beneficiat de pe urma schimbării de regim sau integrării în UE, a declarat Lazar recent cu ocazia unei conferinţe online pe agricultură.

„Suntem o ţară care exportă materii prime şi importă produse finite“, a declarat Lazar.

Următorul ciclu al bugetului UE reprezintă ultima şansă a Ungariei de a fi o ţară autosuficientă, cu o industrie alimentară puternică, a argumentat acesta. În următorul buget, mii de miliarde de forinţi va trebui alocaţi pentru agricultură, a adăugat acesta. Ungaria ar trebui să urmeze exemplele Poloniei şi Slovaciei, care au un procent mai ridicat de alimente procesate local.

Lazar a arătat că ar fi în interesul naţional al Ungariei să domine această piaţă. În cifre, acest lucru ar însemna creşterea ponderii industriei procesatoare locale şi a consumului de alimente produse local la 80% fiecare.

Din cei mai mari 10 retaileri din Ungaria, numai doi au capital local. Ultimii ani au adus o creştere puternică a lanţurilor de hard discount. Lidl a devenit al doilea mare jucător în 2019, după Tesco, cu o creştere anuală de 25% veniturilor.

Cei mai mari doi retaileri locali, COOP şi CBA, ocupau poziţiile patru şi cinci.

25

Analiştii spun că îndepărtarea multinaţionalelor nu ar rezolva problemele de eficienţă ale lanţurilor ungare de retail. Angajatorii ar resimţi de asemenea impactul unei posibile schimbări de ownership şi posibil nu spre avantajul lor, susţine un lider sindical.

Lazar, un membru cândva puternic al guvernului Orban, s-a retras de pe scena politică naţională în 2018 după un eşec neaşteptat în alegeri din satul său Hodmezoyasarhely.

Cu propuneri ca cea recentă, mulţi analişti spun că Lazar îşi urmăreşte ambiţia de a reveni pe scena politică naţională înaintea alegerilor din 2022.

FRANTA

Carrefour vrea să angajeze 15.000 de tineri în Franţa, anul viitor, jumătate urmând să provină din cartierele defavorizate InCont.ro, 8 decembrie 2020

Grupul francez Carrefour, cel mai mare grup de distribuţie din Europa, intenţionează ca anul viitor să angajeze 15.000 de tineri în Franţa, iar jumătate dintre aceştia ar urma să provină din cartierele defavorizate, a declarat marţi directorul general Alexandre Bompard.

"Aproximativ 750.000 de tineri intră pe piaţa muncii în fiecare an", a declarat Alexandre Bompard, pentru postul de radio RTL, referindu-se la muncitori cu vârsta de până la 25 de ani.

"Aceştia au întotdeauna dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. În acest an, pentru cei pe care îi denumim 'Generaţia COVID', este extrem de complicat. Uşile sunt închise pentru că multe companii se confruntă cu dificultăţi", a apreciat directorul general de la Carrefour, potrivit Agerpres.

"Noi suntem cel mai mare angajator privat din Franţa. Nu putem sta cu mâinile încrucişate", a subliniat Bompard. "Am decis că vom angaja 15.000

26

de tineri anul viitor, cu 50% mai mult decât de obicei, şi vreau ca 50% din aceşti tineri să provină din cartierele defavorizate", a adăugat el.

Carrefour are 321.000 de angajaţi la nivel mondial, dintre care 105.000 în Franţa.

În România, Grupul Carrefour oferă clienţilor săi multiple posibilităţi de a face cumpărături, atât în cele peste 370 de magazine din ţară, cât şi prin portalul unic www.carrefour.ro şi platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 24 de oraşe.

GEORGIA

Lecția georgiană: Cum să faci o strategie națională bazată pe vinuri. Ce are de învățat România? 9 decembrie 2020

Georgia, o țară caucaziană mică și nu din cale-afară de bogată, scăpată recent dintr-un război urât cu rușii, face tone de bani din vin, dupa ce și-a construit cu inteligență o strategie de țară bazată în întregime pe vin.

Prezentă astăzi, în prima zi a conferinței internationale organizată de Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, desfasurată online, domnișoara Nino Sachaleli de la Universitatea Tehnică din Tbilisi a împărtășit participanților din experiența Georgiei.

Ea a susținut prezentarea intitulată “Vinul ca produs agricol și de agroturism”.

Cum ziceam, Georgia e o țară micuță, de 4 milioane și jumătate de locuitori și doar mai puțin de 70.000 de kilometri pătrați, preponderent muntoasă.

Și cu toate astea georgienii au o mare bogăție: 525 de soiuri endemice de viță-de-vie. Dintre care 437 de varietăți de viță-de-vie păstrate în colecții, și 30 dintre acestea utilizate în mod comercial în prezent.

Vestită pentru cultura vinului, ce datează la ei din antichitatea îndepărtată, georgienii sunt deținătorii metodei de vinificare “Qvevri”, care presupune folosirea unor vase uriase din argilă arsă, îngropate sub nivelul solului, metodă recunoscută de UNESCO și intrată în patrimoniul cultural intangibil al umanității.

27

Pentru georgieni, vinul este un produs agricol care le dă un avantaj competitiv pe care încearcă să-l exploateze la maxim, chiar dacă piața globală a vinului este dominată de tările dezvoltate.

Așa s-a ajuns ca pentru mai multe regiuni ale Georgiei vinul să fie principala sursă de venit.

E clar că georgienii ăștia nu se joacă… Și cum ar face-o când țara lor este numită “leaganul vinului”, la ei fiind prima dată “domesticită” vița-de-vie sălbatică.

Semințe mai vechi de 8000 de ani din soiul de viță local Rkasiteli au fost descoperite în vase de argilă arsă, indicând o cultură extrem de profundă și sofisticată a vinului pe aceste meleaguri caucaziene.

În Georgia sunt 8 mari zone viti-vinicole: Kakheti, Kartli, Imereti, Meshketi, Racha, Lekhkhumi, Abhazia, Adjara, Guria și Samegrelo.

Georgia exportă spre toate azimuturile, în îndepărtata Japonie, dar și în Olanda, China, Rusia și Marea Britanie, plus alte câteva zeci de țări.

28

Țara caucaziană practică și un turism foarte sofisticat bazat pe vinurile sale excepționale. Drumul vinului georgian lansat în anul 2012 conectează nu mai puțin de 211 de crame vestite distribuite pe toata suprafața republicii caucaziene. Dintre acestea 122 sunt situate în regiunea Kakheti — una din cele mai vestite.

 Pe zona de turism georgienii s-au prins că doar o combinație desteaptă de marketing, investiții și o ospitalitate desărșită poate fi ecuația câștigătoare.

Haideți să vedem acum ce ar putea învăța România din experiența georgienilor?

29

Există mitul conform căruia dacii ar fi fost mari viticultori și doar decizii radicale ale regilor acestora ar fi dus la stârpirea viței-de-vie, pentru a mai păstra sub control căt-de-cât “darul” beției, foarte răspândit, se pare, printre autohtoni.

Peste secole, însă, (în interbelic), în mari bazine viticole se putea bea fie “cu burta”, fie o zi întreaga (și încă o noapte!) pentru sume de bani ridicol de mici, tocmai pentru că vinul era destul și uneori mai disponibil ca apa.

Țara noastră are o suprafață mult mai mare decât Georgia, subfolosită, dacă este sa ne gândim la zonele care se pretează la viticultura, sau care au fost istoric cultivate cu viță-de‐vie.

România deține soiuri autohtone, foarte vechi, dintre care menționăm: Creața (Riesling de Banat), Galbena de Odobești, Grasa de Cotnari, Feteasca albă (Pasărea, Poama fetei), Feteasca regală (galbena de Ardeal, Dănăsâna), Tămăioasa romănească, Băbeasca neagră (rara neagră, Caldărușa, Crăcana), Busuioaca de Bohotin (Tămăioasa vânătă de Bohotin, Busuioaca neagră), Cadarca (Lugojana), Feteasca neagră. 

Acestor soiuri li se adaugă și alte soiuri autohtone cum ar fi: Ardeleanca, Bășicata, Berbecel, Cionic, Frunza de tei, Cruciulița, Frâncușa, Plăvaie, Bărghina, Roșioara, Bătuta neagră, Negru moale, Negru de Sariochioi, Negru Vârtos, Șarba, Vulpe, Zghihara și altele.

Avem de câțiva ani și un drum incipient al vinului care leagă câteva crame din zona Dealu Mare. Dar acest drum ar trebui să se conecteze și cu alte bazine viticole, cel mai simplu și natural ar fi o extensie către Vrancea, și alta către Argeș. Și un alt drum în Dobrogea care să conecteze Ostrovul cu Niculițelul, trecând prin zone mult mai puțin cunoscute, dar care au un potențial uriaș.

În zona de fond genetic, expertul buzoian Cornel Vănătoru propunea recent, într-o conversație cu un reporter Agro TV, constituirea unei bănci de gene specializate, care sa identifice, secvențieze și prezerve (din toate punctele de vedere, inclusiv legal) tocmai soiurile românești vechi de viță-de-vie.

Există inclusiv fonduri importante pentru diferite componente de investiții în vini-viticultură, unele din ele anunțate foarte recent de MADR și APIA, despre care am relatat deja cu lux de amănunte zilele trecute.

Ar mai fi necesară o strategie unitară la nivel național și un marketing inteligent, care să conecteze cât mai mult din resursele existente și să asigure o promovare globală profesionistă.

30

OLANDA

FrieslandCampina oprește producția de lapte praf în două fabrici din Olanda meatmilk 9 decembrie 2020

Reorganizarea industriei europene a laptelui continuă. Potrivit DairyReporter, FrieslandCampina a anunțat stoparea producției de lapte praf în două dintre fabricile sale din Olanda.

Ca urmare a acestei decizii intenționate, fabrica din Dronrijp, care produce în prezent mai multe produse sub formă de pulbere, va fi închisă de la 1 aprilie 2022. Funcționarea turnului de zer și lapte praf din Gerkesklooster va fi întrerupt pe 15 ianuarie 2021. Gerkesklooster va continua pentru a produce alte lactate, precum brânza. Întreruperea producției de lapte praf în ambele locații va duce la un total de 57 de concedieri.

Ambele decizii sunt în concordanță cu accelerarea strategiei FrieslandCampina „Scopul nostru, planul nostru”, anunțat în noiembrie pentru a reduce supracapacitatea structurală prin închiderea uzinelor sau prin mutarea volumelor de producție. Întreruperea activităților din Dronrijp și Gerkesklooster se încadrează în această strategie și va contribui la economiile de costuri anunțate, a spus compania.

Producția de pulbere din Gerkesklooster a servit ca instalație de prelucrare de urgență a laptelui în cazul unei defecțiuni în altă parte a rețelei. Produsele sub formă de pulbere produse în Dronrijp pentru utilizare în nutriția sugarilor, nutriția medicală și nutriția sportivă vor fi produse în alte locații de producție FrieslandCampina.

Unitatea din Dronrijp face parte din rețeaua de producție a FrieslandCampina Ingredients și cea din Gerkesklooster din FrieslandCampina Dairy Essentials.

31

Herman Ermens, președintele FrieslandCampina Ingredients, a declarat: „Decizia noastră intenționată de a întrerupe producția de pulbere în Dronrijp și de a muta aceste volume în altă parte a rețelei noastre a apărut după o analiză atentă.

Am analizat capacitatea de producție actuală și evoluțiile viitoare ale pieței. Sunt conștient de faptul că această decizie va avea un impact mare asupra angajaților implicați și, desigur, le vom oferi îndrumare și sprijin adecvat în timpul acestui proces. ”

Hans Meeuwis, președintele FrieslandCampina Dairy Essentials, a declarat: „Căutăm continuu modalități de a ne îmbunătăți în continuare poziția în ceea ce privește procesarea laptelui, crearea de valoare și optimizarea costurilor.

Inutil să spunem că facem acest lucru având în vedere toate interesele și preocuparea pentru toți angajații implicați. Acest pas se potrivește cu îmbunătățirea în continuare a poziției noastre. Ca sit, Gerkesklooster rămâne important pentru producerea altor produse lactate, cum ar fi brânza. ”

Interpack 2021 a fost anulat meatmilk 9 decembrie 2020

Incertitudinea în rândul companiilor din cauza numărului mare de infecții s-a dovedit prea mare. Ca urmare, în acord cu partenerii săi din asociații și din industrie și cu comitetul consultativ al târgurilor, Messe Düsseldorf a decis să anuleze atât interpackul, cât și componentele 2021, programate să aibă loc în perioada 25 februarie – 3 martie, din cauza restricțiilor legate de Covid -19 pandemie.

„Am făcut tot ce ne stă în putință pentru a face dreptate importanței imense a interpachetului pentru industria de prelucrare și ambalare, chiar și în timpul acestei pandemii – mai ales pentru că am primit încurajări din partea industriei în sprijinul unui eveniment față în față și avem o igienă concept care a fost încercat și testat în practică pentru a proteja pe toți cei implicați.

Cu toate acestea, în cele din urmă, feedback-ul expozanților noștri a arătat că incertitudinea este prea mare și, prin urmare, nu suntem în măsură să

32

găzduim un eveniment interpack care să îndeplinească standardele unui târg internațional de vârf ”, explică Wolfram N. Diener, CEO Messe Düsseldorf . „La 25 noiembrie, guvernul federal și statele germane au decis să pună în aplicare măsuri mai stricte în Germania și chiar să extindă aceste măsuri în noul an.

Din păcate, acest lucru nu oferă motive de speranță că situația se va îmbunătăți semnificativ pe parcursul lunilor următoare. Acest lucru va afecta toate evenimentele Messe Düsseldorf din primul trimestru. Acum ne concentrăm asupra următoarei ediții a interpack, care va avea loc în mai 2023 conform planului și pe care o vom completa cu oferte online extinse ”, continuă Diener pentru a explica.

Messe Düsseldorf a oferit expozanților înregistrați condiții speciale pentru participarea lor și, în același timp, le-a acordat un drept extraordinar de reziliere pentru acele companii care nu au putut sau nu au dorit să participe.

„Pe lângă acoperirea unică a pieței, aceasta oferă, interpack se caracterizează în primul rând prin schimbul direct de informații între companii lider de piață și factorii de decizie de top pentru nume de mărci din întreaga lume. Aceasta este exact ceea ce este în mare parte prevenit de numărul mare de infecții continuu în Europa de bază și de restricțiile de călătorie asociate și continue și de reglementările de carantină.

Prin urmare, salutăm decizia Messe Düsseldorf de a anula interpack 2021 și ne concentrăm pe interpack 2023 „, spune Christian Traumann, președintele interpack 2021 și director general și președinte al Grupului la Multivac Sepp Haggenmüller SE & Co. KG.

„Pentru industrie, întâlnirile în persoană și experiențele live sunt încă extrem de importante, mai ales când vine vorba de tehnologie complexă. Ambele permit realizarea unei comparații directe de piață și promovează idei noi, precum și noi clienți potențiali și rețele – acest lucru este oferit doar parțial de formatele online.

Acum așteptăm cu nerăbdare un interpack de succes 2023, unde industria se poate reuni din nou la târgul său mondial de top din Düsseldorf ”, analizează Richard Clemens, director general al Asociației VDMA pentru prelucrarea și ambalarea alimentelor.

Până la următoarea ediție a principalului târg comercial, industria poate accesa actualizări continue cu privire la tendințele, evoluțiile și inovațiile industriei de pe www.interpack.de. Oferta online pentru componente este disponibilă pe www.packaging-components.de. Opțiuni online suplimentare

33

vor fi puse la dispoziția expozanților și vizitatorilor viitorului interpack și a componentelor 2023, se araă în comunicatul transmis de Messe-Dusseldorf, redacției Meat.Milk.

CHINA

Alibaba și creșterea porcilor Leontin Dinulescu La dec. 9, 2020 Se pare că și gigantul chinezesc Alibaba se implică în “miracolul porcului chinezesc”

Alibaba își propune să folosească modele de Inteligență Artificială (IA) în creșterea industrială a porcilor. Grupul a creat ET Agricultural Brain care “urmărește să transforme agricultura și să ajute la dezvoltarea miracolului porcului chinezesc”. Alibaba Cloud, divizia de computerizare cloud a grupului, își propune să utilizeze IA pentru a ajuta la creșterea porcilor în parteneriat cu Tequ Groupo din Sichuan, o companie concentrată pe agricultura industrială.

Într-o discuție cu un expert al Alibaba, Jintong, acesta explică că „a crește proci utilizând IA a fost o oportunitate naturală pentru companie. Structura fermei există deja astfel încât Alibaba Cloud a ajutat doar la optimizarea ei.

Marea majoritate a fermelor de porci folosesc deja camere de supraveghere. Dar, pentru monitorizarea a sute de mii de porci lucrurile devin complicate. Foarte pe scurt, porcii sunt marcați cu un fel de cod QR. “Datele sunt introduse intr-un model creat de Alibaba, care poate monitoriza porcii în timp real utilizând sursele video și senzori de temperatură și sunet. Prin aceste canale modelul detectează orice semne de febră sau boală sau dacă porcii se înghesuie și se rănesc unii pe altii. Pentru că sistemul să funcționeze anumite modele de învățare a mașinilor ( maschine learning), cum este și ET Agricultural Brain dezvoltat de Alibaba, este nevoie de colectarea de date timp de trei luni pentru a putea învăța mașina ce să facă. |Numai astfel modelul de IA devine folositor și poate fi eficient în diagnostic.”

34

Expertul Alibaba explică că “ET Agricultural Brain ia decizii pe baza datelor și oferă o precizie mult peste capacitățile umane. Este și foarte versatil, adaptându-se la orice date pe care clientul decide să le introducă. Aceasta înseamnă că poate ajuta nu numai marile ferme industriale de creștere a porcilor sau de creștere a pepenilor dar și companiile de drone din agricultură pe care le sprijină să proceseze datele de la senzori pentru a rafina capabilitățile de autopilotare. Poate determina cele mai bune momente pentru recoltarea culturilor, pe baza evolutiilor vremii, sau când să se culeagă fructele pentru o dulceață optimă a fructului”

Practic munca fizică și forța de muncă din agricultură nu dispare. “Pentru ca ET Agricultural Brain să poată fi util este nevoie de o cantitate de muncă foarte mare pentru a crea aceste modele: nu numai inginerii de la Alibaba dar și pentru crearea datelor pentru “învățarea de către mașină” – fermierii care urmăresc înregistrările video și care identifică porcii din imagini ca fiind bolnavi sau sănătoși șamd. Există așa-numitele “digital towns” în care tineri din mediul rural sunt angajați să genereze date pentru “antrenarea mașinilor” AI, făcând clik-uri pe imagini, marcând (tagging) animalele de urmărit și pentru alte asemenea obiective. În ciuda poveștilor despre IA care înlocuiește forța de muncă umană, ea, IA, are nevoie disperată de forță de muncă umană.” Avantajele utilizarii IA în creșterea porcilor sunt enorme – se pot produce milioane de porci. Luând în considerare costurile hardware, datel și timpul de calcul necesare, la ora actuală este eficientă utilizarea IA doar pentru cei care vor să crească milioane de porci. Pe de altă parte însă experții chinezi de la Alibaba sunt optimiști că “ companiile agricole <cap de dragon> – marile conglomerate naționale chineze care se bazează pe rețele de ferme mai mici – vor împărtăși aceste inovații și cu aceștia”

Unele companii încearcă să introducă chiar și tehnologii de recunoaștere facială … a porcilor.

Interesantă și concluzia articolului: “logica din spatele acestor inovații este șocantă. Cererea pentru porc generează apariția fermelor industriale de porci care însă crește transmisia bolilor. Apariția constantă a bolilor atrage implementarea de noi tehnologii cum este IA. Aceste tehnologii fac carnea de porc ieftină, stimulând cererea și disponibilitatea iar oamenii ajung să creadă că porcul este o parte necesară a dietei lor. Și astfel ciclul continuĂ. Pe măsură ce IA rezolvă anumite probleme, altele apar”.

Întreg articolul poate fi citit aici: TheGuardian.com Editat de Leontin Dinulescu

SUA, CHINA

35

Legăturile agricole dintre SUA şi China sunt mai solide decât oricând în pofida conflictului comercial Catalina Apostoiu 09.12.2020,

În contextul războiului comercial şi al ostilităţilor deschise de la cele mai înalte niveluri politice, crescătorii de porci din China şi agricultorii din SUA au devenit din ce în ce mai dependenţi unii de alţii, relatează Bloomberg.

Deja cel mai mare client pe soia şi sorg al Americii, China a cumpărat în acest sezon un volum fără precedent de porumb. Deocamdată, ambele părţi par a fi mulţumite. 

RUSIA

Rusia interzice toate roșiile și merele din Azerbaidjan și ardeii din Turcia după cel mai recent episod Nagorno-Karabah 9 Decembrie 2020

Rusia a interzis miercuri importul de tomate din Azerbaidjan, vizând al doilea cel mai important produs de export al statutului caspic, după hidrocarburi, după războiul de 44 de zile dintre Azerbaidjan şi Armenia, aliatul Moscovei, transmite Bloomberg.

De asemenea, Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Federaţia Rusă (Rosselkhoznadzor) a informat că analizează posibilitatea extinderii unui embargou anterior asupra importurilor de tomate şi ardei din unele părţi ale Turciei, ţară care a sprijinit militar Azerbaidjanul

36

în ofensiva sa împotriva autoproclamatei republici Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni.

Tot miercuri, Rusia, unul dintre cei mai mari importatori mondiali de tomate, a decis să oprească importurile de tomate şi ardei dintr-o regiune a Armeniei aflată la graniţa cu Turcia, precum şi dintr-o regiune din Uzbekistan. În toate cazurile, Rosselkhoznadzor a citat îngrijorări cu privire la siguranţa consumatorilor.

Aproape toate exporturile de tomate ale Azerbaidjanului au ca destinaţie Rusia. Embargoul anunţat de Moscova, care acoperă şi merele din Azerbaidjan, ameninţă eforturile autorităţilor de la Baku de a diversifica economia dincolo de petrol şi gaze naturale, care în prezent reprezintă 90% din exporturi.

Acordul de încetare a focului, negociat luna trecută de Rusia, semnat într-un moment în care situaţia militară era catastrofală pentru Armenia, a consacrat victoria Azerbaidjanului şi i-a acordat importante câştiguri teritoriale. Implicarea Turciei în conflictul dintre Azerbaidjan şi Armenia a reprezentat o înfrângere simbolică pentru Rusia, care a considerat mult timp regiunea Caucazului drept sfera sa de influenţă tradiţională.

În 2015, Rusia a interzis importurile de tomate din Turcia, după ce aviaţia turcă a doborât un avion rusesc de vânătoare la graniţa cu Siria. Ulterior, autorităţile ruseşti au ridicat embargoul, dar au menţinut un sistem de cote de import care limita livrările. Între timp, producătorii ruşi s-au reorientat spre alte pieţe pentru a-şi vinde produsele.

SANATATE si GASTRONOMIE

INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI: Prin manipularea pâinii neambalate sunt şanse mari să ne contaminăm cu noul coronavirus JULIA PANDI / 09 decembrie

Prin manipularea produselor de panificaţie neambalate sunt şanse foarte mari să ne contaminăm cu noul coronavirus, conform unui studiu întocmit de unii profesori de la Institutului Politehnic din București. Cercetarea arată că aproximativ 500 de persoane se contaminează zilnic cu Covid-19, manipulând produse de panificaţie neambalate.

În realizarea studiului s-au folosit instrumente matematice avansate bazate pe machine learning şi inteligenţă artificială. Pentru analiza impactului transmiterii virusului Sars-Cov-2 în diferite circumstanţe, cercetătorii au

37

definit trei scenarii bazate pe cazuri reale. Pentru fiecare scenariu, s-au luat în calcul mai mulţi parametri, precum rata de infectare sau probabilitatea de transmitere, pentru a se analiza ce influenţă au aceşti factori asupra apariţiei unor cazuri noi de infectare. În primul scenariu s-a analizat "transmiterea virusului Sars-Cov-2 prin schimbul de obiecte tari infectate". Din cauză că unii participanţi pot fi infectaţi cu SARS-CoV-2, este posibil ca ei să transmită virusul prin particule aflate pe obiectele schimbate. În urma acestei analizei, s-a concluzionat că, pentru valori realiste ale ratei de transmitere a virusului, numărul de cazuri noi de COVID-19 rezultate în urma a 6 ore de interacţiune este mic. Al doilea scenariu a presupus analiza "transmiterii virusului Sars-Cov-2 prin contact cu suprafeţe tari infectate". Mai exact, cercetătorii au simulat o arie în care participanţii pot intra sau ieşi şi unde aceştia ating diferite suprafeţe. În acest scenariu, o persoană infectată poate transmite mai departe virusul pe o suprafaţă, iar altcineva să se infecteze atingând acea suprafaţă. Rezultatele obţinute în acest scenariu au arătat că numărul de cazuri noi creşte aproape exponenţial cu rata de transmitere.

Ultimul scenariu a fost cel mai complex, pentru că a presupus o serie mai bogată de interacţiuni care pot duce la infectare, atât pe termen scurt (în interiorul unei suprafeţe de analiză), dar şi pe termen lung (la ieşirea din suprafaţa de analiză). Mai exact, în acest scenariu s-a analizat "transmiterea virusului Sars-Cov-2 prin contact cu pâinea neambalată". Cercetătorii au ales acest produs alimentar pentru că "este singurul produs care se comercializează neambalat şi care nu poate fi spălat sau curăţat precum legumele sau fructele".

În analiză se arată următorul scenariu: "O persoană poate veni cu scopul de a cumpăra pâine. Când face acest lucru, se duce la raionul de pâine, de unde alege pâinea sau pâinile pe care le va achiziţiona. În acest proces de alegere, există posibilitatea ca un cumpărător fie să pună mâna pe o pâine şi să o pună direct în coşul de cumpărături, fie să pună mâna pe mai multe pâini pentru a le testa prospeţimea, consistenţa etc. Mai mult, este posibil ca, atunci când cumpărătorul se află în zona pâinii, acesta să tuşească sau să vorbească cu glas ridicat, lucru care poate duce la transmiterea de particule purtătoare de virus. În momentul contactului mâinii cumpărătorului cu o pâine, acesta poate fie să transmită virusul de pe mână pe pâine ori să fie el însuşi infectat prin atingerea suprafeţei pe care existau particule de virus."

Simulările efectuate au arătat că, dacă se presupune o rată de transmitere a virusului de 1%, numărul de cazuri noi de infecţie pentru o populaţie cu o rată statistică de infectare de 3 la 10.000 ar fi de ordinul a 500 de cazuri noi zilnic pentru un volum de desfacere la nivel naţional de 4 milioane de pâini pe zi.

38

În studiu există şi un scenariu care ia în calcul o rată de infectare de 3 la mie şi din care reiese că vor putea apărea 5 cazuri noi de infectare în magazin la 1.000 de pâini vândute, deci 20.000 de cazuri zilnice. Pentru o rată de infectare de 10 la mie, numărul de infectări de la atingerea pâinii din magazin poate ajunge până Ia 28.000 pe zi (fiind 7 cazuri Ia 1.000 de pâini vândute). Cercetătorii au luat în calcul faptul că în România sunt livrate 4 milioane de pâini neambalate zilnic.

Astfel, studiul arată că virusul Sars-Cov-2 se poate transmite prin intermediul unei pâini neambalate infectate vândute într-un magazin. Prin extensie către alte produse alimentare pe bază de pâine (sandwich-uri, hamburgeri şamd), impactul în societate este imens. În acest caz, infecţia se poate produce pe loc (o persoană infectată a pus mâna pe una sau mai multe pâini şi le-a infectat, iar o persoana neinfectată a atins una din acele pâini şi a luat virusul) sau pe termen mai lung (o persoana neinfectată a luat o pâine infectată acasă şi a mâncat-o împreună cu familia).

DOSAR

DIMITRIOS DRISIS, GENERAL MANAGER ADAMA ROMANIA: "Sprijinirea fermierilor în procesare şi marketing, condiţie esenţială pentru creşterea exportului de produse agro-alimentare"A consemnat George Marinescu Ziarul BURSA / 09 decembrie

Dimitrios Drisis

Pandemia a pus omenirea în faţa unei noi dileme, prin prisma crizei economice generate, care, în unele zone ale lumii, s-a transformat şi într-o criză alimentară. Actuala situaţie a arătat necesitatea sprijinirii financiare a agriculturii pentru creşterea producţiei, precum şi pentru procesarea recoltelor şi vânzarea produselor pe piaţa externă. La această nevoie se adaugă şi măsurile care trebuie luate pentru ca agricultura să facă faţă noilor schimbări climatice, dar şi să se adapteze cerinţelor impuse de Green Deal pentru statele din Uniunea Europeană. Despre cât de pregătiţi sunt fermierii români pentru a face faţă noilor cerinţe, care sunt nevoile lor în actuala situaţie globală şi despre cum se poate moderniza agricultura din

39

ţara noastră am realizat următorul interviu cu domnul Dimitrios Drisis, General Manager al companiei Adama Romania şi Manager Teritorial pentru România, Republica Moldova, Bulgaria şi statele care au făcut parte din fosta republică Iugoslavia.

Reporter: Cât de dezvoltată este agricultura în România în prezent? Am putea spune că este o industrie adaptată cerinţelor noii revoluţii tehnologice sau suntem încă departe de acest punct?

Dimitrios Drisis: Agricultura românească este încă în urmă în comparaţie cu Europa Occidentală în ceea ce priveşte productivitatea şi rapiditatea cu care adoptă noile tehnologii. Cu toate acestea a avut loc o schimbare pozitivă şi rapidă în ultimul deceniu. Am văzut o creştere în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiei, stilul de management şi în ceea ce priveşte nivelul de investiţii. Cu acest ritm rapid consider că în câţiva ani România va fi o "putere în Europa". Infrastructura publică şi măsurile guvernamentale întârzie, însă ar trebuie să fie o prioritate în strategia naţională. Investiţiile în know-how sunt esenţiale pentru a crea un avantaj competitiv faţă de alte ţări agricole, în interiorul sau în afara UE.

Ar trebui corectat şi faptul că în România există "două viteze". Există fermele extrem de dezvoltate care investesc masiv şi care vor deveni din ce în ce mai competitive, apoi există fermele care practică o agricultură aproape de subzistenţă în multe zone din ţară. Sunt două lumi diferite. Responsabilii care elaborează strategia naţională în agricultură trebuie să pună la punct două strategii: prima pentru a stimula competitivitatea la nivel macro, iar cealaltă strategie pentru suport social. În mod ideal, micile ferme trebuie scoase din politica agricolă comună şi tratate diferit cu măsuri sociale adaptate propriilor nevoi, deoarece vorbim despre o generaţie îmbătrânită. În acelaşi timp, fermele de familie care livrează rezultate competitive, ar trebui încurajate pentru a crea o "clasă de mijloc" în agricultura românească.

Reporter: Ce înseamnă agricultura sustenabilă? Mulţi fermieri mici şi mijlocii se tem când aud această expresie şi spun că punerea în aplicare a acestui concept implică cheltuieli considerabile pentru modernizarea fermelor. Care este situaţia reală din ţara noastră?

Dimitrios Drisis: Agricultura sustenabilă şi, în general, dezvoltarea sunt concepte care apar foarte mult în presă şi în social media. Pe scurt, agricultura sustenabilă înseamnă satisfacerea necesităţilor actuale fără a compromite bunăstarea generaţiilor actuale sau viitoare. Există o singură modalitate de a avea succes, şi anume, de a înţelege ecosistemele de mediu, sociale şi financiare. Apoi, fiecare acţiune conferă sustenabilitate resurselor

40

şi bunăstării tuturor celor implicaţi. Atunci când agricultura se dezvoltă în cadrul unor sisteme alimentare durabile, este important să se realizeze un proces flexibil de afaceri şi de practici agricole. În România, măsurile de agricultură durabilă ar trebui să fie legate de nivelul specific de dezvoltare al industriei locale faţă de ţările avansate din Europa de Vest, dar şi de puterea de cumpărare a consumatorilor români şi de opţiunile lor curente în ceea ce priveşte nutriţia, unde tradiţiile sunt încă foarte puternice iar românii rămân destul de conservatori.

"Generaţiile mai în vârstă nu au putut ţine pasul cu ritmul alert al digitalizării"

Reporter: Avem sau nu suficienţi fermieri eficienţi? Cât de importantă este pregătirea lor profesională şi cum poate fi realizată rapid? Aţi accesat programele europene pentru activităţi de formare în domeniul agricol?

Dimitrios Drisis: Nu avem niciodată suficienţi. Mulţi dintre ei au tendinţa de a învăţa şi de a-şi îmbunătăţi operaţiunile agricole. Există un factor financiar pentru îndeplinirea obiectivelor de profit în fermă, dar cel mai important obiectiv este de dezvoltare a unei ferme competitive într-un context global. Cu costuri relativ mici, alimentele sunt transportate şi livrate oriunde în lume. Astfel fermele concurează între ele în aceeaşi manieră în care naţiunile concurează între ele. Cei care sunt calificaţi, cunoscuţi, au resurse şi finanţare vor câştiga competiţia. Unul dintre indicatorii de eficienţă a fermelor este, din punct de vedere financiar, profitul. Este important dacă ferma lucrează structurat, în baza unui plan de afaceri, dacă fluxul de bani este gestionat corect pe parcursul anului, dacă îşi fiscalizează activitatea, dând înapoi societăţii impozite plătite corect.

În cadrul Academiei pentru Fermieri Adama (ADAMA Farming Business Academy) am avut o serie de 11 cursuri, de la începutul pandemiei şi până în prezent, cu peste 10.000 de participanţi online, în care ne-am concentrat pe instruirea fermierilor în ceea ce priveşte abilităţile de management şi pe oferirea de exemple de afaceri de succes. Revenind la cea de a doua parte a întrebării - nu, nu s-au accesat fonduri UE pentru aceste activităţi, totul a fost organizat cu fonduri proprii, pentru binele clienţilor noştri finali, fermierii români.

Reporter: Care au fost problemele întâmpinate iniţial atunci când aţi început activitatea de formare profesională a fermierilor?

Dimitrios Drisis: Problemele au fost în principal de ordin cultural, în special pentru că generaţiile mai în vârstă nu au putut ţine pasul cu ritmul alert al digitalizării. În toate industriile, valorile conservatoare nu mai sunt norma.

41

Problema este însă cât de dispus este fermierul român de a urma trendul digital şi interactiv de învăţare. Am simţit că educaţia pe care am oferit-o este foarte importantă. În viitor, contextul în sine îi va învăţa lecţii importante pe fermierii români. Am fost surprinşi plăcut să vedem că participanţii s-au obişnuit cu tehnologia mai repede decât credeam şi se pot adapta foarte uşor în ciuda dificultăţilor iniţiale. O altă provocare a fermierilor români este de a se detaşa de agronomia simplă şi de a deveni oameni de afaceri care îşi conduc fermele în funcţie de indicatorii financiari ai acesteia.

Reporter: Mulţi fermieri, în special în domeniul creşterii animalelor, susţin că legislaţia de mediu este destul de strictă şi împiedică dezvoltarea afacerilor. Având în vedere că în următoarea perioadă va trebui să urmăm politica Uniunii Europene privind acordul ecologic, cum pot fi ajutaţi fermierii să respecte normele de mediu şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte afacerile?

Dimitrios Drisis: Fermierii români încep cu un handicap dublu în creşterea animalelor: o subdezvoltare istorică a acestui sector, dar şi o pandemie de gripă africană care a redus aproape jumătate din numărul de porci în ultimii trei ani. Cu toate acestea, investiţiile continuă să fie făcute. Creşterea păsărilor de curte de cealaltă parte reprezintă un sector foarte bine orientat. Fermierii români se pot alinia la standardele de producţie ale UE, inclusiv în România: viitorul plan strategic naţional pentru PAC 2021-2027 ar trebui să conţină fonduri care să le permită să întreprindă această tranziţie şi să rămână performanţi.

"Ceea ce mă impresionează în România este enorma oportunitate de procesare şi marketing în lanţul valoric"

Reporter: Potrivit unui studiu recent realizat de compania dumneavoastră, pandemia Covid-19 a provocat o schimbare a comportamentului alimentar şi a crescut anxietatea în rândul românilor. Este sigur să spunem că există o siguranţă alimentară deplină în actuala criză de sănătate şi economică?

Dimitrios Drisis: ADAMA este un jucător cheie pe piaţa agroindustrială. Misiunea noastră este de a sprijini fermierii cu soluţii de ultimă generaţie pentru a-şi optimiza culturile. Astfel, suntem în contact permanent cu lumea fermierilor şi cu agricultura, un domeniu strategic pentru România. Studiul pe care l-am iniţiat subliniază că există o fragilitate în lanţul alimentar, care trebuie abordată cu deplină responsabilitate de către autorităţi: criza Covid-19 a arătat că fermierii au nevoie de canale de distribuţie mult mai bune, astfel încât produsele lor - proaspete şi în deplină siguranţă - să ajungă la consumatori şi să îndeplinească aşteptările acestora. Ar fi fost dezamăgitor

42

să trăim o astfel de criză şi să nu învăţăm nimic din ea. Datorită activităţii noastre de zi cu zi, suntem conectaţi în mod natural cu fermierii. Misiunea noastră este să-i sprijinim cu cele mai eficiente recomandări pentru a-şi optimiza culturile. Agricultura este un domeniu strategic pentru România şi studiul arată că există o fragilitate în sistemul alimentar care trebuie abordată: fermierii trebuie să fie sprijiniţi în viitorul apropiat cu o îmbunătăţire a canalelor de distribuţie, pentru a servi mai bine atât clienţii, cât şi fermierii. Din această perspectivă, suntem pregătiţi să facem faţă unei viitoare crize?

Reporter: Ce trebuie făcut pentru a reduce importurile de alimente? Cum puteţi sprijini fermierii să profite de producţia lor sau să îşi proceseze produsele agricole?

Dimitrios Drisis: În mod ideal, fermierii ar trebui susţinuţi prin măsuri de dezvoltare legate de procesare şi de marketing. Numai aşa România ar putea fi un exportator de mărfuri valoros. Ceea ce mă impresionează în România este enorma oportunitate de procesare şi marketing în lanţul valoric. Astfel, exporturile vor putea depăşi importurile, economia naţională va fi competitivă, industria locală va fi consolidată. În prezent sunt în Creta, un loc în care alimentele şi produsele agricole locale au o importantă semnificaţie globală. Insula atrage o mulţime de turişti, în special datorită specialităţilor culinare. Imaginaţi-vă dezvoltarea socială şi beneficiile economice de care se bucură un loc care oferă opţiuni gastronomice speciale unei varietăţi de turişti globali. Un plan de marketing competitiv este foarte important, în special dacă este realizat minuţios înainte de lansarea proiectelor, astfel încât fermierii să poată produce la nivel local ceea ce lipseşte pe rafturile supermarketurilor, să poată oferi produsele lor la cele mai bune preţuri, pentru a înlocui oferta furnizorilor internaţionali care au deja această expunere. Investiţiile în producţie pot fi o provocare în contextul în care producătorii din vest au alocat deja bugete pentru a le investi în producţie. Steagul românesc pe produsele locale este o condiţie prealabilă pentru a câştiga încrederea clienţilor în produsele locale, alături de calitate şi preţ competitiv.

Reporter: Cât de importante sunt cercetarea şi inovaţia în agricultură?

Dimitrios Drisis: Nu mă pot gândi la societatea modernă fără inovaţie şi cercetare. Datorită eticii mele personale mă declar pro-tehnologie şi pro-capital. Agricultura a început din motive sociale. De atunci a evoluat pe măsură ce societatea a evoluat. Cred cu tărie că, odată cu inovaţia, societatea poate primi cantitatea şi calitatea alimentelor sigure, aşa cum îşi doreşte.

Reporter: Vă mulţumim!

43

* * *

A murit un barman legendar din Târgu Jiu. „La Galiţescu“ era sinonim cu ospitalitatea şi eleganţa 9 decembrie 2020, 01:31 de Alin Ion

FOTO: Ţîrlea Ion – Targu Jiu Odinioara Ion Gălăţescu, o adevărată legendă a municipiului Târgu Jiu, s-a stins din viaţă. Cafe-barul pe care îl conducea era renumit şi apreciat pentru băuturile fine, ospitalitatea şi eleganţa localului.

Ion Gălăţescu s-a stins din viaţă, ieri, în urma unei îndelungate suferinţe. În perioada regimului comunist, cafe-barul pe care îl conducea era foarte apreciat restaurantele şi barurile unde îşi desfăşura activitatea. „După o mai lungă suferinţă, a plecat dintre noi Ion Gălăţescu, omul care sfinţeşte locul şi cel din meritul căruia localul mai sus amintit era cunoscut sub denumirea de “La Galiţescu”, unul din reperele luminoase ale Târgu Jiului de altădată. Păstrându-şi farmecul până la bătrâneţe, pedant, respectuos, sociabil, cu inima largă, mereu binevoitor , Ion Gălăţescu, dincolo de bunul mers al localului, a fost cel care a adăugat picătura de culoare şi căldură acestui loc. Lui i se datorează că în C.T. se putea savura cea mai bună cafea din oraş şi se putea servi o bogată gamă de băuturi fine greu de găsit în perioada comunistă. Erau servite cu mult rafinament: glazurate, asortate cu o felie de lămâie, după caz. Localul era îndrăgit nu numai pentru buna servire, dar şi pentru atmosfera liniştită, cu o muzică în surdină, ce constituia o dorită carte de vizită în acele vremuri, unde o zumzăreală specifică domnea în majoritatea instituţiilor de acest fel. Picturile cu care erau decoraţi pereţii dădeau locului o tentă orientală: caravană de cămile, palmieri, dune de nisip, arabi…Mesele joase erau înconjurate de taburele moi, tapiţate cu vinilin roşu. O lumina suavă, caldă, cu tentă roşiatică, completă tabloul“, a transmis Ion Ţîrlea, pe pagina de Facebook Târgu Jiu Odinioară „Cafe Turist” a fost deschis în anul 1972 Ion Ţîrlea a prezentat viaţa lui Ion Gălăţescu, din informaţiile care i-au fost puse la dispoziţie de către fratele mai mic al acestuia: „Ioan Gălăţescu s-a născut pe 9 iulie 1934 în casa părintească din Tismana fiind al doilea copil al lui Ion şi Mărioara Ocolişanu. La vârsta de 6

44

ani a fost luat de unchiul din partea mamei, Serafim Gălăţescu, ca băiat de prăvălie, Gălăteştii fiind o familie veche de negustori ce deţineau în Tismana: cârciumă, prăvălie şi fabrică de limonadă. Aici a învăţat subtilităţile servirii desăvârşite şi a început a deprinde tainele şi ştaiful ospătarilor de şcoală veche, ospătarii perioadei interbelice. A urmat şcoala primară în Tismana. În 1946 comuniştii le-au închis prăvălia soţilor Serafim şi Ana Gălăţescu care l-au înfiat între timp pe Ion şi l-au trimis la Târgu-Jiu, unde a absolvit gimnaziul Tudor Vladimirescu şi apoi Liceul Comercial, (astăzi Colegiul Economic Virgil Majaru). După terminarea Şcolii Superioare de Comerţ, cum i se mai spunea, s-a angajat ca lucrător comercial la complexul de la Bumbeşti-Jiu, magazinul uzinei Sadu şi apoi a făcut armata timp de trei ani la grăniceri, la Arad, unde a avut gradul de sergent. După armată a fost angajat ca gestionar la un magazin alimentar de pe strada Brazda lui Novac din Craiova iar după doi ani s-a întors în întors în Târgu-Jiu şi a lucrat la Autoservirea de pe strada Unirii. În 1972 s-a înfiinţat barul «Cafe Turist» (C.T.) pe strada Victoriei unde Ioan Gălăţescu a fost Şef de Unitate iar după revoluţie Administrator. A fost nevoit să închidă în 2004 pentru că proprietarii clădirii unde îşi desfăşura activitatea i-au cerut o chirie de trei ori mai mare decât cea a băncii de alături, chirie ce nu ar fi putut să o plătească din veniturile micului local. Pe cât a fost de norocos la bani şi câştiguri pe atât a fost de generos cu rudele, prietenii şi oricine îi cerea ajutorul. A fost un om bun şi frumos atât la chip dar mai ales la suflet. A muncit de copil şi a reuşit în viaţă singur de cele mai multe ori împotriva vremurilor. S-a stins din în dimineaţa zilei de 7 decembrie 2020 înconjurat de familie“.

* * *

Cât de poluat e de fapt aerul din fiecare ţară din lume? România pe locul 57 în lume din aproape 200 de state Cristina Roşca 09.12.2020, România are o concentraţie de PM 2,5 de 14,29 micrograme/mc, acesta fiind un indicator în funcţie de care se măsoară poluarea aerului.Piaţa locală se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, România stând mai bine decât toate ţările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

45

Astfel, concentraţia de PM 2,5 este de 14,29 micrograme/ m3 în cazul României şi de peste 20,5 de micrograme/mc în cazul Poloniei spre exemplu, cea mai dezvoltată economie din regiune.

Conform OMS, nivelul particulelor în suspensie PM 2,5, un indicator cheie pentru poluarea aerului, variază între 5,73 micrograme per metru cub în cazul Noii Zeelande şi 94,3 micrograme per metru cub în cazul Nepalului. România se află, din fericire, în prima parte a clasamentului, însă departe de ţările care se pot lăuda cu un aer cu adevărat curat, cum este cazul mai multor state din nordul Europei. La polul opus, ţările dependente de industrii care poluează mult, cele care au un trafic intens ba chiar infernal sunt cele care ajung la coada topului.

46

Moschino a lansat genţi în formă de baghetă şi croissant Analize • 8 Decembrie 2020 •

Marca de lux italiană Moschino a pus în vânzare două modele inspirate de „vedetele” brutăriei franceze: o poşetă în formă de baghetă şi o geantă mini în formă de croissant.

Aceste modele sunt fabricate în Italia, din piele, cu un design 3D care reproduce textura acestor produse de panificaţie, având logo-ul Moschino placat cu aur.

„Viaţa este frumoasă cu Moschino. Plimbaţi-vă pe malurile Senei (sau în supermarket) cu această poşetă Baguette în timp ce alegeţi cel mai bun vin pentru cină. Şi poate şi pâine adevărată”, indică site-ul de vânzări Farfetch în descrierea produsului.

Geanta în formă de baghetă are un preţ de 795 de euro, adică costul a 900 de baghete de 250 de grame. Cea Croissant are acelaşi preţ.

Pe reţelele de socializare, oamenii nu au pierdut ocazia de a glumi pe seama acestor produse. Pe Twitter, internauţii au ironizat designul dar preţul mare.

Unii au spus că există posibilitatea de a fi atacaţi de porumbei în timp ce se plimbă („Nu, mulţumesc!”), alţii afirmă că ar părea că se plimbă cu un sandviş în mână.

sursa: News.ro

* * *

47

Pentru Cristian Tudor, Microgreens era până anul acesta o afacere cu venituri mari, obținute din plante foarte mici. Pandemia a schimbat însă dimensiunile realității Ionuț Ancuțescu 02/11/2020 |

La jumătatea lui martie 2020, Cristian Tudor (30 de ani) ar fi trebuit să vândă circa 20% din Microgreens, businessul exotic – bazat cel puțin până la momentul respectiv pe vânzarea de microplante către restaurantele cu pretenții – pe care l-a fondat în urmă cu șase ani împreună cu sora sa. Banii care ar fi trebuit să vină de la un investitor ar fi urmat să fie folosiți pentru dezvoltarea și diversificarea companiei sale cu 19 angajați, care a generat anul trecut venituri de aproape un milion de euro din vânzarea unor produse cu un preț mediu de puțin sub un euro.

Pe 15 martie a fost decretată însă starea de urgență pe teritoriul României, o primă măsură care avea să schimbe din temelii modul de a face business pentru mulți antreprenori. În special pentru cei din HoReCa, domeniu care aducea 85-90% din veniturile companiei Microgreens.

Un studiu realizat în iulie de asociația patronală HORA și platforma de rezervare și recenzii pentru restaurante Restograf arăta că aproape 55% din respondenți au avut scăderi de cel puțin 80% în perioada restricțiilor de circulație. Iar cavalcada închiderii spațiilor interioare de servit masa în orașele cu o rată a infectării cu noul coronavirus de peste trei la mia de lo-cuitori este în plină desfășurare. Și, odată cu venirea sezonului rece, supapa pe care o ofereau terasele s-a închis și ea.

Afacerea Microgreens, sub semnul întrebării

Nefinalizarea tranzacției pe care o pregătea de la sfârșitul lui 2018 nu era, de fapt, cea mai mare problemă a sa din acel moment. Însuși modelul de business al companiei era pus sub un serios semn de întrebare: când criza se va fi adâncit, oare restaurantele – fie ele și de lux – vor mai comanda ghivecele sale cu plăntuțe vii, un produs care face parte din categoria „nice to have“? Era evident că se impunea o schimbare serioasă.

48

Privirea i s-a îndreptat atunci către piața de retail, cea care îi asigura înainte de pandemie restul de 10-15% din venituri. Pentru asta însă avea nevoie de produse și servicii noi, adaptate noului canal de vânzare. Criza de lichidități nu s-a instalat imediat, pentru că, în primele luni de lockdown, Tudor a cheltuit toate rezervele pentru plățile curente, după cum își amintește cu un zâmbet ușor autoironic în colțul gurii.

De-abia prin iunie a intrat într-un „impas“. Chiar când piața HoReCa a început să se mai dezghețe cât de cât, s-a văzut în imposibilitatea de a livra ce doreau clienții, pentru că nu mai avea suficienți angajați și suficiente resurse. Plus că o parte dintre microplantele pe care le solicitau restaurantele sau organizatorii de evenimente ar fi trebuit sădite în perioada de izolare totală.

A depus actele încă din mai pentru un credit bancar garantat de stat prin programul IMM Invest. Linia de credit (circa 200.000 de euro) a reușit să o deschidă de-abia pe 22 octombrie, cu o zi înainte de interviul care stă la baza acestui cover story. De bani pentru investiții are nevoie în continuare, motiv pentru care s-a înscris în mai multe programe de finanțare din partea statului și nu a renunțat la ideea atragerii unui investitor. Dimpotrivă. „Am lărgit aria de căutare și suntem în discuții cu foarte mulți oameni. Nu s-a concretizat nimic până acum, dar sper să se întâmple în maximum două luni“, spune Cristian Tudor.

Într-un interviu pe care ni l-a acordat în februarie, cu o lună înainte de explozia pandemiei, spunea că suma pe care intenționa să o atragă era de aproximativ 500.000 de euro. Datele evaluării s-au schimbat între timp – până în acest moment, scăderea veniturilor de la începutul anului este de 30%, dacă este să ne raportăm la rezultatul de anul trecut. Ce-i drept, se aș-teaptă ca minusul pe tot anul să fie mai mic. Crede că va încheia 2020 cu venituri de 700.000 de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 20%, fără să ținem cont de deprecierea cursului valutar.

Comparând această cifră cu așteptările de la începutul lui 2020, când anticipa o creștere de 20%, minusul este mai mare. Și avea toate motivele să parieze pe un asemenea avans, având în vedere că pe primele două luni crescuse cu 39%, calculează el cu exactitate chiar în primele clipe ale interviului nostru de la sera Microgreens, pe un câmp din comuna Gorgota, aflată între București și Ploiești. Este originar de aici și a pornit compania într-un spațiu (mult mai mic față de cei 4.000 de metri pătrați pe care îi are astăzi) pus la dispoziție de familia sa. Acum face naveta zilnic din București.

49

Primul examen

Nu este prima dată când tânărul antreprenor luptă pentru asigurarea resurselor financiare. De fapt, o experiență de acest tip a fost examenul său de intrare în business. Când a pus bazele Microgreens, în 2013-2014, a mers la mai multe bănci pentru a obține un împrumut de 30.000 de euro. Toate l-au refuzat, considerând că riscul de business e prea mare. După doar o săptămână, s-a întors exact la aceleași bănci, solicitându-le un credit de nevoi personale. Spunându-le că vrea să-și cumpere o mașină, a obținut banii și așa a reușit să plece la drum.

În limbaj tehnic, ceea ce a făcut Cristian Tudor vara aceasta se numește „pivotare“. Practic, a schimbat produsul și, implicit, compania. De anul acesta, a cooptat doi noi acționari, cu care era deja partener într-o altă societate – e vorba de Microsera, un startup care instalează microsere în interiorul marilor lanțuri de retail.

Stelian Mustea și Vlad Zorzonel au pregătire tehnică, spre deosebire de Cristian Tudor, care a absolvit Horticultura cu puțin înainte de a demara compania. În urma schimbării acționariatului, care nu a fost perfectată încă, noii acționari vor avea câte 5% din afacere, fondatorul urmând să dețină 85% din acțiuni, restul de 5% rămânând în posesia surorii sale, Carmen Matei. Practic, Microsera și Microgreens vor deveni una și aceeași companie, în urma unei fuziuni.

Dacă microplantele pentru restaurante erau produsul-vedetă înainte de 15 martie, acum antreprenorul pariază din ce în ce mai mult pe plante aromatice (busuioc verde și roșu), verdețuri (pătrunjel, pătrunjel creț, leuștean) și mixuri de salate. De asemenea, a introdus o categorie mai puțin cunoscută la noi – o salată de petite greens, adică niște verzituri un pic mai mari decât microplantele care l-au consacrat.

O parte din aceste produse sunt crescute în microsere verticale amenajate în interiorul hipermarketurilor și rețelelor cash & carry. Acum este prezent cu microserele în șase magazine mari și în trei de format mai mic. E vorba, printre alții, de Metro, Auchan sau Kaufland – care acum are cel mai mare potențial de creștere, după cum spune antreprenorul.

Cunoscută fiind exigența cu care marii retaileri judecă fiecare metru pătrat pe care îl alocă unui furnizor, Tudor a optimizat dimensiunea microserelor, care la început ocupau șase metri pătrați în interiorul magazinelor. Suprafața a fost redusă la trei metri pătrați, urmând să scadă și mai mult, la doi metri pătrați. Antreprenorul spune că microserele plasează activitatea companiei în

50

zona de agritech și, mutatis mutandis, reperul la care se uită acum este Infarm, un startup german lansat cam în același timp cu Microgreens.

Exemplul german

Infarm este o răsfățată a fondurilor care investesc în agritech. A atras până acum finanțări de peste 300 de milioane de euro și procesul continuă. Startupul din Berlin este prezent în zece țări și 30 de orașe din toată lumea cu microsere amplasate în cele mai variate locuri – de la lanțuri de retail și malluri până la restaurante și școli, de unde clienţii își culeg singuri verdețurile. Succesul, amplificat de preocuparea tot mai mare a consumatorilor pentru mâncare sănătoasă pe fondul pandemiei, se datorează capacității ridicate de multiplicare pe care îl are acest model de business – agricultură pe verticală, după cum se numește în jargonul de specialitate.

Pe lângă experiența de cumpărare, microserele aduc o schimbare importantă: elimină lanțul de distribuție tradițional, cel care, în esență, este ineficient și generează multe pierderi, potrivit unei analize din TechCrunch. Cei de la Infarm pretind că microserele lor verticale, controlate prin internet, folosesc un spațiu cu 99,5% mai mic decât agricultura tradițională, iar resursele de apă și cele necesare transportului sunt mai reduse cu 90-95%. De asemenea, nu sunt folosite pesticide absolut deloc.

Apropo de apetitul în creștere pentru produse sănătoase pe care îl manifestă clienții în context pandemic, LifeCare – companie de vânzări directe de produse bio, deținută de Cristian Onețiu și de fratele său – trece printr-un an glorios. „Cred că LifeCare o să aibă o creștere spre 30% anul acesta“, declara în septembrie pentru „Podcast de criză“ Cristian Onețiu. Mai mult decât atât, omul de afaceri – cunoscut pentru calitatea de investitor la emisiunea „Imperiul Leilor“ – s-a mutat împreună cu familia în Germania, de unde și-a propus să „atace“ mai agresiv piețele germană, austriacă și elvețiană.

Microsere și standuri

Banii pe care acționarii Microgreens vor să-i atragă de la potențialul investitor ar trebui să meargă atât către extinderea businessului cu sere amplasate în rețelele de retail, cât și către extinderea serei de la Gorgota. În noua formulă, e nevoie de ambele „surse“ de plante, întrucât cele crescute în microserele din magazine nu pot satisface întru totul cererea în lunile de vârf.

Mai în detaliu, banii vor merge către dezvoltarea primei sere verticale certificate din Europa de Est și către „extinderea rețelei de microsere în

51

retail, în zona de sud a României“, spune Stelian Mustea, un IT-ist care, în urmă cu an și jumătate, a renunțat la UiPath, cea mai valoroasă companie tehnologică pornită în Ro mânia , pentru Microsera.

Pe lângă microsere, antreprenorul a experimentat și un alt concept – vrea să convingă unele lanțuri de retail să externalizeze către compania sa organizarea și aprovizionarea standului de verdețuri. Cel puțin în teorie, pare o variantă câștigătoare pentru ambele părți. Hipermarketurile scapă de costurile logistice aferente și pot pune presiune mai mare pe un furnizor decât pe propriii angajați, iar Microgreens are acces aproape direct la consumatorul final. În acest moment, modelul este testat în șase magazine mari.

Desigur, ieșirea din blocajul pe care l-a indus incertitudinea programului de funcționare a restaurantelor era o chestiune de supraviețuire, însă un business nou vine la pachet cu probleme noi. „Noile produse stau de 2,5 ori mai mult în seră, iar valoarea lor adăugată este de trei ori mai mică decât la microplantele pe care le făceam până acum“, explică fondatorul Microgreens. Dacă înainte de pandemie valoarea medie a unui produs era de aproximativ patru lei, acum aceasta a scăzut la jumătate, în condițiile în care costurile de operare au crescut. Altfel spus, dintr-un producător de nișă trebuie să se metamorfozeze într-unul de volum, iar pentru asta este nevoie de investiții în extinderea suprafeței de cultură.

Ce așteptări are Cristian Tudor

Tudor nu renunță cu totul la microplante, produsul său de bază înainte de 15 martie. Crede că, dacă nu vor fi surprize prea mari, veniturile de anul acesta vor veni, în pondere egală, de la retail și HoReCa. „Businessul ar trebui să fie păstrat pe linia de plutire până când își vor reveni restaurantele, piața sa tradițională“, e de părere Dragoș Dinu, fost chief executive officer la Țiriac Holdings și la A&D și Pharma fost mentor al lui Cristian Tudor în cadrul pro gra mului An treprenoria, organizat de Romanian Business Lea ders , unde acesta spune că s-a format ca antreprenor. „Înainte, credeam că firmele erau deținute de patroni. Nu cunoșteam noțiunea de antreprenoriat“, admite Cristian Tudor.

Cu alte cuvinte, Dinu nu este sigur dacă „pivotarea“ spre retail e un efort care va aduce și roade, având în vedere că marile rețele judecă la milimetru randamentul fiecărui metru folosit într-un magazin. „Echipa formată din doi oameni cu pregătire tehnologică și Cristian e foarte bună. Doar că trebuie să-și mai tempereze așteptările“, adaugă Dinu. Adevărul e că plantele mai mari sau mai mici pe care le produce Microgreens se adresează unui consumator educat, iar chefii din restaurante rămân clientul perfect. E discutabil însă în

52

ce măsură compania se poate transforma într-un producător de masă. Până în pandemie, ocupa un loc confortabil într-o nișă a pieței legumelor și verde-țurilor proaspete de doar trei milioane de euro. Spre comparație, elvețienii de la Eisberg (producător de salate ambalate) au avut anul trecut venituri de aproape patru ori mai mari decât toată această nișă. Iar pe zona de microplante nu se punea problema competiției cu cei foarte puternici.

Când joci pe cartea volumelor, și marjele de profit ridicate ar putea fi puse în pericol, pe fondul disproporției dintre efortul mai mare de a le crește și prețul mai scăzut decât în cazul microplantelor. Microgreens a avut în 2019 o profitabilitate netă de aproape 20%. Și vorbim pe termen lung, nu neapărat de rezultatul pe 2020, pentru că în această privință lucrurile sunt clare, după cum admite și Cristian Tudor: „Anul acesta nu este despre profit. It’s about survival“.

Agritech, cu ce se mănâncă

Virajul tot mai multor consumatori către mâncare sănătoasă, creșterea popu-lației globale și scăderea calității solului sunt tot atâtea motive pentru care industria de agritech a crescut spectaculos în anii trecuți.

Cifră. Potrivit unui raport al fondului de capital de risc AgTech, totalul investițiilor atrase de sectorul agritech în 2019 s-a ridicat la aproape 20 de miliarde de dolari, adică de șase ori mai mult decât în 2012.

În detaliu. Companiile din domeniu acoperă un spectru larg de activități – de la producerea de proteine vegetale sau editarea genelor plantelor până la agricultură bazată pe drone și sere interioare.

Acest articol a apărut în numărul 102 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly

* * *

Lumea se schimbă. România ce face?

Mircea Coșea 8 Decembrie 2020 , Internațional Editorial

Cu trei ani în urmă am publicat un volum cu titlul ”Lumea se schimbă. România ce face ?”. Acum, mă văd nevoit să reiau ideea pentru că de atunci, Lumea chiar s-a schimbat iar România nu a făcut nimic pentru a se adapta acestei schimbări.

53

Adevărul este că Lumea s-a schimbat chiar mai repede și mai profund decât prevedeam în volumul citat mai sus, desigur și ca urmare a efectelor crizei covid dar și pentru că sistemul economic mondial a avansat rapid spre o nouă fază a revoluției industriale ceea ce a determinat ca pe piața mondială concurența comercială să fie surclasată de concurența tehnologică. Lupta de concurență dintre principalii actori economici ai lumii s-a manifestat mai mult în interiorul lanțurilor valorice, ceea ce a condus la inversarea direcției fluxurilor factorilor de producție de la delocalizare spre relocalizare.

Schimbarea este atât de amplă și de profundă încât putem vorbi despre existența unui vizibil trend de schimbare, chiar al modelului liberal al funcționării ecomomiei globale. Apar întrebări din ce în ce mai justificate de evenimente ale realității economice și politice relative la necesitatea și posibilitatea menținerii caracterului globalizant al economiei mondiale, la dorința sau posibilitatea establishment-ului politic al principalelor puteri economice de a menține un echilibru între mijloacele comerțului liberalizat și cele ale protecționismului.

Unul dintre evenimentele cele mai importante care evidențiază trendul schimbărilor este Parteneriatul Economic Comprehensiv Regional.

Așa după cum presa internațională a anunțat, națiunile din Asia Pacific, inclusiv China, Japonia și Coreea de Sud, au semnat pe data de 15 noiembrie ac. cel mai mare acord regional de liber schimb din lume, care cuprinde aproape o treime din populația lumii și din produsul intern brut.

Înalți oficiali din 15 națiuni care includ, de asemenea, Australia, Noua Zeelandă și cei 10 membri ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est au încheiat Parteneriatul Economic Comprehensiv Regional sau PECR - al cărui creere a durat aproape un deceniu - a fost semnat în ultima zi celei de a 37-a ediție a Summitului Asean.

Finalizarea negocierilor este un mesaj puternic care afirmă rolul Asean în sprijinirea sistemului comercial multilateral și va contribui la dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare care au fost întrerupte din cauza pandemiei, precum și la sprijinirea redresării economice a țărilor din zonă.

Apariția Parteneriatului Economic Comprehensiv Regional prin care națiunile din Asia Pacific, inclusiv China, Japonia și Coreea de Sud, au semnat pe data de 15 noiembrie ac. cel mai mare acord regional de liber schimb din lume, care cuprinde aproape o treime din populația lumii și din produsul intern brut schimbă radical datele geopolitice și geoecomomice. Atacului protecționist american i se opune acum o forță extrem de importanată care prin praticarea liberului schimb zonal anihilează în mare

54

măsură efectele războiului comercial declanșat de Administrația Trump. Mai mult, poate genera un efect de rupere a dependenței tehnologice pe care zona asiatică o avea față de SUA ca și o presiune concurențională enormă pe exporturile americane în zona respectivă. Din punct de vedere al leader-ship-ului economic și politic, SUA primește o lovitură din partea Chinei care s-a dovedit capabilă să creeze cea mai impotantă zonă mondială de liber schimb, ceea ce SUA nu a reușit în pofida parteneriatului strategic pe care îl are cu multe țări semnatare ale Parteneriatului.

Nu știm încă modul în care va reacționa noua Administrație Biden și nici poziția celor mai importante țări europene dar în niciun caz nu ne putem imagina instaurarea ”păcii globale” pe piața mondială prin conlucrarea amiabilă a celor doi coloși economici ai momentului: SUA și China. Interesele, contradicțiile și concurența dintre ele nu pot fi reduse la discuții și negocieri diplomatice. SUA va încerca să-și mențină rolul de leadership mondial obținut încă de la sfârșitul celui de al doilea război mondial, China va încerca să devină ea leadership mondial.

Crearea zonei asiatice de liber schimb este expresia consolidării unui nou și exprem de viabil pol al puterii economice mondiale actuale. Relația celor alți doi poli de putere: SUA și Uniunea Europeană, cu acesta nu va fi simplă și nici lipsită de momente de dură încrâncenare concurențională. Zona asiatică deține nu numai o imensă piață de desfacere dar și un avans tehnologic în domenii ale revoluției industriale digitalizate.

Dovadă a acestei posibilități tehnologice avansate existente în cadrul PECR sunt documentele celei de-a 11-a ediție a Forumului anual de bandă largă mobilă (MBBF) (oct.2020) unde vicepreședintele Huawei a vorbit cu liderii din sectoarele telecomunicațiilor și tehnologiei digitale despre noua valoare pe care 5G o poate aduce diferitelor industrii din întreaga lume.

S-a arătat în cadrul Forumului că implementarea globală a 5G progresează rapid. În calitate de lider în acest domeniu, Huawei a instalat deja peste 600.000 de stații de bază în peste 300 de orașe, asigurând peste 160 de milioane de conexiuni 5G. Serviciile 5G din China oferă acum viteze de sute de Mbps, iar o gamă largă de servicii 5G au fost deja implementate în mai mult de 20 de industrii, inclusiv asistență medicală, porturi, siderurgie, rețele electrice, minerit și producție.

Adoptarea 5G în industrii a trecut de la verificarea tehnică la implementarea comercială. Începând cu 30 septembrie 2020, s-au implementat peste 5.000 de proiecte inovatoare 5G și s-au semnat peste 1.000 de contracte de afaceri 5G cu costuri extrem de competitive la nivel mondial. Huawei estimează că prețul mediu al modulelor 5G va ajunge la aproximativ 100 USD până la

55

sfârșitul anului 2020 și va atinge 40 USD până la sfârșitul anului 2022. ( vezi : ”Financial Intelligence”. 16.oct.2020).

Fără îndoială, capacitatea comercială și tehnologică ridicată a PECR va determina o mai mare atractivitate pentru multe alte economii naționale din diferite ale zone, fie ele europene, africane sau din America centrală și de sud. Este foarte probabil ca în viitorul apropiat, direcția fluxurilor comerciale și de transfer tehnologic să aibă ca orientare prioritară zona reprezentată de PECR.

Analiști economici occidentali consideră că prin constituirea PECR: ”puterea economică mondială se mută din America în Asia”. ( vezi : "Why the U.S. Could Be the Big Loser in the Huge RCEP Trade Deal Between China and 14 Other Countries". Time. 18 November 2020. Retrieved 18 November 2020.c)

Poate este prematur să tragem o concluzie dar nu putem să nu fim de acord cu ideea apariției unui extrem de important element de schimbare a raportului de forțe în planul concurențional al pieței mondiale.

Crearea zonei de liber schimb ridică gradul de eficiență și de competiție nu doar în plan comercial dar și al ceea ce numin lanțuri valorice în sensul creării unor legături de cooperare în domeniul cercetării - dezvoltării între țările membre cu consecințe directe asupra reducerii costurilor. Vom asista la ceea ce analiza economică numește ”localizarea zonală a lanțurilor valorice”, importantă nu doar din punctul de vedere al reducerii costurilor de logistică și transport dar și al obținerii capacității zonale de producere și asimilare a celor mai noi și performante elemente de tehnologie digitală.

Ne putem aștepta la apariția unei oferte de tehnică și tehnologie digitală (inclusiv 5G) extrem de competitivă a zonei PECR care ar putea pune în dificultate competitorii europeni și americani.

Cum interpretează România această situație nouă și extrem de importantă prin efectele ei profunde și extinse asupra economiei mondiale, cu implicații directe sau indirecte, imediate sau întârziate, dar sigure, asupra tuturor economiilor naționale?

Cum evaluează în aceste condiții modul de trecere la 5G, având în vedere condițiile concrete pe care le oferă Compania Huawei, aflată acum în contextul mult mai favorabil al unei grupări de liber schimb ce îi oferă un și mai important potențial concurențional față de alte firme?

56

Nu știm. Nu există nicio reacție oficială în acest sens, mai mult, programele electorale/de guvernare apărute în aceste zile nu fac referire la exsitența vreunei idei privind poziția și rolul economiei românești în noul context al economiei mondiale din care, volens-noles facem parte. Într-o mărginire provincială, singura idee relativă la poziția României în contextul economiei mondiale este limitată la zona Uniunii Europene dar, și mai grav, nu prin prisma participării la conceperea politicilor europene ci doar prin prisma simplist mercantilistă a accesării fondurilor comunitare.

Din păcate, timpul nu trece în favoarea României. Lipsa de adaptare la schimbarea cadrului și funcționării economiei globale ne va marginaliza și mai mult, la periferia economiei moderne. Sursa foto: Agerpres

* * *

Românii au gătit frecvent acasă în pandemie, iar un sfert și-au făcut din nou provizii de conserve InCont.ro, 9 decembrie 2020

Opt din zece români (80%) susţin că, în pandemie, au ajuns să gătească frecvent acasă, în timp ce aproape un sfert (24%) şi-au făcut din nou provizii de alimente conservate, arată rezultatele unui studiu de piaţă, dat publicităţii miercuri.

Cercetarea realizată de Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, arată că o treime dintre români optează, la capitolul alimentaţiei, pentru bunurile micilor producători locali, iar mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi admit că au început să mănânce neglijent, compulsiv, în perioada izolării, dar 55% se protejează şi adaugă meniului vitamine sau suplimente alimentare.

Potrivit sursei citate, produsele marcă proprie din supermarketuri atrag 31% dintre români, mărcile populare sunt cumpărate mai des de 28%, iar produsele de premium sunt mai sus ca dezirabilitate pentru aproape 8% dintre respondenţi.

57

Pe de altă parte, aproape 14% din totalul persoanelor intervievate au decis să consume alimente cu un nivel minim de procesare, în timp ce 27% nu schimbă nimic din modul obişnuit de alimentaţie.

De asemenea, pe fondul restricţiilor ce încurajează statul mai mult acasă, peste jumătate dintre români comandă alimente şi băuturi săptămânal, bilunar sau lunar, iar aproape 8% aleg livrarea mai frecvent, de două-trei ori pe săptămână.

În acest context, supermarketurile rămân destinaţia preferată pentru achiziţia alimentelor şi ingredientelor necesare consumului, cu aproape 70% dintre opţiuni, urmate de hypermarketuri - cu 57%, şi de magazinele de cartier (42%). Totodată, mediul online ajunge la aproape 16% din preferinţe.

Studiul Foodwise Marketing relevă faptul că şase din 10 români merg direct la raftul de unde aleg produsele cu care sunt familiarizaţi, iar aproape un sfert "vânează" preţurile avantajoase.

Foodwise Marketing a realizat studiul despre obiceiurile de consum ale românilor în timpul pandemiei pe un eşantion de 1.683 respondenţi, dintre care 56,4% de gen feminin şi 43,6% de gen masculin. Două treimi dintre cei chestionaţi au studii superioare, 68% lucrează în sectorul privat, 30% sunt angajaţi în structurile publice, iar 2% în aria non-profit.

* * *

Vinul de azi: Papale Primitivo di Manduria 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Chiar lângă Salento, în centrul regiunii Puglia se află crama Varvaglione 1921, un producător cu tradiție în domeniul viticol. Cosimo și Maria Teresa Varvaglione se află astăzi la cârma unei afaceri care a ajuns deja la cea de-a treia generație și care oferă unele dintre cele mai calitative vinuri din zonă, dar nu numai.

58

Calitățile solului, selecția riguroasă a strugurilor, supervizarea procesului viticol, documentarea constanța privind tehnicile de producție a vinului sunt doar câteva dintre secretele cramei Varvaglione. Recomandarea de astăzi, Papale Primitivo di Manduria 2019, are o culoare roșu-rubiniu intens, cu reflexii violet, fiind un vin rotund, catifelat și elegant. Debordează de arome de gem de prune și fructe de pădure, cocaze negre, cireste, cacao și lemn dulce cu tente de vanilie. Structura, aciditatea și fructul sunt perfect integrate, iar postgustul e lung și elegant. Savurați-l alături de preparate cu carne, brânzeturi fine sau deserturi ceva mai sofisticate.

* * *Primăria Capitalei se gândește să ceară mai mulți bani de la McDonald’s pe terenurile unităților drive-through. Adi Mosoianu astăzi,

Ce redevență încasează în prezent de la gigantul fast-food Retail Primăria Capitalei se gândește să ceară mai mulți bani de la McDonald’s pe terenurile unităților drive-through. Ce redevență încasează în prezent de la gigantul fast-food

Cinci dintre contractele de asociere în participațiune semnate în anii ’90 între Primăria Municipiului București și operatorul lanțului de restaurante McDonald’s din România pentru exploatarea în comun a 6 unități drive-through, asociere la care municipalitatea a contribuit cu terenurile pe care se află respectivele fast-food-uri, se apropie de expirare, unul dintre acestea ieșind deja din perioada de valabilitate. Primăria se gândește acum să prelungească înțelegerile cerând mai mulți bani de la McDonald’s, relevă date analizate de Profit.ro. Premier Restaurants România SRL, operatorul lanțului McDonald’s din România, a solicitat încă de anul trecut autorității locale din Capitală prelungirea contractelor sau cumpărarea amplasamentelor respective. Asocierea vizează restaurantele McDonald’s drive-through din Șoseaua Olteniței, Șoseaua Mihai Bravu, Str. Progresului, Bulevardul Basarabiei,

59

Șoseaua Colentinei și Str. Buzești. Contractul a expirat deja pentru locația din Mihai Bravu, fiind semnat pe 7 decembrie 1995. Pentru celelalte, înțelegerile au fost parafate pe 11 ianuarie 1996, 19 noiembrie 1996, 4 aprilie 1996, 20 martie 1996 și 3 iulie 1998.

Contractele datează, astfel, din mandatele primarilor Crin Halaicu, Victor Ciorbea și Viorel Lis. "Ținând cont de contextul actual, determinat de răspândirea virusului SARS-CoV-2 și de necesitatea gestionării urgente a acestei situații de criză, care a generat inclusiv întârzieri în procedura de actualizare și clarificare a situației juridice a amplasamentelor ce fac obiectul contractului de asociere în participațiune, supunerea spre dezbatere Consiliului General al Municipiului București (CGMB) a unui proiect de hotărâre care să aducă modificări la acest contract nu s-a putut realiza până la data prezentei. Acest fapt a fost determinat și de procedurile de organizare a alegerilor locale, de prelungirea mandatelor aleșilor locali, de validarea cu întârziere a Primarului General și a consilierilor generali (...)", se arată într-un document al Primăriei. Astfel, Primăria a semnat deja un act adițional la contractul cu Premier Restaurants România SRL, prin care asocierea este prelungită cu 90 de zile pentru spațiile din Mihai Bravu și Olteniței. În cele 3 luni, Primăria urmează să elaboreze și să prezinte CGMB o propunere de prelungire a înțelegerii cu McDonald’s și termenii contractuali ai acesteia pentru toate locațiile ce fac obiectul contractului de asociere.

"Ținând cont că la baza aprobării HCLMB nr. 63/3.08.1995 și HCLMB nr. 65/7.09.1995 a stat nota de susținere întocmită de către Departamentul Economic, prin care au fost stabilite condițiile contractuale și elementele economice ale asocierii, am solicitat Direcției Generale Economice să ne comunice dacă prevederile art. 4.1 din contract rămân neschimbate în eventualitatea unei prelungiri. O posibilă modificare a cotei din venitul realizat din exploatarea restaurantelor McDonald’s (conform art. 4.1 din contract asociatul plătește o cotă de 1,5% din încasările nete lunare ale fiecărui restaurant, dar nu mai puțin de 2.000 dolari pe lună) se poate realiza doar după o analiză detaliată raportată la veniturile obținute, Premier Restaurants România SRL fiind obligată să trimită lunar de către PMB situația completă asupra valorii vânzărilor restaurantelor", se mai menționează în documentul citat. Potrivit unor informații apărute în presă în anii anteriori, încasările anuale ale unui restaurant McDrive din București pot ajunge și la peste 5 milioane euro. Premier Restaurants România SRL, care operează toate McDonald's-urile din România, a terminat anul trecut cu un profit net de peste 123 milioane lei, la o cifră de afaceri de circa 927 milioane lei.

60

De Crăciun, românii vor o lună la SPA. Ce alte cadouri experiențiale își doresc și ce buget alocă Andra Imbrea 09 Dec 2020 - Știri și Noutăți

După un an complicat, românii vor să ofere cadouri de Crăciun cu care să surprindă cu adevărat, arată datele Complice.ro. Bugetul pe care vor cei mai mulți să-l rezerve cadourilor pentru cei apropiați este de 500-1.000 de lei, arată un sondaj al furnizorului de experiențe, iar estimările arată că peste 50% dintre clienții din segmentul residential se vor orienta către FlexiBox – pachete flexibile de cadouri experiențiale

Anul acesta, românii cumpără cadouri de Crăciun în primul rând pentru familie și apoi prieteni apropiați și colegi, într-un context care va permite, cel mult, întâlniri în cerc restrâns sau online. Bugetul alocat pentru cadouri este, potrivit unui sondaj recent Complice.ro, de 500-1.000 de lei și este dedicat celor apropiați.

"Cifrele de până acum ne arată că bugetele diferă foarte mult, însă media se situează la 100-150 de euro, confirmând datele oferite de sondajul nostru, ușor mai scăzut pentru colegi și prieteni. Cei mai mulți clienți ne solicită expertiza pentru a oferi cadouri mai deosebite, o creștere vizibilă față de anii anteriori, când procesul de cumpărare era mai rapid. Explicația vine din feedback-ul acestora, care spun că, la finalul unui an dificil, își doresc să ofere ceva cu adevărat special, mai ales când doresc și să compenseze lipsa contactului direct, a explicat Oana Pascu, fondator Complice.ro.

Datele furnizorului de cadouri experiențiale mai arată că 39% ar prefera o lună la SPA, pentru a se relaxa după un an plin de provocări, 12% și-ar dori un cadou cu adrenalină (chiar un zbor cu parașuta), iar 18% duc dorul călătoriilor și au pus pe listă un zbor virtual. 12% ar prefera sesiuni de coaching și dezvoltare personală, iar 15% ar prefera cursuri practice, cum ar fi cele de cooking ori home  brewing. În acest context, interesul pentru FlexiBox – pachete cu experiențe la alegere -, un serviciu lansat în luna octombrie de Complice.ro, a crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă.

"Ținând cont de lipsa de predictibilitate și de incertitudinea actuală, FlexiBox a reprezentat și reprezintă o soluție ideală pentru tot mai mulți clienți, oferindu-i destinatarului posibilitatea de a alege experiența dorită din

61

mai multe categorii – adrenalină, driving, gourmet, romance etc - atât offline, cât și online. Estimările indică astfel că FlexiBox va avea o pondere de 50% în rândul cadourilor experiențiale achiziționate pe segmentul residential", a mai precizat Oana Pascu.

Ponderea experiențelor individuale offline se menține crescută, indicând dorința românilor de a reveni la o normalitate familiară, iar această opțiune rămâne preferată de cei mai mulți clienți și datorită perioadei extinse de valabilitate a cadourilor – de 12 luni de la achiziție. Pachetele experiențiale FlexiBox au trei variante de preț – de 250 lei, 400 lei, respectiv 650 lei – fiind adaptate oricărui buget sau tipologii de client.

Petrecerile corporate de Crăciun rămân online

În contextul actual, evenimentele corporate, care altădată marcau finalul de an, sunt în 2020 destinate exclusiv evenimentelor online. Petrecerile s-au transformat în întâlniri informale online – cocktail party sau cine virtuale - , în ateliere online pentru echipe - de creat decorațiuni de Crăciun, jocuri de spionaj, concursuri cu teme muzicale etc- și chiar unele cadouri sau bonusuri de final de an vin sub forma unor experiențe online orientate către starea de wellbeing a angajaților.

"Datele noastre arată că o treime dintre angajați și-ar dori un cadou de Crăciun diferit anul acesta din partea angajatorilor, pe fondul contextului actual de muncă. Companiile, pe de altă parte, iau în considerare mai mult decât oricând varianta cadourilor online, cea care oferă un context sigur. Mesajul lor este unul de suport, de apreciere, astfel încât cadourile corporate experiențiale de Crăciun includ mai mereu și experiențe online – acolo unde este cazul",  a mai precizat Oana Pascu.

De asemenea, datele Complice.ro arată că multe companii au întârziat anul acesta procesul de achiziție, fiind precaute nu doar în alocarea bugetelor, ci mai ales luând în considerare perspectivele actuale și restricțiile sociale aflate într-o continuă dinamică.

Complice.ro este un magazin online specializat în cadouri și recompense experiențiale. Pachetele de experiențe sunt orientate atât către zona de business – oferind astfel un portofoliu extins de tool-uri alternative de reward, recognition și incentive pentru angajați, clienți și parteneri de afaceri, dar și soluții creative pentru evenimentele corporate – cât și către zona de dezvoltare personală, relaxare și adrenalină pentru cei care își doresc să depășească sfera cadourilor-obiect.

62

În cei 5 ani de când activează pe piața cadourilor experiențiale, Complice.ro a livrat mai mult de 1.000 de experiențe inedite pentru clienți din zona corporate și residential, dintr-un portofoliu care include 200 de experiențe predefinite pe site, construite cu ajutorul a peste 150 de parteneri din București, dar și din restul țarii sau chiar de peste hotare.

* * *

De unde poți comanda cozonaci de Crăciun sau produse tradiționale de sărbători: cofetării online cu livrare, Angela Alexandru 09 Dec 2020

Anul 2020 este unul atipic, iar din cauza restricțiilor, cel mai probabil, mulți dintre noi nu vom ajunge la părinți sau bunici pentru a petrece sărbătorile de iarnă. După mai bine de zece luni de astfel de restricții, poate ar ajuta ca măcar mesele festive de Crăciun și Revelion să fie organizate într-un mod cât mai familial sau tradițional. Pentru asta ar trebui să te pregătești din timp cu comenzile de cozonaci pentru Crăciun, mai ales dacă nu ai prea multă îndemânare în bucătărie. Din fericire, există mai mulți producători locali de dulciuri tradiționale la care poți apela pentru livrări și ca să te asiguri că ai totul gata în perioada următoare.

Cozonacii de casă au un farmec aparte, care ne transportă înapoi în copilărie și care ne fac să ne amintim de vremuri când totul era mai simplu. Cu siguranță că și atmosfera de sărbători adaugă o notă de nostalgie acestor emoții.

De Crăciun, odată cu pregătirile pentru casă, trebuie să ne ocupăm și de așezarea mesei. Iar asta înseamnă că tradiționalul cozonac nu trebuie să lipsească. Dacă nu ai timp, experiență, răbdare sau pur și simplu nu te pricepi la prepararea cozonacilor ca-n vremurile de altădată, să știi că există diverși producători locali care fac fix asta – pregătesc cozonaci, primesc comenzi de cozonaci și livrează cozonaci. Noi am ales câțiva dintre aceștia, cu mențiunea că opțiunile sunt generoase.

63

Comenzi online de cozonaci în țară 

Boromir

Cozonacii Boromir au ajuns celebri și ceruți chiar și dincolo de granițele României. Un brand cu renume, Boromir produce cozonaci tradiționali, pe care îi poți comanda direct din magazinul online al comerciantului - Boromir Market. Există mai multe variante dintre care poți alege, având diversitate și în privința umpluturilor: cozonaci de post, cozonaci cu rahat sau stafide, cozonaci cu pricomigdale, cozonaci cu cremă de fistic sau cu cremă de mango și cocos, crema de lapte și frișcă, crema de nuci sau cozonaci clasici.

Prețurile încep de la 6 lei și pot depăși 29 de lei. Termenul de livrare este de 2 zile, iar coletele pot ajunge și în 24 de ore în funcție de firma de curierat și de trafic – transportul este gratuit pentru comenzi mai mari de 200 de lei și care nu depășesc 20 de kg.

Cozonacul Domnesc

Un producător local care se mândrește cu prepararea de cozonac Domnesc cum serveau voievozii, care este "un produs tradițional moldovenesc atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale obținut după o rețetă, de la bunicii mei pe care am îmbunătățit-o în timp”. Cel puțin așa sună descrierea de pe site. Aici poți găsi diverse dulciuri de casă românești, dar cozonacul ocupă o parte importantă a magazinului online. Se poate alege dintre diverse umpluturi: cozonac cu mac, cozonac cu nucă, rahat și stafide, cozonac cu nucă și cacao, doar cu nucă, cu nucă și mac sau cu nucă și vișine.

Pentru comenzi trebuie să adaugi produsele în coș și să plasezi comanda – poți plăti ramburs, iar comanda ajunge în cel mult 72 de ore la adresă sau se poate alege o dată anume, dacă există preferințe. Costurile de transport sunt suportate de client și diferă în funcție de curierul ales.

Ana Pan

Ana Pan este un brand românesc, care a început să funcționeze din 1990, promovând dulciurile pregătite cu rețete din familie, din ingrediente naturale și proaspete. Rețeaua s-a extins și a ajuns la 10 magazine fizice, unde se comercializează produse de cofetărie, patiserie, panificație și mai nou, produse fresh destinate consumului de zi cu zi.

În ceea ce privește oferta de cozonaci pentru sărbători (de post, cu nucă, cu de toate, premium sau specialitate Chocottone), platforma online are o secțiune specială   Târgul dulce de Crăciun . Livrări se fac doar în București și

64

Ilfov sau există opțiunea de ridicare din magazinele Ana Pan și ANA Baking Co. (nu se comercializează produse în străinătate) și transportul este astfel: gratuit pentru comenzi de peste 100 lei, 25 de lei pentru comenzi sub 100 lei, gratuit în Ilfov pentru comenzi peste 150 lei, 40 lei în Ilfov pentru comenzi sub 150 lei.

Mara Mura

Mara Mura este o cofetărie cu laborator propriu artizanal și cu multiple noutăți în materie de produse, de fiecare dată când există inspirație. Are patru unități deschise, una pe Str. Benjamin Franklin, ascunsă în centrul orașului București și alta în centrul comercial din Băneasa Shopping City, și câte o locație în Sibiu sau Târgu Mureș. Pentru sărbătorile de iarnă, magazinul online are o secțiune dedicată   dulciurilor de Crăciun și poți găsi aici de la turtă dulce, la torturi.

Cozonacii ocupă un loc doar al lor și poți comanda cu livrare sau cu ridicare din cofetărie, începând cu 21 decembrie. Livrarea este gratuită pentru comenzile de peste 150 de lei, iar comenzile de sub 150 de lei se tarifează cu 20 de lei pentru livrări în București și cu 35 de lei în județul Ilfov (Otopeni, Popești-Leordeni, Bragadiru, Chiajna, Chitila, Oraș Pantelimon, Cernica).

La Prăvălescu

Una dintre cele mai populare prezențe din  social media, La Prăvălescu este o afacere de familie care activează din decembrie 2016 în zona Piața Romană din Capitală. Prăvălia pune la dispoziția clienților cărnuri, prăjituri, diverse delicatese, iar în perioada sărbătorilor se pliază cerințelor. Astfel că, de Crăciun se pot găsi și produse de sezon și se pot comanda aici și cozonaci. Pentru a plasa o comandă, trebuie să intri pe aplicațiile Glovo sau FoodPanda, să cauți magazinul, să selectezi produsele care te interesează și să le adaugi în coș. Meniul se schimbă periodic, așa că ar trebui să urmărești când apare ce anume te interesează.

B&B Home Bakery

B&B Home Bakery folosește produse de înaltă calitate: ciocolată belgiană, frișcă naturală, unt, etc așa că și rezultatele sunt pe măsură. Cofetăria și-a început activitatea din 2015 și de atunci prepară multe dulciuri și specialități. Cozonacii au un loc dedicat în magazinul online și sunt disponibili cu diverse compoziții. Se pot face comenzi din toată țara, dar comanda minimă trebuie să fie de 39 de lei. Pentru costurile de livrare, trebuie să ai deja produsele adăugate în coșul de cumpărături și se face un calcul la final. Tot ce ai nevoie să știi, poți găsi aici.

65

French Bakery

French Bakery și-a început povestea în 2004 pentru a face cunoscute produsele tradiționale românești, plecând de la ideea meniurilor franțuzești care oferă plăcere. Cu resurse 100% românești, în prezent, FRENCH BAKERY are 9 locații francizate în București, iar începând din 2015 franciza este disponibilă și pentru orașele din provincie. Pe lângă produse de breakfast, salate, quiche-uri, pâini, deserturi, cafele și specialități, în această perioadă poți alege diverse produse dulci pentru Crăciun. Astfel, ai ca opțiuni torturi cu bezele, prăjituri, cheesecake, biscotti dar și cozonaci, mici sau mari, cu umpluturi (nucă, brânză și stafide, nucă și rahat, nucă și nutella).

Pentru comenzi (despre care poți afla aici detalii), trebuie să achiți mai întâi un avans, iar livrarea se poate efectua în București în oricare din magazinele FRENCH BAKERY sau dacă depășesc 100 lei se poate aduce și la adresa indicată, de asemenea numai în București. Pentru următoarele localități limitrofe Capitalei - Bragadiru, Cornetu, Popești Leordeni, Berceni, Măgurele, Roșu, Otopeni, Pipera, Balotești, Pantelimon, Jilava, Chitila, Mogoșoaia, Buftea și zona Șoselei de Centură - se percepe pentru transport o taxă de 35 de lei și este necesară o comandă minimă de 200 lei.

Cozonac Bujor

“Din inima Bucovinei, ne vin cozonacii tradiționali Bujor, de casă, pântecoși, spectaculoși. Ingrediente naturale, ouă de țară, aluatul aproape parfumat, miezul generos, enorm în comparație cu al cozonacilor de supermarket ce au doar pe ambalaj desenat miezul.” Așa se prezintă acest magazin, care preia comenzi oricând și care livrează oriunde în România, în 2-3 zile lucrătoare (transport gratuit pentru comenzi mai mari de 300 de lei). Cu mențiunea că de Sărbători, termenul de livrare se poate extinde până la 5 zile lucrătoare, în funcție de firma de curierat - citește aici. Un cozonac are 3 kg și poate fi cu nucă, cu mac sau cu nucă și mac.

MamaPan

Un proiect de economie socială, MamaPan este o organizație non-profit care are angajate femei aflate în situații vulnerabile care au nevoie de un loc de muncă. Brutăria este specializată în producerea de pâine cu maia naturală, coaptă pe vatră. Comenzile se iau până la ora 12:00, produsele se fac după-amiaza și livrarea se face a doua zi (luni-vineri). Zona acoperită este București: minim 50 lei și localitățile limitrofe, unde se impune comandă de minim 100 lei. Și pentru că vin sărbătorile, aici poți găsi și cozonaci făcuți în stil tradițional. Oferta online o poți vizualiza aici.

66

Bisou Boutique

Bisou livrează diverse bunătăți în toată România. Costul transportului pentru comenzi mai mici de 150 lei este de 15 lei, iar ce depășește 150 de lei are livrarea gratuită prin curier. De la biscuiți, cookies, biscotti, crakersi și grisine, găsești diverse produse de brutărie. Cozonacii nu lipsesc, așa că poți alege dintre mai multe tipuri de cozonaci; aici poți citi detaliile.

Și dacă tot ești interesat de comenzi de cozonaci și de cum și unde se livrează, există o aplicație dezvoltată în acest sens - CozoApp. Aplicația mobilă este, practic, o hartă care integrează cererea și oferta de cozonaci: producătorii adaugă în aplicație produsele (menționând preț, gramaj, ingredientele), iar clienții pot vizualiza și ulterior cumpăra, folosindu-se de filtre (locație, preț).

* * *

Urmatorul pas mare in Romania. Cultivarea in pepiniere profesionale a rasadurilor sporeste eficienta in horticultura Agrostandard | 9 December, 2020 Numarul producatorilor specializati exclusiv pe rasaduri va creste semnificativ in urmatorii cinci ani in Romania, ceea ce va contribui la stabilizarea si profesionalizarea horticulturii romanesti in decurs de un deceniu – este de parere Csaba Éber, director general adjunct al Malagrow.

Legumicultura si pomicultura din Romania se afla deja pe un trend ascendent de dezvoltare, iar pasul urmator nu poate fi decat inmultirea fermelor care se ocupa exclusiv de cultivarea rasadurilor. Se preconizeaza o crestere considerabila a numarului de producatori romani axati exclusiv sau preponderent pe cultivarea rasadurilor – apreciaza Csaba Éber. Directorul general adjunct al Malagrow – furnizor de solutii horticole profesionale – crede ca numarul producatorilor din acest domeniu al agriculturii se va dubla in urmatorii cinci ani.

Specializare mai eficienta

67

„La nivel global, profitul realizat de productia horticola, de cultivarea legumelor, a fructelor si a plantelor ornamentale a inregistrat cresteri substantiale in ultimele decenii, mai ales datorita specializarii realizate la nivelul diferitelor segmente ale productiei, ceea ce a contribuit la eficientizarea procesului de cultivare. Observam ca in ultimii ani a crescut si pretul de vanzare a produsului final in comparatie cu nivelul stagnant al preturilor din perioada precedenta, evolutie ce stimuleaza fermierii sa investeasca in dezvoltare. Iar cultivarea rasadurilor este o componenta importanta a acestei dezvoltari. Asa au aparut in numeroase tari cu horticultura dezvoltata agenti economici agricoli specializati pe cultivarea exclusiva sau preponderenta a rasadurilor. Rasadurile produse in cantitati mari sunt produse fiabile, de calitate excelenta si livrate la timp, astfel ca ele reprezinta o alternativa mai ieftina pentru legumicultori in comparatie cu rasadurile pe care ei insisi le produc alaturi de productia propriu-zisa de care se ocupa” – explica Csaba Éber.

El a mai adaugat: in plus, pepinierele profesioniste, tin intr-o masura considerabila cont de nevoile pietei si de economicitate chiar si in alegerea soiurilor pentru rasaduri. „Firmele specializate pe cresterea rasadurilor sunt mai eficiente in exploatarea muncii, dispun de iluminare suplimentara, sisteme moderne de incalzire, spatiu adecvat, iar toate acestea fac posibila planificarea exacta a momentului in care se obtine produsul finit. Treptat vor aparea tot mai multe ferme horticole mari in aer liber sau in spatii protejate (solarii) in Romania, iar cei care nu vor avea timp si energie pentru a-si crste singuri rasadurile, isi vor da seama ca merita sa subcontracteze o parte a productiei” – a continuat Éber.

Citeste si Malagrow: Ritmul cercetarii din agricultura nu a incetinit

Procesele derulate deja in mai multe tari din lume – cum sunt de exemplu Italia, Olanda, Statele Unite sau Spania – inca nu au ajuns in Romania, dar intrezarim deja semnele care arata ca specializarea este pe cale sa apara in urmatorii ani – este de parere Csaba Éber.

Inceputurile in Romania

68

In prezent horticultura din Romania trece printr-un proces profund de profesionalizare. Treptat se imbunatatesc conditiile in care opereaza legumicultura si pomicultura si intr-o oarecare masura si productia de plante ornamentale. Au aparut serele cu volum mai mare, incep sa apara si expertii adevarati, cultivatorii utilizeaza materialele input si biostimulatorii profesionali, iar toate acestea contribuie pozitiv la crearea unor produse cu valoare de piata si predictibilitate mai mare.

Consideram ca in prezent exista toate circumstantele ca horticultura romaneasca sa continue ritmul de dezvoltare remarcabil chiar si la nivel international. Tot mai multi tineri talentati se intorc din strainatate, din occident si contribuie benefic la dinamizarea economiei, vorbesc limbi straine si reprezinta un nou tip de gandire, mai deschisa pe care doresc s-o integreze in diferite domenii chiar si in horticultura” – ne-a spus Csaba Éber.

Un start favorabil

Directorul general adjunct al Malagrow crede ca urmatoarea etapa in acest proces este transformarea modului in care se cultiva rasadurile. „In prezent horticultorii romani produc atat produsul final, cat si rasadurile de care au nevoie. Sistemul actual este mai putin eficient decat un sistem bazat pe specializare, in care firmele axate pe cultivarea rasadurilor asigura rasaduri din soiuri alese, sanatoase si competitive sub aspectul pretului.”

Citeste si Fermierii cu mai putin de 5 ha au un venit mult mai mic decat romanii trimisi in somaj

Totodata, in opinia lui Csaba Éber, tot mai multi actori pe piata horticola considera ca aparitia producatorilor de rasaduri specializati vor da un nou imbold horticulturii. Rasadurile cu cele mai bune caracteristici reprezinta un start favorabil, un avantaj pentru producatori, un avantaj care – impreuna cu inovatiile tehnologice si adaugarea tintita a suplimentelor de substante nutritive – va inlesni dezvoltarea horticulturii in Romania.

MalagrowMalagrow ofera biostimulanti extrem de performanti, ingrasaminte foliare si alte produse pentru fermierii de horticultura si distribuitorii sai din multe tari din Europa. Compania are peste 30 de ani de experienta internationala in sectorul horticol. In Romania, Malagrow distribuie produsele Valagro care sunt fabricate in Italia.

* * *

69

Fundația Conservation Carpathia a plantat puieți pe 87 de hectare grav degradate din Munții Făgăraș, în 2020 Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 9 December 2020

În 2020, Fundația Conservation Carpathia a plantat 375.000 de puieți de fag, paltin, brad și molid, pe 87 de hectare din Munții Făgăraș. Organizația vorbește, cu ocazia finalizării împăduririi de toamnă, despre eforturile depuse pentru a avea o nouă pădure.

Fundația Conservation Carpathia și Asociația Ocolul Silvic Carpathia au finalizat reîmpădurirea de toamnă a unor terenuri grav degradate în Munții Făgăraș, adăugând încă 14 hectare celor 73 deja plantate în primăvară și totalizând 375.000 de puieți de fag, paltin, brad si molid.

„Toate lucrările silvice s-au desfășurat în condiții foarte dificile, atât primăvara cât și toamna, împreună cu aproximativ 200 de zilieri diferiți, organizați în echipe mici, oameni angajați din satele învecinate. Specialiștii fundației au încheiat cu succes plantarea în 2020 pe 87 de hectare din Munții Făgăraș”, se arată într-un comunicat.

În ultimii nouă ani conservaționiștii au umplut cu 2.9 milioane de puieți golurile lăsate în munte de exploatările agresive făcute în urmă cu 10-15 ani, pe un total de circa 830 de hectare, în munții Făgăraș, Iezer-Păpușa și Leaota.

Începând de anul trecut, din cauza volumului mare de muncă, lucrările de reîmpădurire au fost externalizate unui furnizor local din zona Rucăr, județul Argeș, creând astfel mai multe locuri de muncă în zona rurală învecinată.

Ce presupune reconstrucția ecologică?

Cea mai vizibilă activitate și cea mai populară este plantarea. Dar puțini oameni din afara sistemului cunosc eforturile depuse pentru a avea o nouă pădure, a transmis organizația.

70

Înainte de replantare, se face o inventariere a parcelelor forestiere pentru a afla nivelul de regenerare existent și pentru a înțelege compoziția inițială a speciilor, astfel încât măsurile să fie cel mai bine orientate către refacerea habitatelor originare. Lipsa speciilor cu importanță pentru biodiversitate, cum ar fi frasinul, ulmul, paltinul, scorușul sau tisa a condus la o degradare a calității ecologice a pădurilor.

Pentru a reface ecosistemului forestier inițial, fundația, prin ocolul silvic propriu, crește în cele nouă pepiniere și două solarii speciile care lipsesc și plantează puieți fără valoare din punct de vedere comercial, dar foarte importanți pentru biodiversitate. În funcție de specie, pentru a obține un puiet viabil, durează între 3 și 5 ani, la care se adaugă, în medie, 5 ani de îngrijire în munte, a puieților plantați: monitorizare, recompletare, dacă s-au uscat, tăierea ierbii din jurul lor, pentru a nu fi sufocați de vegetația care are un ritm mai alert de creștere.

„Combaterea eroziunii solului este un pas foarte important în reconstrucția ecologică: ploile torențiale au spălat versanții dezgoliți, iar șanțurile pe care au fost târâți buștenii s-au transformat în ravene și de 3 metri adâncime. Noi umplem șanțurile cu resturi rămase din exploatările vechi și, cu ajutorul unor excavatoare mici, umplem cu pământ și refacem înclinația naturală a terenurilor, după care intervenim cu plantări, pentru fixare. Dacă nu s-a mai putut face dreptate pentru pădure, măcar să încercăm să reparăm greșelile altora din trecut. Natura are nevoie de respect. Și noi, oamenii, de natură. Un aspect foarte important este cel socio-economic. Peste 200 de zilieri angajați anual pentru diverse activități silvice au o sursă importantă de venit la sat. Ne bazăm pe ei – munca la pădure este departe de a fi una ușoară și este normal să fie bine plătită. Fondurile accesate de la Comisia Europeană, prin proiectul LIFE Nature, suplimentate de alte granturi/donații private (Fundația OAK, Mossy Earth, Forests without Frontiers, Zentiva, Agent Green etc.) ne ajută să cumpărăm și să refacem circa 100 de hectare anual.”, declară Mihai Zotta, șef Ocol silvic CARPATHIA.

Lege versus realitate

Realitatea tăierilor ilegale, chiar și după 10-15 ani, este una dură. Cu cât tăierile rase au fost mai întinse și la mai mare altitudine, cu atât forța pădurii de a se reface, de a se regenera în mod natural a fost mai scăzută. Dezastrele ecologice există și se văd și din satelit și în teren. Legislația silvică prevede obligativitatea proprietarilor de a planta, dacă pădurea nu se reface singură, în termen de maxim doi ani de la o tăiere. Dar în zonele unde tăierile au fost ilegale, rar s-a pus această problemă.

71

„De cele mai multe ori este socotit prejudiciul ce ține strict de arborii tăiați, nu și de daunele cauzate de efectele secundare, provocate de activități nesustenabile. În zona noastră de proiect am asistat cel mai des la eroziunea solului și colmatarea apelor potabile, inundații agresive și la restângerea habitatului animalelor sălbatice. Refacerea unui ecosistem este cel mai greu lucru, pentru că nu ai cum să pui la loc tot ce a existat acolo înainte, oricât ne străduim. Milităm pentru un mai bun echilibru și se pare că incomodăm foarte mult având în vedere atacurile cu discurs agresiv naționalist din ultima vreme, care se bazează pe influențarea prin vorbe, pe când în teren sunt fapte și rezultate.” declară Mihai Zotta, șef Ocol Silvic CARPATHIA.

Despre proiect

Această acțiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităților locale din zona munților Făgăraș.

Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) și a Fundației Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredlandscapes.org). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.

Despre Fundația Conservation Carpathia

Proiectul Fundației Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri și pășuni alpine în estul munților Făgăraș, iar din anul 2012 fundația a început să se implice activ și în refacerea zonelor degradate.

Din anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul munților Carpați, unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a stabilit măsuri de protecție, atât pentru pădure, cât și pentru animalele sălbatice.

Proiectul FCC este unic în România și reprezintă una din cele mai importante inițiative de conservare din Europa.

72

De curand s-a deschis in Craiova prima măcelărie Angus, carnea de vacă cea mai căutată în întreaga lume 8 decembrie 2020

Fermierul Marian Geanta cel care administreaza o ferma de bovine rasa Black Angus si-a vazut visul implinit. De la genetica, nastere, crestere, acum si valorificare in orasul nostru.Angus este cea mai populară rasă de vaci de carne din România. Prin popularizarea acestei rase în România se încearcă și o conștientizare a ceea ce înseamnă consumul de carne de calitate. Carnea obţinută de la vacile din rasa Angus este de foarte bună calitate şi impresionează prin gustul fin şi consistent. Este fragedă şi marmorată, apreciata foarte mult de bucătarii din toate colţurile lumii.

73

Marian Geanta ne-a declarat: „Carnea Angus este foarte bună în special datorită repartiției de carne și grăsime care îi dă un gust aparte. Acest tip de carne conține cu 30% mai puțin colesterol decât cea normală. Grăsimea distribuită uniform în țesuturile musculare ale cărnii de vită Angus are un conținut mai mare de grăsimi bune, care ajută la scăderea nivelului de colesterol rău și al riscului de boli cardiovasculare. Greutatea medie a vacilor este de 550 – 650 kg, iar a taurilor de 900 – 1.000 kg.

Cooperativa Angus Sud – Oltenia s-a înființat în luna iunie 2019 și este alcătuită din 6 ferme de bovine din rasa Angus. Fermele sunt localizate în județele Ilfov, Argeș, Dolj, Gorj și Vâlcea. Fermele au împreună 800 de capete vaci matcă din rasa Aberdeen Angus. Cooperativa a avut drept scop crearea unui lanț magazine propriu pentru comercializarea carcaselor, pieselor de măcelărie tranșate dar și al produselor naturale, proaspete și fără conservanți precum burger, mici, salam, cârnați, parizer și pastramă. S-a intamplat asta si la Craiova.

Clientii care ajung in magazin primesc informatii de la tinerii care se ocupa de magazin. „Avem consumatori care stiu cat de bune sunt produsele din carne de vita Black Angus, dar si clienti care vor sa savureze pentru prima data produsele noastre” declara Alina Geanta, fiica fermierului.

74

https://ziarulagricol.ro/de-curand-s-a-deschis-in-craiova-prima-macelarie-angus-carnea-de-vaca-cea-mai-cautata-in-intreaga-lume/

https://ziarulagricol.ro/wp-content/uploads/2020/12/blackangusvideo1.mp4

* * *

Cu ce erbicidam culturile de floarea soarelui? Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 09, 2020

Floarea soarelui, comparativ cu alte plante de cultura, prezinta o particularitate privind concurenta buruienilor, in sensul ca ele pot concura plantele numai o perioada de 3-5 saptamani de la rasarire. Intervenind cu erbicide in aceasta perioada, planta de cultura este salvata, dezvoltandu-se normal, fara sa mai fie concurata de buruieni. Pentru a inregistra o eficacitate cat mai ridicata in combaterea buruienilor din cultura

75

de floarea soarelui pot fi aplicate mai multe tratamente, in functie de speciile de buruieni existente si de dominanta acestora:

primul tratament, imediat dupa semanat (preemergenta), pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa) din seminte, dar si unele dicotiledonate;

al doilea tratament, in vegetatie (postemergenta), cand planta de floarea-soarelui este in faza de 2-4 frunze, pentru combaterea buruienilor dicotiledonatelor anuale (in faza de 2-4 frunze), dar si unele monocotiledonate anuale (in faza de 1-3 frunze, inainte de infratire);

al treilea tratament este destinat combaterii buruienilor monocotiledonate si, in special, a costreiului din rizomi (Sorghum halepense), dar si a altor graminee perene, care se realizeaza tot in vegetatie (postemergent), cand costreiul are inaltimea de 15-25 cm si plantele de floarea soarelui 4-6 frunze.

Erbicide aplicate in preemergenta pentru combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale:

TENDER (S-metolaclor 960 g/l), in doza de 1,0 – 1,5 l/ha; SILBA (S-metolaclor 312,5 g/l + terbutilazin 187,5 g/l), in doza de

3,5 – 4,0 l/ha.

Pentru o buna eficacitate a erbicidelor, patul germinativ trebuie sa fie bine pregatit, fara bulgari si cu o umiditate suficienta in sol.

Atentie! SILBA nu se aplica pe o cultura in curs de rasarire sau rasarita, ci numai in intervalul semanat – rasarit, cat mai aproape de momentul semanatului.

Erbicide aplicate in postemergenta pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, hibrizi rezistenti la imazamox:

LISTEGO (imzamox 40 /l), in doza de 1,2 l/ha.

Pentru combaterea buruienilor, erbicidul se aplica cand buruienile dicotiledonate sunt in stadiul de 2-4 frunze, buruienile monocotiledonate in stadiul de 1-3 frunze (sa nu fie infratite), iar floarea-soarelui este in stadiul de 4-6 frunze. Erbicidul combate si lupoaia (Orabanche cumana), epoca de aplicare fiind in stadiu de 6-8 frunze a floarii soarelui.

Erbicide aplicate in postemergenta pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale si perene:

76

LEOPARD 5 EC (quizalofop-P-etil 50 g/l), in doza de 0,7 – 1,75 l/ha; RANGO (quizalofop-P-tefuril 40 g/l), in doza de 0,75 – 1,75 l/ha; MATADOR MAX (fluazifop-P-butil 125 g/l), in doza de 0,75 – 2

l/ha.

Erbicidele se aplica cand gramineele anuale sunt in stadiul de 1-3 frunze, iar la gramineele perene, cand costreiul are 15-25 cm, pirul gros 10-20 cm. Erbicidele graminicide se aplica singure, deci evitati sa le aplicati impreuna cu cele pentru buruieni dicotiledonate, pentru ca e posibil sa apara fenomenul de fitotoxiciate la plantele de cultura.

* * *

Corteva Agriscience dezvaluie noua imagine a emblematicului brand european Pioneer® Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 09, 2020

Noua imagine reflecta angajamentul brandului de a duce agricultura la nivelul urmator

Geneva, Elvetia, 9 decembrie 2020 – Corteva Agriscience a dezvaluit noua imagine a brandului sau emblematic de seminte din Europa, Pioneer®. Aceasta este insotita de sloganul „Driving Farming Forward™” (Ducem agricultura la nivelul urmator) si de sintagma „Made to Grow™” (Creat pentru a creste), care reflecta concentrarea continua a eforturilor companiei pe dezvoltarea fermierilor si a agriculturii.

Brandul Pioneer® al companiei Corteva a fost fondat in urma cu aproape 100 de ani si este recunoscut pentru contributia sa la inovatii de importanta globala, precum semintele hibride. Multi fermieri considera in continuare ca Pioneer®  a fost punctul de plecare al businessului cu seminte, iar imaginea adusa in contemporaneitate a brandului se vrea o ancora pentru urmatoarea generatie de fermieri.

Noul brand se concentreaza in continuare pe inovarea continua si pe atributele-cheie ale marcii Pioneer®, cum ar fi apropierea fata de fermieri, furnizarea  de expertiza agronomica si cunostinte pentru gestionarea afacerii. De asemenea, reprezentantii Pioneer vor colabora cu fermierii pentru dezvoltarea unor practici agricole mai durabile, care sa poata fi implementate la nivelul intregii activitati din ferma, conform Obiectivelor de Durabilitate pentru 2030 ale Corteva Agriscience.

77

In calitate de lider mondial in dezvoltarea si furnizarea de genetica avansata, asigurand seminte de calitate superioara fermierilor din peste 90 de tari, Pioneer va colabora in continuare cu fermierii pentru a le sustine dezvoltarea, oferindu-le cunostinte tehnice, inovatii si expertiza agronomica de neegalat.

Monica Sorribas, Marketing Leader pentru Europa in cadrul Corteva Agriscience, a declarat: „Pioneer a oferit de-a lungul timpului o varietate de neegalat de seminte. Suntem extrem de respectati in comunitatea agricola, gratie performantei noastre demonstrate in ultimii 94 de ani. Este momentul sa ne adresam urmatoarei generatii de fermieri si sa ne modernizam atributele-cheie pentru a-i sustine in a cultiva ceea ce este important pentru ei.

Ne vom stradui in continuare sa ne ajutam clientii sa imbunatateasca an de an performanta fermelor, prin cunostiinte agronomice de ultima generatie, agricultura digitala si expertiza financiara  – scopul nostru fiind intotdeauna ca acestia sa obtina rezultate exceptionale si sa isi atinga deplin potentialul. Conform viziunii noastre referitoare la durabilitate, vom colabora cu fermierii pentru a-i ajuta sa-si construiasca exploatatii moderne, profitand de resursele bogate pe care le ofera solul si protejand bogatia acestuia.”

In Europa, portofoliul brandului Pioneer® cuprinde porumb, floarea-soarelui, rapita, soia, bumbac, lucerna si sorg, inclusiv hibrizii de porumb Optimum®

78

AQUAmax®, produsele inovatoare Pioneer Protector® si hibrizii de floarea-soarelui marca Pioneer® cu toleranta la erbicidul ExpressSun®.

Pentru informatii suplimentare, accesati corteva.ro.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globala, pur-agricultura, tranzactionata pe bursa, care ofera fermierilor din intreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat si divers de seminte, solutii pentru protectia culturilor si solutii digitale axate pe maximizarea productivitatii si cresterea randamentului si profitabilitatii. Avand in portofoliu unele dintre cele mai cunoscute marci din agricultura si o linie de produse si tehnologii de top in industrie, care pot genera cresteri viitoare, compania se angajeaza sa colaboreze cu partile interesate din intreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a imbogati viata celor care produc si a celor care consuma si asigurand progresul generatiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independenta listata la bursa pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricola a DowDuPont. Mai multe informatii sunt disponibile pe www.corteva.ro

* * *

Ultrasunete... împotriva sălbăticiunilor Liviu GORDEA 09 decembrie 2020

ULTRAREP este o tehnologie cu ultrasunete inovatoare care îşi propune să ţină la distanţă animalele sălbatice, în special mistreţi şi căprioare, de suprafeţele agricole. Prezenţa faunei sălbatice poate fi o pacoste pe capul fermierilor în multe zone ale Europei, inclusiv România, după cum bine ştim. Numai în regiunea italiană Toscana trăiesc peste 400.000 de ungulate, majoritatea căprioare şi mistreţi. Aceste animale sălbatice pot provoca daune majore culturilor agricole şi, implicit, pot genera pierderi economice importante pentru fermieri.

Eficacitate limitată la soluţiile existente

79

Există numeroase metode de a combate sau măcar a ţine sub control acest fenomen - de la protecţii individuale, la sisteme perimetrale extinse (plasă sau garduri electrice), mai mult sau mai puţin localizate (disuasori olfactivi etc.), care totuşi au arătat până acum o eficacitate destul de limitată, având costuri ridicate de instalare şi gestionare (controale, întreţinere etc.) şi un impact deloc neglijabil asupra mediului. Dar situaţia este pe cale să se schimbe, datorită unui proiect finanţat prin reţeaua PEI-AGRI (Parteneriatul European de Inovare în Agricultură), care a dezvoltat o tehnologie inovatoare cu ultrasunete pentru protecţia suprafeţelor agricole de atacul sălbăticiunilor, într-un mod durabil, fără a dăuna animalelor.

 Proiect finanţat din bani europeni

 Planul strategic constă în aplicarea la scară locală în trei zone ţintă ale Toscanei (deal, câmpie şi munte) şi pe trei sisteme de producţie agro-forestieră diferite (viţă-de-vie, legumicultură, împădurire şi replantare de noi zone verzi), caracterizate prin daune semnificative cauzate de ungulate sălbatice, ale acestui dispozitiv ultrasonic inovator (ULTRAREP), care permite îndepărtarea eficientă a animalelor, fără a le provoca vătămări şi eliminând sau reducând considerabil dezavantajele altor metode, asigurând în acelaşi timp sustenabilitatea economică şi echilibrul ecologic.

 Ferme partenere

 Consorţiul pentru grupul operaţional este format din zece parteneri, inclusiv patru ferme şi doi parteneri de cercetare. Două dintre ferme sunt situate pe ruta vinului Chianti Classico, o alta, specializată pe producţia horticolă, se află în zona Val di Cornia iar cea de-a patra fermă, cu activitate în domeniul forestier, e amplasată într-o zonă montană. Datorită poziţiei lor geografice, fermele servesc drept suport pentru a testa sistemul ULTRAREP. Proiectul se desfăşoară pe durata a 32 de luni şi se va încheia în octombrie 2021, beneficiind de o finanţare din fonduri FEADR în valoare de 300.000 de euro.

 

80

 Experienţa fermierilor din Toscana

 Fermierii din Toscana trebuie să se protejeze de invaziile de mistreţi în 80% din cazuri, în timp ce restul de 20% din pagube sunt provocate de căprioare şi cerbi. „Situaţia este alarmantă şi afectează aproape toate companiile din viticultură, cereale şi uleiuri, fructe şi legume. Mai ales cele situate în zone de deal mediu. Pentru fiecare fermier există acum cinci ungulate, un număr aproape dublat în cinci ani. Prin urmare, sperăm că tehnologia cu ultrasunete pentru îndepărtarea ungulatelor sălbatice poate fi un răspuns”, susţine Massimiliano Biagi, agronom şi director tehnic al fermei Barone Ricasoli. El este responsabil al Grupului Operaţional ULTRAREP, care este acronimul de la ULTRAsound Animal REPeller (Dispozitiv de respingere cu ultrasunete pentru animale).

 Tehnologie prietenoasă cu mediul

 Biagi este fermier la Barone Ricasoli, cea mai veche cramă din Italia, poziţionată într-una dintre cele mai sălbatice zone ale Toscanei şi pentru el prezenţa ungulatelor este masivă şi creează probleme enorme pentru producţia de struguri. „Vrem să respectăm mediul şi, prin urmare, considerăm că gardurile metalice nu sunt o soluţie bună pentru noi. Înainte de a înfiinţa acest grup operaţional, am făcut un experiment în podgoria mea, utilizând coloane care emit o serie de impulsuri în gama de frecvenţe cu ultrasunete care alungă ungulatele convingându-le să fugă de-a lungul aşa-numitor «coridoare sălbatice». Acestea sunt căi care duc spre zone împădurite sau parcuri naturale, împiedicând astfel animalele să se deplaseze în podgoriile vecine. Această experienţă a condus la crearea unui grup operaţional pentru a dezvolta în continuare acest sistem cu ultrasunete”, a explicat fermierul italian.

 UN EXEMPLU INSPIRAŢIONAL

  Massimiliano Biagi este foarte pozitiv în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le oferă tehnologia în găsirea soluţiilor pentru problemele faunei sălbatice. „Mai ales în acest caz, inovaţia şi tehnologia oferă instrumente interesante care pot reduce daunele din

81

agricultură. De asemenea, cred că rezultatele acestui grup operaţional pot fi folosite şi pentru prădători. În cele din urmă, sperăm să transferăm experienţa pe care am acumulat-o în acest proiect către alte grupuri operaţionale din cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi a Parteneriatului European de Inovare pentru productivitate şi durabilitate agricolă, astfel încât şi alţi fermieri din Europa să poată beneficia de eforturile noastre”, a declarat agronomul.Luptă inegală între fermier şi mistreţi. Click AICI şi vezi cum se apără fermierii români împotriva sălbăticiunilor!

* * *

* * *

82