Stiri 16 -17 noiembrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 17.11.2020 1 EUR 4.8729

1 USD 4.1042

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni – Temperaturi mai mari decât normalul perioadei în prima parte a intervalului, urmate de o răcire, pe alocuri accentuată/ Precipitaţiile, preponderent sub formă de ploi | Scris de Diana Stancovici | astăzi, 12:41

Meteorologii au anunţat, luni, prognoza pentru următoarele două săptămâni şi au precizat că vor fi temperaturi mai mari decât normalul perioadei în prima parte a intervalului, urmate de o răcire, pe alocuri accentuată. Precipitaţiile vor fi preponderent sub formă de ploi.

În Banat, în primele zile ale intervalului valorile termice se vor situa în general peste mediile multianuale, cu maxime la nivelul regiunii în jur de 12 grade şi minime de 4...6 grade.

După 20 noiembrie, media temperaturilor maxime va scădea la 6...8 grade, iar minimele vor fi uşor pozitive la început, apoi, în special în a doua saptămâna, media va scădea la -1...0 grade.

Vor fi ploi slabe în ziua de 17 noiembrie, iar cu o probabilitate mai mare şi în intervalul 21– 24 noiembrie.

În primele zile ale intervalului, în Crişana, media maximelor termice se va situa în jurul a 11 grade, iar a minimelor va fi de 3...6 grade, caracterizând o vreme uşor mai caldă pentru a doua decadă a lunii octombrie.

După acest interval se întrevede un proces de răcire la nivelul întregii regiuni, astfel că media maximelor se va situa, în general, între 5 şi 7 grade, iar minimele vor deveni treptat negative, cu o medie în a doua săptămână de prognoză de -2 grade.

1

Se vor semnala ploi slabe în noaptea de luni spre marţi (16/17 noiembrie) şi în ziua de marţi (17 noiembrie). Probabilitatea pentru precipitaţii va fi relativ ridicată şi la finalul primei săptămâni şi începutul celei de-a doua (perioada 21 – 24 noiembrie).

În Transilvania, media regională a temperaturilor maxime în primele zile de prognoză va fi de 8...10 grade, iar minimele vor oscila între 1 şi 4 grade.

După 20 noiembrie, vremea se va răci, astfel, de la o medie a temperaturilor maxime de 7...9 grade, se va ajunge la 4 grade. Minimele vor fi preponderent negative, cu o medie de -5...-2 grade, cele mai scăzute valori, urmând să se înregistreze după 26 noiembrie.

Va ploua temporar în ziua de 17 noiembrie. În restul intervalului se întrevăd precipitaţii, cu o probabilitate în creştere, după data de 21 noiembrie.

Şi în Maramureş, în primele zile ale intervalului, media temperaturilor maxime va fi de 10...11 grade, iar a minimelor de 2...5 grade, caracterizînd o vreme uşor mai caldă pentru a doua decadă a lunii octombrie.

După 20 noiembrie temperatura va fi în scădere, spre o medie a valorilor maxime de 4...5 grade. Minimele vor deveni treptat negative, cu o medie de -3...-1 grad, cele mai scăzute valori, urmând să se înregistreze după 26 noiembrie.

Se vor semnala ploi slabe în noaptea de luni spre marţi (16/17 noiembrie) şi în ziua de marţi (17 noiembrie). Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată şi perioada 21 – 24 noiembrie.

În Moldova, valorile termice vor scădea accentuat, de la o medie de 11...12 grade în prima zi a intervalului, la o medie de numai 5...6 grade în 18 noiembrie. Nopţile vor fi relativ calde, raportat la normalul termic al perioadei, cu o medie a acestora de 2...5 grade.

În ultima decadă a lunii noiembrie, media regională a temperaturilor maxime va fi cuprinsă între 4...6 grade, iar minimele vor fi în jur de 0 grade în intervalul 20 – 25 noiembrie şi de -3...-2 grade spre finalul lunii.

Probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată în 17 şi 18 noiembrie, cand aria acestora va cuprinde cea mai mare parte a regiunii. În restul intervalului de prognoză, acestea se vor semnala pe arii restrânse, mai ales după data de 21 noiembrie.

2

În Dobrogea, vremea va fi caldă pentru această dată în primele două zile ale intervalului, cu temperaturi maxime la nivelul regiunii în jur de 14 grade şi o medie a valorilor minime de 5...7 grade.

Ulterior temperatura va fi în scădere, iar până la finalul celor două săptămâni de prognoza, media maximelor nu va mai depăşi 8 grade. Pe timpul nopţilor, se vor înregistra temperaturi minime în jur de 3 grade în intervalul 20 – 25 noiembrie şi de 0...1 grad spre finalul lunii noiembrie.

Probabilitatea de precipitaţii va fi în general redusă în cea mai mare parte a intervalului. Excepţie va face ziua de 18 noiembrie, când ploile vor cuprinde cea mai mare parte a regiunii şi izolat vor fi posibile cantităţi mai însemnate.

În Muntenia, în primele două zile ale intervalului, media valorilor maxime se va situa în jurul valorii de 12 grade, apoi se va răci accentuat până la o medie regională de numai 6...7 grade, iar aceste valori diurne se vor menţine fara variaţii semnificative până la finalul lunii noiembrie.Temperaturile minime vor fi ridicate pentru această perioada a anului în prima saptămână, dar mai ales în zilele de 18 şi 19 noiembrie, când se va înregistra o media a acestora de 4...6 grade.

În intervalul 21-25 noiembrie vor fi temperaturi minime în jur de 1 grad, iar spre finalul luniimedia acestora va deveni negativă, la o valoare de -2 grade. În zilele de 17 şi 18 noiembrie, aria ploilor va cuprinde cea mai mare parte a regiunii. Sunt posibile precipitaţii şi în restul intervalului, cu o probabilitate în creştere după 21 noiembrie.

În primele zile ale intervalului, în Oltenia, valorile termice se vor situa, în general, peste mediile multianuale, cu maxime la nivelul regiunii de 11...12 grade şi minime de 3...6 grade.

După 19 noiembrie, media temperaturilor maxime va scădea la 6...8 grade, iar minimele vor fi uşor pozitive la început, apoi, în special după 26 noiembrie, media acestora va scădea la -2...0 grade.

Vor fi ploi slabe în 17 şi 18 noiembrie. Sunt posibile precipitaţii şi în restul intervalului, cu o probabilitate în creştere după 21 noiembrie.

La munte, până în 20 noiembrie, valorile termice diurne se vor menţine în general pozitive, cu o medie cuprinsă între 3 şi 6 grade. Ulterior se va produce o răcire a vremii, iar până la finalul celor două săptămâni de prognoză, temperaturile maxime mediate pentru întreg spaţiul montan vor fi în jur de 0 grade.

3

Nopţile vor deveni tot mai reci, astfel că, de la o medie a minimelor termice de -2...0 grade la începutul intervalului, se va ajunge la valori în jur de -6 grade în a doua jumătate a intervalului.Aria precipitaţiilor va cuprinde cea mai mare parte a zonei montane în 17 şi 18 noiembrie. În restul intervalului probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai redusă.

APIA si SUBVENTII

AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI: LISTA CU FERMIERII ELIGIBILI ȘI NEELIGIBILI PENTRU A PRIMI 50 HECTARE DE TEREN!Agroinfo 16 noiembrie 2020

TEREN PENTRU TINERI FERMIERI! Agenția Domeniilor Statului (ADS) a publicat pe site-ul instituției lista cu tinerii fermieri eligibili pentru concesionarea a maxim 50 de hectare de teren agricol și cu fermierii neeligibili, ale căror cereri pentru teren sunt respinse.

Pe lista publicată de ADS figurează județul și codul unic pe care l-a primit fiecare tânăr fermier care a solicitat să-i fie concesionate până la 50 hectare de teren agricol din suprafețele, proprietate a statului, administrate de ADS.

Ca urmare a documentațiilor depuse în cadrul sesiunii O1C - 26.10.2020 - 6.11.2020, în vederea concesionării unei suprafețe de teren cu destinație agricolă, aflată în administrarea Agenției Domeniilor Statului vă comunicăm Lista solicitanților eligibili/neeligibili, anunță ADS.

AGROINFO vă pune la dispoziție această Listă

OROS: CEA MAI MARE SUPRAFAȚĂ DE TEREN ARABIL ESTE CONCESIONATĂ BĂIEȚILOR DEȘTEPȚI PENTRU REDEVENȚE RIDICOLE! Agroinfo 16 noiembrie 2020

TERENUL DE LA ADS. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a scris pe pagina sa Facebook că terenurile agricole aflate în gestionarea Agenției Domeniilor Statului au fost concesionate în mare parte cu redevențe ridicole băieților deștepți. Șeful MADR susține că asta s-a întâmplat pe vremea guvernării social-democrate, iar acum s-ar încerca îndreptarea situației.

Ce a făcut guvernul PSD cu pământul Statului Român, gestionat de la ADS?

4

Din 319,390 ha, doar o treime 111,643 ha era cadastrat, restul având o situație incertăCea mai mare suprafață de teren arabil este concesionată pe zeci de ani, cu redevențe ridicole, la “băieții deștepți”  și la clientela politică. Ce a făcut Guvernul PNL?Am demarat procedura de cadastrare pentru terenurile din domenil public și privat al statului (HG.721/2020).Am dispus reîntregirea patrimoniului ADS, conform Legii 103/2016.Verificăm fiecare contract de concesiune și dacă sunt respectate condițiile contractuale.Am actualizat nivelul minim al  redevenței/arendei:      pentru terenurile agricole➖   20-30% în funcție de clasa de calitate      pentru terenurile non-agricole➖   40%Concesionăm pentru prima dată, până la 50 ha teren agricol tinerilor fermieri   ( H.G.811/2020), a scris ministrul Oros pe pagina sa Facebook.

Prima sesiune de depunere a cererilor pentru concesionarea terenului agricol tinerilor fermieri s-a desfășurat la Agenția Domeniilor Statului în perioada 26 octombrie - 6 noiembrie 2020. În cadrul acestei sesiuni s-au ofertat terenuri din următoarele județe: Călărași, Dolj, Dâmbovița, Galați, Satu Mare și Hunedoara. În perioada următoare, Agenția Domeniilor Statului va mai organiza și alte sesiuni de contractare, prin care se vor oferta suprafețe de teren situate în toate județele țării.

ȘEFUL APIA, MESAJ ASTĂZI DESPRE PLATA SUBVENȚIILOR APIA!Agroinfo : 15 noiembrie 2020

PLATA AVANSULUI APIA 2020! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat astăzi, duminică, 15 noiembrie 2020, într-un mesaj transmis către AGROINFO că sâmbătă și duminică, APIA a autorizat la plata avansului la subvenții 4.755 de fermieri, iar suma totală autorizată în aceste două zile fiind 13.220.502 euro.

Până la această dată, au fost autorizați la plata avansului la subvențiile APIA, aferente acestui an, 711.465 fermieri, cu suma totală de 1.300.562.204 euro. Astfel, APIA a autorizat la plata avansului 90,35% din numărul total de fermieri eligibili pentru avans în campania 2020, a anunțat duminică șeful APIA, în mesajul transmis către AGROINFO.

Vă reamintim că APIA le achită fermierilor până la data de 30 noiembrie 2020 un avans de 70% din cuantumul subvențiilor pe suprafață și din sprijinul cuplat zootehnic la ovine și caprine și 85% din cuantumul plăților compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, PNDR 2020.

5

Cuantumul pe hectar al subvențiilor pe suprafață și valoarea pe cap de animal a sprijinului cuplat la ovine și caprine, valabile pentru anul de cerere 2020:

NEGOCIERI DURE PENTRU SUBVENȚIILE FERMIERILOR!Agroinfo 17 noiembrie 2020 SUBVENȚII FERMIERI! Clubul Fermierilor Români anunță că un procent important, 60% din suma destinată plăților directe, Pilonul 1, este propus pentru a fi alocat noilor subvenții, eco-schemele, și eco-condiționalității. Vor fi subvenții de care vor beneficia fermierii care vor aplica o agricultură prietenoasă cu mediul și clima, aceste subvenții vor avea reguli clare, stricte, iar fermierii care nu le vor respecta, vor pierde banii.

Negocierile privind Politica Agricolă Comună continuă în trialog la Bruxelles – Parlamentul, Comisia si Consiliul. Frans Timmermans, Vice-Președintele Comisiei Europene, a adoptat o poziție controversată referitoare la creșterea ambițiilor de mediu, într-o declarație recentă, care a fost considerată deplasată de către reprezentanții Parlamentului European.

Conform declarației sale, Timmermans solicită creșterea alocărilor procentuale din bugetul PAC pentru mediu și climă, care deja ocupă o

6

pondere majoră – menționăm că 60% din bugetul Pilonului 1 are legătură cu mediul: eco-scheme și eco-condiționalități.Vice-Președintele Timmermans a amenințat public că va retrage propunerea Comisiei dacă va considera personal că nivelul de ambiție de mediu este insuficient.

În mod clar, aceste observații nu corespund declarațiilor Președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a afirmat că retragerea PAC nu este o opțiune pentru executivul european.

Ca urmare, reprezentanții COMAGRI din Parlamentul European au transmis o scrisoare Ursulei von der Leyen și lui Frans Timmermans, prin care califică gestul vice-președintelui drept inacceptabil, care demonstrează o lipsă de respect față de deciziile co-legiutorilor (Parlamentul și Consiliul), menționează Clubul Fermierilor Români.

Scrisoarea semnată de reprezentanții COMAGRI:

Comisia EuropeanăDna Ursula von der LeyenPreședintele Comisiei Europene- trimis prin e-mail –Bruxelles, 13 noiembrie 2020Subiect: Reforma PAC - Semnalele contradictorii ale Comisiei Europene

Stimate președinte,Stimată doamnă von der Leyen,

Vă scriem în numele membrilor PPE ai Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European referitor la negocierile interinstituționale în curs privind reforma PAC. Observăm cu mare îngrijorare că poziții contradictorii sunt adoptate de Comisia Europeană cu privire la acest proces extrem de important.

În scrisoarea dvs. către Verzii europeni din 30 octombrie 2020, declarați în mod clar că Comisia nu are în vedere retragerea propunerii de reformă a PAC. În această privință, aveți sprijinul nostru deplin, nu în ultimul rând pentru că atât Consiliul, cât și Parlamentul au luat deja poziții în acest sens.

Unele dintre punctele de vedere exprimate recent de vicepreședintele executiv Timmermans pun sub semnul întrebării elementele centrale ale poziției Parlamentului European cu privire la reforma PAC în ceea ce privește sustenabilitatea mediului și a climei. Vice-Președintele Timmermans a amenințat public că va retrage propunerea Comisiei dacă

7

consideră personal că nivelul de ambiție este insuficient pentru aceste elemente. Aceste observații sunt în mod clar în neconformitate cu scrisoarea dvs. recentă și cu asigurările făcute atunci când noua Comisie a fost confirmată acum un an. Este dificil de a concilia o astfel de poziție cu buna funcționare a procesului decizional al UE și ar lipsi de legitimitate democratică.

Este inacceptabil pentru noi. Nu îi respectă pe colegiuitori. Un vicepreședinte al Comisiei Europene trebuie să respecte deciziile luate de Consiliu și Parlament. Într-adevăr, rolul Comisiei în negocierile trialogului trebuie să fie acela de a facilita un acord între PE și Consiliu, nu de a-și împinge propriile priorități politice.

Solicităm respectarea procedurilor decizionale normale, ca executivul (Comisia) să acționeze ca un organism colegial și ca punctele de vedere individuale ale membrilor colegiului, oricât de pasionați ar fi fost, să nu submineze cooperarea interinstituțională eficientă.

Cu stimă,Herbert Dorfmann MEP ,Coordonator AGRI PPEJuan Ignacio Zoido MEP ,Vice-Coordonator AGRI PPENorbert Lins MEP, Președinte COMAGRI Parlamentul EuropeanPeter Jahr MEP , Raportor PAC PPEAnne Sander MEP, Raportor PAC PPE

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat recent că din bugetul plăților directe pentru fermierii români circa 400 de milioane de euro ar fi direcționate spre noile subvenții, eco-schemele, iar dacă acestea sunt obligatorii pentru statele membre UE și voluntare pentru fermieri, există riscul pierderii acestor bani.  Șeful MADR a precizat că România a insistat pentru un procent mai mic alocat eco-schemelor, decizia însă aparține instituțiilor de la Bruxelles.

ȘEFUL APIA, ANUNȚ DESPRE PLATA SUBVENȚIEI DE 7.000 DE EURO/FERMĂ! Agroinfo 17 noiembrie 2020

AJUTOR COVID-19! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat că pe data de 25 noiembrie va incepe autorizarea la plată a ajutorului cu caracter excepțional acordat fermierilor și crescătorilor de animale în contextul pandemiei de COVID-19. Anunțul a fost făcut de șeful APIA la Bucharest Food Summit care se desfășoară în capitală până-n data de 19 noiembrie 2020.

8

Potrivit datelor APIA, în cadrul Măsurii 21, ajutor Covid-19, plătit fermierilor români din fonduri europene, pentru sectorul bovin au fost depuse 44.960 de cereri pentru un efectiv de 595.000 capete de bovine, cuantumul sprijinului fiind de maximum 7000 euro/ fermier/exploatație. Pentru sectorul ovine-caprine, au fost depuse 40.067 de cereri pentru 8.709.000 de capete, sprijinul fiind acordat pe exploatatie. De asemenea, producătorii de legume, fructe și cartofi au depus 46.451 de cereri pentru o suprafață de 66.526 de ha.

Autorizarea la plată a ajutorului acordat pe Măsura 21 va începe pe data de 25 noiembrie 2020, a anunțat șeful APIA.

Vă reamintim cuantumul pe exploatația agricolă a acestui ajutor:

Sectorul ovine sau caprine/exploatație:

între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

Sector bovine:

între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euroîntre 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euroîntre 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euroîntre 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euroîntre 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euroîntre 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euroîntre 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

Sectorul legume, fructe şi cartofi/exploatație:

a) legume cultivate în câmp, fructe și cartofi

între 0,3 Ha  -  1 Ha  -   700 Euroîntre 1,01 Ha - 3 Ha  -  1200 Euroîntre 3,01 Ha - 5 Ha  -  3000 Euroîntre 5,01 Ha - 10 Ha -  4000  Europeste 10 Ha - 5000 Euro

b) legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii)

9

între 0,1 Ha  - 0,29 Ha  -   700 Euroîntre 0,3 Ha – 0,5 Ha   -    1200 Euroîntre 0,51 Ha – 1 Ha    -    3000 Euroîntre 1,01 Ha  - 2 Ha    -    4000 Europeste  2 Ha  -  5000 Euro

Un fermier poate să încaseze acest ajutor atât pentru animale, cât și pentru legume, fructe sau cartofi, dar valoarea totală a ajutorului acordat unei ferme nu poate să depășească suma de 7.000 de euro/fermă. Bugetul alocat pentru plata Măsurii 21 este de 150 de milioane de euro.

Șeful APIA a enumerat și celelalte ajutoare de care beneficiază fermierii români în acest an:

Schema de ajutor de stat acordată producatorilor agricoli, care au înființat culturile în toamna anului 2019 – afectate de seceta pedologică, finanțate de la bugetul de stat. Am avut 27.861 de cereri eligibile. S-au efectuat plăți in valoare de 850 de milioane de lei, a spus Adrian Pintea. Schema de ajutor de stat pentru susținerea activitatii crescătorilor din sectorul bovin. Au fost depuse 544 de cereri. Cuantumul ajutorului este de 100 de euro/bovină femelă adultă. Valoarea totală a schemei este de 35.700.000 leiSchema de ajutor de stat din sectorul avicol, pentru care au fost depuse 315 cereri, iar valoarea totală maximă este de 109.800.000 de leiSchema de ajutor de stat în sectorul suin,  au fost depuse 299 de cereri, iar valoarea totală maximă este de 119.560.000 de leiSchema de ajutor de stat pentru distilarea vinului în situații de criza, finanțată de la bugetul de stat – au fost depuse 26 de cereri cu o valoare de 19 milioane de euro.

În această perioadă, până la termenul limită de 30 noiembrie 2020, APIA efectuează plata avansului la subvențiile aferente anului 2020. Șeful APIA a comunicat duminică, 15 noiembrie 2020, într-un mesaj transmis pentru AGROINFO, că până la data de 15 noiembrie a fost autorizat la plata avansului un număr de 711.465 fermieri, cu suma totală de 1.300.562.204 euro. Astfel, APIA a autorizat la plata avansului 90,35% din numărul total de fermieri eligibili pentru avans în campania 2020, a pecizat șeful APIA.

APIA: TERMEN 11 DECEMBRIE 2020 PENTRU SUBVENȚIA APIA PE HECTAR PLĂTITĂ TIMP DE 12 ANI!Agroinfo 17 noiembrie 2020 SUBVENȚII APIA. 11 decembrie 2020 este termenul limită pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”,

10

SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020, anunță APIA. Cererile se depun la APIA.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

Schema vizează înfiinţarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de:a) trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole;b) perdele forestiere de protecţie pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere, care acoperă şi costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și împrejmuire a plantaţiei, denumită Prima 1;

Prima anuală acordată pe unitatea de suprafaţă, pentru acoperirea costurilor de întreţinere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantaţiei forestiere (maximum 2 ani), precum şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordată în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătită pe durata de aplicare a angajamentului este de 7.000.000 de euro.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

NOU AJUTOR DE STAT PENTRU AGRICULTORI ȘI CRESCĂTORI DE ANIMALE! Agroinfo 17 noiembrie 2020 - INDEMNIZAȚIE PENTRU ZILIERI! Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) anunță că agricultorii, crescătorii de animale, acvacultorii, silvicultorii beneficiază de un ajutor de stat care constă în decontarea unui procent de 35% din sumele plătite zilierilor angajați la muncile din

11

ferme. Cererile pentru acest ajutor se depun până la data de 5 decembrie pentru luna noiembrie la agențiile județene pentru plăți și inspecție socială pe raza cărora se află exploatație agricolă.

Pentru persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în unul dintre domeniile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, se acordă de la bugetul de stat, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, o sumă reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă.

Suma se acordă de către beneficiarul de lucrări, din bugetul propriu, la momentul plăţii contravalorii muncii zilnice, şi, ulterior, se decontează integral, la cererea acestuia, pentru persoanele pentru care a fost plătită, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială din județul în care își desfășoară activitatea sau are sediul social.

În vederea decontării sumelor, beneficiarii de lucrări transmit documentele lunar, pentru luna anterioară, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic utilizând platforma aici.gov.ro.

În situația în care cererea este depusă de către beneficiarul de lucrări la o dată ulterioară celei prevăzute mai sus, suma aferentă lunii pentru care se solicită se decontează în luna următoare.

Documente necesare:

Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularulDeclarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularulLista zilierilor – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează lista.Copie CI – a beneficiarului de lucrăriCopie extras de cont – al beneficiarului de lucrări

Domeniile în care se poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;

12

c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;d) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;e) publicitate – grupa 731;e^1) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);e^2) creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;f) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004 şi tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea sa – clasa 5520;g) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;h) activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;i) activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare – clasa 8130;j) restaurante – clasa 5610;k) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630;l) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale – clasa 9104;m) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;n) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;o) activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;p) activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312, anunță ANPIS, pe site-ul oficial al instituției.

SECRETAR DE STAT MADR: AȘTEPTĂM BANII DE LA MINISTERUL FINANȚELOR PENTRU PLĂȚILE FERMIERILOR! Agroinfo 17 noiembrie 2020

OFICIAL MADR. Plățile fermierilor români depind de sumele pe care le va aloca Ministerul de Finanțe la rectificarea bugetară Ministerului Agriculturii. Secretarul de stat MADR George Scarlat a anunțat că Ministerul Agriculturii a cerut 1,2 miliarde de lei pentru a acoperi despăgubirile acordate fermierilor pentru culturile agricole de toamnă

13

și de primăvară afectate de secetă. Concret, diferența care mai trebuie achitată pentru culturile de toamnă și integral despăgubirile pentru culturile de primăvară.

Am proiectul de ordonanță de urgență scris în Ministerul Agriculturii, așteptăm, săptămâna viitoare, să sperăm, rectificarea de buget și să obținem o sumă importantă, consistentă pentru a face despăgubiri și la culturile de primăvară. Solicitarea noastră către Ministerul de Finanțe a fost de 1,2 miliarde de lei, sumă din care va trebui să plătim și diferența la culturile de toamnă, aproximativ 204 milioane de lei.

Totodată, ca și o informație pentru fermieri, vom plăti în toată această perioadă, sperăm ca la rectificare să avem acești bani, dar Ministerul de Finanțe, pentru că suntem într-un dialog continuu cu ei și, bineînțeles, într-o continuă negociere, ținem oarecum cont, pentru că la Ministerul de Finanțe toată lumea, toate nevoile, și într-un an atât de greu și cei care erau cei mai buni platnici, în speță și fermierii, nu numai celelalte sectoare ale industriei, pe o măsură bună pe care a luat-o Guvernul PNL, aceea de a nu achita taxele la 25 octombrie pentru trimestrul 3 și creînd posibilitatea să le plătim până la 25 decembrie, fără penalități și fără a fi blocate conturile agenților economici, vă dați seama că și resursa bugetară la nivelul Ministerului Finanțelor este limitată.

Dar noi sperăm că vom obține aceste sume și, cu siguranță, după rectificarea de buget, vom reuși să plătim aceste despăgubiri către fermieri, a declarat secretarul de stat MADR George Scarlat, pentru Reper TV.

Secretarul de stat MADR a adăugat că valoarea pe hectar acordată fermierilor pentru culturile de primăvară distruse de secetă depinde de sumele pe care le va aloca Ministerul de Finanțe Ministerului Agriculturii.

14

15

16

17

18

Subvenție APIA pentru pășunatul liber al animalelor! Anunțul făcut de la Bruxelles! Angelica Lefter - 17 noiembrie 2020 07:53

Crescătorii de animale pot fi plătiți din bani europeni pentru că își pășunează efectivele. Este o practică pe care mulți dintre ei o fac de ani de zile, însă, potrivit noilor reglementări care se vor implementa în cadrul noii Politici Agricole Comune (PAC), ar putea chiar să fie subvenționați pentru această activitate.

Este ceea ce europarlamentarul Daniel Buda a reiterat, joi – 29 octombrie, în cadrul unei intervenții online, întâlnire organizată de publicația Bursa. Europarlamentarul a menționat că fermierii români, mai ales cei care vor face practici ecologice, pot obține, în final, subvenții mai mari decât alți fermieri din Uniunea Europeană, însă și faptul că fermierii care își cresc animalele pe pășune, fără să constituie o acțiune ecologică, pot atrage bani de la Uniunea Europeană.

19

”Subvențiile, în opinia mea, pentru cei care vor face mai ales practici ecologice ar putea deveni în urma acestor practici ecologice chiar mai mari decât în vestul Europei, cu aceste eforturi pe care le fac fermierii.

La chestiunea cu practicile ecologice vă dau un exemplu, inclusiv bunăstarea animalelor, adică creșterea animalelor pe pășune poate să se constituie într-o practică ecologică în așa fel încât să poate să ofere posibilitatea fermierului să aibă acces la bani. Este important și că avem resurse financiare care sunt prevăzute pentru ceea ce înseamnă consilierea, pentru că din nefericire sunt mulți fermieri care mă întreabă ce să facă, este foarte greu,(…) este complicat să iei fonduri europene dacă nu mergi la un specialist. Acum sunt aceste fonduri speciale care pot fi folosite în domeniul consultanței agricole”, a menționat europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

Plati in avans 2020. Peste 650.000 de fermieri, autorizati Agroromania.ro 16 Nov. 2020

20

APIA anunta ca pentru campania de plati in avans aferenta anului 2020 au fost autorizati peste 650.000 de fermieri.

"Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, in perioada 16 octombrie – 04 noiembrie 2020, au fost autorizati la plata in cadrul Campaniei de plati in avans pentru anul 2020, un numar de 654.707 fermieri, reprezentand un procent de aproximativ 79% din numarul total al fermierilor", a informat APIA.

 Suma totala autorizata la plata este in valoare de 1.087.092.209 euro, astfel: 826.350.538 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA); 217.475.234 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR); 43.266.436 euro cofinantare de la Bugetul National (BN1).

 In ceeea ce priveste Sprijinul cuplat in sectorul zootehnic, pana la aceasta data au fost autorizati la plata un numar de 9.434 fermieri, reprezentand un procent de 63% din fermierii care au solicitat sprijin in Campania 2020, iar suma autorizata este in valoare de 30,1 milioane euro.

 Vrei sa demarezi o afacere online  Secretele comertului online iti sunt in sfarsit dezvaluite in CD-ul “Magazin Online - cum sa pornesti propria ta afacere online” Te gandesti sa demarezi o afacere orice fel de afacere Atunci primul pas pe care il ai OBLIGATORIU de facut consta in realizarea unui mic studiu de piata ...

Iin conformitate cu Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020, pana la data de 30 noiembrie 2020, se pot efectua plati in avans de pana la 70% in cazul platilor directe enumerate in Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, si de pana la 85% in cazul sprijinului acordat in cadrul masurilor de dezvoltare rurala mentionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

 Platile finantate din FEGA se efectueaza la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar platile finantate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.  Plata va continua pana la 30 noiembrie 2020. 

AFIR si FINANTARI

ADS a publicat lista cu primii tineri ce primesc 50 ha de teren agricol noiembrie 17, 2020 agrimanet În data de 26 octombrie 2020 a fost inițiată prima sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, în

21

suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani.

În cadrul acestei sesiuni s-au ofertat terenuri din următoarele județe: Călărași, Dolj, Dâmbovița, Galați, Satu Mare și Hunedoara.

ADS a publicat pe site-ul oficial al instituției lista cu tinerii fermieri eligibili pentru concesionarea a maxim 50 de hectare de teren agricol, dar și cu cei neeligibili.

”Ca urmare a verificărilor documentațiilor depuse în cadrul sesiunii O1C – 26.10.2020 – 6.11.2020, în vederea concesionării unei suprafețe de teren cu destinație agricolă, în administrarea Agenției Domeniilor Statului vă comunicăm Lista solicitanților eligibili/neeligibili, după cum urmează:”

ADS_Sesiunea_01C-26.10.2020-06.11.2020-LISTA-SOLICITANTI-ELIGIBILI-NEELIGIBILI Descarcă

ALTELE

Seceta a tras în jos economia M.G. Miscellanea #Video / 17 noiembrie

În trimestrul al treilea, România a avut cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani, de 5,6%, potrivit lui Florin Cîţu, Ministrul Finanţelor Publice. Ţara noastră suferit un declin economic de peste 10% din cauza pandemiei, în trimestrul second, iar scăderea de 6% de la an la an este explicată de faptul că economia a mers foarte bine anul trecut şi de seceta care a distrus multe recolte în 2020.

22

https://youtu.be/VqmZXg80C5E

Producția agricolă a României se ridică la 19 miliarde EURO noiembrie 16, 2020 agrimanet

Producția agricolă totală în UE a crescut cu 2,4% în 2019. Cea mai mare creștere a producției animale

Conturile economice pentru agricultură arată că producția agricolă totală în Uniunea Europeană (UE) s-a ridicat la 418,0 miliarde EUR în prețurile de bază în 2019, în creștere cu 2,4% față de 2018.

În 2019, echivalentul a 56,6% (sau 236,5 miliarde EUR) din valoarea producției agricole generate a fost cheltuită pe consum intermediar (bunuri și servicii de intrare), în timp ce valoarea adăugată brută (adică valoarea producției minus valoarea consumului intermediar) a fost echivalentul a 43,4% (sau 181,5 miliarde EUR).

Combinația dintre creșterea valorii producției agricole și o creștere limitată a consumului intermediar (+ 0,8%) a dus la o creștere puternică a valorii adăugate brute (+ 4,5%) generată de industria agricolă a UE în 2019 comparativ cu 2018.

23

Cu 77,0 miliarde de euro (sau aproximativ 18% din totalul UE) în 2019, Franța a avut cea mai mare producție agricolă dintre statele membre, urmata de Germania (58,2 miliarde EUR sau 14%), Italia (57,8 miliarde EUR sau 14%) și Spania (51,7 miliarde EUR sau 12%), Olanda (29,1 miliarde EUR sau 7%), Polonia (26,4 miliarde EUR sau 6%) și România (19,0 miliarde EUR sau 5%).

Aceste informații provin din datele finale emise de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.

Cea mai mare creștere a producției agricole din Letonia

În trei sferturi din statele membre ale UE, valoarea producției agricole a crescut în 2019, în timp ce în celelalte state membre ale UE a scăzut. Cele mai mari creșteri, în termeni relativi, s-au înregistrat în Letonia (+ 21,1%) și Estonia (+ 16,1%). În schimb, valoarea producției agricole a scăzut cel mai mult în Slovenia (-3,3%) și Slovacia (-2,4%). Valoarea producției agricole totale a crescut cu 10,6% în Germania, în timp ce a scăzut ușor în Franța (-1,6%), Italia (-1,2%) și Spania (-0,9%).

Creșteri pentru secară și meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie 2-1), hamei, cartofi, porci și lapte

O modificare a prețului sau o modificare a volumului sau o combinație a celor două influențează valoarea producției agricole.

Valoarea producției vegetale din UE a crescut cu 1,8%, cu volumul în creștere cu 2,2%, iar prețurile au scăzut cu 0,3%. Creșterea s-a datorat în principal creșterilor de 29,5% pentru secară si meslin, 23,5% pentru hamei, 20,4% pentru cartofi și 15,3% pentru uleiul de măsline.

Producția animala din UE a crescut în valoare (+ 3,6%) în 2019 comparativ cu 2018, cu prețuri în creștere cu 3,5% și volum stabil. Valoarea mai mare în 2019 s-a datorat în principal creșterilor de 14,6% la porci, 3,2% la lapte și 1,8% la ovine și caprine, în principal ca urmare a creșterilor prețurilor.

Deși valoarea serviciilor agricole (producția) a crescut cu 2,0% în 2019 comparativ cu 2018, compensată parțial de scăderea altor activități agricole (inseparabile), impactul lor asupra evoluției generale a producției agricole nu este semnificativ.

Costurile inputurilor (consum intermediar) au crescut ușor ca valoare (+ 0,8%). Creșterea se datorează în principal valorii mai mari a semințelor (+ 4,5%) și întreținerii clădirilor (+ 3,0%), deși aceasta a fost parțial

24

compensată de o scădere a energiei electrice și a gazelor.

Sursa: ec.europa.eu

Agricultura românească scade. Seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură afectează afacerile Agribusiness INFOGRAFIC Agricultura românească scade. Seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură afectează afacerile Profit.ro scris astăzi, 16:00 Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în acest an. Seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25.000 de firme din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde lei în 2020. În 2019, în România existau 25,2 mii de firme active, cu 4% mai puține decât în 2018, când au depus bilanțul

25

aproximativ 26,2 mii companii (în baza datelor extrase în octombrie 2020).

„Realizăm anual analiza dedicată agriculturii locale, însă acesta este primul an în care veștile nu sunt bune: nu putem decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business“, spune Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin. Google Pay, disponibil în România CITEȘTE ȘI Google Pay, disponibil în România În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupa și în 2019 poziția fruntașă, însă analiștii KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3, în același clasament, se situează PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) și AGRO-CHIRNOGI SA (662 milioane lei). Primii 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019.

Agricultura românească scade. Seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură afectează afacerile În 2019, România și-a menținut locul 6 în UE, la fel ca în 2018, la producția vegetală, cu aproximativ 6,2% din total. Deși seceta și fenomenele hidro-meteorologice periculoase au frânat dezvoltarea la scară și mai largă a acestui sector, în 2019 România ocupa în continuare primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafața cultivată, cât și la producția realizată, de 16,9 milioane de tone.

26

Paradoxal, cu toate că ocupa primul loc, producția a fost mai mică cu aproximativ 1,8 tone decât în 2018. România a bifat în continuare și cea mai mare producție de floarea soarelui din UE, de 3,5 milioane de tone, această recoltă crescând și valoric de la un an la altul – 3 tone în 2018 în comparație cu 3,5 tone în 2019. În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, România a căzut în clasament, de pe locul 4 pe 5, cu o recoltă de 10 milioane de tone în 2019. Mai mult, pentru 2020, Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producției de cereale din România – la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană, pe fondul secetei prelungite și lipsei infrastructurii de irigații.

În topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii, pe primul loc se situează București, cu 3,6 miliarde lei și 8% din total, Capitala fiind urmată de Constanța (5,4%), de Timiș (5,1%), Călărași (5,1%) și Satu Mare (4,4%). Cele cinci județe au generat împreună o cifră de afaceri de 12,8 miliarde lei, însumând 28% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2019. Deși 2019 a fost un an plin de provocări, din cele 25,2 mii de companii care activează în sectorul agricol, aproximativ 14,8 mii (59%) au înregistrat profit, 7,8 mii (29.4%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul

27

Agricultura românească scade. Seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură afectează afacerile Cu toate acestea, profitul net însumat al sectorului a fost de 5 miliarde lei, cu 5,3% mai mic decât în 2018, însă cu peste 62% mai mare decât în 2015.

În ceea ce privește topul profitabilității, cele mai performante companii din domeniu sunt A & S INTERNATIONAL 2000 SRL (pe locul 116 în funcție de cifra de afaceri) , cu un profit de 154 milioane de lei (3,1% din total) în 2019, TRANSAVIA SA și AGRICOST SA, fiecare cu un profit de 92 milioane de lei. Forța de muncă în sectorul agricol a însumat aproximativ 128.000 angajați în 2019, cu 2% mai puțini decât în 2018, iar analiștii estimează că, pe termen mediu, va exista o consolidare a acestei valori din cauza pandemiei de Coronavirus, a migrației, precum și a automatizării unor etape din procesele agricole. În ceea ce privește angajatorii, cei mai mari sunt companiile mici cu 43,5 mii angajați (34% din total), în timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23 mii angajați (18% din total), în 2019. Îngrijorătoare este însă creșterea numărului de companii agricole fără niciun angajat. Astfel, 10,3 mii companii agricole (41% din total) nu au avut niciun angajat în 2019, mai mult decât în 2018 când 9,7 mii de companii se aflau în această situație. Potrivit declaratiei din iulie 2020 a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oroș, seceta din acest an a afectat 34.647 de fermieri care dețin 1,168 milioane de hectare de culturi, aceștia înregistrând pierderi masive în special la recoltele de grâu, porumb, floarea soarelui sau orz. Producătorii agricoli vor fi însă despăgubiți parțial pentru pagubele suferite, însă situația pe termen lung nu se va rezolva doar cu atât, de vină

28

fiind lipsa investițiilor în infrastructura locală de irigații, de care ar trebui să se ocupe Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – ANIF.

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/infografic-

MIERCURI, 18 NOIEMBRIE: PROTESTUL MICILOR FERMIERI, ȚĂRANI ȘI ȚĂRĂNCI, ÎN FAȚA GUVERNULUI! Agroinfo 15 noiembrie 2020

COMUNICAT! O amplă alianță a micilor producători, coordonată de Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis - Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și susținută de organizații ale societății civile și mediului academic, anunță acțiune de protest în fața Guvernului, în data de miercuri - 18 noiembrie, între orele 10:00-13:00. Menționăm că protestul va fi organizat în condițiile impuse de Starea de Alertă, anunță Uniunea Salvăm Țăranul Român, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

La momentul redactării acestui comunicat de presă, piețele locale din România (piețe și hale agroalimentare din spații închise) sunt în continuare închise. O parte dintre țăranii și țărăncile din aceste piețe au fost evacuați în frig, fără condiții minime de igienă (ex. acces la apă), iar cealaltă parte nu are nicio formă de acces la piață. Prin situația creată, țăranii au suferit pierderi însemnate cu multiple efecte economice, sociale și asupra sănătății, aruncând în haos propriile eforturi ale Guvernului de a răspunde eficient noului val de Covid-19. Prin acest protest, tragem încă o dată un semnal de alarmă Guvernului și solicităm în regim de urgență:

1. Revizuirea Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicată în M.Of din 06.11.2020, precum și sprijinul Guvernului și al autorităților locale pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-COV-2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

2. Compensarea pierderilor suferite de țărani și micii producători afectați de închiderea piețelor din spații închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociațiile de mici producători, chiar dacă a fost acordat micilor producători un sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de Covid19, în baza Regulamentului (UE) nr. 872/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, sumele

29

acordate nefiind de natură să sprijine real micul producător, să-l ajute să continue producția și în același timp să compenseze pierderile suferite.

3. Crearea de către Guvern și Ministerul Agriculturii a unui mecanism de comunicare permanent dedicat țăranilor și micilor producători din România, care să funcționeze pe principii de transparență și inclusivitate. Acest mecanism de comunicare trebuie să asigure consultarea pentru situații de urgență impuse de criza de Covid-19, precum și dialogul regulat privind probleme pe termen scurt, mediu și lung cu care se confruntă țăranii și micii producători.

Lista integrală a revendicărilor țăranilor și micilor producători va fi publicată miercuri, 18 noiembrie. Această listă va fi una deschisă și va conține soluții și propuneri concrete, precum și o metodologie de lucru și dialog cu autoritățile.

Avem speranța că în zilele imediat următoare Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a deschide în condiții de siguranță toate piețele locale. Protestul micilor producători este motivat atât de problema urgentă a piețelor, cât și de problemele rămase fără răspuns de-a lungul timpului. Ca urmare a marginalizării și discriminării istorice a țăranilor și micilor producători, agravate de criza de Covid-19, inegalitatea socială din sistemul agro-alimentar a ajuns la cote maxime în societatea românească. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și solidaritatea către mediul rural, punând interesul public mai presus de ambițiile electorale.

OROS: CRESCĂTORII CARE AU AVUT ANIMALE NECROTALIATE AU FOST PREMIAȚI ÎN LOC SĂ FIE PEDEPSIȚI! Agroinfo 17 noiembrie 2020

E PREGĂTITĂ LEGEA PORCULUI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi că este pregătit deja proiectul pentru legea porcului. El a mai spus că au fost despăgubiți crescătorii mici și mari de porci, care au avut pierderi din pricina pestei porcine africane, dar problema nu se rezolvă doar prin despăgubiri. Șeful MADR a subliniat că au primit despăgubiri inclusiv crescătorii care nu aveau animalele crotaliate. Au fost premiați în loc să fie pedepsiți, a spus Oros.

În 2018, din nefericire, se dădeau despăgubiri și la cei care aveau animale necrotaliate. Aceia trebuiau pedepsiți, pentru că ei aveau animale necrotaliate tocmai pentru a nu se cunoaște trasabilitatea animalelor și erau purtătorii virusului. Au fost premiați prin despăgubiri, a spus ministrul Adrian Oros.

30

Ministrul agriculturii a adăugat că li s-au plătit crescătorilor de animale atât despăgubiri pentru pierderile cauzate de pesta porcină africană, cât și pentru pierderile provocate de pandemia Covid-19. Șeful MADR a precizat că există deja pregătit proiectul pentru o lege a porcului.

Tocmai am dat despăgubiri și pentru porc și pentru pasăre, câte 100 de euro pe UVM, până la 100.000 de euro pe fiecare crescătorie. Din 24 noiembrie, o să înceapă și pentru ceilalți fermieri, bovine, ovine, aceste despăgubiri. Sigur, despăgubirile sunt bune, sunt necesare, dar nu rezolvă problema reală.

Despăgubirile sunt, practic, un efort pe care îl face statul de la bugetul național sau din bani europeni, acolo unde a fost cazul, pentru a compensa anumite pierderi, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să găsim souții cu toții. Dar aici, repet, aceste măsuri de biosecuritate trebuie acceptate și de către micii crescători și de către marii crescători, dar mai ales de cei care fac politici agricole în România.

Și dacă toată clasa politică ar fi de acord cu o lege de eradicare, avem pregătit proiectul de lege împreună cu cei de la ANSVSA, o lege de eradicare a pestei porcine și de relansare a producției de porc și toată lumea ar aproba-o și toate măsurile ar fi respectate, în câțiva ani problema (problema pestei porcine africane n.r.) s-ar rezolva, în sensul că am reuși să izolăm în anumite zone, în prima parte, această boală, în așa fel încât în celelalte zone, unde nu sunt focare, activitatea, inclusiv cea de export, să fie posibilă. Altfel, putem să despăgubim în continuare și, sigur, în măsura în care există resurse, am făcut-o, căutăm și resurse europene, dar problema este respectarea măsurilor de bisoecuritate de către toți, a spus șeful MADR, în cadrul conferinței susținută marți, 17 noiembrie 2020, la sediul MADR.

OROS: DE LA ANUL, CINE VREA SĂ CREASCĂ PORC PENTRU VÂNZARE TREBUIE SĂ RESPECTE REGULILE! Agroinfo 17 noiembrie 2020

RESTRICȚII LA CREȘTEREA ȘI VÂNZAREA PORCULUI! Crescătorii mici de animale nu respectă niciodată măsurile de biosecuritate din ferme, a spus ministrul agriculturii Adrian Oros astăzi, referindu-se la focarele de pestă porcină africană întinse în toată țara. Șeful MADR a anunțat că de la anul, cine vrea să crească porc pentru vânzare va fi obligat să respecte un set de reguli de biosecuritate. El a adăugat că vectorii principali de răspândire a pestei sunt omul, samsarul și apoi mistrețul.

Am discutat cu colegii de la Autoritate (Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor n.r.), eu cred că toată lumea, și aici mă refer și

31

la marii fermieri și la crescătorii individuali, toată lumea trebuie să facem eforturi pentru că atâta vreme cât măsurile de biosecuritate nu sunt respectate, câteodată nici de ăia mari, dar crescătorii mici niciodată nu le respectă, orice măsură care se va lua, oricâți bani ar da statul.

Anul trecut, statul a oferit câteva zeci de milioane ca despăgubiri, la începutul anului acesta, în februarie, de la Bruxelles, 17 milioane doar pentru despăgubiri la pestă din cele 50 de milioane de euro pe care Comisia Europeană le avea pentru combaterea bolilor în general, 17 milioane le-am adus în februarie împreună cu președintele Autorității, pentru că am demonstrat că în ultimii ani s-au cheltuit pentru despăgubiri, pentru combaterea acestei pandemii, pentru că este o pandemie, s-au cheltuit sume considerabile.

În continuare, statul poate să dea despăgubiri, dar până când nu se respectă, de către toată lumea, și de către funcționarii publici ai statului, care trebuie să verifice, și de către crescătorul mic și mare, rămâne o problemă aproape de nerezolvat. Când am încercat să vorbim despre măsuri de biosecuritate în fermele mici, în gospodăriile populației, toată lumea a sărit că dispare porcul din gospodărie.

Nu se punea problema așa, doar se spunea că fiecare trebuie să respecte măsuri minime de biosecuritate. Ceea ce facem noi acum, asta trebuie să facă și crescătorii de animale, de porcine, în primul rând, restricționarea circulației, o evidență foarte clară, crotalierea tuturor animalelor, vânzarea-cumpărarea, să știe exact cine-l cumpără, de unde-l cumpără, ce acțiuni sanitar-veterinare au fost făcute. Din păcate, acest lucru nu este respectat și mulți politicieni iresponsabili, atunci când s-a încercat luarea măsurilor, au creat așa, o temă falsă.

Sunt convins că de la anul, indiferent cine, măsurile vor fi mult mai clare, ele vor trebui respectate de către toți, și de către crescătorii mari și de către crescătorii mici. Și atunci, va exista în continuare și porc în gospodărie. Toți cei care vor dori să crească porci pentru consum vor avea posibilitatea, toți cei care vor să facă creștere și comercializare porc vor trebui să respecte niște măsuri minime de biosecuritate.

Și încet, problema se va rezolva. De ce spun încet? Pentru că în Spania există de 30 de ani această boală, în Sicilia, de 40 de ani. A fost doar izolată această pandemie. Seamănă foarte mult din acest punct de vedere cu Covid, pentru că, tot așa, virusul având o capacitate antigenică foarte mică, nu are vaccin și soluțiile sunt mai mult administrative, legate de restricționarea circulației animalelor și a vectorilor care poartă virusul.

32

Eu vă dau un exemplu, în perioada stării de urgență, a scăzut foarte mult numărul focarelor (de PPA n.r.). De ce? Principalul vector este omul, samsarul și apoi mistrețul. În momentul în care samsarul, în cele două luni de zile, samsarului i-a fost restricționată circulația și nu a mai plimbat boala de la o poartă la alta, focarele au scăzut. În momentul în care restricții de circulație s-au ridicat, au apărut iarăși focare de boală. Deci, aici este mai mult vorba de măsuri administrative și, sigur, în compensare pentru cei care respectă legea, despăgubiri, a spus ministrul agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi, 17 noiembrie 2020, la sediul MADR.

Agenția pentru zootehnie, în doliu! Fost director al instituției a trecut în neființă la doar 53 de ani! Roxana Dobre - 17 noiembrie 2020

Trecerea în neființă a unui fost director al instituției i-a îndurerat pe angajații Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), la doar 53 de ani. Vasile Băcilă a condus instituția în perioada 2013-2015.

”Cu adânca durere aducem la cunoștință trecerea în neființă a respectatului și apreciatului coleg, profesor, director, Vasile Băcilă. Pe clopote în vechime scria „pe cei vii chem, pe morţi plâng, fulgerele frâng”. Azi, clopotele bisericii noastre plâng, pentru un om care până mai ieri era în mijlocul nostru, un om care ne era drag, şi pe care toţi îl apreciam. Suntem profund îndurerați de această pierdere enormă și în aceste momente de mare tristețe, transmitem condoleanțe și compasiune familiei îndurerate! De azi înainte îl vom caută doar în inimile noastre, singurul loc de unde nu va pleca niciodată. Odihnească-se în pace!”, este mesajul transmis de colegii din ANZ.

Vasile Băcilă s-a născut la Sibiu, la 3 octombrie 1967. A absolvit Liceul Agricol din Sibiu și a lucrat apoi într-un complex de îngrășare a tăurașilor. A urmat specializări privind introducerea cotei de lapte, introducerea sistemului de clasificare a carcaselor, organizarea agriculturii comunitare.

Coşul minim pentru un trai decent: o familie cu doi copii are nevoie de aproape 7.300 lei/lună 17 noiembrie 2020, 12:54 de Afrodita Cicovschi

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii a fost, în septembrie, de 7278 lei pe lună, în creştere cu +4,7% faţă de anul trecut, arată un studiu publicat marţi de Fundaţia Friedrich-Ebert Stiftung.

Potrivit analizei, cea mai mare creştere în structura de cheltuieli a coşului a fost înregistrată la capitolul locuinţă. Cheltuielile pentru locuinţă au crescut

33

cu +8.8% în septembrie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit sursei citate.

De asemenea, creşteri mai mari decât anul precedent s-au înregistrat la capitolul cheltuieli pentru alimentaţie (+5,5%) mai mult faţă de septembrie 2019 (comparativ cu +3,8% în septembrie 2019 faţă de septembrie 2018).

Coşul de consum pentru un trai decent pentru familia de referinţă (doi adulţi şi doi copii), actualizare Septembrie 2020

Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2020 raportat la luna septembrie 2019.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 6194 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 4597 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2818 lei pe lună.

În august a intrat în vigoare Legea 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

Conform acesteia, coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale.

……………………….

34

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 194/2019 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile cererilor de plată depuse începând cu anul 2019 pentru măsurile 10 "Agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice" prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, din 20.02.2019, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 319/2020 la 13.11.2020

Decizia nr. 509/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 1077 din 13.11.2020. A intrat în vigoare la 13.11.2020

Ordinul nr. 4659925/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Izvoru Crişului din comuna Izvoru Crişului, judeţul Cluj, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1080 din 14.11.2020. A intrat în vigoare la 14.11.2020

Ordinul nr. 4659926/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru localităţile Chinteni, Deuşu, Vechea, Sânmărtin din comuna Chinteni, judeţul Cluj, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1080 din 14.11.2020. A intrat în vigoare la 14.11.2020

Ordinul nr. 4659941/2020 privind instituirea carantinei zonale în satele Valea Mare, Valea Caselor şi Gârleni din comuna Valea Mare, judeţul Dâmboviţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1085 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659942/2020 privind prelungirea măsurii carantinei zonale pentru localităţile Groşi şi Satu Nou de Jos din comuna Groşi, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1085 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659943/2020 privind instituirea carantinei zonale în localitatea Crişeni, judeţul Sălaj, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1085 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la

35

16.11.2020

Ordinul nr. 4659946/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru oraşul Abrud, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1085 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659947/2020 privind instituirea carantinei în comuna Ciugud, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1086 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659949/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru municipiului Alba Iulia, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1086 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659948/2020 privind instituirea carantinei zonale în municipiul Blaj, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1086 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659944/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru oraşul Cugir, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1085 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, din 20.10.2020, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 1075 din 13.11.2020. A intrat în vigoare la 13.11.2020

Ordinul nr. 4659950/2020 privind instituirea carantinei zonale în localitatea Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă

Publicat în Mof I nr. 1087 din 16.11.2020. A intrat în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659969/2020 privind instituirea carantinei zonale la nivelul localităţii Braniştea, comuna Braniştea, judeţul Mehedinţi, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1088 din 17.11.2020. A intrat în vigoare la 17.11.2020

Legislaţie europeană

36

Decizia nr. 1544/2020 de modificare a Deciziei 2003/17/CE a Consiliului în ceea ce priveşte echivalenţa inspecţiilor în câmp efectuate în Ucraina asupra cerealelor de cultură producătoare de seminţe şi privind echivalenţa seminţelor de cereale produse în Ucraina, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 15.11.2020

Regulamentul nr. 1542/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce priveşte ajustarea prefinanţării anuale pentru anii 2021-2023, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 15.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1547/2020 de rectificare a versiunii în limba polonă a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/274 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţă-de-vie, certificarea, registrul de intrări şi de ieşiri, declaraţiile obligatorii şi notificările, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte controalele relevante şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 15.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1560/2020 de modificare a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 de stabilire a metodelor de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1652/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/220 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului privind crearea unei reţele de colectare de informaţii contabile privind veniturile şi activitatea economică a exploataţiilor agricole în Uniunea Europeană, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.11.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1550/2020 de instituire a programului multianual de controale pentru perioada 2021-2025 care urmează să fie efectuat de către experţii Comisiei în statele membre în vederea verificării aplicării legislaţiei Uniunii privind lanţul agroalimentar, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 15.11.2020

Legea nr. 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului,

37

Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 1079 din 13.11.2020. Va intra în vigoare la 16.11.2020

Ordinul nr. 4659911/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Ciorogârla, cu satele aparţinătoare, respectiv Ciorogârla şi Dârvari, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1077 din 13.11.2020. A intrat în vigoare la 13.11.2020

Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, Parlamentul României Va fi modificat de L 252/2020 la 16.11.2020

Regulamentul nr. 1565/2020 de modificare a anexelor II, III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri pentru butan-1,4-diamină, 1-metilciclopropenă, acetat de amoniu, bifenazat, clorantraniliprol, clormequat, ciprodinil, calcar, mandipropamid, piper, piridaben, repulsivi: făină de sânge, extracte de alge marine şi clorhidrat de trimetilamină din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.11.2020

Regulamentul nr. 1566/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri aplicabile substanţelor bupirimat, carfentrazon-etil, etirimol şi piriofenonă din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.11.2020

Regulamentul nr. 1681/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ştergerea de pe lista Uniunii a anumitor substanţe aromatizante (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 379 din 13.11.2020. Va intra în vigoare la 03.12.2020

Regulamentul delegat nr. 1677/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor în vederea îmbunătăţirii funcţionalităţii cerinţelor privind informaţiile referitoare la răspunsul în situaţii de urgenţă privind sănătatea (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 379 din 13.11.2020. A intrat în vigoare la 14.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1685/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanţei bupivacaină în ceea ce priveşte limita maximă de reziduuri (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 379 din 13.11.2020. Va intra în vigoare la 03.12.2020

38

Regulamentul nr. 1706/2020 privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse pescăreşti pentru perioada 2021-2023, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 385 din 17.11.2020. Va intra în vigoare la 20.11.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1714/2020 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/1119 în ceea ce priveşte metodologia de încercare pentru anumite autoturisme electrice hibride fără sursă de alimentare externă şi pentru a ţine seama de utilizarea combustibililor alternativi, precum şi a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1339 în ceea ce priveşte lămpile de poziţie spate (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 384 din 17.11.2020. Va intra în vigoare la 24.11.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1715/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1606 privind anumite măsuri provizorii de protecţie împotriva gripei aviare înalt patogene de subtip H5N8 în Ţările de Jos [notificată cu numărul C(2020) 8021] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 384 din 17.11.2020. A intrat în vigoare la 17.11.2020

………………….

INTERNE

FERMIER ROMÂN: PREȚ DE BATJOCURĂ, AM VÂNDUT VACA CU 5 LEI PE KILOGRAM!Agroinfo 16 noiembrie 2020

VOCEA FERMIERULUI. Am fost forțat ieri să tai o vacă de 700 de kilograme. A venit samsarul și mi-a plătit carcasa, peste 250 de kilograme, cu 5 lei pe kilogram. Este bătaie de joc ce se întâmplă! Ne-a scris supărat un crescător de animale din județul Giurgiu.

Vă rog să publicați ca să facem cunoscut fenomenul de sămsăreală și să ajungă aceste lucruri pe masa guvernanților și a ministrului agriculturii. Să dea o ordonanță să avem unde vinde produsele, că nu avem desfacere. Dai o vacă la peste 700 kilograme în viu, 250 kilograme carcasa, la 1.200 de lei?! 5 lei pe kilogram! Este o bătaie de joc! Am fost nevoit să o vând cu atât. Vaca se umflase ieri (duminică, 15 noiembrie 2020 n.r.) de la rapiță și a trebuit să o tai și să o vând.

Am fost forțat să accept acest preț. Într-o fermă de animale se întâmplă și astfel de evenimente, accidente, și noi nu avem un abator unde să vindem.

39

Vaca, oaia sunt frumoase în poze, dar în realitate nimeni nu știe cu ce se confruntă fermierul. Să ajungă la domnul ministru pe masă ce se întâmplă, să vadă realitatea din ferme, a scris crescătorul de animale din județul Giurgiu în mesajul către AGROINFO. Fermierul Petre I., așa cum a semnat mesajul către noi, ne-a mai spus că are 40 de vaci și viței, majoritatea de carne, rasa Angus, și 700 de oi.

CRESCĂTORII ROMÂNI DE ANIMALE SUNT PĂCĂLIȚI LA PREȚ DE INTERMEDIARI! Agroinfo 16 noiembrie 2020

FERMIERII NU PRIMESC PREȚUL CORECT! Crescătorii români de animale nu reușesc să obțină prețul corect pentru munca lor. Pentru că nu există târguri, licitații, unde este stabilit un preț corect pentru animale, crescătorii sunt forțați să vândă la intermediari care-i păcălesc la preț, le scad prețul încât un vițel gras e vândut ca un schelet ambulant, spune un medic veterinar din județul Bistrița-Năsăud. Când o să dispară subvențiile, dispar și vacile, oile.

Medicul veterinar Petru Mureșan are un cabinet veterinar în comuna Șintereag, județul Bistrița-Năsăud. El a spus că fermierii români se aleg de cele mai multe ori cu un preț de nimic pentru munca lor pentru că sunt nevoiți să-și vândă animalele intermediarilor, iar acesta le scad din preț sub diferite pretexte, ba că nu au vrut un vițel așa de tânăr sau nu așa gras sau că e prea slab.

Am în Blăjenii de Jos o fermă de Angus, animale de carne, dar și cei de acolo țin animalele pentru că este subvenția. Când va dispărea subvenția la oi și la bovinele de carne, vor dispărea cu totul. Ei îngrașă animalele și vițeii și îi vând printr-o firmă de la Sibiu. Merg în abatoare din Austria, Germania, Italia. La noi nu prea se taie, abia de curând au apărut produse de vită de calitate, ei vând la export, dar sunt păcăliți și ei pentru că patronul de la Sibiu nu e român.

Le spune să crească, oamenii îngrașă vițeii, iar când vin să-i ia le spun că nu au vrut așa de tânăr, sau nu așa de gras sau de slab și le taie din preț. Omul e forțat să vândă cu cât îi oferă, ceea ce nu este corect. Nu există cum am văzut în Franța sau Germania piețe, târguri, unde există licitații. Acolo se pune prețul corect și valoarea animalului este dată de calitatea lui genetică. La noi, degeaba vreau să cresc o vacă de calitate cu cantitate mare de lapte că la abatorizare are același preț ca un schelet ambulant, a declarat medicul veterinar Petru Mureșan pentru timponline.ro

40

NOU! ÎNTREABĂ UN MEDIC VETERINAR ONLINE! PRIMA PLATFORMĂ DE TELEMEDICINĂ DIN ȚARĂ!Agroinfo 15 noiembrie 2020 -

NOU! Medic Chat a lansat Vet Chat, primul serviciu de telemedicină veterinară din România. Iubitorii de animale de companie pot discuta rapid și ușor cu un medic veterinar online.

„La o oră după ce am lansat Vet Chat am înregistrat deja primele întrebări pe platformă, fără niciun fel de publicitate în prealabil. Acest lucru ne-a confirmat că există o nevoie momentan neacoperită”, declară Emilian Rădoi, fondator Medic Chat.

ÎNTREBĂRILE VOASTRE POT FI ADRESATE AICI! CONSULTAȚII VIRTUALE!

Atunci când animalul se accidentează sau mănâncă ceva toxic, desigur că vizita la veterinar este imperativă. Însă, pentru fiecare nedumerire despre îngrijire sau afecțiuni minore care apar, drumul până la cabinet poate fi un stres extra. Animăluțele sunt deseori înfricoșate de vizita la cabinetul veterinar, deși mulți doctori fac eforturi pentru a îndulci acest moment. „Părinții” animăluțelor de companie deseori recurg la Doctor Google pentru lămuriri și indicații, ceea ce poate provoca mai multă confuzie și o întârziere în primirea îngrijirii potrivite. Astfel, o consultație virtuală ar putea rezolva problema cu minim de efort și risc, mai ales în timpul pandemiei.

Cum funcționează și ce fel de probleme se pot rezolva pe Vet Chat?

Vet Chat funcționează pe bază de întrebare-răspuns text, iar deși platforma anunță un timp de răspuns de până în 24 de ore, doctorii răspund tipic în 1-2 ore. Posesorii de animale de companie au posibilitatea de a atașa imagini sau documente, ceea ce permite și interpretarea analizelor. Pentru fiecare medic veterinar este prezentat un profil profesional cu informații precum studii, experiență și testimoniale din partea utilizatorilor. În momentul de față o întrebare către un medic veterinar online pornește de la 20 de lei, iar discuția este anonimă.

„În cazul unor afecțiuni dermatologice, tulburări digestive (nu mă refer la gastroenterite severe care necesită perfuzii, ci la enteritele obișnuite ce se pot rezolva și de la distanță), afecțiuni respiratorii necomplicate sau plăgi minore care nu necesită chirurgie, recomandările oferite prin intermediul aplicației pot înlocui vizita la cabinet și rezolva eficient problema. În același timp, aplicația poate fi extrem de utilă chiar înainte de achiziționarea unui animal, întrucât majoritatea oamenilor nu știu ce să urmărească și au nevoie

41

de îndrumare și sfaturi pertinente. În multe cazuri este binevenit și un suport permanent pe toată perioada de creștere oferind sfaturi privind alimentația, schema de vaccinare, deparazitare, suplimente ce pot fi administrate, integrarea animalului în mediu, etc.”, explică Dr. Alina Mucenic, medic veterinar cu experiență de 10 ani, activ pe platforma Vet Chat. 

Principala provocare întâmpinată este că animăluțele nu pot spune ce le doare. Așadar, medicii au nevoie de cât mai multe informații de la stăpâni despre simptomele principale și detalii precum schimbări în dietă, consistența scaunelor, starea generală a animalului, și altele.

Platforma poate avea și rol de informare dintr-o sursă de încredere: „Desigur că o parte din discuțiile pe platformă pleacă de la o afecțiune minoră, de tipul unui episod de vomă, un scaun de consistență moale, însă de multe ori oamenii au nevoie de îndrumare și fără să existe o problemă specifică, de exemplu informații despre vaccinări, deparazitări interne și externe, microcipări, pașaport, despre călătorii cu patrupezii în afara țării, despre medicamente și administrarea lor sau sfaturi despre puiuți. Sunt și cazuri în care posesorii de animale nu sunt siguri dacă problema este gravă sau nu, iar o discuție în aplicație le oferă claritate despre ce au de făcut și poate chiar salva viața unui animăluț prin îndrumarea de urgență către cabinetul veterinar”, explică Dr. Daniela Artimon, medic veterinar cu experiență de peste 5 ani, activ pe platforma Vet Chat.

Context global

42

Telemedicina umană și segmentul de telemedicină pentru animale de companie au creșteri spectaculoase în lume, accelerate de pandemie, amândouă având cu o rată anuală de creștere (CAGR) estimată peste 19%. În 2019, telemedicina umană a fost evaluată la 45 miliarde de dolari (Global Market Insights), iar segmentul de servicii de telehealth pentru animale de companie a depășit 60 milioane dolari (InsightAce Analytic).

„Fiecare nou record de creștere a industriei în lume arată că serviciile de telemedicină sunt necesare, atât pentru oameni, cât și pentru animalele de companie. În urma carantinei, Medic Chat a crescut de 10 ori față de începutul anului, ceea ce a fost surprinzător și pentru noi. Această creștere ne-a determinat să accelerăm planurile de lansare pentru Vet Chat, pentru că am înțeles că nevoia oamenilor de îndrumare medicală la distanță nu mai este despre confort și eficientizarea timpului, ci a devenit despre siguranță. Așadar, venim cu soluții care să răspundă cât mai complet la această nevoie. Ne așteptăm ca Vet Chat să devină popular foarte rapid. În funcție de progres, intenționăm să facem posibilă și deschiderea unui cabinet virtual de către medici care să permită programarea consultațiilor telefonice sau tip video. În același timp, extinderea către segmentul de medicină veterinară este doar unul dintre proiectele noastre de creștere. Lucrăm, de asemenea, la extinderea Medic Chat pe plan internațional”, declară Emilian Rădoi, fondator Medic Chat.

Medicii veterinari protestează în continuare! Autoritățile le-ar fi livrat doar parțial salariile restante! Ramona Dascălu - 17 noiembrie 2020

A două săptămână în care medicii veterinari continuă protestele! Medicii veterinari din Iași susțin că vor picheta în continuare în fața sediului Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), nemulțumiți de faptul că au primit salariul doar pentru o singură lună. Aceștia spun că deși trebuiau să obțină banii măcar pentru ultimele trei luni, autoritățile de la București au livrat în conturi doar banii pentru luna septembrie 2020. Medicii amenință cu suspendarea activității dacă nu vor fi luate măsuri

43

urgent de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Aceștia susțin că vor protesta până vor primi drepturile salariale cuvenite, așa cum prevede Legea 236/2019. Astfel, fiecare din cei 86 de medici din comunele din Iași, de liberă practică, care au contract cu ANSVSA, trebuie să primească suma de 10.000 de lei lunar, începând cu luna august 2020.

Potrivit vicepreședintelui Colegiului Medicilor Veterinari din Iași, Mihaela Doina Toma, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a plătit salariile specialiștilor numai pentru luna septembrie 2020. ”Noi am solicitat salariile din luna august până în prezent, deci pentru ultimele trei luni. Prin pichetarea sediilor DSVSA am mișcat ceva, dar nu suficient. Nu a apărut nicio hârtie oficială, salariile s-au plătit doar pentru o lună. O să continuăm să pichetăm sediile DSVSA”, a declarat aceasta.

Medicii susțin că au nevoie urgentă de acești bani, altfel riscă falimentul. Mai mult, aceștia vorbesc de faptul că ultilitățile, cheltuielile salariale și alte cheltuieli aferente funcționării unui cabinet s-au triplat în ultimii ani, iar din acest motiv medicii veterinari din Iași se tem că nu vor putea acoperi în continuare cheltuielile cu salariile angajaților și cele cu materiale sanitare necesare protejării împotriva COVID-19.

”Orice medic veterinar de liberă practică nu-și poate desfășura singur meseria. Avem tehnicieni în spate, farmaciști, contabili, pe care trebuie să-i plătim. Eu am 5 angajați. Un medic, trei tehnicieni și un contabil. Pe toți trebuie să-i plătesc, iar numai contribuțiile la stat pentru salarii sunt de peste 7.500 de lei. Vă dați seama câți bani ne trebuie ca să supraviețuim măcar? Din cauza acestui blocaj noi suntem în faliment”, susține Gabriela Panove, medic veterinar care își desfășoară activitatea în comuna Belcești, județul Iași.

Printre solicitările medicilor veterinari care protestează se mai numără și adoptarea unor proceduri pentru realizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale, care exced legislației în vigoare și care introduc atribuții și competențe suplimentare medicului veterinar de liberă practică împuternicit prin cadrul aceluiași tarif. De asemenea, medicii mai reclamă lipsa unui răspuns la solicitarea lor de actualizare a tarifelor pentru acțiunile sanitare veterinare contractate cu statul, dar și faptul că nu s-a asigurat echipamentul de protecție și nici nu s-au stabilit proceduri clare pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-Cov-2, în condițiile în care personalul medical veterinar angajat desfășoară zilnic activități care presupun intrarea în gospodăriile proprietarilor de animale.

44

Protestul medicilor veterinari a început încă din data de 9 noiembrie în toată țara, în semn de nemulţumire faţă de nerespectarea de către ANSVSA a contractelor încheiate cu medicii veterinari de liberă practică, dar şi faţă de subfinanţarea activităţii de teren a acestora.

La doar o zi distanță, președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu, a declarat că medicii veterinari vor avea până pe data de 11 noiembrie toți banii în conturi.

A mai crește sau a nu mai crește PORC? noiembrie 17, 2020 agrimanet

In cadrul conferintei de presa de astazi, referindu-se la regulile stricte pentru stoparea pestei porcine africane, Adrian Oros a facut urmatoarele precizari:

“Am discutat asta cu colegii de la Autoritate (ANSVSA). Eu cred că toată lumea, și mă refer aici și la marii fermieri și la crescătorul individual, trebuie să facă eforturi în acest fel, pentru că atâta vreme cât măsurile de biosecuritate nu sunt respectate, câteodata nici de cei mari, dar crescătorii mici niciodată nu le respectă, nu se va termina cu boala”.

”Anul trecut statul a oferit câteva zeci de milioane ca despăgubire, la începutul anului acesta în luna februarie am reușit să aducem de la Bruxelles 17 milioane doar pentru despăgubiri la pestă, din cele 50 de milioane pe care CE le avea pentru combatarea bolilor în general. S-au cheltuit sume considerabile pentru combaterea acestei boli. Sigur că în continuare statul poate să dea despăgubiri, dar până când nu se repectă de către toată lumea, și de către funcționarii publici ai statului care trebuie să verifice și de către crescătorul mic și mare, rămâne o problemă aproape de nerezolvat”, a mai afirmat domnul Oros.

”Când am încercat să vorbim de măsuri de bio-securitatea în gospodăriile populației toată lumea a sărit că dispare porcul din gospodărie. Nu se punea problema așa, ci doar că fiecare trebuie să respecte măsuri minine de bio-securitate. Ceea ce facem noi acum, asta trebuie să facă și crescătorii de

45

porcine: restricționarea circulației, o evidență foarte clară, crotalierea tuturor animalelor, vânzarea/cumpărarea să se știe exact cine cumpără și de unde, ce acțiuni sanitar-veterinare au fost făcute. Din păcate acest lucru nu este respectat și mulți politicieni responsabili atunci când s-a încercat luarea măsurilor au creat o temă falsă”.

”Sunt convins că de la anul măsurile vor fi mult mai clare, ele vor trebui respectate de către toți, și fermierii mici, dar și mari. Va exista deci în continuare și porc în gospodărie. Deci vor trebui să respecte niște măsuri minime de bio-securitate”.

”Și încet problema se va rezolva (…) Soluțiile sunt mai mult administrative legate de restricționarea circulației animalelor și a vectorilor care poartă virusul. Vă dau un exemplu: în perioada stării de urgență au scăzut foarte mult numărul focarelor. De ce? Principalul vector este omul, samsarul, și apoi mistrețul. În momentul în care samsarul, cele două luni de zile, a avut restricționată circulația și nu a mai plimbat boala de la o poartă la alta focarele au scăzut. În momentul când restricțiile de circulație s-au ridicat au apărut iarăși focare de boală”.

Alexandru Baciu, fermier: Nu poti sa faci agricultura cu dobanda de 9%! Agrostandard | 17 November, 2020 |

Alexandru Baciu, un cunoscut fermier din judetul Calarasi care lucreaza in sistem integrat – administreaza 2.000 de hectare de teren agricol, o ferma de vaci, abator, dar si instalatie de biogaz – a atras atentia autoritatilor, dar si bancherilor prezenti la BucharestFoodSummit, asupra situatiei ingrate in care se afla fermierii romani. Acestia sunt evoiti sa apeleze la credite cu dobanzi de pana la 9%, care ii pun in imposibilitatea de a concura de la egal la egal cu fermierii din Vest. Ori “ce afacere sa faca Baciu ca sa fie profitabil sau sa-l concureze pe colegul din Germania care acum se imprumuta la banca cu dobanda negativa?”, intreaba cu amar agricultorul din Calarasi.

46

Fermierii romani vor bani ieftini, dar nu in orice conditii. Institutiile financiare trebuie sa se aplece cu mai multa atentie asupra sectorului si sa inteleaga cu adevarat realitatile din agricultura romaneasca.

„Ce ne-a facut noua sistemul bancar din Romania? Ne-a aruncat in brate asa-zisele sisteme nebancare, celebrele IFN-uri, care se imprumuta culmea la aceeasi banca la care sunt eu client, mie banca nu-mi da bani, dar ii da IFN-ului ca sa ma imprumute pe mine. Si dobanda bancii, cu dobanda IFN-ului, plus nu mai stiu cate comisioane ma imping pe mine intr-o dobanda de 9%. Pai, scuzati-ma, nu poti sa faci agricultura cu 9%. Nu va spun minciuni, sunt realitati….Mie, cel putin, si colegilor nostri fermieri ni se pare o bataie de joc acest sistem de a acorda credite in agricultura. Cum sa ma dezvolt eu cu 9%, ce investitii sa fac?”, s-a declarat descumpanit la BucharestFoodSummit Alexandru Baciu.

Fermierul a vorbit si despre adeverinta de la APIA, fara de care viata fermierilor ar fi fost cu mult mai grea, daca nu chiar imposibila. Chiar si asa, sa recunoastem nu este deloc ieftina, pana la urma, din cauza comisiunelor impuse de bancile cu care lucreaza APIA. Si pe buna dreptate, de ce se inghesuie bancile la APIA sa lucreze cu aceste adeverinte, dar nu si cu fermierii direct?!

„Afacerea mea integrata are nevoie sa cumpere bani ieftini, pe care, din pacate, ferma mea nu poate sa ii cumpere la ora actuala din piata de la nicio banca. Eu vreau ca sa ma dezvolt sa nu am nevoie de APIA, pentru ca sa nu credeti ca adeverinta este ieftina. Nu este, pentru ca banca imi da cu dobanda banii aceia, ba mai mult, mai imi ia si statul inca o dobanda ca trebuie sa ma garanteze. N-am inteles niciodata daca adeverinta aia este 100% garantie ca voi incasa niste bani, de ce trebuie sa ma mai garantezi tu stat, sa imi mai iei o dobinda de 2% nu stiu prin ce fond. De ce? Nu ni s-a spus niciodata. 2% de la stat, 3% de la banca, ce afacere sa faca Baciu ca sa fie profitabil sau sa-l concureze pe colegul din Germania care acum se imprumuta la banca cu dobanda negativa?”, a mai declarat Alexandru Baciu.

Fermierii romani vor sa se dezvolte, au nevoie de bani acordati in conditii echitabile, dar si de sustinerea statului sau mai degraba de implicarea BNR, in cazul de fata. Pentru ca, altfel, intr-un sector in care 10 ani poti sa fii pe profit, iar in al 11-lea poti sa pierzi tot, nu vor avea nicio sansa sa reziste in fata ofensivei IFN-urilor sau a fondurilor de investitii.

BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020 a continuat joi, 11 noiembrie, la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti cu o noua conferinta: „Finantarea economiei si agribusiness-ului romanesc”, un subiect generos, care a generat

47

discutii aprinse in randul celor prezenti. Daca fermierii s-au plans de dobanzile mari si accesul dificil la finantare, bancherii au promis mai multi bani si mai putina birocratie, in timp ce autoritatile au anuntat programe si solutii noi pentru sectorul agroalimentar.

Conferinta a fost moderata de Gabriel Biris, Partener Fondator, Casa de Avocatura Biris-Goran, Nicolae Badea, presedinte Computerland Romania, iar co-moderatori au fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit si Leontin Dinulescu, BucharestFoodSummit.

La eveniment au fost prezenti Sorin Mihai Cimpeanu, Rector, USAMV Bucuresti, László Borbély, Consilier de Stat, Cabinetul Primului Ministru, Adrian Pintea, Director general, APIA, Cosmin Cristian, Director general adjunct, FNGCIMM, Nicu Vasile, seful LAPAR, Alexandru Baciu, Antreprenor Ferma Baciu, Ramona Ivan, Director, Directia Relatii cu Institutii Nationale si Internationale, CEC Bank, fostul premier Petre Roman, Varujan Pambuccian, Deputat, Comisia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor s.a.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland Romania, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Samburesti.

Partenerii evenimentului: CEC Bank, Casa de Avocatura Biris-Goran, EximBank, Domeniile Urlati, USAMV Bucuresti, ASAS, ASPES, ASE, HORA, FIHR, AFR.

Partenerii media: FoodBiz, #RomaniaFunctioneaza, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi si Economistul.

Carmen Avram - solicitare pentru Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: „Să salvăm, în ultimul moment, sturionul românesc!” Bruxelles, 17 noiembrie 2020 

Eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Pescuit a Parlamentului European și vicepreședintă a Intergrupului SEARICA („Mări, râuri, insule și zone de coastă”) din legislativul comunitar, i-a solicitat Ministrului Agriculturii, Adrian Oros, implicarea în eforturile de salvare a sturionului românesc din Dunăre și Marea Neagră.

Conform eurodeputatei Carmen Avram: „În calitatea mea de membră a Comisiei pentru Pescuit din Parlamentul European, vă adresez această scrisoare, în speranța că mă veți susține în demersul inițiat încă de la

48

începutul mandatului de a salva, măcar acum, în ultimul moment, sturionul românesc. 

Sturionul a populat apele Dunării și Mării Negre de peste 200 de milioane de ani, însă în prezent din cauza pescuitului excesiv și a braconajului, dar și din cauza reducerii habitatului, construcției digurilor și a altor bariere fizice pe rutele lor de migrație, populațiile de sturion s-au redus drastic. Potrivit unui studiu publicat în august 2019 de cercetători de la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD), în lume mai există 26 de specii de sturioni, dintre care, în Dunăre, se regăsesc doar șase, aflate într-un dramatic proces de dispariție. Dintre cele șase specii locale de sturioni, numai patru mai supraviețuiesc astăzi: nisetrul, cega, păstruga și morunul. Morunul, păstruga și nisetrul se află pe lista speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Cega se numără printre speciile amenințate cu dispariția. Șipul, prezent și el în regiune pe vremuri, a fost declarat dispărut în bazinul Mării Negre, iar viza, o altă specie de sturion, este și ea considerată ca fiind „posibil dispărută”.

Cu toate că în 2006 s-a interzis pentru prima oară în România pescuitul sturionilor, populațiile de sturioni sunt încă afectate. Nu există un număr exact al indivizilor din speciile care au mai rămas în Dunăre sau în Marea Neagră, pentru că metodele de monitorizare sunt scumpe și necesită mult timp. 

Dar din monitorizări parțiale încă nu se poate vorbi de populații care să susțină un pescuit comercial. În acest context, consider necesar ca prohibiția totală la pescuitul sturionului să continue și după aprilie 2021.

Însă, interdicțiile la pescuit nu sunt suficiente pentru revitalizarea populației de sturioni din Dunăre și Marea Neagră. Acestea trebuie completate cu măsuri ferme pentru stoparea braconajului permanent, care încă mai este un pericol, având în vedere că legea nu se aplică în mod corespunzător, iar instituțiile abilitate par a fi neputincioase în stoparea acestui fenomen. Totodată, este nevoie de susținerea, prin fonduri guvernamentale și europene, a programelor de repopulare a Dunării care sunt menite să revitalizeze populația de sturioni din Dunăre.

Avem nevoie de soluții viabile care să creeze condițiile necesare pentru reproducerea naturală a sturionilor, asigurarea traseelor de migrațiune, dar mai ales stoparea pescuitului ilegal și agresiv a acestora.

Astfel, vă rog pe această cale, domnule Ministru, să-mi comunicați foaia de parcurs și măsurile pe care Ministerul pe care îl conduceți intenționează să le implementeze pentru a remedia această situație.” se arată în scrisoarea

49

eurodeputatei Carmen Avram adresată Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. 

Dovleacul Cenușăresei, doar un vis frumos. Legumicultorii se plâng de recoltele slabe 17 noiembrie 2020

În plăcintă, copt sau de decor, pe sobă – cam astea sunt principalele roluri ale dovleacului în cultura românească. Chiar dacă este un aliment ideal pentru dietă și care are și beneficii importante în combaterea diabetului și a hipertensiunii, noi, românii, nu suntem mari consumatori de dovleac.

Pe cultura de dovleac a mizat și un tânăr fermier, din comuna Dobrotești, județul Teleorman, care, de 3 ani cultivă cu mare drag această legumă. Absolvent la Universitatea de Științe Agronomice din București (USAMV), provenind dintr-o familie de ingineri agronomi, tânărul a pus bazele unei mici afaceri agricole, ulterior reușind să acceseze și fonduri europene. Cu multă trudă și sprijin considerabil din partea tatălui său, Mihai a achiziționat și utilaje pretabile culturii de dovleac, iar, pe alocuri a improvizat, reușind astfel să mecanizeze tot procesul de plantare și îngrijire. 

Tânărul fermier a încercat diverse soiuri de dovleac comestibile, cu proveniență din Franța, Maroc și Italia dar și soiuri cunoscute precum Tudor, soi românesc sau dovleacul plăcintar comun, ori Potirom, soi folosit pentru supe cremă. A studiat mult și a reușit să cultive cu succes toate sortimentele.

50

Anii trecuți au fost foarte buni, cultura fiind una satisfăcătoare. Legumicultorul a reușit chiar să trimită și la export, în Franța, la un preț foarte bun, francezii consumând multe preparate pe bază de dovleac.

Anul acesta, la fel ca și pentru toți ceilalți legumicultori, a fost unul foarte slab, cultura a fost afectată de secetă în proporție de 70%. Pe cele 4 hectare cultivate, se pot vedea ”mini-dovlecii” rămași nedezvoltați, pe care Mihai nu i-a mai cules. Forța de muncă este scumpă, iar spațiul de depozitarea sau utilitatea acelor ”rebuturi” inexistente. Seceta a afectat producția, iar pandemia piața de desfacere, care oricum era una slabă.

”I-am dat la un centru de bătrâni și la un spital de psihiatrie, ca și donație. Dacă tot nu avem unde să-i vindem, măcar să facem un gest uman… Dumnezeu este cel care o să ne răsplătească”. ne-a spus fermierul.

Producția, una deloc grozavă, a fost parțial donată în scopuri umanitare, iar restul zace acum într-un depozit improvizat, neputând fi valorificată în vreun fel. 

”Lanțurile de magazine nu ne bagă în seamă, am fost, am întrebat, dar nici nu se pune problema de un contract sau de vreo formă de colaborare… in hipermarket-uri se vând dovleci, dar nu de la noi. În România se aduc dovleci din țările calde, iar pe ai noștri îi mănâncă porcii” a spus legumicultorul.

”Am accesat fondurile europene, am respectat întocmai toate recomandările lor, producem la standarde…facem tot ceea ce vor ei să facem… de ce nu ne ajută și cu valorificarea producției? Eu vreau să muncesc, dar pentru ce? Muncesc, respect normele impuse, mă implic în totalitate, dar pentru ce? Să

51

ma uit la dovleci că sunt frumoși? … Mă gândesc să mă reprofilez către cultura de usturoi, măcar aia este subvenționată…” – a declarat Mihai.

Legumicultorul teleormănean ne-a mai povestit și despre experiența lui din Anglia, acolo unde a lucrat într-o fermă legumicolă: “la marginea orașului exista o hală, unde toți producătorii își aduceau producția pentru ca mai apoi să fie livrată către lanțurile de magazine… aveau pancarte cu crescătorul de vaci care livra lapte la ei… un fel de asociație a producătorilor care nu doar că îi susținea, dar îi și promova!”. 

Atât Mihai, cât și alte sute, sau poate chiar mii de legumicultori din România, postează anunțuri de vânzare pe rețelele sociale, în încercarea de a fructifica munca lor de peste vară. Instituțile abilitate par să bată pasul pe loc în găsirea unor metode fiabile de introducere a produselor românești pe rafturile magazinelor. Camerele agricole și înființarea asociaților de tip cooperativă rămân singura speranță pentru fermieri.

Românii? Oameni muncitori, dornici să muncească, să producă, să prospere. Problema românilor? Autoritățile care promit mult și înfăptuiesc puțin.Autor: Diana Vasilescu

De ce sunt fermierii buni de plată? Dumitru Nedelcu: 16 noiembrie 2020 -

Agricultorii care nu mai pot livra cantităţile de cereale contractate riscă să scoată bani din buzunar. Ce anume plătesc? Cum au ajuns să încheie contracte înainte de recoltare?

Seceta extremă care a făcut ravagii în culturile agricole din sudul şi sud-estul ţării cauzează în prezent încă o mare bătaie de cap fermierilor. Aceştia se confruntă cu perspectiva de a plăti anumite penalităţi firmelor care au cumpărat în avans recolta.După pagubele din câmp, vin penalităţile.

 0,5 TONE DE PORUMB/HA!

 Ivan Dumitru lucrează 150 de hectare în comuna Vâlcelele din judeţul Călăraşi. În primăvară, asemeni altor fermieri din zonă, mulţumiţi de stadiul culturii de porumb, care promitea producţii de 10 t/ha, agricultorul a contractat viitoarea recoltă cu preţul de 0,6 lei/kg. Beneficiarul este un achizitor din zonă, la rândul său fermier.

Din păcate, cultura de porumb nu a evoluat conform aşteptărilor. După ce calamitase cultura de grâu din toamnă până în primăvară, seceta a distrus lent, dar sigur, şi porumbul. ”A venit o arşiţă puternică şi a uscat plantele.

52

Oricum, aveam deficit de apă în sol, din cauză că ploile au fost rare pe aici”, explică fermierul. Efectul în planul producţiei a fost devastator: în loc să recolteze 10 tone, aşa cum previzionase, Dumitru Ivan abia a obţinut 0,5 t/ha!

 

 PROCENTUL GROAZEI

 Fermierii din zonă nu au stat mai bine, fiindcă amenajarea de irigaţii este nefuncţională, nu curge nicio picătură de apă pe canal. Prinşi de entuziasmul din primăvară, fermierii au contractat cantităţi de porumb în funcţie de producţia estimată la hectar. ”Câte hectare au avut, au înmulţit cu 10 tone. Eu mi-am asumat că livrez 500 de tone. Am predat numai 10% din această cantitate. Atât am reuşit să obţin”, precizează Dumitru Ivan. Deocamdată, fermierul nu a primit din partea achizitorului o decizie de penalizare.

 CE PLĂTEŞTE FERMIERUL?

 Sunt discuţii, tatonări, negocieri. Beneficiarul este un intermediar, există perspectiva să fie la rândul său penalizat. ”Am înţeles că noi ar trebui să-i plătim cheltuielile pe care le va avea, când va merge să cumpere porumb din altă parte, ca să-şi onoreze contractul cu traderul. Noi vom plăti diferenţa de preţ şi transportul. Dacă merge şi cumpără porumb cu 0,75 sau 0,80 lei/kg, noi plătim diferenţa şi combustibilul consumat”, spune fermierul.

 O abordare mai precaută

 În câmpia înaltă a judeţului Dâmboviţa, seceta nu a muşcat atât de cumplit ca în Bărăgan, dar, totuşi, nici nu a plouat mulţumitor. ”Am obţinut 6 tone/ha. Mi-am onorat contractul, fiindcă nu am avansat o anumită cantitate. Noi am negociat numai preţul, care a fost 0,58 lei/kg”, mă asigură fermierul Ion Achim din Răcari. Agricultorul a livrat recolta unei firme din Buzău.

53

”Am vândut 500 tone de porumb. De obicei eu vând la recoltare, nu în avans, dar în această primăvară scăzuseră preţurile, la 0,50 lei/kg, şi am zis să închei contractul mai din timp să nu scadă mai mult”, spune Ion Achim.

Fermierii s-au aşteptat în primăvară să obţină producţii bune la porumb, au contractat cantităţi mari, dar seceta le-a dat planurile peste cap. Acum sunt, mulţi dintre ei, la mâna comercianţilor care scot contractul din sertar şi arată anumite clauze.

Eu mi-am asumat că livrez 500 de tone. Am predat numai 10% din această cantitate. Atât am reuşit să obţin - DUMITRU IVAN, fermier din judeţul Călăraşi

Protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor, din ce în ce mai dificilă Revista Fermierului Vineri, 13 Noiembrie 2020

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat online evenimentul „Protecția plantelor și securitatea alimentară”, pe 11 noiembrie 2020, evenimentul reunind specialiști din

54

industria de protecția plantelor, membrii AIPROM, autorități naționale și fermieri. Scopul a fost acela de a vorbi despre alinierea la o nouă paradigmă de producere și consum a hranei și identificarea acelor întrebări ale căror răspunsuri, odată găsite, vor ghida activitatea industriei de protecția plantelor pentru a le oferi agricultorilor suportul necesar pentru a pune pe mesele românilor suficientă hrană sănătoasă, sigură și accesibilă.

Despre efectele resimțite de sectorul agricol ca urmare a evoluției pandemiei de COVID-19, dar și cum cele două strategii promovate de către Comisia Europeană (De la fermă la consumator, Biodiversitate 2030) influențează activitatea agricolă a vorbit, în deschiderea evenimentului, președintele AIPROM, Vasile Iosif.

„Industria noastră înțelege și apreciază abordarea holistică a strategiei și susține modelele agricole durabile care asigură hrană sigură, protejează mediul înconjurător căutând răspunsuri și modalități de a ajuta fermierii în a gestiona un număr în creștere de organisme de dăunare. De asemenea, considerăm că orice discuție referitoare la strategia , trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei țări în ceea ce privește consumul de produse fitosanitare/ha, cât și a organismelor de dăunare specifice. Industria de Protecția Plantelor consideră că strategia europeană Farm to Fork nu a acordat atenție suficientă și nu a evaluat impactul negativ pe care măsurile propuse le pot avea asupra fermierilor, iar abordarea egalitaristă a reducerii consumului de pesticide în toate statele membre este contraproductivă și discriminatorie”, a spus în deschiderea evenimentului Vasile Iosif.

În prima parte a evenimentului „Protecția plantelor și securitatea alimentară”, conducerea AIPROM a abordat subiecte precum: industria de protecția plantelor din România, impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, securitatea alimentară și contribuția afacerilor din agricultură la venitul național.

Există suficiente soluții de protecție a plantelor disponibile pentru fermierii români?

În cea de-a doua parte a evenimentului au încercat să ofere un răspuns la această întrebare membrii contributori ai proiectului realizat de către AIPROM în vara acestui an, reprezentantul Autorității Naționale Fitosanitare și câțiva fermieri și consultanți din agribusiness. Pentru realizarea studiului, AIPROM a analizat situaţia soluțiilor de protecție existente pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind lacunele şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa soluţiilor necesare. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie și beneficiarilor

55

- fermieri, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluții disponibile pe piața europeană și a schimbărilor climatice.

Pentru fiecare cultură analizată a fost identificat agentul patogen, motivul pentru care soluția de protecție nu mai este disponibilă, substanța activă existentă pe piață, tipul de substanță activă necesară pentru următorii ani și estimări ale pierderilor de recoltă în condițiile actuale.

Au fost identificați 95 de agenți patogeni pentru care există deficiențe de protecție, agenți patogeni ce se regăsesc în culturile de grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui, sorg, legume, pomi fructiferi și viță-de-vie.

„Să faci agricultură este mai mult decât o meserie, implică multă responsabilitate, dragoste de pământ și de plante, pricepere, dăruire, dar și multe reușite și eșecuri. Nici o altă meserie sau pasiune din lume nu îți oferă atât de multe satisfacții precum agricultura. Pentru a-și proteja eficient plantele de atacul bolilor, buruienilor și dăunătorilor fermierii au nevoie de acces la o gamă largă de produse de protecție a plantelor. Împreună cu fermierii ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor din agricultură să își exprime potențialul”, a mai spus Vasile Iosif, președintele AIPROM.

ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIE A PLANTELOR A ALES UN NOU CONSILIU DIRECTOR! Agroinfo 17 noiembrie 2020

COMUNICAT. În data de 11 noiembrie, AIPROM a organizat Adunarea

56

Generală a membrilor, prilej cu care au fost aleși membrii Consiliului Director pentru un mandat de 2 ani. În funcția de președinte a fost ales Vasile Iosif, Country Leader- FMC România și Moldova. Vasile Iosif beneficiază de o vastă experiență profesională în domeniul protecției plantelor și a obținut al doilea mandat în funcția de președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România.

“Aș vrea să mulțumesc tuturor membrilor Consiliului Director AIPROM pentru încrederea acordată. Au trecut deja 2 ani de când mă aflu la conducerea asociației și pot spune că a fost o perioadă extrem de interesantă și intensă pentru mine. Am lucrat împreună cu echipa AIPROM și cu membrii Consiliului Director și aș vrea să le mulțumesc tuturor pentru implicare. Împreună cu noua conducere a asociație ne vom asigura că dezideratele industriei de protecția plantelor sunt auzite și ne vom poziționa în continuare ca parteneri de dialog pentru autoritățile naționale și europene”, a declarat Vasile Iosif – Președinte AIPROM.

Pentru funcțiile de Vicepreședinte 1 și  Vicepreședinte 2 ai AIPROM au fost aleși: Boualem Saidi, Director Divizia Crop Science Bayer pentru România, Bulgaria și Republica Moldova și  Marijan Tomsic, Country Manager BASF România. În cadrul aceleiași întruniri a fost ales și reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director în persoana dlui. Jean Ionescu – Corteva

Country Leader România și Moldova și membrul plin supleant – Andreea Manolescu Country Manager UPL România. Reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director este Patricia Maria Ştirbu - Președinte Summit Agro România, iar membru asociat supleant este Antonio Jose Teixeira de Sousa – Ascenza Country Manager pentru România, Bulgaria și Grecia.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.

57

Porcul de Crăciun cumpărat de la gospodari – mai scump în acest an! Ramona Dascălu - 17 noiembrie 2020

Prețul purceilor crescuți în sistem tradițional, în creștere! Românii vor fi nevoiți să plătească anul acesta un preț mai mare pe porcul de Crăciun dacă vor să cumpere direct de la micii crescători. În acest moment, înainte cu o lună de zile de Crăciun, prețul pe kilogramul în viu pleacă de la 11 lei, la poarta oamenilor.

Firmele din industria cărnii de porc susţin că şi în acest an românii vor sacrifica circa un milion de porci, din cei aproape patru milioane crescuţi anual în România. În 2020 însă românii vor scoate mai mulţi bani din buzunar decât anul trecut, dacă vor să-și cumpere un porc deoarece scăderea producţiei de cereale a influenţat creşterea preţului hranei pentru animale, ce se reflectă în preţul final al porcului.

Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) susține că prețul la carnea de porc a scăzut în fermele comerciale, dar a crescut în gospodăriile populației din cauza scumpirii cerealelor. ”În fermele comerciale preţul a scăzut cu 28% faţă de anul trecut, pentru că acolo este un lanţ şi porcul mai trece prin două verigi până să ajungă carnea la consumator. Dintr-o fermă comercială porcul în viu pleacă cu 5,5 lei/kg, dar la poarta gospodarului preţul este dublu şi trendul este de creştere. Eficienţa economică dintr-o gospodărie e mai mică şi, în plus, anul acesta preţul cerealelor a crescut“, a declarat acesta pentru ZF.

Asociația FORȚA FERMIERILOR are personalitate juridică! Pornim la luptă pentru drepturile dumneavoastră! Vă așteptăm alături de noi! agrointeligenta.ro - 17 noiembrie 2020 11:15

58

Vlad Macovei, fondatorului Grupului Agrointeligența, anunță finalizarea demersurilor juridice pentru înregistrarea Asociației „Forța Fermierilor”, cu sloganul „Agricultura în ofensivă”. Asociația „Forța Fermierilor” reprezintă cea mai nouă organizație din mediul asociativ al agriculturii, care își va reprezenta membrii cu eficiență și implicare maximă pentru rezolvarea problemelor pe care fermierii le întâmpină în viața de zi cu zi. Președinte al acestei asociații va fi jurnalistul Vlad Macovei, care în ultimii 8 ani s-a implicat direct, din poziția de lider al platformei media Agrointeligența, în susținerea cu succes a intereselor legitime ale fermierilor români.Decizia judecătorească definitivă de acordare a personalității juridice poate fi consultată AICI.

Asociația „Forța Fermierilor” va avea un parteneriat strategic cu Grupul Agrointeligența, lider în informarea și susținerea fermierilor, astfel încât toate problemele semnalate de membrii asociației vor fi susținute mediatic. Practic, Asociația „Forța Fermierilor” continuă, într-un mod organizat și într-o formă legală, întreaga activitate de reprezentare a intereselor fermierilor români, inclusiv în ceea ce privește relația cu autoritățile publice, centrale și locale, pe care Grupul Agrointeligența îl face din punct de vedere jurnalistic.

În zilele următoare, Asociația „Forța Fermierilor” va demara o campanie de informare în rândul agricultorilor cu privire la avantajele calității de membru al structurii asociative menționate. Până atunci, cei interesați să devină membri ai Asociației sau cei care doresc să afle mai multe informații, îi pot scrie lui Vlad Macovei pe adresa de email vlad.macovei@agrointel.ro.

Asociația „Forța Fermierilor” va începe, în paralel cu primirea de membri, și o activitate intensă de notificare de înscriere în toate structurile publice sau private, de consultare sau de decizie, unde mediul asociativ din agricultură are dreptul să fie prezent. Vom iniția o serie de parteneriate cu impact maxim pentru a repune, așa cum spune sloganul nostru, agricultura în ofensivă.

„Este o obligație pe care mi-o asum, trebuie să repunem agricultura în ofensivă, am mai spus dar e important să vă readuc în atenție acest îndemn. Prea multă vreme fermierii au fost în defensivă, este nevoie să ducem lupta

59

în câmp deschis. Poziționarea mea a fost clară de la început: mă lupt pentru drepturile fermierilor, mă implic total, nu fac blaturi cu cei care conduc Ministerul Agriculturii pentru a nu-i deranja cu chestiuni incomode.

Tocmai de aceea, presiunea mediatică pe care am exercitat-o prin Agrointeligența a fost una importantă, cea mai importantă din presa agricolă, pentru că era singura soluție ca lucrurile să se miște cât de cât. Acum trecem la următorul nivel și punem la dispoziția fermierilor o structură asociativă care să se ocupe doar de reprezentarea intereselor lor, să facă autoritățile să-i asculte și să le rezolve problemele.

Multă lume mă întreabă ce mă mână în luptă, în condițiile în care nu sunt fermier. Ceea ce este important pentru mine este să fiu alături de publicul meu, așa cum spuneam. Pentru un om de media, pentru un lider de opinie, acesta este cel mai important lucru, să fii alături de cei care își pun speranțele în tine pentru că viața lor să fie mai bună. Și să se simtă reprezentați așa cum trebuie, acolo, la firul ierbii.

Nu mi-am permis niciodată să intru în discuții despre tehnologii agricole, nici despre ce să facă un fermier în ferma lui, nu am de ce să dau lecții într-o zonă care nu este specialitatea mea. Dar știu cum se fac campanii de comunicare pentru interesele fermierilor, știu cum trebuie să se pună presiune publică, știu care este strategia pentru a putea mișca lucrurile în relația cu autoritățile.

Sunt un purtător de cuvânt al fermierilor și mă strădui ceas de ceas să îmi fac treaba corect, eficient și curajos. Pe mine nu au ce să mă momească sau amenințe cei care conduc vremelnic din punct de vedere politic și administrativ destinele agriculturii. Nu au nici ce să îmi ia, nici ce să îmi dea. Poate doar boii de bicicletă, cum spune românul”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației „Forța Fermierilor” și fondator al Grupului Agrointeligența.

60

By lantulalimentar 2020-11-17

Producția estimată în țara noastră pentru anul acesta este 343.000 tone. Mai mare cu 16.000 t decât anul trecut. În ultimii 10 ani, vârful a fost atins în 2018: 425.000 t. Producții bune au mai fost obținute în 2011, 412.000 t și în 2013, 387.000 t.

Cel mai mare producător de mere la nivel european este Polonia, 3.400.000 t în 2020, cu 480.000 t mai mult decât anul trecut. Vârful producției l-a atins în 2018, 4.810.000 t.

Pe locul doi se situează Italia, 2.080.000 t anul acesta, în scădere față de anul trecut, când a obținut 2.096.000 t, cea mai mare producție din ultimii zece ani.

Franța ocupă locul trei, cu 1.431.000 t, în scădere față de anul trecut, când a obținut 1.651.000 t. Vârful l-a atins însă în 2011, când pomicultorii francezi au obținut 1.701.000 t.

Germania, locul patru, a obținut sub un milion de tone, mai exact 951.000 t, în scădere față de 2019, când pomicultorii germani au recoltat 991.000 t. Vârful a fost atins în 2018, 1.093.000 tone.

Producții mai mari decât România au mai obținut Spania ( 467.000 t ) și Ungaria ( 350.000 t ).

Producția totală a UE27 este de 10.585.000 t, mai mică decât anul trecut, 10.657.000 t. În 2019, UE a exportat 1.273.392 t de mere și a importat 489.591 t.

Calculul provizoriu pentru luna octombrie indică faptul că merele obținute în fermele franceze sunt cele mai scumpe, 104,80 euro/100 kg. În Austira costă 96,33 euro/100 kg. De menționat că Austria a certificat ecologic mare

61

parte a terenurilor sale agricole, incluzând și plantațiile pomicole. În Grecia, prețul este 92,36 euro/100 kg.

Cele mai ieftine sunt merele poloneze, 41,18 euro/100 kg, o scădere majoră față de luna iulie, când prețul a fost 117,60 euro. A doua țară cu cele mai ieftine mere este România, 67,72 euro/100 kg. Prețul nu a suferit schimbări semnificative, fiind constatată o anumită stabilitate. Cel mai jos a fost în ianuarie, 57,66 euro/100 kg, iar cel mai sus 73,16 euro/100 kg, în luna aprilie. sursa: Observatorul european al fructelor și legumelor

Graul romanesc nu mai este preferat de cel mai mare importator din lume. Noua tara din care a ales sa cumpere noiembrie 17, 2020

Egiptul, cel mai mare importator de grau din lume a cumparat zilele trecute o cantitate record de grau din Rusia, tara care a inregistrat in acest an cea mai mare productie din lume, lucru care ii ofera un avantaj strategic, de a-si consolida si mai mult pozitia in raport cu rivalii sai,  oteaza Agerpres.

Astfel, Autoritatea Generala pentru Aprovizionare din Egipt (GASC – entitatea responsabila pentru achizitiile strategice de grau in numele statului egiptean) a achizitionat cantitatea de 530.000 de tone de grau din Rusia, in urma unei licitatii.

Aceasta este cea mai mare cantitate de grau rusesc cumparata vreodata de Egipt la singura licitatie incepand din sezonul 2012-2013. Livrarile atractive de grau rusesc reprezinta 80% din achizitiile de grau ale Egiptului in acest sezon, comparativ cu mai putin de jumatate in perioada similara a anului trecut.

In sezonul 2020-2021, Egiptul a cumparat din Rusia o cantitate 2,3 milioane de tone de grau, in timp ce achizitiile din Ucraina s-au ridicat la 530.000 de tone, iar cele din Romania la doar 60.000 de tone, arata datele Bloomberg.

Rusia aproape a terminat recoltatul graului, iar productia este astepata sa se apropie de recordul din 2017, ceea ce ar ajuta Rusia sa redobandeasca pozitia de cel mai mare exportator mondial. In contrast, recolta Ucrainei a scazut usor comparativ cu cea de anul trecut, iar productiile au scazut foarte mult in Franta si Romania, ceea ce face graul rusesc si mai competitiv.

DISPAR VACILE DE LA MUNTE! STATUL NU ÎNCURAJEAZĂ ȚĂRANUL SĂ MAI CREASCĂ ANIMALE ÎN GOSPODĂRIA LUI! Agroinfo 16 noiembrie 2020

62

SCĂDERE DRASTICĂ A EFECTIVULUI DE BOVINE. În zona de munte au scăzut dramatic efectivele de bovine. În zona Sângeorz-Băi și Maieru, județul Bistrița-Năsăud, de la 3700 de bovine s-a ajuns la 1.000, de la o mie de cai la 400. Statul nu încurajează țăranul să crească animale în gospodăria lui.

Țăranii nu mai sunt interesați de creșterea animalelor fiindcă beneficiile economice nu sunt suficiente ca să își poată ține copiii la școală și să poată duce o viață normală și atunci fiecare dintre ei a căutat soluții lucrând în alt domeniu, a declarat medicul veterinar Login Berende, care are un cabinet în zona respectivă, pentru timponline.ro

În opinia lui, statul nu a făcut nimic să încurajeze țăranul să mai crească animale în gospodăria lui pentru că prețul pe care-l primește pentru animalele vii e foarte mic, iar pentru lapte, de asemenea.

”Dacă s-ar fi găsit o modalitate ca, de la cetățeni, să se preia direct animalele pentru a fi abatorizate, cu siguranță că lucrurile ar fi decurs altfel. În momentul de față însă câștigă intermediarii, sfârnarii, cei care cumpără animalele ieftin de la proprietar și le transportă la abator.

Sunt reguli și restricții, dar comerțul este liber. Dacă s-ar fi găsit o modalitate prin care abatoarele să ia direct de la proprietar și să nu câștige intermediarii, cu siguranță proprietarii ar fi fost mult mai interesați de creșterea animalelor. Prețul laptelui e foarte scăzut. Asta e piața. Nu e o piață dezvoltată. Și fabricile de lapte sunt în dificultate și nu mai este nici certitudinea că se achiziționează lapte de cea mai bună calitate.

Proprietarii, în momentul de față, cei care au animale puține, nu au posibilitatea să subziste numai din creșterea animalelor. Sperăm că se vor găsi pârghii prin care să fie stimulați și proprietarii cu mai puține animale, nu doar cei cu multe, pentru că acea fermă ar avea inerție. Marile ferme, dacă vin probleme economice, vor renunța la această afacere, pe când țăranul, care a avut acea mică gospodărie în orice condiții, de război, de calamități, el și-a continuat activitatea și a avut stabilitate”, a spus dr. Berende, pentru sursa citată.

Medicul veterinar Petru Mureșan, care are un cabinet veterinar la Șintereag, a completat declarația colegului lui, spunînd că statul român greșește că nu pune accent pe gospodăria țărănească. ”Noi avem o ocazie unică în Europa pentru că nimeni în Europa vestică nu mai are gospodăria asta cu una-două- trei vaci, cu 10 porci, cu 20 de găini, la ei sunt numai ferme mari. La noi, dacă ar fi încurajat micul producător cu puține animale dintr-o specie, hrănite cu porumb, cu fân, cu nutreț, ar produce mâncare bio, naturală, mai

63

bună ca oricare. Decât să vindem porumbul cu un leu kilogramul, mai bine am vinde carnea sau laptele cu mult mai mult, însă pentru asta trebuie subvenții fiindcă altfel omul nu poate porni, nu se poate menține. Să fie ca în țările vestice: eu cresc porcul în curte, îmi dă abatorul 4 lei pe kilogram, dar tu, ca stat, îmi mai dai 4 lei. Atunci toată lumea ar crește să vândă cu 8 lei în final”.sursa: timponline.ro

România are o suprafaţă acoperită cu sere de numai 200 de hectare, de zece ori mai mică decât suprafaţa necesară. În ultimii cinci ani, suprafaţa serelor din România a scăzut cu 36%: Florentina Niţu 16.11.2020,

Suprafaţa acoperită cu sere în România a scăzut continuu din 1990 încoace, din cauza costurilor mari cu încălzirea, în 2019 fiind de numai 206 hectare, potrivit datelor de la Insistutul Naţional de Statistică. 

Specialiştii spun că la nivelul întregii ţări este nevoie de circa 2.000 de hectare de seră pentru a asigura necesarul intern de legume. „După 1989 am rămas în urmă cu construcţia şi modernizarea serelor. În perioada comunistă aveam sere mari la Codlea (Braşov), Işalniţa (Dolj) şi Scorniceşti (Olt), iar fermierii erau susţinuţi să aducă produse româneşti pe piaţă. Apoi, au avut probleme cu forţa de muncă, cu căldura primită de la CET-uri, s-au vândut ori nu s-a mai investit în ele. Odată cu capitalismul, am renunţat la economia centralizată din comunism. (...) Noi credem că România are nevoie de cel puţin 2.000 de hectare de seră”, spune Ionel Păunel, membru fondator al Uniunii Salvăm Ţăranul Român. 

Grafic: Suprafaţa serelor din România din ultimii cinci ani

Investiţi în România! Coca Caşcaval, Vetro Solutions: Vom pune în funcţiune fabrica de medicamente veterinare în 2021, după investiţii de 4,5 mil. euro. Mai investim încă 5 mil. euro într-un marketplace şi un depozit modern 16.11.2020, Alex Ciutacu

64

 https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-coca-cascaval-vetro-solutions-vom-pune-functiune-19745519

Furnizorul de produse veterinare Vetro Solutions a decis să intre în producţie în contextul în care 90% din consumul local este acoperit din importuri.

Compania Vetro Solutions din Iaşi va pune în funcţiune noua fabrică de medicamente veterinare în 2021, după investiţii de 4,5 mil. euro realizate în două etape, iar în prezent mai are în desfăşurare investiţii de aproape 5 mil. euro pentru a dezvolta un marketplace inovativ şi un depozit modern de medicamente, a explicat Coca Caşcaval, manager general, Vetro Solutions, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„De anul trecut am demarat lucrările pentru o unitate de producţie de medicamente veterinare în Iaşi, care va acoperi o gamă largă de medicamente, zona de prevenţie şi tratamente, în trei forme farmaceutice. Am decis să mergem înainte cu acest proiect, iar termenul de implementare este august 2021, însă noi sperăm să fie gata cu cel puţin 3-4 luni înainte. (…) Proiectul se ridică la 4,5 mil. euro şi se desfăşoară în două etape, în prima etapă de amenajare a unităţii şi achiziţia unor echipamente investiţia se ridică la 2,5 mil. euro şi este cofinanţată în propriţie de 70% prin fonduri europene. A doua parte se ridică la 2 mil. euro şi sperăm să ni se aprobe sprijinul şi pentru aceasta“, a declarat Coca Caşcaval. 

Coca Caşcaval este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri din industria farmaceutică, ea a lucrat din 1990 până în 2009 în cadrul producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi, ultima funcţie deţinută acolo fiind cea de director general. Apoi a condus afacerea Polisano din Sibiu, un business creat de medical Ilie Vonica. Din 2019 s-a alăturat businessului Vetro Solutions, iniţial în calitatea de consultant şi apoi ca CEO al companiei, potrivit profilului său de pe pagina de socializare de business Linkedin.

65

Fabrica va fi situată în zona industrială a Iaşiului, într-o clădire în care s-a aflat până de curând sediul Vetro şi depozitul. Compania mai derulează o investiţie de circa 8,5 mil. lei (1,7 mil. euro) pentru amenajarea unui depozit modern de medicamente. 

„Acest proiect este finanţat în proporţie de 50% prin ajutor de stat şi 50% din investiţii proprii. Avem obligativităţi în cadrul tuturor proiectelor de investiţii, dar apreciem modul în care am reuşit să gestionăm afacerea şi să ne asigurăm resursele necesare“. 

Al treilea proiect de investiţii al companiei se ridică la 15,7 mil. lei (peste 3 mil. euro) şi constă într-un marketplace inovativ. 

„Practic, discutăm de o platformă care va pune în contact direct producătorul, medicul veterinar şi proprietarul de animale de companie. (...) Este un proiect cofinanţat 70% prin fonduri europene, lucrările deja au început şi sperăm ca la începutul anului 2021 să lansăm primele etape din proiect“. 

Decizia companiei Vetro de a intra în producţie vine în contextul în care consumul local din piaţa veterinară este acoperit în proporţie de peste 90% de importuri, iar piaţa creşte la nivel global cu o rată de 6-10% pe an, în funcţie de categorie, ceea ce lasă loc şi pentru companiile care vor să producă în România. 

„Industria veterinară şi segmentul animalelor de companie este pe un trend crescător în ultimii ani. (...) Atât pe segmentul serviciilor, cât şi pe segmentul medicaţiei şi hranei pentru animale de companie piaţa la nivel global creşte cu 6-8-10% de la an la an. Exista oricum un trend crescător şi s-au dezvoltat multe servicii premium pentru animalele de companie şi ne gândim atât la servicii de investigaţii, intervenţii, înlocuirea articulaţiilor, hrană dietetică sau chiar şi hrană vegană“.

Businessul Vetro este realizat în proporţie de 70% din segmentul animalelor de companie şi în proporţie de circa 30% din segmentul fermelor, unde compania a observat o scădere la nivel de piaţă. 

Compania din Iaşi vinde în sistem b2b şi deserveşte circa jumătate din cei aproximativ 7.400 de medici veterinari din România. 

Vetro Solutions a fost fondată de medicul veterinar Dumitru Fodor în urmă cu opt ani şi este controlată de acesta. Compania a ajuns în 2019 la afaceri de 52,9 mil. lei, iar invitata a subliniat că această creştere a continuat şi în 2020 şi se va reflecta în cifre. 

66

Distribuitorul de produse veterinare a ajuns în 2019 la un număr de 45 de angajaţi, iar astăzi acest număr a crescut până la 70, majoritatea angaţilor fiind medici veterinari. Odată cu deschiderea fabricii, compania va mai angaja 12 angajaţi şi pe măsură ce lansează noi produse vrea să ajungă la un număr de 26 de oameni în producţie. 

 Care sunt principalele probleme identificată de Vetro în România

► Comunicare şi colaborare între jucătorii din industrie şi autorităţi în domeniul legislaţiei. Aş aduce în discuţie cel puţin două aspecte. De câteva zile medicii veterinari din cel puţin 30 de judeţe sunt în grevă pentru că după ani de negocieri au reuşit să obţină prin OUG 107/2020 susţinerea cu 10.000 lei pentru activităţile pe care le desfăşoară în raport cu DSV-urile, ori în aceste două luni nu au primit aceşti bani. În condiţiile în care noi ne confruntăm cu propagarea pestei porcine, în condiţiile în care Asociaţia Crescătorilor de Porci reclamă iarăşi că nu au fost consultaţi în stabilirea unui plan naţional pentru controlul pestei porcine, în condiţiile în care avem o zonă destul de mare în exploataţiile nonprofesionale, adică creşteri de porci la nivelul populaţiei, există un factor de risc destul de mare. Jucătorii şi asociaţiile profesionale reclamă că nu sunt consultaţi. Cred că aceasta este zona în care dacă toţi am sta la masă şi am discuta soluţii concrete industria ar avea mult mai mult de discutat. Un dialog şi punerea în practică a soluţiilor pentru că faptul că în 30 de judeţe medicii veterinari sunt în grevă de luni pentru că nu au primit acei bani care au fost bugetaţi, aprobaţi prin OUG, este o problemă. Fiecare ne dorim să avem predictibilitate. 

► Cred că mai este loc de îmbunătăţire în zona numărului de profesionişti din domeniu. La nivel european există un medic veterinar la 500-550 de animale. În România este un medic veterinar la 1.500. Mai mult, liceele profesionale au scos din oferta educaţională meseria de tehnician veterinar. Când ne confruntăm cu o incidenţă atât de mare pe zona de propagare a pestei porcine, când în toate exploataţiile e nevoie de prezenţa medicului veterinar, de măsuri de biosecuritate, cred că şi aici ar fi mai mult spaţiu de îmbunătăţit. 

BERD a acordat Agricover România un împrumut de 10 milioane de euro 17 noiembrie 2020, 15:34

67

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat marţi că a acordat un împrumut de 10 milioane de euro pentru a susţine creşterea nevoilor de capital de lucru ale Agricover SA, liderul pieţei de distribuţie a tehnologiilor agricole din România, informează un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

Noul împrumut oferă lichidităţi suplimentare, într-un moment în care compania se pregăteşte să-şi accelereze strategia de creştere pentru a putea veni în sprijinul fermierilor mici şi mijlocii, care traversează o perioadă economică plină de provocări. De asemenea, fondurile vor ajuta Agricover să îşi continue expansiunea la nivel naţional şi vor contribui la consolidarea guvernanţei corporative pentru o dezvoltare sustenabilă din punct de vedere social şi economic.

Compania Agricover SA este o subsidiară a Agricover Holding S.A., principalul jucător din agribusiness-ul românesc, entitate în care BERD este acţionar începând cu 2017. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. îşi desfăşoară activitatea peste 1.050 de angajaţi. Grupul deserveşte un portofoliu de peste 7.000 de fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional.

BERD a acordat până în prezent împrumuturi de 20 de milioane de euro către Agricover Credit IFN, principala instituţie financiară care oferă servicii de finanţare specializate fermierilor români.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

În România, unde BERD este un investitor major, Banca se concentrează asupra finanţării infrastructurii, creşterea productivităţii şi consolidarea sectorului financiar. Până în prezent, BERD a investit 8,8 miliarde de euro în economia ţării prin 449 de proiecte.

68

ANRM confirma: Panfora Oil & Gas nu cauta gaze de sist. Compania va efectua masuratori 3D exclusiv pe drumurile publice Agrostandard | 16 November, 2020

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) reitereaza confirmarea ca Panfora Oil & Gas nu cauta gaze de sist in EX-6 Curtici. Panfora doreste sa protejeze agricultura locala si sa colaboreze cu comunitatile pentru o explorare si exploatare sigura si benefica a resurselor naturale conventionale din zona. Masuratorile de explorare computerizata 3D vor fi efectuate exclusiv pe drumurile publice, se arata intr-un comunicat de presa al Panfora Oil & Gas. Reluam integral comunicatul primit la redactie de la Panfora Oil & Gas:

“ANRM, singura institutie guvernamentala responsabila cu atribuirea licentelor pentru explorarea si exploatarea resurselor minerale din Romania, si-a reiterat confirmarea ca planurile de lucrari ale Panfora Oil & Gas din zona Curtici nu includ nicio referire la gazele de sist.

Intr-un document oficial emis in noiembrie, AN RM a confirmat ca obligatiile societatii Panfora Oil & Gas, titularul si operatorul Acordului de concesiune petroliera pentru explorare – dezvoltare – exploatare in perimetrul EX-6 Curtici, aprobat prin H.G. nr. 1185/2012, nu contin “lucrari care sa aiba natura si scopul explorarii si exploatarii gazelor de sist”. Aceasta este cea de-a doua confirmare oficiala din partea ANRM a faptului ca Panfora Oil&Gas nu cauta sub nicio forma gaze de sist, conform planului sau de lucrari, in perimetrul EX-6 Curtici.

Pentru a raspunde ingrijorarilor exprimate de fermierii din zona, compania va efectua masuratori geofizice de suprafata 3D computerizate numai pe drumurile publice. Masuratorile vor fi efectuate de camioane speciale care vor circula fara a bloca traficul si care vor folosi microfoane wireless de mici dimensiuni. Tehnologiile de cea mai noua generatie permit companiei sa exploreze hidrocarburi conventionale, titei si gaze naturale in roci conventionale, fara niciun impact asupra mediului.

69

In cea de-a doua faza, anul viitor, in functie de obtinerea tuturor autorizatiilor necesare, compania va fora maximum patru foraje pe propriul teren pentru a identifica resursele minerale conventionale. Nu exista nici macar riscul de a identifica resurse de gaze de sist, deoarece programul de lucrari permite forarea pana la adancimea maxima de 2.000 de metri, adancime la care nu pot fi gasite gaze de sist.

Panfora Oil & Gas isi mentine propunerea adresata comunitatilor locale de a semna acorduri bilaterale cu valoare juridica pentru a-i asigura din nou pe membrii comunitatilor ca nu sunt cautate gaze de sist si ca toate operatiunile vor fi efectuate in conformitate cu cele mai inalte standarde de mediu si numai dupa obtinerea tuturor autorizatiilor necesare“.

Despre Panfora

Panfora Oil & Gas SRL este o companie inregistrata in Romania, care face parte din Grupul MOL si care este dedicata activitatilor de explorare si productie (E&P) ale Grupului MOL din Romania. Compania a fost infiintata la sfarsitul anului 2012 si are sediul in Cluj Napoca.

Compania detine licenta din partea Guvernului Romaniei si a Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru explorarea si exploatarea resurselor de hidrocarburi conventionale din perimetrul EX-6 Curtici, judetul Arad. Programul de lucrari de explorare din EX-6 consta in masuratori geofizice de suprafata 3D si, intr-o etapa ulterioara, forarea a maximum patru (4) sonde, cautarea de noi hidrocarburi conventionale, petrol si gaze naturale in formatiuni de roci conventionale.

Adrian Pintea despre autorizarea la plata a masurilor cu caracter exceptional Agrostandard | 16 November, 2020

Adrian Pintea, directorul general al Agentiei de Plati și Interventie pentru Agricultura (APIA), a anuntat in cadrul BucharestFoodSummit ca pe data de 25 noiembrie va incepe autorizarea la plata a masurilor cu caracter exceptional in contextul pandemiei de COVID-19. De aceste ajutoare vor beneficia fermieri atat din

70

sectorul zootehnic, cat și din cel vegetal.Potrivit datelor APIA, pentru sectorul bovin au fost depuse 44.960 de cereri pentru un efectiv de 595.000 capete de bovine, cuantumul sprijinului fiind de maximum 7000 euro/ fermier/exploatatie. Pentru sectorul ovine-caprine, au fost depuse 40.067 de cereri pentru 8.709.000 de capete, sprijinul acordandu-se pe exploatatie. De asemenea, producatorii de legume, fructe si cartofi au depus 46.451 de cereri pentru o suprafata de 66.526 de ha.

Directorul APIA a mentionat si celelalte forme de ajutor la care au putut apela fermierii in acest an:

– Schema de ajutor de stat acordata producatorilor agricoli, care au infiintat culturile in toamna anului 2019 – afectate de seceta pedologica, finantate de la bugetul de stat. Am avut 27.861 de cereri eligibile. S-au efectuat plati in valoare de 850 de milioane de lei

– Schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin. Au fost depuse 544 de cereri. Cuantumul ajutorului este de 100 de euro/ cap. Valoare totala a schemei este de 35.700.000 lei

– Schema de ajutor de stat din sectorul avicol, depuse 315 cereri, iar valoarea totala maxim 109.800.000 de lei

– Schema de ajutor de stat in sectorul suin, depuse 299 de cereri, valoarea totala maxima 119.560.000 de lei

– Schema de ajutor de stat pentru distilarea vinului in situatii de criza, finantata de la bugetul de stat – au fost depuse 26 de cereri cu o valoare de 19 mil de euro.

Pe langa aceste masuri, trebuie mentionata și plata in avans a cererilor unice de plata depuse in campania 2020. Plafonul alocat Romaniei pentru anul 2020 este de 1,9 mld. Euro din Fondul European de Garantare Agricola, a mentionat Pintea. Incepand cu 1 decembrie, conform regulamentului european, va incepe plata finala (diferenta de la 70% la 100%).

Adrian Pintea a precizat ca APIA a absorbit peste 31 mld. euro din fondurile europene, cu o medie anuala de absorbtie de peste 96% și are peste 100 de forme de sprijin pe care le gestioneaza. Chiar și intr-un an marcat de imprevizibil și de multiple provocari, activitatea de autorizare la plata a tuturor schemelor și masurilor de sprijin implementate a continuat fara intrerupere.

71

„Ne-am sprijinit fermierii in relatia cu institutiile conexe, am realizat demersuri ca aceștia sa obtina de la primarie prin mijloace electronice adeverintele, de la oficiile judetene ale Agentiei Nationale de Zootehnie documentele specifice pentru schemele de plata pentru sectorul zootehnic și de la institutiile financiare prin mijloace electronice online dovada contului bancar activ. Ne-am sprijinit fermierii și in relatia cu mediul bancar, in sensul facilitarii obtinerii creditelor bancare, astfel ca am simplificat procedura de eliberare a adeverintelor. Intreg cursul de lucru s-a mutat in mediul electronic. Adeverintele au fost emise incepand cu 15 mai, mult mai repede ca in anii anteriori”, a declarat Adrian Pintea la BucharestFoodSummit.

BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020 a continuat joi, 11 noiembrie, la Universitatea de Știinte Agronomice și Medicina Veterinara din București cu o noua conferinta: „Finantarea economiei și agribusiness-ului romanesc”, un subiect generos, care a generat discutii aprinse in randul celor prezenti. Daca fermierii s-au plans de dobanzile mari și accesul dificil la finantare, bancherii au promis mai multi bani și mai putina birocratie, in timp ce autoritatile au anuntat programe și solutii noi pentru sectorul agroalimentar.

Muncitorii din agricultura, la protest in Piata Victoriei Agroromania.ro 17 Nov. 2020

72

Muncitorii din agricultura se reunesc miercuri in Piata Victoriei pentru un protest."Miercuri, 18.11.2020, incepand cu orele 1100, reprezentanti sindicali  ai diverselor categorii de lucratori din agricultura vor organiza o actiune de protest in Piata Victoriei. Aceasta actiune de protest oganizata de  Federatia Nationala a Lucratorilor, federatie afiliata Blocului National Sindical, este determinata de adoptarea hotararii de Guvern din data de 06.11.2020, prin care s-a restrictionat activitatea unor piete agroalimentare, atat in spatii inchise , cat si a unor piete volante”, au transmis, marti, reprezentantii organizatorilor.

 Potrivit acestora, Hotararea de Guvern, chiar daca a fost corectata ulterior, ”afecteaza in mod semnificativ interesele profesionale, economice si sociale ale unui numar important de lucratori din sectorul agricol”.

 "Facem mentiunea ca ambele hotarari de guvern au fost adoptate fara respectarea prevederilor legale cu privire la dialogul social care ar fi obligat Ministerul Agriculturii la o minima consultare a partenerilor sociali asupra proiectelor de acte normative. Trebuie sa reamintim opiniei publice faptul ca incepand cu luna aprilie a anului curent prin intermediul Blocului National Sindical  in cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social au fost propuse mai multe tipuri de masuri care vizau sectorul agricol”, au mai transmis organizatorii protestului.

 Acestia atrag atentia ca au solicitat Guvernului sa constituie un grup de lucru care sa aiba ca principal obiectiv elaborarea si promovarea unui pachet de masuri concrete care sa sprijine producatorii agricoli, crescatorii de animale, procesatorii, dar si industria alimentara pentru a continua sa produca si in special pentru a putea desface produsele la preturi corecte, atat pentru producatori, cat si pentru populatie.

 "Facem mentiunea ca din aprilie si pana in prezent Ministetul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nu a dat curs acestei solicitari. Mai mult, acest minister

73

nu a mai organizat din luna martie a anului curent comisii de dialog social, desi potrivit legii, proiectele de ordonante, de legi sau de hotarari de guvern, de interes sectorial, ar fi trebuit discutate in acest cadru.  Tinand cont de toate aceste aspecte mentionate, de inconsecventa in luarea unor decizii la nivel guvernamental (in opinia noastra din cauza lipsei de viziune, interes si capacitate de intelegere a situatiei complexe cu care s-au confruntat si se confrunta agricultorii – inghet timpuriu la inceputul acestui an, inundatii, seceta severa, lipsa de predictibilitate in ceea ce priveste comercializarea produselor obtinute in ferme proprii) ne vedem nevoiti sa organizam aceste actiuni de protest care vor debuta maine si care vor fi continuate pana la gasirea unor solutii la problemele reale cu care se confrunta micii fermieri si fermele de familie”, au mai transmis reprezentantii lucratorilor din agricultura.

 Acestia au precizat ca vor participa aproximativ 100 de persoane la protest. 

INDUSTRIE ALIMENTARA

Românii sacrifică în luna decembrie circa un milion de porci. În fermele comerciale preţul a scăzut cu 28%, la poarta gospodarului preţul creşte Florentina Niţu 16.11.2020,

Firmele din industria cărnii de porc susţin că şi în acest an românii vor sacrifica circa un milion de porci, din cei aproape patru milioane crescuţi anual în România. Însă, în 2020, românii vor scoate mai mulţi bani din buzunar decât anul trecut, dacă vor să facă pomana porcului ca atare, deoarece scăderea producţiei de cereale a influenţat creşterea preţului hranei pentru animale, ce se reflectă în preţul final al porcului.

„În fermele comerciale preţul a scăzut cu 28% faţă de anul trecut, pentru că acolo este un lanţ şi porcul mai trece prin două verigi până să ajungă carnea la consumator. Dintr-o fermă comercială porcul în viu pleacă cu 5,5 lei/kg, dar la poarta gospodarului preţul este dublu şi trendul este de creştere. Eficienţa economică dintr-o gospodărie e mai mică şi, în plus, anul acesta preţul cerealelor a crescut“, spune Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

PENTRU PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUI Veniturile Purcari au înregistrat o creştere de 5% G.U. Piaţa de Capital / 16 noiembrie

Purcari Wineries Plc ("Grupul"), una din cramele de frunte din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi rezultatele financiare pentru

74

9 luni 2020, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Veniturile au înregistrat o creştere cu 5% în trimestrul 3, ajungând, pentru 9 luni ale 2020, la 138.3 milioane RON. EBITDA pentru această perioada a atins 44.2 milioane RON, reprezentând o marjă de 32%.

În primele 3 trimestre ale 2020, performanţa Gupului a fost susţinută de creşteri puternice în România +26%, Polonia +18% şi Ucraina +23%, toate având expunere semnificativă pe canalul de comerţ modern. Moldova şi China, care au fost disproporţionat de puternic afectate de pandemie în prima jumătate a anului, au o tendinţă de revenire fermă, înregistrând cel mai bun trimestru de vânzări de la început de an, notează sursa citată.

Grupul s-a confruntat cu condiţii climaterice nefavorabile, în special în lunile de vară, marcate de o secetă severă în Moldova. Drept urmare, recolta de struguri în ansamblu pe ţară a fost cea mai modestă din ultimul deceniu. Cu toate acestea, Grupul are stocuri suficiente să susţină planurile de creştere din 2021, considerând recolta extrem de puternică din 2018, precum şi stocuri mai mari decât cele planificate în 2020, influenţate de impactul Covid asupra cererii în acest an.

Potrivit comunicatului, datoriile nete ale Grupului au scăzut cu 15% la 30 septembrie 2020 în comparaţie cu sfârşitul lui 2019, îmbunătăţind şi mai mult raportul Datoriei nete la EBITDA pentru ultimele 12 luni până la 1.3 ori. Bilanţul puternic plasează Purcari într-o poziţie bună pentru ca Grupul să poată înfrunta eventuale deteriorări ale contextului macroeconomic, în special pe fondul unor noi posibile restricţii drastice în arealul de activitate al Grupului.

"Suntem încântaţi să revenim pe creştere în trimestrul trei şi suntem bine pregătiţi pentru sfârşitul de an, care sezonier este cea mai importantă perioadă pentru noi. Nu putem controla criza de sănătate ce afectează întreaga omenire, dar ştim că afacerile puternice, cum e şi cazul Grupului Purcari, îşi vor întări doar poziţiile de piaţă după aceste timpuri turbulente. Vom continua să investim şi să pregătim terenul pentru revenirea iminentă a pieţii" a comentat Victor Bostan, Director General al Purcari Wineries.

Puncte cheie

România: Vânzările au accelerat în trimestrul 3 cu 27%, cumulând la 9 luni 2020 +26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Brandurile Purcari şi Crama Ceptura au atins în primele 9 luni 89% şi 73% din vânzările din 2019, înainte de a lua în calcul trimestrul 4, care sezonier este cel mai puternic. Bardar a crescut la 9 luni cu 51% deşi de la o bază de calcul mai mică.

75

Moldova: Fiind o piaţă cu cea mai mare expunere din Grup la segmentele HoReCa şi Duty-Free, nivelul de cerere rămâne încă modest, dar cu o tendinţă fermă de îmbunătăţire. Totuşi trimestrul 3 reprezintă cel mai bun trimestru din 2020 cu o creştere trimestrială de 3.4 ori la Purcari, 3.2 ori la Bardar şi de 1.4 ori la Bostavan. Estimăm o revenire lentă, considerând efectele negative continue ale pandemiei asupra canalelor de vânzări, cu excepţia celui de comerţ modern.

Polonia: Creştere susţinută de îmbunătăţirea mixului de produse. Consolidarea în continuare a poziţiei de lider a Grupului printre jucătorii de vin din

Moldova. Creştere puternică pe segmentul premium: +84% an de an pentru brandul Purcari, deşi de la o bază de calcul mai mică.

Asia: Tendinţă de revenire; trimestrul 3 este cel mai bun de la început de an, totuşi încă mai mic cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt semne clare de reversare a tendinţei de scădere, dar incertitudinea persistă. Purtăm discuţii active cu parteneri noi şi existenţi pentru recuperarea nivelului de vânzări.

Cehia şi Slovacia: Recuperarea din trimestrul 2 a continuat şi în trimestrul 3, fiind susţinută de rezultatele bune ale campaniilor de trade cu principalii parteneri de distribuţie.

Ucraina: Vânzări în creştere pentru Bostavan +19% şi Purcari +28% anual, ultimul devenind din ce în ce mai popular în rândul consumatorilor şi al formatorilor de opinie locali.

Ghidajul 2020

Considerând gradul înalt de incertitudine ca urmare a Covid-19, Grupul a suspendat din 21 aprilie 2020 ghidajul anual prezentat anterior. Vom reveni cu un eventual update al ghidajului când vizibilitatea apropo de dinamica consumului va deveni mai clară.

Conferinţa telefonică pentru investitori

Potrivit comunicatului, conferinţa telefonică pentru discuţii şi prezentarea rezultatelor pentru 9 luni 2020 va avea loc pe 17 noiembrie ora 15:00 PM EET, 14:00 PM CET. Anexate sunt Rezultatele Financiare pentru primele 9 luni 2020 şi Prezentarea pentru conferinţa telefonică.

76

Rapoartele financiare, înregistrările conferinţelor telefonice şi prezentările aferente sunt disponibile în secţiunea Relaţii cu Investitorii de pe site-ul corporativ.

MIHAI MOISESCU, DIRECTORUL DIRECŢIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ: "Ambalarea pâinii este un element de igienă primară " Julia Pandi Miscellanea #Protecţia consumatorilor / 17 noiembrie

• Şeful DSP Cluj: "Pâinea trebuie ambalată în fiecare zi, nu doar acum, în contextul pandemiei"

• "Ambalarea individuală a pâinii ar trebui să fie obligatorie", consideră Mihai Moisescu

Dezbaterile pe subiectul ambalării produselor de panificaţie au luat amploare în contextul pandemiei de coronavirus. Ambalarea pâinii este un element de igienă elementară, toate produsele de panificaţie ar trebui să fie ambalate individual, indiferent de circumstanţele în care ne aflăm, este de părere Mihai Moisescu, Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Cluj. În opinia domniei sale, dacă o persoană atinge cu mâinile neigienizate pâinea pe care urmează să o consumăm poate transmite atât Covid-19, cât şi alte boli cum ar fi hepatita, de exemplu.

Mihai Moisescu ne-a declarat: "Produsele de panificaţie trebuie să fie obligatoriu ambalate individual. Aşa trebuie să fie în fiecare zi, nu doar acum în contextul pandemiei. Ambalarea pâinii este un element de igienă elementară. Autorităţile ar trebui să ia cu siguranţă această măsură, să fie obligatorie ambalarea individuală a pâinii. Nu este vorba numai de

77

circumstanţele în care ne aflăm în acest moment, de Covid-19, aici este vorba despre mâini murdare. Simplu, se poate lua orice dacă nu se implementează această măsură, inclusiv hepatită şi alte boli. Nu ar trebui să se comercializeze sub nicio formă alimente neambalate".

Reamintim faptul că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) urmează să definitiveze forma unui proiect de Ordin care reglementează vânzarea pâinii în vrac. Forma sa iniţială, prevede: "Pentru pâinea şi produsele de panificaţie care nu se prezintă, la comercializare, într-un ambalaj de protecţie sanitară operatorul economic ce comercializează produsul are obligaţia de a furniza aceste produse prin intermediul «vânzării asistate», respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul către consumator. (...) Se interzice comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie nepreambalate prin «autoservire» către fiecare consumator. prin care cere ca toate produsele de panificaţie să fie ambalate sau să existe un vânzător dedicat care să îi servească pe clienţi".

Forma iniţială a proiectului a fost dezbătută de reprezentanţii industriei de panificaţie, autorităţi şi alţi specialişti în 14 octombrie, cei prezenţi la discuţii având opinii contradictorii pe subiect.

Studiile de specialitate arată că noul coronavirus este viabil pe suprafeţe zeci de ore. Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti a realizat un studiu privind riscurile şi căile de transmitere şi contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificaţie preambalate. Concluziile studiului arată că virusul nu trece prin ambalaje alimentelor, dar dacă o persoană contaminată cu SARS-CoV-2 ar pune mâna pe o felie de pâine, virusul ar putea să rămână pe această suprafaţă.

"După punerea în contact a foliilor de ambalaj cu proba biologică, deşi a fost decelată prezenţa virusului pe faţa externă a pungii de ambalaj la toate intervalele de timp testate, nu s-a evidenţiat prezenţa virusului pe faţa internă a acestuia. Pe de altă parte, după punerea în contact a suspensiilor cu încărcătură virală direct cu eşantioanele de probe de pâine, a fost decelată prezenţa virusului pe eşantioanele de probe de pâine la toate intervalele de timp testate. În concluzie, după ambalare în folie de plastic (fără perforaţii), produsele de pâine nu mai sunt expuse riscului contaminării", arată studiul citat.

În urma acestui studiu, New Challenge Marketing Research, a realizat, la comanda Asociaţiei Preţuieşte Calitatea şi Asociaţiei Proconsumatori, un sondaj care arată că în jur de 87% dintre români preferă să cumpere pâine ambalată.

78

ANALIZĂ KEYSFIN: Agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în 2020 Miscellanea / 17 noiembrie

Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în anul în curs, conform estimărilor specialiştilor KeysFin.

Astfel, seceta, dar şi lipsa investiţiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25mii de companii din agricultura locală, de la aproape 46 miliarde lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde lei în 2020.

"Realizăm anual analiza dedicată agriculturii locale, însă acesta e primul an în care veştile nu sunt bune: nu putem decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât şi a profitabilităţii. Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiţii în infrastructură şi modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business", a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

În 2019, în România existau 25,2 mii de companii active, cu 4% mai puţine însă, decât în 2018, când au depus bilanţul aproximativ 26,2 mii companii (în baza datelor extrase în octombrie 2020).

În ceea ce priveşte topul celor mai mari companii cu profil agricol,REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupa şi în 2019 poziţia fruntaşă, însă analiştii KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 şi 3, în acelaşi clasament, se situează PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) şi AGRO-CHIRNOGI SA (662 milioane lei).

79

Primii 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019.

ODINIOARĂ GRÂNARUL EUROPEI, ROMÂNIA ÎŞI CAUTĂ DRUMUL

În 2019, România şi-a menţinut locul 6 în UE, la fel ca în 2018, la producţia vegetală,cu aproximativ 6,2% din total.

Deşi seceta şi fenomenele hidro-meteorologice periculoaseau frânat dezvoltarea la scară şi mai largă a acestui sector, în 2019 România ocupa în continuare primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 16,9 milioane de tone. Paradoxal, cu toate că ocupa primul loc, producţia a fost mai mică cu aproximativ 1,8 tone decât în 2018.

Ţara noastră a bifat în continuare şi cea mai mare producţie de floarea soarelui din UE, de 3,5 milioane de tone, această recoltă crescând şi valoric de la un an la altul - 3 tone în 2018 în comparaţie cu 3,5 tone în 2019.

În ceea ce priveşte producţia de grâu la nivelul UE, ţara noastră a căzut în clasament, de pe locul 4 pe 5, cu o recoltă de 10 milioane de toneîn 2019.

Mai mult, pentru 2020 Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producţiei de cereale din România - la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană, pe fondul secetei prelungite şi lipsei infrastructurii de irigaţii.

RECOLTA ÎN BUSINESS

Potrivit analizei KeysFin în topul judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii, pe primul loc se situeazăBucureşti, cu 3,6 miliarde leişi 8% din total, Capitala fiind urmată de Constanţa (5,4%), de Timiş (5,1%), Călăraşi (5,1%) şi Satu Mare (4,4%).

Cele cinci judeţe au generat împreună o cifra de afaceri de 12,8 miliarde lei, însumând 28% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2019.

Deşi 2019 a fost un an plin de provocări, din cele25,2 mii de companii care activează în sectorul agricol, aproximativ 14,8 mii(59%)au înregistrat profit, 7,8 mii (29.4%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul.

80

Cu toate acestea, profitul net însumat al sectorului a fost de5miliarde lei, cu 5,3%mai mic decât în 2018, însă cu peste 62%mai mare decât în 2015.

În ceea ce priveşte topul profitabilităţii, cele mai performante companii din domeniu sunt A & S INTERNATIONAL 2000 SRL (pe locul 116 în funcţie de cifra de afaceri) , cu un profit de 154 milioane de lei (3,1% din total) în 2019, TRANSAVIA SA şi AGRICOST SA, fiecare cu un profit de 92 milioane de lei.

MUNCA LA CÂMP CU ANGAJAŢI PERMANENŢI, ÎNLOCUITĂ DE ZILIERI SAUUTILAJE, DUPĂ CAZ

Forţa de muncăîn sectorul agricol a însumat aproximativ 128 mii angajaţi în 2019, cu 2% mai puţini decât în 2018, iar analiştii KeysFin estimează că, pe termen mediu, va exista o consolidare a acestei valori din cauza pandemiei de Coronavirus, a migraţiei, precum şi a automatizării unor etape din procesele agricole. În ceea ce priveşte angajatorii, cei mai mari sunt companiile mici cu 43,5 mii angajaţi (34% din total), în timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23 mii angajaţi (18% din total), în 2019.

Îngrijorătoare este însă creşterea numărului de companii agricole fără niciun angajat. Astfel, 10,3 mii companii agricole (41% din total) nu au avut niciun angajat în 2019, mai mult decât în 2018 când 9,7 mii de companii se aflau în această situaţie.

2020, UN AN NEFAST PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

Potrivit declaratiei din iulie 2020 a ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oroş,seceta din acest an a afectat 34.647 de fermieri care deţin 1,168 milioane de hectare de culturi, aceştia înregistrând pierderi masive în special la recoltele de grâu, porumb, floarea soarelui sau orz. Producătorii agricoli vor fi însă despăgubiţi parţial pentru pagubele suferite, însă situaţia pe termen lung nu se va rezolva doar cu atât, de vină fiind lipsa investiţiilor în infrastructura locală de irigaţii, de care ar trebui să se ocupe Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - ANIF.

ALFREDO SEAFOOD: Piaţa locală a produselor din peşte are o prognoză de creştere de circa 5%, din martie şi până la sfârşitul lui 2020 J.P. Miscellanea / 17 noiembrie

• De la debutul pandemiei de coronavirus, consumul general de peşte la nivelul pieţei a scăzut cu 20%

81

• Potrivit medicului nutriţionist Mihaela Bilic, studii recente arată că acizii graşi esenţiali Omega 3 şi vitamina D, consumaţi constant şi în special provenite din produse de origine animală, întăresc imunitatea

• Consumul de peşte în România era de 8 kg/capita/ an în 2019, plasându-ne la coada clasamentului în Uniunea Europeană

Piaţa locală de peşte şi fructe de mare va înregistra o creştere de aproximativ 5%, în intervalul martie - decembrie 2020, conform estimărilor Alfredo Seafood, se arată într-un comunicat trimis redacţiei.

Conform sursei citate, acest reviriment a început deja şi este generat de interesul tot mai mare manifestat de români pentru o dietă sănătoasă, precum şi a beneficiilor recunoscute pe care carnea de peşte le are în creşterea imunităţii organismului. Potrivit reprezentanţilor companiei şi a medicilor nutriţionişti, perioada de izolare şi debutul sezonului rece pot duce în foarte multe cazuri la scăderea rezistenţei la boli, din cauza stresului provocat de pandemie, a lipsei de mişcare, aer curat şi expunere suficientă la soare, dar nutrienţii din carnea de peşte ajută la îmbunătăţirea răspunsului imun al organismului.

De la debutul crizei COVID-19, consumul general de peşte a scăzut cu 20%, dar odată cu ieşirea din izolare au apărut şi semnele de revenire pe acest segment. La nivelul portofoliului Alfredo Seafood, în martie şi aprilie, rulajul a scăzut cu 75% în sectorul HoReCa. În mai, după ridicarea restricţiilor, vânzările au revenit la un nivel apropiat de aceeaşi perioadă din 2019, cu o tendinţă puternică de creştere a segmentului online.

Mihai Cristian Dărmănescu, fondator al Alfredo Seafood.: "În perioada de izolare, am observat o scădere a cererii de produse de calitate superioară, cum sunt somonul, creveţii sau tonul. Această tendinţă a fost firească în contextul respectiv, deoarece oamenii au fost mult mai atenţi cu cheltuielile, având temeri legate de stabilitatea imediată a veniturilor. Totuşi, consumul general de peşte începe să-şi revină în România. Anticipez că majorarea

82

vânzărilor va ajunge la 5% până la finele anului, dar aceste estimări pot oricând să se schimbe din cauza climatului neobişnuit în care ne aflăm. Cred că una dintre cele mai bune strategii de creştere a consumului în următoarele luni constă în stimularea vânzărilor online, de aceea vom accelera investiţiile în dezvoltarea magazinul virtual al Alfredo Seafood."

Reprezentantul Alfredo Seafood speră ca piaţa locală de peşte să crească în continuare, în ciuda acestei perioade dificile, pentru a nu se pierde progresele obţinute. "Dacă în 2015 se consumau în România 6 kg/an pe cap de locuitor, în 2019 am ajuns la 8 kg/capita/an şi ne situăm în coada clasamentului UE, la acest capitol", a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

Dr. Mihaela Bilic, specialist în nutriţie, atestă faptul că peştele conţine numeroase vitamine, minerale şi nutrienţi, inclusiv acizii Omega-3, care întăresc imunitatea organismului. "Auzim des că peştele este benefic pentru sănătate, dar cred că este important să înţelegem şi de ce. Acizii graşi esenţiali Omega 3, care se găsesc din abundenţă în carnea de peşte, contribuie major la reglarea reacţiei pe care sistemul imunitar o are la o agresiune şi care se concretizează printr-un proces inflamator, care trebuie blocat imediat după neutralizarea pericolului. Studiile recente au demonstrat că acizii graşi esenţiali Omega 3 reduc inflamaţia acută care însoţeşte răspunsul imun şi stimulează segmentele imunitare necesare apărării organismului."

Potrivit medicului primar diabet şi boli de nutriţie, Mihaela Bilic, doza zilnică recomandată de Omega 3 este 2-2,5 grame, iar cele mai bune surse sunt produsele de origine animală: peştele în general şi peştele gras de apă rece în special, icrele de peşte sau gălbenuşul de ou. "În plus, carnea de peşte conţine un alt element esenţial pentru un sistem imunitar puternic, vitamina D, care este un imunomodulator care creşte rezistenţa organismului la boli. Vitamina D este prezentă în mod natural în grăsimea animală, în alimente precum peştele, ficatul, laptele şi brânzeturile. În sezonul rece se recomandă creşterea ponderii acestei substanţe în alimentaţie, pentru că ne bucurăm mult mai puţin de soare şi deci organismul produce mai puţină vitamina D. În ultimii 20 de ani s-a demonstrat asocierea între carenţa de vitamina D şi riscul crescut de a dezvolta diferite boli virale sau infecţioase, risc ce poate fi eliminat printr-o alimentaţie echilibrată, din care peştele să nu lipsească", a punctat medicul nutriţionist.

Printre peştii şi fructele de mare care conţin cea mai mare cantitate de acizi Omega-3 şi Omega-6, şi care cresc astfel imunitatea organismului, se numără diferite specii sălbatice. În categoria aşa-numiţilor peşti economici, o cantitate mare de acizi graşi se află în macrou, merluciu, şprot şi hering. În

83

categoria produselor de calitate superioară, conduc somonul sălbatic, codul file şi creveţii.

Românii, în coada clasamentului european la consumul de peşte. Ce specii cresc imunitatea 17 noiembrie 2020, Afrodita Cicovschi

De la debutul pandemiei de coronavirus, consumul general de peşte la nivelul pieţei a scăzut cu 20%, România clasându-se pe ultimul loc din Uniunea Europeană, în ciuda recomandărilor medicilor şi a studiilor care arată o creştere a imunităţii celor care consumă frecvent anumite tipuri de peşte.

Piaţa locală de peşte şi fructe de mare va înregistra o creştere de aproximativ 5%, în intervalul martie – decembrie 2020, conform estimărilor Alfredo Seafood. Acest reviriment a început deja şi este generat de interesul tot mai mare manifestat de români pentru o dietă sănătoasă, precum şi a beneficiilor recunoscute pe care carnea de peşte le are în creşterea imunităţii organismului. Potrivit reprezentanţilor companiei şi a medicilor nutriţionişti, perioada de izolare şi debutul sezonului rece pot duce în foarte multe cazuri la scăderea rezistenţei la boli, din cauza stresului provocat de pandemie, a lipsei de mişcare, aer curat şi expunere suficientă la soare, dar nutrienţii din carnea de peşte ajută la îmbunătăţirea răspunsului imun al organismului.

De la debutul crizei COVID-19, consumul general de peşte a scăzut cu 20%, dar odată cu ieşirea din izolare au apărut şi semnele de revenire pe acest segment. La nivelul portofoliului Alfredo Seafood, în martie şi aprilie, rulajul a scăzut cu 75% în sectorul HoReCa. În mai, după ridicarea restricţiilor, vânzările au revenit la un nivel apropiat de aceeaşi perioadă din 2019, cu o tendinţă puternică de creştere a segmentului online.

„În perioada de izolare, am observat o scădere a cererii de produse de calitate superioară, cum sunt somonul, creveţii sau tonul. Această tendinţă a fost firească în contextul respectiv, deoarece oamenii au fost mult mai atenţi cu cheltuielile, având temeri legate de stabilitatea imediată a veniturilor. Totuşi, consumul general de peşte începe să-şi revină în România. Anticipez

84

că majorarea vânzărilor va ajunge la 5% până la finele anului, dar aceste estimări pot oricând să se schimbe din cauza climatului neobişnuit în care ne aflăm. Cred că una dintre cele mai bune strategii de creştere a consumului în următoarele luni constă în stimularea vânzărilor online, de aceea vom accelera investiţiile în dezvoltarea magazinul virtual al Alfredo Seafood”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, fondator al Alfredo Seafood. ADVERTISING Reprezentantul Alfredo Seafood speră ca piaţa locală de peşte să crească în continuare, în ciuda acestei perioade dificile, pentru a nu se pierde progresele obţinute.

„Dacă în 2015 se consumau în România 6 kg/an pe cap de locuitor, în 2019 am ajuns la 8 kg/capita/an şi ne situăm în coada clasamentului UE, la acest capitol”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu. Dr. Mihaela Bilic, specialist în nutriţie, atestă faptul că peştele conţine numeroase vitamine, minerale şi nutrienţi, inclusiv acizii Omega-3, care întăresc imunitatea organismului. „Auzim des că peştele este benefic pentru sănătate, dar cred că este important să înţelegem şi de ce. Acizii graşi esenţiali Omega 3, care se găsesc din abundenţă în carnea de peşte, contribuie major la reglarea reacţiei pe care sistemul imunitar o are la o agresiune şi care se concretizează printr-un proces inflamator, care trebuie blocat imediat după neutralizarea pericolului. Studiile recente au demonstrat că acizii graşi esenţiali Omega 3 reduc inflamaţia acută care însoţeşte răspunsul imun şi stimulează segmentele imunitare necesare apărării organismului.” Potrivit medicului primar diabet şi boli de nutriţie, Mihaela Bilic, doza zilnică recomandată de Omega 3 este 2-2,5 grame, iar cele mai bune surse sunt produsele de origine animală: peştele în general şi peştele gras de apă rece în special, icrele de peşte sau gălbenuşul de ou. „În plus, carnea de peşte conţine un alt element esenţial pentru un sistem imunitar puternic, vitamina D, care este un imunomodulator care creşte rezistenţa organismului la boli. Vitamina D este prezentă în mod natural în grăsimea animală, în alimente precum peştele, ficatul, laptele şi brânzeturile. În sezonul rece se recomandă creşterea ponderii acestei substanţe în alimentaţie, pentru că ne bucurăm mult mai puţin de soare şi deci organismul produce mai puţină vitamina D.

În ultimii 20 de ani s-a demonstrat asocierea între carenţa de vitamina D şi riscul crescut de a dezvolta diferite boli virale sau infecţioase, risc ce poate fi eliminat printr-o alimentaţie echilibrată, din care peştele să nu lipsească”, a punctat medicul nutriţionist. Printre peştii şi fructele de mare care conţin cea mai mare cantitate de acizi Omega-3 şi Omega-6, şi care cresc astfel imunitatea organismului, se numără diferite specii sălbatice. În categoria aşa-numiţilor peşti economici, o cantitate mare de acizi graşi se află în macrou, merluciu, şprot şi hering. În categoria produselor de calitate superioară, conduc somonul sălbatic, codul file şi creveţii. Alfredo Seafood este una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire

85

sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti şi a unui sistem logistic de transport optimizat.

Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, şi reţeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate şi distribuite în condiţii adecvate de păstrare a aromei şi texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaţionale sau capturare.

... citeste si partea a doua ...

86