Stiri 2 octombrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 02.10.2020 1 EUR 4.8718

1 USD 4.1551

Avertizare ANM! Zonele cu seceta EXTREMA in luna octombrie 1 octombrie 2020

Seceta extremă continuă! Potrivit prognozei agrometeorologice publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), seceta pedologică puternică şi extremă se va menţine, în perioada 1 – 7 octombrie, în Maramureş, Crişana, Oltenia şi Dobrogea, dar şi în cea mai mare parte a Banatului şi Munteniei, unde conţinutul de umiditate va prezenta valori deosebit de scăzute.

”În stratul de sol 0-20 cm ogor, conținutul de apă se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în majoritatea regiunilor agricole. În Maramureș, cea mai mare parte a Moldovei și Transilvaniei, local în nordul, nord-vestul, vestul și sudul Munteniei, izolat nord-estul Banatului, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime”, se arată în buletinul publicat de ANM.

Potrivit meteorologilor, în privința stării de vegetaţie a culturilor agricole, pe ansamblu, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor evolua uşor mai lent, îndeosebi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, precum şi în zonele depresionare unde se vor înregistra temperaturi minime mai scăzute în aer şi sol.

La cultura de porumb va fi posibilă definitivarea fazei de maturitate deplină (80-100%), extinzându-se şi chiar finalizându-se lucrările de recoltare, în cea mai mare parte a țării.

1

Sfecla de zahăr va parcurge acumularea zahărului în rădăcină, maturitatea deplină și recoltarea, iar la cartof se va definitiva recoltarea, îndeosebi în nordul şi centrul ţării.

În toate plantaţiile, la pomii fructiferi şi viţa de vie se vor semnala maturarea rodului/boabelor/lemnului, îngălbenirea/căderea frunzelor, precum şi recoltarea.

Rapiţa semănată până la această dată se va afla la germinare-răsărire (10-100%) şiapariţia primelor frunze (10-60%), plantele prezentând o stare de vegetaţie, în general medie şi slabă.

La orzul şi grâul de toamnă se va continua însămânţarea îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului, iar la cele înfiinţate până în prezent se va înregistra germinarea şi răsărirea (10-40%).

În această perioadă de secetă, lucrările agricole specifice campaniei de toamnă (recoltare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, pregătirea patului germinativ, semănat, etc.) vor evolua în general normal, exceptând zilele cu precipitații, mai informează specialiștii ANM.

Trei tipuri de soia modificată genetic, autorizate de Comisia Europeană pentru utilizare alimentară și producția de nutreț Ionel Văduva - 2 octombrie 2020

Trei tipuri de soia modificată genetic au fost autorizate de Comisia Europeană! Executivul de la Bruxelles a autorizat luni, 28 septembrie, trei tipuri de organisme modificate genetic (OMG) pentru utilizare alimentară și producția de nutreț, mai exact soia MON 87708 (Genuity Roundup Ready 2Xtend) și MON 89788 (Genuity Roundup Ready 2Yield), respectiv A5547-127 (Liberty Link).

2

Cele trei varietăți de soia au parcurs o procedură complexă de autorizare, care a inclus o evaluare comprehensivă favorabilă din partea Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA).

Chiar dacă pare o veste bună pentru mulți dintre fermierii români, care depind de importurile de șrot (de cele mai multe ori provenit de la soia transgenică), decizia de autorizare nu acoperă și procesul de cultivare. Oficialii europeni spun că toate țările membre ale blocului comunitar (UE27) au avut dreptul să-și exprime punctul de vedere în Comitetul Permanent și, subsecvent, Comisiei de Apel.

În condițiile actuale ale procesului, Comisia Europeană are obligația legală să continue cu autorizarea. Acest proces este valabil timp de 10 ani, iar orice tip de produs obținut din aceste trei varietăți de soia transgenică va fi supus condițiilor stricte, existente la nivelul UE, în ceea ce privește etichetarea și trasabilitatea.

Anul trecut, Parlamentul European spunea NU soiei modificată genetic MON 89788

În urmă cu aproape un an, Parlamentul European semna o rezoluție referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a CE privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 89788 (MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului, (D061871/04 – 2019/2857(RSP)).

În acest context, pentru acest produs, în data de 14 noiembrie 2019, legislativul european transmitea Comisiei următoarele:

1. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2. consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este conform cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(22), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței interne;

3

3. solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4. își reiterează angajamentul de a continua lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011; invită Consiliul să continue de urgență lucrările referitoare la această propunere a Comisiei;

5. invită Comisia, între timp, să nu mai autorizeze organisme modificate genetic în cazul în care statele membre nu emit un aviz în cadrul Comitetului de apel, fie că este vorba de cultivare sau de utilizare în alimente și furaje, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011;

6. invită Comisia să nu autorizeze culturi modificate genetic rezistente la erbicide până la investigarea cuprinzătoare a riscurilor pentru sănătate asociate reziduurilor, de la caz la caz, ceea ce necesită o evaluare completă a reziduurilor rezultate din pulverizarea culturilor modificate genetic cu erbicide complementare, a metaboliților acestora și a oricăror efecte combinatorii;

7. invită Comisia să țină seama pe deplin de evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor legate de plantele modificate genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic vizată este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată în Uniune în vederea utilizării ca produse alimentare sau furaje;

8. își exprimă din nou îngrijorarea cu privire la faptul că dependența ridicată a Uniunii de importurile de furaje sub formă de soia provoacă despăduriri în țări terțe și reamintește că obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pot fi atinse numai dacă lanțurile de aprovizionare devin sustenabile și dacă se creează sinergii între politici(23);

9. solicită Comisiei să nu autorizeze importul de soia modificată genetic, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod clar că cultivarea acesteia nu a contribuit, direct sau indirect, la defrișări;

10. îndeamnă Comisia să trateze obligațiile care revin Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, ca „dispoziții relevante ale dreptului Uniunii” și/sau „factori legitimi” în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, și să le acorde ponderea pe care o merită, precum și să comunice modul în care acestea au fost luate în considerare în cadrul procesului decizional;

4

11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

APIA si SUBVENTII

MADR: APIA informează cu privire la suspendarea temporară a procesului de primire a cererilor de solicitare a sprijinului temporar pentru Măsura 21 pentru data de 2 octombrie 2020 Vineri, 02 Octombrie 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează potențialii beneficiari ai Măsurii 21 « Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19« că, DOAR în data de 2 octombrie 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va SUSPENDA TEMPORAR activitatea de primire a cererilor.

Modificările/completările aduse Măsurii 21 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurală – PNDR pentru sectorul legume- fructe și cartofi sunt:

Completarea codurilor de cultură pentru Legume cultivate în câmp, fructe și cartofi eligibile și cu următoarele coduri aferente industrializării respectiv:

2517 (Cartofi  timpurii, semi-timpurii și de vară pentru industrializare);3537 (Tomate câmp pentru industrializare);3547 (Castraveți pentru industrializare);6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare);6567( Cireși și vișini pentru industrializare).

Adaptarea condițiilor specifice după structura exploatațiilor :

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii):

-solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 0,30 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;-suprafața cultivată cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;

5

-suprafața parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;-suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe și cartofi cultivate în câmp:

-solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel putin 1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;-suprafața cultivată cu legume-fructe și cartofi de minimum 0,30 ha;-suprafața parcelei pentru legume și cartofi de minimum 0,30 ha;-suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Măsurile de modificare/adaptare se impun și vin în sprijinul fermierilor fiind incluse culturile destinate industrializării, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat.

Totodată, reglementarea privind suprafețele cultivate în spații protejate din sectorul legume fructe și cartofi creează posibilitatea fermierilor mici să beneficieze de sprijinul temporar cu caracter excepțional reglementat prin Măsura 21.

APIA, anunt despre cererile de plata pentru COVID. S-a decis suspendarea octombrie 2, 2020

APIA informeaza potentialii beneficiari ai Masurii 21 « Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza Covid-19«, ca doar in data de 2 octombrie 2020, va SUSPENDA TEMPORAR  activitatea de primire a cererilor.

Modificarile/completarile aduse Masurii 21 de catre Mininsterul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala – PNDR pentru   sectorul legume- fructi si cartofi   sunt:

Completarea codurilor de cultura pentru Legume cultivate in camp, fructe si cartofi eligibile si cu urmatoarele coduri  aferente industrializarii respectiv: 2517 (Cartofi  timpurii, semitimpurii si de vara pentru industrializare); 3537 (Tomate camp pentru industrializare); 3547 (Castraveti pentru industrializare), 6547 (Caisi si zarzari pentru industrializare); 6567( Ciresi si visini pentru industrializare).

Adaptare conditii specifice  dupa structura exploatatiilor :

6

Pentru beneficia de sprijin temporar  cu caracter exceptional in sectorul legume-fructe cultivate in spatii protejate (sere si solarii):

-solicitantul trebuie sa exploataze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 0,30 ha, in conformitate cu datele inscrise in cererea unica de plata 2020;

-suprafata cultivata cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;

-suprafata parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;

-suprafata parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Pentru beneficia de sprijin temporar cu caracter exceptional in sectorul legume-fructe si cartofi cultivate in camp:

-solicitantul trebuie sa exploataze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, in conformitate cu datele inscrise in cererea unica de plata 2020;

-suprafata cultivata cu legume-fructe si cartofi de minimum 0,30 ha;

-suprafata parcelei pentru legume si cartofi de minimum 0,30 ha;

-suprafata parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Masurile de modificare /adaptare se impun si vin in sprijinul fermierilor fiind incluse culturile destinate industrializarii, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat.

Totodata, reglementarea  privind suprafetele cultivate in spatii protejate din sectorul legume fructe si cartofi, creeaza posibilitatea fermierilor mici sa beneficieze de sprijinul temporar cu caracter exceptional reglementat prin Masura 21.

Măsura 21, modificări în favoarea producătorilor, care suspendă pentru o zi solicitarea sprijinului Revista Fermierului Joi, 01 Octombrie 2020

7

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari ai Măsurii 21 „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19” că se suspendă primirea cererilor în data de 2 octombrie 2020. Motivul îl reprezintă modificările aduse măsurii la cererea producătorilor din sectorul legume-fructe și cartofi.

„Modificările/completările aduse Măsurii 21 de către Ministerul Agriculturii prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru sectorul legume-fructe și cartofi sunt: Completarea codurilor de cultură pentru Legume cultivate în câmp, fructe și cartofi eligibile și cu următoarele coduri aferente industrializării, respectiv: 2517 (Cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare); 3537 (Tomate câmp pentru industrializare); 3547 (Castraveți pentru industrializare), 6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare); 6567 (Cireși și vișini pentru industrializare)”, se arată într-un comunicat APIA, care precizează că, totodată, s-a făcut adaptarea la condiții specifice după structura exploatațiilor.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii):

solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 0,30 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;

suprafața cultivată cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;

suprafața parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;

suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe și cartofi, cultivare în câmp:

8

solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel putin 1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;

suprafața cultivată cu legume-fructe și cartofi de minimum 0,30 ha;

suprafața parcelei pentru legume și cartofi de minimum 0,30 ha;

suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

„Măsurile de modificare/adaptare se impun și vin în sprijinul fermierilor, fiind incluse culturile destinate industrializării, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat”, precizează APIA. Totodată, reglementarea privind suprafețele cultivate în spații protejate din sectorul legume-fructe și cartofi creează posibilitatea fermierilor mici să beneficieze de sprijinul temporar cu caracter excepțional reglementat prin Măsura 21.

VESTE EXCELENTĂ! LA INSISTENȚELE AGROINFO, APIA AR URMA SĂ MODIFICE MĂSURA 21 PENTRU MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE!Agroinfo 02 octombrie 2020 -

PE SURSE! AGROINFO a aflat, în urmă cu puțin timp, pe surse, că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ar urma să modifice Ghidul Măsurii 21 în ceea ce privește ajutoarele Covid-19 pentru micii crescători de animale. Așa cum a sesizat AGROINFO, micii crescători de animale care nu aveau plăți directe, subvenție pe suprafață sau sprijin cuplat zootehnic, nu beneficiau de ajutorul Covid-19. Situația ar urma să se schimbe.

Potrivit surselor noastre din Ministerul Agriculturii, APIA ar fi transmis astăzi, în urmă cu puțin timp, un e-mail tuturor centrelor județene ale agenției de plăți din țară cu modificările care ar urma să fie făcute în Ghidul solicitantului Măsurii 21. Astfel, vor fi considerați fermieri activi și crescătorii de animale care au zero plăți directe. Pe înțelesul tuturor, cei care nu au teren agricol  la APIA, nu au depus cerere pentru subvenția pe teren nici anul trecut, nici anul acesta sau pentru sprijinul cuplat zootehnic, crescătorii care beneficiază doar de ajutorul național tranzitoriu (ANT) vor beneficia de ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21.

Fermierii care au plăți directe 0, adică nicio plată directă, având sub suma de 5.000 de euro plăți directe, sunt automat fermieri activi, asta ar fi modificarea pe care ar urma APIA să o facă pentru ca un crescător de animale care are doar ANT să beneficieze de ajutorul Covid-19. Astfel, chiar dacă ANT nu este plată directă, și un crescător de animale ia doar ANT, el

9

este considerat fermier activ, fără să fie nevoie să beneficieze de una dintre plățile directe, cum e scris acum în Ghidul APIA al Măsurii 21.  VEZI AICI DETALII! ȘI AICI: NU AM TEREN LA APIA, DAR AM ANIMALE, AM DREPTUL LA AJUTORUL COVID-19? RĂSPUNSUL ÎL DĂ UN ȘEF APIA!

Dacă ajutorul Covid-19 pentru crescătorii de animale ar fi rămas legat de plățile directe, cum este acum în Ghidul APIA, mulți dintre crescătorii de animale ar fi fost excluși de la acest ajutor. Deci, modificarea pe care o face APIA le dă dreptul și la acești crescători să ia ajutorul Covid-19.

Vă reamintim cuantumul ajutorului Covid-19 pe fermă pentru bovine, caprine și ovine:

SECTORUL BOVINE:

•între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro•între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro•între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro•între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro•între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro•între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro•între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

SECTORUL OVINE/CAPRINE:

între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

AGROINFO va reveni pe acest subiect.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

10

11

Situația finală privind despăgubirile pentru culturile de toamnă afectate de secetă Revista Fermierului Joi, 01 Octombrie 2020 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat situația rezultată în urma finalizării tuturor controalelor administrative și a plăților aferente Schemei de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, pentru fiecare județ.

12

În total, 27.861 de fermieri au primit despăgubiri în sumă de 849.999.807,41 lei, pentru o suprafață de 1.116.860,11 hectare.

Cei mai mulți fermieri afectați de secetă, care au fost despăgubiți, sunt în județul Constanța, respectiv 4.769. Aici, sprijinul financiar al statului a atins cifra de 190.624.114,07 lei, iar suprafața despăgubită este de 250.895,98 hectare.

Pentru a vedea situația în fiecare județ, accesați link-ul: http://www.apia.org.ro/files/news_files/CP_APIA_Situatie_finala_despagubiri_seceta_01.10.2020.pdf

ANUNȚ APIA DE ULTIMĂ ORĂ! APIA MODIFICĂ MĂSURA 21! Agroinfo: 01 octombrie 2020 COMUNICAT APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari ai Măsurii 21 « Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19«, că doar în data de 2 octombrie 2020, va SUSPENDA TEMPORAR  activitatea de primire a cererilor.

Modificările/completarile aduse Măsurii 21 de către Mininsterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR pentru   sectorul legume- fructe și cartofi   sunt:Completarea codurilor de cultură pentru Legume cultivate în câmp, fructe și cartofi eligibile și cu următoarele coduri  aferente industrializarii respectiv:

2517 (Cartofi  timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare);3537 (Tomate câmp pentru industrializare);3547 (Castraveți pentru industrializare), 6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare);6567( Cireși și vișini pentru industrializare).

Adaptare condiții specifice  după structura exploatatiilor:

Pentru a beneficia de sprijin temporar  cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii):-solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 0,30 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;-suprafața cultivată cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;-suprafața parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;-suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

13

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe și cartofi cultivate în câmp:-solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel putin 1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;-suprafața cultivată cu legume-fructe și cartofi de minimum 0,30 ha;-suprafața parcelei pentru legume și cartofi de minimum 0,30 ha;-suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Măsurile de modificare /adaptare se impun și vin în sprijinul fermierilor fiind incluse culturile destinate industrializarii, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat.

Totodată, reglementarea  privind suprafețele cultivate în spații protejate din sectorul legume fructe și cartofi, creează posibilitatea fermierilor mici să beneficieze de sprijinul temporar cu caracter excepțional reglementat prin Măsura 21, informează APIA în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Micii fermieri care cultivă legume, fructe și cartofi au solicitat Ministerului Agriculturii modificarea Măsurii 21. VEZI AICI DETALII!

PLĂȚI APIA: S-au aprobat banii! Fermierii care primesc avansul din 16 octombrie 2 octombrie 2020 Avans APIA 2020! În ședința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Prin prezentul act normativ se aprobă cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv:

-schema de plată unică pe suprafaţă (98,7381 euro/ha)

-plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (48,1053 euro/ha)

-plata pentru înverzire (57,8245 euro/ha)

-plata pentru tinerii fermieri (36,6119 euro/ha).

De asemenea, prin actul normativ se aprobă plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300

14

mii euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină. De aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 fermieri. Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent de maximum 70%, avans care poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din bugetul aprobat MADR pentru anii 2020 și 2021.

15

16

NU VĂ BATEȚI JOC DE MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE! Agroinfo02 octombrie 2020 -

VOCEA FERMIERILOR NECĂJIȚI. AGROINFO este prima publicație care a observat că acordarea ajutorului Covid-19 pentru fermele de animale este condiționată de plățile directe APIA. AGROINFO este acum vocea micilor crescători de animale, a celor necăjiți. Suntem alături de ei și vom da glas necazului lor că sunt, din nou, excluși de la un ajutor financiar, tocmai ei care au atât de mare nevoie de ajutor.

Ce înseamnă că ajutorul Covid-19 este legat de plățile directe? Înseamnă excluderea de la plata acestui ajutor a crescătorllor care nu au avut anul trecut și nu au anul acesta plăți pe suprafață sau a celor care nu beneficiază de sprijinul cuplat zootehnic. Concret, crescătorul de animale care nu beneficiază de o plată directă, nu îndeplinește condițiile pentru a primi ajutorul Covid-19, spune Ghidul Măsurii 21. Cei mai mulți crescători de

17

animale din România beneficiază doar de ajutorul național din zootehnie, care nu este o plată directă. Ei sunt cei care ar urma să fie excluși de pe lista de plată a ajutorului. Plățile directe APIA, așa cum am spus, sunt subvenția pe suprafață cu toate schemele care o compun, dar și sprijinul cuplat vegetal și zootehnic.

AGROINFO este, de câteva zile, sub asaltul mesajelor micilor crescători de animale, revoltați că, din nou, ei sunt excluși de la bruma de ajutor cu care ar mai face un pas înainte sau ar mai acoperi din datorii. Acești necăjiți ai zootehniei nu sunt o forță, nu sunt uniți într-o organizație care să-i reprezinte cu adevărat în relația cu Ministerul Agriculturii și cu instituțiile subordonate care gestionează fondurile pentru agricultură, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) sau direcțiile agricole.

APIA a decis să suspende astăzi, 2 octombrie 2020, atenție, doar astăzi, depunerea cererilor pentru ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21 pentru a opera modificări în Ghidul solicitantului Măsurii 21. Dar nu pentru crescătorii de animale. Pentru cultivatorii de legume, fructe și cartofi. În urma schimbărilor făcute, vor beneficia de ajutor mai mulți cultivatori de legume, fructe și cartofi. De ce a luat APIA această decizie? La insistențele Uniunii Salvăm Țăranul Român, ale liderului Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, care s-a bătut la Ministerul Agriculturii pentru micii fermieri din vegetal.

Pentru țăranul care crește 50 de oi, de capre, vreo 7, 8 sau 10 vaci, nu se bate nimeni. Sunt puzderie de asociații ale crescătorilor de animale rispite prin toată țara, dar nu sunt coagulate într-o organizație care să aibă un cuvânt de spus la Ministerul Agriculturii.

Din nou, așa cum s-a întâmplat cu sprijinul cuplat zootehnic, la subvenții bune, grase, ajung doar o parte mică a crescătorilor de animale. Cei care știu să-și facă parte. Cei mici, apăsați de necazuri, munciți din zorii cruzi ai dimineții până-n creierii nopții, nu au timp să tragă sforile. Nimeni nu s-a bătut pentru ei nici când au fost stabilite condițiile pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic, nicio asociație din zootehnie nu se bate nici acum.

După ce AGROINFO a anunțat că acordarea ajutorului Covid-19 este legată de plățile directe, mulți crescători de animale au înțeles că ar trebui să aibă teren arabil sau pășune la APIA, să fi bifat la APIA subvenția pe suprafață ca să poată beneficia de ajutorul Covid-19. Nu este vorba doar despre subvenția pe suprafață, doar despre a fi înregistrat la APIA cu teren. Este vorba și de sprijinul cuplat zootehnic. Crescătorii de animale care au bifat

18

anul trecut sau anul acesta la APIA sprijinul cuplat zootehnic au dreptul și la ajutorul Covid-19. De ce? Simplu. Și sprijinul cuplat zootehnic este o plată directă. În timp ce subvenția mică, normală, cum spun ei, ajutorul național tranzitoriu (ANT) nu este o plată directă. Se știe acest lucru la APIA. Și se mai știe că mulți, cei mai mulți crescători de animale din România au doar această plată. Nu au teren arabil, își pășunează mulți dintre ei animalele pe pășunile unor asociații, iar la APIA figurează asociațiile cu cerere pentru subvenția la pășune. Și apoi, cu pășunile, e boală veche. Șmecherii au luat pășunile de prin multe locuri din țară, iar crescătorii au rămas cu buzele umflate.

Micii crescători de animale fac activitate agricolă, cresc animale, dar, culmea, nu sunt fermieri activi. Definiția APIA pentru fermier activ este cel care beneficiază de o plată sau mai multe plăți directe. Adică, acești mici crescători de animale sunt în agricultură, au activitate agricolă, dar nu sunt fermieri activi. Dar unde activează ei?!

De ce-și bat joc de noi?! Am 11 vaci și am doar subvenția aia normală, ANT, de ce nu pot să iau ajutorul ăsta?! Că e ajutor pentru crescătorii de animale. Pe lângă că nu avem teren, că și-au bătut joc de noi și cu pășunile, acum nu ne dau nici ajutorul ăsta, ne-a scris unul dintre cei necăjiți.

Bătaie de joc! De ce nu se dă la toată lumea?! Un exemplu, cei care au animale și le țin pe pășuni pe care le declară composesoratele la APIA, ne-a scris crescătorul de oi Alexandru Csokasi.

Să ne dea și nouă, și noi plătim taxe și impozite, și noi trăim în țara asta. Dăm laptele cu 80 de bani pe litru, muncim să trăim. S-a făcut discriminare între noi. Le vindem (animalele n.r.) și cerem statului ajutor social. Atunci va fi mai bine, domnule Oros?! Este supărat crescătorul Dorin Rotar.

Noi, crescătorii de animale, putem să facem o sesizare? Unde să mergem cu sesizarea? La APIA? Ne-a întrebat un tânăr crescător de vaci. Ei, micii crescători de animale, sunt în derivă. Nu știu unde să-și mai strige necazul și la ce uși să mai bată.

Domnule Oros, modifică această lege! Sunt mulți fermieri mici și mijlocii care, de exemplu, au vacile pe soție și pământul pe soț. Dați ordin să se miște din birouri funcționarii și să facă controale. Nu umblați cu cioara vopsită! Eu și soția mea avem 10 vaci de lapte, fără tineret, de ce să nu iau?! Dacă nu modificați legea, o să fie mai mare tărăboi între voi și fermieri. Nu se poate așa ceva! Este mesajul crescătorului de bovine Aurel Spiridon pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros.

19

Păi, ia subvenție cei care nu mai au animale în fermă, adică cei care au data de referință 2013. Cum obțin adeverința de la medicul veterinar că fac dovada că au animale dacă ei nu le mai dețin în ferme?!  Este revoltată crescătorarea de animale Despina Spiridon pe băieții deștepți din zootehnie care iau și acum ajutorul național tranzitoriu pe niște vaci care nu mai există, moarte și îngropate, dar au figurat în ferme în 2013. Adică, ăia iau și acum bani de la APIA, dar amărâtul de crescător, care are vaca în grajd, nu ia un ajutor.

Pe de altă parte, bugetul total pentru Măsura 21 este de 150 de milioane de euro. Din acești bani trebuie plătite ajutoare la cultivatorii de legume, fructe, cartofi, la crescătorii de oi, de capre și de vaci. Drepturile micilor fermieri din vegetal sunt apărate. E foarte bine, e normal. Au cerut Ministerului Agriculturii să modifice Ghidul Măsurii 21 și cererea le-a fost aprobată. O veste bună care demonstrează că unde e unitate, e și putere.

Ce se întâmplă însă cu micii crescători de animale, fără unitate și fără putere? Cine cere pentru ei modificări în Ghidul Măsurii 21 în așa fel încât să primească acest ajutor și cei care nu au plăți directe, care nu au pământ sau sprijin cuplat zootehnic și au doar ajutor național tranzitoriu?

AGROINFO va da glas tuturor mesajelor crescătorilor de animale adresate Ministerului Agriculturii, ministrului agriculturii Adrian Oros. NU stați deoparte! Cu cât vor fi mai multe mesaje de la voi către Ministerul Agriculturii, cu atât cresc șansele ca ajutorul să ajungă și la cei mici și năpăstuiți. Din toate mesajele voastre, vom face o scrisoare deschisă către ministrul agriculturii, Adrian Oros.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Pentru conducerea MADR: De ce vă bateți joc de micii fermieri? Rezolvați problema cu cererile pentru Măsura 21! Vlad Macovei - 2 octombrie 2020 Nu vreau s-o lungim foarte mult și haideți să vorbim pe șleau: Situația cu banii din măsura 21 pentru fermierii mici este inacceptabilă. În ultimele 24 de ore, am primit aproape 600 de apeluri pe telefonul redacției din partea micilor fermieri disperați că cererile lor pentru ajutorul anti-COVID sunt blocate. Oamenii sunt efectiv disperați și ne-au cerut ajutorul

20

nostru, echipei Agrointeligența, ca ultimă șansă de a rezolva situația. Nu uitați, Agrointeligența-AGROINTEL.RO este singurul reprezentat al presei agricole din România care v-a ținut la curent, în permanență și complet, cu acest scandal. Totul, din cauza unei brambureli făcute în ghidul măsurii, trimis la Bruxelles, de către conducerea MADR. Poate într-o zi vom afla cine a greșit, iar cine a greșit să plătească cu funcția. Nicio grijă, mă voi documenta personal pe acest caz!

În numele fermierilor români, ajunși la capătul disperării din cauza incompetenței și indolenței decidenților din Ministerul Agriculturii, solicit ministrului Adrian Oros să se implice personal, să lase abureala și țâfna la o parte, și să rezolve problemele care împiedică în acest moment ca micii fermierii să depună cererile și să își ia banii care se cuvin. Orice întârziere, jumătățile de măsură, fuga de răspundere, lipsa de curaj și fermitate, vă vor costa mult, domnule Oros. Încă o dată, rezolvați disfuncționalitățile, fiți cu adevărat, măcar o dată, cu adevărat, ministrul Agriculturii. Nu spun că dumneavoastră sunteți direct vinovat de situația creată dar afirm răspicat că este responsabilitatea dumneavoastră faceți dreptate pentru micii fermieri. Parcă erau o prioritate a mandatului dumneavoastră…

PS: Nu am văzut nicio reacție a reprezentanților organizațiilor de fermieri pe acest caz. Credeam că aceștia îi reprezintă și pe marii fermieri, dar și pe micii fermieri deopotrivă. Mă rog, or fi ocupați să își calculeze diurnele pentru deplasările la COPA-COGECA, acum că s-au văzut cu sacii în căruță…

Context

Micii fermieri care beneficiază de Ajutor Național Tranzitoriu pentru bovine sau ovine au fost informați de la APIA că nu pot să beneficieze de banii prin Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19. Crescători de animale, toți acești producători agricoli figurează în raportările Ministerului Agriculturii ca fiind fermieri activi în rândul celor peste 800.000 de beneficiari ai subvențiilor agricole din acest an.

21

După ce Agrointeligența a semnalat situația la nivel național, s-au luat primele măsuri și campania de cereri a fost suspendată timp de o zi la APIA pentru ca situațiile raportate de fermieri să fie clarificate. Nu este timp de pierdut!

22

23

Cuantumurile per hectar pentru plățile directe în sectorul vegetal octombrie 2, 2020 agrimanet

În ședința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Prin prezentul act normativ se aprobă cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv:

-schema de plată unică pe suprafaţă (98,7381 euro/ha)

-plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (48,1053 euro/ha)

-plata pentru înverzire (57,8245 euro/ha)

24

-plata pentru tinerii fermieri (36,6119 euro/ha).

Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent de maximum 70%, avans care poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din bugetul aprobat MADR pentru anii 2020 și 2021.

Noi beneficiari pentru Măsura 21: fermierii care produc cartofi, legume și fructe pentru industrializare; legumicultorii care cultivă în spații protejate sunt eligibili cu o suprafață de numai 300 mp By lantulalimentar 2020-10-02

Modificările/completarile aduse Măsurii 21 de către Mininsterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR pentru sectorul legume-fructe și cartofi sunt:Completarea codurilor de cultură pentru Legume cultivate în câmp, fructe și cartofi eligibile și cu următoarele coduri aferente industrializarii respectiv:

2517 (Cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare);3537 (Tomate câmp pentru industrializare);3547 (Castraveți pentru industrializare),6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare);6567( Cireși și vișini pentru industrializare).

Adaptare condiții specifice dupa structura exploatatiilor :Pentru beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii):-solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 0,30 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;-suprafața cultivată cu legume-fructe de minimum 0,10 ha;-suprafața parcelei pentru legume de minimum 0,03 ha;-suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Pentru beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul legume-fructe și cartofi cultivate în câmp:-solicitantul trebuie să exploataze un teren agricol cu o suprafață de cel putin

25

1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020;-suprafața cultivată cu legume-fructe și cartofi de minimum 0,30 ha;-suprafața parcelei pentru legume și cartofi de minimum 0,30 ha;-suprafața parcelei pentru fructe de minimum 0,10 ha.

Măsurile de modificare /adaptare se impun și vin în sprijinul fermierilor fiind incluse culturile destinate industrializarii, practic culturile eligibile pentru sprijinul cuplat.

Totodată, reglementarea privind suprafețele cultivate în spații protejate din sectorul legume fructe și cartofi, creează posibilitatea fermierilor mici să beneficieze de sprijinul temporar cu caracter excepțional reglementat prin Măsura 21.

APIA informează cu privire la suspendare temporară a procesului de primire a cererilor de solicitare a sprijinului temporar pentru Măsura 21 pentru data de 2 octombrie 2020Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari ai Măsurii 21 « Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19«, că doar în data de 2 octombrie 2020, va SUSPENDA TEMPORAR activitatea de primire a cererilor.

1155 de crescători de bovine ( peste 91 UVM ), de suine și de păsări au solicitat ajutorul de stat oferit de guvern în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19; care este județul cu cele mai puține cereri By lantulalimentar 2020-10-01 2 Mins Read

534 de crescători de bovine ( peste 91 UVM ) au solcitat acest ajutor de stat, care constă în 100 de euro/exemplar, dar nu mai mult de 100.000 de euro pentru o exploatație. Cele mai multe cereri au fost depuse în județul Mureș: 48 de cereri. Fermierii din Brașov au depus 38 de cereri, potrivit comunicării APIA, pe pagina de facebook a agenției.

297 de crescători de suine au depus cerere de ajutor de stat. Cuantumul este de 100 euro/UVM, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe). Cei mai numeroși solicitanți se află în județul Hunedoara, 26 de cereri, urmați de fermierii din Argeș, Ilfov și Sălaj, cu 19 cereri în fiecare județ.

315 crescători de păsări au depus la nivel național cereri pentru ajutorul de stat. Cuantumul este de 100 euro/UVM, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM

26

pentru găini ouătoare și găini rase grele. Cei mai mulți aplicanți sunt din județul Bihor, 37 cereri, urmați de cei din Brașov, 22 de solicitări.

În județul Gorj au fost înregistrate numai 3 cereri pentru bovine și nicio cerere pentru păsări și suine.

În București au fost înregistrate 4 cereri: 2 pentru păsări, 2 pentru suine.

Sesiunea de depunere a cererilor s-a încheiat în data de 29 septembrie.

Sprijinul financiar este acordat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la cursul de schimb valutar de 4.8409 lei/euro. Mai multe detalii găsiți AICI.

Cati bani vor primi crescatorii de ovine și caprine octombrie 2, 2020 agrimanet

În ședința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2020 a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Prin actul normativ se aprobă plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300 mii euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz.

Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 fermieri.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent de maximum 70%, avans care poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu

27

condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din bugetul aprobat MADR pentru anii 2020 și 2021.

28

29

APROBAT DE GUVERN! CUANTUM SUBVENȚIE APIA OVINE/CAPRINE 17,9 EURO/ANIMAL! Agroinfo 01 octombrie 2020 OFICIAL! Guvernul a aprobat astăzi o Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine. Cuantumul sprijinului cuplat la ovine și caprine este 17,9 euro/cap de animal.

Potrivit actului normativ, se aprobă cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv:

-schema de plată unică pe suprafaţă (98,7381 euro/ha)

-plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (48,1053 euro/ha)

-plata pentru înverzire (57,8245 euro/ha)

-plata pentru tinerii fermieri (36,6119 euro/ha).

De asemenea, prin actul normativ se aprobă plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300.000 euro.

Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin vor beneficia peste 800.000 fermieri.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent de maximum 70%, avans care poate fi achitat după finalizarea controalelor administrative, cu condiția să nu fie periclitată buna gestiune financiară și îndeplinirea cerinței referitoare la un nivel de asigurare suficient.

Sumele necesare pentru aplicarea plăților directe în sectorul vegetal și a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă se asigură din bugetul aprobat MADR pentru anii 2020

30

și 2021, informează Ministerul Agriculturii într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

https://agrointel.ro/159838/subventia-apia-de-48409-lei-cap-de-vaca-judetul-campion-unde-merg-cei-mai-multi-bani-pentru-fermieri/

31

32

33

34

Noi specii pomicole pentru care poate fi accesat sprijin prin Măsura 21! Ramona Dascălu - 2 octombrie 2020

Noi specii pomicole pentru care poate fi accesat sprijin prin Măsura 21! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a adus astăzi, joi – 1 octombrie, unele completări în ceea ce privește speciile pomicole pentru care fermierii

35

pot accesa sprijin prin măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza Covid-19. Astfel, codurilor deja existente în ghidul măsurii, li s-au alăturat alte coduri de cultură pentru fructe cultivate în câmp.

Potrivit completărilor aduse de APIA, codurilor 654 – Caiși și zarzări, 655 – Piersici și 656 – Cireși și vișini, li se adaugă următoarele coduri de cultură pentru industrializare: 6547 (Caiși și zarzări pentru industrializare); 6567( Cireși și vișini pentru industrializare).

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional, în sectorul fructe cultivate în câmp solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 hectar, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020 și suprafața parcelei pentru fructe să fie de minimum 0,10 ha.

Cererile se depun la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 25 septembrie – 23 octombrie 2020, excepția făcând ziua de vineri, 2 octombrie, când campania de primire a cererilor pentru măsura 21 este suspendată temporar.

AFIR si FINANTARI

AFIR: UN NOU GHID PENTRU AJUTORUL DE 50.000 DE EURO PENTRU TINERII FERMIERI! Agroinfo 02 octombrie 2020

SIMPLIFICAREA CONDIȚIILOR! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

Versiunea revizuită a Ghidului solicitantului privește în principal modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost modificate anumite proceduri, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Mai mult, au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

36

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol atât din țări membre ale Uniunii Europene, cât și din țări terțe UE. O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă atât în țări membre ale Uniunii Europene, cât și în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Pentru dovada locului de muncă, în cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării. .

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

37

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail, consultare@afir.info, până la data de 12 octombrie 2020. Comunicat AFIR

AFIR: Noi condiții pentru tinerii fermierii care pot accesa fonduri nerambursabile de 50.000 de euro! Ramona Dascălu - 2 octombrie 2020

Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în dezbatere publică! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

Principalele modificări îi vizează pe tinerii cetățeni români din afara granițelor țării

Potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, versiunea revizuită a Ghidului solicitantului privește în principal modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost modificate anumite proceduri, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului

38

de muncă. Mai mult, au fost revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Condiții de eligibilitate

Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol atât din țări membre ale Uniunii Europene, cât și din țări terțe UE. O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă atât în țări membre ale Uniunii Europene, cât și în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Ce documente trebuie depuse

O altă modificare importantă, care se regăsește în Ghidul solicitantului revizuit, constă în eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Pentru dovada locului de muncă, în cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării. .

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

39

Sprijin de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare. Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail, consultare@afir.info, până la data de 12 octombrie 2020.

Tinerii fermieri din afara ţării ar putea solicita finanţare europeană nerambursabilă - consultare publică 02 oct, 2020 | Agerpres

Tinerii fermieri din diaspora pot solicita finanţare europeană nerambursabilă, se arată în Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1, lansat în consultare publică de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Instituţia a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pe pagina oficială de internet. Versiunea revizuită a Ghidului solicitantului priveşte în principal modalitatea de accesare a finanţării nerambursabile pentru tinerii cetăţeni români din afara graniţelor ţării care se instalează ca şefi sau manageri ai exploataţiei. În acest sens, au fost modificate anumite

40

proceduri, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor şi a locului de muncă. Mai mult, au fost revizuite şi clarificate condiţiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul. Potrivit documentului, pot solicita finanţare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii cinci ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanţare un program de studiu în domeniul agricol atât din ţări membre ale Uniunii Europene, cât şi din ţări terţe UE.

Totodată, o altă condiţie este ca aceştia să fi avut un loc de muncă atât în ţări membre ale Uniunii Europene, cât şi în ţări terţe, în domeniul agricol, cel puţin trei luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanţare. "O modificare importantă este eliminarea obligativităţii apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii. Pentru dovada locului de muncă, în cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedeşte prezenţa solicitantului în statul în care a desfăşurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare şi emis de autorităţile locale (ex. poliţia sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării. Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat", se arată în comunicatul AFIR. Potrivit sursei citate, pentru absolvenţii de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceştia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Toate aceste documente se depun cu traducere legalizată în limba română. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/). Finanţarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranşe, respectiv: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani (cinci ani pentru

41

exploataţiile pomicole) de la semnarea contractului de finanţare. Acordarea sprijinului va fi proporţională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri. Perioada de consultare publică este de zece zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1, iar propunerile sau observaţiile pot fi transmise până la data de 12 octombrie 2020.

Pomicultorii mai au timp să acceseze banii europeni din sM 9.1a Revista Fermierului Joi, 01 Octombrie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru grupurile de producători din sectorul pomicol, până în data de 13 noiembrie 2020, ora 16:00. Depunerea cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” se face online pe site-ul agenției (www.afir.info), iar solicitanții banilor europeni trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul solicitantului, care poate fi consultat, de asemenea, pe site-ul AFIR.

Actuala sesiune a submăsurii 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” are o alocare financiară de 1.985.644 euro, în cadrul PNDR 2020.

Până în prezent, sunt depuse trei proiecte în valoare totală de 1.467.859,4 euro.

Producătorii din sectorul pomicol se pot asocia și astfel pot primi până la 100.000 euro pe an ca grup de producători. Pragul minim de selecție al proiectelor aferente submăsurii 9.1a este de zece puncte.

Reamintim că această sesiune a sM 9.1a a fost lansată pe 30 iunie 2020, iar termenul inițial pentru depunerea cererilor de finanțare a fost 30 septembrie 2020, ora 16:00, astăzi anunțând AFIR prelungirea lui până la 13 noiembrie a.c. 

42

ALTELE

Deloitte: Creditarea în Europa Centrală și de Est şi-ar putea reveni în 2021. În comerţ şi agricultură cererea de credite a crescut în timpul pandemiei , InCont.ro, 1 octombrie 2020

Băncile din Europa Centrală şi de Est se aşteaptă la o revigorare a activităţii de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităţilor de reglementare în domeniu, conform unui studiu efectuat de Deloitte.

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE a fost realizat în 12 ţări din regiune, inclusiv România.

Potrivit sursei citate, cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare, imobiliar şi construcţii, producţie. Pe de altă parte, în sectoare precum comerţ şi agricultură cererea de credite a crescut.

Peste 60% dintre respondenţi anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii, în principal din cauza înrăutăţirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării şi a toleranţei mai scăzute a băncilor faţă de risc. Tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorităţii Bancare Europene, dar într-un ritm mai puţin drastic decât evoluţia din timpul crizei din 2008 - 2009.

Băncile din regiunea Europei Centrale şi de Est şi-au îmbunătăţit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital şi şi-au întărit poziţiile de lichiditate, subliniază studiul, aşadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare.

Deşi se aşteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni - în formă de U (39% din respondenţi) sau L (22%) - băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calităţii activelor. Peste 80% din respondenţi anticipează că rata creditelor neperformante va creşte cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor. În mod previzibil, ei se aşteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare şi imobiliar şi construcţii, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

"Volumele de credite neperformante din Europa Centrală şi de Est au scăzut considerabil în ultimii ani şi au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru

43

al anului 2020, datorită creşterii economice, măsurilor de prevenţie luate de autorităţile de supraveghere şi bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienţii lor şi să se pregătească pentru a putea reacţiona rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât aşteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situaţia financiară a debitorilor şi vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverşi factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăţi majore), cu atât mai uşor va fi pentru toate părţile implicate să găsească soluţii de remediere", a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

Viteza de reacţie din partea guvernelor şi a băncilor naţionale privind măsurile anunţate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală şi de Est. Peste 60% dintre respondenţi au spus că autorităţile locale au reacţionat la timp faţă de pandemia de Covid-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menţinerea stabilităţii financiare.

În ceea ce priveşte tranzacţiile cu credite neperformante, aproape un sfert dintre respondenţi intenţionează să vândă astfel de portofolii în următoarele şase luni. Aproape 22% din respondenţi au declarat că au amânat tranzacţiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfăşurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenţionează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecţie mai atentă.

Împrumuturile fără garanţii acordate persoanelor fizice vor domina piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste aşteptări ar putea fi explicate de creşterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum şi de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est a fost efectuat în rândul coordonatorilor departamentelor de risc şi de restructurare a creditelor din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Kosovo, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

44

Un nou proiect privind protecția animalelor, discutat de Guvern. Consiliile județene și CGMB vor trebui să asigure adăposturi 01.10.2020 Alexandru Costea

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat că va fi supus în primă citire în ședința de Guvern de joi un proiect privind protecția și prevenția față de relele tratamente, abuzurile sau cruzimile la care sunt supuse animalele. Un animal care va fi în pericol, va putea fi plasat în adăpost. Același proiect prevede că asigurarea de adăposturi de animale va fi făcută de consiliile județene și de către Consiliul General al municipiului București. “Un proiect care îmi este foarte drag, care de astăzi va intra în linie dreaptă. Va fi supus în primă citire în ședința de Guvern din această seară. Proiectul, care se leagă și de ziua de 4 octombrie, ziua internațională a animalelor, o zi dedicată vieții animalelor și legăturii noastre cu ele. Acest proiect are că obiectiv adoptarea unor măsuri prin care să se asigure protecția animalelor și pentru a preveni relele tratamente aplicate animalelor sau abuzurile sau cruzimile care există în prezent înregistrate în toată țară asupra acestora.

Printre zonele pe care le abordează acest proiect, putem spune că stabilim un mecanism pentru a constata exact atunci când un animal se află într-o situație de pericol, astfel încât să putem emite ordin de plasare a animalului în adăpost. O altă zonă este pentru a reglementa situațiile care prezumă existența unui pericol pentru animale. Totodată stabilim elementele care trebuie să fie precizate în ordinul de plasare a animalelor în adăpost.

Pe lângă aceste prevederi veți mai regăși instituirea unei sarcini către consiliile județene și Consiliul General al municipiului București, privind obligația de a asigura, cu caracter continuu și permanent, servicii publice de adăpostire a animalelor. Acest proiect va completa legea și va stabili un mecanism privind posibilitatea încadrării funcțiilor de polițist cu atribuții în protecția animalelor, prin transferuri, fără examen sau concurs, a medicilor veterinari din cadrul DSVSA, cu acordul acestora.

Proiectul va stabili numărul și structura de posturi, prin ordin al ministrului, ce vor intra în componența Poliției Animalelor”, a declarat Marcel Vela, de la sediul MAI.

45

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1724/2020 privind aprobarea derogării în scopul cercetării ştiinţifice pentru unele specii de peşti, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 896 din 02.10.2020. A intrat în vigoare la 02.10.2020

Ordonanţa nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, Guvernul României Va fi modificat de OUG 160/2020 la 04.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1361/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 în ceea ce priveşte anumite plante destinate plantării din specia Malus domestica, originare din Serbia, şi în ceea ce priveşte anumite plante destinate plantării din speciile Acer japonicum Thunberg, Acer palmatum Thunberg şi Acer shirasawanum Koidzumi, originare din Noua Zeelandă, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 04.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1362/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1213 în ceea ce priveşte măsurile fitosanitare pentru introducerea în Uniune a anumitor plante destinate plantării din speciile Acer japonicum Thunberg, Acer palmatum Thunberg şi Acer shirasawanum Koidzumi, originare din Noua Zeelandă, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 04.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1370/2020 privind autorizarea unui preparat de citrat de lantanidă ca aditiv furajer pentru purceii înţărcaţi (titularul autorizaţiei: Treibacher Industrie AG) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1371/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază şi endo-1,4-beta-glucanază ca aditiv furajer pentru scroafele care alăptează(titularul autorizaţiei: BASF SE) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

46

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1372/2020 privind autorizarea L-triptofanului produs de Escherichia coli CGMCC 7.267, CGMCC 11 674 sau KCCM 10 534 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1373/2020 privind autorizarea chelatului de zinc al lizinei şi al acidului glutamic ca aditiv în hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1374/2020 privind autorizarea preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1077 ca aditiv furajer pentru rumegătoare tinere, toate speciile minore de rumegătoare (pentru creştere) altele decât mieii şi camelidele (pentru creştere) (titularul autorizaţiei Danstar Ferment AG reprezentat de Lallemand SAS) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1375/2020 privind autorizarea preparatului de acid citric, acid sorbic, timol şi vanilină ca aditiv furajer pentru purceii de lapte, curcanii pentru îngrăşare şi curcanii pentru reproducţie (titularul autorizaţiei: Vetagro SpA) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1376/2020 privind autorizarea unui preparat de 6-fitază produsă de Komagataella phaffii (CGMCC 12056) ca aditiv furajer pentru curcanii pentru îngrăşare, curcanii pentru reproducere, purcei (de lapte şi înţărcaţi) şi speciile porcine minore (titularul autorizaţiei: Andrés Pintaluba S.A) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1377/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază produsă de Bacillus subtilis (LMG S-15136) ca aditiv furajer pentru purceii de lapte, toate speciile minore de porcine altele decât animalele de reproducere (titularul autorizaţiei Beldem, o divizie a Puratos NV) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1378/2020 privind autorizarea chelatului de cupru al lizinei şi al acidului glutamic ca aditiv furajer pentru

47

toate speciile de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană

Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1379/2020 privind autorizarea L-cistinei produsă de Pantoea ananatis NITE BP-02525 ca aditiv în hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 319 din 02.10.2020. Va intra în vigoare la 22.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1280/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active benalaxil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1281/2020 privind neaprobarea substanţei active etametsulfuron-metil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.10.2020

………………….

INTERNE

VIDEO Exportăm subvenții! Vrem să procesăm, dar nu avem cu ce 2 octombrie 2020 De ani buni tot vorbim despre potențialul agricol al României, despre faptul că fermierii noștri ar putea asigura hrana pentru aproape 90 milioane de suflete. Suntem departe de această performanță, ba chiar suntem în punctul în care importăm alimente procesate, în timp ce exportăm materie primă, care revine în țară cu un profit uriaș pentru jucătorii industriei agricole de peste graniță. Cu alte cuvinte, exportăm subvenții! Este urgent nevoie de o strategie pe termen lung pentru sprijinirea sectorului de procesare din zootehnie și din vegetal – soluția la care visează agricultorii români.

https://youtu.be/Vt_Ph_ssnUk

48

VIAȚĂ DE CRESCĂTOR ÎN ROMÂNIA: MIEI VÂNDUȚI CU 5 LEI/KG, PĂȘUNE NU, ZERO SUBVENȚII PENTRU VACI! Agroinfo 02 octombrie 2020 -

CUM ESTE VIAȚA CRESCĂTORILOR ROMÂNI DE ANIMALE? A început cu 300 de oi. Când a văzut că abia supraviețuiește, pentru că apărea ba o boală, ba alta, iar mieii nu reușea să-i vândă decât cu 5 lei/kg, a renunțat la oi și s-a apucat de crescut vaci. Pășune, nu, că au luat-o șmecherii, subvenții, nu, pentru că nu a avut vaci la aberanta dată istorică de 31 ianuarie 2013. E gata să vândă tot și să plece în străinătate, spune fermierul George Năstase. Cam asta e viața crescătorului mic de animale din România.

0 ajutor !!!!! Nu e posibil !!! Nu mai rezist !!! 46 de capete (de bovine n.r.)!! Am început sa ma organizez astfel încât ca pana in toamna anului viitor sa fie totul vândut !!!! Din 2012 ma chinui sa pun o ferma pe picioare singur !!!! Nu găsesc măcar un om ca sa ma ajute sa fac gard electric, nu mai am bani sa plătesc măcar un om dacă il găsesc sa fac gard electric !!!!

Am avut 300 de oi ...mieii plecau cu 5 RON , ba si cu 4 RON au plecat când a fost manevra cu limba albastra !!! Pășune nu am obținut Niciodată !!! Scz pe oi niciodată !!! Le am vândut ...am rămas cu vacile . Ant 0 pentru ca nu le am avut in 2013 , scz 0 ...fel de fel de condiții pe care de abia când reușești sa le îndeplinești se schimba câte un guvern si se schimba si legile de acordare a subvențiilor in funcție de interesele fiecărui secretar de stat !!! Unii au metiși , unii au angus , alții sura de Stepa etc !!!!!! Acte pregătite !!! Ei au timp de acte !!! Eu nu am timp nici sa merg la frizer !!! Nu am avut timp nici sa imi reînnoiesc autorizația de monta la taur !!!! Dar nu e problema ...in afara câștigam minim 3000€ / luna iar serviciile medicale plus restul sunt fără grad de comparație fata de cele din România !!

Distrugerea micilor fermieri asta urmăresc !! (...) Germania cheamă oameni necalificați la munca de jos, iar Ungaria își continua maghiarizarea începută de peste 800 de ani prin schimbarea numelor românești si ștergerea istoriei din creierele romanilor astfel ei cred ca va fi mai bine cu Ungaria !!!! Ne-a scris cu amar crescătorul de animale George Năstase din Focșani. Fermierul a scris mesajul către noi după ce AGROINFO a publicat acest articol: NU VĂ BATEȚI JOC DE MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE!

El a adăugat că și-a mutat ferma, în iunie, din Vrancea în Alba, pentru că: doar membri PSD și simpatizanții primarului beneficiau de pășune chiar dacă nu aveau animale, toată pășunea era acoperită cu gunoaie, iar animalele mâncau pungi, hoții de animale acționau mereu, iar cu Poliția, ca fermier, trebuie să fii tăcut, docil, altfel ai viață grea cu Poliția pusă de puterea din sat.

49

Mulți dintre crescătorii de animale din România împărtășesc aceeași soartă. Potop de necazuri, chin în fiecare zi, forță de muncă nu, dispreț din partea autorităților, alungați de pe pășuni, subvenții mici sau deloc, un preț de nimic pentru munca lor.

ANSVSA ANUNȚĂ ASTĂZI: 27 FOCARE NOI DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ! Agroinfo 02 octombrie 2020

OFICIAL! Într-o singură săptămână, au fost identificate 27 focare noi de pestă porcină africană! În Romania la data de  02.10.2020 pesta porcină africană evoluează în 40 de județe din care în 36 de județe sunt afectați atât porcii domestici cât și mistreții, în 2 județe sunt afectați de virusul PPA numai mistreții, iar în 2 județe sunt afectați numai porcii domestici, anunță Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat transmis AGROINFO.

În prezent, sunt active un număr de 525 de focare PPA, din care 14 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații comerciale de tip A.

În intervalul 24.09. – 02.10.2020 au fost înregistrate 27 focare noi PPA:

Județul Dolj – 1 exploatație comercială;Județul Bihor – 2 focare PPA;Județul Teleorman – 4 focare PPA;Județul Gorj – 1 focar PPA;Judetul Prahova – 1 focar PPA;Județul Iași – 4 focare PPA;Județul Ilfov – 1 focar PPA;Județul Alba – 1 focar PPA;Județul Satu-Mare – 4 focare PPA;Județul Brașov – 1 focar PPA;Județul Timișoara – 2 focare PPA;Județul Ialomița – 1 focar PPA;Județul Buzău – 1 focar PPA;Județul Cluj – 2 focare PPA;Județul Vrancea – 1 focar PPA.

și au fost stinse 19 focare PPA:

Județul Teleorman – 17 focare stinse PPA;Județul Olt – 1 focar stins PPA;Județul Vâlcea – 1 focar stins PPA.

50

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3918 cazuri la mistreți în 38 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

–        Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 14 mistreți pozitivi vânați;

–        Județul Arad – 14 mistreți găsiți morți și 49 mistreți vânați;

–        Județul Argeș – 128 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Bacău – 27 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Judeţul Bihor – 199  mistreți găsiți morți și  33  mistreți vânați;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

–        Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;

–        Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

–       Judeţul Brăila – 21 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Buzău – 28 mistreți găsiți morți și 36 mistreți vânați;

–        Judeţul Călăraşi – 128 mistreți găsiți morți și 54 mistreți vânați;

–        Judeţul Constanţa – 21 mistreți găsiți morți și 22 mistreți vânați;

–        Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Dâmbovița – 61 mistreți găsiți morți și 33 mistreți vânați;

–        Județul Dolj – 31 mistreți găsiți morți și 32 mistreți vânați;

–        Judeţul Galaţi – 36 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

–        Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 mistreți vânați;

–        Județul Gorj – 47 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 3 mistreți vânați;

51

–         Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

–        Judeţul Ialomiţa – 158 mistreți găsiți morți și 31 mistreți vânați;

–        Județul Iași – 64 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

–         Judeţul Ilfov – 133 mistreți găsiți morți și 41 mistreți vânați;

–         Județul Maramureș – 52 mistreți găsiți morți și 36 mistreți vânați;

–         Județul Mehedinți – 38 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–         Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;

–        Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

–        Județul Prahova – 144 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

–        Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 110 mistreți vânați;

–        Judeţul Sălaj – 129 mistreți găsiți morți și 52 mistreți vânați;

–        Județul Sibiu – 28 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Județul Suceava – un mistreț găsit mort;

–        Județul Teleorman – 492 mistreți găsiți morți și 48  mistreți vânați;

–        Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 mistreți vânați;

–        Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;

–        Județul Vâlcea – 111 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;

–        Județul Vrancea – 32  mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați.

Unii fermieri aşteaptă o scădere a producţiei per hectar de 50-70% la floarea-soarelui. „Chiar dacă preţul a crescut acum, noi aveam semnate contracte futures (n.r. - la termen)“ Florentina Niţu 02.10.2020, Suprafaţa totală însămânţată cu floarea-soarelui în anul 2020 a fost de 1,22 milioane de hectare la nivel naţional, iar o scădere a producţiei de 30%, cât estimează producătorii agricoli, ar însemna o recoltă de 2,4 milioane de tone şi o productivitate de 1,9 t/ha, similară cu cea de acum cinci ani, an în care seceta le-a dat, de asemenea, bătăi de cap fermierilor, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul

52

Agriculturii şi antreprenorii implicaţi în acest sector.

Totuşi, în 2016, România a avut o suprafaţă cultivată mai mică cu 22% decât în acest an, de 1 milion de hectare, iar seceta a fost mai puţin severă decât în 2020 şi a afectat mai mult fermierii din nordul ţării, pe când anul acesta a afectat fermierii din sudul şi estul României, unii dintre cei mai mari şi importanţi producători la nivel naţional, conform datelor de la INS şi celor publicate de ZF la vremea respectivă.

ZF Agropower. Cooperativa Someş Arieş, cu 70 de fermieri, a făcut anul trecut un milion de lei din producţia de brânzeturi sub brandul propriu Produs de Ţaga. Cifra de afaceri a cooperativei agricole Someş Arieş a fost de 36 mil. lei anul trecut Florentina Niţu 02.10.2020,

♦ În 2019, membrii cooperativei au produs circa 42.000 de litri de lapte zilnic ♦ Compania se află în primele zece cooperative agricole din România din cele peste 1.500 înfiinţate.

Cooperativa Agricolă Someş Arieş, formată din 70 de fermieri din judeţele Bistriţa, Sălaj, Cluj, Mureş şi Alba, care deţine Fabrica de Brânzeturi Tran-silvania, a făcut anul trecut un milion de lei din producţia de brânzeturi sub brandul propriu Produs de Ţaga, în creştere cu 25% faţă de anul trecut, arată datele Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor. La nivelul

53

cooperativei, veniturile totale au fost de 36 de milioane de lei, mai mari cu 11% decât în anul anterior.

Fermierii au un efectiv de 7.000 de capete de bovine şi în 2019 au produs circa 42.000 de litri de lapte zilnic. Pe lângă producţia în propria fabrică, ei furnizează laptele pentru procesare către FrieslandCampina, Sanlacta, Unilact şi Romfulda. Dan Ţandea, preşedintele cooperativei, spunea anterior că cererea pentru lapte, în special pentru cel ecologic, este foarte mare şi tot mai mulţi procesatori vor să colaboreze cu ei. „Cooperativa este făcută să aducă un câştig fermierilor.“

CC Investment Activ, o companie din Sibiu controlată de antreprenori români, a investit peste 3 mil. lei în silozuri, o fabrică de nutreţuri combinate şi un laborator de analize. „Acum suntem pe final cu investiţia, am început la sfârşitul lui 2019, dar a durat mai mult din cauza pandemiei de COVID-19“ Florentina Niţu 02.10.2020,

CC Investment Activ, o companie din Sibiu ce se ocupă de depozitări, controlată de antreprenorii Ciprian Cristea (95%) şi Doru Mihali (5%), a investit peste 3 milioane de lei în două silozuri, o fabrică de nutreţuri combinate (FNC) şi un laborator de analize a calităţii cerealelor, jumătate din sumă fiind obţinută din fonduri europene.

„Orice investiţie este importantă şi credem că aceasta este una reuşită. În România este nevoie de spaţii de colectare şi depozitare a cerealelor şi se pot face. (...) Este dificil să atragi fonduri europene, pentru că procedurile sunt prea formalizate, iar dacă nu ai experienţă în consultanţă sau un consultant bun, fie renunţi, fie eşti respins, fie ai întârzieri mari la implementarea proiectului“, susţine Ciprian Cristea.

24 focare de pestă porcină la Buzău ANA FELEA Miscellanea / 02 octombrie Cazurile de pestă porcină s-au înmulţit în judeţul Buzău, în prezent, fiind active 24 de focare de pestă porcină, şase dintre ele fiind înregistrate doar în ultima lună. Pentru stoparea răspândirii virusului,

54

medicii veterinari din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare au decis uciderea a 1.748 de animale.

Probleme din cauza virusului pestei porcine au apărut în comunele Calvini, Glodeanu Sărat şi Zărneşti. Dacă în primele două situaţii au fost afectate animalele din cinci gospodării, în comuna Zărneşti pesta porcină a îmbolnăvit toţi porcii dintr-o fermă.

"Când am ajuns la Calvini am găsit un animal mort şi am dispus, din cauza virusului, uciderea a încă 22 de animale. La Glodeanu Sărat am găsit două animale moarte şi au mai fost ucise, fiind bolnave, încă 15 animale. La ferma de la Zărneşti a fost cea mai gravă situaţie. Acolo erau deja 40 de porci morţi şi au fost ucişi încă 1711. În total, în ultima lună, au fost afectate de pesta porcină 1791 de animale, în toate focarele.

În ciuda numărului ridicat de animale, medicii veterinari spun că situaţia nu este foarte gravă deoarece toate focare sunt izolate şi nu poate vorbi de o răspândire a virusului pestei porcine.

"În ultimele 30 de zile avem o creştere. Situaţia este izolată dat fiind faptul că patru dintre cele cinci focare înregistrate la gospodării sunt într-o singură comună, respectiv Glodeanu Sărat. Mai avem un caz punctul în comuna Calvini. Deci avem situaţii izolate nu cu o difuzare cum am avut în 2019 când am avut focare pe raza mai multor comune, în special pe raza de se, în zona de câmp, când am avut aproape toată zona infectată", a explicat dr. Iulian Moca, purtător de cuvânt DSV Buzău.

Autorităţile recomandă respectarea măsurile impuse în astfel de situaţii şi în special, mai ales în ferme, trebuie făcute dezinfecţii periodice, adăposturile de animale să fie bine împrejmuite fără acces pentru alte persoane sau alte animale.

"Din anchetele de până acum putem spune că avem ca şi sursă de transmitere a virusului atât factorul uman cât şi porcul mistreţ", a explicat dr. Iulian Moca.

Cele mai multe focare înregistrate în prezent în Buzău sunt localizate pe fondurile de vânătoare. Este vorba despre 18 focare la porcii mistreţi. În total au fost identificaţi 64 de porci mistreţi infectaţi cu pestă porcină. 28 dintre ei au fost găsiţi morţi în pădure, în timp ce 36 au fost vânaţi şi în urma analizelor s-a constatat că au pestă porcină.

55

Emil Bălteanu, o voce a fermierilor din nordul țării, este protagonistul celui de-al cincilea episod din Tărâmul Eroilor! agrointeligenta.ro - 2 octombrie 2020

https://agrointel.ro/159936/taramul-eroilor-emil-balteanu-iasi-syngenta/

Tărâmul Eroilor se mută în zona de nord a țării unde, recent a avut loc cea de-a III-a ediție a Zilei Porumbului – Iași organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Technice (ACCPT) Iași, organizație de fermieri membră la Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Unul dintre Eroii noștri este chiar fondatorul asociației de la Iași și inițiatorul organizării anuale a Zilei Porumbului din nordul țării, domnul Emil Bălteanu.

Asociațiile producătorilor agricoli reprezintă o forță în țările din vestul Europei. Franța poate fi un model de succes pentru fermierii români, care caută tot mai mult să se asocieze, pentru a forma o comunitate și a avea o voce comună în a-și apăra drepturile și interesele. Așa își începe povestea Emil Bălteanu și ia naștere Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Iași (ACCPT Iași), al cărei președinte este astăzi.

Sunt în primul rând fermier și om de afaceri și cred în ideia de comunitate, spune fermierul. Comunitatea fermierilor din zona de nord, numită astăzi ACCPT Iași a luat fință în 2017, prin eforturile a 13 membri fondatori. De atunci, a tot crescut și acum are 94 de fermieri, care lucrează o suprafață totală de peste 30.000 de hectare, în județele Iași, cât și din județele limitrofe, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Vrancea, Galați.

”Prin această comunitate am clădit împreună încrederea, deoarece respectul pe care eu îl acord colaboratorilor noștri, indiferent de vârstă, indiferent de suprafețele pe care le lucrează, îl primesc și eu la rândul meu. Acest lucru îmi dă mie încredere și sunt convins că și eu, la rândul meu, generez încredere pentru cei care ne sunt alături. Ideea este că noi trebuie să întelegem ca reprezentăm o forță doar uniți”, a declarat Emil Bălteanu.

Asociația se gândește și la viitor. A dezvoltat relații foarte bune cu liceele agricole din zonă, dar și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină

56

Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Un alt avantaj al Asociației este faptul că problemele se rezolvă foarte repede. Când un fermier întâmpină un necaz, imediat primește soluții de la alți colegi, care au trecut și ei prin aceleași probleme.

”Eu îmi doresc ca oricare dintre membrii Asociației noastre să spună cu mândrie că face parte din această Asociație. Suntem cu toții oameni ai timpului nostru, suntem niște oameni normali, nu avem tendințe de exacerbare a lucrurilor pe care le-am făcut, altele decât sunt cele normale. Încercăm să fim uniți și dincolo de Asociație, pentru că avem întâlniri cel puțin lunare la câte un membru al Asociației noastre”, a concluzionat Emil Bălteanu.

Fermier afectat puternic de criză: ”Nu pot accesa Măsura 21! Porumbul zaharat a fost omis de la categoria legume!” Angelica Lefter - 2 octombrie 2020

Unul dintre puținii cultivatori de porumb zaharat din România, Gabi Corodeanu, din județul Bacău, localitatea Tamaș, se confruntă cu probleme din cauză că nu este eligibil pe Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19. Motivul pentru care fermierul, care a avut mari pierderi din cauza pandemiei, nu poate accesa sprijinul din fonduri europene este ”o hibă” apărută în redactarea Ghidului pentru Măsura 21. Mai exact, porumbul zaharat nu este trecut în secțiunea vegetală la capitolul legume, unde ar fi fost normal, întrucât la ”legume” figurează această cultură în ghidurile pe fonduri europene.

Fermierul Gabi Corodeanu cultivă în total 20 de hectare de porumb zaharat, dar numai 10 sunt trecute la APIA. Fermierul a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO situația cu care s-a confruntat când a mers la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, pentru a cere explicații în legătură cu eligibilitatea sa în cadrul Măsurii 21.

57

”Eu am fost la centrul APIA și am întrebat vis-a-vis de această măsură. Ei mi-au explicat că în ghidul care este venit nu este această cultură trecută. M-am uitat în Ghid, era într-adevăr acel cod 251 pentru legume proaspete în câmp, dar porumbul zaharat în nomenclatorul lor are un 109. Deci în momentul în care îl declari la APIA, el e trecut la codul 109. La 108 e porumbul normal. Nu este trecut ca legumă, ci ca cereală, dar în celelalte ghiduri, porumbul zaharat este considerat ca și legumă. De altfel nu poți face nimic altceva decât că se consumă în stare proaspătă”, a explicat fermierul băcăuan.

Astăzi unul dintre cei mai mari producători din zona Moldovei de porumb zaharat, Gabi Corodeanu spune că de 10 ani a început această afacere și și-a format o serie de clienți, care valorifică acest tip de porumb la diverse evenimente, târguri, bâlciuri sau la piață. Din cauză că aceste evenimente au fost anulate, pierderile sunt uriașe pentru cultivator.

”Anul acesta am avut 0 facturi tăiate în sectorul de activitate al târgurilor și evenimentelor. Nici organizatorii nu au avut ce face cu porumbul, nu am avut unde să-l furnizez. Oricum culturile au fost calamitate din cauza porcilor mistreți și a graurilor, dar nu am mai făcut cerere la primărie pentru a veni comisia de constatare pentru că aceste pagube se tot produceau permanent și am renunțat la ideea de a fi despăgubit. Cu toate acestea, cultura a ajuns la țăranii din sat, care veneau cu căruțele și luau pentru animale, n-am avut ce face cu porumbul mâncat!”, a menționat Gabi Corodeanu.

Fermierul băcăuan consideră că așa cum au fost afectate vânzările la tomate sau ardei, au fost iremediabil și la porumbul zaharat din cauza COVID-19.

”Acum am în teren în jur de 7 ha de porumb zaharat pe care trebuie să-l recoltez, l-am pus în ideea în care anul trecut am implementat un proiect cu fonduri europene și am făcut spațiu de congelare. În condițiile în care toate târgurile și festivalurile sunt închise, eu congelez degeaba porumbul. Mai mult plătesc curentul electric decât să scot pe porumb. Am ajuns la concluzia că nu voi congela porumb, îl voi da en-gros la un preț mai mic în zona Iașului, în zona Bucureștiului, astfel încât să-mi recuperez din investiții și ar fi șoc și de un minim profit. Dacă în momentul de față aș băga la congelat, costurile de congelare s-ar duce la 2.500 de lei pe lună, asta ar însemna, în câteva luni 10.000 – 15.000 de lei pe energie electrică, dar nu aș avea cui să-l vând. Având în vedere evoluția COVID-19 pot să-mi iau la revedere de la festivaluri!

Eu am contracte cu Auchan Iași, Bacău și Brașov. Am livrat anul trecut, acum doi ani și anul acesta. Anul trecut am avut livrări de 90.000 de lei la

58

cele trei magazine, anul acesta abia am trecut de 50.000 de lei. Anul acesta am avut porumb mai mult, dar din păcate vânzări mai mici. Am irigat culturile parțial, dar unde nu am irigat culturile nu s-au dezvoltat”, a menționat Gabi Corodeanu.

Apelul fermierului se îndreaptă către autoritățile din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care au uitat cu desăvârșire de cultura porumbului zaharat care ar trebui să facă parte din categoria legumelor și pentru Măsura 21.

”Porumbul zaharat este, de fapt legumă și pe alte măsuri sunt fonduri europene care pot fi accesate. Banii pe Măsura 21 se acordă tot din fonduri europene. Din punctul meu de vedere ar fi o discriminare logică a înșiruirii tuturor normativelor și documentelor. Efectiv suntem afectați mult mai mult decât celelalte culturi pentru că porumbul zaharat este o cultură de nișă. Dacă nu vinzi către mici comercianți care îl prepară, atunci rămâi pe zona de piață, dar cât poți să vinzi la tarabă? Este un apel către autorități, mai ales că în țară nu suntem așa mulți cultivatori de porumb zaharat”, și-a încheiat apelul fermierul din localitatea Tamaș, județul Bacău, Gabi Corodeanu.

Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris despre modul cum fermierii pot beneficia de sprijin din fonduri europene prin Măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19.

VIAȚĂ DE CRESCĂTOR ÎN ROMÂNIA: MIEI VÂNDUȚI CU 5 LEI/KG, PĂȘUNE NU, ZERO SUBVENȚII PENTRU VACI! Agroinfo 02 octombrie 2020 -

CUM ESTE VIAȚA CRESCĂTORILOR ROMÂNI DE ANIMALE? A început cu 300 de oi. Când a văzut că abia supraviețuiește, pentru că apărea ba o boală, ba alta, iar mieii nu reușea să-i vândă decât cu 5 lei/kg, a renunțat la oi și s-a apucat de crescut vaci. Pășune, nu, că au luat-o șmecherii, subvenții, nu, pentru că nu a avut vaci la aberanta dată istorică de 31 ianuarie 2013. E gata să vândă tot și să plece în străinătate, spune fermierul George Năstase. Cam asta e viața crescătorului mic de animale din România.

0 ajutor !!!!! Nu e posibil !!! Nu mai rezist !!! 46 de capete (de bovine n.r.)!! Am început sa ma organizez astfel încât ca pana in toamna anului viitor sa fie totul vândut !!!! Din 2012 ma chinui sa pun o ferma pe picioare singur !!!! Nu găsesc măcar un om ca sa ma ajute sa fac gard electric, nu mai am bani sa plătesc măcar un om dacă il găsesc sa fac gard electric !!!!

59

Am avut 300 de oi ...mieii plecau cu 5 RON , ba si cu 4 RON au plecat când a fost manevra cu limba albastra !!! Pășune nu am obținut Niciodată !!! Scz pe oi niciodată !!! Le am vândut ...am rămas cu vacile . Ant 0 pentru ca nu le am avut in 2013 , scz 0 ...fel de fel de condiții pe care de abia când reușești sa le îndeplinești se schimba câte un guvern si se schimba si legile de acordare a subvențiilor in funcție de interesele fiecărui secretar de stat !!! Unii au metiși , unii au angus , alții sura de Stepa etc !!!!!! Acte pregătite !!! Ei au timp de acte !!! Eu nu am timp nici sa merg la frizer !!! Nu am avut timp nici sa imi reînnoiesc autorizația de monta la taur !!!! Dar nu e problema ...in afara câștigam minim 3000€ / luna iar serviciile medicale plus restul sunt fără grad de comparație fata de cele din România !!

Distrugerea micilor fermieri asta urmăresc !! (...) Germania cheamă oameni necalificați la munca de jos, iar Ungaria își continua maghiarizarea începută de peste 800 de ani prin schimbarea numelor românești si ștergerea istoriei din creierele romanilor astfel ei cred ca va fi mai bine cu Ungaria !!!! Ne-a scris cu amar crescătorul de animale George Năstase din Focșani. Fermierul a scris mesajul către noi după ce AGROINFO a publicat acest articol: NU VĂ BATEȚI JOC DE MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE!

El a adăugat că și-a mutat ferma, în iunie, din Vrancea în Alba, pentru că: doar membri PSD și simpatizanții primarului beneficiau de pășune chiar dacă nu aveau animale, toată pășunea era acoperită cu gunoaie, iar animalele mâncau pungi, hoții de animale acționau mereu, iar cu Poliția, ca fermier, trebuie să fii tăcut, docil, altfel ai viață grea cu Poliția pusă de puterea din sat.

Mulți dintre crescătorii de animale din România împărtășesc aceeași soartă. Potop de necazuri, chin în fiecare zi, forță de muncă nu, dispreț din partea autorităților, alungați de pe pășuni, subvenții mici sau deloc, un preț de nimic pentru munca lor.

Cât valorează la bursă o fermă românească. Prima zi de tranzacționare pentru Holde Agri Invest Ionel Văduva - 2 octombrie 2020 07:03

Prima fermă românească listată la bursă! Holde Agri Invest a făcut pasul cel mare săptămâna aceasta, pe 30 septembrie, când s-a listat pe AeRO, în cadrul Bursei de Valori București (BVB). Chiar din prima zi, afacerea agricolă a atras atenția investitorilor, iar titlurile Holde Agri Invest (HAI) au atins un nivel de 1,4 lei pe unitate. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, este vorba despre un preț cu 25,7% mai mare față de cel de referință. Concret, nivelul la care erau tranzacționate acțiunile în plasamentele private din 2019 și 2020 a fost de 1,1135 lei pe unitate.

60

Nu doar listarea la bursă este o premieră pentru ceea ce face Holde Agri Invest pentru a atrage finanțare. La mijlocul lunii iunie aveau să fie înregistrate în sistemul BVB un număr de 9,1 milioane de acţiuni, în valoare de 10,1 milioane de lei. Holdingul atrăgea 22 de milioane de lei la ultimele două runde finanţare, din decembrie 2019 şi iunie 2020, în timp ce în prima rundă, care fost privată, a strâns circa 5 milioane de lei.

2,3 milioane de lei în prima zi de tranzacționare

Investitorii au realizat în ședința de miercuri nu număr de 877 de tranzacții cu 1,56 de milioane de acțiuni HAI, care au totalizat 2,3 milioane de lei, potrivit datele BVB.

„(…) Vom continua să folosim instrumentele oferite de piaţa de capital pentru a ne alimenta dezvoltarea şi pe viitor. Intenţia noastră este să aducem cât mai multe premiere în piaţă, inclusiv achiziţii de companii şi extinderea terenului arabil prin schimb de acţiuni şi majorări de capital prin aport în natură, pentru a construi unul dintre cei mai proeminenţi jucători din sectorul agricol românesc”, a precizat Iulian Cîrciumaru, acţionar şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al holdingului, citat de publicația amintită mai sus.

Afacere agricolă cu 10.000 de hectare

Deja, conform precizărilor lui Liviu Zăgan, acţionar şi CEO al Holde Agri Invest, cu ocazia evenimentului de listare a acţiunilor la BVB, în prezent, holdingul citat înseamnă doi-trei ani de activitate, 10.000 de hectare şi 10 milioane de euro deja investiți.

„În acest moment lucrăm deja 10.000 de hectare după trei ani, în două locaţii, în judeţele Teleorman şi Călăraşi, circa 3.500 în Teleorman plus 2.500 achiziţionate recent, iar pe judeţul Călăraşi 3.500 de hectare la ferma Agromixt. Suntem în discuţii şi pentru extinderea acestei suprafeţe şi de asemenea avem în derulare mai multe proiecte de investiţii care vizează capacitatea de depozitare şi sisteme de irigaţii”, a adăugat Zăgan.

Pe SMT-ul BVB au fost listate doar acţiunile de clasă A (ordinare) ale Holde Agri Invest, care reprezintă 86,47% din capitalul social al societăţii. Diferenţa de 13,53% din acţiunile Holde Agri Invest este reprezentată de acţiuni clasa B (preferenţiale), care nu sunt listate la BVB. Vertical Group Seven, fond de investiţii al antreprenorilor Iulian Cîrciumaru şi Andrei Creţu, deţine 14,66% din totalul acţiunilor, iar diferenţa este deţinută de mai multe persoane fizice (62,76%) şi persoane juridice (22,58%).

61

De la idee, la faptă, acum patru ani de zile

Proiectul Holde Agri Invest era pus în discuție în 2016 de patru antreprenori români, Liviu Zăgan, Robert Maxim, Matei Georgescu şi Alexandru Covrig. Anul următor, fondatorii şi-au unit forţele cu echipa companiei locale de asset management, Certinvest pentru ca, în 2018, să fie înfiinţat Holde Agri Invest.

Nu după mult timp, startup-ul a atras o investiţie externă de la Vertical Seven Group fondat de antreprenorii Iulian Cîrciumaru şi Andrei Creţu. În iulie 2018, societatea a realizat prima achiziţie, o fermă de aproximativ 2.800 de hectare în zona Roşiori de Vede din judeţul Teleorman (ferma Roşiori) prin preluarea a cinci societăţi şi a centrului de mecanizare existent care deserveşte suprafaţa totală cultivată.

Anul acesta, în aprilie, Holde a achiziţionat integral compania Agromixt Buciumeni, societate înfiinţată în 1991, cu capital românesc, care exploatează terenuri agricole în judeţul Călăraşi, ajungând la peste 7.000 de hectare de teren operat.

Compania citată a continuat să se se extindă, astfel că, pe lângă teren, societatea deţine un siloz de 10.000 de tone, dar intenţionează să-şi extindă capacitatea de depozitare la 30.000 de tone până în anul 2023.

Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai importanţi jucători români de pe piaţa agricolă locală, atingând un minim de 20.000 hectare de teren operat în următorii şapte ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde va investi peste 50 de milioane de euro în achiziţii de terenuri, utilaje noi, instalaţii de depozitare, precum şi sisteme moderne de irigaţii.

Cele două runde de finanţare prin care Holde Agri Invest a atras cele 22 milioane lei au fost intermediate de BRK Financial Group (BRK), în calitate de Intermediar, societatea de brokeraj activând şi în calitate de Consultant Autorizat pentru listarea Holde Agri Invest pe piaţa AeRO. În cadrul celui de-al doilea plasament, alături de BRK Financial Group – Manager de sindicat, a participat şi societatea de brokeraj Goldring – membru de sindicat. Cornerstone va asista Holde Agri Invest în următoarele 12 luni în vederea asigurării conformităţii cu cerinţele impuse de Bursă, fiind numit Consultant Autorizat.

Ce înseamnă AeRO

AeRO sau Alternative exchange în Romania este segmentul pieței de acțiuni al Sistemului alternativ de tranzacționare (ATS) de la BVB. Piața AeRO este

62

proiectată pentru a lista companiile la început de drum, cum ar fi startup-urile și IMM-urile care doresc să-și finanțeze proiectele, să-și sporească vizibilitatea și să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri.

Piața AeRO oferă investitorilor noi oportunități să descopere companiile cu potențial de creștere, aflate în stadii incipiente de dezvoltare și se deosebește de piața principală prin tarife de listare reduse și proceduri mai simple armonizate cu perspectivele piețelor financiare din Uniunea Europeana.

Admiterea companiilor la tranzacționare se face pe baza unui document de prezentare, realizat cu sprijinul unui Consultant Autorizat care îi va acorda asistență de specialitate pe parcursul procedurii de listare și încă o perioadă de minimum 12 luni după admitere.

Consultantul Autorizat va oferi asistență pentru accesul la finanțare, admiterea la tranzacționare, îndeplinirea obligațiilor de raportare după listare și consolidarea unei bune relații cu investitorii.

( Citeste mai mult despre Hode Agri, mai jos, la rubrica DOSAR, GB.)

Consultanța GRATUITĂ, mâna de ajutor oferită de Marcoser legumicultorilor. Cum puteți lua legătura cu specialiștii companiei! agrointeligenta.ro - 1 octombrie 2020 Dincolo de inputuri, fermierii au nevoie de un ajutor specializat fie când încep o afacere, fie când introduc tehnologii și produse noi în culturile pe care le au. Astfel, consultanța este un sprijin binevenit, care aduce plusvaloare și reduce cheltuielile din ferme.

Compania Marcoser a luat naștere tocmai pentru a oferi acest ajutor. Au trecut 15 ani de la acel moment, iar de atunci firma s-a tot dezvoltat și a construit o fermă, la Matca, dintr-un motiv simplu: în acest fel se poate verifica daca produsele sunt adaptate condițiilor din România. “A ajuns la o suprafață de 3.5 hectare, suprafață în care sunt cultivați practic toți hibrizii comercializați de Marcoser sau toate culturile la care noi oferim această consultanță. Oferim consultanță în momentul de față pe culturile de bază”, a explicat Marius Petrache, Director general Marcoser.

Fermierii beneficiază de sfaturile specialiștilor Marcoser prin intermediul a 3 canale

Primul canal de consultanță, și cel mai util deoarece oferă cel mai rapid feedback, este prin intermediul inginerilor, care cunosc toate problemele din zonele în care activează. Astfel, au și soluțiile pregătite pentru întrebările fermierilor.

63

Un al doilea instrument de contact cu fermierii, pentru a oferi consultanță, este reprezentat de magazinul din comuna Matca.

Al treilea, dar nu cel din urmă, este site-ul oficial www.marcoser.ro unde un inginer horticol cu experiență în agricultură răspunde tuturor cerințelor fermierilor care au nevoie de ajutor. “Dacă ar fi să facem o retrospectivă a ultimilor 15 ani, am putea spune că ce ne diferențiază pe noi este această legătură pe care o avem cu fermierul prin intermediul specialiștilor noștri”, a completat Marius Petrache.

https://youtu.be/0FnhW6JwulY

Seceta CRUNTA continua! La Buzau, se iriga ca vara 2 octombrie 2020

Seceta din ultimii ani a lăsat solul, firește, aproape fără niciun pic de umiditate așa că fermierii care dispun de instalații de irigații au dat drumul la robineți chiar și în plină toamnă. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Buzău a prelungit contractele până la jumătatea lunii, tocmai pentru că agricultorii au cerut apa pentru a putea pregăti terenurile pentru însămânțările din toamnă.

https://youtu.be/wKwhnCvOUxs

VIDEO Recomandari pentru pomicultori. Lucrarile care trebuie efectuate in aceasta perioada 2 octombrie 2020

Peste tot in Europa, anul 2020 a fost unul extrem de dificil și pentru producătorii de fructe: seceta, grindina și înghețurile târzii de primăvară le-au afectat grav roada. De această situație nu au scăpat nici pomicultorii din România, nici cei de peste Prut. AGRO TV vă prezintă un material video în care specialiștii de la Chișinău vin cu o serie de soluții valabile pentru toți ce care au livezile afectate.

64

https://youtu.be/379w2iB3tV8

Seceta guvernează agricultura Marian MUŞAT 02 octombrie

2020 se poate „întrupa” în cel mai păcătos an din istoria agriculturii româneşti, mult mai rău decât pe vremea foametei! Seceta extremă guvernează cu mare lejeritate agricultura.

Planul Naţional Strategic pentru irigaţii s-a gălbejit şi veştejit înainte de a se naşte, iar hidropolitica guvernamentală a fost mai mult… apă de ploaie! În loc să investească în irigaţii, statul a preferat să aloce miliardele de lei de la buget pentru despăgubiri! Cei 1,08 miliarde de lei pentru culturile de toamnă calamitate echivalează cu aproape de 5 ori bugetul din acest an pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii.

Un fermier îmi spunea că un caz de forţă majoră mai clar decât seceta de anul acesta nu ar fi decât un război sau o catastrofă climatică!

România cu un ochi plânge, cu celălalt aproape că zâmbeşte! S-a bipolarizat! În regiunile estice şi sud-estice (Dobrogea, sudul Moldovei, Câmpia Bărăganului) a fost pârjolul de pe lume! O dramă consumată în mai multe acte! Sunt fermieri care au pierdut totul: şi culturile de toamnă, şi pe cele de primăvară. Investiţii de peste 3.000 lei/ha irosite! Pământul a copt la propriu, arşiţa şi temperaturile de 70°C au ars pur şi simplu rădăcinile plantelor. Ca nişte eretice, culturile au ars pe vetre de rug! Mai bine de o treime din suprafaţa agricolă a ţării a fost distrusă, din care mai mult de jumătate de milion de hectare numai în judeţul Constanţa.

În schimb, o stare aproape de normal s-a instalat în interiorul arcului carpatin şi în nord-vestul ţării (Moldova de Nord şi în Câmpia de Vest). A plouat suficient cât să se poată recolta o medie de 4-5 tone de porumb la hectar! Ceva mai bine a fost în Oltenia, şi ea în curs de deşertificare: până la 8 tone/ha de porumb.

În comparaţie cu anul trecut, producţia-i mult diminuată, dar preţurile nu diferă cu mult, excepţie făcând floarea-soarelui, care e mai bine cotată. Șocurile termice de înaltă amplitudine şi lipsa de umiditate au pus la grea

65

încercare plantele de cultură. Floarea a început să se usuce de la calatidiu în jos, când în mod normal uscăciunea urcă de jos în sus. De aceea, recoltele au fost extrem de mici. Uimirea a fost tot atât de mare la porumb: hibrizii insuficient adaptaţi la condiţiile pedoclimatice ale României au rămas cu ştiuleţii chirciţi şi cu boabele stoarse.

Fără irigaţii, practic, culturile din acest an au pierdut lupta cu seceta! Iar prognozele meteo rămân la fel de... îndoliate: temperaturi în creştere şi zero precipitaţii. Pământu-i cimentat, nu se poate pregăti pentru însămânţat. În lipsa ploilor şi a banilor, unii fermieri vor să renunţe la semănături. Aşteaptă despăgubirile promise de Guvern ca pe o pronie divină, pentru a reporni motoarele unei agriculturi gripate de secetă! Fără ajutor, mulţi agricultori se vor resemna, abandonând lupta... Mai ieftin e un lacăt pe poartă decât o activitate în pagubă!

MARIAN MUŞATRedactor Ferma Media GrupE-mail: musat.ferma@gmail.com

SCHIMBĂRI CLIMATICE Furtunile şi seceta, marile spaime ale cetăţenilor ţării noastre O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 02 octombrie

Schimbările climatice au devenit o problemă reală pentru întreaga lume. Nici ţara noastră nu face excepţie. Aproximativ 90% dintre români consideră că schimbările climatice sunt reale, procentajul fiind similar cu cel înregistrat în 2019, conform celei mai recente cercetări sociologice realizate de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), împreună cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

"Faţă de ediţia anterioară a studiului au avut loc modificări importante în percepţia românilor atunci când vine vorba despre tipul de schimbări climatice care ne afectează", susţin autorii cercetării. Astfel, în prezent, cele mai mari îngrijorări sunt legate de: furtunile violente 29% (în scădere cu 4 puncte procentuale faţă de 2019); seceta, cu 23%, care a urcat pe locul al doilea (+8 puncte procentuale faţă de 2019); topirea gheţarilor 15% ; valurile de căldură 14% ; incendiile de vegetaţie 9%; inundaţiile 8% .

Adrian Marin, preşedintele UNSAR susţine că: "Românii continuă să fie conştienţi cu privire la efectele schimbărilor climatice. Ne dorim ca societatea şi economia să fie mai bine pregătite în faţa riscurilor viitoare, precum catastrofele naturale - care de multe ori sunt amplificate de schimbările climatice.

66

În acest context, asigurările joacă un rol esenţial în protecţia financiară a oamenilor şi a companiilor în faţa unor astfel de riscuri". Studiul mai relevă şi faptul că cetăţenii ţării noastre au luat o serie de măsuri pentru a contribui la diminuarea impactului negativ al acestor schimbări climatice, precum utilizarea de becuri eficiente energetic (87%), colectarea selectivă a deşeurilor (84%), utilizarea ambalajelor biodegradabile (81%), achiziţia electrocasnicelor cu consum redus de energie (79%), reciclarea materialelor reutilizabile (76%) sau izolarea termică a locuinţei (72%).

Un „nebun” frumos al zootehniei Scris de Ștefan Rancu Vineri, 02 Octombrie 2020

Cititorii revistei noastre, dar și cei care urmăresc emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică la Agro TV, de la ora 18:00), au observat, de bună seamă, că avem tendința de a evidenția activitatea acelor fermieri care sunt preocupați de o permanentă dezvoltare. Suntem motivați de ideea că exemplul va fi urmat și de alții, pentru o dezvoltare a întregii societăți, pe principiul: dacă ție ți-e bine și mie mi-e bine. Unul dintre aceștia tinde să devină și Călin Muscă, fiul unui fermier care este deja cunoscut pentru dinamica accentuată cu care s-a dezvoltat. Și cum așchia nu sare departe de trunchi, Călin, cu un suflu nou, duce mai departe energia creatoare a tatălui său.   

Cea mai recentă investiție a lui Călin Muscă este într-o linie integrată, formată dintr-un compartiment de sacrificare, un spațiu de tranșare și o fabrică de mezeluri.

Mai precis, „pe toată platforma inițial a fost acest proiect pentru abatorizare și procesare, după care avem încă un proiect în derulare pe o secție de crud-uscate, cu o parte de comerț, sunt două proiecte totalizând 10 milioane de euro, cu 5 milioane nerambursabil, în total investiția aici este undeva la 11.300.000 de euro”, ne spune chiar el. De altfel, citările sunt desprinse dintr-un dialog purtat chiar la fața locului, pe care l-ați putut vedea într-un reportaj din emisiunea România Agricolă și pe YouTube, pe canalul cu același nume. 

67

Lucrările de construire sunt spre final, cu toate că sunt întârziate din cauza pandemiei. Cel mai dificil lucru a fost aducerea echipamentelor din Italia. Punctul de sacrificare va avea o capacitate de 120 de capete pe oră, cu o capacitate de frig de 1.000 de capete, practic se poate merge până la 1.000 de capete pe zi. 

Amplasarea construcției nu este întâmplătoare. „Am ales această locație pentru a fi relativ aproape și totuși la o distanță suficientă de fermă, pentru măsurile de biosecuritate ale fiecărei ferme, și construim aici o platformă de procesare cu tot ceea ce presupune acest lucru, în sensul că urmează să pornim și partea de abatorizare de vită, practic o să avem o singură platformă de procesare pe tot ce producem noi de pe fermele de zootehnic.” 

Intenția declarată este de a produce în acest spațiu produse „în varianta tradițională sau după rețetele tradiționale, dar cu tehnologie modernă. Și acest fapt, sincronizat cu marfă proaspătă în permanență, plus controlul pe care-l avem asupra materiei prime, pentru că vine din fermele noastre, eu zic că este un atu pe piață în acest moment”. 

Securitatea alimentară este, cum s-ar spune, la ea acasă, conceptul „de la furcă la furculiță” fiind enunțat, cu mult timp în urmă, chiar de tatăl lui Călin, mai bine cunoscutul Dimitrie Muscă. Formula puțin modificată a devenit sloganul sub care se încearcă impunerea la nivelul întregii Uniuni Europene a trasabilității produselor ce se comercializează pe piață. „Marele nostru avantaj este că plecând de la producția vegetală, care este apanajul tatălui meu, intrăm să integrăm partea de producție cereale pe fermele zootehnice, după care venim în abatorizare și procesare, livrând direct în raft către consumatorul final atât carne proaspătă, cât și produse.” 

Tehnologia pe care o vor folosi are elemente care vor face această trasabilitate și mai sigură. „Practic, în cele cinci camere de carcasă putem să mergem pe loturi, pentru că fiecare animal în momentul sacrificării intră pe un cârlig cu un cip de identificare. Acest lucru îmi generează posibilitatea de a intra cu ele în depozitul potrivit, în funcție de procentul de carne din carcasă a fiecărui animal sau în funcție de lot, pentru trasabilitate. Cipul va avea un număr de identificare care va arăta lotul de sacrificare, procentul de carne în carcasă, plus greutatea fiecărei carcase. Trasabilitatea, de fapt, presupune că dacă eu, în momentul acesta, iau o bucată de salam, pot să mă duc pe fluxul de producție în spate și știu că pentru acel salam s-a folosit carne din porcii aferenți unui anumit lot, pe care pot să-l identific mai departe în fermă, să știu de unde vine.” 

A ales varianta asomării electrice, nu cea pe CO2, „pentru că după ce am văzut diverse înregistrări ale animalelor la asomarea cu CO2 am ales să nu o

68

aplic, pentru că practic asomarea cu CO2 presupune sufocarea acestora cu monoxid de carbon, ceea ce nu mi se pare varianta corectă pentru tratamentul unui animal. Adică vorbim de bunăstarea animalului, dar în final îl sufocăm. Asomarea electrică practic nu ucide animalul, ci pur și simplu îi neutralizează sistemul nervos central, până la înjunghiere”. 

Porcii pe care îi are în fermele sale sunt, din punctul de vedere al procentului de carne în carcasă, cu randament foarte bun. „Rapoartele de clasificări ale animalelor care pleacă și se sacrifică, în momentul acesta, la Macea (Arad), arată o medie de 59,6% carne în carcasă. Gândiți-vă în felul următor: scopul nostru este să producem carne. Depășind inclusiv partea economică, un kilogram de carne mă costă mult mai puțin să-l produc decât un kilogram de grăsime, economic vorbind. Dar, oricum, și clientul în magazin vrea carne, nu vrea slănină, și atunci este normal să selectăm hibrizi care să vină cu performanțe ridicate în zona de producție de carne.” 

Crede că trebuie să-și asume cineva riscul de a produce carne de porc în România, în ciuda amenințării permanente cu pesta porcină, pentru că altfel nu se poate vorbi despre prospețime. „Acum zâmbesc pentru că mi-am adus aminte de interviul doctorului Balaban, care a afirmat și el că doar un nebun, în zilele noastre, investește în porc, în România. Poate că suntem un pic nebuni, dar considerăm că România are capacitatea și are și nevoia de a-și produce carnea de porc pe care o consumă în interiorul granițelor. Pentru că românul mănâncă carne de porc, problema este că noi avem în magazine carne de porc, doar că se pune în discuție dacă acea carne de porc este sau nu este calitativ corectă, și aici vreau să mă refer la prospețime în primul rând, pentru că dacă este să ne gândim ce găsim în acest moment în marile rețele – și-mi aduc aminte de anumite reclame de pe radio, de anul trecut, dacă nu mă-nșel, «pulpă proaspătă de Spania». În realitate, gândiți-vă în felul următor: avem prima zi de sacrificare, în ziua următoare se tranșează, în a treia zi pleacă – în cazul fericit, avem 2-4 zile pe drum, cel puțin, din Spania în România, ajunge în depozit, se descarcă, deci în cazul cel mai fericit ajunge în raft în a opta sau a noua zi de la sacrificare. După anumite definiții, carne proaspătă, și din punctul meu de vedere, nu este. Pentru mine, carne proaspătă înseamnă un termen de trei-patru zile maximum. Acum nu pot să intru să fac eu politica altor comercianți sau a altor crescători de animale, dar consider că este nevoie să avem porc crescut în România, consumat în România, pentru că oricum România consumă echivalentul a 8 milioane de porci. Noi, înainte de problema pestei, reușeam să producem undeva la 4 milioane și jumătate de porci, care se sacrificau în țară.” Din păcate, nu e suficient un „nebun”, industriei alimentare din România i-ar trebui mai mulți. 

69

A ales o centrală de frig care se încadrează în filozofia sa în ceea ce privește relația cu mediul. Una mai puțin poluatoare și mai puțin periculoasă: „Am optat pentru o centrală de frig pe CO2 pentru că este mult mai prietenoasă cu mediul, deja oricum sunt directivele europene care descurajează foarte mult utilizarea freonului, partea de amoniac mi s-a părut un pic mai greoaie și mai periculoasă, așa că varianta câștigătoare din punctul meu de vedere este CO2, chiar dacă se lucrează la presiuni mult mai mari, dar este o centrală despre care spun eu că este normal să o ai într-o asemenea investiție. 

Centrul va fi folosit și pentru tranșarea și procesarea cărnii de vită, cunoscut fiind că familia Muscă are și ferme de creștere a bovinelor. Evident, rase specializate pe carne. „Din punctul meu de vedere, vita de carne are un viitor foarte mare în România, doar că durează ca lumea să se obișnuiască cu ea. Mai este problema că și în acest moment încă se găsește pe anumite rafturi vită de carne incorect tratată sau o vită de carne de o calitate mai slabă, ceea ce mai aduce uneori consumatorului un semn de întrebare – mai iau vită sau nu? Dar în momentul în care ai o vită de calitate, plecând de la rasă, ai o parte de creștere corectă, ai partea de finisare, ai partea de procesare-sacrificare a animalului, zona de maturare. Fără maturare la o vită de calitate te poți descurca, dar partea de maturare dă un plus. La o vită de o calitate medie, fără maturare n-am făcut nicio treabă.” 

Rasa preferată este Charolaise, „am ales-o și pentru faptul că este una dintre cele mai mari rase ca greutate a carcasei. Eu calculez în kg de carne obținute pe fermă. Și în aceste condiții, dacă mă duc în Angus pe care toată lumea o cunoaște, este o rasă mult mai cunoscută, gândiți-vă că am ca procent de carne dintr-un animal am o diferență de cel puțin 20-25% în plus carne în Charolaise față de Angus. Pentru că Angus-ul este o rasă mai mică. Se pretează foarte bine, crește foarte ușor, se pretează în zonele de pășune acolo unde ai pășune, or, la noi în zonă condițiile meteo-climatice ne permit în cel mai bun caz să ieșim la pășunat cu animalele 1,5 – 2 luni pe an, și atunci nu am obținut absolut nimic, nu am niciun avantaj dacă le-aș scoate pe pășune, pentru că nu fac ce trebuie. Mi-este mult mai simplu să strâng din câmp, să pregătesc, să fac stocuri și să dau animalelor exact ce trebuie să mănânce”. 

Încă își crește efectivele. „Practic, am început pe carne în 2015, eu, taică-meu a fost un pic mai devreme decât mine, și față de cele 300 de capete cu care am început în 2015, acum avem peste 1.000 de animale, undeva la 1.200-1.300, nu știu să vă spun în momentul acesta exact. Practic, tot ce am crescut am crescut selectând femelele și sacrificând doar tăurașii, iar acest lucru a pus o presiune și pe cash-flow, pentru că un număr de animale creștea, dar fără să ai parte de vânzare decât la jumătate.” 

70

În cei 11 milioane de euro în total, intră și o flotă de 9 mașini de distribuție. „În acest moment, avem o flotă care este la Curtici, care face distribuția pe magazine. Fiind o investiție nouă tot ce este aici, mi s-a părut normal să vin și cu mașini noi pentru partea de distribuție. Asta nu înseamnă că o să renunț complet la cele vechi, dar o să pun un grad de încărcare de 80% din livrare să folosesc mașinile noi, care deja vin dotate nu doar cu agregate de frig, că asta este normal să fie, dar inclusiv cu partea de înregistrare și monitorizare a temperaturii, în așa fel încât eu în momentul în care am descărcat marfa la magazin se predă inclusiv bonul pe care-mi arată temperatura la care a stat din momentul în care a ieșit din partea de procesare până a ajuns în magazin, văd inclusiv acolo la ce temperatură a fost păstrată marfa.” 

Productie mica de struguri in Vrancea, din cauza secetei Agrostandard | 2 October, 2020 Specialistii spun ca 2020 este unul din cei mai prosti ani din ultimele decenii pentru produtia de struguri, din cauza secetei. Nu este deloc exclus chiar ca pe lista culturilor care vor primi despagubiri pentru pagubele produse de seceta in acest an sa se afle si vita de vie, dupa cum promit oficialii de la MADR. Lipsa precipitatiior din acest an a redus considerabil recolta de struguri. Boabele sunt stafidite, iar ciorchinii sunt putini. Viticultorii din Vrancea, renumiti pentru licoarea lui Bahus vorbesc despre o productie atat de mica incat nu isi vor recupera banii investiti, potrivit StirileTVR.

Familia Calota din Dumbraveni are 5 hectare de vie, atat struguri de masa, cat si de vin. Insa indiferent de soi, pagubele sunt insemnate. De altfel aceeasi poveste este valabila in toate viile din judetul Vrancea. Viticultorul spune ca are noroc cu strugurii de masa, pe care ii vinde in Bucuresti cu 1,6 lei pe kilogram. In cazul strugurilor pentru vin, pretul e si mai mic – 90 de bani kilogramul. Lipsa apei este o noua provocare pentru producatorii de vin ale caror afaceri aproape ca s-au prabusit din cauza crizei sanitare. Partea plina a paharului este ca in lipsa ploilor strugurii sunt dulci ca mierea. Totusi multi viticultori se tem ca, in aceste conditii, viile vor ramane parloaga.

Romania se afla pe locul 10 in lume si pe 5 in Uniunea Europeana la suprafata cultivata cu vita de vie, potrivit StirileTVR.

http://media.tvrnews.ro/video_local/202009/productia-de-struguri-afectata-stiriletvr---site-75571500_75571500.mp4

71

Fatrom, crescător de porci şi producător şi distribuitor de aditivi furajeri, investeşte 4,2 milioane de euro într-o nouă fermă cu o capacitate de 24.500 de porci. Compania a avut 94 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 115 mil. lei (circa 24 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de anul precedent Florentina Niţu 29.09.2020,

Fatrom Aditivi Furajeri, producător şi distribuitor de aditivi furajeri şi jucător din piaţa de producţie de porci, controlat de mai mulţi antreprenori români şi greci, construieşte o nouă fermă de îngrăşare a porcilor în localitatea Goldeanu-Siliştea din judeţul Buzău, în care investeşte 4,2 milioane de euro, potrivit memoriului de prezentare a proiectului, depus pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Buzău, care acordă avizul de mediu.

„Oportunitatea realizării investiţiei are în vedere următoarele argumente: existenţa în proprietate a unui teren amplasat la o distanţă optimă faţă de localitate; crearea unor locuri de muncă într-o zonă cu rată a şomajului ridicată; existenţa unei cereri ridicate de carne de porc pe piaţa locală şi naţională; oportunitatea realizării unei ferme model de creştere a porcilor şi oportunitatea realizării de noi investiţii în zonă“, conform sursei citate anterior.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Ovidiu Spînu, brânzeturile La Colline: „În 2020 am dezvoltat o gamă nouă de produse, am construit o hală logistică pentru ambalaje şi materii prime. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 3,7 milioane de lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul anterior Florentina Niţu 02.10.2020,

Ovidiu Spînu, administratorul Super Lactis: Am păstrat un fond de rezervă atât financiar, cât şi de materie primă care ne-a ajutat să depăşim perioada dificilă din primăvara acestui an.

72

„Brandul de lactate din lapte de capră La Colline s-a născut în criza anterioară din anii 2007-2008, aşadar eram căliţi şi pregătiţi pentru vremuri grele cum sunt acestea.“

Ovidiu Spînu, administratorul Super Lactis, din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, care produce lactate din lapte de capră sub brandul La Colline, spune că imediat după instalarea stării de urgenţă vânzările companiei au scăzut cu aproximativ 30%, dar apoi şi-au revenit, însă aşteaptă o cifră de afaceri situată la 80% din nivelul anului trecut, când au încheiat cu 3,7 milioane de lei.

„Am fost afectaţi în primul rând de închiderea restaurantelor şi restrângerea activităţii în industria ospitalităţii. În prima parte a perioadei de criză s-au blocat exporturile spre Ungaria şi Cehia, unde activăm mai ales pe pieţele din cele două capitale: Budapesta şi Praga. O problemă era legată de găsirea unui transportator care să îşi asume riscurile unui blocaj, dar şi de scăderea volumelor prin diminuarea numărului de turişti. A crescut însă comerţul online, fără să compenseze valoric pierderile înregistrate pe celelalte canale de vânzare“, afirmă Ovidiu Spînu.

De unde cumpără românii brânză? Mai bine de jumătate merg la supermarket, dar pieţele agroalimentare rămân a doua cea mai căutată sursă. Românii cheltuie circa 2,5 mld. lei pe brânză, o piaţă dominată de marile branduri, dar pe care îşi fac loc şi jucători noi, de talie mică, ce pariază pe producţie artizanală Cristina Roşca 01.10.2020,

Unu din doi români mănâncă zilnic brânză, cel mai des la micul dejun şi cel mai frecvent cumpărată din supermarketuri, arată un studiu realizat de compania Revino Cheese & Wine, care are activităţi în domeniul organizării de evenimente pe piaţa de vin, dar care a deschis recent şi o băcănie online.

73

Când vine vorba de preferinţele românilor în materie de brânză, studiul arată că peste 65% dintre produse sunt achiziţionate ambalate, iar restul sunt cumpărate în sistem vrac. Acest lucru este justificat de faptul că în 2020 pieţele agroalimentare sunt al doilea cel mai căutat canal de vânzare, ales de aproape 18% dintre consumatori.

Grafic ZF: De unde cumpără românii brânză

Interviu cu Ciuburciu (Vascar): Inregistram o crestere de 23% comparativ cu anul anterior De Redactia Financiarul Data oct. 1, 2020

Vlad Ciuburciu, Directorul General Vascar, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria carnii din Romania, a declarat in cadrul unui interviu ca brandul pe care il conduce nu a fost afectat de situatia sanitara si economica globala. Ba mai mult, conform cifrelor contabilizate pana in prezent, cresterea in primele luni ale anului 2020 a fost una semnificativa fata de anul trecut.

74

Anul trecut, Vascar a inregistrat o cifra de afaceri de 20,5 milioane de euro. Care sunt predictiile pentru anul in curs?

Ciuburciu (Vascar): In primele cinci luni din anul 2020, cresterea a fost de 23% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Speram ca cifrele sa arate si mai bine  pana la finalul anului, insa acest lucru depinde mai ales de contextul de piata. Recent, am lansat o linie noua de semipreparate si ne propunem o crestere semnificativa si pe acest segment.

Vlad Ciuburciu a vorbit si despre un alt subiect extrem de interesant pentru producatorii de preparate din carne din Romania, si anume furnizorul de materie prima folosit de Vascar.

De unde isi procura Vascar carnea, materia prima pentru realizarea produselor sale?

Ciuburciu (Vascar): Vascar achizitioneaza carne preponderent din Uniunea Europeana. Cumparam materie prima si din Romania, dar, tinand cont de faptul ca aici exista pesta porcina, majoritatea fermierilor si abatoarelor au stampila hexagonala. Intrucat Vascar exporta produse in tari din Uniunea Europeana, avem nevoie de carne cu stampila ovala si este destul de dificil de procurat din Romania o astfel de carne. Din acest motiv, suntem obligati sa cumparam carne de la abatoare cu standarde extrem de inalte din Germania, Spania sau Belgia, tari care controleaza pesta porcina.

Din cauza pestei porcine, care a inceput in Romania la mijlocul anului 2018, foarte multe judete pot procura carne exclusiv pentru comercializarea in tara. Intrucat Vascar face si export, suntem obligati sa folosim carne cu stampila ovala. La un moment dat, am avut o oportunitate de a renunta la exporturi si de a face economie procurand materie prima doar din Romania, insa am preferat sa achizitionam carne la un pret mai mare din Uniunea Europeana, doar pentru a ne pastra stampila si a fi vizibili si la export.

75

In aceste conditii, aveti planuri ambitioase la export, pe care le derulati in acest an?

Ciuburciu (Vascar): In urma cu doua luni, am demarat un parteneriat cu un retailer din Serbia. Este vorba despre un proiect pilot, pe o marca proprie la conserve, iar una dintre cerintele lor era de a avea o trasabilitate foarte clara a produselor, iar carnea sa fie de provenienta UE si nu Romania. Din acest motiv, am oferit documente explicite, trasabilitati foarte clare ale provenientei carnii si foarte multe certificate pentru a putea trece vama.

Vascar este unul dintre principalii producatori de conserve si preparate din carne din Romania, cu o istorie de peste 35 de ani in acest domeniu, cu o fabrica cu capacitate extinsa de productie in Vaslui, cu 21 de magazine proprii in regiunea Moldovei si cu aproximativ 400 de angajati.

Radu Dura, Bere de Cartier: Micii producători au nevoie de reglementări în piaţă pentru a vinde alături de cei mari 01.10.2020, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/radu-dura-bere-de-cartier-micii-producatori-au-nevoie-de-19588769

Marii producători atât din zona alimentară cât şi din cea a berilor sau a altor băuturi domină piaţa, iar pentru ca cei mai mici să aibă o şansă în retail, au nevoie de o serie de noi reglementări.

„Mediul politic şi economic trebuie să pună accent pe piaţa de desfacere. Sunt finanţări mai mult sau mai puţin rambursabile, însă problema nu este aici. Sunt multe businessuri care au luat fonduri, au făcut achiziţii, însă au avut probleme în a vinde. Ar fi benefic pentru o piaţă imatură cum este cea locală, ar fi benefică o reglementare astfel încât şi micul producător să aibă acces la aceleaşi canale de vânzare ca şi marii producători care domină piaţa“, a spus Radu Dura, fondator al Bere de Cartier.

Compania care produce bere artizanală sub brandul Bere Bucureşti de Cartier, cu o cifră de afaceri anuală de 100.000 de euro în 2019, are în plan

76

extinderea la nivel naţional, decizie luată în urma achiziţiei unei fabrici complet utilate care a fost montată şi pusă în funcţiune în Corbeanca.

Capacitatea fabricii nou achiziţionate de companie este de aproximativ 24.000 de sticle pe lună, ceea ce va ajuta la creşterea businessului, care anterior producea externalizat între 11.000 şi 12.0000 de sticle de bere într-o fabrică din Serbia, dar şi într-o fabrică din zona Crângaşi din Bucureşti. Investiţia totală în producţia de bere s-a ridicat la aproximativ 250.000 de euro.

„Noi la final de 2019 am demarat achiziţia noilor echipamente. În ianuarie 2020 am achitat linia. În iunie 2019 ajunsese linia în ţară, iar montajul a durat o lună şi până în aprilie 2020 am aşteptat obţinerea autorizaţiei de producţie. Investiţia, ceea ce înseamnă valoarea fabricii şi capitalul de lucru, s-a dus spre 250.000 de euro. Proiectul a început în 2018. Investiţia minimă într-o astfel de fabrică este de circa 200.000 de euro. O parte din suma necesară investiţiei a provenit dintr-un credit bancar. Am găsit deschidere la bancă deoarece berea artizanală este un sector în creştere, în plină dezvoltare, chiar dacă piaţa este dominată de marii producători industriali“, a spus Dura.

Antreprenorul a vrut să iasă pe piaţă cu un produs diferit, astfel că a lansat conceptul de bere pentru fiecare cartier din Bucureşti, iar în prezent are în portofoliu patru cartiere, respectiv Rahova, Pantelimon, Drumul Taberei şi Dristor.

În prezent, berea produsă sub brandul Bere Bucureşti de Cartier este distribuită spre vânzare în reţelele de supermarketuri Kaufland şi Auchan, iar planul de expansiune vizează şi intrarea în reţeaua Carrefour.

Producţia Bere de Cartier a debutat în starea de urgenţă. În aprilie, în plină pandemie a obţinut autoritaţia de funcţionare, iar în mai a început producţia.

„Structura noastră este la 90% pe retail şi 10% pe HoReCa. Noi am mizat de la început pe retail, iar ulterior horeca. Logistic, a avut mai mult sens partea de retail deoarece există un consum pentru acasă, nu doar în horeca. Este destul de greu de accesat horeca“, a spus Radu Dura.

„Faptul că noi ne-am concentrat pe retail trebuia să ne ajute, dar până în iulie nu am avut produs disponibil. Cu siguranţă dacă aveam stocuri, atunci vânzările ar fi fost bune. Vânzările online au ajutat mult pe cei care au pierdut horeca, însă pentru un start-up pentru a dezvolta o structură de online înseamnă o investiţie mai mare decât cheltuielile curente. Vânzarea în online înseamnă strategie şi logistică, ceea ce înseamnă costuri suplimentare. Dacă

77

există un echilibru între organizarea aceasta şi cheltuielile curente, atunci da, este un program rentabil. Noi nu ne-am concentrat pe online“, a subliniat fondatorul afacerii.

În retail berile cu nume de cartiere din Bucureşti sunt prezente în Auchan, Kaufland şi Carrefour în Bucureşti şi sunt discuţii cu Mega Image.

„Marii retaileri sunt deschişi şi interesaţi pentru că discutăm despre o categorie care promite, care se adresează unui client cu venituri medii spre mari. Tot mai multe magazine au raion dedicat berilor artizanale, cu frigidere speciale. Berea artizanală are nevoie de o temperatură optimă de păstrare“, a spus fondatorul afacerii.

Firma mai are în plan investiţii pentru creşterea capacităţii. „Fabrica pe care o avem este una modulară şi o putem creşte de încă trei ori. Suntem pregătiţi de intrarea în lanţurile naţionale, să ne adresăm unei pieţe cât mai largi, însă vom face acest lucru numai atunci când capacitatea va fi atinsă la un nivel de 100%“.

 Bere de Cartier în cifre

► 50.000 de euro vânzări în 2019

► 960 de hectolitri reprezintă acum capacitatea anuală de producţie

►  1 mld. euro reprezintă piaţa de bere din România

Cu ce probleme se confruntă

►  Piaţa – este cea mai mare provocare

► Finanţare

► Personal

► Mediul politic şi economic – trebuie să pună accent pe piaţa de desfacere

  Familia Lazăr din Braşov a ajuns la afaceri de peste 13 mil. euro cu producătorul apei Zizin. Compania a ajuns în 2019 la un număr mediu de 123 de angajaţi Laurentiu Cotu 01.10.2020, Apemin Zizin, producător de apă minerală naturală din judeţul Braşov, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de aproximativ 63 mil. lei (13,3 mil. euro), în creştere cu 21% faţă de anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

78

Compania a avut anul trecut un profit net de peste 4,8 mil. lei (1 mil. euro), mai mult cu 72% faţă de anul precedent, când Apemin Zizin a realizat un câştig net de 2,8 mil. lei (606.000 de euro), conform datelor publice. Compania a ajuns în 2019 la un număr mediu de 123 de angajaţi.

Antreprenori locali. Ovidiu Spînu, Super Lactis, compania care deţine brandul La Colline: „Credem că vom încheia pe plus şi 2020, dar profitul va fi simbolic. Am reuşit să ne capitalizăm în ultimul deceniu“Florentina Niţu 02.10.2020,

Ovidiu Spînu, administratorul Super Lactis, din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, care produce lactate din lapte de capră sub brandul La Colline, spune că imediat după instalarea stării de urgenţă vânzările companiei au scăzut cu aproximativ 30%, dar apoi şi-au revenit şi se aşteaptă să încheie anul 2020 pe plus.

„La Colline s-a născut în criza anterioară din 2007-2008, aşadar eram căliţi şi pregătiţi pentru vremuri grele. Am învăţat să fim precauţi, să nu ne asumăm riscuri inutile şi să creştem încet şi sănătos. Am păstrat un fond de rezervă atât financiar, cât şi de materie primă care ne-a ajutat să depăşim perioada dificilă din primăvara acestui an“, a spus Ovidiu Spînu.

Businessul a fost pus pe picioare de familiile Spînu, Bunea şi Cozma, iar administratorul acestuia spune că în 2020 se aşteaptă să încheie cu o cifră de afaceri de aproximativ 80% din veniturile de anul precedent, dar speră să recupereze odată cu venirea sărbatorilor de iarnă. „Credem că vom încheia pe plus şi 2020 dar profitul va fi simbolic. Am reuşit să ne capitalizăm în ultimul deceniu şi comparativ cu alte sectoare ne considerăm norocoşi.“

În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 3,7 milioane de lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul anterior, un profit de aproape 600.000 de lei, mai mult decât dublu faţă de 2018, şi un număr mediu de 15 angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

79

Global Vision atrage PepsiCo în Constanţa Business Park, iar gradul de ocupare trece de 50% Bogdan Alecu 02.10.2020, Global Vision şi Globalworth închiriază către PepsiCo o parte din prima unitat e logistică livrată în cadrul Constanţa Business Park - cel mai nou proiect cu funcţiuni multiple din regiune, dezvoltat pe un teren de 100 ha. Compania ajunge astfel la un grad de 50%, iar oficialii se aşteaptă ca până la finalul anului întreg depozitul să fie ocupat integral.

Este vorba despre un spaţiu de depozitare de aproximativ 6.000 de metri pătraţi şi o zonă de birouri de 550 de metri pătraţi, unde angajaţii companiei îşi vor desfăşura activitatea. 

... citeste si partea a doua ...

80