Stiri 28 septembrie 2020 , prima parte

Cursul de schimb 28.09.2020 1 EUR 4.8705

1 USD 4.1828

Vreme însorită şi săracă în precipitaţii în luna octombrie; se mai pot înregistra temperaturi ce depăşesc 35 de grade 27 septembrie 2020, 16:09 de Raluca Stepanov

Vremea se va menţine însorită zile în şir în luna octombrie, deşi temperaturile medii lunare vor fi mai mici cu 5 - 7 grade Celsius decât în septembrie, iar nopţile vor deveni tot mai reci, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării noastre, se mai pot înregistra temperaturi maxime "estivale" ce depăşesc 35 - 38 de grade Celsius chiar şi în luna octombrie, susţin meteorologii. "Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 - 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie", precizează specialiştii ANM, citaţi de Agerpres.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa). Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată în 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi

1

temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius.

"Este de menţionat că în luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius", spun meteorologii.

Alte exemple de ani în care în luna octombrie a fost depăşită temperatura maximă absolută la un număr mare de staţii, sunt: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13-17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius.

Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988. La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997).

În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mica decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27-30 octombrie.

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una din lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării.

Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 metri.

2

Alerta METEO! Val de aer polar peste Romania! Vremea se raceste 28 septembrie 2020 A venit, oficial, toamna! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță că vremea devine din ce în ce mai rece, iar punctul culminant va fi la mijlocul acestei săptămâni, când peste țara noastră va trece un val de aer polar. Meteorologii avertizează că vremea se va răci treptat începând de la mijlocul acestei săptămâni, iar temperaturile maxime nu vor mai trece de 20 de grade Celsius. Astăzi, vremea va fi în general instabile, iar cerul va avea înnorări temporar accentuate ziua în zonele de vest şi în sud-vest, iar noaptea mai ales în centru, sud şi est. Local, vor exista averse însoţite de descărcări electrice.În intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă mai însemnate şi vor fi condiţii de grindină. Vântul va avea intensificări la munte, în special pe creste, dar local şi temporar şi în restul teritoriului, îndeosebi în cursul zilei. Temperatura aerului, în creştere faţă de ziua precedentă, va avea valori maxime cuprinse între 20 şi 29 de grade şi minime între 9 şi 20 de grade.

Mâine, 29 septembrie, Cerul va fi înnorat şi va ploua în majoritate zonelor țării, iar noaptea în regiunile din jumătatea nordică şi doar izolat în rest. În cursul nopţii, în zona montană, la peste 1800 m, trecător vor exista precipitaţii mixte. În zonele de nord, centru, est şi la munte, pe arii restrânse, cantităţile de apă vor fi însemnate. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în zona montană, iar local şi temporar şi în regiunile sudice. Temperaturile maxime se vor încadra între 15 şi 24 de grade, iar cele minime între 9 şi 14 grade, mai ridicate pe litoral, spre 17 grade.

Miercuri, vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi înnorat și va ploua pe arii relativ extinse în jumătatea de nord a ţării şi la munte şi pe suprafeţe mici în rest. În zona montană de peste 1800 m temporar se vor semnala precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în majoritatea regiunilor, îndeosebi în cursul zilei, cu viteze mai mari în sud-vest şi la munte. Temperaturile maxime vor atinge între 13 şi 21 de grade, în timp ce cele minime vor fi ajunge la 9-15 grade.

Joi, 1 octombrie, vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va avea înnorări şi pe arii relativ extinse în jumătatea de nord a teritoriului şi la munte şi pe suprafeţe mici în rest se vor semnala ploi, iar în zona montană de peste 1800 m temporar vor fi precipitaţii mixte. Pe arii restrânse vor fi cantităţi de apă mai însemnate, în special prin acumulare.

3

Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în regiunile sudice. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 şi 23 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 15 grade.

APIA si SUBVENTII

Ministrul Oros: Data de referință a ANT – folosită fraudulos. Dacă renunțăm, banii pot merge la SCZ pe animale reale! Agrointeligența

Agrointeligența - 28 septembrie 2020 Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat într-o întâlnire pe care a avut-o cu fermierii din Galați că pentru plata Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT) se caută soluții astfel încât ”vânătorii de subvenții” să nu mai primească bani fără să mai aibă animale în exploatații. Ministrul de resort spune că o soluție ar fi ca această subvenție să nu se mai dea deloc, iar banii să fie transferați către bugetul Sprijinului Cuplat Zootehnie (SCZ), acolo unde subvențiile se plătesc pe animalele reale din ferme.

”Din păcate, nu o să putem, vom aduce anul de referință…o să-l actualizăm, dar nu știu cum o să-i putem opri pe acești șmecheri…pentru mine personal vânătorii aceștia de subvenții sunt cel mai mare pericol care s-a întâmplat agriculturii românești. Au venit în agricultură oameni care nu au avut nimic de-a face cu agricultura și au venit doar pentru subvenții, și în alte țări au venit, dar la noi parcă sunt cei mai mulți. Și foarte mulți bani sunt sifonați semilegal, aceasta este o modalitate semilegală, este legal, dar e imoral prin faptul că îți înregistrezi un număr de animale mai mare, după care tu 7 ani iei. Nu știu cum o să găsim soluția să scăpăm de această dată de referință sau renunțăm la ANT și spunem că banii ăștia îi dăm în SCZ și îi dăm măcar pe animale reale pentru că altfel va continua această fraudă, că practic este o fraudă. Vrem să facem în cadrul fiecărei măsuri și submăsuri și să alocăm fiecăreia o sumă distinctă să nu mai fie concurența aceasta care de multe ori este neloială”, a explicat ministrul Adrian Oros la Galați.

Data de referință, folosită fraudulos

Ministrul de resort a mai spus că România data de referință, care este 2013, a fost folosită ”fraudulos”. Pentru ANT există un regulament, dar în nicio

4

țară europeană unde se dă acest ANT, această dată de referință nu a fost folosită în mod fraudulos, noi și aici am reușit să fraudăm această dată de referință, acolo structura, practic numărul de animale și numărul de ferme este cam constant și niciun fermier nu-și scade brusc numărul de animale în mod voit, doar dacă dă o boală sau este un accident și atunci statul înțelege să îl ajute pe fermier și anii următori chiar dacă are animale mai puține decât inițial, ca să-și revină, să nu falimenteze, să nu tragă după el și pe alții că și acolo sunt în relații comerciale unul cu altul, se împrumută…Și atunci când am pus problema aceasta cu anul de referință 2018, că am încercat să forțăm printr-o lege…ăștia de la Comisie nu înțelegeau, că nimeni în Europa nu face așa ceva, să se înregistreze cu un anumit număr de animale, după care să și le vândă după care 7 ani să fumeze și să ia bani. Noi și aici am găsit o șmecherie”, a spus ministrul Oros.

Doar 5 țări mai dau ajutorul național tranzitoriu

Oros a mai explicat fermierilor că ANT-urile sunt primite de agricultorii și crescătorii de animale din 5 țări membre și a fost gândită ca o măsură care să egalizeze subvenția europeană la nivelul tuturor țărilor. ”Din nefericire aici sunt 2 aspecte, pe de o parte, majoritatea țărilor europene nu dau acest ANT, noi, bulgarii, ungurii, polonezii, suntem vreo 5 țări care dăm acest ANT. Acesta este ajutorul național tranzitoriu care se dă din bani de la bugetul național tocmai pentru a compensa faptul că în urmă cu foarte mulți ani, când s-a semnat tratatul de aderare, dar asta este istorie, nu are rost să ne plângem, dar explicăm oamenilor, subvențiile care atunci au fost agreate și semnate, s-a bătut palma și s-a semnat, subvențiile fermierilor din România și Bulgaria, că am intrat ultimii și deodată în Uniunea Europeană, au fost mult mai mici, urmând ca să ajungă la media europeană, la convergență abia în 2026”, a mai punctat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Acesta a mai completat că în privința convergenței nu mai poate fi schimbat nimic până în 2026. ”Nu mai poate fi schimbat nimic. Chiar dacă noi am crezut că acum începe un nou exercițiu bugetar și am tot susținut convergența. Nu, s-a bătut palma, s-a semnat, abia în 2026 media europeană va fi ca și subvențiile românilor și atunci s-a găsit această soluție: să se dea sprijinul cuplat pentru sectoarele aflate în dificultate, care este din bani europeni, este o din anvelopa generală și date pentru domenii aflate în dificultate tocmai pentru a sprijini sectoarele și ajutorul național tranzitoriu, tot din acele domenii, dar din bani de la buget”, a conchis ministrul.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski a declarat luni, 21 septembrie, la Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) că CE nu este de acord cu continuarea ajutoarelor naționale de tranziție

5

(ANT). ”(…) Încă o dată aș vrea să exprim punctul de vedere nefavorabil al Comisiei față de constituirea Ajutorului Național de Tranziție (ajutorul național tranzitoriu – ANT n.r) pentru a se evita concurența neechitabilă pe piața internă. Vreau să vă reamintesc că aceste ajutoare naționale de tranziție au fost introduse în perioada anterioară de tranziție, în 2013 și s-a ajuns la un acord politic ca ele să se încheie în 2020. Cât privește sprijinul de venit suplimentar, complementar pentru tinerii fermieri aș vrea să clarific faptul că această dispoziție ne permite realizarea unei plăți egale prin diferențierea între plățile la hectar. Ca atare Comisia consideră că nu este necesar să se mai adauge o complexitate în plus”, a arătat Wojciechowski.

Prezent la reuniune, ministrul agriculturii Adrian Oros nu a menționat despre această plată. În schimb ministrul ungar al Agriculturii, István Nagy, a fost una dintre vocile care a susținut să cere menținerea acestei schemei pentru fermieri. ”Referitor la plățile directe, sunt de acord cu propunerea președinției, salutăm în mod deosebit propunerea privitoare la plafonare, care va da statelor membre posibilitatea de a se alinia la nevoile specifice în ceea ce privește distribuirea fondurilor. Considerăm că și redistribuția fondurilor trebuie să rămână cu caracter voluntar, mai ales dacă statele membre hotărăsc să se folosească de plafonare. Cu privire la sprijinul voluntar, în materie de plafonare, dacă statele membre vor ar trebui să poată depăși acele 30% plus 2%. Pentru Ungaria, menținerea ajutorului de tranziție este fundamentală, de aceea vrem o propunere care să permită continuarea unei eliminări treptate a ajutoarelor directe. Eliminarea treptată acum ar crea probleme majore în sectoarele relevante. Reforma din 2008 nu conținea în textul său o eliminare structurată”, a spus István Nagy, în intervenția sa din cadrul reuniunii Consiliului Agrifish.

MINISTRUL OROS: RENUNȚĂM LA ANT ȘI DĂM BANII LA SCZ! Agroinfo 28 septembrie 2020

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU SUBVENȚIA APIA ÎNCASATĂ DE CEI MAI MULȚI FERMIERI? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, la o întâlnire cu fermierii din Galați, că o soluție pentru a scăpa de vânătorii de subvenții este renunțarea la ajutorul național tranzitoriu (ANT), subvenția de care beneficiază cei mai mulți fermieri și crescători de animale, și transferarea banilor la sprijinul cuplat, subvenția de care beneficiază puțini crescători de animale.

Data de referință la bovine, 31 ianuarie 2013, a făcut posibilă achitarea ajutorului național tranzitoriu din zootehnie (ANT) și celor care nu mai au picior de animal în curte, în timp ce adevărații crescători de animale nu au încasat niciun leu pentru animalele ulterior apărute/cumpărate datei de

6

referință. O aberație! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, susține că este o fraudare a banilor pentru subvenții.

Este clar că ajutorul național tranzitoriu va dispărea chiar dacă de această subvenție beneficiază cei mai mulți crescători de animale și fermieri, pe lângă vânătorii de subvenții și șmecherii care s-au folosit de data de referință pentru bovine. Comisia Europeană nu mai este de acord cu continuarea acestor plăți. AGROINFO v-a spus AICI punctul de vedere al Comisiei.

La întâlnirea cu fermierii din Galați, un crescător de animale i-a spus ministrului agriculturii: Să se termine odată cu ANT, cu unii care se plimbă prin jeep-uri în timp ce noi muncim.

Ce spune ministrul Oros că s-ar putea întâmpla cu ANT, subvenția plătită din bugetul național și de care beneficiază cei mai mulți fermieri? Una dintre soluții, ca să se scape de vânătorii de subvenții, este transferarea banilor de la ANT din zootehnie la SCZ, sprijin cuplat zootehnic, subvenție APIA cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, acordată din bani europeni.

Legat de ANT, din nefericire, aici sunt două aspecte. Pe de o parte, majoritatea țărilor europene nu dau acest ANT. Noi, bulgarii, ungurii, polonezii suntem vreo 5 țări care dăm ANT. ANT-ul este ajutorul național tranzitoriu care se dă din bani de la bugetul național tocmai pentru a compensa faptul că, în urmă cu foarte mulți ani, când s-a semnat tratatul de aderare, asta este istoria, nu am vrut să ne plângem, dar explicăm oamenilor, media sau, mai corect spus, subvențiile care au fost atunci agreate și semnate, s-a bătut palma și s-a semnat, subvențiile fermierilor din România și Bulgaria, că am intrat ultimii și deodată în Uniunea Europeană, au fost mult mai mici, urmînd ca să ajungă la media europeană, la convergență, abia în 2026.

Nu mai poate fi schimbat nimic. Chiar dacă noi am crezut că acum începe un nou exercițiu bugetar și am tot susținut convergența toate țările astea. Nu. S-a semnat, s-a bătut palma, este un contract. Abia în 2026, media europeană va fi ca și subvențiile românilor. Și atunci, s-a găsit această soluție, să se dea sprijinul cuplat pentru sectoarele aflate în dificultate, care este din bani europeni, o parte din anvelopa generală și dată în domenii aflate în dificultate, tocmai pentru a sprijini sectoarele, și ajutorul național tranzitoriu, tot în acele domenii, dar din bani de la buget.

Acum, pentru ANT există un regulament, dar nici într-o țară europeană unde se dă acest ANT, această dată de referință nu a fost folosită în mod fraudulos. Noi, și aici, am reușit să fraudăm această dată de referință. Acolo, structura, practic, numărul de animale și numărul de ferme, este cam

7

constant și niciun fermier nu-și scade brusc numărul de animale în mod voit, doar dacă dă o boală sau este un accident și atunci statul înțelege să-l ajute pe fermier și-n anii următori chiar dacă are animale mai puține decât inițial, ca să-și revină, să nu falimenteze și să nu tragă după el și pe alții, pentru că și acolo sunt relații comerciale, unul de la altul se împrumută. Și atunci, când am pus problema asta cu anul de referință 2018, pentru că noi am încercat să forțăm printr-o lege. Ăștia de la Comisie (Comisia Europeană n.r.) nu înțelegeau, că nimeni în Europa nu face chestia asta, să se înregistreze cu un anumit număr de animale, după care să și le vândă și 7 ani să fumeze și să ia banii. Noi, și aici, am găsit o șmecherie. Din păcate, nu o să putem.

Vom aduce anul de referință mai..., o să-l actualizăm, dar nu știu cum o să-i putem opri pe acești șmecheri. Pentru mine, personal, vânătorii ăștia de subvenții sunt cel mai mare pericol și cel mai mare rău care s-a întâmplat agriculturii românești e că au venit în agricultură oameni care nu au nimic de-a face cu agricultura și au venit doar pentru subvenții. Și-n alte țări au venit, dar la noi parcă sunt cei mai mulți. Și foarte mulți bani sunt sifonați, semilegal, asta e o modalitate semilegală, este legală, dar imorală, prin faptul că-ți înregistrezi un număr de animale mai mare după care tu 7 ani iei.

Nu știu cum o să găsim soluția să scăpăm de această dată de referință sau renunțăm la ANT și spunem că banii ăștia îi dăm în SCZ (sprijin cuplat zootehnic n.r.) și-i dăm pe animale reale, pentru că altfel, va continua această fraudă, practic, este o fraudă, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la o întâlnire cu fermierii și crescătorii de animale din Galați.

Oros: „Renunțăm la ANT și spunem că banii ăștia îi dăm în SCZ” septembrie 28, 2020 agrimanet

Asa cum v-am informat inca din 22 septembrie, Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT) va dispărea (Ce se intamplă cu Ajutorului Național de Tranziție?)…Aflându-se la Galați, ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a referit si la plata Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT). Afirmă că oficialii

8

MADR caută soluții pentru a opri ”vânătorii de subvenții” să mai primească bani fără să mai aibă animale în exploatații. O soluție ar fi ca această subvenție să nu se mai dea deloc, iar banii să fie transferați către bugetul Sprijinului Cuplat Zootehnie (SCZ).

Aceasta discutie vine după ce Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski,a anuntat la Consiliul AgriFish că nu este de acord cu continuarea ajutoarelor naționale de tranziție (ANT): “Încă o dată aș vrea să exprim punctul de vedere nefavorabil al Comisiei față de constituirea Ajutorului Național de Tranziție pentru a se evita concurența neechitabilă pe piața internă. Vreau să vă reamintesc că aceste ajutoare naționale de tranziție au fost introduse în perioada anterioară de tranziție, în 2013 și s-a ajuns la un acord politic ca ele să se încheie în 2020”.

Ministrul Oros abordeaza Ajutorul National Tranzitoriu astfel: ”Din păcate, nu o să putem, vom aduce anul de referință…o să-l actualizăm, dar nu știu cum o să-i putem opri pe acești șmecheri…pentru mine personal vânătorii aceștia de subvenții sunt cel mai mare pericol care s-a întâmplat agriculturii românești. Au venit în agricultură oameni care nu au avut nimic de-a face cu agricultura și au venit doar pentru subvenții, și în alte țări au venit, dar la noi parcă sunt cei mai mulți. Și foarte mulți bani sunt sifonați semilegal, aceasta este o modalitate semilegală, este legal, dar e imoral prin faptul că îți înregistrezi un număr de animale mai mare, după care tu sapte ani iei. Nu știu cum o să găsim soluția să scăpăm de această dată de referință sau renunțăm la ANT și spunem că banii ăștia îi dăm în SCZ și îi dăm măcar pe animale reale pentru că altfel va continua această fraudă, că practic este o fraudă. Vrem să facem în cadrul fiecărei măsuri și submăsuri și să alocăm fiecăreia o sumă distinctă să nu mai fie concurența aceasta care de multe ori este neloială”.

In România data de referință este 2013. “Pentru ANT există un regulament, dar în nicio țară europeană unde se dă acest ANT, această dată de referință nu a fost folosită în mod fraudulos, noi și aici am reușit să fraudăm această dată de referință, acolo structura, practic numărul de animale și numărul de ferme este cam constant și niciun fermier nu-și scade brusc numărul de animale în mod voit, doar dacă dă o boală sau este un accident și atunci statul înțelege să îl ajute pe fermier și anii următori chiar dacă are animale mai puține decât inițial, ca să-și revină, să nu falimenteze, să nu tragă după el și pe alții că și acolo sunt în relații comerciale unul cu altul, se împrumută…Și atunci când am pus problema aceasta cu anul de referință 2018, că am încercat să forțăm printr-o lege…ăștia de la Comisie nu înțelegeau, că nimeni în Europa nu face așa ceva, să se înregistreze cu un

9

anumit număr de animale, după care să și le vândă după care 7 ani să fumeze și să ia bani. Noi și aici am găsit o șmecherie”, a continuat Oros.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a continuat:

”Din nefericire aici sunt două aspecte, pe de o parte, majoritatea țărilor europene nu dau acest ANT, noi, bulgarii, ungurii, polonezii, suntem vreo 5 țări care dăm acest ANT. Acesta este ajutorul național tranzitoriu care se dă din bani de la bugetul național tocmai pentru a compensa faptul că în urmă cu foarte mulți ani, când s-a semnat tratatul de aderare, dar asta este istorie, nu are rost să ne plângem, dar explicăm oamenilor, subvențiile care atunci au fost agreate și semnate, s-a bătut palma și s-a semnat, subvențiile fermierilor din România și Bulgaria, că am intrat ultimii și deodată în Uniunea Europeană, au fost mult mai mici, urmând ca să ajungă la media europeană, la convergență abia în 2026”, a mai punctat.

Abia în 2026 media europeană a subventiilor va fi ca și subvențiile românilor

”Nu mai poate fi schimbat nimic. Chiar dacă noi am crezut că acum începe un nou exercițiu bugetar și am tot susținut convergența. Nu, s-a bătut palma, s-a semnat, abia în 2026 media europeană va fi ca și subvențiile românilor și atunci s-a găsit această soluție: să se dea sprijinul cuplat pentru sectoarele aflate în dificultate, care este din bani europeni, este o din anvelopa generală și date pentru domenii aflate în dificultate tocmai pentru a sprijini sectoarele și ajutorul național tranzitoriu, tot din acele domenii, dar din bani de la buget”, a mai spus ministrul Adrian Oros.

10

11

12

Ultima oră de la APIA! Anunț URGENT pentru crescătorii de animale! Ramona Dascălu - 28 septembrie 2020

Ultima oră de la APIA: anunț URGENT pentru crescătorii de animale care vor acceseze ajutorul de stat de până la 100.000 de euro pe fermă! Crescătorii din sectorul bovin, avicol și suin mai au la dispoziție o zi pentru depunerea cererilor pentru subvenția COVID-19. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că se depun cererile de solicitare a ajutoarelor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, până la data de 29.09.2020, inclusiv.

APIA precizează că, până la această dată au fost depuse un număr de 508 cereri pentru sectorul bovin, 286 cereri pentru sectorul avicol și 251 cereri pentru sectorul suin.

13

Pentru sectorul bovin cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, iar în situația în care dețin mai multe exploatații, la centrul județean APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz. Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se pot transmite și prin fax, poștă sau în format electronic prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură pe fiecare pagină a documentului transmis. Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat pentru sectorul bovin se regăsește în OUG.nr. 149/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.808 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-statcovid-19.

Pentru sectoarele avicol și suin cererile se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014-2020 și pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor -pachetul A) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020. Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail. Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat pentru sectorul avicol se regăsește în OUG nr.151/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.810 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19 iar pentru sectorul suin formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.150/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.809 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19.

MADR: Crescători de bovine, depuneți urgent cererile la APIA septembrie 28, 2020 agrimanet

Crescătorii de bovine trebuie să depună urgent cererile pentru a beneficia de ajutorul de stat acordat în contextul crizei COVID-19!

Potrivit Ministerului Agriculturii, fermierii mai au la dispoziție doar două zile pentru a depune cererile la sediile APIA. Termenul limită pentru depunerea acestor cereri este marți, 29 septembrie, iar după această dată, nicio cerere nu va mai fi acceptată.

14

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv”.

MADR reaminteste crescătorilor de bovine ca cererile se pot trimite si online, prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, pentru a evita aglomerația de la sediile APIA.

Nu confundati acest ajutor de stat cu sprijinul acordat tot prin APIA prin Măsura 21, subvenții forfetare în limita a 7.000 de euro pe exploatație și la care termenul de depunere este 23 octombrie 2020 pentru crescătorii de vaci cu efective între 5 și 90 UVM.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/cap femelă bovină adultă, iar valoarea totală care va putea fi acordată per întreprindere este de maximum 100.000 euro. De asemenea, ajutorul poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Pentru a fi eligibili la acordarea sprijinului, crescătorii de bovine trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020;

b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);

c) nu se afla în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019

NOILE SUBVENȚII APIA! MESAJ URGENT MADR PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 27 septembrie 2020

15

COMUNICAT MADR AJUTOARE EXCEPȚIONALE! Ministerul Agriculturii anunță crescătorii de animale care beneficiază de ajutoarele excepționale acordate în contextul crizei sanitare că mai au doar două zile la dispoziție pentru depunerea cererii la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

ATENȚIE! 29 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru:

•Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19,•Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19,•Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv.

Pentru a evita aglomerația din ultimele zile reamintim că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, precizează MADR în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Informațiile APIA de care aveți nevoie pentru depunerea cererii și cuantumul ajutoarelor:

AJUTOR COVID-19 BOVINE!

BENEFICIARI. CRITERII DE ELIGIBILITATE.

Beneficiarii sunt crescători care dețin animale din specia bovine respectiv, întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum şi persoane juridice.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

16

a) să dețină minimum 91 capete femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020;

b) femela din specia bovină să aibă vârsta de minim 24 luni la data de 1 iulie 2020;

c) să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);

d) să nu se afle în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau faliment, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019.

ACTE NECESARE!

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, este însoţită de următoarele documente:

- copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;- registrul exploatației emis de operatorul Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor din care rezultă efectivul de bovine deținut la data 1 iulie 2020, pentru exploatația/exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, înscrisă/e în cerere;- coordonate bancare/trezorerie.

Cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/cap femelă bovină adultă (echivalentul în lei). Valoarea totală ce poate fi acordată unui beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro. Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

AJUTOR COVID-19 PORCINE!

BENEFICIARI. CRITERII DE ELIGIBILITATE.

17

Beneficiarii sunt crescători care dețin animale din specia suine, respectiv, întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care desfăşoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de categoriile de suine, respectiv, suine la îngrășat și animale de reproducție.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

- să dețină exploatație cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar veterinar; - să desfășoare activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;- să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01); - să nu se afle în reorganizare, faliment sau lichidare în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019.

ACTE NECESARE:

Cererea de solicitare a ajutorului de stat este însoțită de următoarele documente:

a) copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/împuternicitului; b) copie de pe documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, după caz; c) mișcarea animalelor pe o lună din semestrul I al anului 2020, din care să rezulte că a desfășurat activitate de creștere a suinelor, însușită de conducătorul unității sau documente justificative care atestă că în semestrul I al anului 2020 exploatația se afla în zonă supusă restricțiilor de mișcare a suinelor conform Deciziei 2014/709/UE a Comisiei privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE; d) copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,

18

denumită în continuare ANSVSA, asumată de beneficiar prin semnătură, din care să reiasă adresa, suprafaţa utilă a spaţiilor de crestere pentru beneficiarii care au accesat M 14;e) copia schiței validată de beneficiar aferentă locurilor de cazare, calculate conform prevederilor Ordinului președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, cu modificările și completările ulterioare, pentru spațiile de cazare care nu se află în M14; f) coordonate bancare/trezorerie; g) pentru beneficiarii care au accesat măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul Programului Național De Dezvoltare Rurală –PNDR, 2014-2020, copiile documentelor prevăzute la lit.a) - d) și f) depuse împreună cu cererea de plată/deconturile justificative rămân valabile și pentru această schemă, APIA va prelua datele operate şi verificate din aplicaţia electronică de gestionare a măsurii M14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele beneficiarilor pentru exploataţiile cu cod ANSVSA.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe). Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro. Ajutorul de stat poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

AJUTOR COVID-19 PĂSĂRI!

BENEFICIARI. CONDIȚII DE ELIGIBILITATE.

Beneficiarii sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice, crescători de păsări care desfăşoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții de eligibilitate:

- să dețină exploatație autorizată sanitar veterinar; - să desfășoare activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a

19

păsărilor în semestrul I al anului 2020; - să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile și respectă prevederile de la punctele 20 și 23 din Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);- să nu se afle în reorganizare, faliment sau lichidare în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019.

ACTE NECESARE:

Cererea de solicitare a ajutorului de stat este însoțită de următoarele documente:

a) copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/împuternicitului; b) copie de pe autorizația sanitar-veterinară; c) fișa urmăririi activității la păsări, inclusiv situația incubației după caz, pe o lună din semestrul I al anului 2020, din care să rezulte că a desfășurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor, însușită de conducătorul unității;d) copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor denumită în continuare ANSVSA, asumată de către beneficiar prin semnătură, din care să reiasă adresa, suprafaţa utilă a spaţiilor de creștere pentru beneficiarii care au accesat Măsura 14. Din suprafața totală se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări.

Pe copia schitei, fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsuratorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică sau cartea tehnică a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;

e) copia schiţei validată de beneficiar aferentă locurilor de cazare, calculate potrivit Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006, cu modificările ulterioare, Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne, aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 30/2010, cu modificările ulterioare, și Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului aprobate prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 63/2012,

20

pentru spațiile de cazare care nu se află în Măsura 14;

f) documentele justificative care atestă instituirea restricțiilor sanitare veterinare privind popularea cu păsări în semestrul I al anului 2020, dacă este cazul;

g) coordonate bancare/trezorerie; h) pentru beneficiarii care au accesat Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014 - 2020, copiile documentelor prevăzute la lit.a) – d), f) și g) depuse împreună cu cererea de plată/deconturile justificative rămân valabile și pentru această măsură APIA va prelua datele operate şi verificate din aplicaţia electronică de gestionare a măsurii Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele beneficiarilor pentru exploataţiile cu cod ANSVSA.

i) pentru beneficiarii care solicită sprijin pentru activitatea de incubație, document oficial care să certifice capacitatea stației de incubație, respectiv pui eclozionați pe serie.

Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini rase grele și pui eclozionați.

Cuantumul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Ajutorul de stat poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

CÂND PRIMESC FERMIERII ROMÂNI SUBVENȚIE DE 247 EURO/HA? Agroinfo 28 septembrie 2020

21

SUBVENȚII APIA CA-N VESTUL EUROPEI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, le-a explicat fermierilor, la o întâlnire pe care a avut-o cu aceștia, zilele trecute, la Galați, că subvenția APIA pe hectar de care beneficiază agricultorii din România va ajunge la media europeană abia în 2026. În prezent, fermierii români încasează pe hectar sume mai mici decât media europeană.

Când s-a semnat tratatul de aderare (aderarea României la Uniunea Europeană n.r.), asta este istoria, nu am vrut să ne plângem, dar explicăm oamenilor, media sau, mai corect spus, subvențiile care au fost atunci agreate și semnate, s-a bătut palma și s-a semnat, subvențiile fermierilor din România și Bulgaria, că am intrat ultimii și deodată în Uniunea Europeană, au fost mult mai mici, urmînd ca să ajungă la media europeană, la convergență, abia în 2026. Nu mai poate fi schimbat nimic.

Chiar dacă noi am crezut că acum începe un nou exercițiu bugetar și am tot susținut convergența toate țările astea. Nu. S-a semnat, s-a bătut palma, este un contract. Abia în 2026, media europeană va fi ca și subvențiile românilor, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros, la întâlnirea cu fermierii din județul Galați.

Media Uniunii Europene este de 247 de euro pe hectar.  Așadar, fermierii români pot spera la această sumă pe hectar în 2026. Fermierii români beneficiază anul acesta de o subvenție pe hectar, în medie, de cca 195-200 de euro, suma depinde de schemele de plăți pe suprafață pentru care este eligibil fermierul și de suprafața exploatată, dacă luăm în calcul plata redistributivă cu un cuantum pe hectar mult mai mare pentru intervalul de la 5 hectare la 30 de hectare inclusiv.

Anul trecut, eurodeputatul Daniel Buda (PPE) anunța că subvenția pe hectar a fermierilor români crește de la 195 de euro la 215 euro.

Cert este însă că pentru sectorul agricol din România, bugetul pentru ceea ce înseamnă plățile directe în agricultură a crescut. Putem să vorbim astăzi de o creștere a subvenției pe hectar de la 195 de euro până la 215 euro, aproximativ. În această logică suntem în momentul de față ceea ce este un lucru foarte bun pentru România în condițiile în care pentru alte state membre acest buget a fost redus. Cu alte cuvinte, altor state membre le sunt reduse subvențiile.

Avem și state ale Uniunii Europene care au subvenții mai mari, cum este Malta undeva în jur de 700 de euro pe hectar și Grecia, însă acolo particularitățile sectorului agricol sunt aparte și, sigur, că acei oameni au nevoie de o resursă financiară mai consistentă, declara anul trecut, în

22

noiembrie, europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European. AGROINFO A PUBLICAT AICI DECLARAȚIA EUROPARLAMENTARULUI!

În ciuda creșterii anunțate, anul acesta, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a anunțat valori pe hectar, pentru aproape toate schemele de plată pe suprafață, mai mici prin comparație cu 2019.

CUANTUM PE HECTAR PLĂȚI DIRECTE PE SUPRAFAȚĂ PENTRU ANUL 2020:

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 98,7381 euro/haPlata redistributivă: primul interval 1-5 ha, inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/haPlata pentru înverzire - 57,8245 euro/haPlata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha.

CONDIȚIE APIA OBLIGATORIE! CINE ARE DREPTUL LA SUBVENȚIA APIA DE MAXIM 7.000 EURO/FERMA DE ANIMALE! Agroinfo 28 septembrie 2020

ATENȚIE! CONDIȚIE APIA OBLIGATORIE! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează crescătorii de animale că este deschisă sesiunea pentru depunerea cererilor pentru ajutoarele excepționale acordate micilor crescători de animale în cadrul Măsurii 21. Care este condiția obligatorie pe care un crescător de animale trebuie să o îndeplinească pentru a încasa ajutorul?

Potrivit informațiilor APIA furnizate pentru AGROINFO, crescătorii de animale care solicită ajutorul excepțional, de criză, trebuie să fie înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu cerere unică de plată eligibilă pentru anul 2020. Deci, crescătorii de animale care nu au depus anul acesta cererea unică la APIA pentru obținerea subvențiilor care se acordă anual pentru zootehnie, NU vor primi ajutorul excepțional. Vor fi respinși de la plata ajutorului acordat pe Măsura 21.

Cererea unică de plată depusă la APIA de crescătorii de animale trebuie să fie eligibilă. Concret, dacă această cerere unică de plată pe care crescătorii o depun în fiecare an la APIA, a fost respinsă, spre exemplu, la controlul administrativ APIA, atunci crescătorul respectiv de animale este respins și de la plata ajutorului excepțional. Această condiție este obligatorie atât pentru crescătorii de bovine care solicită ajutorul de maxim 7.000 de euro/fermă, cât și pentru crescătorii de ovine/caprine care cer ajutorul de maxim 2.500 de euro/fermă.

23

Ajutorul excepțional cu caracter temporar, acordat în condițiile pierderilor provocate crescătorilor de criza sanitară, se plătește sub forma unei sume forfetare, fixe, pe fermă, valoarea acestei sume fiind în funcție de numărul de animale.

Vă reamintim cuantumul acestui ajutor pentru fermele de bovine și pentru cele de ovine și caprine: Sprijinul pentru sectorul ovine sau caprine / exploatație: între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     -  2500 Euro

ATENȚIE! În cadrul sectorului ovine – caprine,  sprijinul se va acorda cumulat pe speciile ovine și caprine. Astfel, în situația în care un solicitant deține, spre exemplu, 50 de capete de ovine și 120 de caprine, acesta va beneficia de 800 Euro pentru ovine și caprine.

Sprijinul pentru sectorul bovine/exploatație:

•între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro•între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro•între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro•între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro•între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro•între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro•între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

ATENȚIE! În cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile  de eligibilitate deține mai mult de o exploatație cu cod ANSVSA, sprijinul se acordă pentru efectivul total de bovine deținute în exploatația agricolă și nu separate pentru fiecare exploatație cu cod ANSVSA.

NU UITAȚI! TERMEN LIMITĂ PENTRU DEPUNEREA CERERILOR LA APIA ESTE 23 OCTOMBRIE 2020!

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI! PLATA AJUTOARELOR DE CRIZĂ PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 28 septembrie 2020

ULTIMA ZI. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că se depun cererile de solicitare a ajutoarelor

24

de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, până la data de 29.09.2020, inclusiv.

Facem precizarea că, până la această dată au fost depuse un număr de 508 cereri pentru sectorul bovin, 286 cereri pentru sectorul avicol și 251 cereri pentru sectorul suin.

Pentru sectorul bovin cererea de solicitare a ajutorului de stat (crescătorii de bovine care dețin peste 91 de capete bovine) și documentele justificative se depun la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, iar în situația în care dețin mai multe exploatații, la centrul județean APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz. Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se pot transmite și prin fax, poștă sau în format electronic prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură pe fiecare pagină a documentului transmis. Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat pentru sectorul bovin se regăsește în OUG.nr. 149/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.808 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19

Pentru sectoarele avicol și suin cererile se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR  2014-2020 și pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul A) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR  2014-2020. Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat pentru sectorul avicol se regăsește în OUG nr.151/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.810 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19 iar pentru sectorul suin formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.150/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.809 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA,  www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19

25

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură asigură fermierii că acordă o importanță deosebită depunerii cererilor de sprijin pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, tot personalul fiind mobilizat atât la nivelul centrelor județene, cât și la nivelul aparatului central.

CÂȚI CRESCĂTORI DE BOVINE IAU AJUTORUL DE 100 DE EURO PE CAP DE ANIMAL! Agroinfo 28 septembrie 2020

TERMEN APIA 29 SEPTEMBRIE 2020. O singură zi a mai rămas pentru depunerea cererilor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru ajutorul excepțional cu caracter temporar acordat crescătorilor de bovine care dețin minim 91 de capete bovine femele. Cuantumul ajutorului este de 100 de euro/cap de bovină femelă cu vârsta de minim 24 de luni la data de 1 iulie 2020. Potrivit comunicatului transmis de APIA pentru AGROINFO, până astăzi, 28 septembrie 2020, au depus cererea pentru acest ajutor 508 crescători de bovine.

Bugetul alocat pentru plata acestui ajutor este 7,4 milioane de euro, circa 35,7 milioane de lei. Comisia Europeană a aprobat pe data de 9 septembrie 2020 schema de ajutor pentru crescătorii de bovine. Comisia Europeană preconiza că schema va aduce beneficii unui număr de peste 1.000 de societăți din România care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor. Se pare că doar jumătate din aceste ferme cer ajutorul acordat pentru pierderile provocate de criza sanitară.

Acest ajutor de stat, plătit din bugetul de stat, este destinat doar crescătorilor de bovine care au minimum 91 de capete femele adulte bovine înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) la data de 1 iulie 2020.

Cuantumul ajutorului de stat acordat crescătorilor care dețin minimum 91 de capete femele adulte bovine este echivalentul în lei a 100 euro/cap femelă bovină adultă, iar suma încasată de la APIA de o fermă nu poate să depășească 100.000 de euro.

Ajutorul de stat va fi plătit crescătorilor până la termenul de 31 decembrie 2020, conform prevederilor ordonanței de urgență prin care a fost aprobat de către Guvern.

SUBVENȚIE PENTRU FERMIERII AFECTAȚI DE PESTA PORCINĂ AFRICANĂ! Agroinfo 28 septembrie 2020 GERMANIA. Guvernul german ia în considerare acordarea unui ajutor fermierilor, după scăderea preţurilor cărnii de porc, în urma

26

descoperirii a 32 de mistreţi infectaţi cu pestă porcină africană, în landul Brandenburg, din estul ţării, a anunţat ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner, transmite Reuters.

Ajutorul ar putea veni sub forma sprijinului financiar pentru fermieri sau sub forma subvenționării depozitării cărnii de porc nevândute, a precizat oficialul german.

Subvenţionarea depozitării cărnii de porc va trebui aprobată de Uniunea Europeană, a explicat Kloeckner.

În Germania, preţul cărnii de porc a scăzut după anunţarea cazurilor de pestă porcină africană, dar a rămas stabil săptămâna aceasta, pe fondul speranţelor privind majorarea exporturilor spre alte state din UE.

De asemenea, a anunţat ministrul Agriculturii, vor fi construite garduri permanente de-a lungul graniţei dintre Germania şi Polonia de autorităţile regionale, cu ajutorul fondurilor de la UE.

Primul caz de pestă porcină africană a fost descoperit aproape de graniţa cu Polonia în data de 10 septembrie.După confirmarea primului caz, China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Brazilia şi Argentina au interzis importurile de carne de porc din Germania, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane. De pe urma interdicţiei ar urma să beneficieze alţi furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada şi Brazilia, în condiţiile în care China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume.

Exporturile germane de carne de porc spre China au crescut mai mult decât dublu în primul semestru din 2020, arată datele publicate luna aceasta de Oficiul federal de statistică (Destatis).

În primele şase luni din acest an, Germania a vândut Chinei 233.300 tone de carne de porc, echivalentul a aproximativ 26,8% din totalul exporturilor de carne. Astfel, China devine cea mai mare piaţă de export a Germanii pentru carnea de porc, depăşind Italia. Unul dintre motive îl reprezintă epidemia de pestă porcină africană cu care s-a confruntat anul trecut China, informează Destatis.În total, Germania a vândut peste hotare 870.700 tone de carne de porc, în valoare de 2,4 miliarde de euro, deşi sectorul creşterii porcilor a scăzut cu 3,9% în ultimul deceniu, precizează autorităţile de la Berlin.

Recent au fost confirmate cazuri de pestă porcină africană în zece ţări din Europa, mistreţii fiind suspectaţi de răspândirea epidemiei. Unele state au

27

impus interdicţii de import pentru regiunile unde s-au descoperit cazuri de pestă porcină africană.

MADR, mesaj important pentru crescatorii de BOVINE! Depuneti ACUM cererile la APIA 28 septembrie 2020

Crescătorii de bovine care vor să beneficieze de ajutorul de stat acordat în contextul crizei COVID-19 trebuie să depună urgent cererile! Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fermierii mai au la dispoziție doar două zile pentru a depune cererile la sediile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Termenul limită pentru depunerea acestor cereri este marți, 29 septembrie, iar după această dată, nicio cerere nu va mai fi acceptată.

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv”, transmite ministerul de resort.

Astfel, 29 septembrie 2020 este ultima zi de depunere a cererilor de solicitare la APIA a ajutorului de stat pentru crescătorii de bovine.

Mai mult, MADR recomandă crescătorilor de bovine să trimită cererile online, prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, pentru a evita aglomerația de la sediile APIA.

ATENȚIE! Acest ajutor de stat nu trebuie confundat cu sprijinul acordat tot prin APIA prin Măsura 21, subvenții forfetare în limita a 7.000 de euro pe exploatație și la care termenul de depunere este 23 octombrie 2020 pentru crescătorii de vaci cu efective între 5 și 90 UVM (Unitate Vită Mare).

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/cap femelă bovină adultă, iar valoarea totală care va putea fi acordată per întreprindere este de maximum 100.000 euro. De asemenea, ajutorul poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar

28

pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Pentru a fi eligibili la acordarea sprijinului, crescătorii de bovine trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020;b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);c) nu se afla în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019

Pentru mai multe detalii, puteți consulta proiectul de act normativ cu un CLICK AICI.

Ajutor de CRIZA pentru fermele de porci! Anunt URGENT de la MADR 28 septembrie 2020

Crescătorii de porci care vor să beneficieze de ajutorul de stat acordat în contextul crizei COVID-19 trebuie să depună urgent cererile! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că fermierii mai au la dispoziție doar două zile pentru a depune cererile la sediile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Termenul limită pentru depunerea acestor cereri este marți, 29 septembrie, iar după această dată, nicio cerere nu va mai fi acceptată.

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv”, transmite ministerul de resort.

29

Astfel, 29 septembrie 2020 este ultima zi de depunere a cererilor de solicitare la APIA a ajutorului de stat pentru crescătorii de porci.

Mai mult, MADR recomandă crescătorilor de suine să trimită cererile online, prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, pentru a evita aglomerația de la sediile APIA.

Valoarea totală care poate fi plătită pentru fiecare întreprindere nu depășește 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe).

Pentru a fi eligibili la acordarea sprijinului, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină exploatație cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar veterinar;b) să desfășoare activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);d) nu se afla în dificultate, (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta proiectul de act normativ cu un CLICK AICI.

Subventie de 100.000 euro/ferma pentru sectorul AVICOL! Depuneti cererile ACUM 28 septembrie 2020

Fermierii din sectorul avicol care vor să beneficieze de ajutorul de stat acordat în contextul crizei COVID-19 trebuie să depună urgent cererile! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că fermierii mai au la dispoziție doar două zile pentru a depune cererile la sediile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Termenul limită pentru depunerea acestor cereri este marți, 29 septembrie, iar după această dată, nicio cerere nu va mai fi acceptată.

30

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv”, transmite ministerul de resort.

Mai mult, MADR recomandă fermierilor din sectorul avicol să trimită cererile online, prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, pentru a evita aglomerația de la sediile APIA.

Valoarea totală care poate fi plătită pentru fiecare întreprindere nu depășește 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne și pui de curcă, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Pentru a fi eligibili la acordarea sprijinului, beneficiarii din sectorul avicol trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină exploatație autorizată sanitar veterinar;b) să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție a păsărilor în semestrul I al anului 2020;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile și respectă prevederile de la punctele 20 și 23 din Comunicarea CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);d) nu se află în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidentelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta proiectul de act normativ cu un CLICK AICI.

Subventie pentru fermierii afectati de pesta porcina africana (PPA)! 28 septembrie 2020 Ministerul Agriculturii din Germania ia în calcul acordarea unei subvenții fermierilor afectați de pesta porcină africană (PPA). Anunțul a fost făcut de ministrul german al agriculturii, Julia Kloeckner, după ce prețurile cărnii de porc au scăzut, în urma descoperirii a 32 de porci mistreți infectați cu PPA în landul Brandenburg, din estul Germaniei, transmite Agerpres.

Ajutorul de stat ar putea fi acordat sub forma unei subvenții pentru depozitarea cărnii de porc nevândute sau sub forma sprijinului financiar pentru fermieri, a precizat ministrul german.

31

Prețul cărnii de porc din Germania s-a aflat în cădere liberă săptămâna trecută, după depistarea focarelor de PPA. Primul caz de boală de pe teritoriul Germaniei a fost descoperit aproape de granița cu Polonia, iar ministrul agriculturii a anunțat că vor fi construite garduri permanente de-a lungul graniţei dintre Germania şi Polonia de autorităţile regionale, cu ajutorul fondurilor de la UE.

Imediat după depistarea primului caz de PPA, importurile de carne de porc din Germania au fost sistate de China, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Brazilia și Argentina, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane.

China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume, așa că impactul asupra economiei Germane ar putea fi unul imens. În același timp, alte țări producătoare de carne de porc ar putea beneficia de această conjunctură, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Brazilia, Spania sau Canada.

Între timp, în România, pesta porcină africană continuă să se extindă, distrugând fermele de porci. Săptămâna trecută, AGRO TV a scris despre decizia autorităților din Satu Mare de a sacrifica aproximativ 75.000 de porci, după ce activitatea a 12 ferme din județ a fost grav afectată de evoluția pestei porcine africane.

În același timp, în județul Iași, numărul de focare de PPA s-a dublat anul acesta față de 2019. Potrivit datelor furnizate de Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Iași, în județ mai sunt active 21 de focare de pestă porcină, în 12 localități. Cazurile de PPA au fost depistate atât la porcii din gospodăriile ieșenilor, cât și la mistreți.

Document ESENTIAL pentru subventia APIA de 7.000 euro/ferma! TREBUIE sa il aveti 28 septembrie 2020 Crescătorii de animale care vor să primească subvenția de criză de maximum 7.000 euro/fermă acordată de APIA prin Măsura 21 trebuie să dețină acest document!

Adeverința de la medicul veterinar este actul obligatoriu pe care crescătorii trebuie să îl prezinte la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), dacă vor să primească ajutorul de stat.

”În atenția crescătorilor de animale! Pentru a beneficia de un sprijin financiar prin Măsura 21, de minim 1.000 EURO / minim 5 UVM – în funcție de numărul de văcuțe, aveți nevoie de o adeverință eliberată de mediul veterinar în care să ateste că vacile sunt adulte (minim 24 de luni).

32

Respectiva adeverință o depuneți la APIA. Este singurul document de care aveți nevoie, restul documentelor fiind deja anexate la dosarul cererii de plată. Pentru informații suplimentare puteți consulta ghidul solicitantului publicat pe pagina APIA – Măsura 21”, le-a transmis fermierilor primarul localității Poiana Stampei, Viluț Mezdrea.

Reamintim că sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară, care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Cuantumul sprijinului este de maximum 7000 Euro/fermier/exploatație, după cum urmează pentru sectorul bovine/exploatație:între 5 UVM – 10 UVM – 1000 Euroîntre 11 UVM – 20 UVM – 2500 Euroîntre 21 UVM – 30 UVM – 3500 Euroîntre 31 UVM – 40 UVM – 4750 Euroîntre 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euroîntre 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euroîntre 61 UVM – 90 UVM – 7000 Euro

Pentru a primi sprijinul acordat prin Măsura 21, crescătorii de animale trebuie să dețină minimum 5 UVM și maximum 90 UVM femele adulte din specia bovine (taurine + bubaline), înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine (taurine + bubaline) pe fiecare unitate de producţie (exploatație cu cod ANSVSA).

În total, Măsura 21 are alocat un buget de 150 de milioane de euro din fonduri europene rămase necheltuite din PNDR 2014-2020. Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară, care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

APIA, anunt de ULTIMA ORA pentru crescatorii de animale! 28 septembrie 2020 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că se depun cererile de solicitare a ajutoarelor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, până la data de 29.09.2020, inclusiv.

Facem precizarea că, până la această dată au fost depuse un număr de 508 cereri pentru sectorul bovin, 286 cereri pentru sectorul avicol și 251 cereri pentru sectorul suin.

33

Pentru sectorul bovin cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, iar în situația în care dețin mai multe exploatații, la centrul județean APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz. Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se pot transmite și prin fax, poștă sau în format electronic prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură pe fiecare pagină a documentului transmis. Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat pentru sectorul bovin se regăsește în OUG.nr. 149/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.808 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-statcovid-19

Pentru sectoarele avicol și suin cererile se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014-2020 și pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachetul A) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020. Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat pentru sectorul avicol se regăsește în OUG nr.151/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.810 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul instituției, www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19 iar pentru sectorul suin formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.150/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr.809 din data de 02.09.2020 și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, www.apia.org.ro, accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură asigură fermierii că acordă o importanță deosebită depunerii cererilor de sprijin pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, tot personalul fiind mobilizat atât la nivelul centrelor județene, cât și la nivelul aparatului central.

Ministerul Agriculturii: 29 septembrie, TERMEN-LIMITĂ pentru ajutorul de stat de 100 euro/UVM! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 27 septembrie 2020

34

Fermierii mai au două zile la dispoziție pentru a-și depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cererile pentru solicitarea ajutorului de stat în sectorul zootehnic! Data limită până la care mai pot face acest lucru este marți – 29 septembrie, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv”, a transmis ministerul de resort.

Astfel, 29 septembrie 2020 este ultima zi de depunere a cererilor de solicitare la APIA a ajutorului de stat pentru:

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19 (sprijinul pentru efective de peste 90 de capete, în limita a 100.000 de euro/fermă);

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 (sprijin de 100 euro/UVM, în limita a 100.000 de euro/fermă);

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19 (sprijin de 100 euro/UVM, în limita a 100.000 de euro/fermă).

MADR a recomandat anterior fermierilor să trimită cererile online, prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, pentru a evita aglomerația de la sediile APIA.

ATENȚIE! În cazul fermelor de bovine, a nu se confunda ajutoarele de stat cu sprijinul acordat tot prin APIA pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemie, subvenții forfetare în limita a 7.000 de euro pe exploatație și la

35

care termenul de depunere este 23 octombrie 2020 pentru crescătorii de vaci cu efective între 5 și 90 UVM (Unitate Vită Mare)

36

AFIR si FINANTARI

Comisia Europeană: 550 de milioane de euro din politica de coeziune, redirecţionaţi spre 120.000 de IMM-uri din România 28 septembrie 2020, 16:29

Comisia Europeană a aprobat modificarea Programului Operaţional “Competitivitate” în România în sensul redirecţionării sumei de 550 milioane de euro din finanţarea pentru politica de coeziune în vederea limitării efectelor negative ale crizei coronavirusului asupra economiei, informează un comunicat al Executivului comunitar, potrivit Agerpres.

37

Sprijinul financiar va fi acordat la peste 120.000 de IMM-uri şi iniţiativelor destinate digitalizării şi e-educaţiei.

“Graţie flexibilităţii oferite de iniţiativa de răspuns la coronavirus a Comisiei, companiile româneşti pot beneficia de acest sprijin vital şi depăşi dificultăţile create de pandemie şi să salveze locuri de muncă. Împreună cu fondurile UE direcţionat deja spre sectorul sănătăţii, pregătirii profesionale, educaţiei şi infrastructurilor din România, aceasta est o oportunitate unică pentru o revenire economică rapidă. Este absolut necesar ca aceste măsuri să fie puse rapid în practică”, a declarat comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

România a mobilizat deja 350 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-i sprijini pe angajaţii din sănătate aflaţi în prima linie a luptei împotriva pandemiei. Modificările sunt posibile graţie flexibilităţii excepţionale permisă în cadrul Iniţiativei pentru investiţii în răspunsul la coronavirus (CRII) şi Iniţiativei Plus pentru investiţii în răspunsul la coronavirus (CRII), care permit statelor membre să utilizeze finanţare din politica de coeziune pentru a sprijini sectoarele cele mai expuse la pandemie.

Acestea vor întări efectul de tranformare pe care fondurile din politica de coeziune îl au asupra economiei româneşti prin finanţarea inovaţiei, cercetării, pregătirii profesionale educaţiei, managementului modern al apelor, sistemele de canalizare, noilor drumuri sau altor infrastructuri.

ALTELE

Adrian Oros: ”Daca-i trimiti pe cei de la DAJ in camp, abia daca reusesc sa se intoarca acasa” 28 septembrie 2020

Dacă-i trimiți pe funcționarii de la Direcțiile Agricole Județene pe câmp, unii dintre ei abia dacă reușesc să se întoarcă acasă! Într-o vizită de lucru în județul Galați, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, le-a adresat cuvinte grele angajaților Direcțiilor Agricole Județene (DAJ).

Deși aceste structuri se află în subordinea Ministerului Agriculturii și, automat, în subordinea sa, șeful MADR nu i-a menajat deloc pe funcționarii

38

DAJ. Adrian Oros a vorbit de modul în care s-au realizat evaluările secetei în câmp, de către comisiile de constatare a pagubelor, dar și motivul pentru care cei de la APIA au rămas în aceste comisii, deși inițial se vorbise despre scoaterea lor.

”Pe cei de la APIA i-am menținut în echipă pentru că, acesta este adevărul, ei au GPS-uri, au baza de date mai exactă. Dacă îi trimiteam doar pe cei de la Direcția Agricolă Județeană, eu nu am nimic cu ei, dar dacă-i trimiți pe cei de la Direcția Agricolă în câmp, abia dacă reușesc să se întoarcă acasă unii… Acesta este adevărul, ei sunt puțini, nu au avut experiența, iar atunci pe cei de la APIA care tot timpul fac verificări, au GPS-uri, au bază de date, i-am păstrat în echipe.

Ei în perioada asta fac și plățile la toate celelalte despăgubiri, au făcut și controalele în teren, acum se pregătesc să dea din 16 octombrie, deci au multă treabă. Dăm pe calul care trage, asta este viața dar nu avem ce face!”, a explicat Adrian Oros în fața fermierilor din județul Galați.

Ministrul a explicat și de ce procesul de evaluare a pagubelor a durat atât de mult și au existat întârzieri în anumite zone. Potrivit lui Adrian Oros, unele județe au fost depășite din punct de vedere administrativ, deoarece suprafața care trebuia evaluată a fost foarte mare, iar numărul comisiilor nu a fost suficient.

UNDE AU DISPĂRUT TERENURILE AGRICOLE DE LA AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI? Agroinfo , 28 septembrie 2020 -

ACUM SE CAUTĂ HECTARELE DISPĂRUTE ÎN CEAȚĂ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spune că a provocat deranj la Agenția Domeniilor Statului (ADS) unde sunt interese mari și unde se menține intenționat o situație cenușie ca să se poată întâmpla lucruri. Șeful de la Agricultură a declarat că se caută acum 110.000 hectare, gestionate de ADS, dar neintabulate.

Sunt căutate toate terenurile agricole dispărute în ceața Agenției Domeniilor Statului, pentru că Guvernul a aprobat deja hotărârea prin care tinerii fermieri care accesează submăsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri beneficiază de maxim 50 de hectare teren agricol concesionat de la stat, cu titlu gratuit.

Legat de tânărul fermier, da, asta e realitatea, la ADS, când am venit, am găsit din 300 și ceva de mii de hectare care, cică, le gestionează ADS-ul, 111.000, aproape o treime erau neintabulate. Nu se știe pe unde erau, cine le deținea și cum le deținea. O treime. Sigur că a trebuit să modificăm întâi

39

legea de funcționare a ADS-ului ca ei să poată beneficia de sume și să facă această intabulare. Nu era nici măcar prevăzut în legea lor de funcționare, ei nu aveau posibilitatea legală ca să acceseze bani, fie europeni, fie de la bugetul de stat, să întăbule terenurile neintabulate.

Acum, eu, pe mine mă face să cred că s-a dorit multă vreme situația asta să fie mai cenușie, pentru că, dacă e cenușie și întuneric, se pot întâmpla lucruri. Sunt 110.000 hectare pe care abia acum încercăm să le identificăm, am modificat legislația, le alocăm și bani, să aibă acces și la bani europeni prin programul acela de ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară n.r.) să-și întăbule terenurile. Legat de tinerii fermieri, legea permite din 2016 și chiar scrie că tinerii fermieri au prioritate sau beneficiarii programului tânăr fermier au prioritate în a concesiona acele terenuri. Acum, noi chiar vrem să punem legea în aplicare.

Sigur că anul trecut a apărut Codul administrativ care spune clar: nu poți să concesionezi un teren dacă nu este intabulat. Foarte multe dintre terenurile ADS-ului care erau libere sau s-au eliberat anul acesta de contract erau neintabulate. A trebuit să modificăm acum, printr-o ordonanță de urgență, Codul administrativ de anul trecut și să creăm o excepție, o derogare, pentru terenurile care vor intra în concesiune la beneficiarii tânărului fermier ca ei să poată intra în aceste concesiuni, le-a spus ministrul agriculturii Adrian Oros fermierilor cu care s-a întâlnit, zilele trecute, la Galați.

Șeful de la Agricultură a adăugat că redevențele practicate de ADS sunt ridicole, o medie de 480 kg de grâu pe hectar. Ministrul Oros a anunțat că sunt verificate contractele încheiate de ADS.

Nu vă spun ce deranjuri am creat, pentru că acolo (la ADS n.r.) interesele sunt foarte mari, ce deranjuri am creat în zona asta că am reușit să creștem redevențele, dar, sigur, modificarea contractului în ceea ce privește redevența este doar când îl prinzi la, vorba aceea, fie că a greșit, fie că mai vrea să concesioneze ceva, și atunci îl prinzi și-i mai ridici (chiria n.r.), pentru că media redevențelor era una, într-adevăr, ridicolă, a mai spus Oros.

Ședință la APIMAR! Industria mașinilor agricole analizează declarațiile premierului Orban! Ionel Văduva Ionel Văduva - 28 septembrie 2020

40

Reprezentanții industriei de mașini agricole din România dezbat un subiect fierbinte care a apărut în ultimele zile în agenda publică. După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a prezentat, în premieră, planul premierului Ludovic Orban de a lansat un program de tip ”Rabla” și pentru tractoare, acum companiile care furnizează fermierilor utilaje urmează să analizeze declarațiile oficiale și pregătească o eventuală poziție oficială în raport cu proiectul guvernamental.

Președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR), Leontin Coca, ne-a declarat astăzi, luni – 28 septembrie, că ziua de mâine va aduce în cadrul organizației o întâlnire online. În cadrul întrevederii se va discuta cu membrii organizației și despre viziunea acestora cu privire la afirmațiile prim-ministrului României, Ludovic Orban, de oportunitate a creării unui program de tip „Rabla” pentru utilaje agricole. Conform precizărilor făcute de șeful APIMAR, în cadrul ședinței consiliului de conducere al asociației, care va avea loc online, se vor lua în calcul oportunitățile de business ale unui astfel de program.

„Mi-ați dat un subiect de discuție cu colegii mei. Să văd care este punctul lor de vedere. Mâine vom avea o ședință în plen, online. Discutăm despre alegerile care vor veni, probabil în noiembrie, să vedem care este părerea fiecăruia dintre membri. Vom discuta și în alte direcții, inclusiv, uitați, dacă spuneți că domnul prim-ministru a lansat ideea deschiderii unui program Rabla pentru tractoare, cine știe, poate ajungem la o părere mai avizată de la colegii de la IRUM; vă spun drept – singurii care au beneficiat, probabil, de astfel de program de ajutoare. Clienții noștri merg de obicei pe credit bancar, leasing sau chiar finanțare-furnizor. Măsura asta este dedicată cu siguranță micilor producători agricoli, nu neapărat societăților comerciale. (…) Am văzut că și acest program de relansare economică a susținut tare de tot producătorii, inclusiv autohtoni (…), producători de tractoare de putere mai mică și de valoare mai mică”, ne-a precizat Leontin Coca.

Dacă ipoteza marilor producători de utilaje se va adeveri, nu ar fi pentru prima dată când uzina IRUM de la Reghin este prezentată ca fiind beneficiară a unui ajutor de stat. Anul trecut, după ce au lansat noua gamă de

41

tractoare TAGRO, producătorul de la Mureș ar fi devenit eligibil, conform presei, pentru o finanțare de 9,8 milioane de lei, acordată în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor majore (sursa).

Vă reamintim că pe 18 septembrie, premierul Orban a efectuat o vizită la uzina IRUM din Reghin, prilej cu care a anunțat că ia în calcul lansarea unui program de tip ”Rabla” pentru fermierii dispuși să renunțe la utilajele vechi pentru a primi o parte din banii necesari achiziției unor echipamente noi. Orban a precizat că în acest program s-ar încadra utilajele noi, atât cel de producție autohtonă, cât și de import.

Anunt pentru fermieri: arderea miristilor, interzisa. Autoritatile fac controale pe teren septembrie 28, 2020 APIA vine in atentia opiniei publice cu informatii privind interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente. 

Cerintele legale in materie de gestionare si standardele privind bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor, enumerate in Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse in legislatia nationala prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecoconditionalitatea in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Standardul pentru bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor GAEC 6, ”Mentinerea nivelului de materie organica din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile”, prevazut in Anexa la Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015, este incadrat in domeniul ”Mediu, schimbari climatice, bunele conditii agricole ale terenurilor”, aspectul ”Sol si stoc de carbon”.

Una dintre cerintele obligatorii pentru fermieri aferenta standardului GAEC 6 se refera la interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente.

Precizam faptul ca arderea mirstilor si a resturilor vegetale afecteaza sechestrarea carbonului in sol. Astfel, creste riscul la eroziune si in atmosfera se degaja CO2, conducand la amplificarea gazelor cu efect de sera.

Pentru a intari masurile de verificare a respectarii GAEC 6.2. de catre fermieri, APIA a incheiat Protocolul de colaborare nr. P 205/10.04.2019 // 2330/GM/08.04.2019 // 2848/08.04.2019 cu Garda Nationala de Mediu si cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, in baza caruia partile se angajeaza sa colaboreze pentru cresterea eficientei actiunilor de control

42

privind respectarea de catre fermierii care solicita sprijin financiar din fonduri europene si nationale a bunelor conditii agricole si de mediu, referitoare la arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil si la arderea pajistilor permanente, pentru protejarea mediului impotriva poluarii si prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentantii GNM/IGSU localizeaza incendiul prin intermediul unei aplicatii informatice pusa la dispozitie de catre APIA, iar intre reprezentantii GNM/IGSU si cei ai APIA avand loc schimbul de informatii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativa in teren, elemente de orientare in teren sau adresa), momentul in care s-a produs sau semnalat arderea (data si ora), respectiv natura culturilor/miristilor afectate si/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor. Informatiile sunt transmise prin e-mail, insotite de marcarea zonei in care s-a produs arderea miristilor si a resturilor vegetale ori a vegetatiei pajistilor permanente (print-screen-ul din aplicatia informatica). Reprezentantii APIA intreprind vizite in teren, identifica si comunica reprezentantilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul caruia / carora a avut loc arderea, efectueaza verificari la fata locului in scopul intocmirii raportului/rapoartelor de control si realizeaza fotografii relevante.

Mentionam ca, respectarea cerintei GAEC 6.2 se verifica la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plata, elementul de control reprezentandu-l existenta unor indicii privind arderea miristilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sanctiuni administrative pentru ecoconditionalitate aplicabil schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri incepand cu anul 2016, cu modificarile si completarile ulterioare.

In temeiul prevederilor art.91, alin. (1) si (2), art. 97, alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finantarea, gestionarea si monitorizarea politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 si (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, pe toata suprafata agricola a exploatatiei, coroborate cu cele ale art. 1 si art. 4, pct. 1, din Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, “in situatia in care nu sunt respectate normele privind ecoconditionalitatea in orice moment in cursul anului calendaristic in cauza si cand respectiva neconformitate este rezultatul unei actiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin privind schemele de plati directe sunt aplicate sanctiuni

43

administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al platilor efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate beneficiarului”, cu exceptia cazurilor de forta majora sau a circumstantelor exceptionale prevazute de regulamentul mentionat (de la 5% pana la 100%).

In anul de cerere 2020, totalul suprafetei de teren arabil si pajisti permanente arsa de catre fermierii care au incalcat cerinta obligatorie GAEC 6.2 „Este interzisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente”, aferenta standardului pentru bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor GAEC 6 ”Mentinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile” este de 2031,03 ha.  Din situatiile privind arderile miristilor sau ale vegetatiei uscate de pe pajistile permanente si a masurilor luate, transmise lunar de catre centrele judete ale APIA, se observa ca in lunile februarie, martie si aprilie s-au inregistrat cele mai mari suprafete arse (februarie: 824,34 ha, martie: 290,17 ha si aprilie: 561,99 ha).

Interdictia arderii miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente este o norma promovata prin masuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau  reducerea concentratiilor de gaze cu efect de sera si este important ca fermierii sa constientizeze ca arderea miristilor, a resturilor vegetale rezultate dupa recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinte negative asupra solului si mediului inconjurator.

Fermierii trebuie sa devina constienti ca intensificarea producerii incendiilor miristilor si resturilor vegetale pe terenul arabil creste riscul la eroziune a solului si in atmosfera se degaja CO2, conducand la amplificarea gazelor cu efect de sera.

Printre actiunile intreprinse anual de catre APIA, IGSU si GNM in cadrul planului comun de masuri, se enumera:

Economia în 2020: Analiştii financiari prevăd o cădere economică de aproape 5% şi o depreciere de curs până aproape de 5 lei/euro Cristina Bellu 28.09.2020,

Analiştii CFA România (preşedinte Adrian Codîrlaşu - foto) cred, în mare parte, că efectul COVID-19 se va resimţi puternic până în T2/2021. 40% dintre ei anticipează revenirea în forma unui semn „radical“: adică economia va recupera rapid (în ) o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lentă

44

♦ Răspunsurile centralizate pentru luna august arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimţi puternic până în T2/2021, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020 este de 8,3%, PIB-ul va scădea cu 4,7% în timp ce rata şomajului va creşte cu 7% până la finalul anului.

Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 2,94%, potrivit Asociaţiei CFA Society.

Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,88 lei/euro.

„Un procent de 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală, neexistand nicio opinie de apreciere a leului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8886, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9777, în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2021/septembrie 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,94%“, spun analiştii CFA.

Indicatorul CFA România de încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la  activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

45

În ceea ce priveşte indicatorul de încredere Macroeconomica al CFA pentru luna august, acesta a crescut faţă de luna anterioară cu 3,0 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 9,4 puncte, evoluţie datorată ambelor componente ale indicatorului.

„Astfel, indicatorul condiţiilor curente a crescut, faţă de luna anterioară cu 2,6 puncte, până la valoarea de 22,5 puncte, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 39,2 puncte. Indicatorul anticipaţiilor a crescut în luna august cu 3,2 puncte pâna la valoarea de 38,7 puncte, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 5,4 puncte“, explică analiştii CFA.

Începând cu luna aprilie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020, evoluţia PIB pentru anul în curs, precum şi rata şomajului la finalul lui 2020.

Răspunsurile centralizate pentru luna august arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimţi puternic până în T2/2021, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020 este de 8,3%, PIB-ul va scădea cu 4,7% în timp ce rata şomajului va creşte cu 7% până la finalul anului.

În ceea ce priveşte modul de revenire al economiei, cea mai mare pondere a respondentilor (40%) anticipează revenirea de forma unui semn « radical » adică, se va recupera rapid o parte din scăderea economica, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lentă.

Valoarea salariului mediu net in cele cinci judete care sustin economia tarii de Paul Barbu, Redactor Duminica, 27 Septembrie 2020, ora 00:01Statisticile arata ca majoritatea romanilor sunt platiti mai prost decat media europeana. O alta informatia statistica arata ca in 37 de judete ale tarii salariile sunt sub media nationala. Asta inseamna ca restul de doar 5 judete echilibreaza balanta.

46

Cele mai scazute castiguri salariale medii nete lunare se inregistreaza in judetele:

* Harghita (2.349 lei, cu 21,3% mai putin decat media pe economie), * Teleorman (2.360 lei, cu 21,0% mai putin decat media pe economie), * Covasna (2.379 lei, cu 20,3% mai putin decat media pe economie), * Bihor (2.385 lei, cu 20,1% mai putin decat media pe economie), * Vrancea (2.389 lei, cu 20,0% mai putin decat media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale castigurilor salariale medii nete lunare se situeaza:

* Municipiul Bucuresti (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie),

* Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) si * Timis (3.310 lei, cu 10,9% peste media pe economie). * Ilfov (3.163 lei) * Iasi (3.125 lei)

In ce industrii s-au castigat cei mai multi bani

Cele mai mari castiguri salariale medii nete lunare realizate in 2019, superioare mediei pe economia nationala, au fost in:

* informatii si comunicatii - 5.645 lei (+89,0%) * intermedieri financiare si asigurari - 4.980 lei (+66,8%), * administratie publica - 4.948 (+65,7%), * productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat - 4.384 lei (+46,8%), * industria extractiva - 4.276 (+43,2%),

47

* activitati profesionale, stiintifice si tehnice - 3.938 lei (+31,9%), * sanatate si asistenta sociala - 3.717 lei (+24,5%), * invatamant - 3.396 lei (+13,7%).

Pe de alta parte, castigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanta sub media pe economie au fost in:

* hoteluri si restaurant- 1.726 lei (-42,2%), * alte activitati de servicii - 1.903 lei (-36,3%), * agricultura, silvicultura si pescuit - 2.277 lei (-23,7%), * activitati de servicii administrative si activitati de 2/4 servicii suport - 2.290 lei (-23,3%), * comert - 2.389 lei (-20,0%), * distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare- 2432 lei (-18,6%), * tranzactii imobiliare - 2.481 lei (-16,9%), * activitati de spectacole, culturale si recreative 2.587 lei (-13,4%), * industria prelucratoare - 2.597 lei (-13,0%), * transport si depozitare 2.742 lei (-8,2%) si * constructii 2.807 lei (-6,0%).

Unul din cinci angajati din Romania lucreaza in Bucuresti-Ilfov

Efectivul salariatilor la sfarsitul anului 2019 a fost de 5.481.000 de persoane. Comparativ cu sfarsitul anului 2018, efectivul salariatilor a inregistrat o crestere cu 54.900 persoane.

In profil regional, efectivul salariatilor a inregistrat cresteri fata de sfarsitul anului 2018 in majoritatea regiunilor de dezvoltare.

Cele mai semnificative cresteri ale efectivului de salariati de la sfarsitul anului s-au inregistrat in regiunile Bucuresti-Ilfov (+28,1 mii persoane), Nord-Est (+8,9 mii persoane), Nord-Vest (+7,9 mii persoane), Sud-Est (+7,5 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (+4,5 mii persoane). Singura regiune in care efectivul salariatilor a scazut fata de sfarsitul anului precedent a fost regiunea Vest (-3,3 mii persoane).

In regiunea Bucuresti-Ilfov se concentreaza circa 22% din salariatii din economie.

……………………….

LEGISLATIV

48

Legislaţie românească

Normele metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, din 17.12.2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 281/2020 la 25.09.2020

Normele metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, din 28.12.2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 281/2020 la 25.09.2020

Ordinul nr. 1508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 281/2020 la 25.09.2020

Ordinul nr. 1531/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 281/2020 la 25.09.2020

Ordinul nr. 568/2019 privind aprobarea tarifelor pentru prestarea serviciilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi din domeniul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat de Ordin 261/2020 la 25.10.2020

Decizia nr. 591/2020 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 881 din 28.09.2020. A intrat în vigoare la 28.09.2020

………………….

INTERNE

MESAJ DISPERAT CĂTRE GUVERN: FERMIERII ROMÂNI SUNT ÎN PRAGUL FALIMENTULUI! Agroinfo 27 septembrie 2020

49

APEL FERMIERI. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Domnului Premier Ludovic ORBAN, să dispună măsurile legale urgente, care se impun, pentru ca OUG privind declararea stării de calamitate și OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobate în următoarea ședință de Guvern, este mesajul disperat al fermierilor români către Guvern. .

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Premier Ludovic ORBAN,Domnului Ministru Adrian OROS,Domnului Ministru Florin CÎȚU,

FERMIERII SUNT ÎN PRAGUL FALIMENTULUI DACĂ NU SE APROBĂ OUG PRIVIND DECLARAREA STĂRII DE CALAMITATE și OUG PENTRU AMÂNAREA RATELOR PÂNĂ LA 30 SEPTEMBRIE 2020

APEL FERMIERI. Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește MADR, MAI, MFP și implicit Guvernului că s-a dat curs solicitărilor noastre insistente, începând din luna martie 2020 și solicită Domnului Premier Ludovic ORBAN, să dispună măsurile legale urgente, care se impun, pentru ca OUG privind declararea stării de calamitate și OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobate în următoarea ședință de Guvern.

Având în vedere că anul agricol 2019-2020 nu este unul normal, OUG vine în sprijinul Fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, iar nivelul recoltelor a fost diminuat de la 30% până la 100%.OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020, OMADR 224/2020, OUG 148/2020 dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cât mai repede, deoarece toate contractele vor ajunge la termen în următoarele zile și atunci corectarea lor este mult mai greoaie după scadență.

50

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu traderii sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele, etc.

Precizăm că anul agricol 2019-2020 a fost cel mai greu din ultimii minimum 50 de ani. Este pentru prima dată când au fost afectate de seceta pedologică severă atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară. Toate riscurile și cele mai mici beneficii sunt la fermier.

OUG PRIVIND DECLARAREA STĂRII DE CALAMITATE ÎN AGRICULTURĂ:

Producătorii agricoli au dovedit că nu sunt rău platnici, nu doresc să le fie șterse cu buretele datoriile. Nimeni nu urmărește exonerarea totală, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri, sau a celor de livrări recolte. În următoarele luni vor apărea statisticile în care se va vedea gradul de onorare a contractelor, cantitatea de marfă ce a rămas în țară, mai ales că fermierii sunt direct interesați în dezvoltarea procesării.

Realitatea arată că soluțiile identificate și propuse de fermieri nu au fost acceptate de către partenerii din interiorul lanțului de achiziționare cereale și oleaginoase.

Restabilirea încrederii între jucătorii din agribusiness și repornirea motoarelor în vederea pregătirii viitorului sezon agricol, se poate face doar dacă vor mai exista fermierii în viitorul apropiat.

Avem nevoie de soluții urgente, iar această OUG va reglementa rezonabil cazurile de IMPOSIBILITATE de executare contractuală.Pe de altă parte, chiar și ,,partenerii’’ sunt exonerați de răspundere, pe caz de forță majoră, potrivit uzanțelor comerciale.

În vederea aprobării OUG și pentru ca aceasta să se aplice în mod echidistant pe filiera produselor agricole de bază am solicitat ca starea de calamitate să fie recunoscută pentru fermierii care dețin Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, corespunzător cu gradul de calamitate cuprins în acestea și asimilată și pentru terții fermierilor, afectați indirect, precum furnizorii și clienții, pentru evitarea

51

eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea cu toții în relațiile comerciale, în anul agricol afectat de calamitate.

OUG PRIVIND AMÂNAREA RATELOR PENTRU FERMIERII CALAMITAȚI

Știm cu toții că producătorii din sectorul agroalimentar se află în pragul unei crize economice puternice, determinate în primul rând de seceta severă, care are multiple și dramatice consecințe.

Au fost făcute numeroase solicitări și demersuri către MADR, MFP, GUVERN, să susțină în relația cu BNR, ARB identificarea, aprobarea și implementarea în regim de urgență a unei măsuri legislative pentru amânarea plății ratelor scadente la creditele capital de lucru contractate de fermierii calamitați de la instituțiile de credit și instituții financiare nebancare, astfel încât fermierii calamitați, în mare parte buni platnici, să nu fie afectați prin retrogradări de scoring determinate de factori externi, incontrolabili.

Cunoaștem soluțiile negocierilor individuale, între banca și client pentru depășirea situației actuale, însă discutăm despre cca. 20.000 fermieri afectați, pe o suprafață de 2,7 milioane ha care necesită o soluție legală unitară. Discuțiile individuale necesită timp îndelungat, cheltuieli și garanții suplimentare, care uneori nu mai sunt și finalmente, o restructurare a creditelor va pune în pericol continuarea activității agricole. Solicităm aceasta în numele fermierilor din România care s-au dovedit a fi clienți cu bonitate, care nu au întâmpinat probleme până acum și care din motive ce nu le pot fi imputate, sfârșesc prin a fi retrogradați ca scoring și afectați profund în obținerea de alte credite pe viitor.

Stimate Domnule Premier și Stimate Domnule Ministru, vă solicităm să dispuneți în regim de urgență și să susțineți aprobarea celor două OUG până la 30 septembrie 2020 și transmite la publicare, cu regim prioritar.Vă mulțumim pentru implicare și susținere!Cu respect,Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare

Cele mai mari 10 cooperative din România au avut afaceri cumulate de 855 mil. lei în 2019. „Asocierea ajută la creşterea sectorului agricol şi

52

aduce doar beneficii“ Florentina Niţu 27.09.2020,

♦ În 2019 au fost înfiinţate 190 de cooperative la nivel naţional ♦ Numărul total al cooperativelor agricole din România trece de 1.500, iar cifra de afaceri realizată de acestea sare de 1 mld. lei ♦ Cooperativa Agricolă Integrată Ţara Mea, furnizorul principal al Kaufland, şi-a mărit afacerile de şapte ori în 4 ani şi a ajuns lider, având peste 1.000 de membri. 

Primele zece cooperative din România au înregistrat în 2019 afaceri totale cumulate de 855,3 milioane de lei (circa 180 mil. euro), în creştere cu 2,4% comparativ cu anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice şi a celor oferite de companii.

„Asocirea ajută la creşterea sectorului agricol şi a afacerii şi aduce doar beneficii, asta în cazul în care înţelegem ce înseamnă beneficii pe termen lung“, spune Andrei Stancu, director executiv al Cooperativei Agricole Banat Agro Vest, formată din 24 de membri, care lucrează aproximativ 15.000 de hectare.

Grafic ZF: Top zece cooperative după cifra de afaceri obţinută în 2019

53

Nu vă grăbiți să plantați, recomandarea specialiștilor pentru pomicultori Mihaela Prevenda

Specialiștii recomandă pomicultorilor să nu se grăbească cu plantarea, fiind timp suficient pentru această lucrare. Indiferent de zonă, pomii se pot planta făra probleme în perioada 20 octombrie - 20 noiembrie, iar în zonele de câmpie se poate prelungi plantatul chiar și în luna decembrie, până la survenirea înghețului la sol, dacă avem o iarnă mai blândă. 

„Scoaterea materialului săditor din pepinieră trebuie să se facă după ce plantele intră in repaus vegetativ. În caz contrar acestea nu sunt pregătite pentru a intra în iarnă și pot avea de suferit. De preferat este să se aștepte data de 20 octombrie. Sezonul plantărilor se prelungeşte până la sfarşitul lunii noiembrie și în unele zone se poate prelungi chiar și în luna decembrie. E adevărat că în supermarketuri deja au apărut pomi și trandafiri, plante care sunt scoase mult prea devreme, iar mare parte dintre acestea nu se vor prinde sau vor îngheța peste iarnă. Din păcate, sunt pepinierişti care au scos plantele din pepinieră foarte devreme, încă de la sfarşitul lunii august. Vorba unui coleg . În situația în care circulația sevei nu este oprită și pomii sunt în plină vegetație, pomii respectivi vor îngheața peste iarnă, iar şansele să se prindă sunt extrem de mici, mai ales în cazul speciei cireş, care este o specie foarte sensibilă și suferă destul de mult şocul transplantării. Foarte multe persoane nu sunt informate și plantează în această perioadă, iar ulterior nu îşi explică ce s-a întâmplat cu pomul/pomii care nu s-au prins. De aceea, sfatul meu este să nu se mai planteze pomi mai devreme de 15 - 20 octombrie”, arată dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, producător autorizat de material săditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual).

Totodată, inginerul horticol, care este și cercetător, îi îndeamnă pe cei care aleg să cumpere material săditor din supermarketuri, cu toate că nu recomandă acest lucru, să o facă totuși spre sfarşitul lunii octombrie sau început de noiembrie, deoarece procesul de la scoatere, pregătire, ambalare,

54

transport și până la raft poate dura și două săptamâni și prin urmare pomii din 10 octombrie sunt scoși încă din septembrie.

În ceea ce privește pregătirea terenului, pichetarea și executarea gropilor, pomicultorii trebuie să se mobilizeze din vreme. Și tot din vreme ar trebui să contracteze materialul săditor, pentru a avea garanția că vor găsi sortimentul dorit. 

„Recomand să se cumpere material săditor cu rădăcina nudă, direct de la pepiniere pomicole autorizate. Ori, pomi containerizați la ghivece, cu substrat. Trebuie să se evite materialul săditor cu sistemul radicular ambalat, deoarece prin procesul de ambalare se distruge un procent foarte rididicat din sistemul radicular (radăcini), mai ales în cazul speciilor sâmburoase care prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, neavând spațiul necesar în punga respectivă. Pomii care au sistemul radicular ambalat sunt traumatizați. Din acest motiv foarte mulți pomi trecuți prin procesul de ambalare nu se prind, sau dacă se prind prezintă o dezvoltaree anemică în primii doi ani, din cauza faptului că sistemul radicular este foarte mult diminuat sau rădăcinile frânte în urma procesului de ambalare”, precizează dr. ing. Marius Viorel Roman.

Despre Pepinierele Roman și despre proprietarul lor - dr. ing. Marius Viorel Roman, aici: https://pepinierele-roman.ro/

Foto: Pepinierele Roman

Duminică, 27 Septembrie 2020 11:13

MADR anunță vești bune pentru fermierii români! S-a plătit cotizația la COPA-COGECA Revista Fermierului Ministrul Adrian Oros a anunțat că Ministerul Agriculturii „a achitat pentru prima dată cotizația la COPA-COGECA pentru organizațiile profesionale din sectorul agroalimentar din România! Astfel fermierii români vor fi reprezentați și vor putea participa activ la acțiuni de interes privind Politica Agricolă Comună post 2020, la elaborarea de strategii şi politici privind dezvoltarea durabilă a agriculturii, precum și la promovarea concurenţei loiale pe lanțul agroalimentar”.

Valoarea cotizației plătită de MADR se ridică la circa 190.000 euro.

COPA-COGECA înseamnă Comitetul Organizațiilor Profesionale din Agricultură (COPA) și Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (COGECA) și constituie una dintre cele mai mari şi mai

55

active organizaţii în reprezentarea intereselor membrilor ei la Bruxelles, cu cea mai mare reprezentativitate în sectorul agroalimentar din Europa.

COPA-COGECA reprezintă 28 de milioane de fermieri și familiile acestora, dar și în jur de 38.000 de cooperative.

Priveghi pentru agricultura romaneasca! Stefan Musca: ”Suntem in MOARTE CLINICA!” 28 septembrie 2020

Priveghi pentru agricultura românească și fermierii români! În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Ștefan Muscă a recurs la un gest de protest inedit și, în același timp, disperat. Acesta a aprins două lumânări pentru agricultura românească, despre care fermierul spune că se află în moarte clinică. Acesta și-a explicat gestul, spunând că dorește să tragă un semnal de alarmă pentru cei de la Guvern și de la Ministerul Agriculturii.

”Am adus aceste lumânări să tragem un semnal de alarmă și să le aducem aminte acestor domni care ne conduc că deja fermele au intrat în moarte clinică. Suntem aproape de finish. Vom preda celor care vor fi mai capabili decât noi, noi nu mai putem, ne-am bătut și cu sistemul, și cu seceta. Nu se mai poate face nimic. Am intrat în moarte clinică! Indiferent ce s-ar spune, indiferent dacă deranjez pe cineva, suntem în această situație nu doar din cauza secetei, ci și datorită acestui sistem și a acestor domni care ne conduc.

Eu, de exemplu, nu am luat banii pe lapte din luna februarie. Nu este vina nici a mea, nici a procesatorului, că el nu și-a mai primit banii de la spitale, de la penitenciare, adică de la stat. (…) S-a invocat covidul, a pierdut omul contractele cu supermarketurile… Nu și-a mai primit banii de la spitale, de la penitenciare, ba mai mult, a rămas în aer și programul ”cornul și laptele”. Singura cale de atac a mea era să-i cer insolvența și să trimit 150 de oameni acasă, să distrug niște români necăjiți ca și mine”, a explicat Ștefan Muscă.

Fermierul din Giurgiu a mai subliniat că agricultorii din zona sa nu mai au nicio speranță, iar situația în care se află este una tragică. Mulți nu mai au

56

bani nici să trăiască de pe o zi pe alta, pentru că nu și-au mai primit banii pe lapte de șapte luni de zile, iar aceasta este singura lor sursă de venit.

”Fermierii nu mai au nicio speranță. Nu mai există speranță! Acești oameni nu-și mai pot plăti nici dobânzile, nu mai vorbim de creditele bancare. Nimeni nu va fi răspunzător de ceea ce pățesc oamenii aceștia. Dacă mânie vor lua banii pe lapte, nu vor rămâne cu nimic în mână, pentru că deja avem penalități enorme. Mai mult, vin executorii peste ei acasă, îi sperie. Este un genocid asupra populației! Acest Guvern trebuia să ne facă o reeșalonare pe 5-7 ani, iar cu cei care se întâlneau la masă, să promită că ne dau din nou să începem anul agricol. Altfel, degeaba facem reeșalonare pentru anul viitor. Eu pot să fiu convins că am anul viitor producții duble, să pot să plătesc datoria din 2020 și 2021?

Este un moment în care nu mai am nicio speranță, pentru că de 30 de ani tot aștept să se facă ceva benefic pentru agricultură. Eu vând produsul la ora asta la prețul de acum 15 ani, în timp ce inputurile au crescut cu 300%, motorina s-a scumpit. (…) Noi îi cerem statului să facă ceea ce poate, nu i-am cerut imposibilul niciodată. Iar statul, de 30 de ani de zile, ne-a întors spatele!”, a mai spus cu supărare fermierul Ștefan Muscă.

VIDEO Dragostea pentru agricultură se învață de acasă 27 septembrie 2020

În timp ce unii tineri aleg să părăsească țara după terminarea studiilor, altora nici prin cap nu le trece așa ceva. În materialul video următor v-am pregătit povestea unei tinere pasionată de agricultură. Mergem în județul Arad, ca sa facem cunoștință cu o tânără studentă care visează la o carieră de succes în zootehnie.

https://youtu.be/2ATs8ueG0oA

VIDEO Gustul inedit al peștilor hrăniți cu urdă și caș 27 septembrie 2020

57

În creierii munților, la peste 1600 de metri înălțime, membrii unei cooperative agricole și-au amenajat la bazele unei stâne de vaci și o crescătorie de păstrăvi. Cum păstrăvii sunt niște pești exigenți, cărora le priește doar apa curată și rece, si hrana trebuie atent aleasă. Cei care se îngrijesc de păstrăvi spun ca brânza și cașul fac parte din meniul zilnic al acestora. Mai mult, gustul acestui pește crescut cu lactate, este cu totul

diferit față de cel cunoscut. https://youtu.be/RQd6C9r9ViQ

VIDEO Dragostea unui tanar fermier pentru caii de rasa 26 septembrie 2020 În timp ce unii tineri aleg să părăsească țara după terminarea studiilor, altora nici prin cap nu le trece așa ceva. În materialul video de mai jos vă prezentăm povestea unui alt tânăr, de data aceasta din județul Bihor. Pasiunea pentru animale o avea de mic copil dar adevărata dragoste pentru caii de rasă a descoperit-o după ce tatăl său a cumpărat o fermă și a populat-o cu aceste superbe animale.

https://youtu.be/_NRrTjbeZYw

Preşedintele ROMPAN: ”Pâinea nu este un vector de transmitere a COVID-19, avem suspiciunea că sunt alte interese!”, Lefter Angelica, 27 septembrie 2020

58

Reacții tranșante ale autorităților din alimentație la vestea că există cercetări care arată că virusul  SARS-CoV-2 ar rezista mult timp pe produsele de panificație neambalate!

Pâinea şi produsele de panificaţie fabricate şi comercializate de către agenţii economici din România nu reprezintă un vector de transmitere a coronavirsului, a declarat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu.

“Nu trebuie să alarmăm populaţia şi să transmitem informaţii false în ceea ce priveşte transmiterea virusului prin intermediul alimentelor, cu atât mai mult prin intermediul pâinii, un produs prezent pe masa oricărui român. Toate produsele de panificaţie se fabrică cu respectarea tuturor regulilor de siguranţă alimentară, iar la comercializarea produselor de panificaţie ambalate sau neambalate se aplică măsuri suplimentare la locurile de vânzare, în sensul că vânzarea se realizează cu respectarea regulilor de igienă impuse”, a precizat Popescu pentru agerpres.ro.

Mesajul preşedintelui ROMPAN vine ca reacție la apariția în spaţiul public a unui studiu potrivit căruia virusul Sars-Cov-2 s-ar putea transmite prin consumul de pâine neambalată.

În fapt, este vorba despre un studiu al Universității de București în care cercetătorii au anunțat că, în urma analizelor făcute, s-a dovedit că virusul SARS-CoV-2 rămâne ore bune detectabil pe pâine, concluzii prezentate și de food-retail.agrointel.ro.

Până acum, potrivit informațiilor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), nu există dovezi potrivit cărora virusul Sars-Cov 2 s-ar transmite prin consumul de alimente, respectiv prin pâine.

59

Astfel, ROMPAN solicită celor de la Universitatea din Bucureşti care au prezentat astfel de informaţii să retragă ceea ce au comunicat în prezent şi să precizeze că sunt nişte rezultate parţiale, care nu sunt validate de către OMS sau de către EFSA.

“Deşi rezultatele studiului au fost parţiale şi nevalidate, acestea au fost făcute publice fără nici un fel de responsabilitate faţă de populaţie şi faţă de întreaga industrie de panificaţie. Studii de acest gen trebuie să fie realizate de către specialiştii în domeniu, rezultatele să fie asumate, avizate şi validate de către autorităţile competente. Simplul fapt că pe o suprafaţă de plastic poate să ajungă pe cale virală virusul Sars-Cov-2 nu este suficient ca acesta să se transmită, el trebuie să fie viabil şi să aibă un anumit suport de multiplicare. Coronavirusurile nu se multiplică în alimente, ele au nevoie de o gazdă-animal sau de una umană pentru a se multiplica”, a punctat Aurel Popescu.

Preşedintele ROMPAN consideră că apariţia unor astfel de informaţii “total neadevărate” ridică suspiciuni că ar exista şi alte interese legate de creşterea vânzărilor de pâine ambalată şi în special a produselor de panificaţie din import.

“Pâinea este un aliment de bază şi este de neacceptat să fie pusă în contexte negative care produc neîncredere şi panică în rândul populaţiei. Eforturile care s-au făcut în domeniul alimentar, inclusiv în panificaţie, pentru garantarea siguranţei, au fost uriaşe şi vor rămâne în continuare la acelaşi nivel – de la producători, până la comercianţi. Respectarea măsurilor de igienă şi siguranţă alimentară atât în rândul producătorilor, al distribuitorilor, al vânzătorilor şi al consumatorilor este principala cale de a reduce riscul de contaminare. Este de datoria noastră ca reprezentanţi ai industriei de panificaţie din România să asiguram populaţia că astfel de zvonuri nu sunt adevărate. Mai mult de atât avem suspiciunea că sunt alte interese prin comunicarea acestor ştiri total neadevărate, pentru a beneficia astfel de creşterea vânzărilor de pâine ambalată şi în special a produselor de panificaţie din import”, a subliniat preşedintele ROMPAN.

Și directorul general al Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, care a reacționat spunând, la rândul său, că nu există dovezi potrivit cărora virusul Sars-Cov-2 s-ar transmite prin consumul de alimente.Totodată acesta a declarat că rezultatele preliminare ale studiului prezentat de Universitatea din Bucureşti contrazic declaraţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).

60

Amintim că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis, sâmbătă – 26 septembrie, într-un comunicat că nu există informaţii disponibile privind prezenţa şi supravieţuirea pe alimente a virusului Sars-Cov 2, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor, COVID-19 fiind o boală respiratorie.

Pâinea neambalată transmite SARS-CoV-2? Studiul Universității București vs. ANSVSA!Redacția, 27 septembrie 2020

Un studiu al Universității de București dă peste cap ceea ce știam despre contaminarea alimentelor cu noul coronavirus. Cercetătorii au anunțat că în urma analizelor făcute s-a dovedit că virusul SARS-CoV-2 rămâne ore bune detectabil pe pâine. Cercetătorii se așteptau ca acesta sș fie distrus de procesele chimice din pâine, dar, spre surprinderea lor, virusul a fost detectat ore bune după contaminare. La studiu au mai participat Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. dr. Matei Bals” și Institutul de Virusologie “Stefan S. Nicolau”.

Ca urmare a apariției în spațiul public a rezultatelor unui studiu realizat de Universitatea din București (UB), potrivit căruia pâinea neambalată rămâne contaminată după contactul cu SARS-CoV-2 și ar putea constitui o sursă de transmitere pentru acest virus, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) face următoarele precizări:

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi științifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, pește, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului. Nu există informații disponibile privind prezența și supraviețuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a demonstrat că COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană și prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută.

Până la aceasta dată ANSVSA, ca autoritate competentă în domeniul siguranței alimentelor, nu a primit studiul realizat de UB și nu deține informații din a cui inițiativă a fost efectuat acest studiu. De asemenea, nu sunt cunoscute obiectivul studiului, modalitatea de lucru și dacă s-au urmat protocoalele de cercetare acceptate internaţional pentru studiile de acest tip, recomandate pentru evaluarea siguranţei alimentelor în Uniunea Europeană.

Din informațiile apărute în spațiul public, reiese că experimentele realizate în laboratoarele UB au vizat exclusiv suprafețele de polietilenă/polipropilenă

61

utilizate la ambalarea produselor de panificație, nefiind identificate elemente noi față de studiile și rapoartele forurilor științifice europene și internaționale în ceea ce privește calea de transmitere a virusului responsabil de COVID-19 prin alimente.

În conformitate cu Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluției pandemiei de COVID-19 de catre Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și OMS ,,COVID-19 și siguranța alimentelor”, cercetările privind supraviețuirea virusului SARS COV 2 pe diferite suprafețe, realizate în condiții de laborator, trebuie interpretate cu prudență într-un mediu de viaţă real.

Astfel, interpretarea rezultatelor și concluziile studiilor efectuate ar trebui corelate și limitate la scopul acestora, ținând cont în același timp de datele științifice existente din domeniile conexe, precum și de alte date/informații care ar putea contribui la acuratețea concluziilor.

Respectarea cu strictețe de către personalul angajat care manipulează și comercializează alimentele a regulilor privind siguranța alimentelor, a celor de igienă personală și de informare adecvată a consumatorilor, garantează că produsele alimentare puse pe piață sunt sigure. În același timp și consumatorii trebuie să conștientizeze rolul lor. Ca o practică generală de igienă, clienții din magazine nu trebuie să atingă alimentele, altele decât cele pe care intenționează să le cumpere, pentru a evita contaminarea acestora cu diferiți agenți patogeni, care ar putea fi prezenți pe mâinile lor.

Pentru ca populația și operatorii din sectorul alimentar să aibă acces la informații corecte, ANSVSA a publicat pe site-ul propriu o serie de ghiduri, inclusiv cel elaborat de FAO/OMS și alte materiale informative, acestea putând fi consultate la următoarele link-uri:http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/04/COVID19-ghid_ind_alimentara.pdfhttp://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/04/Q_A_COVID-19-and-food-CE.pdfhttp://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/03/Recomandari_ANSVSA_operatori_consumatori.pdf

Studiile și opiniile știintifice luate în considerare de ANSVSA, în îndeplinirea atribuțiilor sale privind evaluarea riscului pe domeniul siguranței alimentelor, trebuie să respecte rigurozitatea ştiintifică, recunoscută la nivel european și internațional.

Judetul Braila, pe primul la productia de seminte pentru agricultura , Agrostandard | 26 September, 2020 |

62

Braila ocupa primul la productia de seminte pentru agricultura! “Nu semintele din hambar sunt salvarea, ci soiurile si hibrizii romanesti obtinuti la Fundulea si in statiunile noastre de cercetare. De exemplu, hibridul «Olt» de porumb poate garanta, in conditii aproape normale, o productie de 8 to/ha boabe”, ii avertizeaza pe fermierii braileni reprezentatii Asociatiei Producatorilor, Procesatorilor, Comerciantilor de Seminte si Material Saditor (A.P.P.C.S.M.S) “Danubiu“ Braila, potrivit Obiectiv Vocea Brailei.

Acestia sustin ca trebuie luata in calcul timpurietatea soiurilor si a hibrizilor (neaparat aclimatizati la aceasta zona din Baragan). Hibrizii timpurii cer o respectare stricta a tuturor conditiilor de semanat si intretinere, studii pedologice etc. Evident, marii cultivatori nu vor renunta la semintele si hibrizii cu un mare potential productiv de la firmele straine de renume, produsi la noi. Dar cu un risc asumat. In schimb, semintele autohtone, chiar daca au o productie mult mai mica, sunt mai sigure si pot acoperi cel putin cheltuiala cu infiintarea lor.

Braila detine in continuare primul loc pe tara la obtinerea de seminte pentru agricultura: 16.000 de hectare din cele circa 20.000 hectare cate sunt la nivelul Romaniei. Deci micii fermieri (si nu numai) pot gasi aici tot ce preteaza in Baraganul brailean. Pentru grau, orz, orez si rapita avem 5.774 hectare, din foarte multe soiuri, iar ca multiplicatori sunt 77 de firme (inclusiv Statiunea de Cercetari Braila) cu suprafete si productii dintre cele mai diferite. Oricum, ca seminte de grau specialistii recomanda soiurile Glosa, Miranda, Pitar, Otilia, PG102, Boema 1, iar la orz, Smarald. In fruntea clasamentului este faimosul soi de grau Glosa. Sursa: Obiectiv Vocea Brailei

Fermierul Nicușor Șerban: Ferma de familie cu 40-50 de vaci de lapte nu are viitor în România! Angelica Lefter Angelica Lefter - 27 septembrie 2020

În condițiile actuale de piață, ferma de familie care optează pe creșterea unui număr limitat de capete de vaci de lapte, 40-50, are șanse minime de a se dezvolta și prospera. Este opinia cunoscutului fermier ialomițean Nicușor Șerban, administratorul

63

Agroserv Măriuța, care, deși la început a avut în vedere dezvoltarea unei ferme mici de bovine, s-a convins după vizitarea exploatațiilor din afară, că numai o fermă mare are asigurată forța de a rezista pe piață.

Nicușor Șerban are și câteva explicații plauzibile pentru a-și susține ideea și vine cu exemplul propriei experiențe, în cadrul emisiunii ”Viața Satului”, de la televiziunea publică (TVR 1).

”Valorificarea producției vegetale cea mai bună este cea care se face prin producția zootehnică, carne, lapte, ouă…și atunci undeva spre anul 2000, am gândit să fac o fermă de familie la timpul acela, undeva la 10, 15, 20 de capete, că așa gândeam atunci. Spre norocul meu, intrând atunci într-o colaborare cu Danone și livrând la ei, prima livrare a fost de 120 de litri de lapte pe zi, dar intrând în colaborare cu ei și intrând în colaborare și cu niște furnizori de inputuri pentru fermele de vaci, respectiv material seminal și furaje, am început să ies în afară și să văd ce se întâmplă în zootehnia din Europa, din Ungaria, extrem de mult a contat pentru mine, în zootehnia de peste Ocean. După ce am văzut toate lucrurile astea, după discuții extrem de intense cu fermierii la care am fost în vizită, am fost ferm convins că transformarea producției vegetale în producție zootehnică este nu neapărat necesară, ci este un profit care se poate obține, încă muncă suplimentară, dar cu profit suplimentar, fără niciun dubiu, iar ca model de fermă am concluzionat atunci și sunt convins că acesta este drumul că în România și pentru zona noastră, ferma de familie, în sensul 40-50-100 de vaci, nu are niciun viitor.

Și nu are niciun viitor din două considerente: unul din punct de vedere economic, pentru că vedeți că astăzi, toate fermele mici au probleme, în primul rând cu vânzarea laptelui, pentru că a negocia cu un mare procesator o cantitate mică de lapte nu te pune într-o postură favorabilă în negociere, ci dimpotrivă, și cel mai important, pe lângă aspectul economic, este aspectul social”, a explicat fermierul ialomițean.

Dincolo de raționamentele economice, fermierul Nicușor Șerban susține că asocierea este un punct forte al zootehniei, astfel încât afacerea să lase loc și timpului liber, petrecut cu familia. Totodată, a opinat că ceea ce în România i se prezenta ca un model de succes, ferma de familie, în fapt nu era o rețetă de viitor, după cum i-a confirmat și interacțiunea sa cu fermieri din alte părți ale lumii.

”Am fost în Franța și pe lângă asta și pentru mine a rămas definitoriu pentru ceea ce trebuie să fac și eu și ce trebuie să facem noi în România, în zonele cu agricultură puternică, vorbesc de Bărăgan, de Moldova, sudul Moldovei, zonele de câmpie, vorbesc de Banat, de Oltenia, vestul țării. Am mers într-o

64

fermă unde 4 fermieri la timpul acela 2003-2004, aveam undeva la 30 și ceva de ani, făcuseră o asociere. Împreună aveau vreo 300 și ceva de hectare de teren și 160 de vaci, făcuseră un adăpost nou, de asta am și mers la ei să vedem adăpostul nou. Am pus o întrebare, în afară de aspectele economice pe care eu le înțeleg, la ce înseamnă asocierea, negocierea de produs, de input etc, ce altceva v-a determinat să faceți această treabă? Răspunsul pentru mine a fost șocant și a fost cel care m-a determinat să hotărăsc ce aveam de făcut în continuare, mi-au spus: Noi nu mai vrem să trăim ca părinții noștri. Adică? Păi noi suntem 4, 2 suntem aici, era februarie, 2 sunt în Alpi la ski. La vară, 2 suntem aici, 2 sunt la mare și facem schimb! În fiecare weekend lucrăm 2 și 2 au liber, nu se poate altfel! Vaca se mulge de 2-3 ori pe zi, vaca se furajează de 2 ori pe zi sau de 3 sau minim o dată. Mi-au arătat că ceea ce în România îmi era arătat ca un model viabil, ferma de 40-50 de vaci, practic nu are viitor!”, a spus unul dintre dintre cei mai de succes fermieri ai României, Nicușor Șerban.

Mergând pe această idee, a fermelor mari, cu un număr considerabil de animale, care să genereze profit, dar care să fie direct proporționale cu investiția financiară și cu munca, fermierul Nicușor Șerban, deține acum 1.000 de vaci în producție. Totodată, a mărturisit că ar vrea să integreze cultura mare, cele 3.000 de hectare pe care le lucrează, astfel încât acestea să se regăsească în zootehnie.

”În 5-10 ani aș vrea să ajung la 2.000 de vaci, care ar acoperi și capacitatea fabricii din următorii 5-6-10 ani. Investițiile în zootehnie sunt acum legate de capacitatea de vânzare. Vindem, trebuie lapte mai mult, deci trebuie investiții. Totul se leagă! Nu mai are rost să investești dacă nu ai perspectiva desfacerii produselor!”, a conchis fermierul ialomițean Nicușor Șerban.

Afacerea lui Fănel Bogos cu 1.000 ha și 2.000 de angajați. ”Suntem în perioada de conversie la ouă și pui bio”, Ionel Văduva, 28 septembrie 2020

Tot mai mulți jucători din sectorul agroalimentar românesc pariază pe nișa produselor tradiționale și ecologice! Fănel Bogos, de meserie medic veterinar, dar în același timp și administratorul companiei Vanbet cu o cifră anuală de afaceri de peste 50 de milioane de euro, din care 7,5% reprezintă doar producția

65

de alimente bio, recunoaște că se bucură de deschiderea primei piețe de produse tradiționale românești, ieftine, în sectorul 2 al Capitalei.

„Sunt bucuros că s-a deschis prima piață de produse tradiționale în România. Sperăm ca proiectele de acest gen să continue, pentru că orice om de bună credință vrea să-și cumpere un lucru sănătos, românesc, care să ajute agricultura noastră. Din moși-strămoși, noi cu agricultura ne-am ocupat, iar acum, (…) se produce o promovare de produse, se detaliază rețetele tradiționale; acesta este un început”, ne-a precizat Bogos vineri, 25 septembrie 2020, la inaugurarea Sărbătorii Radelor din Piața Românilor.

Într-o declarație făcută pentru Agrointeligența BIO, Bogos a spus că românii sunt pregătiți și au disponibilitatea de a băga mâna mai adânc în buzunar pentru produsele ecologice, chiar dacă diferența de preț între un produs bio și unul industrial este de plus 50%.

Pariul cu animalele: pasiunea pentru capre și oi

În contextul discuției privind șeptelul întreprinderii sale, Fănel Bogos a precizat că deține în prezent 3.000 de capre și un număr semnificativ de bivolițe, dar și aproximativ 500 de capete ovine.

„Am început ca o pasiune cu caprele. Le-am înmulțit și am transformat activitatea pe care o desfășurau înainte producătorii noștri, am ridicat-o la standardele de calitate ale cerințelor Uniunii Europene”, a punctat Bogos.

Dacă în cazul primelor două specii de animale, Bogos a spus că va intra pe zona de conversie către bio pentru că, acestea, „oricum sunt crescute în mediu natural”, pe zona de ovine, medicul veterinar dezvoltă alte direcții. Vorbim aici de consolidarea producției primare. El chiar și a și glumit despre pasiunea sa pentru oi.

„Meseria mea de bază este boier fără «b». Avem Karakul, avem și Țurcană. Acum am adus rase de carne Suffolk și rase de lapte, pentru că avem și o fabrică de lapte, avem și o fabrică de preparate. Am trecut de la producția primară la procesare, dar nu se fac amestecuri de fluxuri. Unde producem, producem bio, unde producem industrial, producem industrial”, a afirmat afaceristul.

Fermierii autohtoni pot produce ouă bio pentru două Românii

Întrebat fiind dacă producătorii de ouă bio de la noi din țară pot face față cerințelor pieței europene, Fănel Bogos a răspuns fără să stea prea mult pe

66

gânduri: „Putem produce ouă ecologice să satisfacem cerința la nivelul a două țări ca România”, a menționat Fănel Bogos.

Conform spuselor sale, compania pe care o administrează produce un milion de ouă pe zi, respectiv 2,5 milioane de pui pe serie, din care 20% sunt pui cu creștere lentă, în spații deschise. Tot în ceea ce privește producția de ouă și pui, Bogos a precizat că, în prezent, întreprinderea sa se află în perioada de conversie către zona bio.

Din punctul lui Bogos de vedere, certificarea bio nu este una „greoaie”, dimpotrivă, este una „ușoară”. În schimb, mai afirmă acesta, sunt niște „pași care trebuie făcuți clar”, pentru a evita eventualele fraude.

„Astfel, beneficiarul rodului muncii noastre este sigur că mănâncă, într-adevăr, un produs bio. Procedurile de lucru sunt puțin mai complicate, dar asta nu înseamnă că sunt greoaie, iar intensitatea lor ne absolvă consumatorii de eventuale fraude, pentru că se pot întâmpla și aici fraude”, a continuat afaceristul.

1.000 de hectare de teren cultivate, niciun bob de porumb de pe dealuri. 100% pierderi

Chiar dacă nu se plânge, Bogos recunoaște că seceta i-a afectat zona de afaceri pe cultură mare. De pe cele 1.000 de hectare de teren cultivate, producțiile recoltate au fost infime. Salvarea a venit tot de la achizițiile de materie-primă pentru furajare din celelalte județe.

El recunoaște meritele sistemelor de irigații, însă ploaia rămâne pentru el principala sursă de alimentare cu apă pentru agricultură. „Seceta ne-a afectat chiar foarte grav. Zona Moldovei, zona de est a țării a fost afectată. În schimb, avem noroc că după munți producția este bună. O să ne coste transportul în plus, dar nu cred că va fi problemă. Avem surse de apă, am avut și terenuri irigate, dar sunt puține, adică producția nu se bazează neapărat pe irigat. Niciodată nu va putea înlocui irigatul ploaia de la Dumnezeu. Pierderile nu le prea poți estima. De obicei se măsoară profitul. Estimările pierderilor din agricultură sunt 100%; nu luăm un bob de porumb de pe deal. Grâu am avut cam o tonă la hectar. În schimb, cărăm furaj din Suceava, din Ardeal, de unde a plouat”, a conchis Fănel Bogos.

Cei de la Vanbet au 2.000 de angajați pe statul de plată, iar cifra de afaceri a anului trecut a depășit suma de 50 de milioane de euro. Compania deține un sistem de abatorizare de 8.000 de pui pe oră, dar și o fabrică de lapte de 40-50 de tone de lapte pe zi.

67

Prima piață din București dedicată exclusiv produselor românești pentru pensionari și studenți funcționează pe strada Cremenița nr. 15, din cartierul Colentina. În noua piață amenajată în cartierul Colentina se acordă o atenție specială și produselor ecologice. Acolo, producătorii bio cu certificat dețin spații amenajate unde își pot comercializa marfa.

Produsele BIO. Un moft al românilor bine plătiți sau necesitate? Raluca Nicolae 28 Septembrie 2020 , Agricultură Exclusiv Chiar dacă mai au până să ajungă să se lupte de la egal la egal cu produsele obișnuite de pe rafturile supermarketurilor, alimentele bio încep să își facă loc încet dar sigur în coșul zilnic de cumpărături al românilor. Mai mult decât atât, anumiți antreprenori din acest sector susțin că peste jumătate dintre români cumpără cel puțin un produs bio de câte ori merg într-un magazin.

„În următorii trei-cinci ani, piața bio va ieși din spectrul de nișă deoarece consumatorii caută să cumpere produse ecologice. Peste 70% dintre românii care merg la supermarket cumpără măcar un produs bio, fie că vorbim de legume, fructe sau lactate”, spune Vlad Popescu, CEO Norofert, producător românesc de îngrăşăminte organice.

Știm cu toții că principalul motiv pentru care consumatorii aleg produse bio în detrimentul celor tradiționale este calitatea și prospețimea lor. În ultimul timp, nici prețul la acestea nu este la fel de piperat cum era acum câțiva ani. Potrivit antreprenorului Vlad Popescu, consumul de produse bio a crescut și datorită faptului că alimentele au devenit mai accesibile, atrăgând o plajă mai largă de clienți.

În același timp, Nicoleta Cioca, co-fondator Biofresh Banat, este de părere că tocmai motivul pentru care supermarketurile și hypermarketurile au micșorat prețul la produsele bio este pentru că sunt mai puțin cumpărate față de cele convenționale. Spre exemplu, costul unui kg de roșii bio din Banat este de 3,5 lei.

„Prețurile produselor în magazine nu le discutăm noi, sunt strâns legate de cum găsesc cumpărătorii nostri marfă în străinătate. Dacă vă uitați la rafturi, produsele ecologice au de mult ori prețuri mai mici ca cele convenționale. Retailerii încearcă să împingă produsele ecologice la niște preturi foarte mici ceea ce ne afectează pe noi foarte tare pentru că vindem sub prețul nostru de producție”, adaugă Nicoleta Cioca.

68

Sursa foto: Uniunea Europeană

Cum stă România la exportul de produse bio?

Vlad Popescu spune că România exportă circa 95% din ce produce, ceea ce nu este neapărat un lucru bun. România duce o mare lipsă de procesare. Potrivit acestuia, fermierul sau cooperativa de fermieri care produc grâu, floarea soarelui sau porumb, ar trebui să se înscrie pentru fonduri europene sau împrumuturi la bănci pentru a-și construi propriul echipament de procesare a făinii, cerealelor sau uleiului.

„Doar în acel moment adaugi plus valoare produsului. Una este să vinzi o tonă de floarea soarelui, alta este să vinzi o tonă de ulei. Profitul pe hectar este clar mult mai mare. În general, fermierii care vând produse bio pot să aibă un profit cu 30-40% mai mare ca în agricultura convențională, ceea ce la o fermă de 500 - 1.000 de hectare se simte clar diferența”, a adăugat Vlad Popescu.

Contrat părerilor că este în beneficiul fermierilor să cultive și să vândă produse bio, Nicoleta Cioca, co-fondator Biofresh Banat, spune că pentru ca un fermier să exporte produse atestate ecologic, costurile diferă față de cele din convențional.

69

„Noi lucrăm doar cu produse ecologice, iar cantitatea produselor comercializate sunt mult mai mici decât în cazul celor convenționale. Pentru ca planta să producă aceleași cantități cu cele din convențional, apar diverse boli sau dăunători pe care nu reușim să ii tratăm și atunci scade si producția”, spune Nicoleta Cioca.

„În România avem mentalitatea de a cumpăra mult și ieftin. Până nu ne schimbăm această mentalitate, nu cred ca noi cei care producem legume bio nu o să avem șanse de a ne dezvolta. Noi doar supraviețuim”, adaugă Nicoleta Cioca.

Uniunea Europeană: 25% din terenurile agricole din statele UE să devină bio până în 2030

Agricultura ecologică este o practică favorabilă mediului, care trebuie dezvoltată în continuare. Astfel că, Uniunea Europeană vrea ca până în 2030, acest sector să ocupe 25% din terenurile agricole pentru fiecare stat din Uniune.

„Agricultura ecologică va fi un aliat cheie în tranziția pe care o conducem către un sistem alimentar mai durabil și o mai bună protecție a biodiversității noastre. Comisia va sprijini sectorul ecologic în vederea atingerii obiectivului de 25% a terenurilor agricole în cadrul agriculturii ecologice până în 2030, cu cadrul și politica juridică corespunzătoare”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Deși UE dorește o schimbare în mai bine, Vlad Popescu spune că obiectivul de 25% este unul foarte mare având în vedere că România are în prezent puțin peste 1% terenuri agricole ecologice.

70

„Nu cred că în România UE va reuși să își atingă obiectivul, cel puțin în statele din vest să transformi până la 25% suprafața culturilor într-unele bio este una foarte mare. Este un proiect ambițios, chiar și jumătate din procentul inițial tot ar fi un procent mare”, spune Vlad Popescu.

Sursa foto: Uniunea Europeană

Piața produselor bio s-a extins în ultimii ani în România, ajungând la 20 de milioane de euro în 2018. Un studiu realizat de Getbio.ro, unul dintre magazinele de nișă de pe piața produselor bio, arată o creștere de 30% a vânzărilor de produse bio în România în anul 2018. În țara noastră, sunt în jur de 364.000 de hectare în agricultura ecologică și aproximativ 10.000 de beneficiari înregistrați în acest sistem.

Cum a reuşit Cosmin Iancu să învingă seceta şi pandemia?Ferma 28 septembrie 2020

Anul 2020 va dăinui nefericit în poveştile fermierilor, dar ilfoveanul Cosmin Iancu a reuşit să învingă seceta şi pandemia, obţinând producţii mulţumitoare la culturile de toamnă.

Cosmin Iancu (foto), reprezentant al noii generaţii de fermieri din judeţul Ilfov, unde administrează peste 1.100 ha, a participat în calitate de Speaker

71

şi Invitat la evenimentul „Fermier în Linia Întâi - Xgroup Meetings Agriculture”.

 

Seceta, pandemia agriculturii

2020 e un an decisiv, căci în multe ferme domină incertitudinea începerii noului an agricol. „Pandemia agriculturii a fost seceta ce a afectat majoritatea zonelor cu potenţial agricol extraordinar”, spune Cosmin Iancu. Coroborându-se cu evenimente sociale şi economice nefericite, acest an va dăinui mult timp în poveştile triste ale agricultorilor. „Dar datoria noastră de fermieri este să mergem înainte şi chiar aşa am şi făcut”, adaugă Cosmin Iancu.Ilfoveanul declară că a finalizat recoltatul culturilor de toamnă cu producţii bune faţă de alţi fermieri, dar rezultatele sunt slabe comparativ cu un an normal.

 Cum a ocolit seceta?

 „Pe lângă voinţa Lui Dumnezeu, am utilizat artificii tehnologice: am schimbat sistemul de lucrări ale solului, iar pentru culturile de primăvară am pregătit, în premieră, terenul încă din toamnă, şi în primăvară, am semănat direct, având un management mai bun al umidităţii din sol”, adaugă fermierul.A mizat şi pe cercetare. „La cultura porumbului cultivăm hibrizi noi, rezistenţi la secetă şi la arşiţă, care aparţin exclusiv companiei Corteva. Am eşalonat grupele de maturitate, pentru un risc împărţit. Perioadele de arşiţă au venit ceva mai târziu, iar polenizarea s-a realizat mai bine la hibrizii timpurii şi semitimpurii; din aceste mici artificii aducem plusvaloare”, e convins tânărul.

 Senzorii de productivitate reduc costurile

72

 Cosmin Iancu crede în noile tehnologii. „Noi am redus cantitatea de îngrăşăminte şi de produse pentru protecţia plantelor pentru a fi în continuare rentabili. Toate combinele noastre sunt echipate cu senzori de productivitate. Practic, cartografiem solul, identificăm problemele şi, concomitent cu o cartare agrochimică, facem aplicarea variabilă a îngrăşămintelor şi a produselor de protecţia plantelor”, subliniază fermierul.Cosmin Iancu e îngrijorat de costurile tot mai mari de producţie: „Toate s-au scumpit: forţa de muncă, utilajele, produsele de protecţia plantelor. Dar noi vindem în continuare la preţuri mici. Vom avea profit doar dacă activitatea noastră este economică, iar decidenţii noştri sunt conştienţi să lucreze alături de şi pentru noi”,

„Fermier în Linia Întâi” este un proiect al comunităţii marilor fermieri RALF, organizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience România şi Revista Ferma.

Fermierul trebuie să fie agronom, manager, contabil, mecanic, să ştie să menţină relaţiile, să fie om bun la toate. Deşi sunt ani dificili, agricultura merge înainte, iar noi alături de ea. E datoria noastră să asigurăm hrana în vremuri grele şi cred că putem fi consideraţi eroii societăţii moderneCOSMIN IANCU, Tânăr fermier din Ilfov

material asigurat de BORO Communication mai multe pe această temă www.borocommunication.ro

Producţii de top în sere vechi de 50 de ani, Gheorghe Ghise, 28 septembrie 2020

Serele arădene Dorobanţi sunt exemplul că se pot obţine producţie bună şi profit chiar şi cu o logistică veche de 50 de ani. Revista Ferma vă dezvăluie reţeta lor de succes.

Serele Dorobanţi din judeţul Arad se întind pe şase hectare, sunt construite din cornier metalic, acoperite cu sticlă şi sunt printre puţinele de acest tip din ţară în care se produc încă legume. Serele folosesc apa termală pentru încălzire.

Iarna, se asigură o diferenţă de temperatură faţă de exterior de 14-15oC. Înălţimea mică a serelor menţine căldura iarna şi primăvara, dar culturile nu pot „trece” peste vară şi nu se pot face cicluri lungi la tomate. Apar astfel costuri suplimentare pentru producerea a două serii de răsaduri şi pauza dintre ciclurile de cultură.

73

 PARIAZĂ PE ROŞII ŞI CASTRAVEŢI

 Culturile de bază sunt tomatele, castraveţii şi salata: „Mergem pe două, chiar trei cicluri de cultură. În primăvară plantăm o suprafaţă mai mare cu roşii, iar în ciclul doi mergem pe castravete cornişon. Iarna nu a fost grea, dar a fost nebulozitate foarte mare, după care a urmat o primăvară destul de însorită, ceea ce ne-a permis să obţinem o producţie destul de bună. La roşii am obţinut 85-90 până la 100 de tone/ha, iar la castravetele cornişon circa 80-85 tone/ha, în primul ciclu de cultură”, ne-a declarat ing. Lucia Achim, tehnologul societăţii Ecologica Arser SRL. În ciclul al doilea producţia la castraveţi este mai redusă (70-75 tone/ha), aceştia recoltându-se la o dimensiune mică.

 DOUĂ SERII PE AN

 Prima serie de tomate începe la 1 februarie, odată cu plantarea, şi se încheie la 15-20 iunie. Urmează dezinfecţia şi prelucrarea solului, apoi două săptămâni de pauză, după care se plantează castraveţi. Anul acesta plantarea castraveţilor în ciclul doi a început în 13-14 iulie şi prima recoltă a fost după trei săptămâni. Cultura de castraveţi se menţine până la final de octombrie, cât permite „timpul”. Urmează o serie de salată Shangore.De aproape zece ani, în primul ciclu de cultură se foloseşte hibridul Gravitet F1 (Syngenta) - tomate extratimpurii cu creştere semideterminată şi performanţe foarte bune la plantarea timpurie în spaţii semiîncălzite şi o coacere concentrată. Densitatea este de circa 27.000 plante/ha la tomate şi 23.000 plante/ha la castravete, în funcţie şi de ciclul de cultură. Monitorizarea dăunătorilor se face cu benzi şi capcane cu feromoni, iar polenizarea la tomate - cu bondari.

 TRATAMENTE PREVENTIVE

 Produsele Syngenta pentru protecţia plantelor sunt folosite la serele Dorobanţi de peste 20 de ani. Astfel, la castraveţi, pentru prevenirea apariţiei manei se foloseşte Ridomil Gold, de două-trei ori pe ciclu de producţie, respectând doza de 2,5 kg/ha. La roşii se utilizează fungicidul Revus, pentru mana tomatei. În programul tehnologic pentru prevenirea apariţiei bolilor se mai folosesc fungicidele Cidely Top şi Ortiva Top.

74

Pentru combaterea dăunătorilor, la castravete se utilizează Vertimec - pentru păianjen, iar pentru Tuta absoluta - Voliam Targo şi Affirm. Se preferă aplicarea preventivă, reducându-se riscul propagării bolilor şi al răspândirii dăunătorilor.

 NEMATOZII, PRINCIPALA PROBLEMĂ

 Deoarece serele sunt vechi şi cultura se înfiinţează direct în sol, cea mai mare problemă cu care se confruntă sunt nematozii (Meloidogyne spp.). Contra atacului lor se foloseşte Tervigo - un produs Syngenta cu acţiune nematicidă specifică, de contact, rapidă şi de durată. Tervigo realizează o barieră de protecţie în jurul plantei şi se aplică prin fertirigare (5 l/ha) sau cu pompa fito, preventiv imediat după plantare şi cu repetare la 10-14 zile, patru tratamente/ciclu de cultură la castraveţi şi şase tratamente la roşii.La salată, împotriva putregaiului cenuşiu se foloseşte Switch, un fungicid cu dublă acţiune, sistemică şi de contact.

 PRODUCŢIA TIMPURIE COSTĂ

 Serele sunt aproape în stare perfectă, se vede că sunt întreţinute: „ne place ce facem, dar depindem de climă. Iarna încălzim şi sunt costuri mari cu apa termală, cu energia electrică, apoi trebuie să fim pregătiţi dacă e zăpadă sau dacă e vreo furtună, în primăvară şi vară. Am cumpărat un generator electric de 100 kW, am schimbat toate pompele şi avem un stoc permanent de sticlă”, a spus Vasile Oprea, directorul societăţii Ecologica Arser SRL.În cea mai mare parte, societatea livrează producţia direct din fermă către clienţi vechi, în special din judeţele Arad, Timiş, Bihor şi Cluj.

 PREŢURI NESCHIMBATE DE ZECE ANI

 Desigur, veşnica problemă sunt preţurile, aproape aceleaşi de zece ani, timp în care preţul energiei electrice şi al inputurilor a crescut. În aprilie, preţul la roşii a fost de 7 lei/kg, a scăzut apoi la 6 şi 5 lei/kg şi a ajuns la 2-2,5 lei/kg în iulie. Anul trecut a fost puţin mai bun, chiar de 3 lei/kg în vară. În iulie, castraveţii plecau din fermă la 1,5 lei/kg, anul trecut - la 2-2,5 lei/kg. „Aici e problema cea mai mare. Ne chinuim în fiecare an să facem producţii cât mai mari ca să ne putem scoate cheltuielile. Avem 30 de angajaţi şi fondul de salarii reprezintă circa 60-70% din totalul cheltuielilor. Cel puţin anul acesta nu au fost probleme cu forţa de muncă. Din cauza pandemiei am găsit oameni”, a spus Vasile Oprea.Cei mai mulţi angajaţi permanenţi sunt din localitate. Practic, cu patru oameni la hectar se realizează întreţinerea culturilor şi recoltatul. Irigarea se face prin picurare, pe bandă, iar vara se foloseşte şi aspersia pentru umidificare.

75

De la stg. la dr.: Lucia Achim, Vasile Oprea şi Livia Roşu

Importurile de legume ne afectează primăvara, dar noi cultivăm pe sol şi îi „batem” cu gustul. Recoltăm în stadiul final de coacere şi atunci acumularea de zaharuri este mare în fruct, cele din import (Turcia) sunt recoltate verzi şi se coc pe drum, în camionVASILE OPREADirector Ecologica Arser SRL

 RĂSADURILE SUNT UN SUCCES

 Unitatea produce anual peste 250.000 de răsaduri, iar această activitate este eficientă, deoarece se face pe un spaţiu mic şi asigură ocuparea forţei de muncă pe tot timpul anului. O parte din răsaduri sunt vândute către particularii din zonă.

 

 CONCURENŢĂ DIRECTĂ CU MARII PRODUCĂTORI DIN UE

76

 Pentru producătorul arădean, este esenţial ciclul I de cultură, când preţul de vânzare este mai bun. Cu cât producţia se face mai timpuriu, cu atât câştigul poate să fie mai mare. Vara, concurenţa creşte prin producţia la liber şi prin presiunea venită din partea producătorilor din străinătate. Click AICI şi află cine sunt liderii europeni la producţia de tomate!

 CALENDARUL GRĂDINARULUI

 În septembrie, dacă pământul este eliberat de resturile vegetale şi pregătit, se începe plantatul bulbilor de toamnă (zambile, lalele, brânduşe, ghiocei, fritilaria, irişi, anemone etc.) 1-20 septembrie: ceapă verde de iarnă, salata care iernează, măcriş, spanac, măcriş;20-30 septembrie: spanac.

Tot în luna septembrie este momentul strângerii seminţelor pentru primăvară. La roşii, se aleg fructele mari, specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Roşiile se zdrobesc bine, se pun în vase cu apă, unde se spală bine. După ce s-au spălat, se îndepărtează de pe seminţe resturile de pulpă şi se lasă apa să se liniştească. Seminţele bune se lasă la fund, în timp ce seminţele seci plutesc la suprafaţă Pentru ca seminţele să nu rămână lipite unele de altele, adăugaţi o lingură de bicarbonat în apa în care le spălaţi. (CASIANA MIHUŢ)

un articol de GHEORGHE GHIŞE

INDUSTRIE ALIMENTARA

Contec Foods, producătorul muştarului de Tecuci, şi-a majorat afacerile cu 15% în 2019, ajungând la 135 mil lei. Compania a creat anul trecut 40 de noi locuri de muncă Florentina Niţu 28.09.2020,

În prezent, în România sunt 622 de companii cu CAEN de prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, se arată pe platforma Confidas. Contec Foods, deţinut de antreprenorii Levent Atin şi

77

Geaner Aifun Suliman, care are în portofoliu mărcile Olympia şi Winmark şi este cunoscut pentru muştarul de Tecuci, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 135 milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

Prezentă pe piaţă din 2000, anul trecut compania a avut cel mai bun rezultat ca valoare a veniturilor de până acum, totuşi, profitul a scăzut cu 3,5% până la 18 milioane de lei, potrivit aceleaşi surse.

Contec Foods este unul dintre cei mai mari producători de conserve de legu-me-fructe din România şi unul dintre cei mai importanţi angajatori din Tecuci, având un număr mediu de 491 de angajaţi anul trecut, mai mult cu 41 decât în anul 2018. Unitatea de producţie, aşezată pe o suprafaţă de peste 170.000 mp, este fosta I.P.I.L.F. Tecuci, care a fost construită între anii 1952-1956, modernizată în 1974, apoi reconstruită în mod continuu, devenind una dintre cele mai mari fabrici din România, conform datelor de pe site-ul companiei.

BRD Groupe Société Générale a acordat o finanțare de 2,3 milioane euro procesatorului de miez de nucă Profit.ro Profit.ro scris astăzi, 16:21

Transilvania Nuts, companie controlată de Levente Bara și Alexandru Chiric Retail BRD Groupe Société Générale a acordat o finanțare de 2,3 milioane euro procesatorului de miez de nucă Transilvania Nuts, companie controlată de Levente Bara și Alexandru Chiric

Transilvania Nuts, companie controlată de omul de afaceri Levente Hugo Bara, fostul proprietar al fabricii Supremia, și Alexandru Chiric, un om de afaceri din Republica Moldova, a accesat o finanțare de 2,3 milioane euro de la BRD Groupe Société Générale pentru a acoperi nevoia de capital de lucru a procesatorului de miez de nucă. "Sprijinul oferit de BRD ne-a dat imboldul de a realiza una dintre cele mai performante unități de producție și procesare a nucii la nivel global. Prin acoperirea nevoii de capital de lucru reușim cu succes să servim clienți din toată lumea, la cele mai înalte standarde de calitate și profesionalism. Mai mult, am generat valoare adaugată

78

portofoliului nostru de produse și am introdus produse noi pe piață, inovând. Capitalul românesc este crucial pentru dezvoltarea țării, deoarece acesta generează prosperitate și oportunități unor întregi comunități de oameni, de aceea sprijinirea acestuia este esențială pentru dezvoltarea economică a României”, a spus Alexandru Chiric, CEO Transilvania Nuts. Mai dispare un brand de lux de pe Calea Victoriei. ING Bank deschide o sucursală fanion în locul magazinului Emporio Armani

ING Bank deschide o sucursală fanion în locul magazinului Emporio Armani În anul 2019, BRD a finanțat cu 3,1 milioane euro proiectul de investiție co-finantat prin fonduri UE având ca obiect construirea fabricii de procesare a miezului de nucă a companiei din comuna Ciugud, județul Alba; rezultatul a fost cea mai modernă fabrică din România, dotată tehnologiei de ultimă oră, inclusiv cu utilaje de sortare optică programate să identifice orice defecte ale produsului și să înlăture materiile străine. Fabrica a fost finalizată în octombrie 2019, iar capacitatea ei de prelucrare se ridică la 5.000 de tone anual.

S-au stabilit valorile ajutoarelor pentru stocarea privată la brânzeturi, unt și lapte praf degresat, meatmilk ,28 septembrie 2020 Potrivit unui comunicat emis de MADR, în ședința Guvernului a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea valorii ajutorului financiar în avans pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi.

Prin această Hotărâre se acordă un sprijin financiar pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi, pentru cererile depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 7 mai – 30 iunie 2020.

Scopul schemei este acela de a susține prețurile la un nivel rezonabil pe piață pentru produsele agroalimentare vizate.

Măsura este finanțată integral de la bugetul UE prin Fondul European de Garantare Agricolă şi susținută inițial prin bugetul național din sumele alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Valoarea totală a ajutorului financiar este de 64.719,97 lei, repartizată astfel:

–  47.018,96 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 178,16 tone brânzeturi;

– 15.866,86 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 37,51 tone unt;

79

– 1.834,15 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 22,5 tone lapte praf degresat.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este autoritatea competentă pentru implementarea ajutorului financiar, care urmează să fie plătit în termen de maxim trei luni de la încheierea perioadei contractuale de depozitare.

Scandal! România, acuzată că a exportat carne de pasăre cu Salmonella, în Lituania , meatmilk , 28 septembrie 2020

Potrivit PoultryWorld, peste 40 de tone de carne de pasăre importate din Polonia, Ungaria și România au fost confiscate în termen de 3 luni de către Serviciul alimentar și veterinar de stat din Lituania, din cauza potențialei contaminări cu Salmonella.

Toate produsele avicole care au ajuns în Lituania și care conțin Salmonella au fost retrase de pe piață, iar companiile implicate au primit sancțiuni de la inspectorii serviciului alimentar și veterinar de stat pentru introducerea păsărilor de curte nesigure pe piață, relatează Safety News.

Mai mult decât atât, recent, au fost transmise trei avertismente publice de către autoritățile poloneze cu privire la Salmonella în produsele din păsări și ouă. La începutul lunii septembrie, inspectoratul sanitar șef polonez a publicat o retragere a unei mărci de fileuri de pui marinate congelate după ce și autoritățile italiene au găsit produse cu Salmonella Enteritidis, Salmonella Newport și Salmonella Virchow.

O altă rechemare a fost determinată de suspiciunea de Salmonella Enteritidis găsită pe cojile de ouă, iar la sfârșitul lunii august, Salmonella Enteritidis, într-un lot de carne de pui a dus la un alt avertisment. Nici PoultryWorld și nici Safety News nu publică numele companiilor implicate.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Business Magazin. Cafenelele, restaurantele şi micile afaceri care trăiau în jurul clădirilor de birouri încep să se teamă pentru viitorul lor: Dacă angajaţii rămân acasă pentru mai mult timp va fi un dezastru. "Aveam

80

planuri să ne extindem, dar acum la prânz avem numai 10 clienţi, dacă nu şi mai puţini"

Alexandra Matei 27.09.2020,

În Bucureşti, numărul angajaţilor care lucrează în clădirile de birouri din zone precum Pipera, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica depăşeşte 300.000. În prezent, mai puţin de jumătate s-au întors la birou, cei mai mulţi lucrând de acasă. Cum se vede acest lucru în activitatea cafenelelor şi restaurantelor de la baza acestor clădiri de birouri?

Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.

În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.

În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.

81

„Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.

„Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.

În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.

... citeste si partea a doua ...

82