CVJ, Nr. 151, Vineri 22 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 151

Vineri, 22 iunie 2012

Adio concediipentru

pensionari!

P ensionarii din ValeaJiului, la fel ca ºi

colegii lor din întreagaþarã au toate ºansele ca înaceastã varã sã stea acasã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Minerii accidentaþi,

evoluþie bunã

S tarea de sãnãtate aminerilor

accidentaþi în subteranulminei Petrila se pare cãdã semne de îmbunãtãþire.


Victimelemineriloraºteaptã o

decizie exemplarã de

la CEDOÎ ntr-o scrisoare

deschisã adresatãPreºedintelui CurþiiEuropene a DrepturilorOmului, reprezentanþiiAsociaþiei „21Decembrie1989” spun cãse aºteaptã la o „decizieexemplarã” în dosarul„Mineriada”.


Vulcanul a scãpat de o

“fantomã” care a bântuit

pânã înAmerica ºi

înapoiI maginea blocului

fantomã din CartierulDallas din MunicipiulVulcan, care a fãcut înconjurul lumii, esteacum doar o amintire.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9H alucinant!: ”Sã moarã jegul ãsta mâncat de viermi ºi el ºi familia lui de hoþi ºi lepre”; ”Putori

flãmânde ºi infecte”; ”Dacã vã prind cã faceþi donaþii cãtre SMURD vã ia mama dracu!!!”etc., etc. – reacþia multor români, unii consideraþi cu ºtaif, la cazul Nãstase. >>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

CCCCAAAAZZZZUUUULLLL NNNNÃÃÃÃSSSSTTTTAAAASSSSEEEE a scos la ivealã

ura canibalicã la români

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

Pierdut diplomã de bacalaureatpe numele Gireadã Lãcrãmioara eliberatã de Liceul EconomicPetroºani.

O declar nulã.

PIERDERI

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r)13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Rãzboinicul (r)16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Suflete pereche 20:15 Merlin ºi carteasecretelor 22:15 Rãzbunarea luiDreamer 0:15 Merlin ºi cartea

8:00 'Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Avionul condamnaþilor 23:00 D-Tox 1:00 Epicentru

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r)11:00 Crimele din Midsomer13:00 ªtirile Pro TV13:45 Academia FBI 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 Þtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Evadata22:45 Invazia Americii

1:00 CSI: Miami

9:30 Cãrãrile iubirii (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã þi o vedetã 13:45 Teleshopping 14:15 Îmblânzirea scorpiei (r) -Redifuzare

15:00 Iubiri secrete (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:10 Legendele palatului10:20 Zoom10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)13:25 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Þtiri15:00 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 (r)16:55 Dincolo de celebritate17:00 La vie en rose 17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:19 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 23:45 EURO Studio0:45 Mad Men - Nebunii de peMadison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului: doc-torul Hur Jun (s)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

COMUNICAT DE PRESÃ

ªedinþa de constituire a consiliu-lui judeþean pentru mandatul 2012-2016, în urma scrutinuluielectoral pentru alegerile locale, va avea loc marþi, 26 iunie 2012, la ora 12.00, la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, la Sala Mare de ºedinþe.

Biroul de presã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 2012 Actualitate 3

H oþii nu se dau înlãturi de la nimic

ce le-ar putea aduce unban ºi au trecut la furatdin grãdinile localnicilor.Fructele sunt la marecãutare, mai ales cireºele.

Mai mulþi proprietari care aucase în zona de nord a municipiu-lui Petroºani se plâng cã hoþii le-au „scuturat” pomii de fructe. Înspecial cireºele au fost cãutatepentru cã în zona VãiiJiului abia acum secoc. „Nu ne-amgândit cã vin lafurat a;adevreme pen-tru cãcireºele încãnu s-aucopt bine.Cã au luatnu e cineºtie cesupãrare, emai rãu cãºi-au bãtutjoc ºi au ruptpomul. Suntoameni care vinla furat în fiecarean, atât la cireºe câtºi la viºine”, spuneCristian, unul dintre pãgu-biþi. Omul nu a depus plângerela poliþie pentru furt. „Ce plângeresã depun, dacã sunt copii îmi facpãcate. Nu m-am dus nici cândmi-a furat gardul de sârmã”, maispune acesta. De altfel, aproapetoþi gospodarii din zonã au rãmasfãrã gardurile care le împrejmuiauproprietãþile dupã ce hoþii le-aufurat. Majoritatea erau din fier,astfel cã au ajuns la centrele decolectare a fierului vechi.

Pagube importante

Cum fierul vechi este pe cale dedispariþie, hoþii au trecut la furturila drumul mare. Ca un exemplu,bugetul Primãriei Petroºani esteprejudiciat de zeci de mii de lei decãtre hoþii de fier vechi care furãde pe domeniul public aproape totce este material feros ºi poate fivândut la centrele de colectare. Înprincipal capacele de canal ºi indi-catoarele rutiere sunt preferate,iar pagubele contabilizate se ridicãla valori foarte mari ºi în plus punîn pericol viaþa localnicilor ºi aºoferilor. În prezent, din totalul de

10 mii de capace de canal exis-tente în „capitala” Vãii Jiului, circa2500 sunt lipsã, toate fiind furatede cãtre hoþi. „În privinþa indica-toarelor rutiere nu pot spune cuexactitate în acest moment câtene lipsesc, dar este cert cã suntfurate. Pot spune câte capace decanal ne lipsesc din cauza hoþilorºi pagubele sunt semnificativepentru noi în condiþiile în carepreþul unuia se ridicã la circa 400de lei”, explicã un reprezentant al

municipalitãþii.Primãria

pune

capacede canal

dintr-un materialcompozit neferos care în modnormal n-ar mai trebui sã-i atragãpe hoþi. Numai cã înlocuirea loreste foarte costisitoare. În privinþaindicatoarelor rutiere, pe anumiteporþiuni din Petroºani, ºoferii suntaproape „orbi” din cauzã cã sem-nele de circulaþie de pe margineadrumului care ar trebui sã-i ajuteau fost furate. Astfel, între kilo-metrul 126 ºi 139, segment aflatîn Petroºani, sunt sustrase sistem-atic indicatoarele rutiere din metal,într-o singurã lunã dispãrând optsemne de circulaþie.

Furturile de fier vechi sau „fur-turile foamei” cum mai suntnumite în Valea Jiului, au luatamploare dupã 1999, iarfenomenul nu a putut fi stãvilit niciîn ziua de azi, deoarece de celemai multe ori, hoþii se bucurã decomplicitatea celor care deþin cen-tre de colectare a metalelor ºiachiziþioneazã inclusiv compo-nente, echipamente ºi piese met-alice interzise de lege.

Maximilian GÂNJU

M unicipalitatea a demaratcampania de deratizare

împotriva þânþarilor ºi a cãpuºelorîncepând din parcuri.

Operaþiunea de deratizare costã circa 30 demii de lei ºi la final ar trebui ca locuitoriiPetroºaniului sã poatã ieºi în parcurifãrã teama cã vor fi muºcaþi decãpuºe ºi þânþari. În plus seduce o luptã ºi cu rozã-toarele care s-auînmulþit foarte mult.Practic este a douaetapã dat fiind fap-tul cã în urmã cuaproximativ douãluni de zile au fostderatizate cimitirele,locuri pline de vegetaþieºi prielnice pentruînmulþirea paraziþilor. „Dupãcum a anunþat domnul primar, derati-zarea se va face în toate zonelemunicipiului Petroºani. Acum s-aînceput cu Parcul Carol Schreter, ieri(n.r. miercuri) deratizarea s-a fãcut înparcul de pe strada Pãcii ºi apoiurmeazã în cartierul Aeroport. Sefoloseºte un echipament special, omaºinã care stropeºte cu soluþie întrea-ga zonã, parcul de exemplu, unde seface deratizare. Pentru lucrare estecontractatã o firmã care se ocupã dederatizare ºi costul total ajunge la circa30 de mii de lei. În aceastã sumã esteinclusã ºi deratizarea la blocurile dinlocalitate, în subsolurile acestora mai

exact pentru a scãpa de dãunãtori ”, adeclarat directorul executiv al SPADPP,Lucian Dragomir. Totodatã, în paralel, angajaþii municipalitãþiiau început sã cureþe parcurile de vegetaþiacrescutã fãrã mãsurã ºi care este locul idealpentru înmulþirea þânþarilor, cãpuºelor ºi a

altor dãunãtori. „La recomandareaspecialiºtilor care fac dera-

tizarea s-a început ºio curãþare a par-

curilor ºizonelor undevegetaþiaeste pestemãsurã ºi încare seînmulþesc

þânþarii”, amai declarat

Dragomir.Maximilian

GÂNJU

Edilii din Petroºani au începutlupta cu þânþarii

În lipsa fierului vechisunt bune ºi fructele

P ensionarii dinValea Jiului, la

fel ca ºi colegii lor dinîntreaga þarã au toateºansele ca în aceastãvarã sã stea acasã.

Asta, deoarece noii guver-nanþi tocmai au tãiat 85%din biletele de odihnã ºi trata-ment care erau acordate prinCasele Judeþene de Pensii. Înacest timp, un bilet achiz-

iþionat printr-o agenþie de tur-ism este prea scump chiar ºipentru pensionarii minieri.De altfel, pragurile agenþiilordin Valea Jiului sunt trecute,zilnic, de zeci de oameni învârstã care, dupã ce seintereseazã de costul uneivacanþe, pleacã aºa cum auvenit. „Vin, întreabã, dupãcare marea majoritate pleacãaºa cum au venit, fãrã sãachiziþioneze vreun bilet.

Mulþi ar dori bilete de trata-ment pentru 18 zile dar,acestea fiind prea scumpe,renunþã. Cei puþini care aucumpãrat bilete s-au limitat ladoar 7-8 zile”, a spus Rodicaªerban, managerul uneiagenþi de turism dinPetroºani. Pe de altã parte,în aceastã perioadã, agenþiilede turism au ºi câteva oferteextrem de interesantã. Estevorba despre o serie de pro-

grame, avantajoaseca preþ, cum ar fi celedenumite „Zile gratu-ite”, „Hai la bãi”,„Decada balnearã”,„O sãptãmânã lamunte” sau „Plãteºteunul ºi stau doi”. Înceea ce priveºte pro-gramul „Zile gratuite”turiºtii care achiz-iþioneazã bilete, pelitoral, pentru 5, 6sau 7 zile primesc ozi de cazare gratuitã.Cei care plãtesc 8 zilemai primesc 2,preþurile fiindcuprinse între 380 ºi600 de lei, în funcþiede staþiune saunumãrul de stele alhotelului.

Mircea NISTOR

Adio concedii pentru pensionari!

Calera feratãce traverseazãDN 7 în dreptullocalitãþii Sãuleºtiva fi scoasã dinfuncþiune în zilelede 23 ºi 24 iunie2012, urmândca angajaþii S.C.RC-CF Transîmpreunã cu ceide la SC DrupoSRL sã refacã peporþiunearespectivã caro-sabilului

Potrivit sub-

prefectului deHunedoara,Vasilicã Potecã,aceastã decizie afost luatã caurmare a traficu-lui aglomerat depe DN7, iar pen-tru traversareaacestei treceri lanivel de cale fe-ratã se creeazãaglomerãri cepot prezentariscuri pentruevenimenterutiere.

Autoritãþilejudeþene fac unapel partici-panþilor la traficsã dea dovadã deînþelegere,deoarece în aces-te douã zile, în

zona respectivã,se va circulaalternativ, pe unsens. Astfel, cir-culaþia rutierã înacest segmentrutier va fi diri-jatã de reprezen-

tanþiiInspectoratuluide PoliþieJudeþeanHunedoara.

Diana MITRACHE

A ploua mult, s-a încãlz-it ºi asta a fãcut ca veg-etaþia sã existe dinabundenþã. ªi nu ori-unde, ci chiar peacoperiºurileblocurilor delocuinþe, pe sediilefirmelor sau pestetot la înãlþime. Nua fost nevoie decâtde o sãmânþã pur-tatã de vânt ºi totul s-a transformat încopaci. Unii mai mari,alþii mai mici, dar toþi laînãlþime. Aproape pe fiecareacoperiº de bloc turn a crescutun astfel de pomiºor, care întimp a devenit ditamai copacul,iar nici un locatar nu s-a sinchisitsã-i scoatã, chiar dacã rãdãcinileadânc înfipte în terasament dis-trug tencuiala ºi chiar structurade rezistenþã a acoperiºului,

creândinfiltraþii

la ultimul etaj.Nici sediul primãriei din

Petroºani nu a scãpat ºi, dacãserviciul de specialitate se ocupãde toaletarea tuturor copacilor,nu la fel s-a întâmplat ºi cupomiºorul care a rãsãrit fix lageamul ºefului de la SPADPP.

Diana MITRACHE

VVeeggeettaaþþ iiee ddee aaccooppeerriiººCronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 20124 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Î n zilele în care temperaturileexterioare sunt de peste 37 de

grade Celsius, sau care, corelate cucondiþiile de umiditate mare pot fiechivalente cu acest nivel, angajatoriitrebuie sã asigure o serie de condiþiiminime pentru menþinerea stãrii desãnãtate a salariaþilor.

Printre aceste mãsuri se numãrã: reducerea inten-sitãþii ºi ritmului activitãþilor fizice, asigurarea venti-laþiei la locurile de muncã, asi-gurarea de duºuri,alternarea perioadelor de lucru cu cele de repausîn locuri umbrite, asigurarea apei minerale, câte2-4 litri/persoanã/schimb, asigurarea echipamen-tului individual de protecþie sau alternarea efortu-lui dinamic cu cel static. „Angajatorii care nu potasigura aceste condiþii, de comun acord cureprezentanþii salariaþilor, trebuie sã ia urmã-toarele mãsuri: reducerea duratei zilei de muncã,eºalonarea pe douã perioade a zilei de lucru(pânã la ora 11,00 ºi dupã ora 17,00), sau între-ruperea colectivã a lucrului cu asigurarea continu-itãþii activitãþii în locurile în care aceasta nu poatefi întreruptã”, a precizat Ileana Bodea, ºefServiciu Sãnãtate ºi Securitate în MuncãPetroºani.

În acelaºi timp, angajatorul are, de asemenea,

obligaþia de a lua mãsuri pentru prevenirea unorîmbolnãviri determinate de munca în aceste condiþii,respectiv sã asigure primul ajutor ºi transportul pânãla cea mai apropiatã unitate sanitarã a persoanelorafectate, sau sã reducã programul de muncã pentrupersoanele cu afecþiuni, care au contraindicaþii înceea ce priveºte munca la temperaturi extreme.„Noi am demarat deja acþiunile de control la angaja-tori pentru cã sãnãtatea angajaþilor din Valea Jiuluise aflã permanent în atenþia noastrã. Depãºireatemperaturilor extreme este înregistratã în momen-tul în care mercurul termometrelor trece de 37 degrade Celsius, dar aceastã temperaturã poate fi con-sideratã depãºitã ºi în cazul înregistrãrii unei valorimai mici, în condiþiile în care avem ºi o umiditateexcesivã. Zonele afectate de cãtre temperaturileextreme ºi temperaturile extreme sunt anunþate decãtre centrul de meteorologie”, a mai declaratIleana Bodea.

Angajatorii care nu respectã prevederile legilor învigoare, pot fi sancþionaþi cu amenzi contra-venþionale cuprinse între 1.500 ºi 2.500 de lei.

Mircea NISTOR

CCaanniiccuullaa ºº ii oobbll iiggaaþþ ii ii lleeaannggaajjaattoorr ii lloorr

CCaalleeaa ffeerraattãã ccee ttrraavveerrsseeaazzãã DDNN77 îînn llooccaall ii ttaatteeaa SSããuulleeººtt ii vvaa ff ii ddeezzmmeebbrraattãã

Î ntr-o scrisoaredeschisã adresatã

Preºedintelui CurþiiEuropene aDrepturilor Omului,reprezentanþiiAsociaþiei „21Decembrie1989”spun cã se aºteaptãla o „decizie exem-plarã” în dosarul„Mineriada”.

Reprezentanþii asoci-aþiei atrag atenþia cã seîmplinesc 22 de ani dela „cumplitele asasinateºi represiuni cu efectede o gravitate deosebitaasupra populaþieipaºnice comise deforþele militare ºi para-militare, aflate sub coor-donarea conducãtorilorcriptocomuniºti aiStatului Român, înperioada 13 – 15 iunie1990”. Aceºtia spun cãîn numele drepturilor

omului, a memoriei victimelor ºi din respectpentru suferinþasupravieþuitorilor sau afamiliilor acestora seaºteaptã la o decizieexemplarã a CEDO înDosarul „Mineriada”.

Aceºtia salutã deciziaCEDO în cazulFrumuºanu ºiCrãiniceanu contraRomânia, care facereferire la tinerii asasi-naþi de forþele represiveîn timpul Mineriadei din1991. În plus, considerãcã implicarea însoluþionarea dosaruluicare vizeazã Revoluþiadin 1989 reprezintã unbalon de oxigen pentrutoþi cei care nu au aban-donat ideea de justiþie.Dar au totuºi o nemulþu-mire, legatã desângeroasele mineriade.„Aducem la cunoºtinþaCurþii cã, deºi prin

iniþiativa fostului minis-tru al Justiþiei, MonicaMacovei, în urmaprotestului prelungit aldomnului Teodor Mãrieº(n.r. care a stat în grevafoamei mai bine de 90de zile) în primãvaraacestui an, înParlamentul României afost adoptat proiectul delege cu privire la impre-scriptibilitatea infracþiu-nilor de omor, totuºi,procurorii nu auredeschisdosarele deinstrucþiepenalã privindperioadainfracþionalãmenþionatã,dosare frag-mentate îndosarele„Revoluþiei” ºi„dosareleMineriadei”.Aceasta reflectã

o lipsã de voinþã lanivelul clasei politice,unde prezenþa unor foºtilucrãtori sau colabora-tori ai vechii Securitãþi,militari ai fostului regimcomunist ºi complici aiacestora de dupã 1989au o influenþã determi-nantã.

De aceea, vã rugãm

sã aveþi în vedere celearãtate ºi sã readuceþicu prioritate pe agendaCurþii dosarulMineriadei”, se aratã înscrisoarea deschisã semnatã de TeodorMãrieº prin avocatAntonie Popescu.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


S tarea de sãnãtatea minerilor

accidentaþi în subte-ranul minei Petrila separe cã dã semne deîmbunãtãþire.

Nicolae Drãgoi, directorulgeneral al CNH, spune cãinginerul rãnit a fost detubatºi chiar a purtat un dialogprin telefon cu un coleg de lamina Petrila, miercuri seara.Starea lui de sãnãtate estepuþin amelioratã ºi la fel ºi aminerului care a suferit arsurialãturi de acesta. Totuºi,acesta din urmã încã esteintubat.

Ambii se aflã la spitalul dearºi din Bucureºti, dar con-ducerea Companiei Huilei,care face cercetãrile în cazulaccidentului de muncã, seintereseazã zilnic de stareacelor doi rãniþi. Inginerul ºefadjunct de sector Cãtãlinªerban ºi minerul ºef debrigadã Dãnuþ Codreanu, întimp ce lucrau la introduce-

rea cenuºii de termocentralãpe un foraj, au fost surprinºide o erupþie spontanã de apafierbinte care s-a revãrsat dinzona forajului. Directorulgeneral al CNH Petroºani,Nicolae Drãgoi spune cãaccidentul a avut loc la o dis-tanþã de circa 1,5 metri defrontul de lucru, iar imediatcei doi mineri au fost scoºi lasuprafaþã ºi transportaþi laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani pentru îngrijiri despecialitate. De acolo au ple-cat cu un elicopter la

Bucureºti.Cercetãrile legate de acci-

dentul de muncã înregistratluni la EM Petrila se aflã înplinã derulare. Nefiind vorbadespre un accident colectivde muncã, în vederea sta-bilirii cauzelor care au condusla producerea acestuia,cercetãrile sunt efectuatedoar de cãtre reprezentanþiiunitãþii miniere, în colaborarecu reprezentanþii CompanieiNaþionale a Huilei.“Cercetarea evenimentuluieste efectuatã de cãtre Mina

Petrila. Compania cerceteazãºi ea accidentul pentru cãacolo a fost ºi un foc.Cercetãrile se deruleazã,bineînþeles, sub supraveghe-rea noastrã”, au precizatreprezentanþii InspectoratuluiTeritorial de Muncã din ValeaJiului.

La cercetãri nu participãreprezentanþii INSEMEXPetroºani, aceºtia nefiindsolicitaþi întru-cât nu estevorba despre un accidentcolectiv de muncã soldat cuvictime. “Pentru a fi catalo-gat drept accident colectiv demuncã un eveniment trebuiesã ducã la accidentarea a celpuþin 3 muncitori. În acestcaz, situaþia s-ar putea schim-ba ºi sã fim solicitaþi sã par-ticipãm la cercetãri doar încazul în care unul dintre ceidoi mineri grav accidentaþi ardeceda, lucru nedorit denimeni”, au declaratreprezentanþii INSEMEXPetroºani.

Diana MITRACHEDiana MITRACHEMirMircea NISTORcea NISTOR

Vizita ministerialã

amânatã

M inistrul secretar destat în economie nu

va ajunge în Valea Jiului lafinele acestei sãptãmâni înValea Jiului.

Rodin Traicu ºi-a anunþat vizita laCompania Huilei abia la sfârºitul sãp-tãmânii viitoare, deºi vineri ºi sâm-bãtã avea programat, la finele acesteisãptãmâni, sãdiscute cu reprezen-tanþii CNH.

Potrivit directorului general alCNH, Nicolae Drãgoi, ministrul vaajunge sãptãmâna viitoare joi, cândºi-a anunþat intenþia de a vizita chiarºi o unitate minierã.

În plus, de vineri, minerii intrã ºiîn posesia tichetelor pe care le-aucâºtigat în urma grevei de laînceputul acestui an. Drãgoi a datasigurãri cã ortacii vor primi acestetichete în valoare de 200 de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Victimele minerilor aºteaptã o decizie exemplarã de la CEDO

Minerii accidentaþi, evoluþie bunã

C ei care muncesc înaer liber, cum ar fi

constructorii sau vânzã-torii ambulanþi, trebuie sãºtie cã patronii lor trebuiesã le asigure tot confortulpe perioada caniculei.

Angajatorii sunt obligaþi, înperioadele cu temperaturi maricum este codul galben decaniculã valabil în prezent, sãasigure condiþii minime pentru

menþinerea stãrii de sãnãtate asalariaþilor. Cei care nu aucum sã facã asta, pot mãcarsã reducã programul demuncã. Inspectorii ITMHunedoara sunt deja în terenºi verificã dacã sunt respectateaceste prevederi. “Angajatoriiau fost obligaþi de cãtreinspectori în teren sã asigureminim 2 litri de apã sau ceaipe zi la lucrãtori, iar în cazul încare temperaturile sunt extremde mari, sã se poatã face

schimbãri de programe delucru, în sensul ca programulsã înceapã dimineaþa, sã selucreze pânã la ora 11 ºi apoisã se întrerupã, urmând sã sereia înspre orele serii. Sã seasigure locuri pentru elim-inarea temperaturii ridicate,alternativ cu odihna la locuriumbroase, prevãzute cu insta-laþii de aer condiþionat”, adeclarat Horia Iacob Raþiu,inspector ºef I.T.M.Hunedoara.

Aceste reglementãri impusede lege sunt valabile în specialîn cazul constructorilor, însãnu tot timpul se respectã.Realitatea de la faþa locului depe ºantiere, este cu totul alta.La Petroºani, spre exemplu,muncitorii firmei care executãmodernizarea Centrului Civicau spus cã nu-ºi pot permitesã facã pauze, pentru cã tre-buie sã se încadreze în ter-menul de finalizare.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Legea prevede, inspectorii spun cã verificã,dar angajaþii muncesc tot în cãldurã

H alucinant!: ”Sãmoarã jegul ãsta

mâncat de viermi ºi el ºifamilia lui de hoþi ºilepre”; ”Putori flãmândeºi infecte”; ”Dacã vãprind cã faceþi donaþiicãtre SMURD vã iamama dracu!!!” etc., etc.– reacþia multor români,unii consideraþi cu ºtaif,la cazul Nãstase.

În data de 1 februarie 2012,cotidianul Cronica VJ, publicaun articol în care se arãta lipsade seriozitate a DNA în cazulfostului premier Adrian Nãstase,bâlbâieli ale judecãtorilor care secertau pe argumente aleîncadrãrii faptei, apoi mita încare banii fuseserã tipãriþi dupãdoi ani de la darea ºi luarea loretc. Subliam atunci cã pentru ada o lecþie corupþiei din politicã,instituþiile abilitate trebuiau s-ofacã profesionist.

”Stau la un grãtar ºimã bucur… ”

La momentul condamnãriidefinitive, de miercuri, ºi tentati-va de sinucidere a fostului pre-mier a existat o explozie de urãcanibalicã a unor români careau ºocat pentru cã mintea mul-tora nici nu bãnuiau cã existãatâta otravã revãrsatã în comen-tariile postate pe site-urileziarelor ºi televiziunilor, pebloguri ºi reþele de socializare.

Ura revãrsatã este halucinan-tã: ”Sã moarã jegul ãsta mâncatde viermi ºi el ºi familia lui dehoþi ºi lepre, cã eu nu am o

hainã pe mine. Sã le piarãsãmânþa ºi praful sã se alegã”;”Sã-mi bag p(_)la în “republikavoastrã parlamentarã” psd-istãde plosnite roºii arogante ºi jig-nitoare, agresive ºi agramate,miºtocare ºi flecare, mincinoaseºi kiulangiste de putori flãmândeºi infecte cu Nãstase în frunte!ªi-n gatu’ la toþi lingãii ºi slugoii,sã vã împãieze ãia de la MuzeulAntipa sã vã facã material didac-tic de studiu exemplificativ pt.jigodii corupte extrem de nocivept. România !”; ”Stau la un grã-tar ºi mã bucur. De l-ar luadracu pe el ºi pe neamul lui”etc., etc. Sunt zeci ºi sute deasemenea comentarii. Unii, carese cred ºi se ºtiu oameni de cali-atate, înjurã ºi dau lecþii de cumnu se face într-o societate citovãla cap, legându-se chiar ºi deSMURD, dupã ce au tocat obse-cen cazul: ”Dacã vã prind cãfaceþi donaþii cãtre SMURD vãia mama dracu!!! Bã, ãºtia ºi-auluat bandaje burberry!”. Fãrãcomentarii!.

La fel ºi Traian Bãsescu esteîmproºcat cu aceleaºi înjurãturi

abjecte, cu calificative greu descris ºi fãcut criminal, dupã careurmezã blesteme inimagina-bile… Alte injurii sunt proferatela adresa poporului român carea ales pe unii sau pe alþii la conducerea þãrii.

Sigur cã au venit, dar mult

mai anemic ca densitate, ºioamenii care au încercat sã tempereze acestã urã, vorbindde umanitate, de om ºi oamenifãcând diferenþa între plata uneifapte de corupþie, de atitudini depoliticieni miniºtri ºi preºedinteºi mocirla simþirilor unorascoase la ivealã la momentulunui ins care a clacat. Opiniiledivergente sunt bine venite, darargumentat, fãrã patimã ºi maiales fãrã urã dusã la extrem.

N ãstase între realizãri ºi

protejaþi, în Valea Jiului Premierului Adrian Nãstase i

se pot reproºa multe, inclusivfaptul cã a creat modelulbaronilor locali. Dar la începu-turile lor aceºti baroni fãceaubani pentru a avea de unde sã iaºi guvernarea mai ºi scãpa printre degete lucruri, fapte,bani pentru popor ºi þarã.

În Valea Jiului, în perioada2000-2004 - pe vremeaguvernãrii lui Adrian Nãstase - acunoscut o oarecare dezmorþirelucru ce nu s-a mai întâmplatnici înainte ºi nici dupã, dreptpentru care perioada poate finumitã cea mai înfloritoare pen-tru aceastã zonã. A fost pus înaplicare proiectul Itochu, încadrul cãruia PreparaþiaCoroeºti a fost retehnologizatã,la fel ºi Mina Vulcan, cu extin-dere spre mina Paroºeni ºiTermoelectrica Paroºeni. Apoi afost schimbatã metoda deexploatare a huilei din cadrulunitãþilor Companiei Naþionale aHuilei, dupã cele douã groazniceaccidente de muncã de la minaVulcan. ªi pentru cã s-a consi-derat cã Valea Jiului era o zonãde risc, la Petroºani s-a deschisal trelea Centru Imagistic deDiagnostic EUROMEDIC din

þarã. Tot în acea perioadã,munca minerilor a fost reconsid-eratã ºi salariile au fost mãritecu 48% într-un singur an, pelângã ajustãrile anuale la inflaþie,cu mãriri mai potolite.

Pe de altã parte, au crescutfirmele cãpuºã la CNH, baroniidin judeþ ºi din Vale au fost pro-tejaþi, dar care ulterior au fostjudecaþi – cazul Vasile IoanSavu, iar altora li s-au tãiat con-ductele de înavuþire precum pre-fectului de atunci – AurelianSerafinceanu ºi preºedinteluiConsiliului Judeþean din aceaperioadã – Mihail Rudeanu. Totîn perioada guvernãrii Nãstase,presa de la noi, dar ºi din þarã aavut cele mai multe proceseintentate de baronii sistemului.Tocmai aceºti baroni locali audus la pierderea alegerilor din2004 a partidului lui AdrianNãstase – PSD.

Dupã guvernarea Nãstase,Valea Jiului, ca zonã industrialã,a fost puþin sau deloc sprijinitãde urmãtoarele douã guvernãri.

Fiecare guvernare de dupã1990 a avut vinovãþii ºicorupþie. Primul care plãteºtepentru acestea este AdrianNãstase ºi nu este un capãt deþarã. Poate aºa trebuie pentru aresponsabiliza clasa politicã.Chiar ºi Bruxelles-ul aplicã unmecanism inedit de supreveg-here a României, cu scopul de ase reforma o justiþie minatã deanii de dictaturã ºi de a se luptamai bine contra corupþiei.

D orinþa de sânge ºiTitu Maiorescu

Dar ceea ce este extrem deîngrijorãtor este dorinþa desânge ºi manifestarea uriiextreme la unii români, simplisau cu pretenþii, ºi nu sunt puþi-

ni, fapt ce denotã cã nu amevoluat deloc. Dimpotrivã.

Prin anul 1900, TituMaiorescu scria în ”Forme fãrãfond” despre cei care au ajunsîn funcþii, cu titluri în diferitezone de activitate, dar carefuncþii nu le dã ºi calitateaumanã:

“In aparenþã, dupã statisticaformelor dinafarã, româniiposedã astãzi aproape întreagacivilizaþie occidentalã. Avempolitica ºi ºtiinþã, avem jurnale ºiacademii, avem ºcoli ºi litera-turã, avem muzee, conservatori,avem teatru, avem chiar ºi oconstituþiune. Dar în realitatetoate aceste sunt producþiunimoarte, pretenþii fãrã funda-ment, stafii fãrã trup, iluzii fãrãadevãr”.

ªi când te gândeºti cã au trecut biniºor peste 100 de anide atunci... Oare sã fie atât deredusã capacitatea românilor dea evolua?

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

C lasa politicãhunedoreanã

este ºocatã de recen-tele evenimente careîl au în plan centralpe fostul prim-ministru alRomâniei, AdrianNãstase. Politicieniihunedoreni nu cre-deau cã Nãstase arputea fi în stare sãîncerce sã îºi punãcapãt zilelor.

Fostul prim - ministru alRomâniei, Adrian Nãstase,este pe un pat de spital,dupã ce a încercat sã-ºipunã capãt zilelor. Doarprezenþa de spirit a unuipoliþist a fãcut ca acum sãnu vorbim la trecut despreNãsase, condamnat defini-tiv de instanþã la 2 ani deînchisoare cu executare înDosarul „Trofeul calitãþii”.Evenimentele care s-ausuccedat cu repeziciune aulãsat, însã, urme adânci, iarliderii politici hunedorenisunt încã ºocaþi de ceea ces-a întâmplat.

Laurenþiu Nistor,preºedintele PSDHunedoara, a declarat cãregretã extrem de multceea ce s-a întâmplat, mai

ales cã Adrian Nãstase afost ºi este unul dintremarii polticieni ai Românieiºi, în opinia sa, unul dintrecei mai buni prim – miniºtripe care i-a avut România.„Este o situaþie deosebit degrea ºi cel mai dureros estecã este un dosar politic.Faptul în sine cã a avut700 ºi ceva de martori aiacuzãrii ºi doar 5- 6 martori ai apãrãrii audiaþispune multe. Nu comentezhotãrârea justiþiei, darmodul în care s-a procedat,lasã mult de dorit. Atâtatimp cât la conducerea þãriimai rãmân oameni caTraian Bãsescu sau Morarnu cred cã justiþia poate fiindependentã”, a declarat,joi, Laurenþiu Nistor.

Senatorul PSDCosmin Nicula spune cãnu se aºtepta la gestul capi-tal pe care Adrian Nãstasea încercat sã-l facã:„Dincolo de partea juridicã,pe care nu doresc sã ocomentez, pentru cã nu amcalitatea, ceea ce s-aîntâmplat este o tragediepentru noi toþi, pe care amanticipat-o, dar nu ºtiam ceformã a lua. Eu personalnu puteam sã-l vãd pe

Adrian Nãstase sã meargãîntr-o celulã. Pe de altãparte, nu ºtiu ce anume l-adeterminat sã facã acestgest. Toþi suntem oameniºi, la un moment dat,cedãm”.

ªi preºedintele PRMHunedoara; CostelAvram, este încã ºocat ºispune cã miercuri noapteanici mãcar nu a pututdormi. „Este ºocant, maiales ce s-a întâmplat înpartea a doua. Pânã laurmã fiecare trebuie sãplãteascã pentru ceea ce afãcut, dar sã existe ºidovezi. Dacã dosarul estepolitic, este un gestregretabil ºi mã tem cãdosarul lui Adrian Nãstaseeste unul politic în condiþiileîn care prima instanþã nu agãsit o acuzaþie clarã”, adeclarat Avram.

Fostul lider social –democrat, HaralambieVochiþoiu – actualmentepreºedinte al PP-DDHunedoara crede cã estevorba despre o situaþieextrem de nefericitã: „Unsingur cuvânt îmi vine înminte: nefericire. Nici nuºtiu ce sã spun… Este o

situaþie tare aiurea pentrunoi ca þarã, pentru noi caneam, pentru el ca om. Esteo situaþie nefericitã ºiinadecvatã. Nu mã arunc sãspun nici cã a greºit, nici cãaltul e vinovat, dar mã surprinde cã nu a rezistat lapresiunea aceasta. Îmi parerãu de situaþia în sine, darnu sunt în mãsurã sã stabilesc vinovãþii”.

Liderul PSDPetroºani, Ioan Rus, „Eo rãzbunare politicã!”

Liderul PSD Petroºani,Ioan Rus, care a fost depu-tat pe vremea când Nãstaseera premier, spune cã suntatâtea contra - exemple cenu au fost luate în calcul,încât ceea ce s-a întâmplatla Bucureºti nu e decât orãzbunare. „Cred cã e unmoment regretabil ceea cese întâmplã în politicaromâneascã. Dacã vrem sãgãsim ºi alte exemple, legãsim la tot pasul. Ar trebuisã fim realiºti ºi echilibraþi,sã nu trecem dintr-oextremã în alta. Problemede acest gen gãsim în oricetabãrã politicã ºi orice omºtie cã politicã existã ºi ocampanie electoralã ºi existãanumite influenþe într-un

moment de campanie. Suntconvins cã e o rãzbunare ºisunt mai mulþi factori caremã fac sã cred asta”, a spusIoan Rus,preºedinte PSDPetroºani.

Ioan Rus mai afirmã cãAdrian Nãstase e un exem-plu, un lider în rândul PSDºi considerã cã nu merita cei s-a întâmplat. Asta cu atâtmai mult cu cât au fostcolegi în Parlament. „Eu,atunci când am fost deputat,Adrian Nãstase era primministru ºi toatã lumearecunoaºte cã a fost cel maibun premier al României,dupã Revoluþie. Când eraprim ministru, nu puteai sãte duci ca ministru sau casecretar de stat la dânsul, cuprobleme minore, aleatoare.Nu puteai sã te prezinþi înºedinþele de Guvern, careatunci erau toate publice, culecþia neînvãþatã, sau cu obâjbâialã de azi pe mâine.Vã spun cã Nãstase e o figurã marcantã, unul dinmarii oameni politici aiRomâniei ºi probabil cãatunci când avem oamenibuni, încercãm sã-i trecemîn cealaltã extremã”, a maiadãugat Rus.

Mai mult, Rus a afirmatcã arestarea lui Nãstase e o

glumã politicã ºi cã ar tre-bui vãzute contractele cupartidele politice dinultimele douã decenii.

„ªtiu cã e un om demnAdrian Nãstase, un profesorfoarte bun ºi cred cãaceastã presiune imensã l-acondus la gestul regretabil.Totuºi, nu pot sã nu remarccum s-a fãcut totul, ca pen-tru ultimul infractor. E oglumã acest dosar, oînscenare politicã ºi dacãluãm la puricat campaniileelectorale din ultimii 20 deani, care au fost sponsoriiunui partid sau al altuia,

implicaþiile unor oameni încampanii, am avea o cartedeschisã ºi multe de spus laadresa fiecãrei organizaþiidin þara asta.

Cred cã e o rãzbunare,într-un context aproapegeneralizat”, a conchis IoanRus, preºedintele PSDPetroºani.

Adrian Nãstase a fostcondamnat la doi deînchisoare în dosarul denu-mit „Trofeul calitãþii”, iarmiercuri noapte a încercatsã-ºi ia viaþa în momentul încare au venit poliþiºtii cumandatul de arestare.

CarCarmen men COSMANCOSMANDiana MITRACHEDiana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 iunie 2012 Politic 76 Politic

COLÞUL LUI DENIS

Politicienii, ºocaþi de gestul lui Adrian Nãstase

Cazul Nãstase a scos la ivealã ura canibalicã la români

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Î n 24 iunie sunt douãsãrbãtori, una

creºtinã, Naºterea Sf.Ioan Botezãtorul,(Sântion de varã) ºi unaprecreºtinã, Sânzienelesau Drãgaica.

Sânzienele sau Drãgaicareprezintã o sãrbãtoareprecreºtinã legatã de cultul vegetaþiei ºi al fecunditãþii. Lamomârlani, de fapt, i se spuneSânziene, cei veniþi în zonã dinalte pãrþi au adus numele deDrãgaica. De sãrbãtoareaSânzienelor sunt legate vechi ºibogate tradiþii.

„Sãtenii spun cã este cea mailungã zi a anului, ziua în carecucul cântã pentru ultima datã(Amuþitul cucului este, de-altfel, o altã denumire a sãrbã-torii). Potrivit superstiþiilor popu-lare, dacã se mai aude cucul ºidupã aceastã datã, e semn cã vafi un an secetos.” ( LilianaNicolae, Simona ªerbãnescu,Sânzienele – tradiþii ºi legende).De fapt, solstiþiul de varã areloc, mai exact, în 21/22 iunie,când este cea mai scurtã noapte.

Sãrbãtoarea este dedicatãSânzienelor, fiinþe mitologice,din categoria Ielelor.„Sãrbãtoarea Sânzienelor îºi areoriginea într-un cult geto-dacicstrãvechi al Soarelui pentru cãaceste personaje au fost adeseareprezentate de traci înlãnþuiteîntr-o horã care se învârteºteameþitor. Sunt datini autohtone,al cãror nume originar dac s-apierdut, dar s-a pãstrat celroman „Sânziana”, de la SanctaDiana.” (Evenimente/sanzienele-sarbatoare-si-traditii.html).

„Se pare cã, spre deosebirede Rusalii, Sânzienele sunt niºteZâne/ “Iele” bune; ele sunt niºtefiinþe fantastice, vesele ºi

iubitoare de dreptate, oferã rodholdelor ºi femeilor cãsãtorite,ajutã ca animalele ºi pãsãrile sãse înmulþeascã ºi feresc semãnãturile de grindinã.

De asemenea, ele ajutã latãmãduirea bolnavilor întrucât seprind într-o horã conferind puteri miraculoase florilor ºiburuienilor ce devin astfelplante de leac ºi de bun ajutorîntr-o sumedenie de boli ºi suferinþe ale oamenilor.

Dacã însã oamenii nu le þinsãrbãtoarea aºa cum se cuvine,jurã strâmb sau fac alte rele,Sânzienele se supãrã ºi potaduce un sac de pedepse:femeilor care nu þin ziua lor lepocesc gura, cei pãcãtoºi suntloviþi cu „lanþul Sânzienelor”,animalele pot rãmâne sterpe,pot isca vijelii ºi grindinã lãsândastfel câmpurile fãrã rod ºi florilefãrã de puteri tãmãduitoare.”1

(idem).Sânzienelor le este dedicatã o

plantã cu flori galbene sau albecare poartã acest nume, desprecare se spune cã înfloreºte chiarînainte de Sânziene ºi din carese fac cununiþele de Sânziene:Fetele adunã din locuri ºtiutedoar de ele flori galbene deSânziene, pe care le amestecã,în cununiþe, cu ierburi de leac ºidescântec. Aceste cununiþe, înformã de cerc, sunt duse la bisericã pentru a fi sfinþite, cafetele sã fie ferite de zânele ºiduhurile rele.

Cununile, de regulã, searuncã pe casã ºi în momentulcând se aruncã se spune o dorinþã, legatã de dragoste, desãnãtate, de recoltã sau degospodãrie. Dacã se oprescacolo, e semn cã dorinþa seîmplineºte, iar unde sunt fete demãritat ºi fata aruncã ocununiþã, e semn de nuntã laacea gospodãrie.

Flãcãii fac cununiþe în formãde cruce, tot din flori desânziene, în amestec cu alteplante. Uneori, fetele ºi bãieþiiaruncã în ocolul vitelor coro-niþele, ºtiind cã, dacã o coroniþãse opreºte pe cornul unei vitetinere, ursitul (ursita) îi va fitânãr ( tânãrã), iar dacã nu, ursitul (ursita) îi va fi vârstnic(vârstnicã). În anumite zone aleþãrii existã incantaþii careînsoþesc aceste gesturi, prin careSânziana, zâna cea bunã a

fetelor ajunse la mãritiº, esterugatã sã ajute: Sânzianã, mândrã floare / ce ai tatã mândrul Soare / ºi pe Lunã,mândrã mumã, / alege ºi-a meacununã, / pune-o pe coama decasã / sã fiu fainã, sãnãtoasã, /pune-o-n corn de tãuraº / El sãvinã din imaº, / sau pe cornîntors spre frunte, / Mândrulsã-mi vinã din munte!…

În anumite momente ale isto-riei, când flãcãii erau plecaþi laoaste, în rãzboaie, în jurul

stânelor unde se desfãºurapãºunatul (de obºte), vara, fetelerosteau aceste incantaþiiadunându-se în cerc, noaptea de23 spre 24, în luna cireºarului,iar cele rostite erau în directãlegãturã cu numele celui aºteptatsã se întoarcã acasã, întâi ºi-ntâicu sãnãtate bunã de laDumnezeu, cel aflat în toþi ºi-ntoate, în gândurile tuturora.

Pe de altã parte, mereu cugândul la fata aleasã, bãieþiifãceau la fel cu cununiþele înformã de cruce, invocând aju-torul Sânzienelor ºi al Celui deSus pentru gândurile lor curate,frumoase ºi sãnãtoase: Câtegânduri mi se-adunã / toate-sprinse în cununã / galbenã,mirositoare; / flori de lunã ºide soare, / flori cu gând decununie / zâna bunã sã ne fie,/astãzi, ele sã rosteascã / pânã-ntoamnã sã nunteascã!…

ªi, tot aºa, lãsându-ne prinºide frumuseþea mirabilã a acesteidatini autohtone, e bine sãvedem, astãzi, cum fetele poartãflori de sânziene în pãr, în cosiþesau la sân, iar flãcãii sã le poartela clop sau la pãlãrie, iar cândvine seara ºi sãrbãtoarea seapropie de sfârºit, sã aºeze florile Sânzienelor, mai alesîmpletite în cununiþe, la porþi, laferestre, pe case, pe ºuri ºi peocoale, chiar pe straturile delegume sau pe holde, avândîncredere cã ele vor ocroti, cuajutorul Celui de Sus, casa ºigospodãria, cã vor aduce oamenilor noroc ºi sãnãtatebunã, belºug”, cã ele vor atrageajutorul ºi ocrotirea zânelorSânziene.

Se spune cã fetele îºi punflori de sânziene sub pernã pen-

tru a-ºi visa ursitul. În ziua de Sânziene se culeg

plante de leac ºi pentru descân-tece. Mai demult, în specialbãtrânele care se pricepeau ºi la„doftoricit” obiºnuiau sã meargãdis-de-dimineaþã, în ziua deSânziene sã culeagã acesteplante, cãci e bine sã le culegichiar la rãsãritul soarelui, curoua pe ele. Se spune cã înaceastã zi plantele de leacprimesc puteri sporite, magice,transmise de iele, de sânziene,prin dansul lor.

Sânzienele se prind în horeameþitoare, despre care sespune cã nu e bine sã le vezi cã

îþi pierzi minþile. Unii ºtiu însã cãe bine sã auzi sau sã întâlneºtisânzienele, cã atunci vei fi feritde rele toatã viaþa, dar dacãvorbeºti când le întâlneºti, rãmâimut sau paralizat.

„Tot de rele se spune – un picmai sus, în munþii Vâlcan – cã teapãrã focurile aprinse înnoaptea de Sânziene. Despreele ne-a vorbit Ioan Ularu,cioban –momârlan, pe care l-amîntâlnit la Straja, la o stânãnumitã “a lui Mutu”. Pe dealurise aprind roþi îmbrãcate în fân ºili se dau drumul la vale, însoþitede strigãturile bãieþilor de pedealuri. Totul este, de fapt, o

nedeie – o petrecere câmpe-neascã popularã, care are loc,de obicei, pe dealuri sau munþi.”(Liliana Nicolae, Simona ªerbã-nescu, Sânzienele-tradiþii ºi legende).

De altfel, de Sânziene înmulte locuri aveau loc nedei,cum este ºi Nedeia din masivulStraja, Munþii Vâlcan: „Straja,cunoscutã mai ales printrepasionaþii sporturilor de iarnã,este ºi locul unde, în fiecare anla data de 24 iunie, adicã deziua naºterii Sf. IoanBotezãtorul, se organizeazãNedeia Sânzienelor, sãrbãtoarecare are o tradiþie de peste 540de ani.

”Locul de desfãºurare a nedeiicoincide azi cu staþiuneaMontana, din masivul Straja,fiind impulsionatã de cunoscutuliubitor de tradiþii momârlãneºti,Emil Ilie Pãrãu.

Este, aflãm, „o nedeie câmpe-neascã, una dintre cele maifrumoase datini pãstrate, înmod autentic, în aceastã zonã aþãrii. Pe timpuri, localnicii dincãtunele de munte ale Vãii Jiuluiîºi dãdeau întâlnire pe coamamuntelui cu fraþii lor din Gorj.Atracþia sãrbãtorii o reprezintãconcursul de cai, în cadrul cãruiacãlãreþii trebuie sã poarte, înmod obligatoriu, straie populareromâneºti autentice, specificezonei din care provine. Conformunei tradiþii de sute de ani,flãcãii din cãtunele de munte,proprietari de turme de oi, seîntrec pe un traseu greoi, înmunþi, cãlare pe cei mai deseamã armãsari, marea lormajoritate fãcând faþã cu brioprovocãrilor impuse de traseu.”2

1 http://www.turisminfovaleajiului.ro/noutati/nedeia-sanzienelor-lupeni2 http://www.prostraja.ro/straja.php?go=2

Ioan DANIoan DAN BÃLANBÃLANElisabeta BOGÃElisabeta BOGÃÞÞANAN

Sânzienele (Drãgaica)

VARÃ POST-ELECTORALÃ

Cronicã rimatãIatã c-a venit ºi vara!... este soare, zãpuºealã,Tot românul simte-amarnic cã ar sta ºi-n pielea goalãLa un ºtrand cu apã rece (fie apa ºi stãtutã),Sub o streaºinã de umbrã, unde viaþa se discutã...

Asta-i! bucurie mare! Jiul cu toþi afluenþiiÎi Edenul Vãii noastre, locul unde *influenþii*,Dupã focul din alegeri, ies ca sã se rãcoreascãLa o bere... ºi mulþimii sã-i dea ghes ca sã bârfeascã.

Cã, de ce sã nu o spunem? azi, politica-i o târfãColoratã, þipãtoare... ce n-ar da pentru o bârfã?!Drept exemplu, la cascade, unde apa-i violetã,Sunt cei din partidul *proaspãt* , cu flori lila pe beretã .

În aval, la cotiturã, unde plajã parcã nu e,Se confundã cu natura cei cu tentã mai verzuie,Poartã cu ei scuturi sparte, grape, câte-o rogojinãGata s-o aprindã-n capul ãluia care-i de vinã...

Dar la soare cine zburdã unde-i apa potrivitã?Sunt cei *insolaþi* jumate, trupa galben-înroºitã:Da, la ei vin lãutarii, precum muºtele la... hramªi aºteaptã sã înceapã-un post- electoral bairam!

Bine fac! cã aºteptarea face bine la virtute –Tot stãpânul nou în curte „schimbã hore pe bãtuteªi grand-marºul de la poartã în cântãri... Mulþi Ani Trãiascã !”Deci, români: în ºir! la coadã! ºi cântaþi (rimele sunt cunoscute... )?!

Ioan Dan Bãlan

I maginea bloculuifantomã din

Cartierul Dallas dinMunicipiul Vulcan,care a fãcut înconju-rul lumii, este acumdoar o amintire.

Primarul Gheorghe Ileºi-a luat o grijã de pe cap,odatã ce blocul, care anila rând a stat vandalizat, afost reabilitat.

Acum aratã chiar maibine decât celelalte dincartier, iar vestea bunãeste cã locuinþele vor firepartizate sãracilor. “Tocmai de aia l-am reabi-litat, cã era ca o fantomã.A fost cunoscut ºi înStatele Unite ale Americii,acolo unde un vechi vulcãnean a vãzut un filmuleþ prezentat prinTeleviziunea Românã, iar

dupã circa o lunã de zile,m-a sunat din America sãmã întrebe ce-i cu acestbloc. I-am spus cã nu-inimic, ci vrem sã-l

reparãm. Atunci el aspus: “Dacã vin înRomânia, putem sta devorbã puþin?” Eu i-a spus:“Sigur cã da!”. Am discu-

tat ºi imediat am pusproblemele la punct, amieºit în ºedinþa de consiliucu un proiect, au reuºit sãfacem un parteneriat

public-privat, iar acesta l-areabilitat, iar acum îlrepartizeazã la cetãþeniidin Vulcan, cu precãderela familiile cu copii mulþi”,ne-a declarat GheorgheIle, primarul MunicipiuluiVulcan.

În câteva luni, acestedificiu va fi finalizat, iar

oamenii se vor puteamuta aici. “Mai sunt defãcut câteva lucrãri îninterior, dar totul este pefinalizate, iar proprietarula spus cã în aceastã varãse vor face repartiþiilepentru apartamente”, amai spus Ile.

Blocul din Dallas aînceput sã fie pãrãsit ºidevastat încã din anii 90,iar odatã cu disponibi-lizãrile de la minã, din1997, edificiul din careau plecat multe familii, adeveni locul unde îºifãceau veacul tot felul depersoane îndoielnice. Nude puþine ori, din cauzãcã pânã ºi scãrile inte-rioare ºi chiar zidurileexterne au fost pur ºi simplu dãrâmate, s-a pusproblema demolãrii efective a întregi clãdiri.Aici, de-a lungul timpului,au avut loc ºi accidentesau tentative de suicid.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Vulcanul a scãpat de o “fantomã” care a bântuit pânã în America ºi înapoi

Consiliul Local almunicipiului Petroºani -Serviciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie1918, nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa dee-mail organizeazã:

- licitaþie publicã în vedereaatribuirii contractului de conce-siune a terenului în suprafaþãde 500,0 mp., situat înmunicipiul Petroºani, str. Dacia,în vederea construirii unor

depozite;- licitaþie publicã în vederea

atribuirii contractului de conce-siune a terenului în suprafaþãde 6,6 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Gen.V.Milea, înscopul suplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajului;

- licitaþie publicã în vedereaatribuirii contractului de conce-siune a terenului aferent imo-bilului cu destinaþie de garaj, însuprafaþã de 25,0 mp., situatîn municipiul Petroºani, str.Independenþei.

Ofertele se depun pânã înziua de 16.07.2012, ora 9.00ºi se vor deschide în ºedinþa

publicã din data de16.07.2012, orele 11.00,13.00 respectiv 15.00, în salade ºedinþe, la sediul instituþiei.

- licitaþie publicã în vedereaatribuirii contractului de conce-siune a terenului în suprafaþãde 5,0 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Independenþei,în scopul suplimentãrii conce-siunii terenului aferent garaju-lui;

- licitaþie publicã în vedereaatribuirii contractului de conce-siune a terenului în suprafaþãde 40,0 mp., situat în munici-piul Petroºani, str. 1 Decembrie1918-zona Staþionar autobuzHermes, în scopul construiriiunui spaþiu comercial;

- licitaþie publicã în vederea

atribuirii contractului de conce-siune a terenului în suprafaþãde 17,0 mp., situat în munici-piul Petroºani, str.Independenþei, în vederea con-struirii unui garaj.

Ofertele se depun pânã înziua de 18.07.2012, ora 9.00ºi se vor deschide în ºedinþapublicã din data de18.07.2012, orele 11.00,13.00 respectiv 15.00, în salade ºedinþe, la sediul instituþiei.

- licitaþie publicã în vedereaatribuirii contractului de conce-siune a terenului în suprafaþãde 135,0 mp., situat în MasivulParâng, în vederea construiriiunei case de vacanþã;

- licitaþie publicã în vedereaatribuirii contractului de conce-

siune a terenului în suprafaþãde 6,0 mp., situat în municipiulPetroºani, str. ªt.O.Iosif, înscopul suplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajului.

Ofertele se depun pânã înziua de 20.07.2012, ora 9.00ºi se vor deschide în ºedinþapublicã din data de20.07.2012, orele 11.00respectiv 12.00, în sala deºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediulinstituþiei, biroul de registraturã,camera 5 sau 7. Relaþii, detaliicât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de laServiciul Public de Administrarea Domeniului Public ºi Privatdin cadrul Primãriei municipiu-lui Petroºani, camera 45.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 2012

2 2 i u n i e 2 0 1 2

Faci o mulþime de încercãri pentru agãsi niºte colaboratori. Reuºeºti sãfaci o impresie bunã oriunde te duci,aºa cã propunerile tale vor entuzias-ma pe toatã lumea. Chiar dacã ener-gia te susþine în toate demersurile pecare le ai în plan, nu este cazul sãfaci mai mult decât este nevoie.Pãstreazã-þi timp ºi pentru odihnã.

Te aºteaptã o zi bunã, cãci mintea tase va dovedi deosebit de eficientã. Aiputea obþine realizãri nesperate înactivitãþi comerciale sau artistice.Dacã nu este cazul, ai putea ieºi lacumpãrãturi. O vizitã la ceas desearã, îþi va face mare plãcere ºi teva ajuta sã privesþi cu mai multãîncredere spre viitor.

Ai tendinþa de a te implica în activ-itãþi dintre cele mai diverse. Ar fidorit sã fii cât se poate de prudent ºisã eviþi sã îþi asumi responsabilitãþiprea mari. Fãrã sã îþi refuzi nimic,încercã sã tragi de timp câteva zile.Acasã s-ar putea deteriora câte ceva,dar nu este cazul sã te enervezi.

Comunicarea cu cei din jur evolueazãceva mai bine, ceea ce îþi va permitesã afli lucruri interesante, dar ºi sã îþifaci noi prieteni. Încearcã totuºi sã fiatent la ceea ce spui, cãci riºti sã faciniºte afirmaþii care vor genera dis-cuþii aprinse, obositoare. ªi acestlucru îþi poate crea neplãceri în viitor.

Þi se va propune o colaborareinteresantã, dar traversezi o perioadãîn care prudenþa va trebui pusã peprimul plan în tot ce faci.Informaþiile care îþi vor parveni tevor entuziasma foarte tare. Nu telãsa coplesit de bucurie pânã cândnu ai certitudinea cã toate datelesunt corecte.

Rezultatele pe care le aºtepþi întârziesã aparã ceea ce te neliniºteºte ºi tenemulþumeºte totodatã. Dar nu tre-buie sã îþi faci probleme; ideile talesunt excelente, dar trebuie sã înveþisã dai dovadã de mai multã rãbdare.Oricum, traversezi o perioadã bunãîn care eforturile tale sunt recunos-cute la toate nivelurile.

Te agiþi exagerat de mult ºi fãrã niciun rost. Eºti cam nemulþumit de totce se întâmplã la serviciu, dar aitendinþa de a exagera. Nu încerca sãîntreprinzi activitãþi deosebite,deoarece eºti uºor bulversat ºi aiîncurca mult mai rãu lucrurile. Îndefinitiv, nu ai nimic atât de urgentpe ordinea de zi.

Treburile gospodãreºti par a nu semai termina ºi deja simþi cã nu maiai rãbdare. Încãpãþânarea de care daidovadã te poate aduce în situaþia dea avea o discuþie aprinsã cupartenerul. Sfatul unui coleg se vadovedi foarte util, chiar dacã þi separe un pic fantezist. Vei avea undialog cu unul dintre ºefi.

Te frãmântã o chestiune de familiecãreia simþi cã nu-i gãseºtirezolvarea. Dacã o vei discuta curudele apropiate te vei lãmuri ºi chiarte vei mai liniºti. La serviciu, esteposibil sã þi se repartizeze o nouãlucrare. Drumurile pe care le vei faceîþi vor aduce ºi un mic câºtig.

Ocaziile de a-þi petrece timpul într-unmod plãcut nu se vor lãsa prea multaºteptate. Starea ta fizicã ºi psihicãeste excelentã. Energia ºiîndemânarea te ajutã sã rezolvi omulþime de treburi, într-un timpextrem de scurt. Este foarte posibilsã faci o bunã impresie unei anumitepersoane.

Evitã sã te implici în speculaþii saujocuri de noroc, cãci nu te avanta-jeazã. Dacã totuºi nu te poþi opunetentaþiei, limiteazã-te la sume mici.Dialogul cu cei din jur te va ajuta sãiei niºte decizii mãcar rezonabile.Evitã excesul de cafea ºi tutun,deoarece ai putea avea uneleneplãceri cu sãnãtatea.

În jurul tãu sunt multe persoane carenu sunt ceea ce par a fi. Alege-þi cugrijã colaboratorii, altfel poþi aveasurprize prea puþin plãcute. N-ar fiexclus sã primeºti un cadou neaºtep-tat de la o cunoºtinþã apropiatã. Încazul în care ai nevoie de un împru-mut sau o sponsorizare, ºansa va fide partea ta.

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

ANUNÞ DE LICITAÞIE

Primãria Petroºani adecis sã repare, pe baniiadministraþiei publice,acoperiºurile la trei blocuride locuinþe de pe StradaSaturn, unde oamenii suntprea sãraci ca sã suportecontravaloarea lucrãrilor.

Blocul 7 de pe StradaSaturn are, de joi, unacoperiº nou-nouþ.Lucrãrile au fost dejarecepþionate de cãtrereprezentanþii adminis-traþiei publice locale, careau suportat costurilecifrate la 38.000 de lei.

„Acoperiºul de laBlocul 7 fostfinalizat.Urmeazã sãreparãm ºiacoperiºurile dela Blocurile 11 ºi13. Este unacoperiº din tablã, nu tipºarpantã”, a declaratLucian Dragomir, direc-torul SPADPP din cadrulPrimãriei Petroºani. Ca unlucru inedit, de data aceas-ta edilii din Petroºani nuau mai angajat firme mari,de specialitate, ca ºi pânã

acum. Au decis sã lucrezecu rromii care se ocupã cuastfel de lucrãri ºi care auasociaþii familiale ºi se potîncheia contracte legale cuei. Lucrãrile sunt ºi multmai ieftine, iar meseriaºiidau 10 ani garanþie pentrulucrarea executatã.

Carmen COSMAN

AAAAccccooooppppeeeerrrr iiii ººººuuuurrrr iiii ddddiiiinnnn ttttaaaabbbbllllãããã ppppeeeennnntttt rrrruuuu tttt rrrreeee iiii bbbbllllooooccccuuuurrrr iiii ddddiiiinnnn PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii


Î ncã o promisiune aprimarului reales

Tiberiu Iacob Ridzi, pecare a fãcut-o locuitorilordin cartierul Aeroport,prinde contur în acestezile. Este vorba de olucrare executatã din fondurile AdministraþieiPublice Locale,„Reabilitare Piaþa Dacia”,a cãrei valoare se ridicãla peste 300000 RON.

Dupã cum se poatevedea ºi din imaginile alã-turate, Piaþa pentru com-ercializarea fructelor ºi

legumelor va avea unaspect modern, care vaînfrumuseþa peisajulurbanistic din zonã. Deja

s-a trecut la demontareahalei vechi (copertina) ºi ameselor de beton.

Pentru construireahalei metalice se vor creafundaþii izolate de betonºi cuzineþi din betonarmat. De asemenea seva monta o placã suportdin beton armat, pe ostructurã metalicã portan-tã, cu învelitori din plãcide policarbonat.Suprafaþa halei metalicedeschise va fi de 250metri pãtraþi. Hala pro-priu – zisã va avea o

formã dreptunghiularã înplan ºi parabolicã în secþiune.

Construcþia va benefi-cia de instalaþii de ilumi-nat ºi prize, apã ºicanalizare. Pentrudesfãºurarea unui comerþcivilizat, se va realiza ociºmea cu lgheaburi, undeproducãtorii de legume ºifructe sã aibã posibilitateasã-ºi spele produsele.

Proiectul investiþiei maicuprinde ºi o anexãadministrativã, o pre-mierã pentru Piaþa Dacia.

Anexa administrativã vacuprinde douã grupurisanitare (pentru femei ºibãrbaþi) douã vestiare,precum ºi o boxã pentrucurãþenie. Toate acestea,vor fi amenajate cu gresie, faianþã ºi toatedotãrile necesare.Amplasamentul anexeiadministrative se va situaîn zona fostelor tarabedin partea nordicã apieþei. Dupã cum ne-ainformat ing. AronDumitrescu, din cadrulSPADPP de la Primãriamunicipiului Petroºani,

pentru construcþia anexeise va folosi cãrãmidã portantã, izolatã fonic ºitermic, cu polistirenexpandat de 10 cm. Într-un cuvânt, va fi oclãdire administrativã carerespectã toate normele ºinormativele igienico –sanitare, conform legii.

Aceastã investiþie careva fi finalizatã la începutullunii septembrie nu estesingura din cartierulAeroport, urmând ºi altelucrãri cu precãdere lainfrastructura rutierã (alei,trotuare, parcãri) pestrãzile Viitorului,Aviatorilor, Saturn ºiVenus.

GezaGeza SZEDLACSEKSZEDLACSEK

Lucrãrile de reabilitare a Pieþei Dacia pe ultima sutã de metri

C opiii de grãdiniþã ºielevii din clasele I –

VII încheie astãzi cursurileanului ºcolar 2011 – 2012.

În ceea ce-i priveºte pe eleviidin clasa a VIII-a aceºtia auîncheiat cursurile încã din datade 15 iunie, urmând ca de lunisã intre în febra examenului deevaluare naþionalã.

Probele de limba românã,limba maternã ºi matematicãsunt programate pentru zilelede luni, marþi ºi miercuri. Laªcoala Generalã „I.G. Duca”

din Petroºani încheierea anuluiºcolar va fi marcatã vineri, 22iunie, la ambele sedii.„Încheierea anului deînvãþãmânt ºi premierea elevilorva avea loc astãzi, la ambelesedii, în cursul dimineþii, pentrua nu-i expune pe copii caniculeianunþate la orele prânzului.

În ceea ce priveºte anulºcolar 2011 -2012 pot sã spuncã a fost un an foarte bun,þinând cont de numeroaselepremii pe care le-au obþinut elevii noºtri la Olimpiade sau laConcursurile naþionale. Pe dealtã parte, într-un singur

cuvânt, aº putea caracterizaanul de învãþãmânt care tocmaise încheie drept unul „aglome-rat”. Nu de alta, dar, ne-a adusprea multe schimbãri ºinoutãþi”, a declarat ElenaGîrjob, director ªc. Gen. „I. G.Duca” Petroºani.

Vineri, 22 iunie, cu ocaziaîncheierii cursurilor, elevii de la„I. G. Duca” câºtigãtori sauparticipanþi la Olimpiade sau laConcursurile ºcolare vor fi re-compensaþi cu diplome ºi pre-mii. Premiile constau în sumede bani asigurate de cãtreAsociaþia de Pãrinþi ºi au valoa-rea totalã de 3.000 de lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Astãzi, ultima zi de ºcoalã

C oncentrareaºi eficienþa

angajaþilor carelucreazã la birouscad pe vremecanicularã.Medicii spun cãoamenii pot fiafectaþi de valulde cãldurãindiferent dacãse expun sau nula soare.

Stresul cotidian ºicanicula scad con-siderabil concen-trarea ºi randamen-tul angajaþilor, carepe o vreme ca astase simt dezorientaþi,fãrã chef de lucru ºiparcã orice între-prind, o fac cuîntârziere. Medicii

spun cã indiferentdacã se expun saunu la razele directeale soare, oameniitot pot ajunge laUrgenþã în stãrialterate din cauzaaerului sufocant ºi apresiunii din aer. “ªi expunerea pre-lungitã la un mediuînchis, la fel ca ºicea directã la razelesoarelui, esteneprielnicã. Unspaþiu care nu estebine aerisitafecteazã creierul,

care nu se oxige-neazã foarte bine”,a afirmat Dr. IoanIenea, medic laUPU SMURDPetroºani. Toateacestea, pe fondulstresului zilnic sausub presiunea unortermene limitã, alcã-tuiesc un tablou câtse poate de propicepentru a claca dinpunct de vedere fizicºi psihic. Însã, nici aprofita în exces deaerul condiþionat nueste un lucru bun.

Aparatul trebuiesetat la o temper-aturã cu cinci grademai micã decât ceade afarã, pentru anu crea un dezechili-bru organismului,care poate trecedintr-o extremã încealaltã, de la caldla rece. Acelaºi lucrueste valabil ºi încazul sistemelor declimatizare dinmaºini.

D e pestradã la

Spital În ultimele zile,

în Serviciile deUrgenþã din toatãValea Jiului, valul depacienþi cu insolaþiiºi lipotimii a fostconsiderabil, maiales cã oamenii încã

nu se protejeazãsuficient împotrivasoarelui nemilos.

“S-a prezentat înUrgenþã o proporþiedestul de ridicatã depacienþi, raportatãla alt gen de cazuis-ticã. Au venit femeiºi bãrbaþi predomi-nant cu manifestãride pre-lipotimie,secundar expuneriiprelungite la soareºi cu sindrom dedeshidratare”, a maispus acelaºi medic,Ioan Ienea.

La Spitalul deUrgenþã Petroºaniexistã, de aseme-nea, un punct dedistribuþie a apeipotabile pentru populaþie.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Stresul ºi canicula reduc randamentul în birouri

P arculNaþional

Defileul Jiului estezona în care fru-museþile naturii ºimulte lucruri unice îiatrag pe turiºti.Astãzi, tronsonulBumbeºti-Livezenieste sectorul de caleferatã cu cele maimulte tuneluri aflateîntr-un defileu dinþara noastrã. ÎnDefileu, turiºtii carealeg acest loc pot facerafting, drumeþii sauexplora peºteri.

Parcul NaþionalDefileul Jiului a fost înfi-inþat în anul 2005, fiinduna din cele mai tinerearii protejate de pe terito-riul þãrii noastre. Parculeste situat de-a lunguldefileului format de râul

Jiu între masivele Parângºi Vâlcan, în norduljudeþului Gorj. Se aflã lao distanþã de 28 de kilo-metri de Târgu-Jiu ºi ladoi kilometri dePetroºani, fiind strãbãtutde Drumul European 79.Suprafaþa totalã aParcului este de 11.127hectare, marea majoritatea acesteia aflându-se peteritoriul judeþului Gorj,10.545 ha, iar restulrevenind judeþuluiHunedoara (582 ha).Zona impresioneazã prinsãlbãticia ºi frumuseþeaextraordinarã a locurilor,prin uimitoarea bogãþie aflorei ºi faunei sãlbatice.

C ele mai multetuneluri din

România

Una dintre frumuseþilecare meritã vãzute aicieste simplul fapt cã, de laLivezeni pânã la

Bumbeºti-Jiu, pe olungime de 33 km, râulJiul ºi-a fãcut cel mai sãl-batic defileu dinRomânia.Specialiºtii îngeologie auspus cã aceastãsãlbãticie sedatoreazã struc-turii geologice,reprezentatã deroci foarte rezis-tente, precumcuartite, amfi-bolite, calcarecristaline, cedezvoltã ºimenþin pereþi,tancuri, jgheaburi. Astãzi,Bumbeºti Jiu – Livezenieste sectorul de cale fer-atã cu cele mai multetuneluri aflate într-undefileu din þara noastrã,în total, 43. Construcþiacãii ferate din DefileulJiului a început în anul1924, dar a fost de maimulte ori opritã, astfel cã,pânã în anul 1937, nu a

înaintat decât4 km. Dupã1948, lucrãrileau început ºi s-au finalizat înacelaºi an.Pentru a strã-bate cei 33 km

ai defileului, a fost nece-sarã construcþia a 43tuneluri, 15 bolþi desusþinere din beton, 109

poduri, 2,5 km ziduri desprijin ºi aproximativ treimilioane metri pãtraþi deterasamente.

S ute de speciide plante ºi

animale protejate

În Parcul NaþionalDefileul Jiului, au fostinventariate 701 specii deplante ºi 441 de specii deanimale, din care unelesunt protejate. Aici vieþui-esc vipere, vidre, urºi,râºi, iar zona are un marepotenþial turistic, fiind

bogatã în spectaculoasegrote, puþuri naturale sauavene. În inima pãdurii,se întâlneºte un interesant

tip deconace,gospodãriispecificelocului, iarpe traseulBumbeºti-Jiu-Petroºani,pot fi vizitatemãnãstirileLainici ºiViºina.Vânãtoareaºi pescuitul

sunt strict reglementate înParcul Naþional DefileulJiului, iar accesul turiºtiloreste permis numai pelocurile marcate. „Oricelucrare sau activitate cepoate genera un impactnegativ asupra ariei pro-tejate este interzisã. Suntpermise activitãþiletradiþionale (pãºunatraþional, recoltareaplantelor medicinale, afructelor de pãdure ºi aciupercilor), desfãºuratecu acordul prealabil aladministraþiei parcului. Înparc existã specii deinsecte rarisime, deinteres comunitar, aflate

pe listele UniuniiEuropene. De asemenea,în Defileul Jiului mai trã-iesc cinci specii de liliac,care au dispãrut cu ani înurmã de pe aproape totcontinentul european,exemplare de vipere cucorn ºi scorpioni mici,care în unele zone dinEuropa sunt pe cale dedispariþie”, explicãsupraveghetorii parcului.

C astrul roman,altã atracþie

De o mare importanþãstrategicã încã de pe vre-mea romanilor, aici a fostridicat un castru, o fortifi-caþie, mai ales pentru cãDefileul Jiului era o bari-erã naturalã în caleaarmatelor invadatoare.Ruinele castrului romande piatrã, dar ºi urmeleunei aºezãri civile din sec.II ºi III din localitateaBumbeºti-Jiu fac partedin monumentele istoricecu o mare însemnãtatepentru poporul român.Sunt situate pe malulstâng al Jiului, de o parteºi de alta a drumuluinaþional.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 iunie 201212 Turism

EEEEssssccccaaaappppaaaaddddãããã îîîînnnn rrrreeeezzzzeeeerrrrvvvvaaaaþþþþ iiiiaaaa ddddiiiinnnn DDDDeeeeffff iiii llll eeeeuuuullll JJJJ iiiiuuuulllluuuuiiii

CVJ, Nr. 151, Vineri 22 iunie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 151, Vineri 22 iunie 2012