Stiri 24 septembrie 2020

Cursul de schimb 24.09.2020

1 EUR4.8722

1 USD 4.1883

ANM: vremea se raceste brusc in toata tara. Iata probabilitatea de aparitie a ploilor, septembrie 24, 2020 , Actualitate

Incepand cu data de 25 septembrie, vremea se va raci, iar ploi insemnate cantitativ se vor inregistra in majoritatea regiunilor tarii, arata prognoza de specialitate, publicata de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).

In zona Banatului, vremea va fi calda pana in data de 25 septembrie, cu temperaturi maxime ce se vor situa, in medie, in jurul a 28 de grade. Ulterior se va raci, astfel ca media regionala a valorilor maxime va scadea la 19 – 20 de grade, in zilele de 28 si 29 septembrie.

La inceputul lunii octombrie se intrevede un proces de incalzire, ce va insemna o crestere a valorilor diurne spre o medie de 23 – 24 de grade. Noptile vor fi tot mai calde in prima saptamana de prognoza, astfel de la o medie a acestora de 11 grade, se va ajunge la 14 – 16 grade, in 26 septembrie. Pentru a doua parte a intervalului sunt prognozate minime, in medie, intre 8 si 10 grade. Probabilitatea de aparitie a ploilor va creste dupa 23 septembrie, insa ploile vor fi pe arii mai extinse si posibil insemnate cantitativ, in perioada 25 – 28 septembrie.

In Crisana, pana in 25 septembrie vremea va fi calda, cu maxime termice ce se vor situa, in medie, in jurul a 28 de grade, insa, in intervalul 26 – 29 septembrie se va raci semnificativ, astfel incat media maximelor va fi de 18 – 20 de grade. Dupa acest interval se va incalzi usor, astfel in primele zile

1

ale lunii octombrie, la nivelul regiunii sunt prognozate maxime de 22 – 23 de grade.

Tendinta valorilor minime de temperatura va fi de crestere de la o medie de 10 grade, pana spre 14 – 15 grade, in intervalul 24 – 26 septembrie. Pentru a doua saptamana de prognoza sunt estimate minime de 8 – 10 grade. Vor fi ploi dupa 23 septembrie, insa probabilitatea pentru cantitati de apa mai insemnate va fi mai ridicata in perioada 25 – 28 septembrie.

In Transilvania, pana in 25 septembrie, media regionala a valorilor maxime va fi de 24 – 26 de grade, caracterizand o vreme calda pentru aceasta perioada. Ulterior se va raci, chiar accentuat in perioada 28 – 30 septembrie, cand media temperaturilor maxime va fi de 17 – 18 grade. Pentru primele zile ale lunii octombrie sunt estimate maxime usor mai ridicate, in medie de 20 – 21 de grade.

Noptile vor fi racoroase la inceputul intervalului, cu o medie regionala a temperaturilor minime de 7 – 8 grade, dar cu valori mult mai scazute in depresiuni, insa pana spre finalul saptamanii se va ajunge la o medie de 12 – 14 grade. Pentru a doua jumatate a intervalului sunt prognozate medii ale temperaturilor minime de 6 – 8 grade. In intervalul 25 – 28 septembrie vor fi ploi pe arii extinse, iar probabilitatea pentru cantitati de apa mai insemnate va fi ridicata.

In Maramures, pana in 25 septembrie, media regionala a valorilor maxime va fi de 24 – 26 de grade, caracterizand o vreme calda pentru ultima decada a lunii septembrie. Dupa aceasta data, vremea se va raci, chiar accentuat in perioada 28 – 30 septembrie, cand media temperaturilor maxime va fi de 17 – 18 grade, apoi spre inceputul lunii octombrie se va incalzi usor si se vor atinge maxime in jur de 22 de grade.

Minimele termice vor prezenta o tendinta de crestere in prima parte a intervalului, de la o medie a acestora de 8 grade in prima noapte, pana spre 14 grade in 26 septembrie. Dupa aceasta data, noptile vor deveni tot mai racoroase, cu o medie regionala de 7 – 8 grade. In intervalul 25 – 28 septembrie vor fi ploi pe arii extinse, iar probabilitatea pentru cantitati de apa insemnate va fi ridicata.

In Moldova, vremea va fi calda pana in jurul datei de 26 septembrie, chiar calduroasa in sudul regiunii, cu o medie regionala a valorilor maxime cuprinsa intre 26 si 29 de grade. Dupa aceasta data este prognozata o racire semnificativa, astfel la finalul lunii septembrie, se vor atinge maxime in jur de 18 grade. In primele zile din octombrie temperaturile maxime vor fi usor mai ridicate, spre o medie de 20 – 22 de grade.

2

Valorile minime de temperatura vor fi in jur de 10 grade in primele zile, insa ulterior vor fi mai ridicate, iar la finalul primei saptamani, media acestora va atinge 14 – 15 grade, cu mult peste regimul multianual. In a doua saptamana scaderea de temperatura se va resimti si in regimul nocturn, astfel media regionala a minimelor va ajunge la 9 – 10 grade. Probabilitatea de aparitie a ploilor va fi mai ridicata in intervalul 26 – 29 septembrie, cand si cantitatile de apa vor fi izolat mai insemnate.

In Dobrogea, in prima jumatate a intervalului, valorile termice diurne se vor situa peste mediile multianuale. In primele trei zile, media temperaturilor maxime va fi de 24 de grade, iar in intervalul 24 – 27 septembrie, se vor atinge valori in jur de 26 de grade. Racirea se va resimti si la nivelul acestei regiuni spre finalul lunii septembrie, cand sunt estimate maxime, in medie, de 20 de grade.

Regimul termic diurn nu va avea variatii semnificative la inceputul lunii octombrie, dar tendinta va fi de crestere usoara spre valori, in medie de 22 de grade. Valorile minime de temperatura vor fi in jur de 14 grade in primele zile, apoi spre finalul saptamanii, vor creste la 16 – 18 grade. In a doua saptamana sunt prognozate minime, in medie de 12 – 13 grade. Probabilitatea de aparitie a ploilor va fi mai ridicata in 26 septembrie si in perioada 28 – 30 septembrie.

In Muntenia, in prima jumatate a intervalului, vremea va fi calda, local calduroasa in timpul dupa-amiezelor in zona de campie. In primele trei zile, media temperaturilor maxime va fi de 26 – 28 de grade, iar in intervalul 24 – 26 septembrie, se vor atinge valori de 29 – 30 de grade. Incepand cu 27 septembrie se va raci accentuat, astfel ca media maximelor va scadea la 20 – 22 de grade. La inceputul lunii octombrie, nu vor fi variatii semnificative in evolutia regimului termic diurn, dar tendinta va fi de crestere usoara spre valori, in medie de 22 – 24 de grade.

Noptile vor fi tot mai calde in prima saptamana de prognoza, iar de la o medie a minimelor de 10 grade, se va ajunge la 16 grade in 26 septembrie, iar dupa aceasta data, treptat se va reveni la o medie in jur de 10 grade. Dupa data de 25 septembrie se vor semnala ploi, pe arii mai extinse si posibil insemnate cantitativ in perioada 28 – 30 septembrie.

In Oltenia, vremea va fi calda pana in data de 25 septembrie, local calduroasa in sudul regiunii, cu temperaturi maxime ce se vor situa, in medie, intre 26 si 29 de grade. Ulterior se va raci, astfel ca media regionala a valorilor maxime va scadea la 20 de grade in perioada 28 – 30 septembrie. La inceputul lunii octombrie se intrevede un proces de incalzire, ce va insemna o crestere a valorilor diurne spre o medie de 22 – 23 de grade.

3

Noptile vor fi tot mai calde in prima saptamana de prognoza. Astfel, de la o medie a minimelor de 10 grade, se va ajunge la 16 grade in 26 septembrie, insa ulterior se va reveni la minime, in medie de 9 – 10 grade. Sunt prognozate ploi mai ales in intervalul 25 – 29 septembrie, cand vor fi posibile si cantitati de apa insemnate.

La munte, in perioada 21 – 26 septembrie, valorile termice se vor situa peste mediile multianuale, cu maxime la nivelul zonei intre 16 si 18 grade si minime tot mai ridicate, ce se vor apropia de 10 grade. Vremea se va raci dupa acest interval, iar pentru finalul lunii sunt prognozate maxime, in medie de 10 grade si minime de 2 – 4 grade. In primele zile ale lunii octombrie se intrevede un proces de incalzire, ce va insemna o crestere a valorilor maxime spre 14 grade si minime in medie de 4 – 6 grade. Dupa 23 septembrie se vor semnala ploi, pe arii mai extinse in perioada 26 – 29 septembrie, cand si cantitatile de apa vor fi local insemnate cantitativ.

APIA si SUBVENTII

APIA anunţă lansarea a trei noi scheme de sprjin acordate fermierilor afectaţi de criza COVID-19 G.U. Miscellanea / 24 septembrie

Trei noi scheme de sprijin acordate fermierilor afectaţi de criza COVID-19 au fost lansate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), informează Agerpres.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei şi urmează să fie plătit până la data de 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat de presă.

Cele trei noi scheme de sprijin se aplică în cadrul Măsurii 21 - Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic - bovine, sectorul zootehnic - ovine şi/sau caprine, dar şi în sectorul vegetal - legume-fructe şi cartofi.

"Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidităţi care periclitează continuitatea activităţilor agricole, respectiv a producţiei primare în agricultură, în sectoarele antemenţionate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19. Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, fermierii vor fi sprijiniţi în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei şi menţinerea viabilităţii fermelor", precizează sursa citată.

4

Potenţialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepţional sunt fermierii activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe şi cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 şi care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19.

Conform APIA, cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepţional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, precum şi sectoarelor legume-fructe şi cartofi, însoţite de documentele generale şi specifice, pot fi depuse la centrele judeţene/locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti sau transmise prin fax, poştă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiţia asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

Depunerea solicitărilor se va face începând cu data de 25 septembrie 2020 şi pe 23 octombrie 2020.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 de milioane de euro.

APIA, noutati despre platile ce vor fi efectuate in zilele urmatoare Actualitate, septembrie 24, 2020

APIA informeaza beneficiarii ca a efectuat verificarea cererilor de sprijin depuse de fermieri in perioada 03 – 15 septembrie 2020 pentru Schema de ajutor de stat acordat producatorilor agricoli care au infiintat culturi in toamna anului 2019, afectate de seceta pedologica.

Astfel, in urma verificarilor efectuate au fost declarate eligibile 28.081 de cereri de plata, pentru o suprafata calamitata totala de 1.120.540,40 hectare. Mai mult decat atat, in data de 22.09.2020, APIA a efectuat plata pentru un numar de 17.951 fermieri cu suma de 498.526.688 lei, iar in data de 23.09.2020, pentru un numar de 9.353 de fermieri, cu suma de 334.739.193 lei.

Plata va continua in ritm accelerat, toti fermierii declarati eligibili urmand a fi platiti in zilele urmatoare.Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura asigura pe aceasta cale fermierii ca acorda o importanta deosebita finalizarii cu celeritate a platilor, tot personalul fiind mobilizat atat la nivelul centrelor judetene, cat si la nivelul aparatului central.

5

APIA: Termenul pentru plata către fermieri a ajutorului de 7.000 de euro pe fermă! Ramona Dascălu - 24 septembrie 2020

Noi măsuri de sprijin pentru fermieri! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță lansarea a trei noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi. Cererile de sprijin se depun la centrele județene/locale ale APIA începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020.

6

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Fermierii care pot beneficia de aceste noi măsuri de sprijin

Potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

– beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;

– beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Unde se depun cererile pentru solicitarea măsurilor de sprijin

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 284/23.09.2020, cererile de sprijin se depun la centrele județene/locale ale APIA începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro. Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a

7

Sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza covid-19 (articolul 39b) accesând linkul http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21.

Măsura 21: cultivatorii de legume în câmp, sere și solarii, pomicultorii și cultivatorii de cartofi pot depune până la 23 octombrie actele necesare pentru încasarea sprijinului financiar; suma maximă: 5000 euro/beneficiar lantulalimentar 2020-09-24

Solicitantul trebuie să fie fermier activ și să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată eligibilă pentru anul 2020. Totodată, solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri, prin PNDR 2014-2020;

Condiții specifice sectorului legume-fructe și cartofi:solicitantul a depus cerere unică de plată în campania 2020, pentru una sau mai multe culturi aferente următoarelor coduri de cultură (APIA):351 (Legume proaspete anuale în câmp)353 (Tomate)354 (Castraveți)251, 253 (Cartofi)359, 360, 361, 362, 363 (Legume în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză,vinete)355, 356, 357, 358 (Legume în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză )654 (Caiși și zarzari)655 (Piersici)656 (Cireși și vișini)801 (Zmeur)802 (Coacăz)803 (Căpșuni)804 (Alți arbuști fructiferi)971 (Teren sub sere și solarii cultivat)

Solicitantul are o suprafață minimă de 0,1 ha/parcelă cultivată cu legume și pomi fructifer în spații protejate (sere şi/sau solarii);

8

Solicitantul are o suprafața minimă de 0,3 ha/parcelă cultivată cu legume cu în câmp, pomi fructiferi și/sau cartofi.

ATENȚIE !Solicitantul poate beneficia de sprijin temporar cu caracter exceptional în sectorul legume-fructe și cartofi, atât pentru legume cultivate în câmp, fructe și cartofi cât și pentru legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii).Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter exceptional în sectorul legume-fructe și cartofi, solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020.Cererea de solicitare sprijin se poate depune personal / prin reprezentant. În cazul în care, cererea este depusă prin reprezentantul unei persoane fizice, reprezentarea în vederea completării şi semnării cererii de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional, în locul solicitantului, se face în baza unei procuri notariale care trebuie să fie însoțiță de o copie BI/CI a reprezentantului.Solicitantul trebuie să comunice coordonatele bancare / trezorerie.

ATENȚIE! Copia documentului menționat mai sus trebuie depusă doar dacă aceasta prezintă modificări față de documentul depus la cererea unică 2020. procură notarială și o copie a CI / BI a reprezentantului (dacă este cazul) documentele generale și specifice pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA la depunerea cererii de solicitare sprijinul temporar cu caracter excepțional – M21, pot fi transmise la centrele județene /locale APIA, prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis

Sprijinul financiar pentru sectorul legume, fructe şi cartofi/exploatație:

a) legume cultivate în câmp, fructe și cartofi

între 0,3 Ha – 1 Ha – 700 Euro între 1,01 Ha – 3 Ha – 1200 Euro între 3,01 Ha – 5 Ha – 3000 Euro între 5,01 Ha – 10 Ha – 4000 Euro peste 10 Ha – 5000 Euro b) legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii) între 0,1 Ha – 0,29 Ha – 700 Euro între 0,3 Ha – 0,5 Ha – 1200 Euro între 0,51 Ha – 1 Ha – 3000 Euro între 1,01 Ha – 2 Ha – 4000 Euro peste 2 Ha – 5000 Euro

9

Măsura 21 POMI FRUCTIFERI. Lista speciilor pomicole care pot încasa ajutor de până la 5.000 de euro Ramona Dascălu - 24 septembrie 2020

Lista speciilor de pomi fructiferi care pot încasa ajutor de până la 5.000 de euro! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat ieri, miercuri – 23 septembrie, că se va acorda un sprijin temporar cu caracter excepțional, ca răspuns la criza sanitară generată de epidemia de COVID-19, prin Măsura 21, și fermierilor care au livezi.

După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat ieri măsura 21 de sprijin temporar cu caracter excepțional în contextul crizei generate de epidemia de coronavirus, mai mulți pomicultori ne-au întrebat dacă se acordă ajutor și pentru plantațiile de gutui, pentru cele de măr, păr sau pruni. Pe lista plantațiilor eligibile nu se regăsesc însă și aceste specii. În schimb, însă, se acordă sprijin pentru zarzări, caiși, piersici, cireși și vișini.

Măsura 21 Pomi fructiferi. Condiții de eligibilitate

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional, în sectorul legume-fructe, solicitantul trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 hectar, în conformitate cu datele înscrise în cererea unică de plată 2020.

Condiții specifice sectorului fructe:

Solicitantul a depus cerere unică de plată în campania 2020 pentru una sau mai multe culturi aferente următoarelor coduri de cultură (APIA):

654 – Caiși și zarzări

655 – Piersici

656 – Cireși și vișini

Solicitantul are o suprafață minimă de 0,3 hectare/parcelă fructe cultivate în câmp

10

De asemenea, trebuie menționat că cei care solicită acest sprijin trebuie să fie fermieri activi, adică să o fi încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019, iar în cazul în care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 să îndeplinească prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Măsura 21 pomi fructiferi. Când și unde se depun cererile pentru solicitarea sprijinului

Cererile se depun la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 25 septembrie – 23 octombrie 2020. Cererea se poate depune personal sau prin reprezentant, iar în condițiile din această perioadă, se acceptă transmiterea documentațiilor la APIA și prin fax, e-mail sau ale mijloace electronice.

Cererile depuse ulterior perioadei stabilite nu vor fi luate în considerare pentru plată, fiind neeligibile.

Măsura 21 pomi fructiferi. Acte care trebuie depuse la APIA

Pomicultorii care solicită ajutorul excepțional prin Măsura 21 pentru livezi trebuie să depună o cerere la APIA, însoțită de următoarele documente:

coordonatele bancare / trezorerie. Copia documentului menționat mai sus trebuie depusă doar dacă aceasta prezintă modificări față de documentul depus la cererea unică 2020.

procură notarială și o copie a CI / BI a reprezentantului (dacă este cazul).

Măsura 21 pomi fructiferi. Sumele de bani pe care le pot încasa pomicultorii

Sprijinul pentru sectorul fructe/exploatație se acordă în formă de plată forfetară, după cum urmează:

între 0,3 ha – 1 ha – 700 euro

între 1,01 ha și 3 ha – 1.200 euro

între 3,01 ha și 5 ha – 3.000 euro

între 5,01 ha și 10 ha – 4.000 euro

peste 10 ha – 5.000 euro

Măsura 21 pomi fructiferi. Controale și sancțiuni

11

După campania de depunere a cererilor, APIA va face și o serie de controale. Astfel, pentru sectorul fructe, reprezentanții autorității competente vor verifica suprafața aferentă fructelor cultivate în câmp pentru care se solicită sprijinul.

În cazul nerespectării de către solicitanți a condițiilor de acordare a Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, aceștia sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de la data încasării sprijinului, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Cererea de solicitare sprijin temporar cu caracter excepțional este respinsă de la plată în următoarele situații:

Cererea este depusă în afara termenului legal;

Nu au fost atașate la cerere toate documentele generale și specifice;

Beneficiarul a refuzat controlul la fața locului;

În urma controlului administrativ și/sau la fața locului rezultă că beneficiarul nu se încadrează în limitele minime/maxime menționate în ghid.

Măsura 21 pomi fructiferi. Termenul limită până la care urmează să fie făcute plățile

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară, care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Bugetul Măsurii M21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 este de 150.000.000 euro, alocat din bugetul UE, fondurile fiind alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Ghid Măsura 21 sectorul bovine, ovine/caprine si vegetal, septembrie 24, 2020 agrimanet

Cererile de solicitare sprijin se depun la APIA în perioada 25 septembrie – 23 octombrie In cadrul masurii, vor fi sprijiniti fermierii din sectorul zootehnic, , respective crescatorii de bovine, ovine/caprine, dar si cei din sectorul vegetal, respective legume-fructe si cartofi.

12

Beneficiari

Potentialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu character exceptional sunt fermierii activi crescatori de animale din speciile bovine, ovine/caprine si/sau fermieri din sectorul vegetal, respective din sectorul legume-fructe si cartofi, inscrisi in evidenta APIA cu cod de identificare, care au depus cerere unica de plata in anul 2020 si care respecta criteriile de eligibilitate, specific schemei de sprijin.

Fermieri activi sunt:

a. Beneficiarii care au indeplinit calitatea de fermier active si care au incasat plati directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plata din campania 2019;

b. Beneficiarii care au solicitat plati directe pentru prima oara in anul.

Criterii de eligibilitate:

Conditii generale de accesare a M 21:

Solicitantul trebuie sa fie fermier active; Solicitantul trebuie sa fie inregistrat la APIA cu cerere unica de plata

eligibila pentru anul 2020; Solicitantul nu poate primi sprijin decat o singura data in cadrul

acestei masuri, prin PNDR 2014-2020;

Conditii specific sectorului bovine:

Solicitantul detine minimum 5 UMV si Maximum 90 UVM female adulte din specia bovine (taurine+bubaline), inregistrate in RNE, cu conditia de a avea inscrise minimum 5 UVM female adulte din specia bovine pe fiecare unitate de productie (exploatatie cu cod ANSVSA).

ATENTIE: Solicitantul trebuie sa detina minimum 5 UVM female adulte (varsta de minimum 24 luni la data de 01.07.2020) din specia bovine inregistrate in RNE in fiecare exploatatie cu cod ANSVSA. Solicitantul trebuie sa detina la data de 01.07.2020 maximum 90 UVM female adulte (varsta de minimum 24 luni la data de 01.07.2020) din specia bovine, in toate exploatatiile cu cod ANSVSA inregistrate in RNE. Daca numarul de

13

bovine eligibile pentru aceasta schema, din toate exploatatiile din cerere, depaseste numarul de 90 de capete, cererea de solicitare a sprijinului este respinsa de la plata.

Fiecare femela adulta din specia bovine pentru care se solicita sprijin trebuie sa aiba varsta de minimum 24 de luni la 1 iulie 2020.

Bovinele inregistrate in RNE ulterior datei de 1 iulie nu vor fi eligibile pentru sprijin.

Conditii specifice sectorului ovine/caprine:

Solicitantul detine minimum 50 capete female adulte din specia ovine sau minimum 50 capete female adulte caprine, inregistrate in RNE pe unitatea de productie/exploatatie cu cod ANSVSA.

Cele 50 de capete de female adulte pe care trebuie sa le detina solicitantul nu pot fi cumulate din cele doua specii (de ex: 20 ovine si 30 caprine). In fiecare exploatatie cu cod ANSVSA trebuie sa existe minim 50 de capete female adulte la data de 01.07.2020, din fiecare specie!

Fiecare female adulta din specia ovine sau caprine pentru care se solicita sprijin trebuie sa aiba varsta de minim 12 luni la data de 1 iulie 2020.

Conditii specific sectorului legume-fructe si cartofi

Solicitanrul a depus cerere unica de plata in campania 2020, pentru una sau mai multe culture aferente urmatoarelor coduri de cultura:

351 – legume anuale în camp; 251, 253 – cartofi; 359, 360, 361, 362, 363 – legume în solarii tomate, castraveți, ardei,

varză, vinete; 654 – caiși și zarzări; 655 – piersici; 656 – cireși și vișini; 801 – zmeur; 802 coacăz; 804 arbuști fructiferi. 971 teren sub sere si solaria cultivat

Solicitantul are o suprafata minima de 0,1 ha/parcela legume, fructi cultivate in spatii protejate

14

Solicitantul are o suprafata minima de 0,3 ha/parcela legume cultivate in camp, fructi si cartofi.

Solicitantul poate beneficia de sprijin temporar cu character exceptional in sectorul legume-fructe si cartofi, atat pentru legume cultivate in camp, fructi si cartofi, cat si pentru legume, fructi cultivate in spatii protejate (sere si solarii).

Solicitantul trebuie sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, in conformitate cu datele inscrise in cererea unica de plata 2020.

Depunerea cererii

Cererea de solicitare sprijin se poate depune personal sau prin representant.

In cazul in care cererea este depusa prin reprezentantul unei persone fizice este necesara o procura notariala care trebuie sa fie insotita de o copie BI/CI a reprezentantului. In cazul in care cererea este depusa prin reprezentantul unei persone juridice acesta va complete cererea de solicitare cu denumirea si CUI/CIF ale persoanei juridice, cu datele de identificare ale administratorului/titularului/reprezentantului legal, iar la rubricile din cererea de solicitare rezervate pentru imputernicit, va complete datele de identificare ale imputernicitului.

Cererea de solicitare, insotita de documentele generale si specifice, poate fi depusa la centrele judetene/locale ale APIA sau trimisa prin fax, posta sau format electronic scanat prin email, cu conditia asumarii prin semnatura de catre beneficiar pe fiecare pagina a documentului transmis.

In situatia in care solicitantul detine mai multe exploatatii situate pe raza mai multor unitati administrative teritoriale din judete diferite, acesta depune o singura cerere la centrul judetean/local APIA pe raza caruia isi are sediul social/domiciliul, sau unde a depus cererea unica de plata pentru anul 2020.

Beneficiarul are obligatia sa anunte orice modificare privind datele din cerere la centrul judetean/local APIA, unde a depus cererea de solicitare in termen de 5 zile lucratoare de la emiterea documentului.

Retragerea cererii

Benficiarul poate retrage cererea de solicitare a sprijinului. Prin intermediul celor trei formulare aferente fiecarei scheme.

15

Documente generale si specific anexate cererilor de solicitare a sprijinului

Documente generale:

Coordonatele bancare/trezorerie. Copia documentului trebuie depusa doar daca aceasta prezinta modificari fata de documentul depus la cererea unica 2020

Procura notariala si o copie a CI/BI a reprezentantului

Documente specific:

Sectorul bovine:

Extras din registrul exploatatiei/animalelor emis de operatorul Sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor (SNIIA) din care rezulta efectivul de bovine detinut la dta de 1 iulie 2020, in exploatatie/ii cu cod ANSVSA inscrisa/e in cerere

Sectorul ovine/caprine

Extras din registrul exploatatiei/animalelor emis de operatorul Sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor (SNIIA) din care rezulta efectivul de bovine detinut la dta de 1 iulie 2020, in exploatatie/ii cu cod ANSVSA inscrisa/e in cerere

Control la fata locului

APIA efectueaza controale administrative si la fata locului. Daca fermierul a fost selectat pentru control la fata locului si nu permite efectuarea controlului, cererea de solicitare va fi respinsa de la plata!

Vor verifica:

Pentru sectorul bovine si ovine/caprine:

Animalele care fac obiectul cererii de solicitare (sexul, pasaportul, crotaliile)

Existenta registrului individual al exploatatiei (RIE)

Exactitatea inregistrarilor in RIE pentru perioada 01.07.2020- data efectuarii controlului

Documentele care au stat la baza inregistrarilor in RIE (formulare de miscare, formulare de identificare, etc.)

16

Pentru sectorul legume-fructe si cartofi

Suprafata aferenta culturii de legume, fructi in spatii protejate; legume cultivate in camp, fructi si cartofi pentru care se solicita sprijin.

Sanctiuni

Cererea de solicitare sprijin este respinsa de la plata in urmatoarele situatii:

Cererea este depusa in afara termenului legal Nu au fost atasate la cerere documentele generale si specific Beneficiarul a refuzat controlul la fata locului In urma controlului administrative si/sau la fata locului rezulta ca

beneficiarul nu se incadreaza in limitele minime/maxime mentionate.

Efectuarea platilor

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară, care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Cuantumul sprijinului este de maxim 7000 Euro/fermier/exploatație, astfel:

Sprijinul pentru sectorul bovine/exploatatie:

între 5 UVM – 10 UVM – 1000 Euro între 11 UVM – 20 UVM – 2500 Euro între 21 UVM – 30 UVM – 3500 Euro între 31 UVM – 40 UVM – 4750 Euro între 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euro între 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro între 61 UVM – 90 UVM – 7000 Euro

În cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile de eligibilitate deține mai mult de o exploatație cu cod ANSVSA, sprijinul se acordă pentru efectivul total de bovine deținute în exploatația agricolă și nu separate pentru fiecare exploatație cu cod ANSVSA.

Sprijinul pentru sectorul ovine sau caprine/exploatatie:

Intre 50-100 capete – 500 euro Intre 101-200 capete – 800 euro Intre 201-300 capete – 1300 euro Intre 301-400 capete – 1700 euro

17

Intre 401-500 capete – 2100 euro Peste 500 capet – 2500 euro

Sprijin pentru sectorul legume, fructi si cartofi/exploatatie

Legume cultivate în camp, fructi si cartofi:

între 0,3 ha și 1 ha sprijin de 700 euro; între 1,01 ha și 3 ha sprijin 1200 euro; între 3,01 ha și 5 ha sprijin 3000 euro; între 5,01 ha și 10 ha sprijin 4.000 euro; peste 10 ha sprijin 5.000 euro.

Legume, fructe cultivate în spatii protejate:

între 0,1 ha și 0,29 ha sprijin de 700 euro; între 0,3 ha și 0,5 ha sprijin 1200 euro; între 0,51 ha și 1 ha sprijin 3000 euro; între 1,01 ha și 2 ha sprijin 4.000 euro; peste 2 ha sprijin 5.000 euro.

In cazul in care un fermier are o exploatatie mixta care se incadreaza in aria de eligibilitate, sprijinul poate fi cumulat pana la valoarea maxima de 7000 de euro/fermier/exploatatie.

In cazul in care beneficiarul a solicitat sprijin pentru mai multe sectoare, iar valoarea totala de plata depaseste suma de 7000 euro, plata se va efectua dupa cum urmeaza:

se plateste integral primul sector pentru care a fost autorizata cererea la plata;

restul sumei de plata pana la valoarea maxima de 7000 euro va fi repartizata urmatorului sector autorizat la plata.

Descarca intregul Ghid al Masurii 21 si Cererile de solicitare sprijin Ghidul-Solicitantului-M21-Anexa-OMADR-nr-285 Descarcă

Acordarea unei subvenții de 50-75% pentru dobandă la credite, septembrie 24, 2020 agrimanet Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, partea a XII-a UNELE CĂI DE IMPLEMENTARE A CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE

18

ACORDAREA UNEI SUBVENȚII DE 50-75% PENTRU DOBANDĂ LA CREDITELE DE ACHIZITIE TERENURI AGRICOLE ȘI GARANȚII DE STAT DE PÂNĂ LA 50% DIN VALOAREA TERENULUI ACHIZIȚIONAT:

SCOP:

– stabilizarea fermelor mici și medii pentru a putea deveni bancabile, pentru a avea stabilitatea mijlocului de producție și de stimulare a investițiilor specifice agricole pentru creșterea valorii adăugate;

– accelerarea procesului de comasare a terenurilor prin stimularea cumpăratorilor potențiali în rândul fermelor mici;

– stimularea pariției de asocieri cooperatiste având clară posesia pământului.

MOD IMPLEMENTARE:

– Beneficiari:

a. fermele familiale comerciale;

b. fermele comerciale mici și medii;

c. în ambele cazuri de mai sus, se aplică dacă beneficiarul nu are deja în proprietate la momentul tranzacției mai mult de 100 ha de teren agricol;

d. subvenția nu se acordă persoanelor fizice;

e. subvenția se acordă doar beneficiarilor care își lucrează pământul achiziționat în mod direct pe o durată de 5 ani de la data achiziției;

– Subvenția de dobânda variaza in funcție de mărimea fermei;

– Beneficiarii nu sunt rezultantii unei diminuari a suprafetei exploatatiei in ultimii 2 ani cu mai mult de 15%, dacă limitele le depasesc pe cele ale pragurilor mentionate.

IMPACT BUGETAR = circa 15-20 milioane euro/anual la tranzactii de 100.000 ha care se încadrează în condiții

ACORDAREA UNEI SUBVENȚII DE 50-90% PENTRU DOBÂNDĂ LA CREDITELE DE CONSTRUIRE SERE SI SOLARII INCALZITE ȘI ACORDAREA DE GARANȚII DE STAT ÎN CUANTUM DE 50% DIN VALOAREA PROIECTULUI

19

SCOP:

– creșterea suprafețelor de producție în spații protejate cu 1000 ha minim în următorii 5 ani;

– securizarea producției mai ales în anotimpurile reci, pentru diversificarea ofertei autohtone către populație;

– reducerea importurilor de legume, plante medicinale și aromatice, dar crearea și de ofertă pentru export;

– beneficiarul va garanta cu % echivalent din investitia realizata garanția statului.

MOD IMPLEMENTARE:

– Beneficiari:

a. Fermele familiale comerciale;

b. Fermele comerciale

c. se poate acorda oricărui tip de ferma agricolă, indiferent de tipul activității;

d. suprafața minimă a unui proiect nou să fie de 1 ha, iar dacă este extindere de minim 0,5 ha;

e. se acordă pentru spații încălzite cu destinație legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice, ameliorarea plantelor indiferent de natura lor, producerea de material săditor și plantare;

NOTA: se aplică și în cazul proiectelor finanțate parțial pe fonduri europene pentru partea de cofinantare a fermierului. IMPACT BUGETAR = la volum de 200 proiecte/anual x 1.000.000 euro/proiect = 8-12 milioane de euro valoare dobandă subvenționată/annual

ACORDAREA UNOR AJUTOARE DE STAT DE PÂNĂ LA 50% DIN VALOARE, PENTRU CONSTRUIREA DE INVESTIȚII NOI CU VALOARE MAI MARE DE 5 MILIOANE EURO/PROIECT SCOP:

– stimularea dezvoltării unor activități necesare dar pentru a crea impact și stabilitate sunt necesare investiții de volum mare, dar care necesită și efort investițional mare;

20

– astfel pot fi stimulate cooperativele care au materie primă, dar au nevoie de fonduri pentru a demara activități de producție cu amploare ridicată;

– se are în vedere compensarea sectoarelor unde ponderea concentrării producției este mare și pericolul de destabilizare a sectorului este mare sau poate deveni mare;

– investițiile realizate raman pe o durata de 5 ani de la punerea in functiune, gajate catre statul roman în pondere de 60% din valoarea investiției si devin proprietatea acestuia daca in aceasta perioada de timp beneficiarul intra in insolventa sau nu atinge minim 60% din capacitatea realizata de productie in termen de 3 ani de la receptie;

– bugetul planului propus mai sus ar fi de circa 400-500 milioane de lei în total, adică o alocare de circa 150 milioane euro/an, pentru a se putea finanța în următorii 5-6 ani.

MOD DE IMPLEMENTARE:

– Spații colectare, sortare și ambalare legume și fructe cu durată de inmagazinare mai mare de 4 luni pentru 50% din capacitate – minim 10 unități x minim 5 milioane euro/proiect – finațare 50% dar nu mai mult de 3 milioane de euro;

– Fabrici de procesare legume și fructe pentru realizarea de conserve și sucuri – minim 15 unități x minim 10 milioane euro/proiect – finanțare 50% dar nu mai mult de 8 milioane euro/proiect;

– Fabrici de aluaturi congelate, pentru pâine și patiserie – minim 10 unități x minim 15 milioane euro/proiect – finanțare 50% dar nu mai mult de 6 milioane euro/proiect;

– Mori de făină din grâu dur cu capacitate de minim 100 to/zi– minim 10 unități x minim 4 milioane euro/proiect – finanțare 50% dar nu mai mult de 2,5 milioane euro/proiect;

– Fabrici de paste făinoase din grâu dur cu capcitate de minim 50 to/zi – minim 10 unități x minim 10 milioane euro/proiect – finanțare 50% dar nu mai mult de 6 milioane euro/proiect;

– Fabrici de brânzeturi maturate și alte produse din lapte cu capacitate de minim 50 to branza/zi – minim 20 unități x minim 8 milioane euro/proiect – finanțare 50% dar nu mai mult de 5 milioane euro/proiect;

21

– Module de seră mai mari de 5 ha cu stație de biogas pentru cogenerare și energie electrică sau alte surse de energie regenerabilă – minim 20 unități x minim 10 milioane euro/proiect – finanțare 50% dar nu mai mult de 6 milioane euro/proiect.

– Fabrici de deshidratare lucernă – minim 10 unități x minim 10 milioane euro/proiect – finațare 50% dar nu mai mult de 6 milioane euro/proiect.

– Fabrică de procesare soia – minim 5 unități x minim 10 milioane euro/proiect – finațare 50% dar nu mai mult de 6 milioane euro/proiect.

– Fabrici de nutrețuri combinate – minim 10 unități x minim 10 milioane euro/proiect – finațare 50% dar nu mai mult de 6 milioane euro/proiect.

– Ferme de reproducție purcei – minim 15 unități x minim 6 milioane euro/proiect – finațare 50% dar nu mai mult de 3,5 milioane euro/proiect.

IMPACT BUGETAR TOTAL CIRCA 500 -600 MILIOANE EURO ÎN URMĂTORII 4 ANI

ALOCARE ANUALĂ A CIRCA 125 – 150 MILIOANE EURO PENTRU FINALIZARE IMPLEMENTARE ÎN MAXIM 6-7 ANIl

DEZVOLTAREA SUPRAFEŢELOR DE CULTURI PROTEICE

REGLEMENTAREA CADRULUI PENTRU STIMULAREA DEZVOLTĂRII SUPRAFEŢELOR DE CULTURI PROTEICE, prin care se urmareste acordarea de subvenţii mărite faţă de situația actuală şi fără condiţionări privind destinaţia producţiei, cu luarea în considerare a tuturor speciilor de leguminoase.

Ca obiective de atins ar trebui să se aibe în vedere la modul următor:

– 20 % din suprafața arabilă să fie acoperită anual cu plante leguminoase, perene sau anuale;

– Necesarul de sroturi proteice de soia să fie asigurat din producția internă în condițiile revigorării zootehniei, mai ales a sectorului suin;

– Să putem exporta anual minim 500.000 to de granule de lucernă deshidratate, pe lângă asigurarea consumului intern;

– Asigurarea necesarului de leguminoase boabe pentru consum uman din producție proprie, mai ales fasole, năut, linte;

22

IMPACT BUGETAR (INCLUSIV PLĂȚI DIRECTE FONDURI EUROPENE) SUPRAFETE ESTIMATE 2.000.000 ha x 200 euro/ha medie = 400 milioane euro anual

ALTE MĂSURI SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI AGRICOL ÎN ROMÂNIA

REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE PENTRU A AJUTA DEZVOLTAREA SECTORULUI AGRICOL – dintre acestea trebuiesc avute în vedere ca primă urgență a fi introduse următoarele:

– Realizarea unei rețea vamale de laboratoare fitosanitare pentru controlul importurilor de legume extracomunitare si a celor comunitare în baza unor standarde naționale adoptate – acestea trebuiesc dotate pentru a face fața verificării trasabilității și a calității tuturor importurilor de legume, dar nu numai (se poate aplica și la produse din lapte, carne, mezeluri, etc.

Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier (va urma)

APICULTORI, VERIFICAȚI-VĂ CONTURILE!Agroinfo, 24 septembrie 2020 PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS! Consilierul personal al ministrului agriculturii, apicultorul Marian Irinei, cunoscut pe Facebook ca Marian Stuparul Oltean, a anunțat astăzi că are semnale de la apicultori din toată țara că a început plata ajutorului de minimis de 25 de lei/familia de albine.Banii au ajuns deja la mai mulți apicultori.

Sunt informat de colegi din toată țara, pe grupurile apicole din România că începând de ieri (23 septembrie n.r.), conturile apicultorilor au fost alimentate cu bani (e vorba de ajutorul de minimis). În cazul în care sunt județe care nu au făcut plățile către apicultori, vă rog să-mi scrieți pentru a verifica ce probleme sunt, este mesajul consilierului personal al ministrului agriculturii.

Potrivit mesajelor apicultorilor transmise către consilierul MADR, ajutorul de minimis s-a plătit deja în județele Arad, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Brăila, Mehedinți, Olt, Vaslui, Cluj, Prahova, Botoșani, Hunedoara, Bihor, Sălaj, Bacău, Neamț, Teleorman, Călărași.

23

Ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producţiei primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 25 de lei/familia de albine, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 49.948.500 lei și se asigură din bugetul de stat.

AFIR si FINANTARI

Dezvoltarea sectorului agricol prin susținerea procesării produselor agricole septembrie 24, 2020 agrimanet

Plan de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, partea a XI-a

OBIECTIVE PRIVIND IMPLEMENTAREA DEZVOLTĂRII

Dezvoltarea sectorului agricol este o etapă extrem de importantă în orice plan de măsuri pentru agricultură, iar aceasta trebuie stimulată în funcție de domeniile care se pot preta cel mai bine pentru a satisface cerințe reale ale pieții interne în primul rând și apoi externe.

Dacă se ia ca baza de analiză evoluția balanței comerțului cu produse agricole ale României în ultimii 5 ani, vom constata că dezechilibrele care se accentuează pe an ce trece sunt în domeniul mărfurilor procesate, sau în amontele produselor procesate, grupate pe sectoare agricole:

SECTORUL HORTICOL – LEGUME, VIE, POMI, ARBUȘTI FRUCTIFERI

– Procesare legume – pastă de tomate, suc de roșii, conserve de legume, legume congelate instant, cartofi pentru fast foods, snacksuri de cartof, porumb dulce conservat, boabe de porumb dulce, etc – deficitul balanței depășeste 300 milioane euro anual doar cererea internă, fără să luăm în calcul exporturile.

– Procesare sucuri de fructe – aici trebuie să avem în vedere dezvoltarea sectorului prin căteva pârghii:

24

Supraimpozitarea sucurilor acidulate gen cola, etc; Campanii de promovare a sucurilor naturale, inclusiv cu programe

pentru acordarea în scoli în mod subvenționat; Stimularea investițiilor în aceste domenii prin facilități de creditare,

ajutoare de stat sau fonduri europene;

– Procesare compoturi, paste pentru alimentație copii mici – în general din fructele apreciațe de piață a fi superioare, gen piersică, caisă, prune, etc;

– Procesare dulcețuri, magiun cu mărci tradiționale recunoscute – identificarea de rețete și zone specifice care pot fi acreditate și protejate prin denumiri de origine. Am în vedere în special dulcețurile de vișine, cireșe, prune, caise, etc;

– Procesarea rachiurilor de fructe și a lichiorurilor – în special din fructe considerate speciale, cum ar fi rachiurile de prună, caisă, vișină. La fel pentru lichioruri, fructele considerate mai speciale, gen vișină, cireșe, caisă, piersică;

– Înființare de plantații cu cerere sporită la intern sau export – cireșe, vișine, struguri de masă, mere, etc – aici trebuiesc avute în vedere și stimularea spațiilor de păstrare.

– Stimulare înființare ferme de câmp pentru producerea de legume – pentru procesare ă roșii, vinete, ardei, rădăcinoase, cartofi, etc

– Stimulare înființare capacități de selectare și depozitare pe termen mediu – depozite de frig în toate zonele de producție.

– Stimulare dezvoltare sector de sere încălzite – atât pentru legumicultură, dar și pentru floricultură, cu impact în asigurarea diversității producerii de legume în sezoanele de iarnă.

SECTORUL ZOOTEHNIC

– Stimularea fermelor de reproducție pe speciile deficitare – am în vedere în special sectorul suin și avicol, apoi vaca de carne, oaia cu rasele de carne, caprele rase de lapte. Deficitul la toate speciile este foarte mare, dar în special la sectorul suin unde la acest moment suntem dependenți de importul de purcei pentru îngrășat;

– Stimularea fermelor cu efective de rase autohtone – am în vedere aici rasele autohtone de porc (mangalița, Bazna), oaie (Cap Negru de Teleorman, merinos de palas, tigaie ruginie, etc), rase capre (Albă de Banat, etc),

25

– Stimularea unităților de procesare tradițională aferente fermelor dar cu capacități de procesare medii – dar cu produse specifice și protejate, care să permită crearea de produse cu valoare mare adăugată. Se poate avea în vedere procesarea porcilor în mod tradițional, brânzeturi specifice, cu accent pe brânzeturi maturate care pot avea piață de export, altele.

– Stimularea sectoarelor cu oportunități de export de proximitate –gen porc, vită de carne, berbecuți, pui, etc. Numai la porc înregistrăm un deficit în balanța comercială de peste 700 milioane de euro.

SECTORUL DE CULTURĂ MARE

– Stimularea culturilor proteice – aici avem în vedere două direcții complementare:

1. Dezvoltarea suprafețelor în special de soia, lucernă, mazăre de toamnă, leguminoase de nișă (năut, lupin, bob, etc)

2. Dezvoltarea suprafețelor de producție fasole uscată pentru intern și export;

3. Dezvoltarea capacităților de procesare soia pentru obținere de ulei și sroturi;

4. Dezvoltarea capacităților de deshidratare a lucernei pentru intern sau export în țările arabe în special, dar și China;

– Stimularea culturilor semincere – România are tradiție și o poziție importantă pe piața producătorilor de sămânță și am în vedere cele de cereale păioase, floarea soarelui, porumb și soia. Dar pe lângă dezvoltarea sau stabilizarea acestora, trebuie să avemîn vedere dezvoltarea producerii de:

1. Semințe de plante furajere, cu cerere foarte mare la export.2. Semințe de plante medicinale și aromatice;3. Dezvoltarea suparfețelor de floarea soarelui și porumb;

– Stimularea producției de culturi de nișă:

1. Plante aromatice și medicinale, inclusiv în sistem ecologic;2. Plante în sistem ecologic – toată gama de cultură,3. Porumb pentru amidon;4. Floarea soarelui high oleică;5. Culturi pentru hrana păsărilor de companie – este nevoie de mei,

dughie, floare de păsărele, etc.

Autor: Dr. Ing. Ștefan Gheorghiță – fermier (va urma)

26

Banca Transilvania face parte din programul de granturi pentru susţinerea firmelor G.U. Bănci-Asigurări / 24 septembrie Banca Transilvania (BT) se va implica în distribuirea granturilor din fonduri europene pentru susţinerea antreprenorilor, prin programul iniţiat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), conform Agerpres.

"Este un program de un miliard de euro care a generat, deja, interes foarte mare în rândul antreprenorilor. Pentru că este important pentru firme să aibă acces la granturi, atunci acestea devin implicit prioritatea noastră la BT. Ne mobilizăm şi suntem pregătiţi. Trebuie să ne susţinem unii pe alţii", declară Tiberiu Moisă, director general adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.

Programul de acordare a granturilor este destinat susţinerii firmelor şi economiei. Astfel, antreprenorii cu afaceri afectate de contextul generat de pandemie pot beneficia de finanţări între 2.000 şi 200.000 de euro prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2014 - 2020.

"Programul are trei scheme de finanţare: microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi granturi pentru investiţii pentru IMM-uri. Pentru firmele care aleg a treia variantă de finanţare, de până la 200.000 de euro pentru investiţii, Banca Transilvania este pregătită inclusiv pentru acordarea de credite-punte, replicând astfel experienţa pozitivă dintr-un alt program din care a făcut parte, Start-Up Nation", se menţionează într-un comunicat de presă al BT.

Potrivit sursei citate, microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii, dar şi PFA-urile se pot înscrie online în program.

1,6 miliarde de euro din fonduri europene, mutați de la controversatele proiecte de reconversie către investiții Articole, Economedia • 24 Septembrie 2020 • Mihai Roman

Ministerul Fondurilor Europene propune printr-un memorandum discutat în ședința de guvern de azi ca 20% din Fondul Social European (FSE, instrumentul prin care UE finanțează controversatele proiecte de reconversie profesională și

27

training-uri) să se mute în viitorul buget multianual al Uniunii Europene la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR, prin care sunt finanțate investițiile în infrastructură).

Dacă propunerea României va fi acceptată de Comisia Europeană, înseamnă că 1,677 miliarde euro din fondurile europene alocate României în perioada 2021-2027 vor fi transferați din FSE către FEDR, potrivit memorandumului citat. Din FEDR sunt finanțate principalele proiecte de infrastructură la nivel național (autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, rețele naționale de comunicații etc.) și la nivel regional.

Ca urmare, ar rezulta un total FEDR de 19 miliarde euro și FSE de 6.708 miliarde euro.

Cum propune Ministerul Fondurilor Europene să fie împărțite fondurile europene pe viitorul exercițiu financiar:

– 8 Programe Operaționale Regionale – aprox. 9 mld euro (FEDR, aprox. 52% din alocarea totală FEDR) cu o distribuție la nivel regional conform formulei de alocare aferente POR 2014-2020;– Program Operațional Sănătate – aprox. 2,8 mld euro (multifond FEDR – 1.982 mld euro și FSE+ 900 mil euro);– Program Operațional Incluziune si Demnitate Socială – aprox. 2,9 mld euro (multifond FEDR – 574 mil euro și FSE+ 2.369 mld euro);– Program Operațional Educatie și Ocupare – aprox. 3,297 mld euro FSE+;– Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare– aprox. 1,615 mld euro FEDR;– Program Operațional Dezvoltare Durabilă – aprox. 3,9 mld euro (multifond FEDR – 3.085 mld euro și FC – 837 mil euro);– Program Operațional Transport – aprox. 4,898 mld euro (multifond FEDR – 2.328 mld euro și FC – 2.570 mld euro);– Program Operațional pentru Tranziție Justa – aprox. 1,766 mld euro;– Program Operațional Asistență Tehnică – aprox 0,682 mld euro (multifond FEDR 280,462 mil Euro și FSE+ 140,820 mil euro)

ALTELE

Adrian Oros: România dorește armonizarea legislației europene a etichetării alimentelor , meatmilk , 24 septembrie 2020 La Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de miniștri AgriFish. Luând cuvântul pe subiectul etichetării, ministrul agriculturii din România, domnul Adrian Oros, a afirmat că țara noastră susține aplicarea unui model armonizat la nivelul Uniunii Europene prin intermediul căruia să fie furnizate informațiile nutriționale ale

28

produsului alimentar într-un mod simplu, vizibil și ușor de înțeles de către consumator.

România își propune să aibă o contribuție substanțială la stabilirea unei

scheme armonizate la nivelul UE și, în general, în atingerea obiectivelor din strategia Farm to fork, care vor permite consumatorilor sa aibă acces la alimente sănătoase, sigure și nutritive.

Ministrul a atras atenția că educarea consumatorilor este esențială pentru a aplica eficient aceste scheme și a înțelege mai bine ceea ce înseamnă dietele sănătoase și importanța creșterii activității fizice pentru a promova sănătatea.

De asemenea, Adrian Oros și-a exprimat speranța că se va putea identifica un sistem de etichetare care să susțină consumatorii în alegerile lor dar și producătorii, în special pe cei care duc mai departe identitatea culturală și gastronomică.

În cadrul Reuniunii de astăzi a avut loc o declarație comună a mai multor state membre, printre care și România (BG, HR, CY, CZ, FR, HU, IT, LV, LU, PL, RO, SK, SL și ES) privind nevoia de a dezvolta culturile de proteine vegetale în cadrul agriculturii UE în vederea reducerii importurilor UE, precum și pentru atingerea obiectivelor din reforma PAC, Farm to Fork și Green Deal.

29

FIC: Construcția bugetului este fundația revenirii economice, meatmilk , 24 septembrie 2020

Pentru ca România să aibă un viitor economic care să transcendă ciclurilor electorale, într-o perioadă în care criza sanitară a produs turbulențe în economie și în rândul companiilor, cel mai responsabil gest din partea instituțiilor cu putere de legiferare ar fi să asigure o construcție bugetară care să garanteze revenirea economică.

Schimbările structurale pe care măsurile recent adoptate de Parlament le vor avea în construcția bugetară vor genera, conform BNR, cel mai mare deficit din ultimii ani:

– 11% din PIB, cu impact asupra capacității României de a avea acces la sume importante din fondurile europene și pot aduce schimbări din partea agențiilor de rating internaționale.

Problema majoră a unui deficit bugetar atât de mare este dificultatea sau chiar imposibilitatea finanțării acestuia pe piețele financiare. În plus aceste măsuri, ar putea declanșa revizuirea ratingului de țară pentru România, prin urmare, creșterea în continuare a costului datoriei publice ceea ce ar genera

30

un efect negativ asupra întregii economii românești, mai ales în absența unei strategii de rambursare credibile.

Astfel, competitivitatea României va fi slăbită chiar din interior, iar recâștigarea pozițiilor de avantaj pierdute vor aduce costuri suplimentare pe termen mediu.

România se află deja sub procedura de deficit excesiv și trebuie să prezinte în această lună Comisiei Europene o strategie de consolidare fiscală, precum și Planul Național de Relansare și Reziliență care să fundamenteze alocarea și finanțarea din partea Uniunii Europene.

Conlucrarea tuturor factorilor de decizie Parlament, Guvern, Președinte, și luarea în considerare a tuturor acestor aspecte, atunci când agenda publică impune adoptarea unor măsuri ce pot afecta întreaga societate este, în opinia noastră, singura cale de rezolvare a problemelor ce stau în fața redresării economice a României.

Ministerul Agriculturii vrea să construiască un brand de țară pentru vinul românesc. Sursa finanțării: fondurile UE!Ionel Văduva, 24

septembrie 2020 Promovarea vinului românesc printr-un brand de țară viticolă. O prioritate de finanțare europeană aferentă exercițiului financiar 2021-2027 reprezintă, mai nou, pentru decidenții de la noi din țară, pătrunderea pe piața internațională a vinurilor.

Potrivit celei mai recente versiuni a analizei SWOT privind Planul Național Strategic (PNS 2021-2027), publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în prezent, pătrunderea pe piața internațională a vinurilor produse în România este pusă în dificultate din cauza lipsei unui brand de țară viticolă, de care producătorii români de vinuri ar putea beneficia.

Potrivit precizărilor specialiștilor MADR, constituirea pentru România a unui brand de țară viticolă se poate realiza prin implicarea Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), care are atribuțiuni legale de promovare a vinului românesc.

31

„Astfel, ONVPV va trebui să organizeze programe naționale și internaționale de informare privind beneficiile consumului moderat de vin, prin toate mijloacele mass-media. De asemenea, va trebui să organizeze pentru producătorii și exportatorii români de vinuri, participarea la principalele târguri și concursuri internaționale.

Participarea constantă la principalele târguri și concursuri de vinuri din lume ar putea promova adevărata calitate a vinurilor românești, care a adus până în prezent multe medalii producătorilor care au participat la astfel de concursuri”, se menționează la capitolul N09 al analizei SWOT, „Creșterea competitivității sectorului vitivinicol”.

Accesare „mai susținută” a măsurii de promovare a vinurilor

Statisticile publicate de experții ministeriali spun că după absorbția a peste 360 milioane euro în cadrul măsurii de restructurare/reconversie și înființarea a peste 30.000 ha de plantații noi și de absorbție de aproximativ 50 milioane euro pentru investiții noi în crame, „este imperios necesar ca producătorii de vin din România să își facă cunoscute vinurile în plan internațional”.

De aceea, au mai precizat aceștia, este imperios necesar ca producătorii autohtoni să acceseze mai susținut măsura de promovare a vinurilor.

„Măsura de promovare a vinurilor, care are un potențial deosebit, oferă solicitanților posibilitatea de promovare a vinurilor în țările terțe și de informare a consumatorilor din piața internă UE de beneficiile consumului moderat de vin.

Participarea la marile târguri și expoziții de vinuri din toată lumea va oferi posibilitatea producătorilor români de vinuri de a-și face cunoscute vinurile și de a încheia contracte de export cu parteneri externi.

Cinci direcții de acțiune la care PNS ar trebui să răspundă în ceea ce privește sectorul vie-vin

Conform precizărilor din document, PNS 2021-2027 ar trebuie să susțină consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv. În acest context, vorbim mai exact de protejarea patrimoniului național viticol prin măsuri de optimizare a dimensiunii fermelor viticole, dar și de modernizarea fermelor prin sprijinirea investițiilor în bunuri și echipamente.

32

De asemenea, trebuie avută în vedere consolidarea și dezvoltarea sectorului de vinificație, și anume susținerea dezvoltării de crame și mărci comerciale la nivelul centrelor viticole.

Totodată, se urmărește creșterea valorii comerciale a produselor prin promovarea brandului de țară pentru vin, promovarea consumului de vin, susținerea mărcilor comerciale prin participarea la evenimente, târguri, concursuri etc.

Mai mult, specialiștii din sector spun că este necesară valorificarea potențialului IT&C și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (operatori, cetățeni), prin dezvoltarea de aplicații pentru gestionarea patrimoniului și creșterea accesului la serviciile oferite de autorități.

Nu în ultimul rând, o altă prioritate este și creșterea capacității de inovare prin stimularea cooperării între instituțiile de cercetare/dezvoltare/inovare și operatori și creșterea accesului operatorilor la noi produse, piețe și nișe de comercializare.

Cifra dezastrului din agricultură: 1,12 milioane de hectare distruse de secetă 24.09.2020

Cifra dezastrului din agricultură: 1,2 milioane de hectare distruse de secetă. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Peste 28.000 de cereri de sprijin pentru culturile afectate de secetă au fost declarate eligibile la plată. 27.304 fermieri au primit deja despăgubiri în valoare de peste 833 de milioane de lei, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit sursei citate, au fost verificate cererile de sprijin depuse de fermieri în perioada 3 - 15 septembrie 2020 pentru Schema de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.

33

În urma verificărilor efectuate au fost declarate eligibile 28.081 de cereri de plată, pentru o suprafaţă calamitată totală de 1.120.540,40 hectare, precizează APIA.

Datele centralizate de APIA arată că, în data de 22 septembrie, s-a efectuat plata pentru un număr de 17.951 de fermieri cu suma de 498.526.688 lei, iar în data de 23 septembrie 2020, pentru un număr de 9.353 de fermieri, cu suma de 334.739.193 lei.

Agenţia precizează că va continua în ritm accelerat, toţi fermierii declaraţi eligibili urmând a fi plătiţi în zilele următoare şi asigură pe această cale "că acordă o importanţă deosebită finalizării cu celeritate a plăţilor, tot personalul fiind mobilizat atât la nivelul centrelor judeţene, cât şi la nivelul aparatului central".

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 3488/2020 privind completarea Procedurii de autorizare a importurilor de bunuri în regim de scutire de taxe vamale de către organizaţii sau instituţii în aplicarea dispoziţiilor art. 43-53, art. 57-59, art. 61-80 şi ale art. 82 din Regulamentul (CE) nr. 1.186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.554/2016, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF Publicat în Mof I nr. 873 din 24.09.2020. A intrat în vigoare la 24.09.2020

Ordinul nr. 157/2020 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitar-veterinarăşi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportăşi/sau distribuie produse de origine animală, aprobată prin Ordinul preşedinteluiAutorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 57/2010, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 873 din 24.09.2020. A intrat în vigoare la 24.09.2020

Ordinul nr. 157/2020 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitar-veterinarăşi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportăşi/sau distribuie produse de origine animală, aprobată prin

34

Ordinul preşedinteluiAutorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 57/2010, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 873 din 24.09.2020. A intrat în vigoare la 24.09.2020

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, Parlamentul României Va fi modificat de L 208/2020 la 26.09.2020

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 95 din 7 aprilie 2017 ), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 310 din 24.09.2020. A intrat în vigoare la 24.09.2020

Regulamentul nr. 1322/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce priveşte nivelurile maxime de 3-monoclorpropandiol (3-MCPD), de esteri ai 3-MCPD cu acizi graşi şi de esteri ai glicidilului cu acizi graşi în anumite produse alimentare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 310 din 24.09.2020. Va intra în vigoare la 14.10.2020

………………….

INTERNE

Agroland investeşte 50.000 de euro în startup-uri inovatoare A.B. Comunicate de presă / 24 septembrie AgTech TM by Agroland, primul program complet de incubare de startup-uri din România care stimulează şi susţine inovaţia în

35

agricultură, se extinde la nivel naţional, prin lansarea hackathon-ul online AgTech TM Spark Week-end, transmite un comunicat de presă trimis la redacţie.

AgTech TM Spark Weekend este prima etapă a programului de incubare AgTech TM, care dă start inovaţiei în industria agricolă. Evenimentul are loc online, în weekendul 13-15 Noiembrie 2020, şi este dedicat tuturor celor care vor să dezvolte startup-uri tech cu impact direct în agricultură. Organizatorii aşteaptă participanţi din domenii variate, de la studenţi şi absolvenţi ai unei universităţi de specialitate până la programatori, tineri cu specializare de business, marketing sau design.

Horia Cardoş, fondator şi director general al Agroland , a declarat:"Prin AgTech TM by Agroland dorim să demonstrăm că inovaţiile în agricultură nu sunt deloc o Cenuşăreasă faţă de alte domenii în care tehnologia şi abordările de business curajoase au adus salturi semnificative. Dimpotrivă, credem că potenţialul de creştere în agricultură este mult mai mare decât în alte ramuri economice, astfel că ne-am propus să susţinem talentul şi dedicarea unor startup-uri tech din domeniu, care pot consolida creşterea sectorului agricol în România." .

Transferarea în mediul online a programului oferă şansa înscrierii de oriunde din România, programul fiind extins la nivel naţional. Evenimentul pune la dispoziţie mentori şi resurse necesare dezvoltării primului plan de afaceri şi validării soluţiei. Se va încheia cu o sesiune de pitch, unde cele mai bune 10 startup-uri vor trece în etapa următoare. Aici vor primi acces la un program de training-uri şi workshop-uri oferit de Ascendis, pe durata a 3 săptămâni, ajutând echipele să se pregătească pentru faza de incubare.

Înregistrarea la AgTech TM Spark Weekend se face pe bază de bilet accesibil aici. Pentru cei care au o idee de startup bazat pe tehnologie, care are impact în industria agricolă, înscrierea ideii se pot face prin completarea acestui formular.

Toate ideile înscrise vor trece printr-o etapă de preselecţie. Pentru ca o idee să fie acceptată în program, aceasta trebuie să se axeze pe o problemă existentă în industria agricolă, soluţia să se bazeze pe tehnologie şi să existe potenţial de scalabilitate, aminteşte comunicatul de presă.

36

Apicultorii olteni au primit ajutorul de minimis A.P. Miscellanea / 24 septembrie

Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ) Olt a plătit subvenţia apicultorilor olteni care au accesat "Ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2020 asupra sectorului apicol", notează Gazeta Oltului.

Ajutorul acordat constă în suma de 811.600 lei.

DAJ Olt a primit 410 dosare. Scopul acestui ajutor este susţinerea apiculturii pentru compensarea efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile.

Cuantumul ajutorului este de 25 lei/familia de albine, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 49.948.500 lei.

Early Game Ventures pariază pe domeniul agricol şi investeşte în Meshine Tech, platformă de analiză a datelor colectate de la senzorii instalaţi pe maşinile agricole. “Este un prim pas pe care îl facem în sectorul agriculturii. Urmează şi alţii, în viitorul apropiat” : Cristina Bellu 24.09.2020

Fondul de investiţii Early Game Ventures (EGV) anunţă finalizarea unei runde de investiţii în start-up-ul Meshine Tech, companie care pregăteşte o platformă de analiză a datelor colectate de la senzorii instalaţi pe maşinile agricole.

“Investiţia noastră în Meshine este un prim pas pe care îl facem în sectorul agriculturii. Urmează şi alţii, în viitorul apropiat. Totodată, invităm şi alţi

37

antreprenori care lucrează la produse destinate fermierilor să ne scrie. Ne dorim să îi cunoaştem şi să discutăm despre cum văd ei viitorul acestui domeniu de o importanţă strategică pentru ţara noastră”, spune Radu Stoicoviciu, partener EGV.

Platforma dezvoltată de Meshine Tech urmează să colecteze şi să analizeze datele de la echipamentele agricole, astfel încât fermierii să aibă control asupra operaţiunilor şi o imagine coerentă, de ansamblu, a activităţilor din fermă.

“Toate aceste date sunt păstrate într-un ledger blockchain care va reprezenta o istorie detaliată a operaţiunilor efectuate în fermă, garantând astfel originea produselor şi respectarea normelor şi a certificărilor. Pe termen lung, ne dorim să evoluăm într-o platformă de tip marketplace, unde să se integreze şi alţi furnizori de date din agricultură, Meshine devenind astfel panoul central de date al fermierului.”, adaugă Tudor Stomff, CEO Meshine.

Tranzacţia a fost asistată de avocaţii de la DLA Piper, care au acordat asistenţa juridică pentru executarea şi finalizarea acesteia, realizând inclusiv setul de documente necesar întregului proces. Echipa DLA Piper i-a inclus pe Marian Dinu, Cristina Bucur şi Ciprian Frandeş.

Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanţat cu prioritate prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, care susţine investiţiile menite să răspundă nevoilor şi provocărilor legate de nivelul redus al competitivităţii economice, şi cofinanţat  prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

38

Preț floarea-soarelui 2020. Cât încasează fermierii la finele campaniei de recoltare Ionel Văduva - 24 septembrie 2020

Preț floarea-soarelui 2020, o surpriză la finele campaniei de recoltare atât pentru traderi, cât și pentru fermieri. Pe fondul secetei care a afectat serios producțiile din multe ferme care furnizau semințe pe piața românească, tot din acea zonă vin semnale că semințele oleaginoase sunt într-o apreciere considerabilă, prețurile negociate în prezent cu fermierii mari fiind în jurul a 1.900-2.000 de lei pe tonă.

Bursa Română de Mărfuri, prețuri locale pentru floarea-soarelui 2020

Datele centralizate de către autorități indică un nivel de preț pentru floarea-soarelui mult mai mic pe plan local. Bursa Română de Mărfuri (BRM) a publicat prețurile medii pentru cultura de floarea-soarelui în ultimele

39

săptămâni. Cotațiile au fost calculate pe baza datelor la nivel județean din Sistemul Informațional pentru Piața Produselor Agricole și Alimentare (SIPPAA), puse la dispoziție de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Aceste date sunt coroborate cu informațiile privind tranzacțiile din piață, obținute prin colaborarea principalelor asociații profesionale din domeniul agricol, precum și cu prețurile de export din portul Constanța. Dacă nu se precizează detalii, prețurile sunt valabile în condiția de livrare Ex Warehouse, fără costuri de livrare, adică la comercializarea directă de către fermier.

Prețurile locale pentru floarea-soarelui conform BRM în săptămâna 17-23 septembrie 2020

Preț floarea-soarelui Vest: 1.302 lei pe tonă

Preț floarea-soarelui Est: 1.526 lei pe tonă

Preț floarea-soarelui Sud: 1.152 lei pe tonă

Prețurile locale pentru floarea-soarelui conform BRM în săptămâna 10-16 septembrie 2020

Preț floarea-soarelui Vest: 1.473 lei pe tonă

Preț floarea-soarelui Est: 1.533 lei pe tonă

Preț floarea-soarelui Sud: 1.361 lei pe tonă

La traderi, prețurile sunt mai mari

Potrivit precizărilor făcute pentru Ziarul Financiar de Sergiu Gorban, proprietarul traderului de cereale Transylvania Invest, preţul pentru floarea-soarelui a crescut în două săptămâni de la 1.450 lei tona, la 1.900 lei/t. Și asta în condițiile în care, Gavrilă Tuchiluş, asociat al Agrimat Matca, a precizat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că tona de floarea-soarelui a ajuns să se comercializeze cu o sumă de aproximativ 2.000 lei tona.

„Niciunde în ţară nu sunt zone cu recolte peste aşteptări. În sud-est sunt zone cu producţii de 0%. Anul 2020 este incomparabil cu ceilalţi ani. În plus, preţul pentru floarea-soarelui a crescut în două săptămâni de la 1.450 lei tona la 1.900 lei tona şi uleiul deja s-a scumpit, deoarece România este cel mai mare producător din UE, iar din cauza secetei se aşteaptă cantităţi mai

40

slabe. Se estimează o scădere a recoltei de 30% la nivel naţional”, a declarat Sergiu Gorban, proprietarul traderului Transylvania Invest.

La un calcul simplu, potrivit datelor vehiculate de traderul arădean, prețurile s-au majorat în doar 14 zile cu 31%, iar estimările privind producția vorbesc despre o scădere de recoltă cu minimum 30%. Un joc al cifrelor, specific anilor cu volatilitate.

Diferență mare între prețul din primăvară și cel la recoltare

Într-o declarație făcută de fermier pentru ZF, din punct de vedere al producției agricole, judeţul Galaţi este aproape de calamitare totală.

„Am făcut la floarea-soarelui 1.200 kg/ha, adică 20-25% dintr-o producţie normală. Dar am avut zone şi cu o producţie de 300-500 kg/ha. Autorităţile au zis că ne sprijină cu bani pentru culturile de grâu şi orz, din care nu a mai rămas nimic, dar încă nu am primit ajutor”, spune Gavrilă Tuchiluş, asociat al Agrimat Matca.

Potrivit precizărilor făcute pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO tot de către Tuchiluș, la momentul vânzării producției către un renumit procesator, prețul tonei de floarea soarelui high-oleic era mai mic cu 0,40-0,50 bani pe kilogram.

„Noi am avut un contract cu compania Prutul încă din luna februarie și, la vremea când am obținut noi floarea-soarelui, am obținut un preț bun datorită faptului că am cultivat high-oleic, iar procentul de ulei a fost foarte bun și am obținut pentru momentul acela cel mai bun preț 1,6 lei/kilogram. Sigur că acum a trecut de 2-2,1 lei. (…) Știu că 2 lei este prețul acum, dar efectiv marfă nu este pentru că lumea nu și-a făcut programul”, a mai menționat reprezentantul Agrimat Matca.

Performanță pe linie, de ambele părți

Agrimat Matca cultivă cereale pe 4.500 de hectare și deține un șeptel de 1.500 de bovine. Compania citată are o cifră de afaceri de 24 milioane de lei 2019.

În 2019, Transylvania Invest a tranzacționat peste 200.000 de tone de cereale și a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 174 milioane lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, şi cu un profit de 1,2 milioane de lei, conform datelor publice.

41

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ferme de ovine, lovite de scrapie! 900 de animale urmează să fie sacrificate! Ramona Dascălu - 24 septembrie 2020

Foto: Ziua de Vest Ferme de oi, lovite de scrapie! Ovinele de la două ferme din județul Giurgiu au fost confirmate cu scrapie. Este vorba despre 1200 de capete confirmate cu scrapie, dintre care până la acest moment au fost sacrificate 300 de oi, dintr-o fermă, urmând ca întreg efectivul din cea de-a doua fermă să fie și el sacrificat.

Potrivit directorului Direcției pentru Agricultură Județeană Giurgiu, Petra Ochișor, focarele depistate la Giurgiu sunt două, unul dintre ele la o fermă cu circa 300 de capete de porci, la Hotarele, și un altul la o fermă alta, cu 900 de capete, situată la Mihai Bravu. Oile depistate la Hotarele au fost deja sacrificate la un abator din Teleorman, în timp ce animalele de la Mihai Bravu vor fi sacrificate la un abator din județul Giurgiu, cel mai probabil la Mihăilești.

Cum se manifestă scrapia

Scrapia sau boala tremurătoare a oilor, cum i se mai spune, debutează cu modificări de comportament ce se manifestă iniţial intermitent, pentru a se accentua pe parcurs. Animalele devin indiferente sau exagerat de atente la stimulii din jur, au un facies timorat, uneori sunt agresive, îsi pierd instinctul gregar si se separă de turmă. Sunt usor excitabile, reacţionând prin tremurături şi convulsii. Concomitent sau mai târziu apar manifestările de parestezie pruriginoasă ce pot fi provocate: prin frecarea zonei lombare, animalul ia o poziţie caracteristică, cu capul ridicat şi făcând miscări energice de ciugulire cu buzele.

Fiind o boală care nu se vindecă, singura modalitate de a opri extinderea ei este prin sacrificarea animalelor.

42

43

44

VIDEO Seceta din Romania, simtita si la Washington, 24 septembrie 2020

Uniunea Europeană își va pierde, în anul financiar 2020-2021, din influență pe piața mondială a porumbului. Iar cauza este seceta prelungită din… România, cel mai mare exportator al bătrânului continent și numărul cinci la nivel mondial. Confirmarea acestei diminuări a venit chiar de la autoritățile din Washington, care urmăresc atent fenomenul agricol din Europa.

https://youtu.be/AroITmgwRbI

Plantație viticolă de 65 ha, la Apoldu de Sus - Sibiu, cumpărată de USAMV Cluj-Napoca Joi, 24 Septembrie 2020 Mihaela Prevenda

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a achiziționat plantația de viță-de-vie de la Apoldu de Sus, din județul Sibiu, domeniul viticol fiind redenumit Apoldia Maior.

Plantația se întinde pe 65 de hectare, producând din anul 2010 și din butașii de viță-de-vie aduși din Italia, de la Cooperativa Agricolă Vitis Rauscedo.

45

Domeniul viticol se află la 28 kilometri de Sibiu, în drumul spre Sebeș, în comuna Apoldu de Sus și produce anual aproximativ 250.000 de litri de vin. Strugurii sunt vinificați la Domeniul Ciumbrud din județul Alba, cramă cu care universitatea are contract. Terenul pe care este cultivată vița-de-vie se află la o altitudine de 446-485 metri față de nivelul mării, cu orientare sudică și sol roșcat de pădure.

La Stațiunea Viticolă Apoldia Maior sunt cultivate următoarele soiuri de struguri pentru vin: Sauvignon Blanc, Traminer Aromatico, Riesling Italian, Pinot Grigio, Muscat Ottonel. De asemenea, pe o suprafață de trei hectare se întinde viță-de-vie veche cu soiurile Iordana și Chasselas.

„Ferma vitivinicolă situată în sudul Transilvaniei este o bună oportunitate pentru cercetare științifică și practică a studenților, iar pe de altă parte va asigura producția de struguri și de vin pentru comercializare sub marca proprie a USAMV Cluj-Napoca, fiind obținut astfel un pilon de finanțare a activității științifice și didactice din universitate”, precizează un comunicat al universității.

Pe 26 septembrie 2020, la Plantația Viticolă Apoldia Maior va avea loc „Ziua Recoltei”, eveniment care va include și culesul viei. Și-a anunțat prezența ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

AFR atrage atenția autorităților asupra falimentului fermierilor ris de Mihaela Prevenda Joi, 24 Septembrie 2020 Asociația Fermierilor din România (AFR) susține că, din cauza secetei pedologice extreme, tot mai mulți fermieri se găsesc în imposibilitatea de a respecta cantitățile de cereale contractate, riscând astfel să intre în incidență de plăți.

„Tragem un semnal de alarmă cu privire la viitorul agriculturii românești. Agricultorii așteaptă legiferarea stării de calamitate și a forței majore. Solicităm responsabilizarea de urgență a aparatului administrativ, dar și demararea tuturor proceselor necesare legiferării secetei pedologice ca și caz de forță majoră. De asemenea, este necesar ca fermerii să aibă posibilitatea

46

solicitării amânării ratelor. Nu dorim anularea acestora, doar o soluție pentru a evita posibilitatea falimentului”, arată președintele AFR, Adrian Rădulescu, care adaugă că situația este extrem de gravă, numărul fermierilor și suprafețele afectate fiind de natură a prefigura un dezastru economic, care în final poate pune în pericol independența alimentară a României.

În cazul în care fermierii vor fi executați silit pentru nerespectarea cantităților de cereale contractate, fără ca aceștia să aibă posibilitatea de a se apăra prin invocarea cazului de forță majoră, exploatațiile agricole vor trece în proprietatea marilor corporații.

„Este necesar să se ofere fermierilor posibilitatea invocării cazului de forță majoră având în vedere că negocierile cu privire la obligațiile nerespectate de către fermieri au început deja, aceștia fiind amenințați cu executarea garanțiilor depuse și cu falimentul.

Considerăm că orice întârziere în legiferarea OUG nu va face altceva decât să vulnerabilizeze sectorul agricol, să pună în pericol exploatațiile și să conducă invariabil la falimentul multor fermieri. Este imperios necesar să se acționeze cu celeritate, atât culturile de primăvară, cât și cele de toamnă fiind afectate masiv, de la 30% până la 100%. Este necesar ca rezultatele centralizării de la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Agriculturii să fie analizate pentru a se înțelege amploarea fenomenului, iar măsurile să fie luate pentru a da o șansă fermierilor de bună de credință afectați”, precizează un comunicat de presă al Asociației Fermierilor din România.

Reamintim că, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică, pe 15 septembrie 2020, un proiect de Ordonanță de Urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică, proiect care, însă, este contestat de agricultori având în vedere că forța majoră nu se aplică retroactiv, fapt care nu le este de ajutor în acest moment fermierilor.

Revista Fermierului a publicat despre acest subiect aici: „Așa se alege praful de agricultură, prin iluzia adoptării unei OUG privind declararea stării de calamitate” (https://revistafermierului.ro/din-revista/opinii/ganduri-de-fermier/item/4653-asa-se-alege-praful-de-agricultura-prin-iluzia-adoptarii-unei-oug-privind-declararea-starii-de-calamitate.html); „Haos generat de OUG privind declararea stării de calamitate pentru fenomenul de secetă” (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4657-haos-generat-de-oug-privind-declararea-starii-de-calamitate-pentru-fenomenul-de-seceta.html)

47

Un an agricol sub zodia secetei. Producţia de floarea-soarelui scade cu 30% la nivel naţional, iar preţurile explodează în numai două săptămâni. România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, cu o producţie de de 3,4 milioane de tone în 2019 Florentina Niţu 23.09.2020,

♦ Preţul de vânzare pentru floarea-soarelui a crescut cu 31% în două săptămâni, de la 1.450 lei/tonă la 1.900 lei/tonă ♦ Uniunea Europeană se aşteaptă ca cei mai mari trei furnizori de floarea-soarelui – România, Franţa şi Ucraina – să aibă producţii mai scăzute în 2019 din cauza secetei.

România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată şi producţia de floarea-soarelui, cu o recoltă de 3,4 milioane de tone, însă fermierii estimează o scădere de 30% a producţiei la nivel naţional în acest an agricol, până la 2,4 milioane de tone, din cauza secetei din primăvară din toată ţara şi din vară în anumite regiuni ale ţării.

„Niciunde în ţară nu sunt zone cu recolte peste aşteptări. În sud-est sunt zone cu producţii de 0%. Anul 2020 este incomparabil cu ceilalţi ani. În plus, preţul pentru floarea-soarelui a crescut în două săptămâni de la 1.450 lei/t la 1.900 lei/t şi uleiul deja s-a scumpit, deoarece România este cel mai mare producător din UE, iar din cauza secetei se aşteaptă cantităţi mai slabe. Se estimează o scădere a recoltei de 30% la nivel naţional”, spune Sergiu Gorban, proprietarul traderului de cereale Transylvania Invest.

Compania din Arad a tranzacţionat peste 200.000 de tone de cereale anul trecut şi a încheiat 2019 cu o cifră de afaceri de 174 mil. lei (36,8 mil. euro), în creştere cu 7% faţă de anul precedent, şi cu un profit de 1,2 milioane de lei (250.000 euro), conform datelor publice. Seceta pedologică a afectat cel mai mult culturile de grâu şi rapiţă, mai ales în sud-estul României, unde producţiile au fost şi numai de 10% din producţia normală estimată. Ministrul agriculturii a promis despăgubiri pentru fermierii calamitaţi, însă ei spun că nu au primit banii încă. De altfel, aceştia aşteaptă despăgubiri şi pentru porumb şi floarea-soarelui, afectate, de asemenea, de secetă.

48

„E catastrofal, în judeţul Galaţi este aproape calamitate totală. Am făcut la floarea-soarelui 1.200 kg/ha, adică 20-25% dintr-o producţie normală. Dar am avut zone şi cu o producţie de 300-500 kg/ha. Autorităţile au zis că ne sprijină cu bani pentru culturile de grâu şi orz, din care nu a mai rămas nimic, dar încă nu am primit ajutor”, spune Gavrilă Tuchiluş, asociat al Agrimat Matca.

De ce sunt pusi in pericol viitorii ani agricoli ai Romaniei, in opinia comerciantilor de produse agricole? Agrostandard | 23 September, 2020 |

Comerciantii de Produse Agricole nu vor sa auda de starea de calamitate in agricultura! Asociatia Romana a Comerciantilor de Produse Agricole (ARCPA) sustine ca declararea starii de calamitate, in contextul publicarii de catre Ministerul Agriculturii a unui astfel de proiect, va pune in pericol productia urmatorilor ani agricoli si solicita retragerea de urgenta din circuitul legislativ a acestei propuneri de Ordonanta de Urgenta.

“Suntem cu totii constienti ca traversam un an agricol dificil, insa declararea starii de calamitate prin OUG ar avea ca si consecinta directa nerespectarea angajamentelor contractuale existente intre comercianti si fermieri; prin urmare, increderea dintre principalii parteneri ai lantului cerealelor ar fi iremediabil afectata. In aceasta situatie, pre-finantarea fermierilor de catre comercianti ar deveni imposibila. Viitorii ani agricoli ai Romaniei sunt in pericol”, a declarat Vasile Varvaroi, presedintele ARCPA, intr-un comunicat transmis AGERPRES.

Membrii ARCPA considera ca solutiile necesare depasirii situatiilor speciale trebuie identificate in interiorul lantului de aprovizionare cu cereale, si nu in afara acestuia.

Asociatia traderilor reuneste 13 companii al caror principal obiect de activitate este comercializarea si exportul pe piata mondiala, la cele mai competitive preturi, a peste 50% din productia agricola a Romaniei. Potrivit sursei citate, de peste doua decenii, membrii ARCPA construiesc parteneriate durabile cu fermierii romani, concretizate in cresterea constanta

49

a cantitatii si calitatii productiei agricole a Romaniei, atat pentru piata interna, cat si pentru export.

Pe data de 15 septembrie, MADR a publicat pe site un proiect de OUG privind declararea starii de calamitate de catre Comitetele judetene pentru situatii de urgenta. Aceasta se face pe baza proceselor-verbale de constatare si evaluare a pagubelor la culturi in anumite judete din sudul si sud-estul tarii daca suprafata calamitata depaseste 50% din suprafata agricola a judetului.

Potrivit documentului, starea de calamitate se declara la nivel local, al municipiului Bucuresti sau judetean, atunci cand din analizaStarea de calamitate se declara pe an agricol sau campanie agricola, dupa caz si dupa producerea efectelor fenomenului de seceta pedologica. Declararea starii de calamitate este asimilata fortei majore.

1.200 DE OVINE DUSE LA ABATOR DIN CAUZA SCRAPIEI! Agroinfo, 24 septembrie 2020 SCRAPIA, BOALĂ MORTALĂ LA OVINE. Două focare de scrapie la ovine au fost depistate la două ferme din județul Giurgiu. Au fost sacrificate 300 de ovine și alte 900 de ovine vor fi duse la abator pentru sacrificare. Scrapia este o boală mortală, fără leac. De multe ori, acolo unde este descoperit un focar de scrapie, este sacrificată întreaga turmă, iar proprietarul primește despăgubiri.

Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Giurgiu, Petra Ochișor, a spus că focarele depistate la Giurgiu sunt la o fermă cu circa 300 de capete din localitate Hotarele și la o alta cu 900 de capete, din localitatea Mihai Bravu. Oile depistate la Hotarele au fost deja sacrificate, la un abator din Teleorman, în timp ce animalele de la Mihai Bravu vor fi sacrificate la un abator din județul Giurgiu, cel mai probabil la Mihăilești.

Specialiștii cred că oierii aduc boala în turmă atunci când cumpără berbeci pe care nu-i verifică, iar boala care afectează sistemul nervos al animalelor se transmite mai departe la miei, scrie jurnalgiurgivean.ro.

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu, a declarat, în iunie 2020, că România a solicitat la UE rambursarea unei sume de peste un milion de euro pentru controlul și eradicarea Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile (EST), scrapia la ovine fiind una dintre bolile încadrate în această categorie. 

Prin vânzarea berbecilor, fără genotipare, fără să fie testați medical, scrapia s-a răspândit anul trecut în mai multe județe din România. Printr-un ordin al

50

ministrului agriculturii, Adrian Oros, și al Agenției Naționale pentru Zootehnie, de anul acesta este obligatorie genotiparea și buletinul de analize medicale pentru berbecii scoși la vânzare.

CE ESTE SCRAPIA?

Scrapia este o boala degenerativă și fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor și caprelor. Boala este asociată cu prezența unor proteine anormale, denumite prioni și face parte dintr-un grup de afecțiuni neurologice cunoscute sub denumirea de encefalopatii spongiforme transmisibile.

Apariția acestei boli și gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări legislative pentru controlul bolii și oprirea răspândirii acesteia.

În România, baza legală este Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă.

Scrapia este cunoscută în lume de peste 200 de ani, dar în România este prezentă numai din anul 2002, când a fost confirmată oficial de LNR-EST din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

Proprietarii primesc despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animală distruse în cazul în care prezența unei forme de EST este suspicionată sau confirmată oficial.

Aplicarea măsurilor de control și eradicare a bolii presupune acordarea de despăgubiri proprietarilor de animale pentru animalele sacrificate, ucise sau altfel afectate, în afara asigurărilor și plăților recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animale sacrificate, moarte sau ucise, în condițiile legii.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavostră vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată, în conformitate cu prevederile legale in vigoare, informează ANSVSA într-un document publicat pe site-ul oficial.

DATE EUROSTAT: CÂTE OI SE MAI CRESC ÎN ROMÂNIA!Agroinfo , 24 septembrie 2020 LOCUL DOI ÎN UE. Anul trecut, în 2019, în România a fost înregistrat un efectiv de 10 milioane de ovine, ceea ce a dus țara noastră pe locul doi în

51

Uniunea Europeană în clasamentul celor mai mari crescători de oi, susțin datele publicate miercuri,23 septembrie 2020, de Eurostat.

România deține 16% din populația totală de ovine a țărilor membre UE, fiind urmată în clasament de Irlanda, cu 8,4 milioane de capete, Franța, cu 7,1 milioane și Croația, cu 7 milioane de capete.

Pe primul loc se află Spania, cu 17 milioane de ovine. Un alt producător mare din Europa este Marea Britanie, care deținea în 2019 un efectiv de 22 de milioane de capete de ovine.

România este totodată al cincilea producător ca mărime, în rândul statelor membre, în funcție de efectivele de porci, ovine, bovine și caprine.

Lider de clasament este Spania, cu peste 55 de milioane de capete de animale, urmată de Germania și Franța, ambele cu un efectiv de circa 40 de milioane de capete.

În 2019, în Uniunea Europeană existau 143 de milioane de porci, 77 de milioane de bovine, 62 de milioane de oi și 12 milioane de capre. Sursa informații: cursdeguvernare.ro; sursa foto: arhiva AGROINFO

INDUSTRIE ALIMENTARA

Volumele de vânzări de bere din HoReCa vor scădea cu 28% în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19 Cristina Roşca 24.09.2020,

Vânzările de bere sunt sezoniere şi sunt influenţate de evenimentele sportive ce au loc într-un anumit an

 Aproximativ 15% din vânzările în volum de bere din România se realizează în canalul on-trade (baruri, restaurante etc.), iar restul se înregistrează în magazine, românii preferând să consume această băutură acasă.

Vânzările de bere în volum pe canalul HoReCa vor scădea în 2020 cu circa 28% din cauza pandemiei de Covid-19, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Spre comparaţie, estimările anterioare, din

52

2019, înainte ca pandemia să aibă loc, vorbeau de o scădere marginală pe segmentul on-trade (restaurante, baruri etc.) în acest an. 

„Toate categoriile de produse din segmentul berii vor scădea puternic în volum în segmetul HoReCa în 2020, ca urmare a închiderii aproape totale a sectorului timp de câteva luni şi ca urmare a reticenţei românilor de a-şi menţine obiceiurile anterioare de consum”, spun analiştii Euromonitor. Piaţa HoReCa din România a fost închisă timp de aproape trei luni (au funcţionat doar livrările la domiciliu), pentru ca pe timp de vară să se deschidă doar terasele şi doar la jumătate din capacitate ca urmare a măsurilor de distanţare socială. Abia la 1 septembrie s-au deschis localurile la interior, ele funcţionând tot cu o serie de reguli. Pentru piaţa berii, această situaţie a fost dramatică dat fiind că în general consumul acestei băuturi este asociat cu vara. 

Pandemia va şterge aproape 30% din volumele de vânzări de bere din HoReCa în 2020. În România, din totalul volumelor de bere consumate de 16,7 milioane de hectolitri, HoReCa reprezintă doar 15% Cristina Roşca 24.09.2020,

Volumele de vânzări de bere din HoReCa vor scădea cu 28% în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

„Toate categoriile de produse din segmentul berii vor scădea puternic în volum în segmetul HoReCa în 2020, ca urmare a închiderii aproape totale a sectorului timp de câteva luni şi ca urmare a reticenţei românilor de a-şi menţine obiceiurile anterioare de consum“, spun analiştii de la Euromonitor. Sezonalitatea puternică a vânzărilor de bere şi faptul că de multe ori consumul acestei băuturi era asociat cu evenimentele sportive - multe dintre ele anulate în 2020 - au afectat volumele de vânzări din on-trade (din HoReCa) în mare parte din primăvară şi în sezonul estival, mai ales la început. Totuşi, impactul asupra pieţei totale este mai mic decât în alte ţări datorită specificului local. Mai exact, aproximativ 15% din vânzările în volum de bere din România se realizează în canalul on-trade (baruri, restau-rante etc.), iar restul se înregistrează în magazine, românii preferând să consume această băutură acasă.

53

Per total, consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 86 de litri anul trecut în România. Industria berii a avut un an 2019 bun, volumele comer-cializate au fost de circa 16,7 milioane de hectolitri, situându-se la aproxi-mativ acelaşi nivel (Ă0,4%) faţă de anul anterior, arată datele de la Asociaţia Berarii României. Au crescut vânzările de bere premium, dar şi în ambalaje considerate mai scumpe, aşa cum este cel de sticlă, astfel că în valoare evoluţia a fost mai bună.

Grafic Zf: Cum se împarte businessul Villa Vinea pe segmente

De la liderul pieţei la faliment şi vânzare pe bucăţi. Lichidatorul judiciar scoate la vânzare crama Murfatlar pentru 10 mil. euro şi viile pentru 3 mil. euro Cristina Roşca 24.09.2020,

♦ Producătorul de vin Murfatlar este vândut pe bucăţi de lichidatorul judiciar ♦ Compania a intrat în faliment în 2018 după ce mulţi ani fusese liderul pieţei.

Activele producătorului de vin Murfatflar sunt vândute pe bucăţi de către lichidatorul judiciar, cele mai valoroase fiind crama, care are un preţ de pornire de 10 mil. euro (plus TVA), şi cele 370 ha de vie, ce pornesc de la 3 mil. euro (plus TVA). Mai sunt scoase la lichitaţie şi sediul administrativ,

54

alte terenuri şi construcţii şi stocul de băuturi, conform unui anunţ al Fair and Full Insolvency Consultant, lichidatorul judiciar al Murfatlar România.

Vânzarea businessului Murfatlar pe bucăţi vine la opt ani de la momentul în care producătorul de vin a intrat în insolvenţă la propria cerere. Compania era atunci cel mai mare producător de vinuri, cu afaceri care au ajuns la un maxim de aproape 50 mil. euro. Tot atunci exploata circa 3.100 de hectare de viţă-de-vie, nu toate pe rod (de aproape 10 ori mai mult decât ce e scos azi la licitaţie), potrivit cifrelor comunicate la momentul respectiv de reprezentanţii producătorului. Compania avea în portofoliu branduri precum Zestrea Murfatlar, Lacrima lui Ovidiu, Trei Hectare sau M1. Câţiva ani mai târziu, mai exact în 2018, a venit falimentul, potrivit datelor publice.

Murfatlar a fost un business controlat de fraţii Dobronăuţeanu (Emanuel-Corneliu Dobronăuţeanu şi Ion Şerban Dobronăuţeanu) şi de George Ivănescu.

Compania Murfatlar a fost implicată într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la circa 600 mil. lei. Tocmai de aceea, asupra tuturor bunurilor licitate e instituită măsura sechestrului asigurator.

PepsiCo deschide o nouă fabrică de snack-uri Food Biz La sept. 24, 2020

PepsiCo a început lucrările de construcție a unei noi fabrici de producție a gustărilor din portofoliu în Novosibirsk, Rusia. Decizia poate fi pusă pe seama faptului că, în pandemie, PepsiCo a vândut mai multe snack-uri și mai puține băuturi. Noua fabrica va fi a treia locație de producție de gustări sărate din Rusia și va genera 900 de locuri de muncă. 

Compania deține, deja, peste 20 de unități de producție în Rusia, după investiții estimate la peste 10 miliarde de dolari de când și-a început operațiunile în această țară, scrie Retail.ro

Aproximativ 159 de milioane de dolari vor fi investiți în acest ultim proiect, care va deveni cea de-a treia locație de producție de gustări sărate din țară. Decizia vine în contextul în care, în timpul pandemiei, PepsiCo a vândut mai multe snack-uri decât sucuri.

55

PepsiCo, contracte cu fermierii

Compania va lansa un program agro pentru aprovizionarea facilității – chipsurile de cartofi Lay’s se vor face din cartofi furnizați de la localnici. Potrivit PepsiCo, toate gustările Lay’s sunt făcute folosind cartofi cultivați de fermieri ruși.

Fiind cel mai mare cumpărător industrial de cartofi din Rusia, PepsiCo desfășoară un program agro la scară largă, care include organizarea de sesiuni de instruire și seminarii pentru cultivatori, precum și furnizarea fermierilor cu semințe, îngrășăminte și produse de protecție a plantelor.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Familia Dan din Oneşti a ajuns la afaceri de 350 mil. lei în 2019, în creştere cu 11%, cu distribuitorul de bunuri de larg consum Licurici Impex Laurentiu Cotu 24.09.2020, Distribuitorul de bunuri de larg consum din Oneşti a ajuns anul trecut la un număr mediu de 241 de angajaţi.

Licurici Impex, distribuitor de bunuri de larg consum din municipiul Oneşti (judeţul Bacău), a finalizat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 350,7 milioane de lei (74 milioane de euro), în creştere cu aproximativ 11% faţă de anul precedent, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Compania a realizat anul trecut un profit net de peste 3,6 mil. lei (775.000 de euro), de aproximativ trei ori mai mare faţă de anul anterior, când Licurici Impex a obţinut un câştig net de 1,2 milioane de lei (275.000 de euro).

Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar, se extinde cu al treilea magazin în Republica Moldova, la Bălţi, Cristina Bellu 24.09.2020,

Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, a deschis cel de-al treilea magazin în Republica Moldova şi primul din nordul ţării, în localitatea Bălţi.

Compania a intrat pe piaţa din Republica Moldova în urmă cu un an, când a inaugurat două magazine în Chişinău.

„Acum un an am deschis primele două magazine în Republica Moldova, iar astăzi celebrăm acest eveniment cu deschiderea unui nou magazin în nordul ţării, în municipiul Bălţi. (...) Planurile noastre de dezvoltare nu se opresc

56

aici, ci, în ton cu dinamismul care ne caracterizează, vom continua în întreaga ţară”, spune Dona Răpciuga, director executiv Kaufland Moldova.

Magazinul din Bălţi a dus la crearea a 100 de locuri noi de muncă, dispune de o suprafaţă de vânzare de 3.900 de metri pătraţi şi oferă 3.700 de articole achiziţionate de la producători şi furnizori locali.

În următorii zece ani, compania intenţionează să-şi construiască un centru logistic propriu şi să ajungă la o reţea de 20 de magazine.

În România, Kaufland este liderul pieţei de retail, şi a patra companie din după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7 milioane de euro.

Grupul operează pe plan local 133 de hipermarketuri cu preţuri mici. Pentru anul financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021, compania are bugetate 13 magazine, dintre care cinci au fost deja inaugurate.

Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice.

Pandemia va reduce volumele de vânzări de băuturi spirtoase din HoReCa cu aproape o treime. Piaţa de 1,67 milioane de hectolitri de alcool este împărţită între segmentele retail şi HoReCa Cristina Roşca 23.09.2020,

Pe pieţele mature retailul este dominant, pe când în România HoReCa are 60-70% din piaţă.

Volumele de vânzările de băuturi spirtoase din on-trade (în restaurante, baruri ori alte localuri HoReCa) vor scădea cu până la aproape 30% în acest an din cauza pandemiei de COVID-19, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

Estimările iniţiale, cele din mai 2019, care nu luau în calcul o pandemie, vorbeau de o creştere de 5% a pieţei de profil, însă situaţia s-a schimbat la

57

180 de grade în contextul în care restaurantele şi barurile au fost închise complet câteva luni, iar apoi au funcţionat doar parţial cu terasele şi cu o serie de reguli de distanţare socială. România a fost ultima care a redeschis localurile la interior, abia la 1 septembrie 2020.

Investiţi în România! Cosmin Căpăţâneanu, KLG: Vânzările online de mărfuri ajung la peste 5 mld. euro în 2020 23.09.2020, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-cosmin-capataneanu-klg-vanzarile-online-de-19557397

KLG Europe, companie de logistică de pe piaţa locală, are în plan să investească 1,5 mil. euro în acest an şi 5 mil. euro în următorii ani pentru a dezvolta o platformă pentru magazine online.

„Simplify este cel mai nou serviciu din piaţa de e-fulfillment lansat de KLG Europe. Distribuţia huburilor ne permite acope-rirea teritorială în 24-48 de ore, o reţea de curierat pentru marfă paletizată. E-fulfillment înseamnă logistică pentru magazine online. Clienţii noştri sunt magazinele online“, a spus Cosmin Căpăţâneanu, director comercial pentru Simplify în cadrul KLG.

Evoluţia magazinelor online în 2020 era în creştere, dincolo de contextul pandemic. În 2019 conform asociaţiei magazinelor online din România a

58

fost o creştere de 20% faţă de 2018. Piaţa online s-a ridicat la 4,3 mld. euro în 2019 fără a lua în calcul software-ul. Prognoza pentru 2020 era de 5 mld. euro, prag care va fi depăşit.

„Pentru Simplify vom investi 1,5 mil. euro în primul an, iar în cinci ani vom ajunge la 5 mil. euro. Banii provin din fondurile KLG Europe. Home&deco, bricolaj, auto şi jucării, acestea sunt industriile care au crescut şi care vor creşte în continuare. Pe A1 avem un depozit de 50.000 mp, menţinem suprafaţa şi vom investi în platforma Simplify, vom investi în platforme, sisteme, automatizări şi software“, a spus Cosmin Căpăţâneanu.

Ultimul studiu eMag Marketplace estima o creştere cu 40% a comenzilor online în prima jumătate a anului 2020, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai multe comenzi fiind realizate în secţiunile DIY ale site-ului, care aproape s-au dublat. 

Astfel, prin Simplify, KLG Europe introduce pe piaţă conceptul unui ecosistem de business centrat pe e-commerce, oferind antreprenorilor o soluţie bazată pe integrarea tehnologiei şi a fluxurilor operaţionale, pentru a simplifica procesele interne ale unui magazine online.

Planurile de investiţii ale companiei vizează deschiderea unui nou hub la Iaşi şi extinderea suprafeţei de depozitare.

Sinotrans Limited din China, una dintre cele mai mari companii de logistică şi transport din lume, a achiziţionat în toamna anului trecut KLG Europe cu aproape 400 mil. euro, tranzacţia incluzând şi divizia din România.

Este a doua oară când o companie din Asia achiziţionează un jucător din piaţa europeană de logistică, după ce Fondul Suveran din Singapore a preluat P3.

Compania de logistică are în România clienţi din domenii precum IT&C, industria chimică, industria alimentară - marfă ce poate fi transportată la temperatura ambientală, piese şi echipamente electronice, automotive, piese de schimb şi fashion. În ultimii 3 ani, numărul clienţilor a rămas constant, de aproximativ 500.

Planurile de investiţii ale companiei vizează deschiderea unui nou hub la Iaşi şi extinderea suprafeţei de depozitare cu încă 45.000 mp în perioada 2019-2022 în urma unor investiţii de 25 mil. euro. În Bucureşti, KLG foloseşte propriile depozite, cele noi urmând a fi dezvoltate tot în regim propriu. În ţară, situaţia stă diferit deoarece depozitele sunt închiriate.

59

VIDEO retailTalks: Ce se întâmplă cu proiectele de sustenabilitate în perioada pandemiei Andra Imbrea 24 Sep 2020 - Video

https://www.retail.ro/articole/video/retailtalks-ce-se-intampla-cu-sustenabilitatea-in-perioada-pandemiei-2863.html

Sustenabilitatea rămâne o componenta importantă a businessului, chiar și în contextul crizei generate de pandemia de Covid-19. Companiile care au investit înainte vor continua să o facă și acum, mai ales că brandurile, produsele și proiectele sustenabile sunt considerate un driver important al reputației, care pot conta în decizia de achiziție. La nivel de consum, românii devin tot mai interesați de alimente și materii sustenabile, cu certificări, iar jucătorii din industrie încearcă să reformuleze și să inoveze în acest sens pentru a răspunde noilor nevoi de consum. Sunt doar câteva dintre concluziile webinarului online retailTalks - Rethinking sustainability during a pandemic, realizat de retail.ro.

retailTalks, seria de evenimente a retail.ro, a abordat subiectul sustenabilității în contextul pandemiei în cadrul unui webinar online alături de speakeri precum: Dana Dobrescu, Corporate & Government Affairs Manager Mondelez România, Roxana Puia, Marketing Director Environ, Laura Ciobanu, Sustainability Manager EY România și Adrian Cocan, co-fondator Lăptăria cu Caimac. 

60

Partenerii retailTalks - Rethinking sustainability during a pandemic au fost Mondelez România și Asociația Environ. 

În cadrul retailTalks am vrut să vedem ce se întâmplă cu componenta de sustenabilitate în contextul pandemiei: continuă companiile să investească în această direcție? Dacă da, în ce fel de proiecte? Ce-și dorește consumatorul și cât de mult va conta sustenabilitatea în strategia unui brand pentru a se diferenția? Mai jos găsiți principalele declarații ale speakerilor și înregistrarea webinarului. 

retailTalks - Vor continua investițiile în sustenabilitate? 

"Depinde de companie. Sunt unele care investesc constant în sustenabilitate și au câștigat pentru că este un driver al reputației foarte important în această perioadă și cu siguranță vor continua. Poate sunt companii care își vor da seama acum cât este de importantă sau poate sunt care nu vor investi deloc ", spune Dana Dobrescu.

"Ca în orice perioadă de criză, prioritățile se schimbă și probabil că dintr-o anumită perspectivă perioada aceasta a fost benefică pentru a regândi proceduri de lucru, mecanisme. Eu am convingerea că acele companii care au înțeles importanța integrării sustenabilității ca strategie pe termen lung și care nu o văd ca un trend, o modă, ci ca un mod de a gândi și a face lucrurile, vor continua și vor investi. Celelalte, care au vrut doar să bifeze ceva în această direcție, vor folosi pandemia ca scuză să abandoneze planurile sau să zică ce nu a funcționat", consideră Roxana Puia.

"Un studiu EY referitor la investițiile responsabile în pandemie a arătat că pandemia de Covid-19 a determinat o creștere a bugetelor de sustenabilitate în special pentru companiile care alocau 10% din bugetul anual către astfel de activități. În anumite cazuri, bugetul chiar a fost dublat. Pentru companiile care alocau între 0 și 10% s-au observat stagnări sau reduceri ale bugetelor de sustenabilitate, de unde rezultă vulnerabilitatea companiilor cu bugete anuale mai mici", explică Laura Ciobanu.

"Eu cred că depinde foarte tare de la industrie la industrie. Anul acesta, pe lângă pandemie, industria agrifood a fost destul de afectată de secetă, fapt ce se va resimți mai spre toamnă și iarnă. Probabil că pe zona de agricultură se vor opri marea majoritate a acestor investiții, pe zona de procesare depinde de la companie la companie", spune și Adrian Cocan. 

61

Consumatorul devine mai interesat de alimentele sustenabile

“Foarte mulți consumatori sunt interesați de cum pot să aibă control asupra porțiilor pe care le consumă. E o întreagă tendință acum: oamenii nu mai consumă mese principale bogate, ci tind să consume foarte multe gustări. Și cred că prin consumul snackurilor pot avea mai ușor control asupra cantității pe care o consumă și aici este rolul nostru, să îi ajutăm”, spune Dana Dobrescu. 

Mondelez lucrează pentru a oferi consumatorilor produse în ambalaje porții mai mici sau ambalate individual astfel încât aceștia să aibă control asupra porțiilor. Totodată, producătorul încearcă să reformuleze rețetele astfel încât produsele din portofoliu să conțină cât mai puțin zahăr, sare sau grăsimi și în același timp investește în lansarea de noi produse care să țină cont de noile obiceiuri de consum. 

“Mai ales consumatorii din tânara generație sunt interesați de a consuma alimente din materii sustenabile, se uită la certificări. Știm că produsele cu certificări în spate, care comunică desre sustenabilitate și care au campanii sunt mult mai atractive pentru consumatorii din generația Z sau Millennials”, spune Dana.

Lăptăria cu Caimac consideră că interesul consumatorilor pentru produse sănătoase exista de ceva timp, însă există o viteză de diseminare între consumatori. "În lactate, 90% dintre consumatorii români se îndreaptă spre economy - produse mai ieftine - sustenabilitatea nu este în fruntea listei, însă cam 10% se uită la produse premium și superpremium și acest procent este mai mare decât în urmă cu 2-3 ani, când se situa undeva în jur de 4%. E clar o creștere a interesului, companiile care activează în aceasta zonă vor fi un model și pentru zona de economy, însă este ca în industria automotive - mai întâi apar 2,3 modele de top și apoi dotările respective ajung în câțiva ani și la mașini obișnuite. Sunt companii care se adresează unor consumatori cu venituri mai mari și generează niște trenduri, iar apoi restul industriei urmează cursul și în timp implementează acele schimbări", spune Adrian Cocan. 

Pandemia, schimbări de paradigmă în sustenabilitate 

"Cred că această pandemie a modificat puțin dinamica. Nu am fost suprinsă să aflu ( n.r. în cadrul studiului derulat de EY) că în contextul crizei sanitare cel mai important factor este sănătatea și siguranța la locul de muncă, iar ca investiții responsabile printre cele mai populare sunt cele redirecționate pentru eficiența energetică, tehnologiile care reduc impactul de mediu, dar și achizițiile responsabile astfel că peste 60% dintre companiile respondente

62

susțin alocarea de fonduri către aceste tipuri de investiții", explică Laura Ciobanu. 

În cadrul Asociației Environ, care se ocupă strict cu reciclarea deșeurilor, pandemia a dus la o reconfigurare a planurilor și campaniilor de comunicare care s-au desfășurat doar în online. "Din iunie am început să ne readaptăm la normalitate și să reconfigurăm proiectele pe care le facem. Noi nu prea ne permitem să ne lăsam afectați pentru că, spre deosebire de o companie nu targetăm atingerea unei cifre de afaceri, ci legislația națională și europeană ne obligă să ne îndeplinim niște ținte și nu prea avem justificări în fața acestora, care sunt scadente la finalul anului", explică Roxana Puia. 

"Ar fi trebuit să colectăm 45% din ceea ce au pus pe piață clienții noști în ultimii 3 ani și devine din ce în ce mai dificil să atingem această țintă anul acesta pentru că am trecut prin 2 luni de închidere a magazinelor, un canal important pentru colectarea deșeurilor, precum și prin imposibilitatea de a colecta deșeuri de la gospodării. Încet-încet, lucrurile au început să-și revină, sperăm să recuperăm până la finalul anului ", mai spune reprezentantul Environ, care derulează zilele acestea o campanie de informare despre reciclare în Parcul Herăstrău și a lansat proiectul online undereciclam.ro.

Pentru Lăptăria cu Caimac, pandemia a adus schimbări în strategia de sustenabilitate în ceea ce privește colaborarea cu alți producători pentru spălarea ambalajelor, în stația de epurare pe care Lăptăria vrea să o construiască. 

“Ce a făcut pandemia pentru noi a fost să forțeze să ne gândim cumva la o deschidere către alți producători. Stația noastră de spălare va avea o capacitate în jurul a 54 de milioane de itemuri pe an, noi încă suntem departe de acestă cifră, probabil că la momentul finalizării investiției ne vom apropia de 18 milioane de itemuri pe an, ceea ce înseamnă că o să avem o posibilitate pentru alți producători să spele la noi”, explică cofondatorul Lăptăriei.

Sustenabilitate în criza sanitară 

La nivelul impactului asupra mediu, pandemia și în mod special starea de lockdown au avut un impact pozitiv.  “Perioada de pandemie a fost ca un moment de respiro pentru mediu și am câștigat 3 săptămâni - practic, pentru prima oară după mulți ani Ziua Depășirii s-a decalat (data la care omenirea își consuma resursele acelui an) și a fost marcată pe 22 august. În 2019, a fost sărbatorită pe 29 iulie. Este un lucrui care ne poata da de gândit: planeta are o capacitate uriașă de regenerare și depinde de noi cum facem acest lucru”, spune Roxana Puia. 

63

Pe de altă parte, odată cu criza sanitară au apărat noi elemente care poluează: măștile și manuși de protecție. "Din păcate, cred că mentalitatea la nivel general nu a făcut declic și nu înțelegem că trebuie să fim atenți cu orice gunoi pe care îl generăm. Probabil că pe măsură ce crește nivelul de informare va crește și interesul pentru soluții sustenabile și variantele de consum prietenoase cu mediul sau variantele de reciclare", încheie Roxana Puia. Sursă foto: VectorMine/Shutterstock 

Sărbătoarea Roadelor în Piaţa Românilor, cu oferte la produse de sezon! În acest week-end!Adriana Popescu 24 septembrie 2020

Începând de mâine, 25 septembrie, de la ora 10.00, până duminică inclusiv, Piaţa Românilor (București – Str. Cremeniţa nr. 13-15, cartier Colentina) găzduiește Sărbătoarea Roadelor, eveniment ce reunește numeroși producători tradiționali de legume şi fructe de sezon, dar și de alte produse, disponibile la cele mai mici preţuri, anunţă Asociaţia BIO România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale Româneşti, citată de zf.ro.

De exemplu, Cooperativa Meleag Ţărănesc are ofertă la cartofi albi – 0,6 lei/kg, cartofi roşii – 0,8 lei/kg, ceapă albă – 1 leu/kg,  ceapă roşie – 1,6 lei/kg. Crama Liuta – Podgoria Babadag aduce must proaspăt din struguri Fetească neagră, stors direct în piaţă la 10 lei/litru. VanBet – Bârlad vine cu pastramă de capră la ceaun după o reţetă Dr. Avraham, din fermele proprii, care poate fi degustată la fața locului, pui haiducesc la ceaun, cârnaţi proaspeţi de capră și cârnaţi cu caşcaval la grătar.

Patiseria Maia oferă covrigi calzi bio cu seminţe şi specialităţi de pâine neagră bio din făină integrală, iar Vic Future Development aduce clătite bio din făină integrală Spelta, umplute cu cremă de ciocolată pe bază de miere polifloră, cristalizată la rece (metodă brevetată de ApisRom) şi clătite umplute cu miere bio şi miez de nucă.

64

DIVERSE

Descinderi cu mascații la un crescător de animale! Au fost ridicate crotalii uzate! Ramona Dascălu - 24 septembrie 2020

Descinderi cu mascații la un crescător de animale! Ieri, miercuri – 23 septembrie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din Botoșani au pus în executare trei mandate de percheziţie domiciliară la un crescător de animale bănuit de evaziune fiscală. În urma perchezițiilor, polițiștii au descoperit neconcordanțe între efectivul de bovine din fermă și cererea unică de plată depusă la APIA, precum și un număr semnificayiv de crotalii noi și uzate.

Descinderile au avut loc la imobile din comuna Bălușeni, ce aparțin unui crescător de animale în vârstă de 46 de ani. Bărbatul este bănuit de evaziune fiscală după ce s-ar fi sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin nedeclararea veniturilor realizate din prestarea de servicii agricole.

„În urma perchezițiilor, la locațiile vizate, prin folosirea cititorului de microcipuri s-a procedat la identificarea celor 685 de ovine deținute de către persoana în cauză și membrii familiei în exploatația agricolă, iar în urma citirii directe a crotaliilor aferente, au fost identificate 75 de bovine cu privire la care, în urma confruntării cu cererea unică de plată depusă la APIA în luna iunie a.c., au rezultat neconcordanțe. De asemenea, au fost identificate și ridicate un număr semnificativ de crotalii noi și uzate, precum și numeroase înscrisuri ce urmează a fi folosite în vedeera probării activității infracționale”, a declarat Delia Nenișcu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean, pentru monitorulbt.ro.

Descinderile au avut loc cu sprijinul polițiștilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale și a specialiștilor din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), DSVSA și ITM.

65

Satul în care au secat toate fântânile! Locuitorii vor primi apă cu cisternele! Angelica Lefter Angelica Lefter - 24 septembrie 2020

Foto: news.ro

Apa a devenit un lux pentru unii români din mediul rural! Asta după ce, din cauza secetei, fântânile au secat! Fie că este utilizată pentru consum, în gospodărie sau pentru a adăpa animalele, apa este un element esențial pe care în 2020 începem să nu-l mai găsim la tot pasul din cauza secetei care a afectat o mare parte din țară.

Așa s-a întâmplat cu fântânile din satul Bughea de Sus, comuna Teișani, județul Prahova, care au secat, iar locuitorii au rămas fără lichidul vital. Potrivit unui comunicat al Prefecturii Prahova, toate cele şase fântâni din comună au secat, iar comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis ca Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) să asigure aprovizionarea localnicilor până duminică – 27 septembrie.

„Prin Hotărârea nr.51/23.09.2020 a fost aprobată decizia ca, în perioada 23-27 septembrie 2020, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova să asigure aprovizionarea cu apă a satului Bughea de Sus din comuna Teişani, unde, din cauza secării celor şase fântâni, toţi cei 60 de localnici de aici au rămas fără sursă de apă curentă. După perioada menţionată, primarul unităţii administrativ teritoriale va contracta servicii pentru aprovizionarea cu apă a comunei”, se arată în informarea transmisă presei.

Cazul este departe de a fi unic, mai multe sate din județul Vaslui și inclusiv municipiul a rămas fără apă de consum, iar necesarul este asigurat locuitorilor cu cisternele de către autoritățile locale.

Directoarea unei şcoli din Teleorman a fost înregistrată în timp ce explica unei persoane cum să fure din laptele şi cornul copiilor 24 septembrie 2020, 17:13 de Mariana Iancu

66

Directoarea unei şcoli din Teleorman a fost înregistrată în timp ce explica unei persoane cum să fure din laptele şi cornul copiilor FOTO Arhiva Adevarul Georgeta Haită, directoarea Şcolii gimnaziale din Orbeasca de Sus, Teleorman, este acuzată că a furat din produsele pe care le primeau elevii prin programele guvernamentale.

O anchetă a început la şcoala din Orbeasca de Sus, acolo unde directoarea şcolii, Georgeta Haită, a fost înregistrată în timp ce explica unei persoane cum se procedează pentru a lua din porţiile de corn şi lapte ale elevilor, astfel încât din cutiile cu alimente să fie sustrase destule porţii atât pentru ea, cât şi pentru cadrele didactice, scrie publicaţia Liber de Teleorman. Directoarea a fost surprinsă în timp ce făcea o scurtă trecere în revistă a copiilor care absentează de obicei, pentru a beneficia de porţiile lor. Georgeta Haită candidează şi pentru o funcţie în Consiliul Local Orbeasca.

https://adevarul.ro/locale/alexandria/directoarea-scoli-teleorman-fost-inregistrata-timp-explica-persoane-fure-laptele-cornul-copiilor-1_5f6ca5815163ec427147dc19/index.html

VIDEO: Culturi de cannabis, descoperite de polițiștii BCCO Târgu Mureș, în urma unor percheziții. Operațiune de amploare în județele Cluj și Mureș Anchete • 23 Septembrie 2020 • Ovidiu Hațegan •

95 de kilograme de cannabis au fost ridicate de poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) din Târgu Mureş, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – S.T. Târgu-Mureş, în urma a 19 percheziţii domiciliare. 14 persoane sunt cercetate pentru trafic de droguri de risc şi mare risc fără drept, potrivit unui comunicat de miercuri, al BCCO.

Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate, împreună cu un procuror D.I.I.C.O.T. din Târgu Mureş, au efectuat marți 19 percheziții domiciliare,

67

în judeţele Mureş şi Cluj, într-un caz de trafic de droguri de risc şi mare risc şi constituire a unui grup infracţional organizat.

https://youtu.be/B1hvkzOmu14

Din cercetări a reieşit că membrii grupării ar fi înființat mai multe culturi de cannabis, atât indoor, cât și outdoor. De asemenea, ar fi comercializat droguri de risc și de mare risc către mai multe persoane.

În urma perchezițiilor, au fost descoperite culturi outdoor de cannabis, constituite din 14 plante, cântărind aproximativ 95 de kilograme și au fost ridicate instalații necesare creșterii și îngrijirii plantelor, sisteme informatice precum și 16.350 de lei şi 315 euro.

Ieri, 22 septembrie, 8 persoane bănuite de trafic de droguri de risc şi de mare risc au fost reţinute pentru 24 de ore.

Astăzi, 6 persoane au fost prezentate instanţei, în vederea dispunerii măsurilor legale, iar celelalte două sunt cercetate sub control judiciar.

Actiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

La percheziţii au participat şi poliţişti de combatere a criminalităţii organizate din Cluj-Napoca şi Alba Iulia, jandarmi din Mureş şi Cluj, precum şi un echipaj canin de la Aeroportul Cluj-Napoca – Sectorul Poliției de Frontieră. Sursă informații și foto: BCCO Mureș – DIICOT

PENNY deschide un nou magazin și ajunge la o rețea de 265 de locații Andra Imbrea 24 Sep 2020 - Știri și Noutăți Rețeaua PENNY s-a extins cu un nou magazin în Mediaș, județul Sibiu, și ajunge astfel la 265 de spații deschise în România. Deschiderea noii locații vine după ce doar în august retailerul a inaugurat 4 magazine și face parte din planurile PENNY de a ajunge la o rețea de 400 de magazine în următorii 6 ani. 

68

Noul magazin PENNY din Mediaș este situat pe strada I.C. Brătianu, Nr. 8 și are un spațiu de vânzare de 854 m2. Magazinul dispune de 63 de locuri de parcare, dintre care trei dedicate persoanelor cu dizabilități, și de patru case de marcat. Cei 14 angajați îi așteaptă pe clienți de luni până vineri între 7:30 și 22.00 și duminica între 8:00 și 20:00. Design-ul noilor magazine este nou și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării mai vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente. Recent, Penny a anunțat un rebranding pe piața locală prin care vizează îmbunătățirea experienței de cumpărare și o serie de 75 de remodelări de magazine până la finalul acestui an. 

Planurile retailerului pentru România includ investiții de 2 miliarde lei în următorii 6 ani pentru a ajunge la o rețea de 400 de magazine și pentru deschiderea celui de-al patrulea centru logistic. Noul PENNY oferă soluții simple, adaptate stilului de viață alert, precum produsele ready to eat, dar și cele semipreparate, refrigerate sau congelate.

O altă componentă importantă a formatului PENNY este grija pentru mediu și comunitățile în care compania își desfășoară activitatea zi de zi.

Multe dintre magazinele nou deschise dispun de funcționalități care le fac prietenoase cu mediul, precum frigiderele cu uși pentru reducerea consumului de energie sau sistemele de iluminare pe bază de LED  în interior și panourile fotovoltaice sau acoperișurile verzi in exterior. PENNY este conceptul grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în anul 2005.

Întreaga rețea este deservită de trei centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 265 de magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din peste 4.800 de angajați.

69

GLOBAL

FAO: Schimbările climatice fac ca alimentele să fie mai puțin sigure, meatmilk , 24 septembrie 2020

Schimbările climatice pun în pericol siguranța alimentelor și sunt necesare acțiuni pentru a pregăti sistemul alimentar pentru provocările viitoare, potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Impactul schimbărilor climatice asupra securității și producției alimentare este bine documentat. Legătura încălzirii globale cu siguranța alimentelor este un domeniu care a primit mai puțină atenție.

Având în vedere acest lucru, FAO a ONU și-a propus să descopere dacă există o legătură între schimbările climatice și siguranța alimentelor. În documentul său recent publicat, Schimbările climatice: despachetarea sarcinii asupra siguranței alimentelor, organizația a constatat că schimbările climatice pot crește expunerea consumatorilor la unii contaminanți prin alimente.

Impacturi climatice și risc sporit

Schimbările climatice pot avea un impact direct asupra diferiților contaminanți din alimente – de la poluanți chimici precum pesticide, micotoxine și biotoxine marine la pericole microbiologice precum agenții patogeni și paraziți – prin modificarea tiparului lor de apariție sau a virulenței, au concluzionat cercetătorii.

„Amenințarea schimbărilor climatice la adresa siguranței alimentare mondiale este o provocare foarte serioasă”, a explicat expertul FAO în siguranța alimentelor, Keya Mukherjee.

Problema are implicații pentru întregul sistem alimentar, cu ramificații pentru alimente, indiferent dacă provine de pe uscat sau de pe mare, este de origine vegetală sau animală.

Mukherjee a explicat dacă o marfă în special prezintă un risc mai mare decât alta. „De exemplu, ciupercile micotoxigene pot afecta culturile de bază, precum cerealele, agenții patogeni de origine alimentară pot fi găsiți în carne, toxinele marine și metilmercurul pot fi prezenți în fructele de mare. Este dificil să se genereze o listă de mărfuri care prezintă cel mai mare risc, ceea ce subliniază la rândul său importanța păstrării tuturor alimentelor noastre în siguranță de impactul climatic. „

70

Analizând contaminanții microbiologici, autorii lucrării au observat că un singur factor legat de schimbările climatice – cum ar fi creșterea temperaturilor – poate modifica șansele de supraviețuire a agenților patogeni de origine alimentară, cum ar fi Salmonella și Vibrio.

Există, de asemenea, dovezi puternice că schimbările climatice măresc riscurile asociate cu diferiți contaminanți chimici, au declarat Mukerjee și colegii săi specialisti în siguranța și calitatea alimentelor Vittorio Fattori pentru această publicație.

„Micotoxinele pe uscat și toxinele marine provenite de la înflorirea dăunătoare a algelor se numără printre principalii contaminanți chimici pentru care există dovezi bine documentate care arată impactul schimbărilor climatice, de exemplu modele de apariție crescute”.

Au continuat, schimbările climatice extind, de asemenea, zona geografică în care acești contaminanți sunt capabili să înflorească.

„Schimbările climatice extind distribuția ciupercilor toxigene și a speciilor de alge producătoare de toxine în alte zone decât cele în care au fost observate în mod tradițional. Aceste zone sunt adesea nepregătite pentru provocările economice, de sănătate publică și de gestionare a siguranței alimentelor asociate cu acești contaminanți. ”

Cercetătorii au menționat că si contaminanții chimici asociați cu viața plantelor sunt doar o parte a problemei. „Există, de asemenea, unele dovezi ale expunerii crescute la alți contaminanți chimici, cum ar fi metalele grele. De exemplu, conversia mercurului în metilmercur și bioacumularea acestuia în sistemele acvatice par a fi dependente de factori conduși de schimbările climatice, precum încălzirea oceanelor și acidificarea. O absorbție crescută de arsenic în culturile de bază, cum ar fi orezul, a fost documentată atât în condiții de creștere a solului, cât și a temperaturii aerului. ”

Problema pesticidelor, rămâne

Deși nu există încă nici o „dovadă concludentă” care să lege direct schimbările climatice de utilizarea pesticidelor, există atât articole științifice, cât și exemple din lumea reală (cred că roiurile de lăcuste din Cornul Africii și nu numai), care arată modul în care schimbările climatice au un rol în dăunătorii care migrează în zone dincolo de habitatele lor geografice tradiționale.

„Condiții ca acestea pot determina o utilizare mai mare a pesticidelor. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că pesticidele, atunci când sunt utilizate

71

conform recomandărilor în timp ce respectă bunele practici agricole (GAP), nu prezintă probleme de siguranță alimentară „, au explicat Fattori și Mukerjee.

Schimbările climatice prezintă riscuri suplimentare pentru securitatea alimentară, au subliniat experții FAO. De exemplu, scade valoarea nutrițională a alimentelor de bază prin reducerea nivelului lor de macro- și micro-nutrienți.

Combinația de malnutriție, care reduce imunitatea și crește susceptibilitatea la boli de origine alimentară, împreună cu o expunere crescută la contaminanții de origine alimentară cauzată de schimbările climatice, creează o „situație gravă” care necesită „o atenție și o acțiune internațională urgentă”.

Lanțuri de aprovizionare și sisteme de reglementare nepregătite

Riscurile viitoare asociate cu agenții patogeni de origine alimentară și contaminanții chimici ar putea fi diferite de ceea ce ne confruntăm astăzi.

Ziarul a avertizat că lanțurile de aprovizionare și sistemele de reglementare nu sunt bine pregătite pentru toate modurile în care schimbarea climatului face ca alimentele să fie nesigure.

Incidentele locale alimentare pot deveni urgențe internaționale, făcând din ce în ce mai importantă nevoia de colaborare multinațională, precum și cea multidisciplinară, a argumentat acesta.

„Este important ca noua generație de politici alimentare să ia în considerare impactul schimbărilor climatice pentru a preveni și gestiona mai bine riscurile pentru siguranța alimentelor”, au subliniat experții FAO.

Deci, ce acțiune ar trebui sustinuta?

 „Odată cu globalizarea, lanțurile noastre alimentare se prelungesc, ceea ce face important să ne asigurăm că toate piesele unui lanț de aprovizionare sunt bine pregătite pentru potențiale perturbări. Împreună cu pregătirea, trasabilitatea de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, folosind inovații digitale, va juca un rol important în menținerea siguranței alimentelor noastre ”, a fost sugerat.

Au continuat colaborarea dintre diferiții actori implicați în sistemul alimentar. „Impactul schimbărilor climatice asupra siguranței alimentelor este o problemă multidisciplinară care necesită implicare în diferite sectoare,

72

inclusiv industria alimentară, autoritățile de sănătate publică și agricultură, factorii de decizie politică, precum și comunitatea științifică.

„O colaborare mai strânsă între părțile interesate relevante va aduce soluții holistice la probleme, precum și va ajuta la concentrarea expertizei și a resurselor într-un mod care să împiedice duplicarea eforturilor.”

Supravegherea și monitorizarea eficiente sunt vitale, iar programele ar trebui consolidate pentru a preveni și gestiona riscul pentru siguranța alimentelor, au adăugat experții.

„Sisteme solide de monitorizare și supraveghere vor ajuta la prevenirea și controlul focarelor alimentare, permițând prioritizarea resurselor necesare pentru a face față provocărilor iminente. Mai mult, ar fi important să se integreze toate acestea într-un sistem structurat de previziune pentru a aduce o abordare mai proactivă a siguranței alimentelor, mai degrabă decât să invocăm răspunsuri reactive. ”

Creșterea gradului de conștientizare a importanței „vitale”

Când vine vorba de înțelegerea noastră a impactului schimbărilor climatice asupra sistemului alimentar, siguranța alimentelor este rareori parte a conversației. FAO consideră că acest lucru trebuie să se schimbe.

Securitatea alimentară înseamnă accesul la suficiente resurse alimentare care sunt atât hrănitoare, cât și sigure.

„Creșterea gradului de conștientizare cu privire la legăturile dintre schimbările climatice și siguranța alimentelor este de o importanță vitală, deoarece aceste relații nu sunt întotdeauna ușor de văzut și au primit până acum mai puțină atenție la nivel global”, a spus FoodNavigator.

„În acest sens, unul dintre principalele obiective ale publicației noastre a fost de a scoate la lumină aceste legături cu speranța că va contribui la formularea și avansarea politicilor globale care să faciliteze soluții pentru producerea de alimente sigure sub amenințarea schimbărilor climatice. De asemenea, este important să promovăm conștientizarea și cunoașterea în rândul consumatorilor, astfel încât aceștia să poată face alegeri în cunoștință de cauză și mai sănătoase pentru ei și familiile lor. ”

Fattori și Mukerjee au subliniat, de asemenea, relația dintre siguranța alimentelor și risipa de alimente. În prezent, aproximativ o treime din alimentele pe care le producem sunt irosite – dacă risipa de alimente ar fi o

73

țară, ar fi al treilea cel mai mare emițător de carbon din lume, în spatele doar SUA și Chinei.

Pentru a hrăni populația globală în creștere – prognozată să ajungă la 9,7 miliarde până în 2050 – în limitele planetei, risipa de alimente trebuie redusă. Siguranța alimentară și expunerea la contaminanți joacă un rol și aici, au sugerat autorii.

„O parte din această pierdere enormă se datorează problemelor de contaminare a alimentelor. Odată cu creșterea populației globale, discuțiile despre securitatea alimentară globală trebuie să includă și aspecte privind siguranța alimentară. La urma urmei, alimentele nu hrănesc dacă nu sunt sigure. ”

UNIUNEA EUROPEANA

Pandemia de Covid-19. Sectorul HoReCa din Europa, în stare de şoc după reintroducerea restricţiilor 24 septembrie 2020, Viorica Marin

Pandemia de Covid-19. Sectorul HoReCa din Europa, în stare de şoc după reintroducerea restricţiilor

Restaurantele şi barurile din Franta şi Marea Britanie vor închide la ora 22.00 Mai multe state europene au reintrodus restricţii după creşterea numărului de infectări cu noul coronavirus. Aceste măsuri au lovit, din nou, sectorul Horeca, grav afectat şi după primul val al Pandemiei de Covid-19.

În Franţa, situaţia este din nou considerată „catastrofală“ pentru turism şi sectorul HoReCa, după ce ministrul Sănătăţii Olivier Véran a anunţat miercuri nu doar restrângerea orarului şi coborârea storurilor cafenelelor şi restaurantelor la ora 22.00, ci chiar închiderea lor totală, pentru moment, în mari oraşe din sud precum Marsilia. 11 metropole, printre care şi Parisul, au fost plasate în „tare de alertă sporită“. Aceasta implică mai ales închiderea

74

barurilor la orele 22.00, precum şi limitarea adunărilor publice la 1.000 de persoane, faţă de 5.000 în prezent.

„Situaţia continuă să se degradeze la nivel general“, a avertizat Olivier Véran, într-un moment în care toţi indicatorii se deteriorează în Franţa de mai multe zile. „Le Figaro“ scrie că patronii de cafenele şi întregul sector sunt „în stare de şoc”. Guvernul francez pariază în acest fel pe un „electroşoc”, pentru ca prin aceste măsuri dure, introduse deocamdată pentru două săptămâni, să provoace o responsabilizare colectivă salvatoare.

În Marea Britanie, unde de asemenea totul închide la 10 seara, Boris Johnson a avertizat că va scoate armata pentru a face să fie respectate regulile carantinei, şi că el o face ca o ameninţare, iar nu în sensul în care în Spania, administraţia Madridului a cerut ajutorul armatei deoarece nu mai face faţă. „În Anglia avem mai multe cazuri de contaminare decât Italia, pentru că la noi oamenii iubesc libertatea“, a spus premierul britanic. „Financial Times“ laudă gestionarea italiană a crizei, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie.

Dar Spania se confruntă şi cu un exod al medicilor care pleacă în străinătate din cauza condiţiilor de lucru. În plus, Spania a ratat posibilitatea unui ajutor pentru sectorul turismului din partea Comisiei Europene, deoarece pur şi simplu acest ajutor nu a fost solicitat.

Italia, dată exemplu „Financial Times“ laudă gestionarea italiană a crizei, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în Marea Britanie, Spania sau Franţa. Portul măştii a devenit obligatoriu 24 de ore din 24 în centrul istoric al Genovei, marele port din nordul Italiei, pentru a lupta împotriva creşterii cazurilor de COVID-19, au anunţat miercuri autorităţile locale, scrie AFP. Centru oraşului a înregistrat 63 de cazuri noi în 24 de ore, obligând regiunea Liguria, în acord cu primăria şi autorităţile sanitare, să ia măsuri de prevenire care au intrat imediat în vigoare pentru o perioadă nedeterminată. Potrivit ordonanţei adoptate de regiune, masca a devinit obligatorie în exterior şi indiferent de distanţa dintre persoane. “Suntem în faţa unui potenţial focar de contaminare în centrul istoric. Am decis, prin urmare, să luăm măsuri de precauţie”, au declarat preşedintele regiunii, Giovanni Toti, şi primarul Marco Bucci. Obiectivul “este de a elimina din faşă focarul potenţial”, au adăugat ei.

La fel ca vecinii săi europeni, Italia se confruntă cu o resurgenţă a contaminării cu coronavirusul, însă de o mai mică amploare decât în ţări ca Franţa şi Spania.

În peninsulă s-au înregistrat 1.640 de cazuri noi în 24 de ore, faţă de 10.799 în Spania şi 13.072 în Franţa. Impactul pandemiei de coronavirus (COVID-

75

19) asupra industriei italiene a turismului ar putea ajunge în acest an la 100 de miliarde de euro (118 miliarde de dolari), cu mult peste estimările precedente, arată studiile grupurilor de turism Confiturismo şi Assoturismo, transmite Xinhua.

Suma reprezintă peste 6% din PIB-ul Italiei la finalul anului trecut. Conform datelor Naţiunilor Unite, Italia este una dintre cele mai vizitate ţări din lume, iar turismul este responsabil pentru aproximativ 13% din Produsul Intern Brut. Dacă cifra de 100 de miliarde de euro se confirmă, aportul turismului în PIB se va înjumătăţi, apreciază analiştii. Conform studiilor publicate de Confiturismo şi Assoturismo, numărul vizitatorilor care vor veni în Italia va scădea numai în perioada iunie-august cu 65 de milioane. "La finalul lunii martie lansam ipoteza că sectorul turismului va pierde în acest an 100 de miliarde de euro, iar la acel moment părea o viziune excesiv de dramatică.

Dar, cu fiecare zi ne apropiem din ce în ce mai mult ca această cifră să devină realitate", a explicat Luca Patane, preşedintele Confiturismo. Consiliul mondial al turismului estima recent că industria italiană a turismului ar putea înregistra în acest an pierderi de 36,7 miliarde de euro. Italia, a treia economie a zonei euro, ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 11,2%, a previzionat recent Comisia Europeană. Ar fi cel mai sever declin în rândul celor 27 de state membre UE Reprezentanţii Confiturismo şi Assoturismo susţin că fără ajutor guvernamental sectorul turismului ar putea suferi pagube irecuperabile, în condiţiile în care, în această vară, turismul intern a crescut cu 1,1%, dar sosirile turiştilor străini au scăzut cu 66%.

Şi autorităţile de la Madrid au anunţat că, în urma restricţiilor şi a carantinei impuse în numeroase ţări în scopul combaterii pandemiei de coronavirus, Spania va încheia perioada ianuarie - august cu circa 40 de milioane de turişti străini în minus faţă de anul precedent, care ar fi cheltuit în ţară aproximativ 50 de miliarde de euro. Teama turiştilor de a nu se infecta este un alt motiv care explică scăderea drastică a deplasărilor internaţionale, care au fost înlocuite cu vacanţe pe plan naţional, deşi în cazul Spaniei acestea nu compensează nici pe departe reducerea masivă a veniturilor derivată din absenţa străinilor. Guvernul de la Madrid a anunţat recent că va aloca 2,5 miliarde de euro pentru sprijinirea turismului, extinzând eforturile de protejare a sectoarelor cheie ale economiei. Spania este a doua cea mai vizitată ţară din lume, după Franţa, iar turismul este crucial pentru economie, contribuind cu aproximativ 12% la Produsul Intern Brut.

Belgia relaxează restricţiile Belgia a anunţat miercuri relaxarea unor măsuri de combatere a epidemiei de coronavirus, deşi numărul de cazuri este în creştere, informează Reuters. Nu va mai fi obligatorie purtarea măştilor în

76

spaţii deschise, iar perioada de autoizolare a celor care au intrat în contact cu persoane infectate se va reduce la şapte zile. Premierul Sophie Wilmes, care a anunţat măsurile într-o conferinţă de presă, a precizat că perioada de carantină voluntară va scădea de la 1 octombrie, iar măştile vor fi în continuare obligatorii în magazine, cinematografe, mijloacele de transport în comun şi pe străzile aglomerate. „Portul măştii este foarte important în gestionarea epidemiei. Cu toate acestea, nu are rost să îl impune peste tot, în permanenţă”, a arătat ea. Până acum, măştile erau obligatorii şi în aer liber la Bruxelles şi în alte câteva oraşe. În ultima săptămână, în Belgia s-a înregistrat o medie zilnică de 1.374 de cazuri noi, la o populaţie de 11 milioane. La începutul lui iulie, se raportau doar 80 de cazuri pe zi. În total, în ţară au murit aproape 10.000 de bolnavi de COVID-19, unul din cele mai grave bilanţuri din lume, raportat la numărul de locuitori. Belgienii vor avea în continuare acces la evenimente cu 200 de participanţi în spaţii închise sau 400 în aer liber şi se vor putea întâlni în grupuri de până la şase persoane fără măsuri de distanţare.

Austria interzice petrecerile în staţiunile de schi pe durata următorului sezon al sporturilor de iarnă Turiştii din staţiunile de iarnă din Austria nu vor putea organiza petreceri în timpul următorului sezon, măsură instituită pentru a preveni transmiterea maladiei COVID-19 şi pentru a salva industria vitală a turismului, a anunţat joi guvernul austriac, relatează DPA. Oameni de afaceri şi politicieni din Austria şi-au exprimat îngrijorarea în ultimele zile după ce un număr în creştere de ţări europene au emis avertizări de călătorie nu doar pentru oraşul Viena, dar şi pentru regiunile alpine ale Austriei din cauza creşterii numărului de infectări cu noul coronavirus. Cancelarul Sebastian Kurz a spus că turiştii vor putea să practice schiul, să ia masa la restaurant şi să participe la evenimente culturale în timpul sezonului rece. ''Dar după schi, după cum ştim, nu va fi posibil'', a adăugat acesta, referindu-se la petrecerile care, în multe staţiuni, sunt organizate în fiecare seară, după închiderea pârtiilor. Barurile din spaţii închise, precum şi cele aflate în exterior vor putea servi mâncare şi băuturi pentru clienţii aşezaţi la mese. În plus, restaurantele şi barurile se vor închide la ora locală 10:00 PM (21:00 GMT) în regiunile muntoase din Austria. Turismul şi activităţile pentru petrecerea timpului liber reprezintă 15% din economia Austriei. Guvernul austriac a fost criticat pentru modul în care a organizat precedentul sezon de schi, când sute de turişti din Europa au contractat noul coronavirus în populara staţiune din Ischgl, cunoscută pentru petrecerile sale exuberante. Un avocat specializat în drepturile consumatorilor a intentat proces guvernului austriac marţi în numele a trei turişti infectaţi la Ischgl şi în numele familiei unui pacient cu COVID-19 care a decedat. Tot joi, Austria a emis avertizări de călătorie pentru cetăţenii care călătoresc spre Praga şi mai multe regiuni franceze printre care Paris şi Coasta de Azur, eliminând o

77

alertă mai veche privind Suedia, a precizat Ministerul de Externe, potrivit Reuters. Au mai fost de asemenea emise alerte pentru Andorra, Argentina, Bahrain, Costa Rica, Israel, Kuwait şi Maldive, în timp ce avertizarea vizând Portugalia a fost redusă la Lisabona şi regiunea Norte, a precizat ministerul într-un comunicat. Toate aceste modificări vor intra în vigoare începând de luni.

Pandemia a costat turismul mondial 460 de miliarde de euro în primul semestru Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) a anunţat o reducere cu 65% a numărului de sosiri internaţionale în primul semestru din 2020, ceea ce înseamnă pierderi de 460 de miliarde de euro pentru industria călătoriilor din întreaga lume, transmit AFP şi Reuters. Veniturile pierdute în primele şase luni din acest an "sunt de aproximativ cinci ori mai mari faţă de veniturile globale din turism înregistrate în timpul crizei financiare din 2009", a estimat instituţia, cu sediul la Madrid. Sosirile internaţionale au scăzut cu 440 milioane în perioada ianuarie - iunie 2020, sau 65%, cel mai sever declin fiind înregistrat în Asia, prima regiune care a simţit impactul pandemiei de coronavirus (Covid-19). În primul semestru din 2020, sosirile turiştilor au scăzut cu 72% în Asia, cu 66% în Europa, cu 57% în Africa şi Orientul Mijlociu şi cu 55% în America de Nord şi de Sud. "Este o scădere fără precedent, deoarece ţările din întreaga lume şi-au închis frontierele şi au introdus restricţii de călătorie, ca răspuns la pandemie". În timp ce turiştii revin lent către unele destinaţii, "reducerea cererii pentru călătorii şi a încrederii consumatorilor" va continua să afecteze turismul pentru tot restul anului, se arată în raportul UNWTO. Instituţia estimează că numărul sosirilor vizitatorilor străini va scădea cu aproximativ 70% în 2020, din cauza efectelor pandemiei. Va fi nevoie de doi până la patru ani pentru ca sosirile turiştilor să revină la nivelul de anul trecut, în condiţiile în care mai mult de jumătate din destinaţii au relaxat restricţiile de călătorie până la începutul lunii septembrie. În 2019, numărul sosirilor turiştilor străini a urcat cu 4%, la 1,5 miliarde, cele mai vizitate ţări din lume fiind Franţa, Spania şi SUA. "Călătorii internaţionale sigure şi responsabile sunt acum posibile în multe părţi ale lumii şi este esenţial ca autorităţile să colaboreze cu sectorul privat pentru a pune din nou în mişcare turismul global", a afirmat secretarul general al UNWTO, Zurab Pololikashvili.

Ministrul Aurescu prezidează reuniunea informală a Consiliului miniștrilor de Externe din statele Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră , 24 Septembrie 2020 • Ministrul Bogdan Aurescu va prezida vineri, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a Sesiuni a Adunării Generale ONU, reuniunea informală, în format videoconferinţă, a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) din statele membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

78

România deţine Preşedinţia în exerciţiu a OCEMN.

Potrivit unui comunicat de presă remis joi AGERPRES de MAE, la reuniune vor participa viceprim-ministrul bulgar, care deţine şi portofoliul Externelor, şefii diplomaţiilor din Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Turcia şi adjuncţi ai miniştrilor de Externe din Grecia, Georgia, Albania, Serbia şi Ucraina. Invitat special al reuniunii va fi comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi.

„Agenda reuniunii informale se va concentra asupra importanţei dinamizării cooperării economice inter-guvernamentale în regiunea Mării Negre şi a consolidării profilului regional al OCEMN, în special în contextul evoluţiilor generate de pandemia COVID-19. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu va aborda, alături de omologii săi, necesitatea stabilirii unor priorităţi de acţiune inovatoare în cadrul OCEMN, în scopul gestionării eficiente a implicaţiilor socio-economice ale pandemiei actuale la nivel regional. Reuniunea ministerială informală va reprezenta şi un moment de bilanţ al proiectelor şi iniţiativelor lansate sub egida Preşedinţiei-în-Exerciţiu române, din acest an”, a precizat MAE.

România este stat fondator al OCEMN şi a preluat mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu la data de 1 ianuarie 2020, pentru a şasea oară de la instituţionalizarea organizaţiei, în anul 1992. Mandatul a fost prelungit, în condiţii excepţionale, până la 31 decembrie 2020, ca urmare a obţinerii de către România a acordului tuturor statelor membre asupra unei soluţii-pachet de natură să asigure continuitatea preşedinţiilor-în-exerciţiu ulterioare.

C.E.: Noile orientări pentru acordarea ajutoarelor de stat pe componentele de mediu , meatmilk , 24 septembrie 2020

Potrivit unui comunicat transmis revistei Meat.Milk de către Comisia Europeană, în conformitate cu Pactul verde european și cu obiectivul UE de a deveni prima economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Comisia a adoptat astăzi o versiune revizuită a Orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii după 2021 („Orientările privind ETS”).

79

Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, odată cu începerea noii perioade de comercializare din cadrul ETS, și vor înlocui orientările anterioare, adoptate în 2012.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru a combate în mod durabil schimbările climatice și pentru a realiza obiectivele Pactului verde, trebuie să stabilim un preț al emisiilor de dioxid de carbon, evitând în același timp relocarea acestora. Orientările revizuite privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii adoptate astăzi constituie un element important al acestui proiect.

Orientările le permit statelor membre să sprijine acele sectoare care, din cauza costurilor indirecte ale emisiilor, sunt cel mai mult expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În același timp, orientările contribuie la realizarea unei decarbonizări a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor, prin evitarea supracompensării și a denaturărilor nejustificate ale concurenței pe piața unică”.

Controlul UE în materie de ajutoare de stat joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea faptului că Europa își îndeplinește obiectivele prevăzute în Pactul verde. Pentru a profita pe deplin de avantajele oferite de fondurile publice limitate, este esențial ca normele privind ajutoarele de stat să își aducă în continuare contribuția. Acest lucru înseamnă asigurarea faptului că banii publici nu elimină cheltuielile private și menținerea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică, reducând totodată la minimum costurile suportate de contribuabili.

Orientările privind ETS vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la o activitate economică mai scăzută în UE și nu permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

În special, orientările le permit statelor membre să compenseze întreprinderile din sectoarele expuse riscurilor pentru o parte din prețurile mai mari ale energiei electrice care rezultă din semnalele privind prețul carbonului create de EU ETS (așa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”). În același timp, supracompensarea întreprinderilor ar risca să fie incompatibilă cu semnalele privind prețul create de EU ETS pentru a promova o decarbonizare a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și ar risca să genereze denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică.

80

În acest context, Orientările revizuite privind ETS:

1. vor direcționa ajutoarele numai către sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte ridicate ale emisiilor și a expunerii semnificative a acestora la comerțul internațional. Pe baza unei metodologii obiective, sunt eligibile 10 sectoare și 20 de subsectoare (comparativ cu 14 sectoare și 7 subsectoare, în temeiul orientărilor anterioare);

2. vor asigura o rată de compensare stabilă de 75 % în noua perioadă (redusă de la 85 %, cât era la începutul perioadei anterioare de comercializare din cadrul ETS) și vor exclude compensațiile pentru tehnologiile ineficiente, pentru a stimula în continuare întreprinderile să fie eficiente din punct de vedere energetic, și

3. vor condiționa acordarea compensării de depunerea de către întreprinderile în cauză a unor eforturi suplimentare de decarbonizare, cum ar fi respectarea recomandărilor efectuate în urma auditului privind eficiența lor energetică.

De asemenea, orientările țin seama de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în conformitate cu Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, prin exceptarea acestora de la noua cerință privind condiționalitatea, în vederea limitării sarcinii lor administrative.

În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, Comisia a finalizat o analiză amplă și o evaluare a impactului, efectuate cu sprijinul unui consultant extern. În acest context, Comisia a organizat numeroase consultări, inclusiv o consultare publică bazată pe un chestionar și o consultare specifică, pentru a colecta contribuțiile sectoarelor interesate. De asemenea, în cadrul unei consultări publice în perioada 14 ianuarie10 martie 2020, Comisia a solicitat opiniile părților interesate relevante cu privire la orientările revizuite. Toate informațiile referitoare la consultarea publică sunt disponibile online.

Noile orientări, Raportul de evaluare a impactului și toate documentele justificative sunt disponibile aici.

În prezent, Comisia evaluează și revizuiește și alte orientări privind ajutoarele de stat, inclusiv Orientările privind ajutoarele de stat pentru energie și mediu, pentru a se asigura că acestea sunt pe deplin aliniate cu obiectivele verzi și digitale ale Comisiei.

Context În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul verde european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE și realizarea neutralității climatice până în 2050, prin transformarea

81

provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți și favorabilă incluziunii tuturor.

EU ETS este una dintre componentele esențiale ale politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, reprezentând instrumentul său cheie pentru reducerea într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră. Instituit în 2005, ETS reprezintă prima piață majoră a carbonului la nivel mondial și rămâne cea mai mare piață de acest tip. Sistemul funcționează în toate cele 27 de țări ale UE și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Regatul Unit face parte din EU ETS până la încheierea perioadei de tranziție.

În temeiul Protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord, EU ETS se va aplica Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord în măsura în care se aplică generării, transmiterii, distribuției și aprovizionării cu energie electrică, comerțului cu energie electrică angro sau schimburilor transfrontaliere de energie electrică.

Prin stabilirea unui preț pentru carbon, EU ETS generează rezultate concrete pentru mediu: Uniunea Europeană este deja pe cale să își îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit pentru 2020.

Săptămâna trecută, Comisia a prezentat un plan de reducere suplimentară a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. De asemenea, până în iunie 2021, Comisia va examina și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv a Directivei EU ETS.

În urma examinării instrumentelor de politică legate de climă, inclusiv a inițiativei pentru crearea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia va verifica dacă este necesară o revizuire sau o adaptare a Orientărilor privind ETS pentru a se asigura coerența cu obiectivul neutralității climatice și pentru a contribui la îndeplinirea acestuia, respectând totodată condițiile de concurență echitabile.

82

Public Health

Commission launches public consultation on preliminary Opinion on e-cigarettes

Today, following a request from the European Commission, the Scientific Committee on Health, Environmental and Emerging Risks (SCHEER) provided a preliminary Opinion on electronic cigarettes. Interested parties are invited to submit their comments on the scientific evidence online until 26 October 2020.

The main purpose of the scientific opinion is to assist the Commission in assessing the most recent scientific and technical information on e-cigarettes. Findings presented in the scientific opinion will feed into the Commission’s reporting obligations under Article 28 of the Tobacco Products Directive (TPD), and will also help the Commission in assessing the potential need for legislative amendments under the Directive or other regulatory/enforcement measures. The assessment includes and addresses the role of e-cigarettes, looking into potential impacts on the EU context, in relation to:

1. their use and adverse health effects (i.e.; short- and long-term effects), risks associated with their technical design and chemical composition (e.g.; number and levels of toxicants) and with the existing EU regulatory framework (e.g. nicotine concentration and limits);

2. their role as a gateway to smoking/the initiation of smoking (particularly focusing on young people) and

3. their role in cessation of traditional tobacco smoking.

While drawing-up the scientific opinion, the committee takes into consideration the most recent and up-to-date scientific evidence and technical developments and, as appropriate, the existing provisions concerning e-cigarettes under the TPD (in particular Article 20(3)), and the evolution of new products on the market. The scientific opinion addresses considerations relevant both at individual level and at population level, from a public health perspective. More information: on the work of the Commission's independent scientific committees

R MOLDOVA

DECANTER 2020: România – două medalii de aur, 117 distincții în total! Rezultat istoric pentru Republica Moldova! Adriana Popescu 24 septembrie 2020

83

Două vinuri românești au obținut Medalii de Aur la prestigioasa competiție Decanter World Wine Awards 2020, la care au fost înscrise 16.518  vinuri din 56 de țări din toată lumea, evaluate timp de aproape o lună de 116 jurați, inclusiv 37 Masters of Wine și Master Sommeliers.

Cele două vinuri românești medaliate cu aur, care au obținut 95 din 100 de puncte, sunt: Wildflower Pinot Grigio 2019 – Cramele Recaș și Riesling 2005 – Jidvei.

“Chiar dacă piața britanică este una delicată, prin prisma Brexitului, atenția pe care i-o acordăm este una mare, fiind un reper pentru industrie. Ne bucurăm că aprecierea vinurilor noastre este la un înalt nivel, obținând un record al distincțiilor pentru vinurile noastre în acest an”, a declarat pentru SUPERVINURI.RO, Ciprian Roșca, Director Comercial Cramele Recaș.

Alte 24 de vinuri românești au primit argint, 65 bronz și 26 mențiune. Astfel, vinurile din țara noastră au fost recompensate în total cu 117 distincții. Lista întreagă poate fi consultată aici.

Două vinuri din Republica Moldova au obținut cea mai înaltă distincție Decanter – Best in Show: Viorica 2019 de Purcari și Asconi Sol Negru Cabernet Sauvignon Rose 2019. Ambele au acumulat un scor de 97 din 100 puncte, rezultat istoric pentru Moldova, scrie finewine.md. Doar 50 de vinuri din cele peste 16.000 înscrise au primit distincția  „Best of Show”.

România, lăudată printre țările din Europa de Est, Republica Moldova, numită „câștigător neașteptat”

Președintele regional pentru Europa de Nord, Centrală și de Est, Beth Willard, a comentat în comunicarea oficială a concursului: „Cred că există o îmbunătățire generală a calității în general, în principal pentru că vinurile sunt într-adevăr echilibrate și proaspete și prezintă un caracter varietal incredibil. Este cu adevărat minunat să vedem câteva roșii din Europa de Est, deci țări precum Moldova, România și Ungaria, arătând mult mai multă

84

prospețime și stejar de foarte bună calitate. Vinurile sunt mult mai echilibrate, așa că am avut câteva vinuri deosebite din aceste regiuni.”

Republica Moldova a fost numită în comunicatul oficial Decanter drept un „câștigător neașteptat”.

Deasemenea, Traminer de Purcari 2019 a obținut Medalie de Platină, iar Negru de Purcari Limited Edition 2015, Rară Neagră de Purcari since 1827 și Ice Wine Riesling – Castel Mimi au obținut medalii de aur.  Alte 36 de vinuri din Moldova au luat medalii de argint.

ZF Live. Ion Lupaşco, reprezentant al Oficiului Naţional al Vinului din Republica Moldova: România este cea mai importantă piaţă pentru producătorii de vin din Republica Moldova, exporturile trec de 14 milioane de euro Robert Manea, Alexandra Matei 24.09.2020,

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-ion-lupasco-reprezentant-oficiului-national-vinului-19565521

Producătorii de vin din Republica Moldova au exporturi de 150 de milioane de euro anual, iar peste 14 milioane de euro, respectiv 10%, se realizează în România.

Exporturile de vin realizate de producătorii din Republica Moldova pe piaţa românească au crescut cu 27% în volum şi cu 23% în valoare în primele opt luni din acest an, raportat la aceeaşi perioadă din 2019. Anul trecut, în România au ajuns peste 6 milioane de litri de vin din Moldova, valoarea ridicându-se la 14 mil. euro.

„Exportăm anual în jur de 45-47 milioane de litri de vin moldovenesc. El este o mândrie naţională, este cel mai bun ambasador al Moldovei şi poate fi găsit în peste 70 de ţări din întreaga lume. Noi reprezentăm peste 100 de cra-me cu suprafeţe de teren de peste 112 mii de hectare“, spune Ion Lupaşco, specialist principal, Direcţia Marketing şi Dezvoltarea Pieţelor, responsabil Programe B2B, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului din Republica Moldova, în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

85

Kaufland deschide al treilea magazin în Republica Moldova, Andra Imbrea ,24 Sep 2020 , Știri și Noutăți

Kaufland deschide oficial cel de-al treilea magazin din Republica Moldova și primul în nordul țării, în Mun. Bălți. Locuitorii municipiului Bălți își vor putea face cumpărăturile la magazinul Kaufland, situat pe strada Decebal nr. 130 A.

Prin deschiderea magazinului din Bălți, Kaufland a creat peste 100 de locuri noi de muncă în Republica Moldova.

Magazinul este construit în linie cu cele mai moderne standarde de design și beneficiază de o amenajare aparte, astfel încât clientul să aibă parte de o experiență plăcută și simplificată la cumpărături. Printre raioanele disponibile se numără cele de legume-fructe, vitrină cu servire asistată, brutărie, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie .

Kaufland Moldova asigură zilnic livrări de produse proaspete precum legume, fructe, lactate, carne, mezeluri, etc. Pe rafturile magazinelor se găsesc o gamă de peste 3700 de articole, achiziționate de la producători și furnizori locali, sortiment care în procesul de dezvoltare a companiei în Republica Moldova va fi completat continuu.

În galeria comercială din cadrul magazinului clienții pot găsi farmacie, un tabac shop, precum și o cofetărie.

În exteriorul magazinului, Kaufland pune la dispoziția clienților un punct Grill, cu preparate pregătite pe loc, pentru cei care vor să ia masa rapid, în intervalul 9:00-21:30.

86

Magazinul din municipiul Bălți va fi dotat cu un aparat de reciclare TOMRA pentru trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). Aparatul este de tip self-service și recompensează clienții care reciclează ambalajele cu un voucher de reducere ce poate fi folosit pentru anumite produse din cadrul promoțiilor din magazin.

De asemenea, magazinul va fi dotat cu o stație de încărcare pentru automobilele electrice și un rastel pentru biciclete. Programul de lucru în cadrul magazinului este de la 7:00- 23:00, de luni până duminică.

Kaufland Bălți în cifre:

Suprafața de vânzare 3900 m2, iar vitrina asistată are o lungime de 44 m.

Magazinul dispune de 386 de locuri de parcare, dintre care 12 locuri sunt destinate pentru persoanele cu dizabilități și 10 locuri de parcare pentru familii.

Peste 11 milioane MDL reprezintă investițiile în infrastructură și anume în realizarea soluției de trafic și amenajarea scuarului din preajma străzii Decebal. Această investiție a dus la lărgirea unui segment din strada Decebal, precum și la amenajarea terenului municipal din fața magazinului.

„Acum un an am deschis primele două magazine în Republica Moldova, iar astăzi celebrăm acest eveniment cu deschiderea a unui nou magazin în nordul țării, în Mun. Bălți. Planurile noastre de dezvoltare nu se opresc aici, ci, în ton cu dinamismul care ne caracterizează, o vom continua în întreaga țară”, relatează Dona Răpciuga, Director Executiv Kaufland Moldova.

În planurile de extindere este prevăzută deschiderea a 20 de magazine în întreaga țară și, mai mult, construcția unui centru logistic propriu în decursul următorilor 10 ani.

Rețeaua de magazine Kaufland, având sediul în Neckarsulm, Germania, este o filială a grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume. Kaufland este una dintre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine și mai mult de 150.000 de angajați în opt țări.

 FRANTA

87

PRODUCȚIA DE SEMINȚE A UE, AFECTATĂ DE SECETĂ!Marian Muşat, 24 septembrie 2020

PRODUCȚIE PORUMB. În ciuda unei creșteri cu 16% a suprafețelor europene de porumb în 2020, culturile au fost afectate de vreme dificilă în această vară: condiții nefavorabile în momentul răsăririi, valuri puternice de căldură cu maxime record în august și septembrie, secetă pedologică şi atmosferică extremă, toate acestea împiedică producătorii să își atingă obiectivele pentru acest sezon.

Recolte sub aşteptări s-au înregistrat în Franța - primul producător european de semințe de porumb cu 80 000 de hectare, din suprafaţa totală de 170 mii alocată porumbului de sămânţă. Fermierii francezi au realizat circa 90 la sută din cât şi-ar fi dorit.   Condițiile meteorologice au fost dificile și în alte țări europene producătoare de porumb, în 2020, ducând la niveluri de producție sub țintă în Ungaria (90-95%) și România (75-80%).

Ofertă mai scăzută, în ciuda unei cereri puternice

Potrivit Federaţiei Naţionale Franceze a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg (FNPSM), cererea de porumb a fost puternică în acest an şi a afectat stocurile realizate. Deficitul de producție din 2020 ar trebui să ducă la scăderea stocurilor prevăzute a se constitui, ca urmare a unei creșteri de 16% a programului european de producție.

În ceea ce privește utilizarea semințelor de porumb din sezonul următor, mai multe evoluții indică o cerere mai mare în 2021: înfiinţarea cu probleme a culturii de rapiţă în unele dintre principalele țări producătoare europene; necesitatea de a reconstrui stocurile de furaje pe fondul secetei extreme și progresele genetice în curs realizate în domeniul porumbului, cu 46 de hibrizi noi incluși în catalogul francez în 2020. În ciuda cererii puternice, producția de semințe de porumb a fost afectată de vremea nefavorabilă.

Pentru Pierre Pagès (foto dreapta) liderul FNPSMS, „În acest context meteorologic complicat, întreaga industrie a porumbului contribuie la menținerea nivelului ridicat de calitate al semințelor noastre, care caracterizează producția franceză,

88

permiţându-ne să fim principalii producători și exportatori de porumb din Europa”.

Pierre Pagès este fermier în Gers, unde produce semințe de porumb, cereale și legume pentru prelucrare. Este membru al consiliului de administrație al AGPM (Asociația Generală a Producătorilor de Porumb), vicepreședinte al AGPM Semences și administrator al FNPSMS.

Pierre Pagès este și vicepreședinte al Euralis, un grup cooperativ, care selectează, produce și comercializează semințe de porumb, floarea soarelui, rapiță, sorg și soia.

SANATATE si GASTRONOMIE

O dietă cu alimente organice reduce nivelul de glifosat din organism cu 70% : Oana Racheleanu in Business, Eat Smart, 24 September 2020 Un studiu recent a analizat obiceiurile alimentare ale unor familii de americani, apoi efectele unei diete cu alimente organice. Rezultatul a fost că, în șase zile, nivelul pesticidelor din corpurile participanților a scăzut cu 70%.

„Succesul industriei pesticidelor în a păstra pe piață un produs chimic cu toxicitate cunoscută este emblematic pentru o problemă fundamentală a sistemului”, scriu Kendra Klein și Anna Lappe, de la Friends of Earth.

Fundația realizează studii despre agricultura organică și despre pericolele agriculturii industriale. Studiile sunt realizate în colaborare cu cercetători de la Universitatea Berkeley, California, Universitatea San Francisco, California și Institutul de Cercetări ale Sănătății.

SUA permite utilizarea a mai mult de 70 de pesticide interzise în Uniunea Europeană. Doar în ultimii ani, EPA (Agenția de Protecție a Mediului din SUA) a aprobat peste 100 de noi produse pesticide care conțin ingrediente considerate a fi extrem de periculoase.

89

Studiul, realizat de cei de la Friends of Earth, a presupus colectarea datelor legate de obiceiurile alimentare ale membrilor din patru familii. Cercetătorii au descoperit 16 pesticide și chimicalele în care pesticidele se transformă în corp, în fiecare persoană analizată. Îngrijorător pentru cercetători, glifosatul – o substanță extrem de controversată, fiind asociată cu cancerul și alte probleme de sănătate – a fost găsit și în corpul unui copil de patru ani.

Studiul vine totuși și cu o veste bună: o dietă compusă din alimente organice reduce în doar șase zile nivelul de pesticide din organism. Nivelul tuturor chimicalelor a scăzut, în medie, cu 60,5%, (rezultatele au fost între 37% și 95%, în funcție de compus). Glifosatul, de exemplul, a scăzut cu 70%.

Cele mai semnificative scăderi au apărut într-o clasă de pesticide neurotoxice, numite organofosfați – între 61% și 95%. Aceste pesticide sunt atât de dăunătoare pentru creierul în curs de dezvoltare al copiilor, încât oamenii de știință au cerut o interdicție completă. Un alt pesticid neurotoxic, clorpirifosul, este legat de rate crescute de autism, dizabilități de învățare și IQ redus la copii și este, de asemenea, unul dintre pesticidele cel mai adesea legate de otrăvirea lucrătorilor în agricultură.

„După cum arată acest studiu, rezultatul final este că în corpul nostru există substanțe chimice toxice care nu trebuie să fie acolo. Un număr tot mai mare de oameni iau măsuri cumpărând produse organice, dar ce se întâmplă cu mulți care nu au acces la ele sau nu și le pot permite? Atâta timp cât tratăm alimentele organice ca și cum ar fi o preferință de cumpărături în loc de un bun public, vom rata ocazia de a lupta pentru o schimbare cu disperare necesară a modului în care cultivăm – una care să ne asigure că nimeni nu este expus pesticidelor toxice din mâncare pe care o consumă”, au mai transmis autorii studiului.

Care sunt efectele secundare ale cafelei. Recomandările nutriţionistului Gianluca Mech 24 septembrie 2020, Lizeta Oprea

Care sunt efectele secundare ale cafelei. Recomandările nutriţionistului Gianluca Mech

90

Care sunt efectele secundare ale cafelei

Cafeaua este preferată de multe persoane, însă este important de ştiut cum, când şi în ce cantităţi trebuie consumată, astfel încât să nu avem parte de efecte secundare neplăcute.

Cafeaua se regăseşte în ritualul de zi cu zi al majorităţii oamenilor. Este aromată, are un gust intens şi ne ajută să simţim că avem energie. Dar cât de multă cafea putem bea zilnic fără să întâmpinăm probleme legate de sănătate? Nutriţionistul Gianluca Mech ne dezvăluie limita peste care nu e recomandat să trecem pentru a nu avea parte de efecte secundare neplăcute.

Efecte secundare

„Tuturor ne place cafeaua. Recomand însă limitarea la maxim 4 ceşti pe zi. Trebuie ştiut că fiecare cană de cafea conţine aproximativ 80 de miligrame de cofeină. Dacă trecem pragul de 4 cafele pe zi, efectele secundare nu vor întârzia să apară. Printre acestea, enumerăm: - Dureri de cap ADVERTISING - Insomnie - Stări de nervozitate - Iritabilitate - Urinare frecventă sau inabilitatea de a controla urinarea - Bătăi accelerate ale inimii - Tremur muscular”, explică nutriţionistul Gianluca Mech.

La ce oră bem ultima ceaşcă de cafea

Gianluca Mech recomandă unui om fără probleme de sănătate să nu depăşească limita de 4 cafele pe zi. De asemenea, să nu consume cafea după ora 16:00.

„Cofeina rămâne în corp timp de aproximativ 7-8 ore. Aşadar, e important să nu mai consumăm cafea după ora 16:00. Asta dacă ne dorim, bineînţeles, să avem parte de odihnă şi un somn liniştit pe timp de noapte”, recomandă nutriţionistul.

Cafea în combinaţie cu tratamente medicamentoase „Unele suplimente alimentare pe bază de plante pot interacţiona cu cofeina, creând probleme de sănătate. Acestea includ:

Efedrina

Amestecarea cofeinei cu acest decongestionant poate creşte riscul de hipertensiune arterială, atac de cord, accident vascular cerebral sau convulsii.

Teofilina

Acest medicament, utilizat pentru a deschide căile respiratorii bronşice, tinde să aibă unele efecte asemănătoare cofeinei.

91

Aşadar, administrarea acestuia cu cofeină ar putea creşte efectele adverse ale cofeinei, cum ar fi greaţa şi palpitaţiile inimii.

Echinacea

Acest supliment pe bază de plante, care este uneori utilizat pentru a preveni răcelile sau alte infecţii, poate creşte concentraţia de cofeină din sânge şi poate creşte efectele neplăcute ale cofeinei”, explică Gianluca Mech.

DOSAR

Zabrus - pericolul nr. 1 pentru grâul de toamnă, Emil GEORGESCU, 24 septembrie 2020

Sortimentul mic de insecticide şi monocultura pot creşte atacurile dăunătorilor de sol asupra grâului. Prevenţia e esenţială, iar revista Ferma îţi spune cum să protejezi cultura. 

În ciuda faptului că în ultimele două sezoane agricole cultura grâului de toamnă a fost greu încercată, mai ales de secetă, această plantă rămâne în continuare în preferinţele fermierilor, deşi preţul de valorificare al recoltei este unul foarte volatil.

 Gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) - adult

 DĂUNĂTORII DE TOAMNĂ: DIN MANUALE, ÎN REALITATE

Până în urmă cu câţiva ani, dăunătorii de toamnă ai grâului erau mai mult în manualele de entomologie agricolă şi doar fermierii cu state vechi în meserie îşi aduceau aminte de ei. După generalizarea tratamentului seminţelor cu insecticide sistemice, populaţia gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) a scăzut foarte mult, considerându-se că în sudul ţării acest dăunător a ajuns mai mult un element faunistic.

Un alt aspect demn de luat în calcul a fost faptul că, în general, toamnele au fost călduroase şi secetoase. Cea mai bună dovadă în acest sens este toamna anului 2018, când, din cauza lipsei apei din sol, grâul semănat în octombrie

92

a răsărit tocmai în februarie anul următor sau chiar la început de martie, în unele ferme. Precipitaţiile din primăvara lui 2019 au salvat cultura, mulţi fermieri realizând producţii frumuşele. Un an mai târziu, însă, fermierii nu au mai avut acelaşi noroc: după o toamnă foarte secetoasă, urmată de o iarnă neobişnuit de caldă şi de uscată, culminând cu primele două luni ale primăverii foarte secetoase, plantele de grâu s-au uscat în multe sole din sudul şi sud-estul ţării.

 Larvele gândacului ghebos

ATAC MASIV ŞI AGRESIV DE ZABRUS ŞI AGRIOTES SPP.

În ciuda acestor ani foarte grei, majoritatea fermierilor pariază în continuare pe cultura grâului. Dar o mare provocare vine de la dăunătorii de sol. Larvele gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau ale gândacilor pocnitori (Agriotes spp.) au început din nou să îşi facă simţită prezenţa, în special în solele cu grâu semănat în monocultură sau în cele cu grâu fără tratament la sămânţă.

Simptom caracteristic al atacului larvelor gândacului ghebos

Mulţi fermieri au crezut, în mod eronat, că dacă nu s-au înregistrat atacuri ale dăunătorilor, aceştia au dispărut. Ei bine, aceste specii erau prezente în solele respective, iar prin neefectuarea tratamentului şi prin semănatul grâului în monocultură, populaţiile au crescut în timp. Când condiţiile meteorologice din unele toamne au fost favorabile, atacul a fost puternic şi fermierii s-au trezit cu pagube la grâu produse de aceşti dăunători, lucru care nu se mai întâmplase de foarte mult timp.

93

5 INDICII PENTRU A IDENTIFICA INSECTELE

Pentru a deosebi atacul larvelor gândacului ghebos de cel al viermilor sârmă avem câteva indicii esenţiale:

1. Larvele gândacului ghebos se hrănesc exclusiv cu părţile aeriene ale plantelor, niciodată cu rădăcini sau cu seminţe!

2. Plantele consumate de către larvele de Zabrus arată ca „un ghem de câlţi”, acesta fiind principalul simptom al atacului.

3. Viermii sârmă atacă boabele în curs de germinare, rozând embrionul, sau atacă plantele după ce au răsărit şi le rod în zona coletului.

4. Cultura atacată de viermi poate prezenta goluri mari, în cazul în care atacul s-a produs la sămânţă. Dacă atacul a survenit mai târziu, plantele au frunzele îngălbenite, apoi se usucă începând de la vârf.

5. Viermii sârmă se găsesc în toate zonele de cultură, dar cu preponderenţă acolo unde avem soluri mai umede şi mai grele (podzoluri, lăcovişti, luncile râurilor, lunca Dunării, etc.). Ei bine, fără tratamentul seminţelor, termenul „cu preponderenţă” s-ar putea aplica pentru toate zonele cultivate cu grâu din ţară!

Cultură de grâu compromisă în urma atacului de Zabrus

SOLUŢII ÎN DOI PAŞI

Ce este de făcut în aceste condiţii?

1. Să efectuăm tratamentul seminţelor, chiar dacă protecţia oferită este mai limitată decât în cazul substanţelor active sistemice. Orice protecţie este mai bună decât deloc.

2. Să evităm semănatul grâului în monocultură. Cercetări efectuate la INCDA Fundulea au evidenţiat faptul că la grâul semănat după mazăre sau

94

rapiţă, atacul larvelor gândacului ghebos este ca şi inexistent. Din contră, atacul este foarte ridicat în cazul grâului cultivat în monocultură timp de mai mulţi ani.

Un lucru este cert, momentan posibilităţile de combatere chimică a dăunătorilor de sol sunt din ce în ce mai limitate. Prin urmare trebuie luate toate măsurile de prevenire a atacului pentru a putea ţine sub control populaţiile acestora.

Click AICI şi vezi ce alţi dăunători de toamnă pot distruge plantele de grâu la startul vegetaţiei!

  Viermi sârmă (Agriotes spp.).

CONDIŢII PE PLACUL INSECTELOR

Umiditatea ridicată a solului şi temperaturile scăzute sunt condiţii foarte bune pentru atacul larvelor gândacului ghebos şi al viermilor sârmă. În 2017, după un septembrie secetos, în multe zone a plouat mai mult de 100 l/mp.

După interzicerea neonicotinoidelor, sortimentul de substanţe active folosite la tratarea seminţelor de grâu este foarte redus. Substanţele active, omologate, protejează sămânţa de atacul dăunătorilor de sol, dar, nefiind sistemice, nu oferă protecţie de durată plantelor aflate în primele faze de vegetaţie. un articol de EMIL GEORGESCU , INCDA Fundulea

* * *

Nava spaţială Pământ, încotro?, Paula CIUPAG , 24 septembrie 2020 Colaps ecologic, haos tehnologic, război nuclear? Ce ştim despre cele mai mari ameninţări ale viitorului civilizaţiei umane?

Noi, oamenii de rând, ştim prea puţin, dar istoricul Yuval Noah Harari, în cartea sa 21 de lecţii pentru secolul XXI, ne spune cum fiecare dintre aceste trei mari scenarii pot pune omenirea la grea încercare. Însă niciunul nu poate

95

sta în calea ştiinţei şi a noilor tehnologii precum sisteme de calcul bazate pe algoritmi, inteligenţă artificială sau bioinginerie.

De ce? Pentru că în condiţiile unei crize ecologice, progresul tehnologic, cu toate riscurile pe care le presupune, probabil s-ar intensifica şi ar putea fi răspunsul perfect la o astfel de problemă majoră.

În plus, şi câştigurile ar creşte. Orice criză naşte oportunităţi! Iată ce spune Yuval Noah Harari: „De fapt, este posibil ca schimbarea climatică să ajungă să îndeplinească acelaşi rol pe care l-au jucat cele două războaie mondiale. Între 1914 şi 1918 şi apoi din nou între 1939 şi 1945, progresul tehnologic s-a accelerat deoarece naţiunile implicate în războiul total au lăsat prudenţa şi economia la o parte şi au investit resurse imense în fel de fel de proiecte îndrăzneţe şi fantastice.

Multe dintre ele au eşuat, dar unele au produs tancuri, gaze toxice, radare, avioane supersonice, rachete intercontinentale şi bombe nucleare. În mod similar, naţiunile care se confruntă cu un cataclism climatic ar putea fi tentate să investească în proiecte tehnologice disperate”.

Veţi spune, probabil, că vorbim despre lucruri prea îndepărtate.... Dar NU. Seceta extremă din acest an, din România până în Australia şi America de Nord, a fost cât se poate de reală şi efectele ei se vor resimţi pe termen lung. Acest fenomen nu este un accident trecător, ci o consecinţă a schimbărilor climatice.

Ce putem face? Este prea târziu pentru a opri declinul. Dar ne putem adapta. Noile tehnologii, inteligenţa artificială, algoritmii şi bioingineria sunt în slujba omului. Încă mai sunt. Le putem utiliza pentru a rezista, încercând în acelaşi timp să limităm efectele colapsului ecologic. Cum? Aplicând o tehnologie care păstrează apa în sol, limitând utilizarea pesticidelor dăunătoare mediului, cultivând hibrizi şi soiuri adaptate zonal şi climatic, apelând la roboţii destinaţi fermelor zootehnice, pentru a economisi timp şi energie, folosind sisteme integrate, aplicaţii şi gadget-uri care ne ajută să luăm decizii la timp şi să intervenim punctual pentru protecţia plantelor şi limitarea pierderilor. Deşi par departe, toate acestea sunt foarte aproape. Cei care au înţeles, deja au „pornit motoarele”. Viitorul nu aşteaptă. De aceea, dragi fermieri, resursele (financiare) de azi trebuie să fie investiţiile de mâine! Să facem tot ce ţine de noi pentru a rămâne la bordul navei noastre spaţiale - Pământ!

PAULA CIUPAG, Redactor Ferma Media GrupE-mail: paula.revistaferma@gmail.com

96

Herman Van Staalduinen, Manufacturing Director, Philip Morris România: Este mai important ca oricând să asigurăm sănătatea și siguranța angajaților 23 Septembrie 2020 16:21, Companii

A fost și încă este o perioadă în care a fost nevoie să învățăm și să ne adaptăm împreună la noile condiții. Este si cazul Philip Morris, care a luat toate măsurile pentru a se adapta la noua realitate. Printre măsurile de prevenire și protecție luate s-au numărat maximizarea muncii de acasă, servicii de transport a angajaților la/de la fabrică adaptate pentru a păstra distanța între aceștia, control suplimentar la intrarea în fabrică, minimizarea accesului vizitatorilor, potrivit informațiilor furnizate de Herman Van Staalduinen, Manufacturing Director, Philip Morris România.

Wall-Street: Cum a funcționat fabrica din Otopeni pe perioada stării de urgență și ce măsuri de siguranță ați luat?

Herman Van Staalduinen: La fel ca toată lumea, ne-am mobilizat încă din luna februarie, când au apărut primele cazuri de infectare cu noul coronavirus în România. Am dezvoltat o abordare integrată, centrată întotdeauna pe sănătatea și siguranța angajaților și contractorilor noștri.

A fost și încă este o perioadă în care a fost nevoie să învățăm și să ne adaptăm împreună la noile condiții. Printre măsurile de prevenire și protecție luate s-au numărat maximizarea muncii de acasă, servicii de transport a angajaților la și de la fabrică adaptate pentru a păstra distanța între aceștia, control suplimentar la intrarea în fabrică, minimizarea accesului vizitatorilor. În incintă, am dezvoltat protocoale de curățenie și igienă suplimentare, am implementat distanțarea socială și purtarea obligatorie a măștii de protecție.

Măsurile de prevenire, precum și sprijinul tuturor angajaților noștri, ne-au permis să ne continuăm activitatea în mod normal pe parcursul anului și să rămânem o fabrică deschizătoare de drumuri în cadrul misiunii companiei de a construi un viitor fără fum.

Wall-Street: Cum funcționează acum fabrica: au revenit la muncă toti muncitorii, s-a schimbat programul de lucru, se mai lucrează de acasă?

97

Herman Van Staalduinen: Am păstrat, în continuare, aceleași măsuri de prevenire stricte. Astfel, angajații noștri încă lucrează de acasă acolo unde este posibil, maximizăm utilizarea soluțiilor digitale, iar în fabrică rămân în vigoare multe măsuri axate pe sănătatea și siguranța angajaților și contractorilor noștri. Am lucrat, de asemenea, la identificarea celor mai bune modalități de a ne sprijini angajații în această perioadă dificilă și de a le recunoaște eforturile depuse pentru a păstra continuitatea activității. Ne dorim să fim în continuare locul unde aceștia își doresc să lucreze, o companie care arată o grijă autentică pentru oamenii săi, anduranță și rezistență pe termen lung.

Dacă ne gândim la cum va arăta „noua normalitate” și la toate eforturile care vor continua să fie necesare, este mai important ca oricând să asigurăm sănătatea și siguranța angajaților, dar și să menținem puternic spiritul de echipă.

Wall-Street: Care sunt lecțiile pe care le-ați învățat în această perioadă?

Herman Van Staalduinen: Ne-am concentrat asupra sănătății și siguranței angajaților în fabrică, dar și în viața de zi cu zi. Această abordare se bazează pe cultura de siguranță și sănătate existentă în cadrul companiei și pe mentalitatea de identificare și prevenție a riscurilor, care ne-au ajutat să ne asigurăm că măsurile luate sunt eficiente și adoptate de către toți angajații. Totuși, deși există aceste fundamente solide, a fost o perioadă cu multe schimbări dinamice, cu multă nesiguranță, confuzie și anxietate. Într-o situație cum este aceasta, nimeni nu deține toate răspunsurile și am experimentat încă o dată forța și importanța unei echipe puternice.

Cred că este important să ne păstrăm modestia, să rămânem cu mintea deschisă spre a învăța și a ne adapta pe parcurs și să asigurăm o comunicare continuă și deschisă. În cele din urmă, totul depinde de responsabilitatea individuală și, în acest caz, sprijinul fiecăruia este esențial.

Wall-Street: Ce capacitate de producție are fabrica PM din Otopeni și ce se produce aici?

Herman Van Staalduinen: În 2017, Philip Morris International a anunțat investiții de 490 de milioane de euro în fabrica din România pentru a dezvolta capabilitățile pentru produse fără fum, mai precis pentru rezervele din tutun încălzit (Heat Sticks™ sau HEETS) pentru sistemul IQOS, dispozitivul inovator pentru încălzirea tutunului. Din acel moment, călătoria noastră către un viitor fără fum a început, fabrica din Otopeni având un rol activ în realizarea produselor cu risc redus. Ne-am extins cu succes infrastructura, am instalat noi linii de producție și laboratoare de testare a

98

produselor, am inaugurat o nouă secție de procesare a tutunului cu tehnologie de ultimă generație, am implementat cu succes noi inițiative cum este imprimarea digitală și am investit considerabil în construirea de noi capabilități pentru angajații noștri.

La momentul actual, 60% din portofoliul nostru este reprezentat de rezervele din tutun încălzit, deservind astfel consumatori din peste 50 de piețe din întreaga lume.

Transformarea fabricii noastre este aliniată cu strategia ambițioasă a companiei Philip Morris International de a construi un viitor fără fum, un proces de transformare bazat pe ani de cercetare și inovație tehnologică. Suntem un centru de producție și aici se poate vedea într-un mod tangibil cum viziunea noastră globală se concretizează. Aceasta este doar o parte a eforturilor PMI, la care contribuie mulți alți oameni din întreaga lume.

Wall-Street: Aveți în plan să diversificați gama de produse pe care le faceți în fabrica din Otopeni?

Herman Van Staalduinen: Portofoliul de produse fără fum al Philip Morris International este dezvoltat și îmbunătățit continuu la nivel global, iar noi suntem pregătiți să sprijinim această evoluție către un viitor fără fum. Așa cum menționam, dacă ne uităm la transformarea fabricii noastre din ultimii ani, suntem deja parte a acestui demers ambițios. Dar nu este vorba numai despre ceea ce facem, ci și despre modul în care facem lucrurile. De aceea, va exista întotdeauna o concentrare permanentă pe dezvoltarea aptitudinilor angajaților noștri și pe atingerea obiectivelor noastre ambițioase în ceea ce privește sustenabilitatea.

Wall-Street: Recent, fabrica din Otopeni a luat un premiu cu DigiPrint pentru tehnologia de tipărire a cartonului pentru cutiile rezervelor HEETS. Ne puteți da mai multe detalii despre aceste ambalaje și care sunt avantajele unor astfel de ambalaje?

Herman Van Staalduinen: La nivel global, am primit Premiul Chainnovator Gartner 2020, categoria Produse pentru consumatori. Acesta este un premiu prestigios pentru inovație în lanțul de aprovizionare, premiu pentru noua metodă de imprimare digitală pe ambalaje. Tehnologia inovatoare a PMI s-a remarcat prin reducerea drastică a timpului de aducere a produsului pe piață, ceea ce rezultă în îmbunătățirea agilității, flexibilității și vitezei.

Deși tehnologia de imprimare digitală era deja utilizată la scară largă în industria FMCG, imprimarea digitală pe pachete de carton la scară – și la o calitate înaltă – nu era încă utilizată. Deoarece nu exista încă o soluție

99

disponibilă de-a gata pe piață, PMI a dezvoltat, în parteneriat cu unul din principalii furnizori de imprimare digitală din lume, o soluție hibrid de imprimare digitală, în cadrul Centrului pentru Dezvoltarea Inovațiilor din Elveția.

Fabrica din România a devenit fabrică pilot în cadrul PMI în implementarea acestui nou proces și scalarea lui la operare 24/7. Suntem foarte mândri că într-un timp atât de scurt am reușit să instalăm echipamentele, să învățăm procesul și să ne pregătim oamenii, precum și să aducem în cadrul organizației personal suplimentar cu expertiză în această zonă. Astfel, putem răspunde repede nevoilor dinamice ale companiei, aduce flexibilitate sporită, eficientiza costurile și îmbunătăți semnificativ viteza de introducere a inovațiilor în piață.

Wall-Street: Philip Morris trece printr-o transformare la scară largă pentru a deveni o companie bazată pe știință și tehnologie. Care sunt principalele proiecte pe care le aveti in acest sens?

Herman Van Staalduinen: Acum trei ani de zile, fabrica noastră producea primele rezerve din tutun încălzit, ca urmare a unei investiții semnificative pentru transformarea centrului de producție existent într-unul pentru produse din tutun fără fum. De atunci, am inaugurat noi laboratoare de ultimă generație pentru asigurarea și testarea calității produselor fără fum, am construit zona de procesare a tutunului pentru HEETS, zona de imprimare digitală a ambalajelor de pachet și cartuș, o nouă stație de tratare a apelor uzate etc. Deci, în ceea ce privește știința și tehnologia, ne aflăm într-o evoluție continuă. De aceea, este esențial să continuăm să investim în dezvoltarea abilităților și capacităților oamenilor noștri pentru a ne asigura că beneficiem la maximum de noile tehnologii, dar și în aducerea în cadrul organizației a unor noi angajați care au experiența necesară în domeniul științei și tehnologiei. Este o perioadă foarte interesantă pentru noi, ambiția noastră de a crea un viitor fără fum rămâne prioritară, astfel încât trebuie să ne provocăm pe noi înșine să învățăm zi de zi și să ne îmbunătățim în mod continuu performanța.

* * *

... citeste si partea a doua ...

100