Stiri 17 septembrie 2020 Cursul de schimb 17.09.2020

1 EUR

4.8595

1 USD

4.1198

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 17 - 23 SEPTEMBRIE 2020! Agroinfo 17 septembrie 2020

Caracteristici meteorologice. În primele zile va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, după care, spre sfârșitul perioadei se va produce o răcire treptată a vremii, la nivelul întregii țări.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 17...26°C la începutul intervalului, abaterile termice pozitive fiind de 1...7°C și 12...22°C în restul zilelor, limite apropiate de mediile climatologice, în toate regiunile agricole. Temperatura maximă a aerului se va situa între 17...32°C, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului va oscila între 5...20°C, în majoritatea zonelor de cultură, valorile cele mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.

Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm, se va încadra între 15...26°C, optim pentru pregătirea patului germinativ în vederea însămânțării culturilor de rapiță și orz de toamnă, precum și parcurgerii primelor faze de vegetație la cele semănate până în prezent.

Sunt posibile precipitații în general nesemnificative din punct de vedere agricol, însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.

Caracteristici agrometeorologice Conținutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm ogor, va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în cea mai mare parte a țării. Rezerva de umiditate din sol se va situa în limitesatisfăcătoare până la apropiate de optim, local în nordul, sudul și estul Munteniei, centrul și vestul Moldovei, izolat în sud-estul Transilvaniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole Pe fondul stresului termic şi hidric din aer şi sol din perioada cu cerinţe maxime faţă de apă ale plantelor, procesele vegetative la culturile prăşitoare neirigate (porumb, floarea-soarelui) vor fi accelerate şi chiar forţate, cu repercusiuni asupra cantităţii şi calităţii recoltelor.

La floarea-soarelui în regim neirigat se va înregistra maturitatea deplină (50-100%) și recoltarea, pe aproape întreg teritoriul agricol.

În funcţie de data semănatului şi precocitatea hibridului, porumbul se va afla la maturitate ceară (70-100%) şi maturitate deplină (50-100%), extinzându-se suprafeţele în curs de recoltare.

Sfecla de zahăr din principalele bazine de cultură îşi va continua îngroşarea axei hipocotile, concomitent cu acumularea zahărului în rădăcină, iar cartoful va parcurge veştejirea vrejilor, maturitatea tehnologică şi recoltarea.

La pomii fructiferi şi viţa-de-vie vor predomina coacerea fructelor/boabelor, a lemnului şi acumularea zahărului, iar soiurile aflate la maturitatea de consum se vor recolta în continuare.

La culturile de rapiţă şi orz de toamnă se vor extinde suprafeţele însămânţate, iar la cele înfiinţate până în prezent se vor înregistra fazele incipiente de vegetaţie (germinare şi răsărire), precum şi apariţia primelor frunze, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole în câmp (recoltare, transport, depozitarea produselor, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, fertilizări în vii și livezi, etc.) se vor efectua pe ansamblu în bune condiţii. De asemenea, pe arealele agricole unde se menţin deficite accentuate de umiditate în sol, lucrările de arat şi de pregătire a patului germinativ în vederea înfiinţării culturilor de toamnă, se vor desfăşura cu dificultate.

Recomandări de specialitate: • Eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor şi pregătirea patului germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă în epoca optimă, pe terenurile agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului în stratul 0-20 cm (ogor);• Lucrări superficiale de pregătire a terenului pentru conservarea apei în sol pe terenurile cu deficite de umiditate;• Continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole de sezon;• Lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa-de-vie.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTIISUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FORȚĂ MAJORĂ pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo 16 septembrie 2020

ANUNȚAȚI APIA DE URGENȚĂ! Nu sunteți excluși de la plata subvențiilor APIA, aferente acestui an, dacă aveți dovada cu care să demonstrați că ați avut un caz de forță majoră în ferma de animale sau o circumstanță naturală. Care sunt actele de care aveți nevoie și-n cât timp trebuie să anunțați Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

Documentele care atestă cazurile de forță majoră sunt:

a. pentru decesul beneficiaruluicertificatul de deces,certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat de moştenitor/eliberat de notarul public,declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori;

b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;

c. procesul verbal de constatare a calamității, eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz..

Documentele care dovedesc cazul de circumstanță naturală:

a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea și formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:ca urmare a depistării de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament: documentul sanitar-veterinar care să certifice boala;ca urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afecţiunea sau motivul sacrificării;pentru moartea animalului solicitat în cerere, datorită imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment F3;

TERMENE PENTRU NOTIFICAREA APIA!

Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare. Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă pentru întârziere.

Cazurile de circumstanțe naturale se aduc la cunoştința APIA printr-o Înştiințare depusă în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea evenimentului.

IMPORTANT! NU se acceptă documentele doveditoare ale circumstanței naturale emise între data înştiințării controlului şi data efectuării controlului la fața locului.NU se acceptă drept circumstanţe naturale:vânzarea bovineisacrificarea pentru consumul propriusacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.

 De vineri începe plata ajutorului acordat producătorilor agricoli afectaţi de secetă. 17 sep, 2020 | Agerpres Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat joi, la Zalău, că de vineri începe plata schemei de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au fost afectaţi de seceta pedologică, scrie Agerpres.

"Anul acesta, dacă nu ar fi fost această pandemie, care a creat probleme şi agriculturii şi industriei alimentare, deşi în acest domeniu activitatea a fost neîntreruptă (...) totuşi au apărut unele probleme, au apărut unele pierderi de venit, fie pentru că s-a modificat foarte mult comportamentul cumpărătorului, fie pentru că s-au închis domenii importante care aveau legătură cu agricultura şi industria alimentară - dacă ne referim doar la HoReCa. (...) În ultimele luni ale crizei sanitare au apărut problemele economice ale celor care activează în agricultură şi industria alimentară. De aceea, în această perioadă noi desfăşurăm o activitate privind acordarea de compensări privind aceste pierderi. De mâine, din 18 septembrie, practic, începe plata schemei de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi de toamnă în 2019 şi care au fost afectaţi de seceta pedologică", a precizat Adrian Oros. Ministrul Agriculturii a adăugat faptul că în săptămânile viitoare să vor derula şi schemele de sprijin şi compensaţiile pentru crescătorii de bovine de lapte şi carne, crescătorii de ovine şi caprine, apicultori şi crescătorii de păsări şi porci. De asemenea, Adrian Oros a precizat că în 16 octombrie va începe plata avansului la subvenţii, Ministerul Agriculturii alocând în acest sens 1,78 miliarde de euro, bani care urmează să ajungă în cel mai scurt timp în contul fermierilor.

AFIR si FINANTARI

Granturi pentru investiții în Industria alimentară,meatmilk, 17 septembrie 2020

Reiden Business Consulting informează că în cursul lunii Septembrie 2020 – se va lansa Programul  de Finantare Nerambursabila  “Granturi Pentru Investitii”, destinat IMM-urilor care au nevoie de sustinere economica si care fac parte din domeniile de activitate afectate de instituirea starii de urgenta si/sau a starii de alerta.

Astfel, prin intermediul programului Granturi pentru Investitii,  Microintreprinderile, Intreprinderile Mici si Mijlocii,  au posibilitatea de a accesa finantarea nerambursabila  cuprinsa intre 50.000 Euro si pana la 200 000 de Euro.

Procentul de cofinatare fiind de minim 30% din valoarea totala a proiectului de investitii solicitat pentru finantare –  din partea  societatilor care isi desfasoara activitatea in regiunile mai putin dezvoltate, iar pentru regiunea Bucuresti – Ilfov,  procentul este de minim 35% din valoarea proiectului solicitat la finantare.

Prin intermediul acestui program de Finantare Nerambursabila, IMM-urile care au fost afectate de ordonantele militare din perioada starii de urgenta sau de alerta, pot obtine pana la 200.000 Euro Finantare Nerambursabila,  pentru:

1. Extinderea capacitatilor de productie existente;

2. Extinderea capacitatilor de prestarii de servicii;

3. Realizarea de unitati noi ale capacitatilor de productie existente;

4. Realizarea unor unitati noi de prestare de servicii;

5. Reabilitarea/modernizarea unitatilor de productie existente;

6. Pentru reabilitarea/modernizarea unor unitati noi de prestare de servicii.

Cheltuieli Eligibile prin intermediul programului de Finantare Nerambursabila “Grant de Investitii 2020”:

1. Realizarea/achizitia constructiilor;

2. Achizitia de echipamente inclusiv echipamente IT;

3. Achizitia de utilaje, tehnologii;

4. Achizitia de mobilier de birou si mobilier specific;

5. Achizitia de terenuri in limita a 10% din valoarea eligibila a proiectului;

6. Cheltuieli  legate de consultanta si proiectarea arhitecturala, management de proiect, asistenta tehnica, dirigentia de santier;

7. Cheltuieli de sistematizare si amenajare teritoriala a terenurilor;

8. Cheltuieli de mediu;

9. Cheltuieli cu racordul la utilitati, cheltuieli privind accesibilitatea;

10. Cheltuieli de promovare;

11. Participare la targuri, evenimente, conferinte;

12. Cheltuieli privind studiile;

13. Cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuala, precum si orice alte categorii de cheltuieli care sunt in legatura cu proiectul de investitii care face obiectul contractului de finantare;

14. Cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate interventiei pentru situatii de urgenta;

15. Cheltuieli cu echipamente inclusiv echipamente IT, tehnologii, utilaje, dotari independente, mobilier de birou si mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitatile de productie/prestari servicii existente

Totodata, in cadrul acestui Program de Finantare Nerambursabila, sunt eligibile si pot solicita finantarea nerambursabila de pana la 200.000 Euro si  societatile care activeaza in domeniul Serviciilor de Transport , in cazul acestora fiind eligibile si urmatoarele categorii de cheltuieli:

1. Cheltuieli cu reabilitarea/modernizarea/extinderea si/sau realizarea unor depouri pentru mijloacele de transport din dotare sau pentru cele care urmeaza a se achizitiona;

2. Cheltuieli cu achizitia de mijloace de transport pentru transport persoane si marfuri necesare pentru desfasurarea activitatilor de transport cu exceptia mijloacelor de transport in regim de taxi sau a celor care sunt destinate activitatilor administrative ale operatorului economic ori activitatilor de transport in interes propriu al acestora;

3. Cheltuieli privind dotarea mijloacelor de transport existente cu echipamente si tehnologii care conduc la imbunatatirea confortului/calitatii serviciilor de transport persoane si marfuri prestate.

Pot obtine Finantarea Nerambursabila „ Grant – Capital de Investitii”, IMM-urile care:

1. Au avut activitate curenta/operationala desfasurata de minim un an inaintea depunerii cererii de finantare;

2. Au inregistrat profit operational din activitatea curenta (activitatea de exploatare) in unul din exercitiile financiare din ultimii doi ani inainte de depunerea cererii de finantare;

3. Se angajeaza sa asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv sa asigure desfasurarea activitatii operationale/curente pentru o perioada de minim trei ani dupa expirarea duratei de implementare a proiectului;

4. Realizeaza minim 50% din valoarea veniturilor planificate in cadrul planului de afaceri anexa la cererea de finantare in primii doi ani de durabilitate, iar diferenta pana la sfarsitul perioadei de durabilitate (anul al treilea);

5. Dispun de cofinantare proprie a proiectului in procent de minim 15% din valoarea proiectului de investitii solicitat pentru finantare pentru regiunile mai putin dezvoltate, iar pentru regiunea Bucuresti – Ilfov, de minim 30% din valoarea proiectului solicitat la finantare;

6. Se angajeaza sa prezinte dovezi privind rezonabilitatea preturilor pentru investitiile pentru care se solicita ajutor de stat – 3 Oferte de Pret, pentru fiecare echipament care se doreste a fi achiziționat

Documentele necesare pentru depunerea proiectului, sunt:

1. Obtinerea unei semnaturi electronice in numele administratorului societatii (in cazul in care nu exista), in vederea semnarii electronice a documentatiei;

2. Copie CUI Societate, semnat si stampilat, cu mentiunea “ Conform cu Originalul”;

3. Copie Act Identitate Asociat /Administrator – semnat si stampilat, cu mentiunea “ Conform cu Originalul”;

4. CV-ul Asociatului / Administratorului;

5. Certificat constatator informatii extinse;

6. Certificat constatator + Bilant 2019 pentru intreprinderile legate sau partenere ( daca este cazul);

7. Bilantul contabil pentru anul 2018  plus recipisa de la depunerea acestuia;

8. Bilantul contabil pentru anul  2019, plus recipisa de la depunerea acestuia;

9. Balanta pentru luna decembrie 2018;

10. Balanta pentru luna decembrie 2019;

11. Ultima balanta incheiata pentru anul in curs;

12. Registrul mijloacelor fixe;

13. Extras Reges – prin screen;

14. Registru Salariati din Revisal;

15. Organigrama nenominala a societatii;

16. Fluxul tehnologic al societatii – descriere succinta;

17. Contul IBAN al societatii;

18. Lista produse / servicii vandute + preturi;

19. Principalii furnizori de materii prime / materiale /servicii, cu mentionarea tipului de materie prima achizitionata de la fiecare, precum si valoarea achizitiilor anuale;

20. Tipul clientilor societatii  (individuali, comercianti, cu ridicata, cu amanuntul, societati comerciale, agricultori etc) din piata interna / externa;

21. Ofertele de pret pentru echipamentele pe care doriti sa le achizitionati prin proiect.

22. Descrierea activitatii pentru care se doreste obtinerea finantarii nerambursabile.

23. In cazul constructiilor – Documentele privind dreptul solicitantului asupra imobilului (teren si/sau cladiri), dupa caz, in copie conforma cu originalul: drept de proprietate privata, drept de concesiune, drept de superficie, drept de uzufruct, contract de comodat / inchiriere

24. Devizul general pentru proiectele de lucrari – daca este cazul

Servicile de consultanta constau in parcurgerea a trei etape, respectiv Elaborarea si Depunerea, Implementarea si Monitorizarea  Proiectului – pentru o perioada de trei ( 3) ani de zile, astfel:

Etapa  I:

A. Constituirea dosarului de finantare

· Elaborarea planului de afaceri;

· Intocmirea cererii de finantare;

· Intocmirea dosarului de participare;

· Depunerea / Inregistrarea proiectului  pe site-ul Autoritatii Contractante.

B. Intocmirea raspunsurilor la solicitarile de clarificari transmise de reprezentantii Autoritatii Contractante.

C. Asistarea Beneficiarului la momentul efectuarii vizitelor pe teren de catre reprezentantii Autoritatii Contractante, prin deplasarea unei echipe de doi consultanti la adresa implementarii proiectului.

Etapa II:

Implementarea proiectului;

· Stabilirea procedurilor aplicabile in cadrul programului de finantare

· Intocmirea caietelor de sarcini / Transmiterea cererilor de oferte furnizorilor de echipamente;

· Intocmirea notelor justificative si a documentatiei de atribuire pentru cheltuielile eligibile;

· Verificarea ofertelor primite din partea potentialilor furnizori participanti la procedura de achizitie;

· Desemnarea castigatorului/ilor si intocmirea raportului privind procedura de achizitie;

· Supervizarea indeplinirii conditiilor stipulate in contractul/ele de furnizare incheiate;

· Centralizarea datelor obtinute de la Client si organizarea documentelor justificative in vederea depunerii cererii de rambursare;

· Verificarea incadrarii activitatilor in graficul de timp propus – conform diagramei Gant;

· Verificarea indeplinirii indicatorilor asumati prin contractul de finantare;

· Depunerea cererii de rambursare;

· Asistarea Clientului in intocmirea eventualelor raspunsuri la solicitarile de clarificari venite din partea Autoritatii Contractante;

· Monitorizarea lunara a actiunilor intreprinse de la nivelul fiecarui departament in implementarea proiectului;

Etapa III:

Monitorizarea/finalizarea proiectului:

· Vizite in teritoriu la momentul deplasarii reprezentantilor Autoritatii Contractante.

· Verificari suplimentare.

· Asistenta Post-Contractare pentru un interval de 3 ani, dupa finalizarea etapei de implementare a proiectului.

Tinerii fermieri pot solicita finanțare prin PNDR până în 15 octombrie, meatmilk , 17 septembrie 2020 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro. Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Trei noi OUG-uri pentru fermieri: scheme de ajutor pentru toti! Agroromania.ro 16 Sep. 2020 Guvernul Orban pregateste trei noi OUG-uri pentru fermieri prin care se introduc scheme de ajutor de care ati putea beneficia.

Prima data, OUG privind schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acorda beneficiarilor care detin minimum 100 capete femele adulte din specia bovina inregistrate in RNE in exploatatii cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

 Beneficiarii ajutorului sunt crescatorii din sectorul bovinelor, respectiv intreprinderi individuale si familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, dupa caz, precum si persoane juridice care desfasoara activitate de crestere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul in lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.

 Cea mai profitabila cultura pe terenuri mici LAVANDA Planta este nepretentioasa se vinde excelent atat in Romania cat si la export si iti aduce un profit de peste 8 000 de euro ha Cele 7 mari avantaje ale cultivarii lavandei 1 Lavanda este o planta perfecta pentru solurile din Romania; 2 Nu este pretentioasa – suporta foarte bine...

A doua oara, OUG privind schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, functie de categoriile de porcine.

 Beneficiarii ajutorului sunt intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanele juridice care desfasoara activitate de ingrasare si/sau reproductie a suinelor.

 Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei.

 Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.

 Finalmente, OUG privind schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul cresterii pasarilor. Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, echivalent UVM, functie de speciile si categoriile de pasari.

 Beneficiarii ajutorului sunt intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanele juridice care desfasoara activitate de reproductie si/sau incubatie si/sau crestere a pasarilor pentru carne sau oua.

 Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei.

 Valoarea maxima a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2020.

 In cazul in care valoarea totala a ajutorului calculat depaseste plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proportional pentru toti beneficiarii.

ALTELEAdrian Oros, zi de zi, în sprijinul fermierilor români? septembrie 17, 2020 agrimanet sursa foto: Adrian Oros

Jurnal de ministru

In fiecare zi ministrul Agriculturii este in mijlocul fermierilor romani! Felicitari! Chiar ati crezut? Haideti sa vedem cum? Tritenii de Jos, Cluj – Ce o discuta impreuna cu candidatul partidului la primaria localitatii? Ca si-n agricultura, nici aici nu este apa si canalizare. Se rezolva, va promit eu, ministrul Agriculturii!

Alta vizita, in Floresti, Cluj unde iar sustine un tanar la primarie… Colg de-al dansului, doctor in medicina veterinara! Orasul Ludus, Mures. Infiintarea asociatiei “Alianta Campia Muresana”. Alaturi de candidatul la presedentia Consiliului local si, bineinteles, de candidatul la fotoliul de primar. Comuna Raciu, Mures. S-a bucurat de intalnirea cu fermierii alaturi de alt candidat. Comuna Batos, Mures. Cu un senator al partidului la functia de Presedinte al Consiliului judetean . Campia Turzii, alaturi de primar o intalnire benefica cu fermierii. La Turda, a tinut putin locul ministrului Educatiei si s-a asezat in banci. A, pardon, a discutat si despre restructurarea sistemului de invatamant agricol. Toate aceste intalniri au avut loc in aceasta saptamana. Mai este o zi si maine, plus  weekend-ul. Va rog, nu deranjati! Ceva bun tot a preluat de la predecesorul sau: vizitele in teritoriu! Daniel Ion

Ministrul Oros, despre planurile de refacere a infrastructurii de irigatii si despre strategia de gestionare a apei septembrie 17, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, pe viitor, este necesara investirea unor sume consistente in strategia de gestionare a apei dar si pentru reparatia sistemelor de irigatii, precum si prevenirea desertificarii, astfel incat sa nu mai avem nicio agricultura dependenta de conditiile meteo.

Seful MADR a vorbit si despre grupurile de actiune locala (GAL-urile), care urmeaza sa primeasca sume suplimentare de bani, cu toate ca, dupa spusele sale, in cazul unora „treaba nu prea a functionat”.

„Prin GAL-uri se finantau acele activitati specifice unei anumite zone si nu se mai intra in competitie cu alte zone. In unele GAL-uri treaba functiona bine, in altele nu prea a functionat si au fost favorizate anumite categorii de persoane. Sigur ca trebuie sa continuam cu finantarea si prin GAL-uri. In 2024-2020 au fost 640 milioane euro doar pentru GAL-uri, tot din cele 20 miliarde cat a fost anvelopa totala. Si acum ne propunem sa alocam GAL-urilor o suma consistenta. Sigur ca in aceste grupuri de actiune locala intra si administratiile publice locale si tentatia fiecarui primar este de a-si rezolva si probleme de infrastructura din acesti bani, desi peste 1,1 miliarde euro au fost bani doar pentru infrastructura rurala, stradala, scolara. Acum cand scriem ghidurile, va trebui sa corectam acest lucru”, a explicat Oros.

Conditiile puse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor din Programul National Strategic

Ministrul a mai vorbit si despre conditiile impuse de UE in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor disponibile, explicand ca oficialii de la Bruxelles pretind ca 30% din suma sa fie folosita pentru masuri de clima si mediu.

„Sigur ca asteptam inca semnale de la Bruxelles care sunt foarte importante. Ei pretind ca 30% din toata anvelopa (de circa 20 miliarde euro – n.r.) sa o folosim pentru masuri de clima si mediu. Or daca ne referim numai la ce s-a intamplat anul acesta, trebuie sa investim in aceste masuri care ne influenteaza si viata, dar si productia”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

Acestia au solicitat schimbarea modalitatii de comercializare a legumelor in piete, pentru ca nu rezista la temperaturi de 50 de grade. De asemenea, au cerut construirea unui depozit si amenajarea unui spatiu de 300 metri patrati cu climatizare, gen hipermarket, unde oamenii sa vina, sa poata degusta produsele si apoi sa cumpere.

„In felul acesta s-ar putea controla si calitate si nu ar mai fi trafic aglomerat in zona pietelor din Craiova, unul dintre motivele pentru care oamenii nu vin la piata, in conditiile in care parcarea din Craiova este una dintre cele mai scumpe din tara: 3 lei/o jumatate de ora”, a spus unul dintre legumicultori.

MINISTRUL AGRICULTURII, DISCUȚII ASTĂZI CU OIERII ȘI VĂCARII! Agroinfo17 septembrie 2020 -

AGENDA ȘEFULUI MADR! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, se află, în acest moment, la discuții cu crescătorii de oi și de vaci din localitatea Hida, județul Sălaj. Șeful MADR își publică zilnic agenda pe pagina sa oficială Facebook.

Mă aflu astăzi, 17.09.2020, într-o vizită de lucru în județul Sălaj:

09.30 – Întâlnire cu crescătorii de ovine și bovine în localitatea Hida;11.15 – Întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor subordonate MADR în teritoriu;12.30 – Conferință de presă susținută la sediul Prefecturii Zalău;15.00 – Întâlnire cu viticultorii, pomicultorii și legumicultorii din localitatea Șimleu Silvaniei;17.00 – Întâlnire cu crescătorii de suine și apicultorii din localitatea Cehu Silvaniei;19.15 – Întâlnire cu fermierii de pe Valea Someșului în localitatea Gâlgău, a anunțat ministrul Adrian Oros, pe pagina sa Facebook.

 Valeriu Tabără: ”Mă îngrozesc pentru anul viitor! Nu avem apă, nu avem agricultură” 17 septembrie 2020

Din nou vorbim despre secetă, pentru că acest fenomen este practic cel mai distrugător șicare afectează direct sau indirect viața orășeanului și a țăranului. Ca urmare a deficitului accentuat al apei din sol, răsărirea plantelor a fost neuniformă și diferită de la o zonă la alta. Mulți dintre cultivatori au fost nevoiți să reînsămânțeze anumite sole. Valeriu Tabără președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, consideră că fără un pachet de măsuri privind gestionarea apei în sol, agricultura românească devine ineficientă.

https://youtu.be/Uc4NIXN3o8w

MADR cere ajutorul MAI. Situatia din agricultura, in atentia fortelor de ordine Agroromania.ro , 16 Sep. 2020 MADR cere oficial ajutorul MAI pentru a pune sub control situatia din agricultura. Iata ce urmeaza a se intampla.

Un oficial MADR a afirmat ca Ministerul poate sprijini fermierii sa combata si sa reduca efectele schimbarilor climatice prin investitiile planificate pe componenta de mediu si schimbari climatice, precum si in infrastructura de imbunatatiri funciare.

 Intalnirea a fost organizata la initiativa MADR, in urma intrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii in 26 august in judetul Constanta si a vizat dezbaterea urmatoarelor subiecte: necesitatea modernizarii prioritare a sistemului de irigatii din Dobrogea; posibilitatea amanarii platii ratelor catre banci si firmele de leasing; ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea si stingerea incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol; despagubirile pentru seceta.

 In acest context, George Scarlat le-a transmis fermierilor ca MADR, prin APIA, se afla in plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de catre fermierii care au infiintat culturi in toamna anului 2019, afectate de seceta pedologica si a facut apel catre cei prezenti sa indemne toti producatorii agricoli din judet, care detin procese-verbale de constatare si evaluare a pagubelor, sa depuna cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele judetene APIA pana la data de 15 septembrie inclusiv.   Cu privire la Ordinul 182/2020 privind normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol, conducerea MADR a declarat ca acesta a fost abrogat, iar in prezent au loc dezbateri in cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI si MADR pentru elaborarea unui nou act normativ imbunatatit. Totodata, secretarul de stat a sustinut ca in momentul elaborarii unui nou proiect simplificat, vor fi organizate consultari cu formele asociative.

 In ceea ce priveste prorogarea ratelor bancare si de leasing, secretarul de stat a afirmat ca acest aspect nu este de competenta MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenti ca Ministerul este alaturi de fermieri si sustine acest demers, in acest sens realizandu-se o serie de intalniri cu reprezentanti ai Asociatiei Romane a Bancilor la sediul MADR, precum si un proiect de Ordonanta de Urgenta, care a fost inaintat spre analiza catre Ministerul Finantelor Publice (MFP), iar in perioada urmatoare va avea loc o intalnire pentru discutarea acesteia cu reprezentantii MFP.

 In cadrul discutiilor, secretarul de stat in MADR a prezentat succint lucrarile incluse in Programul National de Investitii in infrastructura principala de irigatii si a precizat ca Ministerul va avea oportunitatea de a include in Programul national de redresare si rezilienta sume consistente pentru obiective de investitii majore in agricultura, precum proiecte de infrastructura pentru adaptarea la schimbari climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului in vederea combaterii riscului de seceta, reducerea riscului la inundatii si alunecari de teren.

 George Scarlat a precizat ca Ministerul considera prioritara reabilitarea amenajarilor nefunctionale existente, dar totodata acorda importanta si identificarii unor noi suprafete pentru a reusi sa se realizeze noi investitii in amenajari.

…………………….LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 1274/2020 de stabilire a unei reduceri forfetare a taxei la import pentru sorgul importat în Spania din ţări terţe, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.09.2020

Regulamentul nr. 1285/2020 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de peşte-spadă în Oceanul Atlantic la sud de 5° N pentru navele care arborează pavilionul Portugaliei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra în vigoare la 17.09.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1292/2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a organismului dăunător Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina şi de modificare a anexei XI la Regul amentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra în vigoare la 06.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1276/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active bromoxinil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 17.09.2020

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1276 al Comisiei din 11 septembrie 2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active bromoxinil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 300 din 14 septembrie 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 302 din 16.09.2020. A intrat în vigoare la 16.09.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1280/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active benalaxil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia E uropeană Publicat în JO L nr. 301 din 15.09.2020. Va intra în vigoare la 05.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1281/2020 privind neaprobarea substanţei active etametsulfuron-metil, în conformitate cu Regulament ul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 301 din 15.09.2020. Va intra în vigoare la 05.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1292/2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a organismului dăunător Agrilus planipennis Fairmaire provenind din Ucraina şi de modificare a anexei XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 302 din 16.09.2020. Va intra în vigoare la 06.10.2020

Decizia nr. 1282/2020 de autorizare a Franţei să aplice o prelungire a anumitor perioade menţionate la articolele 11, 16 şi 17 din Regulamentul (UE) 2020/698 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2020) 6027] (Numai textul în limba franceză este autentic), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 301 din 15.09.2020. A intrat în vigoare la 15.09.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1283/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 6353] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 301 din 15.09.2020. A intrat în vigoare la 15.09.2020

………………….INTERNEControale ANZ la crescatorii de bovine, ovine si caprine! septembrie 17, 2020 agrimanet Crescătorii de animale care au solicitat ajutorul național tranzitoriu pentru speciile ovine/caprine și sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine și bovine vor fi controlati de catre Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).OBLIGAȚII ALE SOLICITANȚILOR DE SPRIJIN

1. Verificarea existenței elementelor de identificare (crotalii auriculare) pentru toate animalele din exploatație și întreprinderea tuturor acțiunilor necesare aplicării normelor legislaive cu privire la identificarea și mișcarea animalelor în vederea actualizării bazei naționale de date SNIIA;

2. Asigurarea condițiilor pentru buna desfășurare a controlului la fața locului: asigurarea posibilității de identificare a animalelor prezente la control (existența crotaliilor auriculare), țarcuri și culoare de afluire a animalelor; prezentarea pentru verificare a tuturor animalelor solicitate în cerere;

3. Asigurarea realizării controlului la fața locului în locația de reținere declarată în cererea unică de plată;

4. Deținerea, actualizarea la zi și prezentarea pentru verificare a Registrul Individual al Exploatației – RIE care trebuie să conțină următoarele înregistrări:

· date referitoare la exploatație (codul exploatației; adresa exploatației; numele şi adresa deținătorului; tipul de producție;

· date referitoare la animalele din exploatație (codul unic de identificare al animalului; data naşterii; data identificării; sexul; rasa şi genotipul, dacă se cunosc; ziua, luna şi anul în care animalul a decedat în exploatație; informații despre orice înlocuire a crotaliilor auriculare);

· date referitoare la animalele nou-intrate în exploatație (codul unic de identificare al animalului; codul exploatației de la care animalele au fost transferate; data intrării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare);

· date referitoare la animalele care părăsesc exploatația (codul exploatației sau al abatorului de destinație;data plecării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;”

5. Deținerea și prezentarea pentru efectuarea verificărilor a următoarelor documente:

· Pașaportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular de identificare care cuprinde datele de identificare a exploataţiei pentru animalele solicitate în cerere şi născute în exploataţie și pentru animalele care nu sunt solicitate în cerere dar care sunt născute în exploatație;

· Formularul de mişcare F2, pentru animalele provenite din alte exploataţii;

· Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum propriu, moarte animal, dispariţie animal, pierdere crotalie, regăsire animal, pierdere paşaport, forţă majoră, etc);

· Formularul de continuare F4, după caz reprezintă anexa la formularul de identificare, formularul de mişcare sau la formularul de declarare eveniment.”

6. Deținerea și prezentarea documentelor care atestă cazurile de forță majoră, după caz:

a. pentru decesul beneficiarului

· certificatul de deces,

· certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat de moştenitor/eliberat de notarul public,

· declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori;

b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;

c. procesulul verbal de constatare a calamității, eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz.

7. Deținerea și prezentarea documentelor care dovedesc cazul de circumstanță naturală, după caz:

a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea și formularul declarare eveniment (F3);

b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident;

c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:

· ca urmare a depistării de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament: documentul sanitar-veterinar care să certifice boala;

· ca urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afecţiunea sau motivul sacrificării;

· pentru moartea animalului solicitat în cerere, datorită imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment F3;

ATENȚIONĂRI! Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, în termen de 15 zile (cincisprezece zile) lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare. Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă pentru întârziere.Cazurile de circumstanțe naturale, se aduc la cunoştiința APIA, printr-o Înştiințare depusă în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la producerea evenimentului;

Înştiințarea circumstanței naturale produsă după data de 23.09.2020 (termenul limită de reținere la ovine/caprine)/16.12.2020 (termenul limită de reținere la bovine) nu este obligatorie.

NU se acceptă documentele doveditoare ale circumstanței naturale emise între data înştiințării controlului şi data efectuării controlului la fața locului.

NU se acceptă ca şi circumstanţe naturale:

· vânzarea bovinei

· sacrificarea pentru consumul propriu

· sacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.

PERIOADA DE REȚINERE Pentru specia ovine/caprine este de 100 de zile de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată: 16.06.2020 – 23.09.2020 . Pentru specia bovine este de 6 luni de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată: 16.06.2020 – 16.12.2020Lipsa fortei de munca a crescut salariile in agricultura 17 septembrie 2020 Salariile in agricultura au crescut in contextul in care tot mai greu se gasesc muncitori pentru acest domeniu! Antreprenorii romani „sunt de vina” pentru plecarea lucratorilor din Romania in strainatate, salariile fiind prea mici. Este parerea cunoscutului fermier din judetul Arad, Dimitrie Musca. Acesta isi ingrijeste cu mare atentie, ceea ce crede el ca face toti banii din lume: capitalul uman. Fermierul este de parere ca daca nu ai grija de  oameni, nu ii integrezi si nu ai reguli clare, atunci afacerea ta „nu ajunge nicaieri”. Click pe video: https://www.youtube.com/watch?v=MoLpzet-Qc4

Potrivit datelor statistice ale Insitutului National de Statistica, in luna iulie 2020 castigul salarial mediu nominal brut a fost de 5468 de lei, cu 99 de lei mai mare decat in luna iunie 2020. Asadar, castigul salarial mediu nominal net a fost 3372 de lei, in crestere cu 74 de lei fata de luna precedenta (+2,2%). Cele mai mari salarii sunt in domeniul IT, iar cele mai mici au fost inregistrate in sectorul HoReCa, hoteluri si restaurante. Realizator: Ovidiu Ghinea

Ionel Arion, fermier: „Trebuie sa gandim mecanisme, sa nu mai stam cu mana intinsa la bugetul statului” 17 septembrie 2020 Agricultura romaneasca are nevoie de mecanisme de gestionare a efectelor negative produse de schimbarea climatica si lipsa precipitatiilor! Printre acestea s-ar putea enumera o utilzare strategica a resurselor de apa, identificarea rezervelor de apa, realizarea unor fonduri speciale, dar si cercetari stiintifice si tehnologice in acest domeniu care ar putea contribui la realizarea unor inovatii ce vor asigura necesarul de umiditate.

Seceta din ultima perioadă a afectat puternic culturile de grau, porumb si floarea soarelui. S-a ajuns aici pentru ca in Romania statiile si instalatiile de pompare a apei au fost distruse dupa revolutie. Fermierii trag acum speranta ca statul ii va despagubi, macar în parte, pentru pagubele suferite.

Ionel Arion, presedintele Pro Agro, sustine ca in viitor trebuie sa avem in vedere mecanisme functionale care să vina in sprijinul agricultorilor, din ce in ce mai incercati de schimbarile climatice si de indecizia statului.

In caz contrar, deficitul pluviometric va avea consecinte grave atat asupra fermierilor, cat si asupra intregii populatii. Aceasta se explica prin faptul ca vor creste preturilor la produsele alimentare, va creste numarul de someri din cauza culturilor afectate de seceta care nu mai pot fi lucrate si altele.

„Cu siguranta seceta va mai fi in anii care vin. Trebuie sa gandim masuri de gestionare a riscurilor, si aici ma refer strict la seceta, astfel incat sa nu mai stam cu mana intinsa la bugetul statului si asa destul de vaduvit anul acesta. Va trebui sa gandim mecanisme de gestionare a riscurilor, fie fonduri mutuale, fie un alt tip de asigurari”, a spus fermierul Ionel Arion. Mai multe detalii aflati in materiul video Agro TV de mai jos. Click pe video: https://youtu.be/xnqLx7XlpUo Reporter: Marius Milea

Cele mai mici productii la grau 17 septembrie 2020

Cele mai mici productii la grau sunt inregistrate in multe zone afectate de lipsa precipitatiilor! Inca o confirmare, daca mai era nevoie, confirmare legata de dezastrul produs de seceta, in agricultura noastra. Si venim cu acest exemplu, pentru a atrage din nou atentia ca fermierii au nevoie urgenta de sustinere… de sustinere extrem de serioasa.

În judetul Iasi, sunt zone unde productia la grau este de 3 tone pe hectar. Lipsa apei a distrus suprafete imense de  culturi, iar dezastrul se poate vedea cel mai bine la vremea recoltatului. O radiografie a situatiei actuale o aflati din materialul urmator. Click pe video: https://youtu.be/f2qVQoc_quw Corespondent Agro TV Iasi: Raluca Daria Diaconiuc

Crescatorii de ovine plang cu un ochi si rad cu celalalt 17 septembrie 2020

Pentru crescătorii de ovine, situația în momentul de față este bună și…nu prea. Dacă prețul pentru carnea de oaie este unul cât de cât satisfăcător, când vine vorba despre lână, fermierii nici nu vor să mai deschidă discuția. Suma este jignitoare spun aceștia. Mai mult îi costa să tundă mioarele… Mai multe detalii aflați chiar de la un crescător, în materialul video realizat de echipa AGRO TV. https://youtu.be/NYKWlPc00CM

Salariile oferite intr-o mare ferma din Romania! “Daca apreciezi muncitorul, el te asculta dumnezeieste” 17 septembrie 2020 Antreprenorii români „sunt de vină” pentru plecarea lucrătorilor din România în străinătate, salariile fiind prea mici. Este părerea cunoscutului fermier din județul Arad, Dimitrie Muscă. Acesta își îngrijește cu mare atenție ceea ce crede el că face toți banii din lume: capitalul uman. Fermierul este de părere că dacă nu ai grijă de oameni, nu îi integrezi și nu ai reguli clare, atunci afacerea ta ”nu ajunge nicăieri”. De aceea oferă salarii pe măsură muncitorilor din ferma sa, iar aceștia îi sunt, la rândul lor, loiali. https://youtu.be/MoLpzet-Qc4 ȚĂRANUL ROMÂN E CĂUTAT ȘI-I SUNT ASCULTATE NECAZURILE DOAR ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ! Liliana Sime 17 septembrie 2020 -

OPINIE. Vin domnii de la oraș să-l caute pe țăranul român și să-i asculte necazurile, să-i vadă truda doar în campanie electorală. Atunci vor toți să-i arate țăranului cât de tare îl sprijină și cât de tare le pasă de soarta lui. Toți vor să se fotografieze și să se filmeze alături de țăranul român de parcă ar fi un exponat într-un muzeu. Pentru că asta va ajunge dacă i se vor da doar vorbe, nu și fapte.

De ce nu-i bateți oare la poartă și-n alte zile? De ce nu-i strângeți și-n alte zile, și-n alți ani, mâna neagră, brăzdată de tăieturi, plină de bătături de cât scormonește pământul și de cât rânește în grajd sub animale? De ce vă folosiți acum de imaginea lui?

Țăranul român are necazuri și-n alți ani, nu doar în cel electoral. Și-n alți ani, țăranii se trudesc cu o vacă, două, trei și când să scoată și ei un ban pe lapte, li se aruncă mărunțiș, 60 de bani, 70 de bani pe litru. Tac și înghit umilința. Dacă îndrăznesc să spună ceva, nu li se mai dă nici mărunțișul ăla, pentru că ne-am obișnuit să importăm lapte de pe la vecini, Ungaria, Polonia. Laptele de la vacile noastre, crescute în fermele din România, nu mai e bun, poate nu o fi așa alb ca ăla adus din import, cine știe.

Când vrea țăranul să mai scoată și el un ban pe o bucată de slănină, pe o bucată de carne sau de brânză de vacă, de oaie, se lovește de zidul birocrației, i se cer maldăre de avize, aprobări și alte hârtii cu care unii își justifică locul de muncă de prin instituțiile statului. Când vrea să-și crească un porc în bătătura lui, îi puneți țșpe condiții ca să-l forțați să renunțe.

Sunt sate, dragi miniștri, europarlamentari și candidați în căutare de țărani cu care să vă faceți fotografii și filmulețe, unde nu e palmă de pășune pentru animale, iar țăranii sunt forțați să meargă distanțe lungi alături de cireadă până dau de un loc verde. Sunt sate în care nu este apă și țăranii cară în spinare apa din satele vecine ca să nu le moară animalele de sete.

Sunt sate de munte din care fug tinerii prin țări străine și nu se mai întorc, iar satele îmbătrânesc și se sting odată cu ultimii țărani care le-au locuit. Sunt țărani, mici fermieri, mici crescători de animale, care nu apucă un sfanț din subvențiile europene pentru că e atât de încâlcită legislația noastra de parcă ar fi intenționat făcută așa ca să pună piedică țăranului.

Sunt mici crescători care renunță la animale, le vând pe la abatoare și pe unde pot, pe bani de nimic, că nu mai au ce să le dea de mâncare, nu mai au bani ca să le întrețină. Da, sunt acele ferme pe care voi le numiți de subzistență și care nu dau bine la imaginea agriculturii, pe care vreți voi să le transformați peste noapte în ferme de familie profitabile. Sunt țărani, mici fermieri și mici crescători, pe care nu-i reprezintă nimeni, nu se luptă nimeni pentru ei. Probabil, sunt profitabili doar ca imagine în campania electorală.

Acum, în campanie, li se fac promisiuni cu duiumul, cu larghețe, țăranilor, că o vor duce mai bine, că vor avea unde să-și vândă produsele din micile lor ferme, că vor avea apă și canalizare, că li se vor da ajutoare europene și de la stat. Atâta dărnicie greu înghite țăranul român pe care voi îl credeți prost și limitat.  De ce-i serviți doar promisiuni și nu-i demonstrați prin fapte? În timp ce voi promiteți că dețineți bagheta magică, pe țăranii români îi izbește în față realitatea dură în care se zbat să supraviețuiască.

Cum mai vedeți voi acum sărăcia în care se zbate țăranul român și cât de orbi deveniți brusc când sunteți aleși, când sunteți în posturi-cheie, când aveți pâinea și cuțitul și ați putea lua decizii pentru schimbarea destinului crud al țăranului român!

„O padure cat o tara”, campania prin care se vor planta 17 milioane de puieti. Iata judetele in care se vor face impaduririle septembrie 17, 2020 In cadrul editiei de toamna a campaniei „O padure cat o tara”, se doreste plantarea a peste 17 milioane de puieti, a anuntat ministrul Mediului, Costel Alexe.

„O padure cat o tara este mai mult decat o mare adunare de oameni care planteaza. Campania are in spate de strategii silvice, prin care construim paduri puternice. Am anuntat, in prima etapa a campaniei, plantarea a peste 50 de milioane de puieti. Cu toate ca am avut perioada de urgenta in mijlocul campaniei, am reusit sa plantam in primavara 33 de milioane de puieti.

Ne apropiem de partea a doua a campaniei

O padure cat o tara si astfel, in octombrie – noiembrie vom planta peste 17 milioane de puieti. Daca in primavara ne-am concentrat pe zonele de munte si deal, in toamna campania va ajunge in zonele de campie, in mod special in judetele deficitare in paduri. In cadrul campaniei O padure cat o tara, vor fi realizate si lucrari de substituire, prin care vom construi paduri mai puternice decat avem astazi. De exemplu, aici, la Pustnicu, vrem sa readucem la viata padurile dominate de stejar! Acum avem, in aceasta zona, in jur de 75% tei, desi candva Codrii Vlasiei erau dominati de stejar. Urmarim ca prin lucrari de substituire sa revenim la ce a fost odata, 75% stejar si restul alte specii, printre care si tei”, a afirmat Alexe.

Judetele in care vor fi plantati cei mai multi puieti

Potrivit ministrului, cei mai multi puieti vor fi plantati in judetele: Tulcea (peste jumatate de milion), Galati (430.000), Calarasi (200.000), Dolj (180.000), Braila (150.000) si Vaslui (110.000).

Dintre acestia, un milion de puieti sunt de stejar, 700.000 de plop si salcie, iar 150.000 sunt frasin artar si alte specii.

De asemenea, vor fi plantate paduri de la zero pe o suprafata de 1.100 de hectare si vor fi completari pe o suprafata de peste 2.000 de hectare.

In editia de primavara a campaniei „O padure cat o tara” au fost plantate de la zero peste 2.400 de paduri si completate 7.000 de paduri tinere din judetele Suceva, Maramures si Sibiu.

INDUSTRIE ALIMENTARA

România are 417 producători de lactate şi brânzeturi, din care 124 fac produse cu certificat „tradiţional“.16.09.2020, Florentina Niţu

Unde sunt la raft? „Facem produse ca pe vremea bunicilor, din pasiune, manual, iar în afacere sunt implicaţi doar membri ai familiei. Am făcut Administraţie Publică şi m-am întors acasă să-mi ajut familia“

Caş, urdă, unt, caşcaval ori brânză de burduf sunt numai câteva din cele 480 de produse atestate ca fiind tradiţionale, montane sau de origine protejată, realizate în familie, pe baza unei reţete tradiţionale, manual. România are 417 producători de lactate şi brânzeturi, din care 124 fac produse atestate, arată datele din Catalogul Produselor Alimentare Certificate, al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Aceste atestate sunt acordate fie pentru un produs tradiţional, fie pentru un produs montan, o reţetă consacrată, o denumire de origine protejată, o indicaţie geografică sau o indicaţie geografică protejată. Atestarea unui produs tradiţional înseamnă recunoaşterea tradiţionalităţii sale şi publicarea în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT). El trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare şi să fie realizate manual, potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului de resort.

Domeniile Panciu, singurul spumant românesc premiat la cea mai importantă competiție internațională de vinuri, Concours Mondial, 16 Septembrie 2020 Domeniile Panciu a fost singurul vin spumant din România medaliat la cea mai importantă competiție internațională de vinuri, Concours Mondial de Bruxelles. De altfel, Natura SRL (Domeniile Panciu) a primit 3 medalii de argint pentru două vinuri roșii (Fetească Neagră 2017, Cabernet Sauvignon Grand Riserva 2016) și un vin spumant (Blanc de Blancs 2015).

Tot în acest an, Vinurile Domeniile Panciu au primit două medalii de aur la International Wine Contest Bucharest – IWCB 2020.

Astfel, vinurile spumant Blanc de Noir 20515 și Fetească Neagră Gran RISERVA 2017 au fost recompensate cu medalii de aur la IWCB 2020.

Situată pe treptele piemontane ale Subcarpaţilor de Curbură, localitatea Ţifeşti se găseşte în mijlocul viilor din nordul judeţului Vrancea care formează podgoria Panciu.

Scăldat de apele Putnei la vest si cele ale Şuşiţei la est, este un paradis al viţei de vie, unde Șarba, Băbeasca Neagră, Plăvaia, Feteasca Neagră si Feteasca albă au fost reginele acestei podgorii de mii de ani.

Calitatea vinurilor din Dealul Sârbilor nu l-au lăsat indiferent nici pe domnitorul Eustatie Dabija (1661-1665), care şi-a cumpărat vii în Podgorie şi a construit în apropierea acestora o superbă reşedinţă domneasca, la Oleşeşti, pe malul Putnei. Renumele vinurilor din Dealul Sârbilor a cucerit cetatea de scaun a Moldovei, iar domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), nimeni altul decât ginerele lui Dabija, a cerut cancelariei domneşti sa adauge pe sigiliul domnesc viţa de vie. Graţie vinurilor din Codrii Sârbilor (veche denumire a localităţii), viţa de vie a ajuns pe stema Moldovei, iar viile lui Dabija Vodă au devenit Podgorie Domnească. Tot aici au mai avut vii domnitorii Mihail Racoviţă (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726) si Alexandru Moruzi (1792-1793, 1802-1806, 1806-1807), familia prinţului Sturza, şi cronicarul Miron Costin. De peste 2000 de ani, pe Dealul Sârbilor se produc unele din cele mai bune vinuri albe din estul Europei.

Particularităţile solului, umiditatea echilibrată şi excelenta expunere la soare pe care o oferă poziţia geografica fac din licoarea strugurilor una cu cea mai mare aciditate din țară. Particularităţile Dealului Sârbilor sunt solul baticalcaric lutoargilos, dezvoltat pe depozite loessoide mijlociu fine, umiditatea echilibrată, temperaturile moderate cu o medie anuală de 10,2 ℃ şi expunere la soare cu o înclinare 3° spre ESE. Astfel, podgoria Panciu devine în 1969 locul în care i-a naştere primul spumant clasic „de Panciu”, devenit ulterior un brand cunoscut în toată ţara.

Din 2009 Domeniile Panciu sunt inima şi sufletul vinurilor provenite din cele peste 120 hectare de viţă de vie situate în această zonă.

Iar misiunea care de-a lungul anilor a stat la baza activităților și deciziiilor luate a fost atinsă, anume fabricarea unui produs natural de calitate românesc prin valorificarea continuă a potențialului podgoriei Panciu.

Astfel munca dedicată a echipei s-a fructificat prin prezenţa pe piaţa a unui portofoliu ce cuprinde vinuri liniştite albe, rose şi roşii, frizzante, şi spumante, toate încadrate în 3 game: Domeniile Panciu, Panciu Riserva şi Casa Panciu.

Cele 120 ha cuprind numeroase soiuri precum: Fetească Albă, Fetească Regală, Şarba, Aligote, Galbena de Odobeşti, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românescă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Băbeasca Neagră, Feteasca Neagră, Pinot Noir şi Cabernet Sauvignon.

Crama este dotată cu utilaj tehnologic de ultimă generaţie care asigură o capacitate de producere şi stocare de 2 milioane litri.

Din 2017, vinurile Domeniilor Panciu au o nouă denumire şi o înfăţişare îmbunătățită, croită pe gusturile consumatorului modern şi pe măsura calităţii vinurilor, Casa Panciu fiind redefinita ca „Domeniile Panciu – Podgorie Domneasca”.

Pentru a putea face posibil acest lucru, s-a lucrat intens alături de echipe de consultanţă de profil pentru a pregăti o nouă strategie de prezenţă pe piaţa vinului, fiind vizate cele 4 aspecte de bază: produsul, plasarea, prețul și promovarea. Toate au fost trecute prin prisma celei mai importante valori de la care a pornit istoria fermei de la Ţifeşti – pasiunea.

Totul a pronit de la pasiunea domnului Daniel Guzu pentru pământ, calitatea produsului, precum și faptul că a insuflat aceasta stare de spirit echipei.

Toate acestea au făcut ca produsele Domeniile Panciu – Podgorie Domnească să fie foarte bine apreciate pe plan international, fiind prezenți și premiate la târguri internaționale din toată lumea.

Calitate produselor a fost apreciată de specialiștii din domeniu atât la nivel internațional, cât și national, fiind premiați la numeroase târguri, precum cele de Bruxelles, Beijing, Londra, Verona, Shanghai sau Berlin.

Investiţi în România! Laurent Pfeffer, Catleya Wines: Românii au redescoperit turismul în România în perioada pandemiei 16.09.2020, Bogdan Alecu

Fondată de un francez în Mehedinţi, crama Catleya are în plan să mizeze pe turismul viticol din Oltenia şi sunt în plan investiţii în spaţii de cazare.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-laurent-pfeffer-catleya-wines-romanii-au-19546817

Laurent Pfeffer, oenolog cu studii la Bordeaux, capitala vinurilor franţuzeşti, a venit în România în 2007 pentru a investi într-o nouă cramă. 13 ani mai târziu şi 700.000 de euro investiţii, Pfeffer a repus Corcova pe harta vinurilor.

„În 2007 am plecat să caut un teren în România pentru asta. Am căutat iniţial la Târgu Bujor lângă Galaţi. Nu a mers. Am căutat la Dealu Mare, după la Valea Călugărească, dar fiind francez, nevorbind limba română, fără niciun contact local, preţurile erau foarte mari. Am fost mai mult plimbat. După, am ajuns la Mehedinţi, la Corcova, unde aveam un furnizor. Acolo mi s-a recomandat un român care cunoştea limba franceză, care a plantat o vie şi întâi am fost acolo drept turist. Nu aveam în plan să plantăm la Corcova. El căuta atunci un inginer viticol, pentru că era la început de drum. Am lucrat pentru el ca inginer viticol, iar el ne-a ajutat să găsim teren pentru a planta. Acum noi avem 14,5 hectare de vie şi o producţie de circa 80.000 - 100.000 de sticle anual cu toată via pe rod pe care am  replantat-o din 2010 încoace. 85% vindem în România, iar restul în Franţa. Suntem patru asociaţi, eu aici şi trei în Franţa, iar ei acolo au noi canale de vânzare“, a spus Laurent Pfeffer, managerul şi acţionarul Catleya Wines.„ Am investit până acum 700.000 de euro aici. Am depus pentru proiecte europene, inclusiv pe partea de reconversie“, a spus francezul.

Piaţa vinurilor din Franţa cere şi soiuri noi, care să surprindă, motiv pentru care cele româneşti au tot mai mare căutare.

„Nu este uşor să vinzi un vin românesc în Franţa. Dar România are un avantaj mare  - are multe soiuri autohtone care se găsesc numai aici, soiuri de mare calitate, iar asta ne ajută în afară să vindem vin românesc. În afară se caută soiuri noi, vinuri care reprezintă o surpriză. Noi am intrat pe rod mai recent cu soiuri româneşti şi de când le exportăm, este mult mai uşor să vindem pentru că este ceva nou. Noi avem o listă de fetească neagră, albă şi regală. Eu sunt fan soiuri româneşti şi voiam să avem doar soiuri româneşti în vie, însă a fost mai complicat la început. Trebuie să cumperi viţă de calitate şi este complicat pentru cele româneşti. De aceea am început cu viţă din Franţa, după care am găsit şi aici viţă de calitate şi am plantat“, a explicat Laurent Pfeffer.

În ceea ce priveşte pandemia, impactul asupra businessului a fost unul relativ, însă acesta s-a reorganizat în condiţiile în care vânzările în restaurante au scăzut pe fondul restricţiilor. „Noi eram specializaţi pe HoReCa, baruri, crame, restaurante şi magazine specializate. Când a început pandemia am spus că va fi un dezastru total, dar ne-am descurcat. A fost greu, este complicat, dar am vândut inclusiv online, atât de la noi, cât şi pe alte platforme. Am avut mulţi oameni care au venit în Oltenia în vizită, la noi la Corcova. Am avut degustări de vin şi vânzări. Mulţi au plecat în concediu în Oltenia anul acesta. Au venit şi le-a plăcut aici“, a spus Laurent Pfeffer.

Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea componentei turistice, în condiţiile în care tot mai mulţi turişti vor să viziteze cramele.

„Noi vrem să rămânem sub 20 de hectare de vie. Vrem o cramă mică, dar să putem primi oameni aici, să guste vinurile aici unde sunt produse şi vom dezvolta turismul viticol. Acum la final de septembrie vom avea un grup de 30 de oameni din Cluj care vor rămâne la cules, la desciorchinare şi la cina în vie, iar în octombrie vom avea un grup din Bucureşti. În viitor vrem să depunem pentru un proiect de finanţare, să avem un proiect de căsuţe eco în vie unde să fie cazaţi, în 2-3 ani. Sunt foarte mulţi din Cluj sau Bucureşti care au venit aici şi au fost uimiţi câte locuri frumoase şi nedescoperite sunt în România, inclusiv Oltenia. Catleya este o cramă mică deţinută de un francez, din nou, ceva inedit pentru ei“, a subliniat Laurent Pfeffer.

Ne place carnea, dar nu ne-o permitem! Fruntași într-un nou top al sărăciei Iulia Moise 16 septembrie 2020 Faptul că majoritatea românilor o duc greu din punct de vedere financiar nu mai reprezintă un secret pentru nimeni.

Dacă în urmă cu câteva o statistică a scos la iveală faptul că 1/3 familii trăiesc la limita existenței și nu își pot permite nici măcar achizționarea bunurilor de strictă necesitate sau plata facturilor, o nouă statistică ar trebui să le pună semne serioase de întrebare guvernanților.

Potrivit celor mai recente date oferite de către Institutului de Statistică, 16% dintre familiile din România susțin că nu își permit să mănânce carne sau pește atât de des.

În comparație cu alți europeni, românii consumă cu câteva zeci de kilograme mai puţin. Acest lucru se datorează și faptului că prețul cărnii a crescut destul de mult în ultimele câteva luni.

Cercetarea efecuată de Institutului de Statistică privind condiţiile de viaţă, scoate la iveală faptul că 16% dintre români nu își permit să aibă pe masă cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile. În acest „top”, România ocupă penultimul loc, iar la acest capitol doar bulgarii stau mai prost ca noi.

La polul opus se află ciprioţii, irlandezii şi danezii. Pentru ei asigurarea unei mese care să conțină carne nu reprezintă  problemă.

Aceeași cercetare mai arată că cea mai afectată categorie estea cea apersoanelor de peste 75 ani, care au venituri destul de reduse. O treime dintre senori susțin că nu dispun de suficienți bamo pentru a mânca preparate din carne măcar odată la două zile.

Pe lângă motivele financiare, un alt factor care stă la baza consumului redus de carne este și faptul că mulți români consideră că preparatele din carne sunt nesănătoase. O familie din 3 trăiește la limita supraviețuirii

În România, o familie din trei trăiește la limita supraviețuirii, oamenii făcând față cu greu cheltuielilor pentru produsele care acoperă strictul necesar sau plata facturilor și a utilităților. Cele mai vulnerabile categorii sociale sunt vârstnicii sau familiile care au mai mulți copii. La nivelul UE, România ocupă locul 5 în topul țărilor restante.

Participări de cel mai înalt prestigiu la Meat.Milk 2020, meatmilk 17 septembrie 2020 Deși întreaga țară traversează o perioadă deosebit de dificilă, și, desigur, întreaga economie națională, cea de-a IX-a Expo-Conferință internațională Meat.Milk, care se va desfășura în zilele de 5 și 6 octombrie la Hotel Alin din Poiana Brașov, se bucură de participări și de parteneriate de cel mai înalt prestigiu.

Astfel, potrivit proiectului revistei Meat.Milk, de a da o tot mai mare importanță retail-ului alimentar și relația hipermarket-urilor cu furnizorii, evenimentul are deja ca Parteneri Platinum companiile Kaufland și Carrefour, care vor avea o prezență deosebit de consistentă, atât ca expunere, cât și ca implicare în program, prin prezentările din ziua de 5 octombrie, din ședința generală, și prin implicarea în Forum Retail, în ziua de 6 octombrie. Alături de aceste două mari rețele de hipermarket-uri, și-au anunțat deja participarea alți retaileri alimentari, ai căror nume le vom face cunoscute foarte curând. Aceasta, ]n condi’iile ]n care Asociatia Marilor Retaileri din Romania este Partener Principal de organizare al acestei editii a Expo-Conferintei Internationale Meat.Milk 2020.

Din partea celorlalte companii, care vor reprezenta diverse zone economice de interes pentru sectoarele de carne și lapte ale României, amintim firma Testo, ca Partener Gold, Agricola Bacău-Partener Silver, Bioaktiv/Ecoaktiv-Partener silver, Biotrend-Partener, Mirdatod-Partener etc. Toate aceste firme își vor prezenta produsele în zona Expo iar reprezentanții partenerilor Gold și Silver vor susține prezentări în ziua de 5 octombrie.

O mențiune specială, din această categorie, o putem face pentru compania Five Continents-Botoșani, care, la fel ca restul partenerilor, își va prezenta cele mai noi produse din categoria Premium la standul pe care îl va avea organizat în secțiunea Expo, dar care, prin intermediul domnului George Grecu-Expert în Industrial Laptelui, se va implica în mai multe secțiuni din program (prezentare, dezbatere etc.-5 și 6 octombrie)

Vă reamintim că agenția infoGROUP, în calitate de organizator a primit confirmarea de participare a următorilor reprezentanți ai autorităților: Robert Chioveanu-Președinte ANSVSA, Eduardt Cosminschi-Președinte ANPC, Adrian Pintea-Director General APIA și Paul Anghel-Director General ANPC.

Totodată, vă informăm că dezbaterile din ziua de 5 octombrie (Fermieri carne/lapte și Procesatori carne/lapte) în va avea ca speakeri pe domnii George Scarlat și Aurel Simion-Secretari de Stat în MADR.

Totodată, domnul Ministru al Agriculturii Adrian Oros, și-a dat acordul de principiu pentru participarea la cel mai important eveniment de profil al anului, Meat.Milk 2020.

Vă reamintim principalele condiții de organizare:

-În sala de ședințe va avea acces strict numărul de persoane admis de Comitetul Național pentru Situații de Urgență: Speaker-i, asistență, moderator, regie și operatori tv (50 de persoane). Amplasarea acestora va fi efectuată cu respectarea distanțării sociale. Accesul speaker-ilor în sală va fi succesiv.

-Restul participanților vor putea urmări desfășurarea evenimentului pe monitoarele amplasate pe terasele exitinse ale hotelului sau pot participa la meeting-uri private, de business.

–Reprezentanții autorităților (MADR, ANSVSA, ANPC, APIA), care deja au confirmat participarea, își vor susține comunicările, vor răspunde întrebărilor, iar apoi vor părăsi sala de ședință. Dezbaterile fiecărei secțiuni vor fi, de asemenea, transmise live, integral.

-Întrebările vor putea fi puse din sală dar ele pot fi transmise și on-line, către moderator, în timpul fiecărei comunicări în parte.

-După fiecare două ore, sala de ședințe va fi dezinfectată și aerisită, lucrările urmând să fie reluate după o pauză de cca 30 de minute.

-Secțiunea Expo va fi amenajată, ca de obicei, în spațiul eliberat al restaurantului de lângă recepția hotelului și nu va avea decât cel mult 20 de standuri. La fiecare stand nu va fi admisă decât prezența unei singure persoane pentru fiecare companie! Vizitarea standurilor va putea fi efectuată numai în grupuri mici, respectându-se distanțarea socială.

-Pentru a compensa absența vizitatorilor la standuri, în după-amiezele de 5 și 6 octombrie, fiecare expozant își va prezenta produsele și serviciile în interviuri televizate live, de câte 10-15 minute. În acest fel, se va asigura o vizibilitate deosebită fiecărei companii în parte. În plus, fiecare interviu televizat va fi menținut pe site-urile Meat.Milk, infoFERMA, infoALIMENT. Ulterior evenimentului, interviurile vor fi distribuite companiilor, pentru a le utiliza în propriul beneficiu.

-Mesele participanților vor fi asigurate pe terasele hotelului sau în camere, potrivit normelor în vigoare și conform posibilităților hotelului.

-Cina festivă VA AVEA LOC, urmând să se organizeze și un Foc de Tabără, cu berbecuți la proțap. Gala Premiilor Meat.Milk se va desfășura în formulă restrânsă și va fi televizată în direct, pe canalele media amintite mai sus.

Normele de siguranță stabilite de Comitetul Național pentru Situații de Urgență vor fi obligatorii (măști de protecție, dezinfectanți, mănuși etc), inclusiv la cina festivă din seara zilei de 5 octombrie.

Participanții la eveniment vor fi ținuți la curent cu eventualele modficări de program, precum și cu fiecare detaliu de organizare în parte.

Înscrieri și informații suplimentare pe office@infogroup.ro, www.meat-milk.ro/conferinta, www.infoferma.ro, www.infoaliment.ro, precum și pe paginile de Facebook ale revistelor Meat.Milk, infoFERMA și infoALIMENT Magazin.

ÎNSCRIEȚI-VĂ, PARTICIPAȚI LA EXPO-CONFERINȚA MEAT.MILK 2020! SĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA ÎMPREUNĂ!

Comunicat de presă – Marea Medalie de Aur pentru Crama Gîrboiu la Concours Mondial de Bruxelles 2020 septembrie 15, 2020, Adelina Boboc Vinul Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009 de la Crama Gîrboiu a fost singurul din România care a primit Marea Medalie de Aur la cea mai importantă competiție internațională de vinuri, Concours Mondial de Bruxelles 2020, informează site-ul oficial al competiției. Marea Medalie de Aur este cea mai importantă distincție care se oferă în cadrul competiției mondiale, la care au fost prezente nu mai puțin de 8.500 de vinuri din 46 de țări producătoare. Aur pentru Bacanta Sauvignon Blanc Fume 2018 și Argint pentru Constantin Premium Red Blend 2016

 În cadrul evenimentului, Crama Gîrboiu a mai primit o medalie de aur, cu Bacanta Savignon Blanc Fume 2018, dar și un argint cu vinul Constantin Premium Red Blend 2016. Rezultatele au fost publicate vineri pe site-ul oficial al Concours Mondial de Bruxelles, competiție care a fost înființată în 1994.

Livia Gîrboiu, director executiv al Cramei Gîrboiu (Sursa foto: Facebook)

 ”Sunt rare momentele în care munca depusă de o cramă este evidențiată atât de puternic. Faptul că sunt doar câteva vinuri în toată lumea care au primit o astfel de medalie, si mai ales ca Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009 este singurul din Romania cu o asemenea distincție, pentru noi reprezintă o onoare și totodată încununarea eforturilor depuse de familia noastră în ultimii 15 ani pentru a le oferi clienților noștri vinuri de cea mai bună calitate.”, a declarat Livia Gîrboiu, directorul executiv al companiei.

Doar 300 de sticle Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2019 au fost scoase la vânzare

Crama Gîrboiu a scos la vanzare doar 300 de sticle Rezerva Familiei Savignon Blanc 2019. “Vinurile de colecție sunt potențate de timp, ghidate de valori și tradiție, dar nu în ultimul rând sunt parte din istoria cramei noastre. Crama Gîrboiu împărtășește cu mândrie o serie limitată de vinuri deosebite, din loturi special selectate, vinuri nu doar cu potențial de învechire, ci și cu valoare de familie. Licoarea spune întreaga poveste a terroir-ului Vrancean de mare exceptie!”, a adăugat Livia Gîrboiu.

Crama Gîrboiu este o afacere de familie înființată în anul 2005 și deține o suprafață de aproximativ 170 de hectare în zona viticolă Cotești din județul Vrancea. În ultimii ani, compania a primit numeroase premii internaționale pentru vinurile produse, printre care amintim Bacanta Chardonnay 2017 și Epicentrum Aligote & Muscat Ottonel 2017 (aur la Concours Mondial de Bruxelles 2018), Bacanta Chardonnay, care a fost cel mai premiat vin alb din România în 2017 (aur la Mundus Vini Germania, aur la Berliner Wine Trophy, argint la Concours Mondial de Bruxelles, bronz la Decanter) sau Epicentrum Aligote și Muscat, declarat cel mai bun vin alb din România în 2013 la Mundus Vini Germania. 

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAÎn România sunt 120.000 de magazine, dar numărul lor scade. Din total, 90% sunt foarte mici. Numărul de magazine include toate tipurile de retail, de la alimente, modă, electro-IT sau bricolaj, la cosmetice, carburanţi sau farma Cristina Roşca 17.09.2020, Universul comerţului din România numără 120.000 de magazine, iar peste 90% dintre ele au sub 120 mp, arată datele de la INS. La polul opus, sunt doar 84 de unităţi de retail de peste 10.000 mp. În această analiză sunt incluse doar unităţile de retail, nu şi cele de tip angro sau orice punct de comerţ cu ridicata. „În anul 2018, comparativ cu 2017, reţeaua comercială a întreprinderilor care au desfăşurat activitate de comerţ cu amănuntul a scăzut cu 458 de magazine. Se remarcă o scădere a numărului de magazine cu suprafaţa sub 120 mp, cu 779 mai puţine faţă de anul anterior, categorie care este preponderentă ca număr, respectiv 92,4% din total, dar şi o creştere cu 5 magazine a celor cu suprafaţa de 10.000 mp şi peste“, spun oficialii INS.

Cele mai multe puncte de retail sunt însă, de departe, magazinele alimentare, cu circa 75.000-80.000 de unităţi moderne şi tradiţionale. Acestora li se adaugă vreo 8.000 de farmacii, 2.500-3.000 de benzinării şi altele. An de an în România se deschid unităţi noi, magazine moderne de regulă, în principal sub branduri străine. Există însă şi afaceri locale, dezvoltate de antreprenori locali, care se extind. La polul opus însă, constant se închid magazine noi. Cele mai multe sunt, din nou, cele alimentare, magazine mici, tradiţionale, care nu fac faţă concurenţei din partea jucătorilor străini. Similar s-a întâmplat şi în moda românească, deşi la o scară mai mică.

De altfel, în retail sunt puţine segmente unde afacerile locale să domine.

Ce impact are pandemia asupra comportamentului de consum. Cristina Roşca 16.09.2020, Piaţa se polarizează, brandurile ieftine şi mărcile private din segmentul economic câştigă teren în detrimentul produselor cu preţuri medii ♦ Cei mai mulţi bani merg în continuare către brandurile mainstream, care atrag 31% din bugetul de shopping, însă cota de piaţă a scăzut puternic în 2020 

♦ O altă scădere, deşi mai temperată, se remarcă în cazul brandurilor premium 

♦ La polul opus, produsele cu preţuri mici şi mărcile private (nu şi cele premium) câştigă tot mai mulţi adepţi.

Pandemia de COVID-19 a schimbat comportamentul de consum al românilor care au devenit tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii şi se reorientează astfel către bunuri cu preţuri mai mici. Această schimbare vine după mai mulţi ani în care s-a vorbit de o premiumizare a pieţei, mai exact de o creştere a vânzărilor de bunuri cu preţuri mai mari.

„Dacă anul trecut remarcam o premiumizare a pieţei de FMCG atât prin mărcile premium cât şi prin cele private label premium, anul acesta trendul se estomează, iar cele mai dinamice sunt mărcile proprii “budget“ (cu preţuri mai mici – n.red.) şi mărcile din segmentul economic de preţ. Aş zice mai degrabă că asistăm la o polarizare a pieţei, iar cel mai afectate sunt mărcile ce joacă în mainstream, trend pe care îl observăm în toate categoriile macro monitorizate“, spune Diana Scăunaşu, client service manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă GfK.

Urmăriţi LIVE VIDEOCONFERINŢA ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT'20, ZIUA I: Sistemul medical românesc în vremea pandemiei. Ce lecţii am învăţat? Ce este de făcut în continuare? https://www.facebook.com/watch/?v=611777259514754&extid=OfzL4lxAX4mayBKG

Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium 17 sep 2020 290 afişări

Deoarece vinul românesc merită o conversaţie serioasă astfel încât să-l  cunoaştem mai bine şi să ne reconectăm la gustul lui şi la oamenii care îl desăvârşesc, Carrefour a creat programul Deschidem Vinul Românesc.

„Am oferit întotdeauna clienţilor noştri o selecţie generoasă de vinuri provenite de la producători locali. Însă comportamentul în schimbare al consumatorului şi gusturile acestuia, din ce în ce mai rafinate sau orientarea spre produse gastronomice locale de calitate, la preţuri accesibile, au scos la iveală nevoia de a face mai mult şi de a duce eforturile de diferenţiere pe piaţă la un nou nivel“, spun reprezentanţii companiei.

În 2018, Carrefour România începea creionarea programului Deschidem Vinul Românesc, ce avea să se lanseze oficial un an mai târziu, ca parte a angajamentului global pentru dezvoltare durabilă, tradus prin filozofia ACT FOR FOOD. Demersul a pornit din dorinţa de a construi şi pe acest segment - nu de puţine ori asociat mai degrabă cunoscătorilor şi industriei HoReCa - un program pe termen lung, prin care să aducă în paharele consumatorilor, produse autentice, de calitate, sprijinind, totodată, afacerile locale de care depind comunităţi întregi şi contribuind la creşterea lor.

„Industria vinicolă, asemenea celei agricole, are un impact socio-economic major în multe comunităţi, care sunt - practic - dependente de producătorii de vinuri din regiunile respective. Iar Deschidem Vinul Românesc este un program ambiţios, pe termen lung, de susţinere a cramelor locale, care îşi propune să pună vinul românesc pe harta internaţională şi să-l transforme în brand de ţară.“

Prin această iniţiativă, Carrefour oferă producătorilor acces la raft, încurajează consumul de produse româneşti de calitate la preţuri de retail şi cont