Stiri 7 septembrie 2020, a doua parte

Fabricile de conserve cauta disperate rosii pentru bulion. Romania are doar 700 ha de rosii in camp! Agrostandard | 6 September,

Fabricile de conserve din Romania cauta cu disperare rosii pentru procesare, in conditiile in care oferta interna – doar 15.000 de tone, fata de un necesar de 350.000 de tone, nu conteaza practic. Pare incredibil, dar suprafata de rosii in camp s-a redus in ultimii ani pana la circa 700 ha, in lipsa unor ajutoare consistente pentru legumicultori. Aurel Tanase, presedintele ProdCom Legume-Fructe, spune ca este nevoie de un Program national pentru cultura rosiilor sustinut de Ministerul Agriculturii si care sa permita cresterea suprafetelor cu circa 1.000 de hectare in fiecare an.

„A fost o politica proasta, nu se poate cultiva rosie decat in ferme specializate, unde ai macar 30 ha si poti sa utilizezi o combina cu care sa recoltezi, pentru ca recoltatul este cea mai mare belea. In fiecare an, ar trebui sa marim suprafetele cu 1.000 ha cu ajutorul unui sprijin substantial, ce ar trebui sa aiba o valoare de 3.000-4.000 euro/ha. O ferma trebuie sa detina 30-50 ha minimum ca sa poata sa foloseasca tehnologie. In fiecare an, trebuie sa infiintam macar 230 de ferme”, ne-a declarat Aurel Tanase.

Suprafetele cultivate cu rosii in camp s-au tot redus in ultimii ani, incepand cu 2014, cand sprijinul cuplat pentru rosiile pentru industralizare era de circa 13.700 euro/ha. Anul trecut, acesta a avut o valoare de 1.700 euro/ha.

Fabricile de conserve au inceput sa proceseze rosii inca de saptamana trecuta, insa, din pacate, se confrunta cu lipsa materiei prime. Pretul cu care sunt achizitionate rosiile de le producatori este de circa 45 de bani pe kilogram, in prezent.

Cantitati importante de rosii se aduc, la acest moment, din Bulgaria.Fara productie autohtona de rosii pentru industrializare, piata romaneasca a

1

ajuns sa fie invadata de pasta de rosii si bulion din import (45 milioane de euro pe an) din tari precum China, Egipt, Vietnam, Italia si Grecia.

Trebuie sa remarcam faptul ca nu doar rosiile sunt la mare cautare, in prezent, ci si ardeioasele rosii sau vinetele, pentru ca este sezonul in care se face zacusca.

Legumicultorii cer MADR sa faca publice politicile pentru 2021

August si septembrie sunt lunile in care Ministerul Agriculturii ar trebui sa faca publice politicile pentru anul viitor. Cu cat mai repede, cu atat mai bine, pentru ca legumicultorii trebuie sa-si faca planul de culturi pentru 2021.

„Ministerul Agriculturii trebuie sa apara cu politicile publice, in asa fel incat producatorul sa stie ce seminte isi ia, cum distribuie cultura si ce va pune la anul”, a mai declarat Tanase.

In ceea ce-l priveste, se va axa pe productia de castraveti si mai putin pe rosii, care nu i-au adus niciun profit, in acest an, in principal din cauza Tuta Absoluta.

Supraviețuirea și renașterea Tămâioasei roze De Alina Trana 5 septembrie 2020

Fără a intra prea adânc în istoria viilor din Segarcea, trebuie să menționăm totuși că au existat aproape 50 de ani (1950-2000, cu aproximație) în care podgoriile nu doar aici, ci în toată țara – erau exploatate exclusiv pentru cantitate, nu pentru calitate, pe principiul „producție-record la hectar”.

2

Am fost nevoiți, deci, între 2002 și 2010, când am preluat rămășițele fostului IAS și l-am readus la numele de Domeniul Coroanei Segarcea, să defrișăm viile pline de hibrizi și de soiuri cu producție mare, pentru a replanta soiuri de calitate.

Acela a fost unul dintre primele miracole pe care Segarcea ni le-a înfățișat: într-un colț de podgorie, mai exact în cel mai îndepărtat colț posibil al podgoriei, am descoperit un strugure ciudat, crescut pe butuci care păreau foarte bătrâni. Cumva, în toată nebunia acelor ani, gustul nomenclaturii pentru vinurile demidulci și dulci salvase un colț din podgoria originală, plantată între 1906 și 1908. Găsisem vreo mie de butuci supraviețuitori, împrăștiați pe un pic mai mult de un hectar, dintr-un soi care, conform scriptelor, nu putea fi decât Muscat Frontignan.

Problema acestui „Frontignan” era, însă, că nici măcar la el acasă nu era bine definit. Sub același nume existau, de fapt, trei variațiuni ale soiului, generic numite „Muscat au petits grains” – Muscat cu boabe mici – alb, roze și roșu. Ca să fie lucrurile și mai încâlcite, în primele ampelografii franceze, unii numiseră variațiile ca mai sus (alb, roze, roșu), alții le numiseră alb, roșu și negru. Se suprapuneau, deci, roze cu roșu și roșu cu negru, de nu mai știa nimeni ce s-a trimis în alte țări pentru plantările făcute după atacul filoxerei… Așa că s-au numit toate „Frontignan”. Pentru a elimina confuziile, dar și pentru că strugurele și vinul își dobândiseră deja o expresie unică în Segarcea, Academia Română a decis să schimbe numele strugurelui Tămâioasă roză.Butucii supraviețuitori pe care i-am descoperit au devenit sursă de lastări, iar astăzi avem 13,3 hectare plantate cu acest soi. Despre vin e greu să povestim – este acel gen de vin care produce pasiuni fulgerătoare, dar care rezistă în timp. Este potrivit pentru orice vârstă, e la fel de bun pentru bărbați cum este pentru femei, se potrivește oricărui anotimp și oricărei ore din zi. Aromele de trandafiri (alt simbol al Domeniului, cei care ne-au vizitat, știu!), petale uscate și cireșe albe sunt pe cât de delicate, pe atât de complexe și elegante.

Anul acesta am consemnat și o premieră – culesul strugurilor pentru vinul demidulce într-o singură „trecere”. Până acum, pentru a culege strugurii în momentul optim, la un numit grad de coacere, era nevoie să trecem de măcar două-trei ori printre rânduri, alegând doar acei struguri ajunși la maturitatea dorită. Anul acesta, coacerea a fost uniformă, iar acest lucru ne face să sperăm că vom avea o ediție momorabilă de Tămâioasă roză Prestige. Stați cu ochii pe rafturi (sau pe magazinul nostru online), pentru a afla când se lansează vinul din 2020!

3

Costel Alexe pune cruce la 50.000 de stejari seculari, într-o afacere de 200 milioane de euro. Lovitura deceniului, acum, la Iași

Costel Alexe asistă impasibil la tăierea a mii de stejari seculari de la marginea Iașului și spune că totul este legal și că nu poate interveni. ONG-ul Agent Green, care acționează la nivel național, numește arealurile Bârnova-Repedea ultima pădure cu stejari seculari de la marginea unui mare oraș din România.

Iar acel oraș este Iași. Iar ministrul Mediului, care acceptă aceste tăieri masive, este ieșean. Nimic mai absurd. În următorii zece ani este programată tăierea a 750.000 mc de lemn în județul Iași, din care 520.000 mc este doar pădure seculară de la Bârnova, exact marginea nordică, lipită de oraș.

Afacerea este uriașă. Stejarul secular de la Bârnova este de o calitate foarte bună. Prețul unui mc cub de cherestea din acest lemn ajunge la prețuri cuprinse între 300 și 500 euro, pe piața europeană. Valoarea acestei păduri va aduce venituri de peste 200 milioane de euro în 10 ani, afirmă Agent Green.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României Posted by: Cosmin Zaharia in Eat Smart, Slider homepage 7 September 2020

Pandemia COVID-19 ne-a făcut mai conștienți de importanța agriculturii și securitatea alimentară. Sistemele alimentare globale au fost afectate, lanțurile regionale agricole au fost nevoite să găsească soluții de readaptare la noua situație și să limiteze riscurile, atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Aceasta criză a arătat că șansa României pe viitor este restructurarea sectorul agroalimentar întărind capacitatea de producție și de comercializare locală și limitarea exporturilor de materie primă.

Green Report, în parteneriat cu Kaufland România, Lidl România și Covalat de țară, organizează o nouă ediție a conferinței EAT SMART-

4

Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României. Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland Romania & Moldova, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, Adrian Rădulescu, președintele AFR și Raluca Barbu, senior consultant Highclere Consulting sunt speakerii acestui eveniment.

La o primă vedere România pare să aibă o poziție solidă în ceea ce privește securitatea alimentară. Țara se menţine pe locul 38 din 113 în Global Food Security Index (GFSI) 2019, realizat de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit şi sprijinit de Corteva Agriscience.

România își păstrează poziția în mare parte disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare.

Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micronutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României.

Raportul GFSI examinează şi asumarea de standarde alimentare la nivelul autorităţilor publice, România fiind în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.

Cheltuielile naţionale pentru susţinerea cercetării în domeniul agricol şi nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ţări. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, România stă mai bine în ceea ce

5

priveşte posibilitatea dezvoltării infrastructurii de irigare şi capacitatea de depozitare.

Dependenți de importuri

Potrivit unui raport întocmint de Centru Român de Politici Europene, nivelul crescut de importuri corelat cu nivelul scăzut de consum din producția internă a țării reprezintă o vulnerabilitate majoră a securității alimentare a României și o adevărată provocare în contextul actual.

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit aceleași surse, în perioada ianuarie-mai, exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro. În general, exportăm materie primă și importăm produse procesate/cu valoare adăugată.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro. Trebuie subliniat faptul ca în anii 2013 și 2014 România a înregistrat excenent în comerțul  cu produse agroalimentare: 300 milioane euro, respectiv 500 milioane euro.

Producem ineficient cu fermieri de vârsta a treia

O altă problemă este dată de slaba productivitate a fermelor din România. Ultima statistică europeană arată că o tremie din fermele Uniunii Europene se află în România, însă acestea reprezintă doar 3,4% din producția blocului comunitar.

În plus, pentru ca situația să fie și mai îngrijorătoare trebuie spus că, în România, NOUĂ DIN ZECE FERME AU O SUPRAFAŢĂ MAI MICĂ DE CINCI HECTARE, dar în cele 0,5% din fermele care au 100 de hectare sau mai mult se cultivă peste jumătate (51%) din întregul teren agricol utilizat al ţării.

Un alt aspect care trebuie luat în seamă este vârsta ridicată a majorității fermierilor din România. 66,6% dintre fermierii români au peste 55 de ani, iar ponderea celor care au sub 40 de ani este de numai 7,6%. Statistica este un semnal de alarmă cu privire la interesul scăzut pentru acest tip de muncă al tinerei generații.

6

Legea comercializării produselor alimentare, modificată

Provocarea în susținerea agriculturii și produselor românești este data și de faptul că odată cu modificarea Legii comercializării produselor alimentare, proiect de lege promulgat de șeful statului în data de 27 martie 2020, marii comercianți de produse alimentare nu mai sunt obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producătorii români.

Obiective

Identificarea modificărilor necesare pentru stimularea producției interne și înființarea de cooperative locale; Identificarea de soluții pentru creșterea gradului de tehnologizare a exploatațiilor și eficientizarea producției; Identificarea de modalități de educarea a micilor fermieri pentru creșterea capacităților de negociere și o poziționarea mai bună în lanțul valoric; Identificarea de modalități de accesare a serviciilor de marketing și vânzare online a produselor, consiliere, pregătire profesională și consultanță; Promovarea creșterii gradului de colaborare între producătorii mici și mijlocii și retaileri.

Veniturile Orkla Foods România, producătorul brandului Ardealul, au crescut cu 11% în 2019, depăşind 230 milioane lei: Compania a revenit cu un profit de 6 milioane lei după doi ani de pierdere Florentina Niţu 07.09.2020,

Orkla Foods România, unul dintre cei mai importanţi producători locali de conserve, cu fabrici în Bucureşti, Covasna şi Iaşi, a înregistrat o creştere de 11,4% a veniturilor anul trecut şi a ajuns la o cifră de afaceri de 238 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Totodată, compania a închis exerciţiul financiar cu profit, de 6 milioane de lei, după doi ani de pierdere.

7

Compania cu aproape 500 de angajaţi este parte a grupului norvegian Orkla, una dintre cele mai mari firme listate la bursa din Norvegia, cu activităţi în industria produselor alimentare şi a îngrijirii personale, iar pe piaţa românească este prezentă din anul 2002, când a achiziţionat mai multe firme locale - Topway, Ardealul şi Royal Brinkers. În 2018, compania a cumpărat şi afacerea Antrefrig.

Vel Pitar, liderul pieţei de morărit şi panificaţie, investeşte peste 50 mil. lei în modernizarea fabricii de pâine din Iaşi şi extinderea gamei de produse. În 2019, Vel Pitar a avut o cifră de afaceri de aproximativ 509,2 mil. lei (107,4 mil. euro), în creştere cu peste 15% Florentina Niţu 04.09.2020,

„Livrăm zilnic produse de panificaţie în peste 7.000 de magazine atât din comerţul tradiţional, cât şi din cel modern“, se arată pe site-ul companiei.

Compania are peste 2.000 de angajaţi şi unităţi de producţie în judeţele Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa.

Vel Pitar, liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie, controlat de fondul de investiţii american Broadhurst, administrat la rândul său de compania New Century Holdings (NCH), investeşte peste 50 de milioane de lei în modernizarea fabricii din Iaşi şi extinderea gamei de produse, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Judeţul Iaşi va beneficia de o investiţie de peste 50 de milioane de lei prin Vel Pitar. Investim în tehnologii care să permită fabricarea de produse care să aibă un termen mare de valibilitate, fără E-uri sau conservanţi. (...) O parte din sumă este reprezentată de fonduri europene, în valoare de 11,2 milioane de lei, iar diferenţa va fi contribuţie proprie Vel Pitar“, a spus pentru ZF Nicolae Şerbănescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Vel Pitar.

8

Producătorul iaurturilor Danone, afaceri de 612 mil. lei, în 2019 cu un profit de 28,8 mil. lei, plus 75% Florentina Niţu 04.09.2020,

Danone România, liderul pieţei de iaurturi, a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 612 milioane lei (circa 125 mil. euro), mai mare cu aproximativ 10% comparativ cu anul 2018, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Profitul net al companiei a ajuns la 28,8 de milioane de lei (6 mil. euro), mai mare cu 75% faţă de anul precedent.

Grupul francez Danone a avut anul trecut 379 de angajaţi, de două ori mai puţin ca în 2010, când a avut un număr mediu de 730 de salariaţi. Compania deţine o fabrică în Bucureşti, unde produce zilnic, în medie, peste un milion de iaurturi, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. 

Producătorul de paste Hotton din Satu Mare, deţinut un antreprenor român, a făcut 13,3 mil. lei în 2019, plus 13%, cu peste 40 de angajaţi Florentina Niţu 07.09.2020,

Produsele Hutton sunt comer-cializate în magazine tradiţionale, în magazinele Real, Unicarm, Auchan, Cora, Profi şi Selgros.

Firma Hutton, producător de tăiţei, cuşcuş şi paste, născut în urmă cu 29 de ani în localitatea Botiz, din judeţul Satu Mare, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 13,3 mil. lei în 2019, după o creştere de 13%, arată datele de la Ministerul de Finanţe. 

Compania deţinută de antreprenorul român Mihaly Richard Hutton este una dintre cele mai mari companii de profil cu capital autohton, concurând cu

9

Băneasa Paste sau Pangram, iar anul trecut a avut un profit de 530.000 de lei, în scădere cu 68% comparativ cu 2018, conform datelor publice. 

Investiţi în România!, un proiect ZF şi CEC Bank. Călin Costinaş, Profi: Producătorii români au şanse mult mai mari decât producătorii externi să obţină raportul calitate-preţ necesar pentru a intra la raft 06.09.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-romania-proiect-zf-cec-bank-calin-costinas-profi-19529829

♦ Profi a ajuns la 1.300 de magazine în circa 620 de localităţi şi continuă expansiunea pe bugetul de investiţii de 100 mil. euro ♦ Compania a ajuns unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu peste 20.000 de angajaţi.

Producătorii români din sectorul alimentar au şanse mult mai mari decât producătorii externi să obţină un raport calitate-preţ avantajos care îi poate aşeza pe rafturile retailerilor, întrucât sunt avantajaţi de aspectele logistice, a explicat Călin Costinaş, deputy CEO al Profi, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Pentru producători sunt trei forme de a ajunge în retail. Una dintre ele este să poţi intra pe brandurile private, pentru că acolo este o competiţie între calitate şi preţ şi câştigă cel care are corelaţia cea mai bună. Noi avem un caiet de sarcini cu o reţetă şi licităm acea reţetă la mai mulţi producători şi cel care este cel mai competitiv câştigă contractul. Aceasta este o formă pentru momentul în care ai o fabrică foarte bine tehnologizată, ai un managament competitiv, ai o sursă de materie primă la preţuri corecte, deci ai şanse foarte mari. Producătorii români au şanse mult mai mari decât producătorii externi. Logistica la anumite produse taie orice şansă unui producător din extern“, a declarat Călin Costinaş, deputy CEO al Profi, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din România.

Cu 1.300 de magazine în circa 620 de localităţi din ţară, Profi se numără printre retailerii care oferă şansa de a ajunge la raft brandurilor locale şi regionale, aceasta fiind a doua formă prin care producătorii români pot lucra cu magazinele.

10

„A doua cale este să creezi un brand local pentru anumite produse precum făină, lactate sau mezeluri. Noi ca retaileri încercăm să avem pe de o parte branduri prezente în toată ţara şi pe de altă parte branduri care să răspundă necesităţilor locale. Ne uităm la liderul de piaţă şi îl introducem în sortiment. O eroare întâlnită foarte des este când un furnizor cu o cotă bună de piaţă şi o corelaţie calitate-preţ bună într-o anumită zonă vrea extindere la nivel naţional, dar poate nu a calculat corect. Am văzut des companii care s-au transformat din jucători regionali puternici în jucători naţionali slabi. Trebuie evaluat dacă extinderea naţională este benefică“, a explicat el.

A treia formă despre care a discutat Călin Costinaş în emisiune se referă la resursele financiare semnificative de care are nevoie un brand local pentru a deveni un brand naţional, întrucât acest pas aduce cu sine investiţii masive în marketing.

„Am întâlnit producători care spuneau că produsul lor este la aceeaşi calitate ca un produs pe care îl avem deja, dar clientul trebuie să şi cumpere. El cumpără brandul pe care îl ştie. Dacă vrei să ajungi cu brandul la nivel naţional, trebuie să existe bugete de marketing în spate pe care să le poţi accesa şi să îţi dai o anumită vizibilitate, nu în relaţia cu Profi, ci în relaţia cu piaţa“, a spus invitatul.

După ce a încheiat anul 2019 cu un total de 1.184 de magazine în peste 500 de localităţi, Profi şi-a bugetat în 2020 investiţii în expansiune de peste 100 de milioane de euro, ceea ce i-a permis retailerului să deschidă circa 20 de magazine în fiecare lună, în ciuda crizei.

„Programul de investiţii este foarte dinamic, avem în fiecare săptămână şedinţă de investiţii şi aprobăm anumite localităţi. (...) Suntem în aproximativ 620 de localităţi cu 1.300 de magazine acum şi planul de expansiune îl menţinem în linie cu ceea ce am bugetat, deci nu ne aşteptăm la un impact negativ în deschideri, cu o singură menţiune, că s-ar putea să fim afectaţi de alegerile electorale pe partea de autorizaţii. Alegerile frânează puţin relaţia cu autorităţile“, a explicat Costinaş.

Pe lângă bugetul de 100 de milioane de euro pentru expansiune, retailerul controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners investeşte constant şi în centre logistice, retehnologizări şi modernizări ale unor locaţii deja existente, însă invitatul nu a transmis nivelul acestor investiţii pentru anul 2020.

În contextul pandemiei, retailerul a fost nevoit să realizeze cheltuieli neplanificate de circa 10 milioane de euro. „Tot ce a fost zona de curăţenie

11

în magazin, dezinfectare, materiale de protecţie, tot ce pare minor, dar când multiplici se transformă în milioane de euro“.

Profi a obţinut afaceri de circa 7,3 miliarde lei în 2019, cu un număr mediu de peste 16.000 de angajaţi. În prezent, retailerul a ajuns la peste 20.000 de angajaţi, după ce a creat peste 3.000 de locuri de muncă noi de la începutul anului. Mai mult, angajările din 2020 totalizează circa 10.000 de persoane, ţinând cont de fluctuaţia de personal ridicată din sector.

În ceea ce priveşte comportamentele de consum, reprezentanţii Profi au observat inversarea trendului din ultimii ani care i-a adus pe consumatori mai aproape de produsele premium şi care a adus coşuri mai mici, dar vizite mai multe.

„Oamenii sunt mai atenţi la cheltuieli, un trend care va rămâne cel puţin pentru anul acesta şi anul următor. S-a reîntors obişnuinţa listei de cumpărături, iar realităţile actuale legate de creştere şomajului, nevoia de economii, sunt mai pregnante, iar acest lucru se simte şi în categoriile de marfă, cât şi în anumite migrări dinspre produse premium înspre mediu. Suntem optimişti că în 2-3 ani lucrurile vor reveni la normalitate. (...) Nu mai vedem aşa înghesuieli, oamenii vin mai rar şi cumpără mai mult, deci creşte coşul, dar scade frecvenţa“, a spus Costinaş.

 Care este principala problemă identificată de Profi:

► Legislaţie birocratică neclară şi greoaie/birocraţie.

Este frâna cea mai mare a economiei româneşti. Sistemul nostru este un sistem care nu îi favorizează pe cei ce vor să facă, şi cumva este foarte uşor să pui frână la orice investiţii. Dacă facem o paralelă între ce se întâmplă în România şi în Polonia, acolo e un sistem în care dacă tu ai depus un dosar la o primărie, ei au un termen de 30 de zile să răspundă, dacă nu răspund se consideră acord tacit şi tu eşti autorizat. Noi avem procese care pot duce până la un an şi jumătate să autorizăm un magazin.

O cooperativă din Suceava formată din peste 20 de producători de fructe şi legume investeşte 5,8 mil. lei într-o fabrică de condiţionare, procesare şi ambalare Florentina Niţu 04.09.2020,

„Fructele deshidratate şi celelalte produse procesate le vom vinde atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă, în magazine mari.“

Cooperativa Agricolă Nucul de Aur cu sediul în Suceava, formată din 20 de producători de fructe şi legume din judeţul „mamă“, dar şi din judeţele Iaşi,

12

Botoşani şi Vaslui investeşte 5,8 milioane de lei într-o fabrică de condiţionare, procesare şi ambalare a recoltei primare, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la reprezentanţii companiei şi datelor de pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Trebuie să ai curaj să faci o investiţie. Dacă nu ai tu, are altcineva. Faptul că am avut facilitatea să accesăm mai uşor fonduri europene, ne-a determinat să investim într-o unitate de condiţionare, procesare şi ambalare a fructelor. Putem face fructe deshidratate, pe care să le ambalăm şi să le vindem în supermarketuri“, spun reprezentanţii cooperativei Nucul de Aur. 

By lantulalimentar 2020-09-07

”Eu și prietena mea ne-am stabilit în comuna Vâlcelele, județul Călărași, de unde sunt bunicii noștri, și am investit într-o unitate de procesare a laptelui. Deocamdată, preluăm laptele de la un singur fermier, care crește zece văcuțe pentru lapte. Procesăm 100 de l zilnic și obținem 14 kg de brânză telemea. Clienții noștri sunt din București, vindem la ușă, dar livrăm și unei patiserii din cartierul Drumul Taberei”, mă asigură Emanuel Tudose. Tinerii antreprenori au obținut autorizație de funcționare de la DSVSA și dețin o mașină frigorifică pentru transport. Laptele este preluat de la fermă și procesat în unitatea care conține două vane, două crinte din inox, o presă pneumatică adusă din Slovenia, o cameră frigorifică și o cameră pentru

13

maturare. Alina Tănase și Emanuel Tudose

”Ne-am propus să-i ajutăm și pe micii fermieri din sat, aparținem cu toții unei comunități locale. Ca să pot produce aceste brânzeturi, a trebuit să studiez, să colaborez cu specialiști, am citit, nu m-am grăbit să ies cu brânza pe piață. Pentru a obține același gust constant, trebuie să controlezi toți parametri”, susține Emanuel.

unitatea de procesare a laptelui din comuna Vâlcelele, județul Călărași

Tânărul antreprenor are 29 de ani și a urmat cursuri de Informatică la Universitatea Româno-Americană din București, dar acum câțiva ani a decis să înceapă pe cont propriu o afacere la țară, împreună cu prietena sa Alina Tănase. Cei doi tineri sunt încrezători în reușita proiectului lor, au construit un site dunar.ro și au conceput un brand, Cășăria Dunar.

Telemea de Vâcelele, jud. Călărași

14

Lantulalimentar.ro salută această inițiativă și va urmări evoluția acestui proiect antreprenorial ambițios. Toată lumea vorbește, în teorie, de produse locale, iată că tinerii Emanuel Tudose și Alina Tănase au trecut la etapa practică.

PesteAșteptări – Deviza weekendului cramelor deschise din Dealu Mare sept. 7, 2020

Weekend de poveste în Dealu Mare, unde cramele din zonă au fost #PesteAșteptări, întâmpinându-și oaspeții cu brațele deschise și cu vinurile în frapiere. Timp de două zile, pe 22 și 23 august, iubitorii de vin au avut ocazia unică de a merge în tururi la cramele membre ale Asociației Dealu Mare. Cu zâmbetele și entuziasmul la purtător, ei au putut face cunoștință cu oamenii din spatele vinurilor și au mers pas cu pas pe urmele strugurilor, de la vița-de-vie de unde sunt culeși, până la barrique-urile sau sticlele unde ajung sub forma licorii bahice.

15

La doar o oră și jumătate de București, în „patria vinurilor roșii”, 13 crame – număr norocos de această dată – SERVE, Davino, Dagon Clan, The Iconic Estate, Aurelia Vișinescu, Gramofon Wine, Vitis Metamorfosis, Budureasca, Licorna Winehouse, Domeniile Prince Matei, Lacerta Winery, Tohani România și Apogeum și-au unit forțele pentru a face din prima ediție a Evadării în Dealu Mare – Weekend-ul cramelor deschise, una memorabilă.

 Dan Burlacu, reprezentant al Asociației: ”La prima ediție am fost 13, pe viitor sperăm să fim mai mulți. Este primul eveniment de acest gen, unitar, la care am decis să punem cu toții umărul pentru a contribui la promovarea noastră ca identitate și ca brand de țară”.

Evenimentul a fost gândit sub forma unui festival, iar vizitatorii au avut la dispoziție trei trasee, cu câte cinci crame pe fiecare traseu. Biletele au fost de două tipuri, fie cu transport asigurat de organizatori, cu autocarul, fie cu mașinile personale. În ambele cazuri s-au respectat orele de intrare la crame, în grupuri care să nu depășească 30 de persoane si au fost asigurate condițiile igienice și sanitare necesare pentru ca toată lumea să fie în siguranță, în contextul pandemiei cu care ne confruntăm.

Au fost degustate peste 50 de etichete, de la game entry până la rezerve speciale, care pot să satisfacă chiar și gusturile celor mai exigenți connaisseuri. Fiecare cramă a pregătit cel puțin 5 vinuri, de la must și spumante de welcome, până la vinuri liniștite albe, rose sau roșii și chiar vinuri gustate în avanpremieră, direct din tancuri, care abia așteaptă să iasă pe piață. La una dintre crame, am avut norocul să asistăm la sosirea strugurilor proaspăt culeși pentru spumant, moment spectaculos și savurat de oaspeții noștri.

16

Preparatele culinare asociate au fost pe măsură, pentru că orice teorie de wine pairing are nevoie de practică pentru a fi confirmată – platouri de brânzeturi și gustări, purceluș la proțap, pastramă, gulaș. La fel și muzica pregătită de fiecare cramă, de la rock până la jazz și saxofon, a contribuit la o atmosferă de basm, care să le rămână în memorie multă vreme participanților.

Biletele au fost disponibile pe platforma IaBilet, dar datorită cererii mari după închiderea vânzărilor, am pus la dispoziție și bilete individuale, valabile pentru o singură cramă, care s-au putut achiziționa direct de la locație, în limita locurilor disponibile. Donatorii campaniei #VinCuSolidaritate, inițiată de Asociația Dealu Mare în sprijinul ”Zi de bine” și Crucea Alb Galbenă, au beneficiat de invitații, pe care le-au putut folosi pe oricare din cele trei trasee. Cumulat, în cele două zile s-au vândut peste 200 de bilete, la care s-au adăugat cele pentru invitați și donatori.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Românii au cumpărat mai mult şi au ales segmente inferioare de preţ în prima jumătate a anului A.P. Macroeconomie / 07 septembrie

Piaţa de bunuri de larg consum a înregistrat o creştere în valoare cu 12% în prima jumătate a anului în curs faţă de primul semestru din 2019, iar pe fondul unor preţuri majorate cu 5% gospodăriile din România au cumpărat volume mai mari cu 9% şi au ales segmente inferioare de preţ, potrivit unui studiu GfK, dat luni publicităţii, citat de Agerpres.

"Criza medicală şi, implicit, restricţiile din ultimele luni au determinat schimbări în comportamentul de cumpărare, astfel încât frecvenţa vizitelor la magazin a scăzut cu 6%, iar suma medie plătită la un act de cumpărare a crescut cu aproape 20%", relevă datele studiului.

17

Conform sursei citate, magazinele de tip discount sunt marii câştigători ai comerţului modern. Astfel, cu o creştere de 37% în valoare faţă de ianuarie - iunie 2019, magazinele de tip discount surclasează supermarketurile şi devin al doilea jucător din comerţul modern din punct de vedere al cotei de piaţă valorice. În aceeaşi perioadă din 2019, ritmul de creştere era de două ori mai mic şi acestea acopereau doar 16% din total cheltuieli pe bunuri de larg consum.

Cel mai afectate din cauza reducerii frecvenţei de cumpărare sunt hypermarketurile şi comerţul tradiţional, care continuă să scadă în importanţă, în timp ce magazinele mici de proximitate sunt printre cele mai dinamice din punct de vedere al atragerii de noi cumpărători, dar şi al creşterii în valoare. 9,5% din gospodăriile din România au cumpărat cel puţin o dată un produs FMCG din online în prima jumătate din 2020, cu 50% mai multe faţă de anul precedent. Cu toate acestea, pentru bunurile de larg consum, acest canal acoperă mai puţin de 1% din total cheltuieli, mai scrie Agerpres.

Mărcile din segmentul inferior de preţ au cea mai mare contribuţie la creşterea valorică. Astfel, segmentul economy reprezintă un sfert din valoarea pieţei de FMCG în prima jumătate din 2020, însă contribuie în proporţie de 43% la creşterea acesteia. Mărcile proprii îşi continuă trendul ascendent, în special la lactate, în timp ce segmentul premium creşte uşor în importanţă pentru băuturi alcoolice, non-alcoolice, cafea.

Printre categoriile al căror consum a crescut semnificativ în ianuarie - iunie 2020 se numără conservele (carne, peşte), alimentele instant, crema de ciocolată, făina şi mălaiul, produsele de curăţenie, săpunul, şerveţelele umede, aditivii pentru prăjituri, specialităţile de brânză sau napolitanele. Produsele de îngrijire a părului, cremele de faţă şi corp sau deodorantele au înregistrat scăderi în volum, pe fondul creşterii timpului petrecut acasă, se mai arată în studiul GfK.

A treia cafenea Ganesha își întâmpină oaspeții din 8 septembrie Last updated sept. 7, 2020

Prima cafenea Ganesha își făcea apariția acum șapte ani în București, pe bulevardul Barbu Văcărescu, din eforturile unite a trei antreprenori: Rababah Kristina, Rababah

18

Mohammad-Ali și Ioniță George. Pentru că tocmai am traversat o perioadă de izolare datorată unei pandemii, cum se face că a treia cafenea a grupului se deschide când încă țara noastră trece printr-o reînnointă stare de alertă? Kristina a fost cea care ne-a acordat un interviu pe care ni l-am dorit relaxat și care să ofere o perspectivă fresh asupra felului în care trebuie gestionată o criză într-o oportunitate.

Ideea din spatele acestui concept a venit oarecum firesc pentru tinerii ieșiți de pe băncile facultății, ancorați în mondenul capitalei noastre și foarte important – care știau să savureze o narghilea. Peisajului bucureștean de atunci nu-i lipseau neapărat cafenelele, dar cei trei tineri antreprenori au considerat că pot să înglobeze într-un singur loc toate acele așteptări pe care ei ca oaspeți le aveau de la un local de acest gen. Numele Ganesha Caffe se potrivește unor tineri visători pentru că este considerat a fi zeitatea hindusă asociată cu bunăstare sau bogăție materială, cel care îndepartează obstacolele și mai general, purtător de noroc la început de drum – ceea ce s-a dovedit, retrospectiv, ca un nume foarte inspirat.

La cinci ani de la această primă experiență, deja există o comunitate strânsă în jurul Ganesha, se extind cu încă o cafenea pe Calea Victoriei, încercând să se delimiteze de concurența pe nișă și adaptându-se la un public pe care puteau să-l cucerească.

Pentru cea de-a treia locație din zona Primăverii, planurile de amenajare au fost demarate în decembrie 2019 și practic nu se puteau abandona lucrările la jumătatea drumului. Vorbim de investiții de 400.000 euro pentru o locație de 250 de locuri dispuse pe mai multe nivele și amenajate cu ajutorul a două arhitecte talentate – Laura Boghiu și Ana Coralevici. Este o investiție semnificativă care speculează lipsa unui loc dedicat exclusiv relaxării, o cafenea-insulă în mijlocul a numeroaselor restaurante din zonă. Nu sunt doar fonduri proprii, dar Kristina a ținut să sublinieze că fiecare cafenea în parte beneficiază constant de investiții pentru că i se pare esențial să se concentreze pe detalii și felul în care acestea contribuie la atmostera căutată de oaspeți.

19

Pandemia i-a afectat în sensul în care cafenelele au fost complet închise, singura opțiune (și cerere posibilă) era pentru narghilea – foarte dificil de gestionat și livrat în condițiile pe care și le doreau. Au păstrat echipa integral chiar dacă nu a fost ușor, iar de la deschiderea oficială din 1 iunie funcționează la numai 30% din capacitate. Faptul că au menținut o relație bună cu furnizorii de la înființare, lipsa datoriilor către aceștia, a permis ca în timpul izolării să nu existe o presiune atât de mare pe cei trei acționari. Chiria a fost gestionată pentru că au beneficiat de o mică reducere pentru locațiile care erau deja deschise, iar pentru noua cafenea există o perioadă dedicată amenajării negociată contractual și care nu a fost depășită. Despre ajutorul din partea statului, Kristina apreciază faptul că personalul a putut fi protejat prin șomaj tehnic, dar îngreunarea implementării anumitor proceduri începe să se resimtă – scutirile de taxe promise sau acordarea unor granturi operatorilor din Horeca. Lipsa acestui sprijin concret, reducerea gradului de ocupare prin respectarea normelor de distanțare, cheltuieli cu echipamente de protecție de cel puțin 2500 euro pe lună – sunt toate motive care știrbesc din entuziasmul antreprenorului din industria ospitalității.

Pe de altă parte, faptul că Ganesha s-a poziționat ferm pe nișa consumatorilor de narghilea ca tabiet, crearea unor arome care îi recomandă, personalul specializat, narghilele personalizate care sunt schimbate anual, recomandă Ganesha Caffe ca locul ideal pentru a savura relaxat acest obicei considerat oriental.

Secretul, consideră Kristina, este să pui accent pe ceea ce știi să faci, iar narghileaua poate deveni astfel un simbol al ospitalității, iar preocuparea se menține pe calitatea acesteia. De asemenea, meniul Ganesha cultivă gusturile publicului fidel prin menținerea unui meniu de băuturi comun în proporție de 80%, cu accent pe cocktail-uri în Calea Victoriei și o listă de vinuri extinsă în noua locație.

Meniul are câte ceva pentru fiecare – de aici și un public țintă variat, o întreagă secțiune dedicată băuturilor sănătoase, selecție de peste 35 ceaiuri infuzii unice de ceai importat din Germania, smoothies, limonade. Recent au început o colaborare cu Cremeria Emilia, dar meniul conține și deserturi dedicate.

Un model de business care își pune angajații pe primul loc, îi încurajează și îi motivează să evolueze în cadrul echipei. Având în vederea reducerea capacității determinată de normele de distanțare, personalul existent poate fi distribuit și în Ganesha Caffe din Primăverii care își așteaptă oaspeții din a doua săptămână a lunii septembrie.

20

Cum a scăpat o pizzerie din Cluj-Napoca de o amendă ANPC de 30.000 de lei de Zanfir Carmen Justiție 7 septembrie 2020 • 20:11

O pizzerie din Cluj-Napoca a scăpat de amenda ANPC de 30.000 de lei. Inspectorii au găsit larve pe pizza cu hribi, dar Instanța i-a dat câștig de cauză patronului pizzeriei. „Produsele naturale pot conține larve”, spun judecătorii.

Este perfect normal să găseşti larve pe pizza de la restaurant. Asta este concluzia Judecătoriei Cluj-Napoca, ce i-a dat câştig de cauză patronului unei pizzerii.

https://alephnews.ro/justitie/pizzerie-cluj-napoca-scapat-amenda-anpc-30000-lei/

Protecţia Consumatorului a verificat o pizzerie din Cluj-Napoca şi a găsit larve pe pizza cu hribi. Automat, a venit şi amenda: 30.000 lei.Patronul s-a dus în Instanţă să se plângă şi, culmea, a scăpat de amendă.

„Este cunoscut că produsele naturale pot conține anumiți germeni sau larve (…) Ca atare, instanţa consideră că procesul-verbal de contravenţie contestat este lipsit de temeinicie şi se impune anularea acestuia”, arată motivarea deciziei date de Judecătoria Cluj-Napoca.

Mai mult, Protecţia Consumatorului trebuie să-i plătească patronului pizzeriei 2.230 lei cheltuieli de judecată. Decizia poate fi atacată.

ZF Live. George Pop, Velocità, noul reper al hipsterilor din Bucureşti: Am investit 500.000 de euro într-un concept italian cu îngheţată, prosseco şi tiramisu pe Calea Victoriei de unde sperăm la încasări de 1 mil. euro Alexandra Matei 07.09.2020,

Pandemia a redeschis apetitul bucureştenilor pentru ieşitul în oraş, mai ales în zonele centrale, iar acest lucru se reflectă în succesul cafenelei de pe Calea Victoriei, deschisă recent 

♦ Velocità funcţionează cu 15 angajaţi şi are potenţialul de a genera venituri care pot atinge chiar şi un milion de euro.

21

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-george-pop-velocit-noul-reper-hipsterilor-bucuresti-investit-19532350

George Pop şi Adnana Popa au dat naştere businessului Velocita, o cafenea cu specific italienesc situată pe Calea Victoriei, care este specializată pe îngheţată, tiramisu şi prosecco şi care a devenit unul dintre cele mai iubite locuri pentru hipsteri şi nu numai.

„Iniţial, am pornit de la un concept de cafenea cu tiramisu şi îngheţată. Tiramisu urmează să mai apară în perioada următoare, vom avea chiar şi o colecţie de ceşti cu diferite tipuri de reţete de tiramisu. Acum avem 24 de tipuri de îngheţată şi sortimente de cafea foarte variate. Este un concept italienesc, iar toate produsele pe care le folosim ne-am dorit să creeze acest concept pe care oamenii să îl identifice cu Italia“, spune George Pop, managing director Velocita, în cadrul emisiunii online de business ZF Live

Comerţul online susţine dezvoltarea accelerată a platformelor logistice, piaţa urmând să depăşească în 2020 5 milioane de metri pătraţi 07.09.2020, Bogdan Alecu

Piaţa spaţiilor logistice şi industriale este în continuă creştere, sectoarele FMCG şi componenta e-commerce a retailerilor fiind principalele surse pentru cererea de spaţii noi.

La începutul lunii martie, înainte de criza determinată de pandemie, consultanţii spuneau că anul 2020 se contura drept un an record, cu livrări anunţate de circa 700.000 de metri pătraţi, dintre care spaţii de circa 400.000 de metri pătraţi sunt aşteptate în Bucureşti, unde după zona de vest, la intrarea pe autostrada 1, se prefigurează alte două huburi logistice importante, şi anume nord-vest (Dragomireşti, Chitila, Mogoşoaia) şi nord (Ştefăneşti).

Bucureştiul este cea mai mare piaţă, cu aproape 1,9 milioane de metri pătraţi şi o pondere în stoc de circa 46%, fiind urmat de Timişoara, care a trecut de pragul de 500.000 de metri pătraţi, respectiv Ploieşti, cu circa 370.000 de

22

metri pătraţi. De-a lungul ultimilor cinci ani, piaţa s-a dublat, în condiţiile în care dezvoltatorii au livrat între 400.000 şi 500.000 de metri pătraţi pe an.

Pe de altă parte, starea de urgenţă din primăvară a apăsat frâna dezvoltărilor logistice de pe plan local, în condiţiile în care activitatea a fost încetinită, iar dezvoltatorii au decis să amâne noile proiecte pentru 2021.

„În primul semestru din acest an, la nivelul ţării a fost livrată o suprafaţă totală de aproximativ 312.000 mp de spaţii industriale şi până la finalul anului urmează să mai fie livraţi încă circa 350.000 mp. Astfel, pentru anul 2020 estimam un total de spaţii finalizate de 650.000 mp, cel mai mare volum livrat din ultimii 20 de ani. Pentru anul 2021 sunt aşteptaţi spre livrare peste 200.000 mp de spaţii industriale“, a spus Andrei Jerca, head of Industrial Services la CBRE România.

Potrivit datelor CBRE, până la finalul anului 2020 piaţa de spaţii logistice va depăşi bariera de 5 mil. mp, iar aşteptarea este ca în perioada 2021 - 2022 să fie adăugaţi la stoc încă cel puţin 1,5 mil. mp.  „Atingerea unui stoc de 5 mil. mp raportat la populaţia României înseamnă că vom ajunge la un stoc industrial per mia locuitori de aproximativ 260 mp. Spre comparaţie, în regiune avem minim 347 mp în Ungaria şi maxim 824 mp în Cehia, iar Polonia are 510 mp. Prin urmare, chiar dacă livrările sunt consistente, fiind şi preînchiriate în mare măsură, tot mai este loc de creştere“, a spus Daniela Boca Gavril, head of research în cadrul CBRE. 

Aşteptarea CBRE este ca în perioada 2023 - 2025 România să se apropie de restul pieţelor din Europa Centrală şi de Est (ECE) din perspectiva stocului de spaţii logistice raportat la PIB şi populaţia activă.

23

Deşi a fost mult mai bine poziţionată comparativ cu majoritatea celorlalte sectoare imobiliare, piaţa de logistică nu a fost imună la impactul pandemiei. „Vânzările din comerţul online, principalul motor al cererii din ultimii ani la nivel de EMEA, au înregistrat o creştere a activităţii datorită blocajelor create pe perioada izolării şi vor ieşi din criză la un nivel semnificativ mai mare. Acest lucru va atrage după sine o creştere suplimentară a cerinţelor logistice din sectorul de comerţ online“, a explicat Andrei Jerca.

În România, retailul online s-a dezvoltat major în ultimii şase ani, atingând la finalul anului trecut valoarea de 4,3 miliarde de euro, de patru ori mai mare faţă de 2014 şi în creştere cu aproape 20% faţă de anul 2018. 

„Ce am observat recent a fost interesul retailerilor, de la industria alimentară la jucării şi accesorii, pentru reducerea timpului de livrare la nivelul ţării, ceea ce ar putea conduce la noi dezvoltări logistice în zonele mai puţin dezvoltate“, a spus Daniela Boca Gavril. 

Stocul de spaţii industriale şi logistice din România depăşeşte în prezent 4,7 milioane de metri pătraţi, din care aproape 30% este concentrat în cinci platforme logistice: CTP km 23 (peste 400.000 de metri pătraţi), P3 Parks Bucharest (380.000 de metri pătraţi), WDP Ştefăneşti 2 (285.000 de metri pătraţi), VGP Timişoara (150.000 de metri pătraţi) şi ALINSO Ploieşti (130.000 de metri pătraţi), conform datelor companiei de consultanţă imobliară Colliers International România. 

Cel mai mare proprietar de spaţii logistice din România este CTP, cu un stoc total de 1,3 milioane de metri pătraţi în proiectele deţinute, urmat de WDP, cu 1,2 milioane de metri pătraţi. Astfel, cei doi proprietari deţin împreună mai mult de jumătate din stocul de spaţii logistice din România. Acest top este completat şi de următorii proprietari: P3 Logistic Parks (380.000 de metri pătraţi), VGP (170.000 de metri pătraţi) şi Logicor (130.000 de metri pătraţi).

Principalele proiecte inaugurate în prima jumătate a acestui an au fost WDP Ştefăneşti 2 (70.000 mp), CTP km 23 (40.000 mp), VGP Timişoara (30.000 mp), ELI Park (30.000 mp) şi GV Constanţa (20.000 mp).

 În general, aproximativ 120.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice inaugurate în primul semestru din 2020 au venit din zona comerţului online, dintre care 100.000 de metri pătraţi în vecinătatea Bucureştiului.

Tranzacţia încheiată anul acesta de lanţul Profi pentru 120.000 de metri pătraţi a fost cea mai importantă din ultimele 18 luni, urmată de tranzacţiile

24

Pirelli Slatina (64.000 de metri pătraţi), Arctic (20.000 de metri pătraţi) şi INTEVA Salonta (16.000 de metri pătraţi). Cererea totală de spaţii logistice a ajuns la 249.000 de metri pătraţi în prima jumătate a acestui an, nivel similar comparativ cu primul semestru al anului trecut. Sectorul retail/FMCG a generat aproape 50,2% din tranzacţiile încheiate anul acesta, urmat la o distanţă importantă de sectorul de producţie (19,4%) şi de cel de logistică (14%).

„În primul semestru al acestui an au fost livraţi 120.000 de metri pătraţi de spaţii logistice. A doua jumătate a anului se preconizează a fi mult mai activă, cu aproximativ 150.000 de metri pătraţi estimaţi să fie livraţi, dintre care două treimi în Bucureşti, ca urmare a unor contracte semnate recent pentru spaţii în care chiriaşi se aşteaptă să se mute cât mai rapid. Pentru prima jumătate a anului viitor este greu de făcut o estimare, însă spaţiile livrate probabil vor depăşi 200.000 de metri pătraţi, la care se adaugă depozitele în care se vor muta eMAG şi Altex cu suprafaţă cumulată de peste 150.000 de metri pătraţi, aflată în proprietatea retailerilor“, a spus Laurenţiu Duică, partner & head of industrial agency în cadrul Colliers International.

Cererea de spaţii logistice din următorii doi ani este de aşteptat să fie constantă sau chiar să crească, ţinând cont de evoluţia pozitivă a vânzărilor online şi de eventuale nevoi pentru spaţii mai mari, mai moderne sau mai bine poziţionate. 

„România are o suprafaţă a depozitelor moderne cam la jumătate faţă de Polonia raportat la populaţie (243 mp/1.000 de locuitori versus 518 mp/1.000 de locuitori), şi de aproximativ trei ori şi jumătate mai mică decât a Cehiei (828 mp/1.000 de locuitori), în condiţiile în care volumul

25

consumului per capita este similar cu aceste ţări, potrivit Eurostat. Prin urmare, loc de creştere pe termen lung cu siguranţă există“, a explicat Laurenţiu Duică. 

În ţări precum Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria se construieşte masiv, iar în Germania, Franţa şi Spania dezvoltarea continuă într-un mod chiar mai accentuat. Prin urmare, decalajul României este mai dificil de recuperat, chiar şi în contextul perspectivelor de dezvoltare pe care le are piaţa locală de spaţii logistice. 

„Câţiva factori decisivi ar fi finalizarea coridorului paneuropean 4, construcţia autostrăzii care să lege regiunea Moldovei de graniţa de vest a ţării, refacerea infrastructurii feroviare şi deblocarea portului Constanţa, însă mai e mult până acolo“, a subliniat consultantul Colliers. 

Rata de neocupare a rămas la un nivel de 7-8% conform datelo Collies, fără schimbări majore pe fondul crizei coronavirusului. 

„Astfel de niveluri sunt în concordanţă cu o piaţă neutră, dar indică o componentă semnificativă a evoluţiilor speculative (inclusiv livrările din ultimii ani), plus o piaţă competitivă, care înclină balanţa în favoarea chiriaşilor. Nu în ultimul rând, există cu siguranţă şi o schimbare la nivelul investitorilor din piaţa imobiliară: de acum înainte, o parte importantă din fondurile de investiţii care nu aveau deloc expunere pe sectorul industrial sau aveau una relativ redusă vor căuta să adauge proprietăţi şi/sau companii în portofoliu“, a conchis Laurenţiu Duică.

Rafinăria RAFO din Oneşti, intrată în faliment în septembrie 2019, a fost cumpărată de Roserv Oil, o firmă care face parte din grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Valoarea tranzacţiei este de 6 milioane de dolari plus TVA.

Platforma a fost cumpărată în cadrul unei proceduri publice de valorificare, coordonată de CITR, administratorul judiciar al RAFO.

Roserv Oil este o societate nou-înfiinţată care se va concentra pe dezvoltarea la nivel naţional de terminale logistice atât pe partea de containere, cât şi pe depozite pentru produse petroliere.

Odată cu preluarea de către Roserv Oil, activele RAFO Oneşti devin active productive, parte din activitatea comercială a grupului Grampet. Platforma ar putea genera, pe termen lung, cel puţin 600 de locuri de muncă, iar prima fază a proiectului care implică activele tranzacţionate va genera peste 200 de

26

locuri de muncă. În perioada imediat următoare Roserv Oil va demara un proces de evaluare a instalaţiilor existente.

  Magazinele de tip discount surclasează supermarket-urile și devin al doilea jucător din comerțul modern din punct de vedere al cotei de piață valorice Retail Magazinele de tip discount surclasează supermarket-urile și devin al doilea jucător din comerțul modern din punct de vedere al cotei de piață valorice Profit.ro scris ieri, 17:00

Piața de bunuri de larg consum a înregistrat o creștere în valoare de 12% în prima jumătate a anului 2020 față de aceeași perioada anului pecedent. Pe fondul unor prețuri majorate cu 5%, conform Eurostat, gospodăriile din România au cumpărat volume mai mari cu 9% și au ales segmente inferioare de preț. Prețurile mondiale la alimente au crescut în august pentru a treia lună consecutiv

Criza medicală și implicit restricțiile din ultimele luni au determinat schimbări în comportamentul de cumpărare, astfel încât frecvența vizitelor la magazin a scăzut cu 6%, iar suma medie plătită la un act de cumpărare a crescut cu aproape 20%.

Magazinele de tip discount sunt mari câștigătorii ai comerțului modern Cu o creștere de 37% în valoare față de ianuarie – iunie 2019 magazinele de tip discount surclasează supermarket-urile și devin al doilea jucător din comerțul modern din punct de vedere al cotei de piață valorice. În aceeași perioada din 2019 ritmul de creștere era de două ori mai mic și acestea acopereau doar 16% din total cheltuieli pe bunuri de larg consum. Cele mai afectate din cauza reducerii frecvenței de cumpărare sunt Hypermarket-urile și Comerțul Tradițional care continuă să scadă în importanță, în timp ce magazinele mici de proximitate sunt printre cele mai dinamice din punct de vedere al atragerii de noi cumpărători dar și al creșterii în valoare. 9,5% din gospodăriile din România au cumpărat cel puțin o dată un produs FMCG din Online în prima jumătate din 2020, cu 50% mai multe față de anul precedent. Cu toate acestea, pentru bunurile de larg consum, acest canal

27

acoperă mai puțin de 1% din total cheltuieli. Carrefour deschide un nou magazin Supeco în România

Mărcile din segmentul inferior de preț au cea mai mare contribuție la creșterea valorică Segmentul economy reprezintă un sfert din valoarea pieței de FMCG în prima jumătate din 2020, însă contribuie în proporție de 43% la creșterea acesteia. Mărcile proprii își continuă trend-ul ascendent în special în lactate, în timp ce segmentul premium crește ușor în importantă pentru băuturi (alcoolice, non-alcoolice, cafea). Printre categoriile al căror consum a crescut semnificativ în ianuarie-iunie 2020 se numără conservele (carne, pește), alimentele instant, crema de ciocolată, făină și mălaiul, produsele de curățenie, săpunul, șervețelele umede, aditivii pentru prăjituri, specialitățile de brânză sau napolitanele. Produsele de îngrijire a părului, cremele de față și corp sau deodorantele au înregistrat scăderi in volum pe fondul creșterii timpului petrecut acasă.

DIVERSE

ÎN AUGUST: Amenzi de 766.200 lei aplicate în urma controalelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală A.P. Anticorupţie / 07 septembrie

Inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor au derulat în august 10.248 de controale în unităţile din sectorul produselor alimentare de origine nonanimală, în urma neregulilor constatate aplicând amenzi de 766.200 lei, conform unui comunicat al ANSVSA remis, luni, Agerpres.

În cursul lunii august 2020, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice precum şi unităţi de depozitare - alimentare, seminţe, legume fructe.

"Controalele au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare şi funcţionare a unităţilor, a modului de întreţinere şi igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condiţiilor de prelucrare şi de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerinţelor de trasabilitate şi a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP)", se menţionează în comunicat.

28

Potrivit sursei citate, controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenţie şi consilierea operatorilor din industria alimentara. Sancţiunile contravenţionale sunt acordate în momentul în care deficienţele constatate iniţial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate şi încălcării prevederilor legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate şi s-au aplicat 185 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 766.200 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, precum: neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă şi fabricaţie, cum ar fi neîntreţinerea igienică a spaţiilor de depozitare, întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor tehnologice de producţie - lipsa sursă de apă şi grup sanitar, iluminare neprotejată, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanţe destinate operaţiunilor de dezinfecţie, neefectuarea operaţiunilor de DDD în condiţiile legislaţiei specifice domeniului alimentar; neconformităţi legate de asigurarea trasabilităţii şi conformităţii produselor alimentare (etichetare, buletine analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, vânzarea produselor cu termen de valabilitate expirat); neconformităţi privind întreţinerea şi igiena echipamentului de protecţie sanitară a personalului muncitor şi/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia; alte tipuri de neconformităţi (desfăşurarea de activităţi neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, refuzul operatorului economic de a permite accesul în unitate a organelor de control, nu au fost aplicate măsuri de prevenire a contaminării şi răspândirii virusului SARS-CoV-2, nu există evidenţe în ceea ce priveşte triajul epidemiologic şi registrul clienţilor) etc.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucţiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2020, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea calităţii produselor alimentare în limitele maxime admise privind prezenţa de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţele interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării respectării criteriilor microbiologice în alimente şi de pe suprafeţe/ustensile de lucru din unităţile de industrie alimentară.

29

TIR încărcat cu sfeclă de zahăr, răsturnat pe șosea. Toată încărcătura s-a împrăștiat. Trafic îngreunat Alexandru Ichim | 04 sep 2020 / 13:21

Foto: ISU Mureș (TIR răsturnat pe șosea)

Un TIR care transporta sfeclă de zahăr s-a răsturnat pe Drumul Național 13, pe dealul Nadeșului.

În urma accidentului toată încărcătura s-a împrăștiat pe șosea. Traficul rutier a fost blocat imediat pe un sens de mers, iar polițiștii acționează pentru dirijarea șoferilor. 

”ISU Mureș a fost solicitat să intervină pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor în cazul unui TIR răsturnat pe dealul Nadeșului. Acesta era încărcat cu sfeclă de zahar. Nu sunt anunțate victime. Sunt scurgeri de carburanți pe carosabil, pompierii militari intervin pentru curățarea acestuia. La fața locului se află un echipaj de la poliție pentru dirijarea traficului”, au anunțat reprezentanții ISU. 

Polițiștii au deschis și o anchetă în acest caz pentru a vedea exact împrejurările în care s-a produs acest accident. 

Samsar de ovine – condamnat la închisoare după ce a luat animale de la oieri și nu le-a mai plătit! Roxana Dobre - 7 septembrie 2020

S-a făcut dreptate pentru mai mulți crescători de animale din Botoșani care au fost țepuiți de un samasar din județul Bistrița. Acesta le-a luat oile din ferme și nu le-a mai achitat. Acuzat de înșelăciune, tânărul în vârstă de 29 de ani, a fost trimis în

30

judecată. Anchetatorii au identificat în total nouă victime, majoritatea din zona Flămânzi – Frumușica – Prăjeni.

Dosarul datează din anul 2014 când tânărul samsar, Paul Alexandru Spân – Chirlejan, originar din Bistrița, s-a apucat de afaceri cu animale. Era preocupat mai mult de achiziția de ovine şi căuta fermieri dispuși să vândă mai multe exemplare. Acesta spunea că are o fermă mare pe care intenționează să o extindă. Negocia prețurile, dar solicita ca banii să fie plătiți ulterior, chiar în câteva tranșe.Ca să creeze impresia că este de bună credință, el specifica faptul că deține suprafețe mari de terenuri și pășuni. De asemenea spunea că are întocmită și aprobată documentația pentru primirea subvențiilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și urmează să primească sume importante de bani pentru aceste terenuri cât și pentru animalele deținute. Doar că banii nu mai erau achitați, deși bistrițeanul revindea animalele la scurt timp, potrivit www.monitorulbt.ro.

Ancheta a durat aproape 4 ani

În anul 2016 samsarul a ajuns și în județul Botoșani, unde a bătut în poarta unor botoșăneni, care s-au lăsat păcăliți. Când au văzut că banii nu mai sunt achitați, iar tânărul nu mai este de găsit, botoșănenii au mers la poliție și au făcut plângere. Ancheta a durat până anul acesta. Paul Alexandru Spân – Chirlejan a fost trimis în judecată pentru înșelăciune.

În prezent tânărul este judecat în Mureș, Alba, Bistrița-Năsăud și Botoșani unde victimele au depus plângere. Anchetatorii spun că în momentul în care era reclamat, tânărul recunoștea înțelegerile și cerea răgaz pentru a plăti daunele și pentru a se înțelege cu victimele. Acest lucru nu se mai întâmpla, însă.

Ba mai mult, când au verificat realitatea, polițiștii au descoperit că acesta avea o suprafață mică de teren și o singură dată a cerut subvenții. Solicitarea a fost respinsă de APIA întrucât tânărul nu îndeplinea condițiile stabilite de lege. Deja, într-un alt dosar judecat la Bistrița, Paul Alexandru Spân – Chirlejan a fost condamnat la un an și opt luni de închisoare cu executare pentru înșelăciune. Sentința nu este definitivă.

Percheziții la mai multe persoane bănuite de operațiuni fictive cu cereale! Ramona Dascălu - 6 septembrie 2020 Percheziții la persoane bănuite de operațiuni fictive cu cereale! Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Iași au descins la domiciliile mai multor reprezentanți ai unor societăți comerciale care se ocupă cu afaceri cu cereale, fiind bănuiți de operațiuni fictive în comerțul cu cereale.

31

Au fost efectuate cinci percheziții domiciliare într-un dosar întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală. Descinderile au fost făcute după ce anchetatorii au adunat informații potrivit cărora mai multe persoane care se ocupă cu comerțul de cereale ar fi făcut operațiuni fictive.

”La data de 2 septembrie, polițiștii au desfășurat o acțiune în cadrul căreia au efectuat cinci percheziții domiciliare, într-un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală cu cereale. Astfel, din cercetări, a rezultat că în perioada 2017-2019, persoane juridice ar fi evidențiat operațiuni fictive de achiziție de cereale în scopul introducerii acestora în circuitul economic. În urma percheziițiilor au fost ridicate documente contabile și medii de stocare ce vor fi analizate în cadrul cercetărilor”, au transmis reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Iași.

Oamenii legii fac acum verificări sub coordonarea procurorului de caz și urmează să ia măsuri. Dacă cei implicați vor fi găsiți vinovați, riscă să ajungă în spatele gratiilor.

Hoți de animale, reținuți de poliție după ce au furat două vaci de la o fermă! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 6 septembrie 2020

Doi bărbați bănuiți că ar fi furat două vaci de la o stână, reținuți de poliție! În urma unor percheziţii domiciliare desfășurate de poliţiştii mureșeni, două persoane au fost reţinute pentru 24 de ore, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Râciu, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș au desfăşurat, pe data de 4 septembrie, trei percheziţii domiciliare, pe raza

32

județelor Mureș și Cluj, la locuințele a doi bărbați bănuiți de comiterea infracţiunii de furt calificat.

În fapt, din cercetările efectuate de poliţişti, a reieșit că în noaptea de 30 spre 31 augusta, cei în cauză, de 27, respectiv de 31 ani, din județul Cluj și Mureș, s-ar fi deplasat cu o autoutilitară pe raza comunei Sânpetru de Câmpie, de unde, de la o stână, ar fi sustras două bovine, care se aflau pe pășune.

În urma descinderilor, la locuința bărbatului din județul Cluj, într-o anexă gospodărească, polițiștii au identificat cele două bovine furate de la stâna din comuna Sânpetru de Câmpie, scrie punctul.ro.

Animalele au fost recuperate de polițiști și predate persoanei care fusese păgubită.

În baza probelor administrate, faţă de cei în cauză, poliţiştii au luat măsura preventivă a reţinerii pentru 24 de ore, fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul inspectoratului. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș.

Consilier local, prins la furat de porumb. Culegea și ascundea știuleții în căruță sub un strat de lucernă! Ramona Dascălu - 6 septembrie 2020

Furatul de porumb de pe câmp, la modă și pentru oamenii cu funcții! Un consilier local a fost prins în flagrant, la furat de porumb, noaptea, pe terenul agricol al unui localnic, de pe raza comunei Dumbrava din judeţul Prahova. Bărbatul nu era singur, ci însoțit de fiul său, împreună cu care încărca căruța cu știuleți pe care îi ascundea sub un strat de lucernă proaspăt culeasă.

Bărbatul prins în fapt, în vârstă de 73 de ani, este consilier local din partea PSD în comuna Dumbrava, judeţul Prahova. Acesta a fost descoperit la furat, alături de fiul său, chiar de paznicii terenului agricol, care i-au surprins pe cei doi încărcând şi ascunzând porumbul în căruţă, sub un strat de lucernă proaspăt cosită, scrie antena3.ro.

33

Proprietarul lanului de porumb a fost și el chemat la faţa locului de paznicii care au descoperit furtul. Ajuns în câmp, proprietarul, un bărbat de 60 de ani, i-a somat pe consilier și pe fiul său să descarce căruţa cu porumb, în timp ce îi filma.

Imaginile cu consilierul și fiul său au fost urcate de proprietarul terenului, care este simpatizant PNL, pe Facebook, însă acesta a luat decizia de a nu mai alerta poliția, astfel că cei doi prinși la furat de porumb, consilierul local şi fiul acestuia, nu vor putea fi cercetaţi penal pentru furt.

UNIUNEA EUROPEANA

Fermierii, întrebați de Comisia Europeană cum văd viitorul zonelor rurale! Roxana Dobre - 7 septembrie 2020 22:20

Fermierii interesați de viitorul zonelor rurale și al locuitorilor acestora sunt invitați de Comisia Europeană (CE) să își împărtășească opiniile. CE a lansat astăzi, 7 septembrie, o consultare publică privind noua sa inițiativă cu privire la o viziune pe termen lung pentru zonele rurale. Scopul acestei consultări este colectarea de opinii cu privire la actualele oportunități și provocări specifice zonelor rurale, la aspirațiile acestor zone și la acțiunile necesare pentru realizarea acestora.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, orice european interesat – inclusiv consumatorii, sectorul agroalimentar, IMM-urile rurale, statele membre, autoritățile locale și regionale, fermierii, organizațiile societății civile, tinerii din mediul rural, ONG-urile, grupurile de acțiune locală, rețelele rurale și cadrele universitare – poate contribui la consultarea publică online până la

34

27 noiembrie 2020. ”Comisia dorește să asigure o consultare amplă și îi invită pe toți cei interesați de viitorul zonelor rurale și al locuitorilor acestora să își împărtășească opiniile”, se arată în textul citat.

Pentru a vă spune părerea accesați acest link: CONSULTARE PUBLICĂ https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12525-Long-term-vision-for-rural-areas

Vicepreședinta pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, a declarat că anul viitor, pe baza acestei consultări, Comisia va prezenta o viziune pe termen lung privind zonele rurale, ”pentru a le ajuta să facă față acestor provocări și să se transforme în zone atractive și dinamice”.

„Am plăcerea să lansez astăzi această nouă consultare publică. Zonele rurale se confruntă adesea cu provocări precum depărtarea, lipsa conectivității și servicii limitate, având, în același timp, un potențial și oportunități majore, cu o calitate unică a vieții și un rol deosebit de jucat în tranziția către o Europă verde, digitală și durabilă. Anul viitor, pe baza acestei consultări, vom prezenta o viziune pe termen lung privind zonele rurale, pentru a le ajuta să facă față acestor provocări și să se transforme în zone atractive și dinamice. Vom propune măsuri inclusiv pe termen scurt, pentru a concretiza această viziune pe termen lung”, a arătat Dubravka Šuica.

COPA-COGECA, împotriva propunerii Franței de etichetare nutrițională codificate pe culori meatmilk 7 septembrie 2020

Euractiv informează că lobby-ul fermierilor din UE COPA-COGECA s-a alăturat celor care luptă împotriva sistemului francez Nutri-Score, în cursa pentru alegerea unei etichete alimentare obligatorii la nivel european.

35

Pekka Pesonen, secretar general al COPA-COGECA, a declarat că organizația sa susține oferta Italiei împotriva oricăror etichete nutriționale codificate în culori, precum Nutri-score. ”Am vorbit cu ministrul italian Teresa Bellanova, îi oferim sprijinul deplin”, a declarat Pesonen agenției de știri italiene Ansa, după un Consiliu informal pentru agricultură din Koblenz, Germania.

Organizația fermierilor se bazează pe Italia pentru a evita o simplificare nejustificată a etichetelor din fața ambalajului, pe care Nutri-score le-ar încuraja, penalizând unele dintre produsele principale ale dietei mediteraneene.

Introducerea unui cadru armonizat pentru etichetarea alimentelor se numără printre principalele obiective ale politicii alimentare emblematice a UE, recent dezvăluită, Strategia de la Fermă la Furculiță (F2F). Actuala președinție germană a UE își propune să promoveze o dezbatere între miniștrii agriculturii pe această temă, în vederea adoptării unor sugestii deja până la sfârșitul anului.

Până în prezent, principala discuție la nivelul UE a fost despre ce tip de etichetă nutrițională va fi obligatorie, cu o luptă dezlănțuită între sistemul Nutri-score, dezvoltat și susținut de Franța, și contrapropunerea Italiei, numită Nutrinform.

Sistemul Nutri-score este utilizat și în Belgia și Spania. În urmă cu două săptămâni, guvernul german a adoptat o lege pentru a introduce schema pentru produsele alimentare comercializate în țară. Scorul Nutri convertește valoarea nutrițională a produselor într-un cod format din cinci litere, de la A la E, fiecare cu culoarea sa.

Însă, guvernul italian a oferit Comisiei o altă propunere, pentru o schemă de etichete nutritionale la nivel european, denumită Nutrinform. Nutrinform din Italia se bazează pe un simbol care arată consumatorului contribuția nutrițională în raport cu nevoile zilnice ale acestora, precum și stilul alimentar corect.

Nutri-score a avut un avans înainte asupra sistemului de baterii, deoarece a fost mult timp singurul sistem de etichete nutriționale testat în supermarketuri. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii iulie, Comisia a dat acordul pentru utilizarea voluntară a Nutrinform în Italia.

La nivelul UE, europarlamentarii socialiști și verzi au solicitat semnarea Inițiativei cetățenești europene (ECI) ”Pro-nutriscore”, lansată de unele

36

asociații de consumatori, care vizează obligativitatea Nutriscore pentru toți producătorii de la nivelul UE, pentru ca aceasta sa fie eficient.

Însă, Italienii susțin că Nutri-score este părtinitor față de dieta mediteraneană, deoarece atribuie un scor scăzut alimentelor cu conținut ridicat de energie, grăsimi saturate, cantitate mare de zahăr sau sare. Principala plângere din partea italiană este că uleiul extravirgin, care este un produs esențial în dieta mediteraneană, este clasificat cu litera D și culoarea portocalie.

„Nu este un secret faptul că Italia și Franța sunt pe poziții foarte diferite, dar eu o reafirm pe a noastră”, a declarat ministrul italian al agriculturii Teresa Bellanova, după întâlnirea informală cu alți miniștri de marți (2 septembrie). Potrivit Italiei, lupta împotriva bolilor nutriționale și promovarea stilurilor de alimentație sănătoasă necesită o abordare multidisciplinară, axată pe conceptul de diete sănătoase.

Cu toate acestea, clasificarea valorii nutriționale a produselor cu culori ar duce la simplificare excesivă, deoarece nu ar lua în considerare cantitățile de produs care sunt consumate. Pentru Bellanova, există și o problemă legată de o anumită lipsă de transparență, deoarece consumatorii ar ignora algoritmul din spatele atribuirii culorii.

UE amână cu un an noile reguli pentru agricultură   ecologică Bogdan Neagu 04 Sep 2020 - 17:02 actualizat: 04 Sep 2020

Comisia Europeană a lansat vineri o consultare publică cu privire la viitorul plan de acțiune privind agricultura ecologică, dar a și a anunțat amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi privind agricultura ecologică, la 1 ianuarie 2022

37

Uniunea Europeană se bazează mult pe sectorul agriculturii ecologice pentru contribuții atât la Pactul ecologic european, cât și în cadrul strategiei „de la fermă la consumator”.

„Comisia are ca prioritate asigurarea faptului că sectorul agriculturii ecologice dispune de instrumentele adecvate, precum și de un cadru juridic funcțional și consensual, esențial pentru atingerea obiectivului de a aloca agriculturii ecologice 25% din suprafața terenurilor agricole. Noul regulament privind produsele ecologice oferă o bază solidă, însă legislația secundară care urmează să fie adoptată trebuie să fie la fel de rezilientă”, se arată într-un comunicat al Executivului UE.

La cererea statelor membre, a Parlamentului European, a țărilor terțe și a altor părți interesate, Comisia a propus, printre altele, amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi privind agricultura ecologică, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.

„Agricultura ecologică va fi un aliat esențial în tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil și o mai bună protecție a biodiversității. Comisia va sprijini sectorul agriculturii ecologice în vederea atingerii obiectivului de a avea 25 % din suprafața terenurilor agricole în regim ecologic până în 2030, furnizând cadrul politic și juridic adecvat”, susține Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Comisia vrea ca noul plan de acțiune privind agricultura ecologică să fie adoptat la începutul anului 2021.

Planul de acțiune pentru agricultura ecologică va contribui la stimularea sectorului, atât la nivelul cererii, cât și la nivelul ofertei, fiind organizat în jurul a trei puncte principale:

stimularea cererii de produse ecologice, menținându-se totodată încrederea consumatorilor;

încurajarea creșterii sectorului agriculturii ecologice în UE; consolidarea rolului producției ecologice în lupta împotriva

schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, inclusiv în gestionarea durabilă a resurselor.

Consultarea publică lansată astăzi are scopul de a colecta feedback pe tema proiectului de plan de la cetățeni, autoritățile naționale și părțile interesate relevante. Chestionarul va fi disponibil online timp de 12 săptămâni, până la 27 noiembrie.

38

Noua legislație privind agricultura ecologică va reflecta natura schimbătoare a acestui sector aflat în creștere rapidă, susține Comisia. „Noile norme sunt menite să garanteze o concurență loială pentru agricultori, permițând evitarea fraudelor și menținând încrederea consumatorilor. Pentru a asigura o tranziție lină între legislația actuală și cea viitoare și pentru a permite industriei de profil și statelor membre să fie pe deplin pregătite să pună în aplicare noile norme, Comisia a propus amânarea cu un an a intrării sale în vigoare”, a precizat Executivul UE.

Amânarea a fost solicitată inițial de statele membre, de Parlamentul European, de țările terțe și de alte părți interesate din cauza complexității și a importanței legislației secundare în curs de elaborare. Ca urmare a crizei cauzate de coronavirus, activitatea de elaborare a legislației secundare a încetinit. Amânarea are rolul de a acorda timp suficient pentru derularea consultărilor și pentru efectuarea controlului legislativ necesar.

În cadrul politicii de promovare a produselor agroalimentare din UE, Comisia intenționează să aloce agriculturii ecologice un buget specific de 40 milioane de euro pentru anul 2021. Acest buget va cofinanța acțiunile de promovare și campaniile de informare privind sectorul ecologic al UE, sensibilizând publicul cu privire la calitățile acestuia și urmărind stimularea cererii.

În plus, actuala și viitoarea politică agricolă comună (PAC) vor continua să sprijine dezvoltarea agriculturii ecologice în UE, inclusiv prin măsuri de sprijin pentru fermierii care doresc să se convertească la agricultura ecologică și să mențină acest tip de agricultură.

........................................

GERMANIA

Un nou record mondial pentru cele mai mari legume din lume. Un grădinar german a cultivat în stil mare 5 septembrie 2020, 10:43 de George-Andrei Cristescu

39

FOTO Un nou record mondial pentru cele mai mari legume din lume. Un grădinar german a cultivat în stil mare Germanul se mândreşte cu legumele lui de dimensiuni impresionante Fotografii: Facebook/ Patrick Teichmann Patrick Teichmann, un grădinar din Turingia, un land din estul Germaniei, a stabilit un nou record mondial după ce a cultivat cele mai mari legume din lume, informează DPA.

Napi, ceapă, dovleci, dovlecei şi ridichi sunt câteva dintre legumele pe care Teichmann le-a cultivat la scară mare, în grădina sa din oraşul Possneck, scrie Digi24. Olaf Kuchenbecker, comisarul-şef al Institutului Recordurilor din Germania este cel care a confirmat recordul. Teichmann a cultivat 33 de varietăţi de legume.

BULGARIA

Producția medie pe hectar obținută de fermierii din Bulgaria la cultura de grâu Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 6 septembrie 2020

Bulgaria, producție medie la hectarul de grâu mai mare decât a României! Vecinii bulgari au obținut anul acesta o producţie medie la hectar, la cultura de grâu, de 3,9 tone, în timp ce România a obținut doar 2,9 tone, conform primelor estimări. Recolta totală de grâu a Bulgariei din acest an s-a ridicat la 4,626 milioane tone, a anunţat vineri, 4 septembrie, ministerul Agriculturii de la Sofia, citând datele de la finalul campaniei de recoltare.

40

Conform cifrelor oficiale, o suprafaţă totală de 1,176 milioane de hectare a fost însămânţată cu grâu în acest an în Bulgaria, iar producţia medie la hectar este de 3.930 kilograme.

De asemenea, Bulgaria a recoltat în 2020 o cantitate de 560.037 tone de orz, de pe o suprafaţă de 138.059 de hectare, la o producţie medie de 4.060 kilograme/hectar, şi o cantitate totală de 257.614 tone de rapiţă, la o producţie medie de 2.250 kilograme/hectar.

Ministerul Agriculturii de la Sofia a precizat că recoltele de pe o suprafaţă de 10.718 de hectare au fost compromise total din cauza secetei, îngheţului şi grindinei, regiunile cele mai afectate de secetă fiind Burgas, Dobrich, Varna, Sliven şi Shumen.

În ceea ce priveşte România, în luna august, ministrul Agriculturii Adrian Oros, a declarat că producţia medie la grâu în acest an este de 2,9 tone pe hectar, asta după ce se recoltase un procent de 89% din suprafaţa totală însămânțată cu grâu. Cu referire la recolta de grâu a României în acest an, ministrul Oros a estimat o producție de 5,5 – 5,6 milioane tone.

UCRAINA

Concurență neloială din partea fermierilor ucraineni?! septembrie 7, 2020 agrimanet

Producătorii europeni nu trebuie să fie victimele unei concurențe neloiale din partea fermierilor ucraineni!

Schimb de opinii intre Daniel Buda si un reprezentant al Comisiei (DG SANTE) referitor la Decizia 2003/17/CE a Consiliului în ceea ce privește echivalența inspecțiilor în câmp efectuate în Ucraina asupra cerealelor de cultură producătoare de semințe și privind echivalența semințelor de cereale produse în Ucraina. Europarlamentarul roman Daniel Buda a intervenit în cadrul dezbaterii și a ridicat câteva aspecte important de clarificat privind această decizie.

41

Redăm intervenția pe care a avut-o:

“Înțeleg care este etapa procedurală în care ne aflăm, însă în același timp, sigur că nu pot să nu fac câteva comentarii pe marginea acestei decizii.

În primul rând, aș dori să întreb Comisia Europeană dacă a făcut o evaluare asupra capacității de producere a semințelor de cereale în interiorul Uniunii Europene?

În urma unei posibile evaluări, s-a constat că nu avem această capacitate în UE și s-a ajuns la necesitatea acestui acord?

Sunt foarte preocupat de garanțiile pe care le oferim fermierilor din interiorul Uniunii Europene, producători de semințe, astfel încât să nu fie victimele unei concurențe neloiale din partea fermierilor ucraineni.

O ultime chestiune pe care aș dori să o ridic este legată de evaluarea capacității de adaptare a semințelor produse în Ucraina la condițiile pedoclimatice din UE. Ne putem regăsi în situația ca aceste semințe să fie importate în anumite zone din Uniunea Europeană și ele să nu aibă posibilitatea de a se adapta la condițiile pedoclimatice. În acest caz, desigur că fermierii ar avea foarte mult de pierdut. Mulțumesc.“

Reprezentantul Comisiei DG SANTE, a subliniat în intervenția sa următoarele idei:

„Astăzi discutăm despre o decizie de echivalență. Noi vrem să ne asigurăm că importurile de semințe în UE vor fi în conformitate cu exigențele comunitare. În 2011, Ucraina a prezentat un dosar UE pentru a solicita echivalența. Ucraina a făcut modificări ale legislației pentru a avea o armonizare față de cea europeană. În urma auditului, autoritățile ucrainene erau capabile să controleze producția de semințe în aceleași condiții ca cele de pe teritoriul UE. Am avut consultări cu Copa Cogeca, o serie de întreprinderi care produc semințe au fost consultate și avem de asemenea și sprijinul statelor membre la Consiliu. Sprijinul față de această propunere este destul de larg. Considerăm că această propunere este în conformitate cu legislația, de altfel, este o echivalență pe care ar fi trebuit să o dăm de ceva timp. Referitor la întrebările doamnei raportor: dacă noi considerăm că această decizie e favorabilă Uniunii Europene. Noi considerăm că da. Vedem că sectorul nostru produce mai mult între timp, exportă mai mult, poate și datorită acestor echivalențe pe care le-am dat din 2003 încoace. Suntem mai mult decât autosuficienți. Exportăm chiar semințe.

42

Mulțumesc pentru întrebările pe care mi le-ați adresat. Nu a existat un studiu de impact pentru această propunere pentru că este un amendament pur administrativ, iar un asemenea studiu nu este prevăzut prin procedură. Considerăm că, companiile europene care au investit în Ucraina vor încerca să producă acolo. Suntem autosuficienți în ce privește semințele, deci nu ar exista o problemă în acest sens. Nu ne-am confruntat cu probleme de aprovizionare. Deci acea cantitate care urmează să fie produsă în Ucraina nu va destabiliza piața. Vom continua să fim mari producători de semințe. Nu vor exista semințe care să nu se adapteze condițiilor pedoclimatice deoarece acestea nu vor putea fi înscrise în catalog. Este vorba de o implementare a directivei din 2003 cu privire la echivalențe. Momentan, sunt întrunite toate condițiile de a se oferi autorizația Ucrainei de export către Uniune.”

Veronika Vrecionová, raportor pe acest proiect, a transmis următoarele:

„Acest proiect în legătură cu inspecțiile la fața locului în Ucraina este doar o normă tehnică cu privire la recunoașterea reciprocă a inspecțiilor. Prin acest regulament, se simplifică comerțul cu semințe între UE și Ucraina. Eu am anumite îngrijorări. Mă întreb dacă inspecțiile care se desfășoară în Ucraina pot fi comparate cu cele de pe teritoriul Uniunii Europene. În 2015 s-a făcut auditul și nu știu dacă s-a schimbat ceva între timp. Mă întreb dacă aceste semințe nu ar pune în pericol cultivatorii europeni.”

BREXIT

Marea Britanie dorește să modifice înțelegerile la care a ajuns cu Uniunea Europeană în privința Irlandei de Nord 07 sep, 2020 | Agerpres 'Guvernul de la Londra a confirmat luni intenţia sa de a modifica prin lege compromisurile la care a ajuns în ianuarie cu Uniunea Europeană în legătură cu Irlanda de Nord, în cadrul Brexitului, în pofida avertismentelor recente lansate de europeni, transmite AFP, citată de Agerpres.

'Vom lua măsuri limitate şi rezonabile pentru a clarifica elemente specifice ale protocolului privind Irlanda de Nord în dreptul intern, pentru a elimina orice ambiguitate şi pentru a garanta că guvernul este totuşi în măsură să-şi respecte angajamentele faţă de poporul Irlandei de Nord'', a declarat un purtător de cuvânt al executivului britanic. În virtutea protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit - care se încheie la 31 decembrie 2020 - pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita

43

resurgenţa tensiunilor în această regiune, însângerată de trei decenii de 'tulburări'. A opta rundă de negocieri dintre UE şi Regatul Unit are loc în această săptămână; tratativele vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit în care liderii statelor membre UE speră să valideze un acord cu Londra. Principalele divergenţe se referă la solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană, şi dosarul pescuitului. Bruxellesul doreşte un acord extins care să includă norme ale UE privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra ar vrea doar un acord clasic de comerţ liber. Premierul britanic Boris Johnson a respins posibilitatea unei prelungiri a perioadei de tranziţie post-Brexit, care se încheie pe 31 decembrie, Regatul Unit continuând să aplice până atunci regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu se va încheia un acord, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi supuse exclusiv regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

UNGARIA

Nou centru de dezvoltare multifuncțională, pentru mai multe tipuri de culturi, în Szeged – Ungaria, deschis de Corteva Agriscience Revista Fermierului Luni, 07 Septembrie 2020

Capacitățile științifice avansate atât în domeniul semințelor, cât și al protecției culturilor se vor concentra pe dezvoltarea de soluții durabile pentru fermierii din întreaga Europă. Corteva Agriscience a anunțat că și-a reunit și îmbunătățit capacitățile de cercetare în domeniul semințelor și protecției plantelor în cadrul unui centru de cercetare multifuncțional, pentru mai multe tipuri de culturi, cu sediul în Szeged, Ungaria.

Centrul va funcționa ca un punct central unde membrii echipei de cercetare și dezvoltare Corteva Agriscience colaborează în vederea dezvoltării unor soluții agricole inovatoare și durabile pentru fermierii din Europa și din lume.

Cu o investiție totală de 1,9 milioane de dolari americani, noul centru integrat reprezintă unul din cele mai mari centre de cercetare multifuncțională pentru mai multe tipuri de culturi ale Corteva din Europa. Noul amplasament are 34 de angajați, inclusiv opt oameni de știință, care se concentrează pe inovațiile în domeniul semințelor și protecției plantelor.

44

Echipa specializată în ameliorarea plantelor, având sediul în Szeged, este responsabilă pentru ameliorarea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui, precum și pentru dezvoltarea produselor cu germoplasma de top ale Corteva. Echipa dezvoltă hibrizi cu potențial de producție și calități agronomice avansate, inclusiv toleranță la stres termic, o problemă predominantă în Europa continentală. Lucrările anterioare în domeniul ameliorării ale echipei au contribuit la dezvoltarea de numeroase produse care au modelat piața, inclusiv hibrizii de floarea-soarelui toleranți la erbicidul ExpressSun®, hibrizi de floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic și linia de hibrizi de porumb Optimum® AQUAmax®, care aparțin mărcii Pioneer®. De asemenea, caracterizarea formelor parentale și activitățile de cercetare ale echipei sprijină unitatea de producție din districtul învecinat Szarvas.

Echipa Integrated Field Science cu sediul în Szeged se concentrează pe dezvoltarea unei noi soluții de combatere a buruienilor, insectelor și bolilor, precum și a tehnologiilor aplicate semințelor și a produselor biologice, prin activitățile de cercetare și testare în teren. „Aceasta reprezintă o etapă foarte importantă în istoria Corteva Agriscience, întrucât trei unități semnificative de cercetare și dezvoltare sunt reunite pentru a colabora și oferi soluții avansate pentru fermierii din Ungaria și din alte țări europene. Prin intermediul acestei integrări creăm un mediu creativ pentru inovație și excelență operațională utilizând sinergiile a trei unități anterior separate. Pentru a respecta obiectivele de durabilitate 2030 recent anunțate, rămânem neclintiți în angajamentul nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile pentru binele general al clienților noștri, al consumatorilor și al comunităților pe care le deservim”, a declarat directorul responsabil pentru ameliorarea plantelor în cadrul Corteva Agriscience în Europa, Abelardo De La Vega, care a continuat: „Acest lucru presupune luarea unor măsuri pentru a ne asigura că fiecare concept de produs nou dezvoltat de Corteva Agriscience respectă criteriile specifice de durabilitate ale fermierilor și consumatorilor înainte să fie livrat”.

Andreas Huber, directorul Departamentului de Științe Agricole Integrate EMEA - Corteva Agriscience, a adăugat: „Ca parte a misiunii Corteva Agriscience de a oferi fermierilor soluții complete care contribuie la sporirea la maximum a productivității, suntem încântați să combinăm competența și experiența complementară a oamenilor noștri de știință”.

... citeste si partea a treia ...

45