Stiri 23 iulie 2020, a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

EAT SMART - Restart în prevenția risipei alimentare - 23 July 2020

https://www.green-report.ro/

Secretar de stat în Min. Agriculturii: Nu avem niciun sistem coerent de colectare a datelor despre risipa alimentară Lidia Neagu in Eat Smart, Slider homepage

România nu are un sistem corent prin care să colecteze date despre nivelul risipei alimentare, chiar dacă firmele au obligaţia să transmită Ministerului Agriculturii anual aceste cifre, a declarat Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la conferinţa „Restart în prevenția risipei alimentare”, organizată de Green Report.

Astfel că, în pofida faptului că Uniunea Europeană are ca obiectiv reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, România încă nu cunoaşte care este nivelul pe care trebuie să îl înjumătăţească.

1

“Nu avem niciun sistem de colectare a datelor coerent. Legea prevede obligativitatea ca orice operator să ne transmită datele o dată pe an, până la 31 martie pentru anul anterior. La ora actuală nici nu ştim care este nivelul de risipă, chiar dacă la UE există un raport care zice că noi risipim 173 de kg de produs alimentar pe cap de locuitor. Iar România are în sistemul de recuperare doar 2,55% din ceea ce se recuperează la nivelul Uniunii Europene”, a spus Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Statisticile oficiale arată că 6.000 de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în fiecare zi, astfel că, anual, românii aruncă în jur de 2,55 milioane de tone de mâncare în condiţiile în care 4,5 milioane de cetăţeni au dificultăţi în a-şi procura hrană.

“Nu ştiu dacă a funcţionat legea. Dacă ne uităm la nivelul anului trecut, avem o cantitate de numai 7.600 de kilograme de alimente donate şi recepţionate, ceea ce pentru România este, nu vreau să zic ruşinos, dar e vai de noi”, a spus Simion.

El a precizat că 28% din suprafaţa agricolă la nivel mondial este folosită pentru producerea alimentelor risipite.

Legea pentru combaterea risipei alimentare a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial pe 15 iulie. Cu toate acestea îi lipsesc normele de aplicare, acestea urmând să fie elaborate în perioada următoare.

“Este o lege frumoasă, va trebui să facem eforturi să o aplicăm pe tot lanţul alimentar. Trebuie să ne gândim si la retehnologizarea combinei care recoltează, la depozitare, la industria de morărit. Trebuie să gândim pe tot lanţul alimentar dacă vrem să avem rezultate, nu doar la retaileri”, a explicat oficialul.

Aceste consideră că obiectivele stabilite de UE, şi anume reducerea la jumătate a risipei până în 2030, sunt realizabile dacă “ne cuplăm toţi actorii din lanţul alimentar în aşa fel încât să creem o prioritate naţională”.

Momentan, în Registrul Naţional pentru donatorii de alimente sunt înscrişi doar nouă donatori şi 15 operatori receptori, cu cinci mai mulţi faţă de 2018.

“Ritmul de înscriere este extrem mic. De când am venit eu în minister, în urmă cu şapte luni, am făcut cinci adrese la UAT-uri mai ales la DGSAPC-urile din judeţe şi căminele de bătrâni să se înscrie ca receptori. Legea în sine, atâta vreme cât ai deductibilă şi cheltuiala şi TVA-ul, este foarte bună

2

şi atunci nu văd de ce un agent economic nu ar intra ca operator donator într-un asemenea lanţ de reducere a risipei alimentare”, a mai spus Aurel Simion.

Simion este de părere că legea pentru combaterea risipei alimentare trebuie popularizată mai mult, inclusiv prin pliante şi deplasări pe teren ai oficialilor statului.

“Avem nevoie de sprijinul asociaţiilor de profil. Va trebui să facem şi intâlniri tet-a-tet şi cu retailerii şi cu formele asociative mari, inclusiv să insistăm mai mult la consiliile judeţe şi nu numai”.

Potrivit datelor prezentate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, risipa alimentară în România este generată, în principal, de consumatorii, cu o proporție de 49%, urmând industria alimentară – 37%. Însă directorul Romalimenta a subliniat că datele sunt vechi. Totuși, ținând cont de aceste statistici, el a sugerat că țara noastră ar trebui să urmeze exemplul altor țări care au aplicat metode de prevenire a risipei alimentare, dar și că românii au nevoie de mai multă informare și educare.

Ce produse agroalimentare vor fi repartizate asociatilor umanitare. Iata decizia luata iulie 23, 2020

In Sedinta de Guvern din 22 iulie a fost aprobata o Ordonanta de urgenta care completeaza art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participarii Romaniei la Programul pentru scoli al Uniunii Europene si pentru adoptarea unor masuri privind redistribuirea stocurilor de produse inregistrate ca urmare a suspendarii cursurilor in institutiile de invatamant preuniversitar.

Prin acest act normativ se creeaza cadrul legal ca in situatia suspendarii cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar, disponibilul de produse contractate si nedistribuite sa poata fi redistribuit catre organizatii umanitare, unitati sanitare, de asistenta sociala, de ingrijire si asistenta medico-sociala sau in favoarea beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza unei metodologii stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, proiectul de ordonanta de urgenta stabileste conditiile pe care

3

stocurile de produse contractate, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 559/2019 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru scoli al Romaniei in perioada 2017-2023 pentru anul scolar 2019-2020, precum si pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru scoli al Romaniei in perioada 2017-2023 si pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia in anul scolar 2017-2018, ramase nedistribuite la data suspendarii cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi redistribuite altor beneficiari:

produsele sa se fi aflat in stocul furnizorului la data suspendarii cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar, respectiv 11 martie 2020, potrivit prevederilor art. 2 din Hotararea Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta nr. 6/2020 privind aprobarea unor masuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus;

produsele aflate in stoc au fost fabricate/achizitionate in scopul distribuirii conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 559/2019;

produsele sa corespunda intocmai, din punct de vedere al denumirii si caracteristicilor, cu cele prevazute in contractele/acordurile-cadru de furnizare;

sa fie produse gata de consum, in sensul ca nu mai necesita prelucrari suplimentare, cu exceptia merelor care pot fi spalate si ambalate, fara ca aceste operatiuni sa conduca la cresterea pretului prevazut in contractele/acordurile-cadru de furnizare;

sa poata fi inventariate cantitativ si calitativ la furnizor, atat faptic cat si scriptic, in baza documentelor de evidenta a gestiunii;

data durabilitatii minimale sa nu fie depasita la momentul redistribuirii.

Totodata, prin acest act normativ se prevede colaborarea autoritatilor la nivel judetean (consiliu judetean + consilii locale) si se stabilesc obligatiile autoritatilor contractante in sensul modificarii clauzelor contractuale in ceea ce priveste noua destinatie a produselor, precum si in sensul asigurarii pistei de audit prin intocmirea diferitor documente care sa demonstreze respectarea conditiilor de redistribuire a produselor, tinand cont de faptul ca aceste produse fac obiectul platii in baza contractelor de furnizare incheiate, cu incadrarea in sumele alocate conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 559/2019.

4

Noua lege privind diminuarea risipei alimentare aduce beneficii pentru toate părțile implicate Cosmin Zaharia in Eat Smart 23 July 2020 Odată cu promulgarea noii legislații privind diminuarea risipei alimentare lucrurile ar trebui să funcționeze perfect, consideră Valer Hancaș, Corporate Affaires & Communication Director Kaufland România & Moldova. 

De câțiva ani încercăm să obținem o variantă implementabilă a acestei legislații (legislația privind diminuarea risipei alimentare – n.r.). Sunt puțini operatori înscriși indiferent dacă vorbim de receptori sau donatori.

Din punctul meu de vedere motivele ar fi că în varianta anterioară existau mari probleme privind deductibilitatea TVA și a impozitului și era oarecum curios faptul că pentru o marfă pe care o donezi ești obligat să plătești și taxe. A doua problemă a legislației anterioare era autentificarea documentelor de donație, care era musai să se facă la notar.

A treia problemă era legată de eligibiltatea organismelor care se puteau înscrie și să beneficieze de aceste donații”, a declarat, joi, Valer Hancaș în cadrul conferinței „Restart în prevenția risipei alimentare”, organizată de Green Report, în parteneriat cu Kaufland România, Lidl România și ZUZU.

Acesta consideră că odată cu promulgarea legii 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au fost făcute toate ajustările necesare.

Lucrurile ar trebui să funcționeze perfect. Semnarea contractelor de donație a devenit un lucru extrem de facil, iar eligibilitatea a fost și ea rezolvată, astfel încât organisme precum Banca pentru alimente, caritas, cămine de orice tip pot să devină beneficiari. Legea reprezintă un beneficiu pentru toate

5

părtile implicte și într-un final un beneficiu pentru societate”, a explicat Hancaș.

Aceasta variantă promulgată reprezintă pentru mine un cadou, fiind promulgată pe 16 iulie, de ziua mea”, a mai sus acesta.

Sescu, Banca pentru Alimente: În martie am colectat dublu față de o lună normal : Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 23 July 2020 Una dintre măsurile eficiente pentru a preveni risipa alimentară o reprezintă donarea produselor, iar de asta se ocupă ONG-ul Banca pentru Alimente. Din cauza pandemiei, în lunile martie și aprilie organizația a colectat cantități duble de alimente, care ar fi ajuns la gunoi, și le-a donat ONG-urilor care gestionează programe sociale.

Românii aruncă anual 2,55 milioane tone de mâncare, în condițiile în care aproximativ 4,5 milioane de cetățeni au dificultăți în procurarea alimentelor.

Pe 16 iulie au fost promulgate modificările legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare care prevăd facilități fiscale pentru operatorii economici care donează alimente aflate aproape de data expirării.

Potrivit legii, “operatorii economici care transferă alimente prin donare, potrivit prevederilor prezentei legi, beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4) lit.c) pct.4 – 6 şi la art. 270 alin. (8) lit.d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”. Până acum acestea erau supuse TVA.

6

Banca pentru Alimente, care funcționează în București, Cluj, Roman, Oradea și Brașov, recuperează astfel de produse de la procesatori, producători, din industria alimentară și le distribuie apoi ONG-urilor care gestionează programe sociale. Înființată în 2018, Banca pentru Alimente a colectat, în 2019, 824 de tone de produse.

„În 2020, din cauza pandemiei și a problemelor din Horeca, în martie, aprilie am colectat dublu față de o lună normală. Și deja după șase luni am depășit 600 de tone de produse colectate”, a spus Sescu în timpul conferinței „Restart în prevenția risipei alimentare”, organizată de Green Report.

7

Acesta a susținut că o astfel de bancă, în orice țară, este deținută de un ONG (care se susține din donații și sponsorizări), însă pe care unele guverne europene aleg să le ajute cu acoperirea a 50% din costuri.

ONG-ul Food Waste Combat din Cluj a realizat un ghid util pe care consumatorii îl pot folosi pentru a reduce risipa alimentară de acasă. Ghidul poate fi consultat aici.

Mihai Vișan, Romalimenta: Legislația europeană ne limitează la niște pași prin care să reducem risipa alimentară : Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE, Legislatie 23 July 2020 Mihai Vișan, director executiv patronatul Romalimenta, a subliniat că legislația europeană privind combaterea risipei alimentară are nevoie de mai multă flexibilitate și că în România ar trebui făcut un studiu pentru a vedea exact unde se pierd cele mai mari cantități de alimente. Declarațiile au fost făcute în conferința „Restart în prevenția risipei alimentare”, organizată de Green Report, în parteneriat cu Kaufland România, Lidl România și ZUZU.

„Industria noastră, ca și întreaga industrie europeană, este între ciocan și nicovală. Uniunea Europeană are o legislație extrem de strictă în materie de siguranță alimentară. Sigur, ea este justificată. Diverse crize (boala vacii nebune, de exemplu) au generat o atitudine precauționară foarte rigidă. E lesne de înțeles, sănătatea populației este pe primul plan. Însă vedem că această legislație te și împiedică la o oarecare flexibilitate. Te limitează la a face niște pași care să reducă risipa alimentară”, a susținut Vișan în timpul conferinței.

Acesta a subliniat că modificările la legislația privind combaterea risipei alimentare trebuie făcute la nivelul Uniunii Europene, să fie un efort

8

concentrat al statelor membre, căci „România nu are voie să facă altă legislație care să iasă din aceste limite”.

Directorul executiv patronatul Romalimenta a făcut referire în special la data durabilității minimale (termenul de valabilitate sau inscripția de pe etichetă „a se consuma, de preferință, înainte de”), dar și la data limită de consum, care este stabilită de producătorii alimentari („a se consuma până la”).

EAT SMART – Restart în prevenția risipei alimentare 22 juli 2020

Vișan a adăugat că în România este nevoie de un studiu privind risipa alimentară pentru a vedea unde ne situăm și, mai ales, în ce parte a lanțului se pierd cele mai mari cantități de alimente.

Potrivit datelor prezentate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, risipa alimentară în România este generată, în principal, de consumatorii, cu o proporție de 49%, urmând industria alimentară – 37%. Însă directorul Romalimenta a subliniat că datele sunt vechi. Totuși, ținând cont de aceste statistici, el a sugerat că țara noastră ar trebui să urmeze exemplul altor țări care au aplicat metode de prevenire a risipei alimentare, dar și că românii au nevoie de mai multă informare și educare.

Federația Romalimenta grupează majoritatea asociațiilor/patronatelor din industria alimentara, alături de mari firme procesatoare, autohtone și multinaționale.

Stocurile de produse din Programul pentru Şcoli vor fi redistribuite către persoane nevoiaşe, dacă se vor suspenda cursurile: Lidia Neagu in Eat Smart 23 July 2020 Stocurile de produse achiziţionate de Guvern în cadrul Programului pentru şcoli vor fi redistribuite către organizaţii umanitare, unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială, dacă se vor suspenda cursurile în unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit unei Ordonaţe de Urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului.

“Prin acest act normativ se creează cadrul legal ca în situaţia suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar, disponibilul de produse contractate și nedistribuite să poată fi redistribuit către organizaţii umanitare, unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială sau în favoarea beneficiarilor Legii

9

nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, în baza unei metodologii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, se arată într-un comunicat al ministerului de resort.

De asemenea, proiectul de ordonanţă de urgenţă stabileşte condiţiile pe care stocurile de produse contractate pentru anul şcolar 2019-2020, rămase nedistribuite la data suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi redistribuite altor beneficiari.

Astfel: produsele trebuie să se fi aflat în stocul furnizorului la data suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar, respectiv 11 martie 2020, iar alimentele aflate în stoc au fost fabricate/achiziţionate în scopul distribuirii conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 559/2019.

O altă condiţie prevede ca produsele să corespundă întocmai, din punct de vedere al denumirii şi caracteristicilor, cu cele prevăzute în contractele/acordurile-cadru de furnizare. Ele trebuie să fie produse gata de consum, în sensul că nu mai necesită prelucrări suplimentare, cu excepţia merelor care pot fi spălate şi ambalate, fără ca aceste operaţiuni să conducă la creşterea preţului prevăzut în contractele/acordurile-cadru de furnizare.

Produsele trebuie să poată fi inventariate cantitativ şi calitativ la furnizor, atât faptic cât şi scriptic, în baza documentelor de evidenţă a gestiunii. Data durabilităţii minimale trebuie să nu fie depăşită la momentul redistribuirii.

”Totodată, prin acest act normativ se prevede colaborarea autorităţilor la nivel judeţean (consiliu judeţean + consilii locale) şi se stabilesc obligaţiile autorităţilor contractante în sensul modificării clauzelor contractuale în ceea ce priveşte noua destinaţie a produselor, precum şi în sensul asigurării pistei de audit prin întocmirea diferitor documente care să demonstreze respectarea condiţiilor de redistribuire a produselor, ţinând cont de faptul că aceste produse fac obiectul plăţii în baza contractelor de furnizare încheiate, cu încadrarea în sumele alocate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 559/2019”, informează Ministerul Agriculturii.

Recent, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, semnala că peste 600 de tone de lapte şi aproximativ trei milioane de produse, zac, ambalate, într-un depozit din judeţul. Produsele ar fi trebuit să fie distribuite în şcoli, în cadrul programului ”Laptele şi cornul”, însă acestea nu au mai ajuns la elevi, odată cu declanşarea pandemiei de COVID-19 şi închiderea şcolilor.

10

Lilia Dulgher, Gitana Winery din Republica Moldova: Pe piaţa din România vindem 60% din producţie. Suntem prezenţi şi în reţelele de supermarketuri, dar şi în horeca Cristina Roşca 22.07.2020,

Lilia Dulgher, Gitana Winery: Investim continuu în cramă şi ne dorim să investim curând într-un hotel boutique amplasat în apropierea cramei, care să ne permită să dezvoltăm şi latura turistică, atât de interesantă pentru pasionaţii de vin. Fiind o afacere de familie, deciziile sunt mereu luate împreună şi sunt evoluţia firească a acestei afaceri care creşte natural, constant şi temeinic.

♦ Producătorul de vin Gitana Winery din Republica Moldova exploatează aproximativ 360 de hectare de viţă-de-vie ♦ Crama produce anual 700.000 de sticle de vin ♦ Acestea sunt vândute în România, Republica Moldova, dar şi în Asia, alte state din Europa sau SUA.

Lilia Dulgher, cea care deţine alături de familia sa producătorul de vin Gitana Winery din Republica Moldova, spune că pandemia a adus o scădere a vânzărilor, dar şi o serie de oportunităţi. Mai exact, exporturile au crescut, la fel şi interesul consumatorilor din online pentru vin.

„Pandemia ne-a provocat şi ne-a adus noi oportunităţi vizavi de vânzarea în situaţii de criză. Vânzările din această perioadă, mai scăzute de altfel, au dovedit că în timp am reuşit să creăm un brand puternic (...). În mediul online am observat tendinţa consumatorilor de a căuta şi de a descoperi şi alte game din portofoliul Gitana, nu doar cele ce se vindeau constant şi vinurile deja consacrate ale brandului. Totodată, spre mirarea noastră, au crescut exporturile şi s-au diversificat alegerile şi pe plan extern.“

Producători români la rafturi. Brandurile mari româneşti de făină şi-au securizat locul pe rafturile marilor magazine, în timp ce brandurile mici se luptă să fie acceptate Florentina Niţu 22.07.2020, Piaţa de morărit şi panificaţie, estimată la circa 10 mld. lei anual, în care activează peste 6.000 de companii, dintre care doar 4.600 cu o cifră de afaceri mai mare decât 0, este una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, iar în fruntea sa se află companii precum Boromir, cu capital românesc şi Vel Pitar, business controlat de

11

fondul de investiţii Broadhurst.

ZF a analizat raftul de făină din magazinul Kaufland Bucureşti – Vitan, supermarket aflat pe strada Răcari, în sectorul 3 al Capitalei, în cursul zilei de 18 iulie, iar o centralizare a datelor indică 8 branduri prezente dintre care 4 controlate exclusiv de antreprenori români. În reţeaua germană sunt şi produse marcă privată, dar şi un brand al coopetativei agricole Ţara Mea din Vaslui, cu 1.000 de membri, furnizor principal al Kaufland.

12

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Glovo este disponibilă acum şi în oraşele Bistriţa şi Târgu Jiu, ajungând la o reţea de 31 de localităţi acoperite în România Roxana Rosu 23.07.2020,

Glovo, aplicaţia de servicii de livrare rapidă, este disponibilă acum şi în oraşele Bistriţa şi Târgu Jiu, ajungând la o reţea de 31 de localităţi acoperite în România. 

Glovo este un marketplace care permite utilizatorilor să comande, să trimită şi să primească orice. În primă fază, locuitorii din Bistriţa şi Târgu Jiu vor avea acces la produsele restaurantului KFC şi se pot aproviziona de la hypermarket-ul Kaufland. În plus, clienţii pot folosi aplicaţia pentru a trimite pachete sau plicuri în oraş, nu mai grele de 9 kg, care ajung la destinatar în mai puţin de o oră. Serviciul permite şi livrarea de documente sau recuperarea obiectelor uitate acasă, la birou sau la prieteni, precum ochelari, chei, genţi şi alte obiecte.

Pe parcursul anului, Glovo va încheia parteneriate cu restaurante locale şi lanţuri naţionale, magazine de cosmetice, florării şi supermarketuri din Bistriţa şi Târgu Jiu.

“În ultimele luni am încercat să fim un real sprijin pentru restaurantele partenere din toată ţara, prin consultanţă în adaptarea meniurilor pentru zona de livrări, dar mai ales prin posibilitatea adoptării modelului nostru de business Marketplace (livrare cu propriii angajaţi). În plus, în ultima lună am lansat două noi funcţionalităţi în aplicaţie: utilizatorii pot lăsa bacşis curierilor, aceştia putând să-şi crească veniturile lunare, şi serviciul Glovo Prime, ce oferă utilizatorilor livrări nelimitate, în baza unui abonament lunar de aproape 30 de lei,” a precizat Victor Răcariu, General Manager Glovo.

Lanţul american de cafenele Starbucks merge în inima Bucureştiului, într-o clădire istorică din Piaţa Romană: Este un pas strategic important pentru noi Cristina Roşca 23.07.2020, Compania a acoperit zonele strategice stradale din Capitală - Piaţa Unirii, centrul istoric, Piaţa Victoriei şi acum Piaţa Romană.

13

Lanţul american de cafenele Starbucks, prezent pe plan local în sistem de franciză adus de grupul polonez Amrest, a deschis o cafenea stradală, într-o clădire istorică din Piaţa Romană la numărul 8. Amplasată în inima Capitalei, lângă Academia de Studii Economice din Bucureşti, care este vizitată zilnic de câteva mii de studenţi, cafeneaua măsoară 276 mp şi are şi o terasă de 60 mp.

După această deschidere, americanii au ajuns la peste 50 de unităţi pe piaţa din România, dintre care aproape 30 sunt în Capitală. Cafenelele sunt amplasate atât în malluri, cât şi în clădiri de birouri şi spaţii stradale. Compania a acoperit zonele strategice stradale din Capitală, Piaţa Unirii, centrul istoric, Piaţa Victoriei şi acum Piaţa Romană. O cafenea Starbucks este şi în incinta Gării de Nord.

ZF IT Generation. Mircea Deliu şi Cezar Cherciu, fondatori Menisto, o aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor, ţinteşte o finanţare de 100.000 de euro şi extinderea internaţională 08:00 Adrian Seceleanu

https://www.zf.ro/zf-it-generation/zf-it-generation-mircea-deliu-cezar-cherciu-fondatori-menisto-19436353

14

Menisto a fost de la bun început gândit pentru a putea fi uşor de scalat pe alte pieţe.

Menisto, o aplicaţie care îşi propune să digitalizeze procesele din interiorul restaurantelor, are în plan să obţină o finanţare de 100.000 de euro şi vizează şi expansiunea pe pieţele internaţionale.

„Ceea ce încercăm să facem este să ne extindem la nivel naţional în România, dar să încercăm deja şi o extindere şi către alte pieţe din Europa. Este foarte important de spus că Menisto a fost de la bun început gândit pentru a putea fi uşor de scalat pe alte pieţe. Este deja disponibil în câteva limbi - italiană, franceză, spaniolă, ţări cu o tradiţie destul de bogată în sala de horeca. Aplicaţia e gândită pentru mai multe tipuri de monede - în momentul de faţă Menisto poate fi implementat cu orice tip de monedă“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cezar Cherciu, cofondator Menisto.

„Menisto a fost lansat iniţial în 2015 acum câţiva ani pentru a veni în ajutorul restaurantelor şi cafenelelor, barurilor, cu o soluţie de de digitalizare a meniului şi digitalizare a interacţiunii între restaurant şi client. Atunci în 2015 contextul nu a fost foarte bun şi din motive ce ţin de adoptarea de către restaurante a soluţiei noastre am decis să-l punem on hold“, a adăugat Mircea Deliu. „Dar, recent, cu contextul pandemiei şi odată cu publicarea normelor pentru redeschiderea teraselor am decis să relansăm Menisto şi de asemenea să venim cu un pachet atractiv pentru restaurante şi anume un pachet gratuit pe 12 luni, care permite restaurantelor să-şi digitalizeze meniul, să aibă un meniu modern contactless îi spunem noi,  din care clienţii pur şi simplu scanează un cod QR şi au acces pe telefonul personal la meniu, pot face rezervări, deci o soluţie completă pentru partea de interacţiune între client şi restaurant“, a adăugat Deliu.

„Am vrut să găsim o metodă prin care schimbi clientul să nu fie nevoit să-şi instaleze o nouă aplicaţie pe telefon. Mai avem o soluţie care merge prin internet prin web şi în momentul în care scanezi QR cordul cu camera telefonului se deschide totul în browser telefonului deci nu trebuie să instalezi o aplicaţie anume, doar scanezi codul şi ai acces la meniu pe telefon. Este uşor de utilizat - vezi categoriile din meniu, selectezi ce te interesează şi trimiţi comanda către ospătar. Pentru ospătar există o aplicaţie care se instalează ori pe telefon ori pe o tabletă cu Android - unde vin comenzile din partea clienţilor”, a explicat reprezentantul Menisto.

“Ce este foarte important de adăugat la aceste pachete este că orice client poate renunţa oricând la serviciu fără ştiu eu ce costuri suplimentare sau să mai ştiu ce. Cred că este foarte important de punctat că soluţia nu necesită

15

nici un fel de altă investiţie suplimentară în altă soluţii hardware - beaconuri, mai ştiu eu ce instrumente care bâzâie care sunt în esenţă la de nesigure ca un meniu şi aici trebuie igienizate după fiecare folosire şi aşa mai departe”, a adăugat Cezar Cherciu.

Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Gabriel Molnar, fondator, florăriile Magnolia: Am investit aproape 1 mil. euro în digitalizare în ultimii ani. Ne pregătim să deschidem locaţii proprii şi în pieţele externe 23.07.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-romania-proiect-zf-cec-bank-gabriel-molnar-fondator-19436596

Magnolia colaborează cu 58.000 de florării internaţionale din 140 de ţări pentru a trimite florile în toată lumea, conform datelor ZF. 

Reţeaua de florării Magnolia, controlată de familia Molnar, se pregăteşte să deschidă primele locaţii proprii din pieţele externe, un pas pe care îl calculează încă dinaintea crizei şi care reprezintă următoarea etapă în dezvoltarea businessului, a explicat Gabriel Molnar, fondator al reţelei de florării Magnolia, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Aveam dinainte de criză în plan să ieşim în afara României, întrucât dacă am un model de business care funcţionează bine aici mă întreb de ce nu ar funcţiona şi în afara României. Aceasta este următoarea provocare pentru noi, să ieşim în afara ţării. Privim această mutare cu o uşoară teamă, dar vom face cât de curând pasul acesta”, a declarat Gabriel Molnar, care conduce reţeaua de florării cu afaceri de peste 36,3 mil. lei în 2019. 

Magnolia ar putea începe dezvoltarea pe plan extern de la ţările vecine, în-trucât proximitatea reprezintă un avantaj. În acelaşi timp, chiar şi pieţe mai îndepărtate, precum SUA, ar putea fi atractive. 

16

„Proximitatea ar ajuta, ne-am gândit la Ungaria ca prim pas. Dar am fost în SUA şi am încercat să caut florării şi am văzut că acolo sunt mult în urma noastră din acest punct de vedere, al magazinelor de flori. Se găsesc ele în toate hypermarketurile, dar nu sunt florării atât de frumoase cum sunt în Ro-mânia. Poate sunt în alte părţi din SUA, dar unde am fost nu am găsit”, a explicat el. 

În prezent, după inaugurarea unei noi locaţii în Târgu-Mureş în luna iulie, reţeaua de florării Magnolia a ajuns la un număr de 17 locaţii, dintre care 4 sunt deschise în sistem de franciză. Invitatul a precizat că urmează deschiderea unei noi locaţii în oraşul Oradea, iar pentru 2020 analizează încă o deschidere, cel puţin. 

Fondată în 1997, Magnolia şi-a construit povestea din mediul online încă din 2001, când a construit primul site.

Avansul tehnologiei şi nevoia de eficientizare a determinat Magnolia să realizeze investiţii de 1 milion de euro în digitalizare în ultimii ani, pentru a-şi construi propriile soluţii digitale. 

„Ne apropiem de 1 milion de euro investiţi în software în ultimii ani. Ştiu că pare ciudat pentru o reţea de florării, dar am construit totul de la zero pentru că nu am găsit un software dedicat florăriilor. Este un business aparte şi cred că de aici au venit costurile mari, dar şi satisfacţia este pe măsură”, a spus Molnar. 

În ceea ce priveşte direcţiile acestor investiţii atipice în software ale Magnolia, compania a avut nevoie de un sistem informatic bine pus la punct pentru a controla stocul, cât şi de soluţii prin care să gestioneze controlul calităţii şi legătura cu reţeaua de curieri parteneri. 

Cu toate acestea, pariul pe digitalizare şi pe zona online a dat roade în ultimele luni de criză, întrucât acest canal a reuşit să estompeze o serie din scăderile înregistrate – în contextul în care florăriile au pierdut ocazii de vânzări semnificative în mod tradiţional, precum finalul anului şcolar. 

„Aveam o perioadă de boom în mai şi iunie pentru ocazii, a scăzut, dar s-a recuperat această tendinţă pe comenzile online”, a adăugat el. 

Dacă în urmă cu doi ani Magnolia obţinea mai bine de o treime din afaceri din vânzările online, în prima jumătate a anului 2020 acestea au ajuns să reprezinte jumătate din business. 

17

„Magazinele noastre din malluri au fost închise de pe o zi pe alta. Şi-atunci stocurile de flori au fost distruse imediat. Clienţii noştri au migrat în online, ceea ce de fapt a compensat pierderea din offline într-o oarecare măsură. (...) Canalul online a înregistrat o creştere de 100% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creştere ce s-a menţinut la nivelul de 80% chiar şi după ridicarea stării de urgenţă”, a spus Gabriel Molnar. 

Cu o reţea de 58.000 de florării internaţionale din 140 de ţări, Magnolia reuşeşte să trimită flori aproape în toate colţurile lumii. 

Pentru anul 2019, românii din Diaspora, şi nu numai, au realizat comenzi de flori pentru a fi trimise celor dragi din ţară în valoare totală de peste 1 milion de euro, conform datelor oferite de Magnolia. 

Compania lucrează în prezent cu peste 100 de angajaţi proprii şi operează cu trei depozite logistice, întinse strategic în Cluj-Napoca, Bucureşti şi Târgu Mureş. 

După afaceri de peste 36,3 mil. lei în 2019, Gabriel Molnar se aşteaptă la o scădere de circa 10% pentru finalul anului 2020 în ceea ce priveşte cifra de afaceri, dar profitabilitatea ar putea fi mai mare. 

„Noi suntem la minus 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar dacă discutăm despre profitabilitate stăm chiar mai bine pentru că a fost un moment în care a trebuit să dăm un restart, să vedem ce cheltuieli sunt inutile şi să reducem din excese. Până la finalul anului nu cred că vom scădea cu mai mult de 10% ca cifră de afaceri, dar s-ar putea să fim chiar mai profitabili”, a explicat Magnolia, care a înregistrat în 2019 un profit net de peste 4 mil. lei. 

 Care sunt principalele probleme identificate de Magnolia

►Infrastructura educaţională. Mi se pare că şcoala este foarte departe de cerinţa din piaţă. Nu prea înţeleg de ce şcoala nu pregăteşte mai pragmatic oamenii. Să vorbim de domeniul nostru, sunt mulţi care nu sunt pregătiţi pentru ce căutăm noi. Soluţia ca business este să ai şcoală proprie şi am pornit şi noi în această direcţie.

Deja lucrăm la manuale, la materiale video,  să pregătim noi. Şi cred că multe firme fac asta deja. Avem şi o sală de curs. Avem deja manuale, noi facem cursuri deja, dar nu sunt la un nivel atât de ridicat pe cât ne dorim acum. Noi avem un plan să pregătim cursanţi şi pentru alte florării, nu doar pentru noi. Depinde şi de fluctuaţia de personal şi de ce va urma, dar în permanenţă avem viitori florişti în pregătire.

18

►Legislaţia birocratică neclară şi greoaie. Cel puţin în domeniul nostru, am avut controale de la ANAF în care am primit în unele cazuri amendă pentru situaţii despre care alt control spunea că e absolut corect. Nu mai înţelegem nici noi, deşi am făcut cereri înainte de control să întrebăm cum trebuie să lucrăm.

Stocul de retail modern din România va depăşi pragul de 4 milioane mp, până la finalul anului J.P. Miscellanea #Construcţii / 23 iulie

Calendarul deschiderilor afectat de COVID-19 

Stocul de retail modern din România, format din centre comerciale, parcuri de retail şi galerii comerciale cu o suprafaţă închiriabilă de minimum 5.000 de metri pătraţi, a ajuns la nivelul de 3,96 milioane de metri pătraţi şi urmează să depăşească pragul de 4 milioane de metri pătraţi până la finalul anului, potrivit unui raport întocmit de Cushman & Wakefield Echinox.

Cu un stoc de 1,25 milioane metri pătraţi, format din 32 de proiecte cu o suprafaţă închiriabilă medie de 39.000 de metri pătraţi, Bucureştiul este cea mai mare piaţă, deservind o populaţie de aproape 2,6 milioane de locuitori ai regiunii Bucureşti - Ilfov, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică cu privire la populaţia după domiciliu.

Cel mai recent proiect intrat în stocul regiunii Bucureşti - Ilfov este DN1 Value Center, finalizat la finalul anului trecut de către Prime Kapital şi MAS Real Estate pe raza localităţii Baloteşti. Având o suprafaţă închiriabilă de 27.000 mp, DN1 Value Center a consfiinţit crearea unui nou parc de retail cu o suprafaţă de aproape 47.000 mp care mai cuprinde şi două unităţi deţinute şi operate de grupurile germane Hornbach şi Lidl.

19

Stocul de retail din Bucureşti este comparabil ca dimensiuni cu cel din regiunea Centru - Vest a ţării (1,33 mil. mp) şi de două ori mai mare decât cel din regiunea Est - Moldova (595.000 mp). La nivel de oraşe, cele mai dezvoltate pieţe din punct de vedere al stocului de spaţii comerciale moderne sunt Timişoara (254,000 mp), Constanţa (211,000 mp) şi Oradea (199,000 mp).

Prima jumătate a anului 2020 a fost cea mai dificilă din istoria de 20 de ani a pieţei locale de retail modern, în condiţiile în care autorităţile au decis la finalul lunii martie suspendarea activităţii pentru toate magazinele considerate neesenţiale care îşi desfăşoară activitatea în centre comerciale, ca măsură de prevenţie pentru stoparea extinderii pandemiei Covid-19. Începând cu 15 iunie, activitatea comercială a fost reluată, fiind restricţionate în continuare cinematografele şi zonele de food-court, potrivit sursei citate.

În acest context, dezvoltatorii au decalat şi programul deschiderilor de noi centre comerciale. În ceea ce priveşte Bucureştiul, primele spaţii comerciale noi sunt aşteptate în 2021.

Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox declarat: "Piaţa de retail a traversat, într-adevăr, o perioadă extrem de dificilă, în care activitatea a numeroşi retaileri a fost suspendată, situaţie ce a afectat, în lanţ, şi încasările proprietarilor de centre comerciale. Comerţul online a prins avânt, iar în condiţiile în care situaţia medicală rămâne delicată, frecvenţa cumpărăturilor în cadrul centrelor comerciale rămâne sub nivelul anterior stării de urgenţă. Cu toate acestea, cumpărăturile online nu se pretează pentru toate categoriile de produse şi nici pentru toate profilurile de cumpărători, iar alternativa comerţului stradal rămâne slab dezvoltată, cu prea puţine zone care pot oferi o experienţă plăcută de shopping. În aceste condiţii, considerăm că centrele comerciale îşi vor recâştiga, treptat, clienţii, chiar dacă asta va însemna o nouă "reinventare", pentru a răspunde unui profil de consumator mai pragmatic şi mai prudent."

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna mai 2020meatmilk 23 iulie 2020

În luna mai 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 4,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,6%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât şi

20

ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%.

În perioada 1.I-31.V.2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-31.V.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,2%, respectiv cu 2,0%.

Mai 2020 comparativ cu aprilie 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,7%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+18,0%), comerţul cu ridicata nespecializat (+15,1%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+14,5%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+11,7%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+10,2%) și comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+5,4%).

Scăderi s-au înregistrat în comerţul curidicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-25,4%) şi în comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-5,3%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 0,6%.

Mai 2020 comparativ cu mai 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblucu 9,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-16,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-15,8%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-11,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-9,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (-7,1%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-4,8%) și comerţul cu ridicata alproduselor agricole brute şi al animalelor vii (-3,3%).

21

Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a crescut cu 1,8%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 8,0%.

Perioada 1.I-31.V.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblucu 4,2%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+31,4%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (+5,1%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+4,2%) şi comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+2,6%).

Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-13,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-2,2%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,7%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.V.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,0%.

DIVERSE

ANPC la Costineşti: 11 dosare penale   pentru săvârșirea infracțiunii de   punere în circulație fără drept de produse purtătoare ale însemnelor unor mărci protejate Financial Intelligence 23 iulie 2020, 11:44 Protectia Consumatorului

În data de 21 iulie 2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prin Comandamentul LITORAL, a inițiat o amplă acțiune de control, în stațiunea Costinești, la care a invitat să participle și reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție (IPJ) Constanța, respectiv ai Serviciului de Investigare a Criminalității Economice. Verificările au vizat 17 operatori economici care comercializau produse nealimentare pe raza stațiunii.

22

În urma controalelor, până în acest moment, reprezentanții ANPC au aplicat 16 amenzi contravenționale în valoare totală de 149.000 de lei și 12 avertismente, analiza documentelor unora dintre operatorii economici depistați cu nereguli fiind în curs.

Totodată, autoritățile statului au întocmit 11 dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație fără drept de produse purtătoare ale însemnelor unor mărci protejate, prevăzute de art. 90 alin. 1 lit. B din legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

De asemenea, au fost indisponibilizate produse (textile, marochinărie, jucării, suveniruri) purtătoare ale însemnelor unor mărci protejate, în valoare totală de 23.181 lei.

Principalele nereguli constatate, care au dus la sancționarea contravențională a operatorilor economici, au fost:

Lipsa elementelor de identificare pe etichetele unor produse textile, jucării și ochelari;

Lipsa traducerii în limba română pe etichetele unora dintre produsele comercializate;

Lipsa completă a etichetelor pe unele produse aflate la comercializare; Depistarea unor produse nesigure printre jucăriile și ochelarii

comercializați; Depistarea unor jucării periculoase; Lipsa pictogramelor de caracterizare pe unele produse de

încălțăminte; Lipsa autorizației de funcționare; Diverse deficiențe de informare a consumatorilor.

ANPC îi asigură pe cetățeni de întreaga disponibilitate a instituției, în ceea ce privește supravegherea pieței, iar celor aflați, în această perioadă, în vacanță pe litoral, le garantează că va veghea permanent la respectarea drepturilor consumatorilor, în timpul actului comercial, pentru ca sejurul să le fie liniștit și protejat.

GLOBAL

ONU propune un venit de bază temporar pentru 2,7 miliarde de săraci din lume, în contextul pandemiei Financial Intelligence 23 iulie 2020, Programul Naţiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD) a cerut joi asigurarea unui venit de bază temporar pentru cei 2,7 miliarde de săraci din lume, în contextul pandemiei de COVID-19, relatează dpa şi Reuters.

23

O asemenea măsură ar putea contribui la limitarea răspândirii coronavirusului permiţându-le celor care trăiesc sub sau foarte aproape de pragul sărăciei în 132 de ţări în curs de dezvoltare să rămână acasă, a explicat PNUD, potrivit Agerpres.

În prezent şapte din 10 persoane care lucrează în ţările sărace obţin venituri pe aşa-zisele pieţe informale şi nu-şi pot permite să stea acasă, notează PNUD.

“Vremurile fără precedent necesită măsuri sociale şi economice fără precedent. Introducerea unui Venit de Bază Temporar pentru cei mai săraci oameni ai lumii se conturează ca una din opţiuni, lucru care ar fi putut părea imposibil în urmă cu câteva luni”, a menţionat într-un comunicat administratorul PNUD, Achim Steiner.

“Un Venit de Bază Temporar le-ar putea permite guvernelor să le asigure oamenilor nevoiţi să rămână în case un colac de salvare financiar, să injecteze fonduri în economiile locale pentru a ţine pe linia de plutire micile afaceri şi să încetinească răspândirea devastatoare a COVID-19”, se arată în comunicat. “Pachetele de asistenţă şi planurile de redresare nu se pot concentra doar pe pieţele mari şi marile afaceri”, subliniază PNUD.

Agenţia ONU estimează că asigurarea unui astfel de venit ar costa cel puţin 199 de miliarde de dolari pe lună şi acesta ar putea fi finanţat prin redirecţionarea de resurse, ca de exemplu subvenţiile pentru combustibili fosili sau fonduri care ar fi fost folosite pentru achitarea datoriilor.

UNIUNEA EUROPEANA

Parlamentul European își umflă mușchii: contestă bugetul pe termen lung convenit de liderii europeni Andreea Vlad 23 iulie 2020 Legislativul european va trebui să valideze în lunile următoare, prin vot, bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, convenit de liderii europeni pentru un total de 1.074 miliarde de euro, precum şi crearea unui fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 390 de miliarde granturi şi 360 de miliarde împrumuturi.

24

Parlamentul European nu va aproba bugetul multianual al UE în forma aprobată de liderii europeni, potrivit mai multor europarlamentari, nemulţumiţi de nestabilirea unei legături clare între fondurile europene şi statul de drept şi de reducerea sumelor alocate unor capitole cum ar fi sănătatea, educaţia, cercetarea şi dezvoltarea, potrivit agenţiilor AFP, DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

Însă aceste sume impresionante vor putea fi accesate de statele membre cu condiţia realizării unor reforme.

Fondul de redresare va fi creat prin emiterea de datorie comună de către statele UE, banii urmând să fie atraşi de către Comisia Europeană de pe pieţele financiare şi rambursaţi pe termen lung prin instituirea de noi taxe la nivelul UE, mai ales taxe de mediu, cum ar fi de exemplu o taxă asupra plasticului nereciclabil.

Dar în timp ce majoritatea liderilor europeni au calificat acest pachet drept „istoric”, europarlamentarii din mai multe grupuri politice au exprimat critici, înainte ca Parlamentul European să voteze o rezoluţie pe acest subiect. „Deocamdată nu suntem dispuşi să înghiţim pilula amară la care vă referiţi”, a spus preşedintele grupului popularilor europeni (PPE), Manfred Weber, făcând aluzie la o expresie folosită mai devreme de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a vorbit despre diminuarea bugetului faţă de propunerea sa de 1.100 de miliarde de euro.

Weber a criticat în special reducerea sumelor alocate sănătăţii în viitorul buget al UE pe termen lung, lucru „incredibil” în vreme de pandemie. „Considerăm că MFF (n.r. – bugetul UE pe termen lung) nu dă răspunsuri potrivite pentru provocările următorilor şapte ani. Acesta trebuie să fie mai orientat către viitor”, a estimat el. La fel ca şi alţi lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European, acesta are ferma părere că este nevoie de mai multe fonduri și pentru cercetare şi dezvoltare, apărare, proiecte pan-europene, cum ar fi o reţea 5G transnaţională, precum şi pentru creşterea ajutorului pentru dezvoltare destinat ţărilor africane şi din proximitatea UE.

Liderul europarlamentarilor PPE a insistat şi asupra stabilirii unei definiţii clare în privinţa condiţionării accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept. Liderii europeni au menţionat o astfel de legătură în declaraţia finală a summitului încheiat marţi, dar în termeni vagi şi interpretabili. Astfel, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron susţine că în viitorul buget accesarea fondurilor europene va fi condiţionată de situaţia statului de drept, premierul ungar Viktor Orban afirmă contrariul.

25

Prefigurând o viitoare luptă instituţională, Parlamentul European ‘„contestă” acordul asupra bugetului „în forma sa actuală”, potrivit proiectului de rezoluţie susţinut de majoritatea grupurilor politice. Prin urmare, legislativul european „nu va consimţi asupra unui fapt împlinit şi este pregătit să refuze să-şi dea aprobarea (…) până când va fi găsit un acord satisfăcător”, se mai arată în textul ce va fi votat joi.

................................................

FRANTA

INDUSTRIA SFECLEI DE ZAHAR SUNĂ ALARMA.

CGB lansează o campanie de conștientizare asupra crizei prin care trece sfecla.Confederația generală a cultivatorilor de sfeclă (CGB) a lansat o campanie de comunicare pentru alertarea autorităților publice cu privire la consecințele pentru industria zahărului a virusului îngălbenitor și retragerea neonicotinoidelor.

„Îngălbenirea în câmpuri - Sectorul sfeclei în pericol” sunt cuvintele din bannerele care au fost plasate pe câmpurile de sfeclă la inițiativa CGB. Aproximativ 60 de indicatoare au fost instalate de-a lungul drumurilor strategice din zonele cele mai afectate de icter.

Campania de comunicare investește, de asemenea, rețele sociale sub hashtag-ul # LaBetteraveEnPéril.Obiective: sensibilizarea guvernului asupra crizei cu care se confruntă sfecla de zahar din cauza interzicerii utilizarii substantelor neonicoti-noide. Ca reacție la amploarea daunelor, Uniunea Cultivatorilor de Sfeclă intenționează să solicite restituirea protecției în acoperirea semințelor, compensația pentru cei mai afectați cultivatori și sprijin pentru cercetarea genetică.

26

Politici în domeniu.

La 14 iulie 2020, ministrul Agriculturii, Julien Denormandie, a vizitat Seine-et-Marne pentru a vedea situația pe teren. "Nu ne lăsați în acest impas, este o problemă a durabilității unui sector de excelență care nu a încetat să inves-tească niciodată în îmbunătățirea practicilor sale", a declarat Jean-Philippe Garnot, secretar general al CGB și președinte al interprofesiei (AIBS ), l-am intrebat.

Alți politicieni s-au întâlnit și cu cultivatorii de sfeclă pentru a discuta această problemă, cum ar fi deputații Marianne Dubois și Grégory Besson-Moreau, senatorii Yves Daudigny și Pascale Gruny și prefectul Seine-et-Marne.

Ca și Coordonarea Rurală și France Grandes Cultures în urmă cu două luni, șefii CGB, Institutul Tehnic al Sfeclei (ITB), AIBS, FNSEA și JA au fost primiți luni 20 iulie 2020 la biroul Primului Ministru pentru a discuta acest subiect.

Milène Grapperon, Direcțoarea CGB din Ile-de-France, arată Ministrului Frunzele de Sfecla ingalbenite de virus

„Am fost auziți, dar trebuie să se meargă foarte repede”. Programul este strâns ", a explicat Franck Sander, președintele CGB. Delegația a cerut reintroducerea tratării semințelor până la găsirea unei alternative eficiente, în timp ce s-a angajat să nu semene nicio plantă meliferă în anul după cultura sfeclei.

Potrivit lui Franck Sander, pare de neconceput să nu fie salvat acest sector, care angajează 45.000 de angajați și are un excedent de balanță comercială mare, într-un moment în care guvernul injectează miliarde de euro pentru a stimula economia.

27

GERMANIA

Încleștarea titanilor: Ritter Sport are câștig de cauză în procesul ciocolatei pătrate Andreea Vlad 23 iulie 2020

Batoanele de ciocolată marca Ritter Sport sunt singurele care pot fi vândute sub forma unui pătrat în Germania, a decis joi Curtea Federală de Justiţie (BGH), transmite DPA, citată de Agerpres

Deși nu există vreo dovadă viabilă care poate atesta faptul că forma de pătrat a ciocolatei ar crește atractivitatea popularului desert, deci implicit cifra de vânzări, giganții ciocolatei sunt de altă părere, drept pentru care se judecă de un deceniu din această cauză. Ritter Sport a câștigat însă războiul crâncen pe care l-a purtat cu marea sa rivală Milka, creatoarea văcuței mov iubite de copiii din întreaga lume.

Decizia finală a Curții Federale de Justiţie germane vine după mai mulţi ani în care compania elveţiană Milka a încercat să elimine monopolul de care se bucură Ritter Sport pentru ciocolata în formă de pătrat. Cu toate acestea, judecătorii de la curtea din Karlsruhe au decis că forma de pătrat nu oferă produsului Ritter Sport o valoare suplimentară care să influenţeze cumpărătorii să o aleagă în raport cu alte batoane de ciocolată.

Potrivit judecătorilor, consumatorii văd în forma pătrată un indiciu că acea ciocolată a fost produsă de o anumită companie şi, în consecinţă, o asociază cu anumite aşteptări privind calitatea.

Ritter Sport a fost înfiinţată în 1912 şi are sediul la Waldenbuch, în apropiere de Stuttgart. Potrivit legendei, forma pătrată a ciocolatei Ritter Sport a apărut în 1932, când co-fondatoarea Clara Ritter a decis că batoanele de ciocolată trebuie să încapă într-un buzunar normal al unei jachete sport.

Compania a înscris forma pătrată a ciocolatei ca marca înregistrată la mijlocul anilor 1990, iar Milka încearcă de 10 ani să obţină dreptul de a înregistra propria sa ciocolată pătrată. Găselnița Clarei Ritter nu poate fi însă replicată, după cum a stabilit curtea din Karlsruhe.

28

GERMAN IA

Preţul cărnii de porc s-a stabilizat în Germania săptămâna aceasta Financial Intelligence 23 iulie 2020,

Preţul cărnii de porc în viu s-a stabilizat în Germania săptămâna aceasta, după recentele scăderi, piaţa fiind susţinută de redeschiderea unuia dintre cele mai mari abatoare din ţară, a anunţat joi Asociaţia crescătorilor germani de porci, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Abatorul Toennies şi fabrica de ambalare a cărnii din Rheda-Wiedenbrueck şi-au reluat operaţiunile săptămâna trecută, după ce au fost închise aproape o lună, peste 1.500 de angajaţi, majoritatea români, fiind testaţi pozitiv la coronavirus.

Închiderea unităţii a dus la scăderea preţului cărnii de porc deoarece fermierii au fost nevoiţi să-şi vândă la preţ redus animalele care urmau să fie sacrificate.

Preţul unui kilogram de carne de porc a rămas nemodificat săptămâna aceasta, la 1,47 euro, după redeschiderea abatorului Toennies, a anunţat joi Asociaţia crescătorilor germani de porci, de la 1,60 euro în urmă cu patru săptămâni, când s-a închis unitatea.

Oficialii din Germania au publicat miercuri un proiect de lege conform căruia companiile din domeniul ambalării cărnii vor fi obligate să angajeze direct personal în abatoare, în loc să subcontracteze activitatea, pentru evitarea apariţiei unor noi focare de coronavirus create de condiţiile de lucru necorespunzătoare.

Abatoarele din Germania au fost criticate pentru utilizarea pe scară largă a angajaţilor străini, în special est-europeni, care au contracte cu firme de intermediere. Aceştia locuiesc de multe ori în condiţii improprii, în spaţii aglomerate şi cu supraveghere necorespunzătoare, ceea ce accelerează răspândirea coronavirusului în abatoare.

29

Ministrul Muncii, Hubertus Heil, a condamnat sistemul de “sub-sub-subcontractare”, în care intermediarii se bazează la rândul lor pe alte subcontracte pentru a găsi personal.

Proiectul de lege propus de Heil şi consultat de Reuters interzice subcontractarea în domeniile esenţiale cum ar fi sacrificarea animalelor şi procesarea cărnii. Este permisă subcontractarea muncii doar în domenii conexe cum ar fi curăţenia. De asemenea, se reglementează mai strict cazarea în comun a angajaţilor şi se stabileşte o cotă anuală de inspecţii pe teren.

Sunt exceptate de la noile reguli măcelăriile familiale cu mai puţin de 30 de angajaţi.

Focarul de coronavirus apărut la abator a declanşat o dezbatere despre standardele din industria alimentară din Germania şi dependenţa sa de forţa de muncă reprezentată de străini, în special din România.

CHINA

Danone anunță o investiție de 100 de milioane de euro în China meatmilk 23 iulie 2020

Potrivit DairyReporter, Danone a anunțat o serie de investiții despre care a spus că va consolida capacitățile pieței locale, sprijinul și angajamentul activității sale specializate în nutriție din China.

Investițiile de 100 de milioane de eur includ deschiderea unui centru de cercetare în științe deschise la Shanghai, dobândirea capacităților locale de formulare a laptelui pentru sugari și extinderea capacității de a dezvolta în continuare oferte de hrană în scopuri medicale speciale, adică hrană pentru oameni. ale căror cerințe nutriționale nu pot fi îndeplinite de alimente normale. De asemenea, compania a anunțat că Unitatea de afaceri de nutriție pentru nou-născuți din China, a obținut certificarea B Corp, pentru a deveni cel mai mare B Corp din Asia. Noul Centru de cercetare pentru științe deschise Danone, pentru nutriția care transformă viața, va servi drept platformă

30

Danone pentru a efectua studii și cercetări în regiune, cu accent pe laptele matern și sănătatea intestinelor.

Compania a declarat că va putea dezvolta produse și servicii de nutriție mai relevante, bazându-se pe cunoștințe și științe locale și contribuind la agenda „China sănătoasă 2030” a țării.

Facilitatea va reuni sectorul public, instituțiile medicale și academice, partenerii de afaceri și consumatorii și va combina eforturile a peste 100 de cercetători în domeniile nutriției și științei consumatorilor, calitatea și siguranța alimentelor și inovația digitală.

Investiția include și achiziția Murray Goulburn Dairy (Qingdao) Co Ltd de la Saputo Dairy Australia. Acest lucru aduce o marcă înregistrată de formulă de lapte pentru sugari și o instalație din Qingdao. Finalizată în iunie 2020, tranzacția înseamnă că Danone are acum prima instalație de producție pentru formula laptelui pentru sugari în China.

Investiția va beneficia, de asemenea, de instalația avansată de nutriție medicală a companiei din Wuxi, provincia Jiangsu, care îi va permite să dezvolte soluții de suplimente nutritive lichide pe bază de proteine și să-și extindă alimentele pentru oferte cu scop medical special pentru a sprijini în mod nutritiv îmbătrânirea sănătoasă și a facilita recuperarea pacienților bolnavi .

Véronique Penchienati-Bosetta, vicepreședinte executiv, nutriție de specialitate, a declarat: „De vreo treizeci de ani Danone servește nevoile oamenilor din China, atât pentru alimentația timpurie cât și pentru nutriția celor bolnavi sau în vârstă.

Deschiderea Open Science Research Center, dobândirea capacităților de fabricație locală și certificarea B Corp sunt repere cheie pentru prezența Danone în China, deoarece ne vor permite să investim în mod responsabil în promovarea unor diete sănătoase și echilibrate, bazate în cercetarea științifică și adaptat la nevoile, obiceiurile și tradițiile chinezești în materie de nutriție și sănătate.

„Această investiție demonstrează în continuare credința lui Danone în potențialul de creștere pe termen lung al formulei de lapte pentru sugari și a pieței nutriției medicale din China și în puterea nutriției de a avea un impact pozitiv asupra traiectoriilor de sănătate”, se arată în comunicatul citat de DairyReporter.

SANATATE si GASTRONOMIE

31

Cum a apărut focarul de la Cartojani, satul aflat în carantină. „Peste 1.000 de oameni mergeau zilnic la muncă“ 23 iulie 2020, 12:09 de Călin Gavrilaş

Cum a apărut focarul de la Cartojani, satul aflat în carantină.

„Peste 1.000 de oameni mergeau zilnic la muncă“ Cartojani este timp de 14 zile în carantină Foto Jandarmeria Română Satul Cartojani, judeţul Giurgiu, este de aproape 24 de ore în carantină, fiind prima localitate din România în cazul căreia s-a luat această decizie după intrarea în vigoare a Legii carantinei şi izolării.

Vestea i-a luat prin surprindere pe cei peste 3.500 de locuitori. „Peste 1.000 de oameni din sat mergeau la muncă, majoritatea în Bucureşti. Suntem la 40 şi ceva de kilometri de Capitală. Autobuzele plecau de aici în fiecare dimineaţă. Acum ce facem?”, se întreabă un localnic. Oamenii spun că măsura este exagerată, că autorităţile puteau adopta alte restricţii, nu carantinarea întregului sat.

„Intri în sat, dar nu mai poţi ieşi, nici pe bază de adeverinţă. Nimic”, mai spune localnicul. Comuna Roata de Jos este la aproximativ 50 de kilometri de Bucureşti. Are în componenţă patru sate: Roata de Jos, satul reşedinţă de comună, Roata Mică, Sadina şi Cartojani. În total, comuna numără peste 9.000 de suflete, Cartojaniul fiind cel mai numeros sat. Acum, locuitorii comunei se roagă la Dumnezeu ca boala să nu se extindă, la doar 600 de metri de localitatea în carantină începe următorul sat. Distanţa este foarte mică, doar un câmp le desparte. În Cartojani, oamenii sunt încă nelămuriţi şi surprinşi de decizia celor de la judeţ. Ştiu doar că nu mai au voie să circule liberi şi se întreabă ce vor face cu serviciul, cei care au un loc de muncă sau ce se întâmplă cu cei care au banii pe card.

„Nu toate magazinele din sat acceptă plata cu cardul. Magazinele sunt aprovizionate, că maşinile cu marfă sunt lăsate să intre. Sunt jandarmii şi poliţiştii la intrare şi la ieşire din sat. Intri şi nu ieşi…”, mai spune localnicul. Deocamdată, oamenii aşteaptă lămuriri, explicaţii şi pentru asta sună la primărie, singura autoritate pe care o au la îndemână. Dar nici de aici nu primesc mai multe informaţii deoarece şi primăria aşteaptă lămuriri de la Prefectură.

„Nu putem risca“

Aneta Matei, prefectul judeţului Giurgiu, a explicat pentru „Adevărul” situaţia de la Cartojani. „Sunt 32 de cazuri active, toate apărute în mai puţin de 6 zile. Dintre aceştia, doar 8 persoane dintr-o familie sunt la domiciliu, asimptomatici, supravegheaţi, restul sunt internaţi în spital. Este o măsură dură, măsura carantinei, dar nu putem risca atunci când avem 32 de cazuri

32

într-o localitate. Nu putem să-i lăsăm să umble liberi…” De asemenea, prefectul spune că cei de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Giurgiu au mai făcut miercuri 50 de teste unor persoane care au intrat în contact direct cu cei bolnavi. Rezultatul acestor teste urmează să apară. În ceea ce-i priveşte pe localnicii angajaţi la diferite firme şi nu pot merge la muncă, Aneta Matei spune că aceştia vor beneficia de concediu medical. „Vor intra în concediu medical în baza Ordinului prin care s-a instituit carantina. Primesc concediu medical toţi cei care sunt salariaţi, nu şi cei care lucrează fără forme legale”.

Cum a apărut focarul de la Cartojani

Prefectul Judeţului Giurgiu arată că primii doi infectaţi au venit de pe litoral, unde au participat la o petrecere privată. „După ei (soţ şi soţie) au fost pozitivi şi copiii, apoi alţi contacţi ai lor.” În schimb, localnicii au o altă teorie. Spun că prima persoană infectată s-a simţit brusc rău, a mers la spital şi a aflat că are COVID-19. Apoi, următorul caz este al unui bărbat care participase la „o turtă” la el în familie „acasă, nu la mare cum se spune”, ne asigură oamenii din sat. După turtă, bărbatul a mers a doua zi pe câmp, iar la prânz, a simţit o durere în gât. A mers la farmacie, iar farmacista i-a spus să ia legătura cu medicul de familie. Aşa s-a ajuns la DSP. Nimeni nu ştie de unde s-a putut îmbolnăvi prima persoană, spun locuitorii. În acest moment, localitatea Cartojani este în carantină timp de 14 zile. Apoi, în funcţie de situaţia epidemiologică, carantina poate fi prelungită. În zona de carantină din localitatea Cartojani, comuna Roata de Jos, se instituie următoarele măsuri obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent sau tranzitează zona menţionată:

• În/din zona de carantină din localitatea Cartojani, comuna Roata de Jos, este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru transportul de marfa, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice, precum şi aprovizionării populaţiei pe baza documentelor justificative care să indice scopul şi destinaţia transportului.

• În/din zona de carantină menţionată este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, sanitar veterinar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilităţi publice, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă. comunicaţiilor şi transporturilor.

• În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, care desfăşoară activităţi în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, sanitar veterinar,

33

situaţiilor de urgenţă, asistenţei şi protecţiei sociale, serviciilor de utilitate publică, energetic, alimentaţiei publice, alimentării cu apă. comunicaţiilor şi transporturilor, gospodăririi apelor, doar pentru situaţii excepţionale care ţin de menţinerea serviciilor publice operaţionale.

• În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, dar care activează în domeniul agriculturii, pomiculturii, creşterii animalelor şi apiculturii, pe baza documentelor justificative emise şi certificate de autorităţile competente, care să ateste natura activităţii, doar pentru desfăşurarea acestor activităţi. Persoanele mai-sus menţionate vor putea părăsi zona de carantină, fie ca urmare a solicitării angajatorului, fie ca urmare a solicitării persoanelor în cauză cu aprobarea angajatorului, numai după ce obţin aprobarea scrisă a Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Giurgiu.

• În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice (materiale, financiare, umane), precum si aprovizionării populaţiei, pe baza documentelor justificative care să indice scopul şi destinaţia transportului.

DOSAR

COSTEL ALEXE: "Noul Cod Silvic promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii" A.B. Politică / 22 iulie

Noul Cod Silvic, aflat în dezbatere parlamentară, promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii şi reprezintă un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale, a afirmat miercuri ministrul Mediului, Costel Alexe, conform Agerpres.

Acesta s-a referit, într-o declaraţie de presă, la amendamentele pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor le susţine şi pe care mizează pentru descurajarea fenomenului tăierilor ilegale din păduri. Unul dintre acestea prevede că transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, neînsoţite de avize de transport, constituie infracţiune.

"Noul Cod Silvic promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii. Aceasta reprezintă un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale. Orice furt de arbori va fi încadrat ca infracţiune şi sancţionat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toată lumea trebuie să înţeleagă că cine taie ilegal poate ajunge inclusiv după gratii, conform acestei modificări a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legislaţiei dacă stăm să ne gândim că, până mai ieri, infracţiune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori decât preţul

34

mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred că este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!", a subliniat Costel Alexe.

Alte amendamente care au susţinerea ministerului de resort se referă la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infracţiuni silvice şi la interzicerea tăierilor la ras în rezervaţiile naturale.

"Cei care fură lemne vor rămâne definitiv şi fără maşinile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalităţi. Cât priveşte tăierile la ras, legislaţia actuală le interzice în prezent doar în parcurile naţionale şi naturale. Însă, noi avem în ţară şi peste 700 de rezervaţii naturale cu o suprafaţă de aproape 300.000 de ha în care, astăzi, tăierile la ras sunt permise. Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susţinută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa un milion de ha, suprafaţa însumată a parcurilor naţionale şi naturale şi a rezervaţiilor naturale", a mai precizat Costel Alexe.

De asemenea, alte amendamente care completează setul de măsuri împotriva fenomenului tăierilor ilegale se referă la introducerea obligativităţii avizului de transport şi pentru rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn. Totodată, o altă modificare se referă la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase.

"Dacă aceste amendamente vor trece, vom şti unde ajunge orice buştean şi cherestea, dar şi orice rest de lemn, rezultat din procesul tehnologic. Din evaluările noastre, circa un milion de tone (de biomasă) circulă anual fără avize de transport. Apoi, schimbăm din temelii modul în care se comercializează lemnul în România: din lemn pe picior, în lemn fasonat. Când lemnul este vândut pe picior nu se cunoaşte volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazează pe estimări. Comercializarea ca lemn fasonat, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene, opreşte orice abuz al estimărilor în defavoarea pădurii. Am propus ca această măsură să se realizeze etapizat: până la 1 ianuarie 2023 - 50% din masa lemnoasă va fi comercializată ca lemn fasonat pentru ca, în 2025, toată masa lemnoasă să fie comercializată în acest fel", a spus Alexe.

Totodată, alte amendamente la Codul Silvic susţinute de minister prevăd modificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar şi permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere.

35

"După aprobarea Codului Silvic, sumele destinate pazei suprafeţelor de pădure sub 30 de ha vor creşte cu peste 30%. În prezent, avem circa 418.000 de ha de suprafeţe de pădure sub 30 de ha. Dintre acestea doar jumătate sunt păzite. Avem nevoie ca toate aceste suprafeţe să fie sub pază dar şi să investim mai mult în asta, chiar şi acolo unde aceasta este deja asigurată! Gândiţi-vă că acum sumele investite în paza acestor păduri sunt de 53 de lei pe an şi pe ha la munte, 86 de lei pe an şi pe ha la deal şi 173 lei pe an şi pe ha la câmpie. Cu aceste sume, paza este deficitară. În ceea ce priveşte evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate cred că cel mai mare câştig al acestei măsuri este implicarea populaţiei în soarta pădurilor din ariile naturale protejate. În ceea ce priveşte accesul proprietarilor de terenuri agricole care nu pot ajunge la terenurile lor decât prin pădure, au fost multe nedreptăţi de-a lungul timpului: au fost proprietari care nu au putut ajunge pe terenurile lor decât dacă plateau o taxă. Prevederea din Codul Silvic le dă dreptul să folosească drumurile forestiere ca să ajungă la ce e al lor, fără constrângeri", a mai spus ministrul Mediului.

El a vorbit şi despre amendamentul care va permite accesul liber al oamenilor pentru recreere în păduri, inclusiv cu bicicleta, precizând că au fost introduse mai multe prevederi care reglementează amenajarea în fondul forestier naţional de poteci şi trasee pentru mers, alergare şi biciclete.

"Lupta cu tăierile ilegale nu se poate purta pe un singur front. Aceasta trebuie abordată din mai multe direcţii şi cu tactici diferite. Doar aşa le putem opri! Prima noastră tactică a fost să întărim controlul şi să supraveghem în timp real pădurea: am promovat prin HG un sistem informatic de control care să fie cu ochii pe pădure 24 de ore din 24 - SUMAL-UL! A doua strategie este să susţinem şi să promovăm o legislaţie aspră împotriva celor care vor fi prinşi că taie ilegal! Noul Cod Silvic face trecerea de la o legislaţie prea relaxată, incapabilă să-i convingă pe cei care taie ilegal să se oprească, la una exigentă, în care nimeni nu mai stă la discuţii cu infractorii", a menţionat Costel Alexe.

World Wide Fund România: Autoritățile vor doar să „peticească” Codul Silvic. Modificările ajunse în Parlament nu vor opri tăierile ilegale • 23 Iulie 2020 •

Modificările Codului Silvic, care se vor discuta zilele acestea în Parlament, sunt doar superficiale și nu vor rezolva problema tăierilor ilegale, avertizează WWF România. Sectorul silvic are nevoie de o reformă fundamentală, se arată într-un comunicat transmis G4Media.ro. și nu de „petice” menite ”să arunce praf în ochii Comisiei Europene și ai

36

societății civile.”

“De zeci de ani silvicultura românească vinde padurea sub forma unui volum, estimat grosier, al arborilor înainte de a fi recoltați si nu este preocupată să controleze cantitățile de lemn care ies din padure. Este legiferată astfel o zonă gri care nu poate fi niciodată controlată. Asta nu este altceva decât  o “inginerie” prin care dispare lemnul din padurile Romaniei. De aceea cerem Parlamentului asumarea unei soluții reale, fără jumătăți de măsură. Nu mai putem să ne prefacem că facem!”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF România.

Potrivit comunicatului, WWF propune modificări fundamentale ale Codului Silvic în trei mari direcții:

”În primul rând, ar trebui schimbat modul în care ne vindem lemnul din pădure pentru că realitatea este că nu știm cât lemn se taie de fapt în România. Acum el e vândut „pe picior”, direct în pădure, iar plata se face în avans, pe baza unor estimări care care nu pot garanta oficial erori mai mici de 20% și care lasă loc furtului cu acte în regulă.

WWF spune că plata pentru lemnul tăiat ar trebui făcută după ce acesta a fost măsurat sub formă de bușteni, lemn de foc sau tocătură, adică după ce știm cu exactitate ce cantitate vindem.

A doua problemă fundamentală a sistemului este legată de modul în care ne păzim pădurile. Acum, doar 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure. Mai mult, chiar și aceste verificări sunt făcute fără o strategie clară și transparentă, care să țină cont de zonele de risc unde ar putea avea loc exploatări ilegale.

Să nu uităm nici de contextul în care ne aflăm și de faptul că cei care fac ilegalități și-au schimbat modul de lucru: dacă acum 10 ani tăiau fără restricții versanți întregi, iar până de curând făceau transporturi multiple cu aceleași documente, acum își încarcă camioanele cu mai mult lemn decât declară în acte, știind că se expun unor riscuri minore.

37

Pentru închide această „portiță”, WWF propune introducerea amprentei grafice digitale unice și a sistemului de măsurare digital. Acesea sunt sisteme moderne care detectează imediat transporturile multiple sau supraîncărcarea camioanelor. Ele presupun o scanare a transportului de lemn ce criptează modul unic în care lemnul este așezat în camion utilizând inteligența artificială. Este similară recunoașterii faciale. Orice alt mod de așezare a lemnelor în camion, fie că e vorba de alt transport sau de o încărcare ulterioară, va putea fi ușor de semnalat în cazul verificărilor.

Cel de-al treilea element esențial care trebuie schimbat se referă la felul în care pot fi trași la răspundere cei care fac să dispară lemnul din pădurile României. Problema de bază este că acum nu se consideră infracțiune dacă faci fraudă în acte și declari că transporți mai puțin lemn decât ai de fapt în camion. Ar trebui introduse sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor, care să-i descurajeze pe cei ce fac să dispară lemnul din pădure.”

WWF anunță că trimis deja autorităților un document cu propuneri de modificare a Codului Silvic și a participat la toate discuțiile de la Ministerul Mediului și de la Camera Deputaților pe această temă. WWF a lansat o petiție prin care propune o reformă fundamentală a sectorului silvic.

* * *

Anca Lozan Dumitrescu a renunțat la posturi-cheie din multinaționale pentru a începe o afacere cu covoare oltenești Alina Trana 22 iulie 2020

În Oltenia am cunoscut oameni pentru care tradiția nu înseamnă doar o mândrie, ci reprezintă chiar un mod de viață prin care ei își câștiga existența. De altfel, Oltenia este o zonă etnografica bogată și cu o valoare artistică aparte, distingându-se prin portul popular oltenesc compus dintr-o varietate de piese și motive decorative, dar și prin țesăturile de interior

38

precum scoarțele și chilimurile ,covoarele cu două fețe, ce reprezintă și zestrea principală a fetelor de țărani, arătând cât a fost de vrednică fata, dar și din ce familie provine.

Covoare oltenesti!Dezvoltarea țesăturilor de interior se remarcă odată cu înflorirea generală a artei populare din sec. al XIX- lea.

Scoarța oltenească iese în evidență prin motivul vegetal ce include buchete și ramuri cu frunze și flori: lalele, margarete -dispuse orizontal în rânduri dese, pe care, sincer, nu știu cum de reușesc țesătoarele să le realizeze atât de liniar numai din ochi și memorie! Există și motive figurale 0″oameni si animale ce sunt integrate compoziției vegetale din care nu lipsesc figurile de femei ce multe ori prinse în horă.

Covoare oltenesti!

Coloritul scoarțelor este bleumarin, vișiniu, verde ori maroniu pe fond, astfel că motivele ilustrate se remarcă destul de bine prin colorit.

Covorul oltenesc este considerat una dintre cele mai valoroase scoarțe românești și acest lucru este demonstrat de multitudinea de solicitări pentru realizarea unor astfel de covoare.„A renunțat la posturi-cheie din multinaționale pentru a începe propria afacere cu covoare oltenești. O tânără antreprenoare a atras fonduri europene

39

și duce mai departe tradiția țesutului de covoare cu motive oltenești. Covoarele lucrate manual sunt comandate de clienți în special on-line, iar străinii le apreciază. Este o activitate ce presupune multă muncă, atenție, răbdare și creativitate. Iată povestea produsului cu valențe de brand național: „Covorul oltenesc“.

În urmă cu doi ani, Anca Lozan Dumitrescu a renunțat la postul de director regional de vânzări dintr-o multinațională, după ce timp de 18 ani lucrase în două astfel de firme de renume. De profesie inginer, Anca Lozan Dumitrescu a decis la 47 de ani să își încerce norocul pe cont propriu într-un domeniu de nișă diferit de pregătirea ei profesională și de activitatea sa de până atunci. Încurajată de tendințele românilor de întoarcere la tradiții, ea a luat decizia să deschidă un atelier de țesătorie, unde să producă renumitele covoare oltenești. „Pentru că am fost tot timpul îndrăgostită de covoarele noastre oltenești, iar bunica mea a lucrat până la 84 de ani astfel de covoare, m-am hotârât să continuu aceastăCând intri în atelierul din Măceșu de Jos, culorile vii ale covoarelor oltenești cu motive inspirate din natură dau senzația de primăvară eternă, inspiră bucurie celui care trece pragul atelierului. Toate produsele se fac manual și sunt piese unicat ce înglobează multă muncă și migală. Durează până la două săptămâni ca din mâinile unei țesătoare să apară un covoraș de 2 metri lungime și 75 cm lățime. În schimb, un covor de aproape 9 metri pătrați se poate face în două – trei luni. Pe un perete este expus un covor inedit, despre care am aflat că se numește „pomul vieții“, iar în holul de la intrarea în atelier domnește un vechi război de țesut, care se folosea în Oltenia pentru a se țese covoare, chilime și macate.

În atelier se produc și covorașe foarte mici, care se pot pune pe măsuțe, trăistuțe din lână cu motive tradiționale, iar de ceva vreme au început să coase și ii. Motivele care se folosesc la covoarele oltenești sunt atât zoomorfe (animale, păsări, oameni, flori), cât și geometrice. Se folosesc în diverse combinații de culori vii motivele tradiționale oltenești, în special mărgăritarul, spicul de grâu și macul. Mai nou, în micul atelier se folosesc

40

ca bază țesături alb-albastre, combinate cu diverse alte pasteluri de culori.Materia primă (lâna) vine deja vopsită și este procurată de la o mică filatură de pe lângă Vidraru.

Cererea de covoare oltenești este atât de mare încât atelierul abia face față să producă atât cât se comandă. Chiar dacă produsul este unul tradițional, marketingul și promovarea covoarelor oltenești se fac în stil modern. Experiența acumulată în vânzări, la multinaționalele la care a lucrat antreprenoarea, îi este utilă acum, la propria afacere la care a visat dintotdeauna. Și-a înființat firma AM Boutique Design SRL și a lansat site-ul www.covoruloltenesc.ro. „Eu mă ocup de managementul companiei, de partea de vânzare, administrez site-ul. Particip la târguri și expoziții și mă ocup și de partea de secretariat“, a spus antreprenoarea.

Partea grea a fost recrutarea de personal, având în vedere că nu există școli pentru țesătoare, astfel că meseria s-a învățat la atelier. La început au fost 18 fete, care au vrut să se angajeze, dar în final au rămas foarte puține care au „îmbrățișat“ țesătoria. „Să știți că nu este o meserie ușoară. Trebuie să ai foarte multe abilități, de îmbinare de culori, să ai viziune, multă dexteritate în mâini“, a mai spus antreprenoarea.În atelierul de țesătorie din Măceșu de Jos lucrează în prezent patru tinere. Au învățat meseria chiar în respectivul atelier, una de la alta. În comuna respectivă, lipsa locurilor de muncă este la fel de acută ca în orice altă localitate rurală, astfel că deschiderea unui atelier de țesătorie a fost o oportunitate pentru ca acele tinere să aibă un serviciu aproape de casă.

41

Hopurile mari ale unui business mic

Viața unui mic antreprenor nu este tot timpul roz. Cele mai mari probleme cu care se confruntă antreprenoarea de la Măceșu de Jos sunt legate de „creșterea rapidă și haotică a salariului minim pe economie și guvernarea foarte slabă a țării“, în ceea ce privește adoptarea unor multiple modificări fiscale fără să se cunoască realitatea firmelor, spune femeia. Ea a explicat că fetele angajate în atelier lucrează la capacitate maximă, astfel că ea, ca administrator, nu are cum să crească productivitatea muncii în mica unitate de producție. Așadar, orice creștere a salariului minim se răsfrânge în creșterea prețurilor de vânzare, ceea ce poate crea probleme multor mici antreprenori. „Statul nu trebuie să intervină brutal în economie. Trebuie să mă lase pe mine să cresc salariile, atunci când consider eu de cuviință, dar nu să mi se impună. Ultimele modificări fiscale ne bulversează pe noi, micii antreprenori“ mai ales aceasta perioada de pandemie.

* * *

Eveniment estival în Grădina della Nonna duminică: Ziua Fructelor de mare, gătite “live” Adriana Popescu 23 iulie 2020

Dacă sunteți iubitori de scoici, creveți, calamari și altele asemenea, Trattoria della Nonna vă așteaptă duminică , 26 iulie, cu fructe de mare proaspete, gătite chiar în grădina de pe strada Popa Nan nr. 5., începând cu ora 17.00. Chef-ul restaurantului va va face, după bunul plac, o serie de preparate cu fructe de mare, disponibile în această zi, cu discount de  20%. Atmosfera de vacanță din grădina de pe Popa Nan va fi întregită de muzica lui Radu Vaștag de la trupa Bere Gratis. Pe terasa della Nonna este permis accesul întregii familii cu tot cu animăluțe de companie.

* * *

42

Gradina urbana de fructe si legume - proiectul castigator la finala concursului The Circular Agriculture Challenge 22 Iulie 2020

Trei studenti de la Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, vor sa construiasca o gradina urbana de fructe si legume, ȋn campusul universitar Moxa, din care sa aprovizioneze cantina studenteasca. Ȋn acelasi timp, ei vor sa foloseasca resturile alimentare de la cantina, ca ȋngrasamant organic pentru gradina nou construita.

Cu acest proiect de economie circulara, Marius Constantin, Georgiana Strat si Madalina Deaconu au fost “cei mai tari din parcare” si au castigat marele premiu de 20.000 de lei, oferit de Ambasada Olandei ȋn Romania si Mega Image, ȋn cadrul concursului The Circular Agriculture Challenge. 

“Multumim frumos, e un moment coplesitor pentru noi, multumim Ambasadei pentru aceasta initiativa superba, multumim organizatorilor pentru un eveniment perfect si, ȋn mod special, multumim profesorilor nostri. Speram ca proiectul nostru sa fie implementat cu succes, sa fie replicat si ȋn universitatile partenere, inclusiv ȋn cele din Olanda. Sper ca si celelalte proiecte sa devina realitate si sa oferim un exemplu pozitiv, ca agricultura trebuie sa devina circulara”, a declarat Marius

CONSTANTIN. Evenimentul de premiere a avut loc ȋn parcarea Mega Image Baneasa, “sub bagheta maestrului de ceremonii” Arie Veldhuizen, Consilierul Agricol al

43

Ambasadei, iar juriul a fost format din profesionisti de top din cadrul unor organizatii din Romania si Olanda, activi in sectorul de agricultura/economie circulara. Presedintele onorific al juriului a fost E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos.

„Acest concurs de idei reprezinta un nou pas in excelenta colaborare romano-olandeza din domeniul agricol si cel al educatiei. Am lansat o provocare tinerilor si acestia au acceptat-o cu mult curaj. Felicitari lor si profesorilor lor! Sunt convins ca tanara generatie poate si chiar trebuie sa isi aduca propria contributie la durabilitatea sistemelor noastre agroalimentare. Ar trebui sa apreciem fiecare pas mic, dar practic, care poate contribui la implementarea politicilor nationale si internationale, care adesea sunt destul de abstracte. Acesta este si cazul proiectelor participante la concursul nostru de idei”, a spus E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos. 

Surpriza evenimentului a venit de la reprezentantul Guvernului Romaniei, care s-a oferit sa sprijine implementarea tuturor proiectelor finaliste. 

“Esenta dezvoltarii durabile este, practic, construirea unui viitor mai bun pentru generatiile care vin. Multumesc Ambasadei Regatului Tarilor de Jos si tuturor celor care au contribuit la acest concurs. Felicit studentii pentru curajul si proiectele valoroase. Lansez si eu o provocare celor “6 magnifici” finalisti. Haideti sa vedem care ar fi posibilitatea ca Guvernul sa va ajute ca toate proiectele voastre sa devina realitate. Va propun sa avem o ȋntalnire cat de curand si sa punem ȋn practica ceea ce ati conceput”, a declarat László BORBÉLY, Consilier de Stat, Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabila, Guvernul Romaniei. 

Toate cele sase echipe care au ajuns ȋn finala The Circular Agriculture Challenge au fost apreciate si premiate de juriu, organizatori si parteneri. Categoriile au fost: cel mai urban-smart proiect, cel mai complex proiect, cel mai educativ proiect, cel mai inspirational proiect, cel mai deschis pentru comunitate proiect si premiul special al juriului.

44

“Felicitari tuturor! Acum 9 ani aveam la noi ȋn echipa o idee, care astazi se numeste „Gusturi Romanesti”. Totul a pornit de la o idee simpla, cu mult entuziasm, asa cum pleaca si azi de la voi. Ca fost student care a stat ȋn Moxa si actual membru al echipei Mega Image, pot sa va spun ca primul workshop ȋl facem noi la voi, cand dati drumul la gradina urbana”, a marturisit Adrian NICOLAESCU, reprezentantul retailer-ului Mega Image. 

Concursul The Circular Agriculture Challenge a fost demarat anul trecut, ȋn cadrul Targului Indagra, ȋn contextul lansarii parteneriatului romano-olandez pentru educatia agricola - un proiect pe cinci ani care isi propune sa contribuie la modernizarea liceelor de profil din tara noastra, cu sprijinul institutiilor de invatamant olandeze. Tot atunci, cele doua state si-au anuntat cooperarea pentru dezvoltarea agriculturii circulare.

“Ȋn Olanda, avem un obiectiv ambitios de a construi un sector agricol circular 100%, iar pentru asta, colaboram cu alte tari de peste tot din lume, inclusiv cu Romania. Ca o parte pozitiva a ceea ce s-a ȋntamplat anul acesta, criza provocata de coronavirus a grabit procesul de schimbare a sistemului agricol si alimentar. Noi si Romania am cooperat ȋn acest proces, ȋn ultimii ani si vom continua sa o facem, pana vom reusi crearea unor sisteme sustenabile. Concursul de azi este o oportunitate fantastica sa vedem ideile bune ale tinerilor participanti, care ne ajuta pe noi, la nivel de Guverne, sa ne atingem telul. Le multumesc studentilor curajosi care au acceptat aceasta provocare a agriculturii circulare”, a fost mesajul lui Guido LANDHEER, Director General Adjunct, Ministerul Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor din Olanda.

Atat Olanda, cat si Romania si-au propus crearea unor sisteme agricole durabile, care sa protejeze natura, dar care sa fie si competitive din punct de vedere economic. 

“Schimbarea modului ȋn care producem si consumam este singura cale de a ajunge la o economie competitiva, adaptata anului 2020. O economie care sa fie neutra din punct de vedere al impactului asupra climei si mediului. Ministerul Agriculturii saluta acest concurs de proiecte de agricultura circulara lansat de Ambasada Olandei la Bucuresti. Provocarea lansata si proiectele tinerilor ne pot aduce mai aproape de obiectivul nostru. Romania sustine continuu eforturile de tranzit spre o economie circulara, durabila, ȋn sectorul agro-alimentar, pentru a ne conserva mediul natural si pentru a ne consolida competitivitatea economica”, a transmis Aurel SIMION, Secretar de Stat ȋn Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

45

Agricultura circulara are la baza optimizarea procesului de productie, astfel incat acesta sa devina sustenabil, prietenos cu mediul inconjurator si sa minimizeze risipa de materie prima. Rezultatul este un sistem care produce mai mult, folosind mai putine resurse, datorita reciclarii si refolosirii lor.

* * *

Vinul de azi: Pigoudet Premiere Rose 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Pigoudet Premiere Rose 2019 este un vin din sud-estul Franței, mai exact din regiunea Proventa, o alegere sofisticată și inspirată indiferent de ocazie.

Realizat dintr-un mix interesant de Cinsault, Cabernet Sauvignon și Syrah, vinul este foarte expresiv, începând cu tentele de roz strălucitor și culminând cu aromele florale, fructate și proaspete de citrice, pepene și piersica albă.

Bine echilibrat între aciditate și aromele fructate, vinul este excelent ca aperitiv. Se recomandă degustarea acestui vin la 10-15 grade Celsius ca atare sau în combinație cu preparate sofisticate.

46

Scurt istoric al utilajelor agricole Utilaje agricole 23 Iulie 2020

Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupatii ale oamenilor. Acestia au intreprins diverse activitati de cultivare si recoltare a diferitelor cereale pentru a se hrani si pentru a putea creste animale.

Acest domeniu a stat la baza multor civilizatii si este elementul care le permite in continuare oamenilor sa traiasca in orase. Istoria agriculturii a inceput acum mii de ani, cand fermierii de la acea vreme au inceput sa planteze cereale. Ceva vreme mai tarziu a urmat domesticirea animalelor iar agricultura industriala a inceput sa se dezvolte treptat. In prezent, recoltarea se face cu ajutorul masinilor industriale performante in timp ce cresterea plantelor are la baza pesticide si ingrasaminte care reduc riscul de stricaciuni.

 Inceputurile masinariilor 

Dupa cum era de asteptat, inceputul masinariilor agricole a fost unul timid. In trecut oamenii lucrau manual, lucru care era foarte solicitant. Totusi, in 1794, cand a fost inventata masina de treierat, lucrurile s-au schimbat radical. Acest echipament a simplificat munca oamenilor si chiar a permis folosirea animalelor pentru ajutor. Ceva vreme mai tarziu, in 1880 a aparut combina de recoltat. Functiona pe baza de abur, lucru care a dus la dezvoltarea tractoarelor.

Un fenomen similar a avut loc si in lumea cazinoului. Primele aparate de slot aveau trei bobine care se invarteau si aveau simboluri cu diamante, inima neagra si inima rosie pe ele. Odata cu cresterea nevoii pentru aceste masinarii, au fost produse tot mai multe modele si dupa cum era de asteptat, odata cu tehnologia cele mai noi sloturi au fost revolutionalizate complet. Era electronicelor a adus un design imbunatatit, functionalitati mai bune si un timp de reactie scazut.

47

 Agricultura in secolul XIX

De-a lungul secolului XIX au aparut numeroase inovatii in agricultura americana. Aici este vorba in special de o serie de unelte care au ajutat la cresterea productivitatii fermierilor. La acea vreme s-a continuat munca cu ajutorul animalelor. Cativa inventatori de seama au pus bazele unor utilaje care au dus la o munca mai facila. Spre sfarsitul acestui secol a inceput sa se observe tranzitarea spre masinarii cu motor in special a tractoarelor.

O contributie semnificativa a venit din partea lui Charles Parr, care a realizat un motor cu tractiune cu doi cilindri. La inceput acesta a fost dotat cu roti de otel si a accelerat foarte mult munca de pe campuri.

 Recoltarea bumbacului

Bumbacul este o planta care joaca un rol foarte important in viata oamenilor. Cu toate acestea, procesul de recoltare este unul foarte laborios din cauza caracteristicilor sale. Bumbacul are diferite faze de crestere chiar si pe acelasi camp. Asta inseamna ca in timp ce unele capsule cu bumbac sunt gata pentru a fi recoltate, altele nu au ajuns in acel stadiu. Mai departe, capsulele ajunse la maturitate nu pot fi tinute asa prea mult timp pentru ca risca sa deterioreze calitatea bumbacului. In trecut procesul se realiza manual.

Acest lucru s-a schimbat odata cu patentarea primei masini de recoltare a bumbacului. Primele prototipuri functionau pe baza unui mecanism pneumatic in timp ce altele foloseau energie statica sau elemente mecanice. Totusi, cel mai reusit model implica folosirea de apa pe axe, pentru ca bumbacul sa se prinda mai usor de ele.

 Cultivarea fanului 

La fel ca in multe ocazii din prezent, pana la jumatatea secolului 19, fanul se cultiva cu ajutorul secerii sau a coasei. Acest lucru s-a schimbat pe la inceputul anilor 1860 cand au fost dezvoltate cateva masini pentru a automatiza procesul intr-o anumita masura. Acestea au stat la baza

48

cositorilor mecanice, a preselor de balotat si a altor aparate care au transformat munca taranilor.

Cu toate ca a aparut in anul 1850, presa de balotat a devenit populara abia prin anii 1870.

Ceva vreme mai tarziu, prin 1936, un barbat pe nume Innes a inventat un aparat automat pentru taierea fanului. Acesta lega baloturile si economisea astfel timp. Productia in masa a utilajelor si recoltarea fanului a inceput abia in anul 1939, iar de atunci au devenit obiecte indispensabile peste tot in lume.

Agricultura este un domeniu foarte vast, care are la baza multe utilaje care ii ajuta pe muncitori sa lucreze mai eficient. Istoria acestora este una bogata si dateaza de multa vreme. Introducerea tehnologiei in acest sector nu doar ca a redus efortul depus al oamenilor ci a si eficientizat intreg procesul. Evolutia tehnologica nu se opreste aici si cu siguranta in viitor vor aparea mai multe utilaje pe care fermierii sa le foloseasca cu succes.

 * * *

* * *

49