Stiri 16 iulie 2020 , prima parte

Cursul de schimb 16.07.2020 1 EUR

1 USD

APIA si SUBVENTII

Oros, MADR: Depunerea cererilor de plata pentru PNA, posibila pana la 1 septembrie Agroromania.ro 16 Iul. 2020

Vesti bune pentru apicultori de la Ministerul Agriculturii! Depunerea cererilor de plata pentru Programul National Apicol este posibila pana la 1 septembrie. Termenul a fost prelungit!

"Avem o veste buna si pentru apicultori, pentru ca anul acesta conditiile nu au fost prielnice nici pentru apicultura, au afectat foarte mult apicultorii. Am demarat un proiect de Hotarare de Guvern prin care modificam HG 339/2020 privind aprobarea Programului National Apicol pentru perioada 2020 - 2022 in care acordam cate 50 de milioane de lei pe an acestui sector, tocmai pentru a-i ajuta sa aplice, sa fie cat mai multi beneficiari ai acestui program. Practic, am extins termenul de depunere de la 1 august 2020 la 1 septembrie 2020. Sigur, acest lucru l-am facut la multele solicitari venite din partea apicultorilor, astfel incat sa asiguram o continuitate a activitatii, absorbtia fondurilor respective, dar sa ajutam in acest an greu si acest sector", a spus Oros.

1

 La mijlocul lunii iunie, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACA), Ioan Fetea, declara ca productia de miere va fi compromisa in acest an, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, iar estimarile de la acea data aratau ca va fi mai mica cu circa 15-20% decat anul trecut, "care nu a fost un an apicol bun". El considera ca multi apicultori vor renunta la fondurile din Programul National Apicol, iar banii alocati in acest an prin program nu vor fi cheltuiti in totalitate.

 Potrivit Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul National Apicol pentru perioada 2020 - 2022 este de 150,63 milioane lei, din care suma de 75,31 milioane lei reprezinta contributia Uniunii Europene la programele apicole nationale.

 Pentru anul 2020 a fost alocata suma de 50,21 milioane lei, pentru anul 2021 - 50,23 milioane lei, iar pentru anul 2022 - 50,18 milioane lei.

Ministrul Oros, concluzii dupa incheierea perioadei de depunere a cererilor APIA: suprafata declarata la plata, mai mare, insa exploatatiile sunt mai putine iulie 16, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca suprafata declarata la plata anul acesta este de 9,879 milioane de hectare, insa numarul exploatatiilor a scazut cu 13.373.

„S-a incheiat si campania de depunere a cererilor unice de plata. Pana in 15 iunie, practic, aceste cereri puteau fi depuse fara penalizari, si am avut un numar de 826.964 de cereri, pentru o suprafata de 9,814 milioane hectare. In aceasta perioada, din 16 iunie si pana in 10 iulie, s-au mai inregistrat cereri cu penalizari, dar acestea sunt in numar de 3.194, iar suprafata declarata in plus este de 65.000 de hectare. Astazi avem 830.898 de cereri, iar suprafata declarata la plata anul acesta este de 9,879 milioane hectare. Practic a crescut suprafata fata de anul trecut cu 235.000 hectare, iar numarul de cereri, numarul exploatatiilor, a scazut cu 13.373. Am spus si in 16 iunie ca fermele foarte mici, fermele de subzistenta scad ca si numar, dar creste suprafata pentru fiecare exploatatie pentru care se depune declaratia de plata la APIA”, a subliniat ministrul Agriculturii.

2

Perioada de depunere a cererilor unice de plata s-a desfasurat intre 2 martie-15 iunie 2020, iar fermierii care nu au reusit sa depuna documentele la timp au putut sa o faca pana la data de 10 iulie 2020, cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.

Potrivit APIA, cele mai multe cereri de plata au fost inregistrate in judetele: Suceava (45.800), Bihor (35.526), Dolj (35.013) si Maramures (33.878).

Din punct de vedere al suprafetelor pentru care s-a solicitat plata, dintre judetele fruntase se numara: Timis (540.317 ha), Constanta (500.657 ha), Teleorman (429.283 ha), Dolj (424.522 ha) si Ialomita (378.820 ha).

Vesti bune pentru apicultori. Se prelungeste perioada de depunere a cererilor pentru Programul National Apicol iulie 16, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat ca apicultorii vor fi sustinuti in acest an greu si astfel, termenul de depunere a cererilor de plata pentru Programul National Apicol va fi extins pana la data de 1 septembrie 2020.

„Avem o veste bună şi pentru apicultori, pentru că anul acesta condiţiile nu au fost prielnice nici pentru apicultură, au afectat foarte mult apicultorii. Am demarat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care modificăm HG 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 în care acordăm câte 50 de milioane de lei pe an acestui sector, tocmai pentru a-i ajuta să aplice, să fie cât mai mulţi beneficiari ai acestui program. Practic, am extins termenul de depunere de la 1 august 2020 la 1 septembrie 2020. Sigur, acest lucru l-am făcut la multele solicitări venite din partea apicultorilor, astfel încât să asigurăm o continuitate a activităţii, absorbţia fondurilor respective, dar să ajutam în acest an greu şi acest sector”, a spus Oros.

Valoarea sprijinului pentru apicultori si cine il poate accesa

Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de 150,63 milioane lei, din care suma de 75,31 milioane lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale.

Pentru anul 2020 a fost alocată suma de 50,21 milioane lei, pentru anul 2021 – 50,23 milioane lei, iar pentru anul 2022 – 50,18 milioane lei.

„Solicitanţii forme asociative apicole legal constituite care solicită sprijin pentru măsurile A1-A5, precum şi apicultorii care solicită sprijin pentru

3

măsura C.4 vor transmite, prin intermediul mijloacelor electronice, la Centrele judeţene APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, cererile de intenţie însoţite de documentele justificative până la data de 26 mai 2020. Formularul cererii de intenţie împreună cu alte informaţii detaliate privind accesarea Programului Naţional Apicol se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro”, se menţiona în comunicatul APIA.

AFIR si FINANTARI

Noutati despre sprijinul pentru tinerii fermieri. Incepe depunerea cererilor iulie 16, 2020

Ministrul Adrian Oros a anuntat in cadrul conferintei de presa sustinuta la sediul MADR lansarea sesiunii de primire a solicitarilor de finantare pentru submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfasoara in intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau pana la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submasura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt in valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euroreprezinta alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Precizam ca este prima data in acest exercitiu financiar, 2014 – 2020, cand exista o alocare distincta pentru tinerii fermieri din afara granitelor tarii.

Pragul de calitate pentru prima etapa lunara (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte si scade la 85 de puncte pentru a doua etapa (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie  – 15 octombrie 2020.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, in valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro in functie de dimensiunea exploatatiei agricole (dimensiunea exploatatiei agricole se poate calcula si prin noua aplicatie pusa la dispozitia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/).

Finantarea se acorda tinerilor fermieri sub forma de suma forfetara in doua transe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finantare si 25% din cuantumul sprijinului in functie de implementarea corecta a Planului de afaceri, fara a depasi trei ani (cinci ani pentru exploatatiile pomicole) de la semnarea Contractului de finantare.

4

Cererile de finantarea se realizeaza conform Ghidului solicitantului si a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la sectiunea „Investitii PNDR” in pagina dedicata submasurii 6.1, iar depunerea documentatiei se realizeaza on-line, pe pagina oficiala de internet a Agentiei.

Depunerea cererilor de finantare se poate opri inainte de termenul limita (15 octombrie 2020, ora 16:00), daca valoarea publica totala a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Subliniem faptul ca in primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplica aceasta prevedere si sesiunea ramane deschisa chiar daca suma alocata a fost epuizata.

CALENDAR AJUTOARE FERMIERI DIN BANI EUROPENI! Agroinfo 16 iulie 2020 BANI PENTRU FERMIERI. AGROINFO vă pune la dispoziție versiunea cea mai recentă a calendarului pentru obținerea ajutoarelor din bani europeni, cu toate sesiunile depunere proiecte care sunt lansate în acest an și submăsurile pentru anul 2020 pentru care mai sunt disponibili bani.

CALENDAR LANSARE SESIUNI DEPUNERE PROIECTE AFIR 2020!

1. sM 17.1 „Contribuții la primele de asigurări” 11 mai–30 noiembrie 2020 - alocare 15.000.000 euro2. sM 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” 11 mai – 31 iulie 2020 - alocare 13.039.804 euro3. sM 5.2 „Sprijin pentru investiții în refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastrele naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente adverse” 11 mai – 31 iulie 2020 - alocare 3.677.431 euro4. sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații” 1 iulie - 30 septembrie 2020 - alocare 43.700.259 euro5. sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” 13 iulie - 31 decembrie 2020 - alocare 12.000.000 euro. ATENȚIE! Sesiunea va fi organizată doar pentru investiții noi în abatoare de capacitate mică în zona montană.

6. sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” 30 iunie - 30 septembrie 2020 - alocare 1.985.644 euro7. sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” 15 iulie - 15

5

octombrie 2020 - alocare 43.022.207 euro8. sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” august - alocare 2.008.739 euro9. sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” august - alocare 4.072.493 euro.

Informații furnizate de Ministerul Agriculturii și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru AGROINFO.

Adrian Oros: Fermierii din zona montană pot aplica pentru proiecte de 300.000 de euro! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 15 iulie 2020

Sprijin pentru fermierii din zona montană unde condițiile naturale fac viața și mai grea producătorilor agricoli! Fermierii din aceste zone ale țării pot accesa proiecte de 300.000 de euro pentru construirea de abatoare de mică capacitate până la finalul acestui an, accesând Măsura 4.2 – Investiții în procesarea, marketingul produselor agricole, a anunțat ministrul Adrian Oros, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului Agriculturii. Rata sprijinului nerambursabil pentru această măsură este de 50% din totalul cheltuielilor.

”Pentru zona montană în exercițiul 2014-2020 nu au fost destinate sume distincte și pentru că am avut solicitări din această zonă, anul acesta am identificat, tot așa, sume neutilizate în alte măsuri și i-am mutat la această măsură 4.2 și i-am dedicat abatoarelor de mică capacitate în zona montană. Aici, sigur, în primul rând beneficiarii sunt cooperativele, dar și grupurile de producători constituite în baza legislației. Rata sprijinului nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători, cooperative sau societăți și 40% pentru alte întreprinderi. Plafonul este de 300.000 de euro pe proiect. Sesiunea va fi deschisă până în 31.12.2020”, a declarat ministrul Adrian Oros.

AFIR a anunțat încă de la începutul acestei luni că din 13 iulie va fi lansată sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – “Sprijin pentru investiții în

6

procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare şi comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.

ALTELE

AVERTISMENTUL EURODEPUTATULUI DANIEL BUDA ASUPRA IMPORTURILOR DE CARNE, LAPTE, BRÂNZĂ! Agroinfo 16 iulie 2020

INTERVENȚIE. Comisia Europeană trebuie să se asigure că țările de unde importăm produse alimentare respectă standardele de sănătate a animalelor la fel ca în UE! Avertizează europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.

Regulamentul privind sănătatea animalelor a fost subiectul unui schimb de opinii extrem de important pe care l-am avut în cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European, cu un reprezentant al Comisiei DG SANTE.

În intervenția pe care am susținut-o, am transmis faptul că sănătatea fiecăruia dintre noi depinde în cea mai mare măsură de sănătatea animalelor pe care le consumăm. Aceasta este strâns legată de bunăstarea animalelor generată evident de condițiile de creștere și de hrănire. Există rezerve serioase însă, că bunăstarea animalelor este asigurată la standardele europene și în țările din afara UE de unde importăm carne, lapte, brânză sau ouă. Drept urmare, Comisia Europeană

7

trebuie să aibă mecanismele necesare pentru a se asigură că și în țările de unde facem importuri sunt respectate standardele de sănătate a animalelor și că nu se folosesc antibiotice sau hormoni de creștere.

Iată intervenția pe care am avut-o:Sănătatea animalelor este fără discuție importantă din prima zi de viață și până la finalul perioadei productive. Calitatea produselor obținute este strâns legată de sănătatea acestora. La nivelul Uniunii Europene s-a adoptat legislația în domeniu plecând de la principiul că „prevenirea este mai bună decât vindecarea”, legislație care este în curs de implementare, dar nu este așa de ușor în practică.

În același timp, avem o problemă majoră cu boli care evoluează rapid la nivel transfrontalier, cum ar fi pesta porcină africană sau gripă aviară și nu numai. Din păcate, în multe situații, statele membre și Comisia sunt depășite în gestionarea bolilor. Aș dori să întreb Comisia dacă nu apreciază că este nevoie de o coordonare și implicare mai serioasă din partea acesteia în astfel de situații. UE, în același timp, importă cantități importante de carne, lapte, brânză sau ouă. Aș vrea să întreb Comisia dacă are la îndemână mecanisme suficiente pentru a se asigură că și în țările de unde facem importuri sunt respectate standardele de sănătate a animalelor și că nu se folosesc antibiotice sau hormoni de creștere pe toată durata de viață a acestora, a scris europarlamentarul român (în foto) pe pagina sa oficială Facebook.

Reprezentantul Comisiei DG SANTE a subliniat în intervenția sa următoarele idei:

„În ceea ce privește reguli mai bune privind importurile, asta putem obține doar cu noile reguli care trebuie să intre cât mai repede în vigoare. Regulile de import figurează deja în noul regulament. Partenerii noștri comerciali au fost deja informați. Dacă aceste reguli vor fi aplicate în 2021, fermierii noștri vor fi mai bine protejați, la fel și în cazul maladiilor.

Au avut loc consultări extinse cu experți din statele membre și asta a întârziat adoptarea unor serii de acte delegate care ar face ca legislația să fie implementată. Comisia a adoptat reguli foarte ambițioase, dar în același timp nu facem schimbări majore. Comisia s-a implementat cu părțile interesate, a încurajat statele membre să înceapă o ajustare a legislației. Comisia nu e de acord cu amânarea datei de implementarea a dispozițiilor, o astfel de întârziere ar cauza probleme legate de anumite măsuri așteptate de mult timp. E o legislație necesară. Ne aflăm într-o situația în care dacă amânăm data de aplicare a regulilor, vom genera o serie de frustrări, tabloul general va fi și mai neclar.”

8

Ministerul Agriculturii anunță că a inițiat toate demersurile pentru ca fermierii să primească despăgubiri de secetă! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 16 iulie 2020 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale îi liniștește pe fermierii afectați secetă! MADR anunță printr-un comunicat de presă că producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică manifestată în anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despăgubiri și că declararea ca neconstituțională a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, nu va influența acest proces.

Ministerul Agriculturii mai arată că Proiectul de Ordonanță de urgență elaborat de instituție cuprinde dispoziții referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409.000 de lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială.

MADR menționează că după expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se va efectua autorizarea la plată a beneficiarilor şi se va putea constitui obligația de plată a acestui ajutor de stat. Plata se va realiza de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

”Ca urmare a declarării neconstituționale a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, s-au vehiculat în spațiul public informații potrivit cărora nu mai există cadrul legal pentru acordarea de despăgubiri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale aduce la cunoștința fermierilor că aceste informații vehiculate în spațiul public sunt false și, totodată, informează asupra faptului că a inițiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectați de secetă să primească despăgubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca aceștia să dispună de resursele financiare pentru finanțarea lucrărilor

9

agricole viitoare. Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, inițiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nu influențează sub nici o formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă”, transmite MADR în comunicatul de presă.

MADR reamintește fermierilor că în ziua de 14 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională, în ansamblul său și nu poate fi pusă în aplicare.

Ministerul Agriculturii va aloca 1,088 miliarde de lei pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de secetă Financial Intelligence 16 iulie 2020,

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat privind despăgubirile acordate fermierilor afectaţi de secetă se ridică la 1,088 miliarde de lei, iar fondurile vor fi asigurate prin rectificare bugetară, a anunţat, joi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

“Proiectul de Ordonanţă de urgenţă elaborat de MADR cuprinde dispoziţii referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială”, precizează MADR într-un comunicat remis Agerpres.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat şi primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat se efectuează autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui

10

obligaţia de plată a acestui ajutor de stat. Plata se va realiza de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

MADR precizează că după declararea neconstituţionalităţii Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, s-au vehiculat în spaţiul public informaţii potrivit cărora nu mai există cadrul legal pentru acordarea de despăgubiri.

“Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aduce la cunoştinţa fermierilor că aceste informaţii vehiculate în spaţiul public sunt false şi, totodată, informează asupra faptului că a iniţiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectaţi de secetă să primească despăgubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca aceştia să dispună de resursele financiare pentru finanţarea lucrărilor agricole viitoare. Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile, iniţiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acţiunile întreprinse de MADR şi nu influenţează sub nici o formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă”, se menţionează în comunicatul ministerului.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat miercuri că în urma analizelor efectuate în teren vor fi despăgubiţi 34.647 de fermieri, care deţin 1,168 milioane hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut.

“Cuantumurile pe hectar le-am mai comunicat: pentru grâu 925 lei, grâul reprezintă aproape 80% din suprafaţa însămânţată, pentru secară tot 925 de lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei. Acestea sunt sumele pe care prin APIA toţi fermierii le vor primi”, a menţionat şeful MADR.

Potrivit sursei citate, fermierii vor intra în posesia banilor la finele lunii august.

În sprijinul fermierilor afectați de secetă, ANAF a transmis în teritoriu circulara promisă Mihaela Prevenda Joi, 16 Iulie 2020 Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis circulara pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și recunoașterii la fermieri a cheltuielilor de producție și a TVA aferentă pentru culturile agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor, a anunțat directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) - Florentin Bercu.

11

Săptămâna trecută, pe 9 iulie 2020, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-au întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros, cu secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat, precum și cu oficiali ai Ministerului Finanțelor Publice și reprezentanții ANAF. Atunci s-a convenit că ANAF va emite o circulară către structurile teritoriale și va susține o videoconferință de clarificare asupra procedurilor de control și a recunoașterii la fermieri a cheltuielilor de producție și a TVA aferentă pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică severă.

Reamintim că, Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

MADR: COMUNICAT DE PRESĂ Joi, 16 Iulie 2020 15:27

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică manifestată în anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despăgubiri și că declararea ca neconstituțională a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri

producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, nu va influența acest proces.

Proiectul de Ordonanță de urgență elaborat de MADR cuprinde dispoziții referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a  beneficiarilor şi se poate constitui

12

obligația de plată a acestui ajutor de  stat. Plata se va realiza de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Ca urmare a declarării neconstituționale a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, s-au vehiculat în spațiul public informații potrivit cărora nu mai există cadrul legal pentru acordarea de despăgubiri.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale aduce la cunoștința fermierilor că aceste informații vehiculate în spațiul public sunt false și, totodată, informează asupra faptului că a inițiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectați de secetă să primească despăgubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca aceștia să dispună de resursele financiare pentru finanțarea lucrărilor agricole viitoare.

Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, inițiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nu influențează sub nici o formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă.

Reamintim că în ziua de 14 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională, în ansamblul său și nu poate fi pusă în aplicare.

MADR: Consultare online privind măsurile de investiții în domeniul agricol Joi, 16 Iulie 2020 15:19

Ministrul Adrian Oros a participat miercuri, 15 iulie 2020, la a treia consultare online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS), în cadrul Grupului de Lucru - „Intervenții în domeniul agricol –

13

finanțate din Pilonul II PAC (măsuri de investiții și alte intervenții în domeniul agricol)”, având ca temă versiunea 2 a analizei SWOT – Obiectiv Specific 3. “Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric”.

La eveniment au participat și Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR, Daniela Rebega, director general adjunct AMPNDR, reprezentanți ai unor organizații importante din zona dezvoltării rurale și agriculturii,  ai mediului asociativ, precum și directori și experți din cadrul MADR.

Ministrul Adrian Oros a accentuat importanța îmbunătățirii gradului de pregătire profesională a forței de muncă din agricultură, precizând că autoritățile, împreună cu mediul asociativ și instituțiile de învățământ, trebuie să creeze forme de pregătire continuă, de specializări și instruiri pentru a-i ajuta pe fermieri să dobândească competențe în vederea creșterii eficienței exploatațiilor.

Secretarul de stat a enumerat posibilele categorii de intervenție pe pilonul II, menționând suplimentarea alocărilor care ar putea reveni României pe programarea 2021-2027, inclusiv prin Planul de Redresare Economică, “Next Generation”. În plus, Emil Dumitru a subliniat importanța asocierii și rolul major pe care îl au asociațiile profesionale în ce privește convingerea micilor fermieri de a se asocia.

Daniela Rebega a prezentat principalele modificări și actualizări operate în cadrul analizei SWOT, afirmând că au fost luate în considerare toate comentariile bazate pe date statistice noi și amintind că termenul pentru transmiterea observațiilor este 3 august 2020. Directorul general adjunct a mai adăugat că următorii pași ce trebuie parcurși sunt finalizarea Analizei nevoilor, document care de asemenea, va fi supus spre consultare pentru fiecare capitol în parte, precum și elaborarea Strategiei de intervenție pentru ambii piloni.

Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la măsurile de investiții  în domeniul agricol și au fost discuții bazate pe experiența actualului exercițiu financiar și pe lecțiile învățate pe fiecare sector, pentru ca în viitor PNS să reflecte nevoile mediului rural din România.

Analiza SWOT a PNS se regăsește pe site-ul www.madr.ro, accesând link-ul: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2020/analiza_swot_pns-versiunea_ii.pdf

14

Coronavirus la DSVSA București! Acuzații grave: În instituție nu se respectă regulile de prevenire a infecțiilor! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 15 iulie 2020

Caz de infecție cu noul coronavirus în rândul colectivului de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București! Fostul director al instituției, Ovidiu Valentin Zvorișteanu a transmis Agrointeligența – AGROINTEL.RO o scrisoare în care aduce acuzații grave actualului șef din instituție care nu ar pune în aplicare regulile minime de prevenire a infecțiilor cu COVID-19.

În prezent, doctorul Ovidiu Valentin Zvorișteanu, care deși a câștigat prin concurs postul de director DSVSA București, a fost ”mazilit” la DSVSA Giurgiu de actuala conducere, prin președintele Robert Chioveanu. Zvorișteanu susține că cel pus în locul său cu mandat temporar nu a respectat mai multe măsuri de prevenire a infecțiilor cu coronavirus, ajungându-se ca un angajat-cheie din instituție să fie confirmat cu COVID-19.

Angajatul cu COVID-19, în contact cu colegii și agenții economici

Doctorul Ovidiu Valentin Zvorișteanu spune că angajatul care a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus lucrează în unul din serviciile DSVSA București, unde prin natura obligațiilor de serviciu intră în contact atât cu operatorii economici, cu colegii din cadrul serviciului, cât și cu colegii din celelalte structuri ale instituției.

Zvorișteanu aduce acuzații grave și spune că îmbolnăvirea a avut loc din cauza managementului haotic al dr. Liviu Radelesne, promovat temporar în funcția de director executiv la DSVSA București, nefiind respectate în spațiile închise ale instituției Planurile de măsuri pentru prevenirea și combaterea pandemiei de coronavirus, chiar însuși directorul executiv încurajând angajații la nerespectarea unei măsuri obligatorii, cum este monitorizarea temperaturii corporale la intrarea în instituție.

Șeful DSVSA București intră prin spate ca să nu fie termometrizat

”Deși prin Planurile de măsuri pentru prevenirea și combaterea Pandemiei cu SARS-CoV-2 a fost instituită obligația monitorizării temperaturii corporale la accesul în instituție, prin comportamentul său, actualul Director executiv al DSVSA București încurajează subalternii la nerespectarea acestei măsuri obligatorii. Actualul director, dr. Radelesne Liviu utilizează exclusiv calea de acces din spatele clădirii administrative astfel sustrăgându-se permanent de la verificarea temperaturii corporale, care se realizează la

15

intrarea principala în instituție”, a spus doctorul Ovidiu Valentin Zvorișteanu.

Programul decalat nu se aplică pentru angajații DSVSA București

De asemenea, nu ar fi fost respectată nici măsura de începere a programului de lucru la ore diferite, directorul executiv al DSVSA București transmițându-le tuturor angajaților că trebuie să se prezinte la sediu la orele 8:30 dimineața.

Doctorul Zvorișteanu mai arată că toate aceste lucruri, pe care le-a dezvăluit, pot fi verificate prin vizualizarea camerelor de luat vederi din cadrul instituției.

În final, Zvorișteanu a explicat și cum a ajuns doctorul Liviu Radelesne să fie directorul executiv al DSVSA Bcurești. ”Dr. Liviu Radelesne a fost promovat temporar, de pe funcția de execuție pe care o deținea, în funcția de Director executiv la DSVSA București, de actuala conducere a ANSVSA (Chioveanu Robert Viorel), urmare detașării la DSVSA Giurgiu a dr. Zvorișteanu Ovidiu Valentin, numit Director Executiv la DSVSA București, urmare examenului susținut în 2013”, a menționat în finalul scrisorii doctorul Ovidiu Valentin Zvorișteanu.

ORDIN nou privind autorizarea berbecilor pentru montă! Documentul, publicat de ANZ! Roxana Dobre Roxana Dobre - 16 iulie 2020

Noi reguli pentru monta naturală a berbecilor. Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ) a postat pe site-ul propriu draftul privind ordinul de ministru care înlocuiește Ordinul nr.180 de aprobare a Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate. Vechiul document i-a adus pe crescători la București, la discuții cu ministrul agriculturii, nemulțumiți fiind de noile reguli privind monta naturală!

Capitoul II din noul ordin prevede că ”reproducătorii care participă la programele de ameliorare aprobate, indiferent de specie, trebuie să fie identificați prin analiza grupei sanguine (testul de filiație), în procent de 3%, din efectivul de masculi existent în exploatație, dar nu mai puţin de 1 cap”. Foarte important, se precizează că în exploataţiile în care rezultatele testării depăşesc 20% neconformităţi, ANZ dispune testarea întregului efectiv.

Cum se va face achiziţionarea, reformarea și autorizarea reproducătorilor

16

Conform noilor propuneri, Oficiile judeţene de zootehnie întocmesc la începutul fiecărui an necesarul de reproducători pentru montă naturală, iar societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, asigură după caz, reproducătorii necesari pentru montă naturală. Pentru montă naturală, reproducatorii trebuie sa fie identificați în conformitate cu legislația Uniunii Europene în domeniul sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor, să aibă vârsta optimă pentru introducerea și utilizarea la montă, sa fie în stare perfectă de sănătate, să îndeplineasca condițiile sanitar veterinare, condițiile pentru aptitudinea de reproducător și comportamentul sexual, condițiile minime privind capacitatea de fertilizare a materialului seminal și condițiile minime privind performanțele.

Reproducătorii masculi, indiferent de specie, utilizaţi la montă naturală, sunt autorizaţi de către autoritatea competentă a statului în zootehnie dacă îndeplinesc performanţele minime stabilite prin programele de ameliorare şi cerinţele sanitar-veterinare în vigoare. Pentru reproducătorii din speciile bubaline, bizoni, ovine, caprine, suine și cabaline care nu îndeplinesc condițiile menționate mai sus și care activează la reproducția femelelor cuprinse în lucrările de ameliorare, autorizarea se face conform derogărilor prevăzute de ocietățile/exploatațiile de ameliorare în programele de ameliorare rasiale.

Reproducătorii care deservesc femelele din marea creștere vor fi autorizaţi conform derogărilor elaborate de ANZ la recomandarea Consiliului Tehnico Științific. Toți berbecii și țapii prezentați pentru autorizare trebuie să dețină testul de genotipare pentru rezistența la scrapie, conform protocolului de colaborare încheiat între ANSVSA și ANZ.

Oficiile judeţene de zootehnie organizează anual bonitarea şi clasarea reproducătorilor din punctele de montă, în vederea autorizării acestora. Cu acest prilej se fac propuneri de reformă a celor inapţi pentru montă, precum şi planurile de rotire a reproducătorilor.

onitarea şi Clasarea reproducătorilor se face de către o comisie de clasare formată, după caz din:

a) 2 reprezentanți din cadrul Oficiului Judeţean de Zootehnie;

b) în funcție de caz, medicul veterinar oficial, reprezentantul societății/exploatației de ameliorare recunoscute și/sau al asociaţiei de crescători autorizate ca parte terță.

17

Persoanele menționate la alin. (1) lit. a) sunt desemnate prin decizia directorului general alautorității competente. Autoritatea competentă se asigură că personalul propriu care face parte din comisia de bonitare și clasare nu se află în niciun conflict de interese în ceea ce privește desfășurarea acestor activități. Autoritatea competentă are stabilite măsuri tehnice și procedurale, pentru a proteja și pentru a asigura confidențialitatea și integritatea datelor cu caracter personal prelucrate, prevenirea utilizării sau accesul neautorizat, precum și prevenirea încălcării securității datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privindprotecția datelor).

Bonitarea și clasarea reproducătorilor, se fac conform instrucţiunilor și a fișelor de bonitare, care vor fi elaborate în termen de 5 zile de la publicarea prezentelor norme tehnice aprobate prin decizia directorului general.

Funcţionarea şi controlul activităţii punctelor de montă

Punctele de montă organizate pentru desfășurarea montei naturale publice funcţionează în baza autorizaţiei anuale eliberate de către oficiile judeţene de zootehnie. Modelul de autorizaţie este prevăzut mai jos, conform anexei 1:

Pentru reproducătorii din punctele de montă oficiile judeţene de zootehnie vor elibera autorizaţii pentru montă, conform anexei nr. 2.1, pentru tauri şi armăsari:

şi conform anexei nr. 2.2, pentru vieri din rasele autohtone în pericol de abandon, berbeci şi ţapi:

Autorizatiile pentru monta eliberate de oficiile judeţene de zootehnie vor avea aplicată, după caz, într-un loc vizibil, ștampila cu următoarea sintagma: “interzisă utilizarea la reproducția femelelelor din programele de ameliorare aprobate”. Autorizaţiile pentru montă vor fi păstrate la punctele de montă. Toţi reproducătorii din cadrul punctelor de montă sunt supuşi controlului sanitar veterinar, conform prevederilor Programului strategic.

Reproducătorii masculi din punctele de montă sunt controlaţi periodic din punct de vedere al capacității de fertilizare a materialului seminal, astfel:

a) taurii – primăvara, în luna aprilie, şi toamna, în luna octombrie, şi atunci când situaţia fecundităţii este necorespunzătoare;

18

b) berbecii/țapii – cu o lună înainte de începerea campaniei de montă;

c) vierii din rasele autohtone în pericol de abandon – trimestrial şi atunci când situaţia reproducţiei o impune;

d) armăsarii – cu 15 zile înainte de începerea campaniei de montă.

În termen de 6 luni de la publicarea prezentelor norme tehnice se vor face demersurile necesare pentru achiziționarea materialelor, în vederea determinării capacității de fertilizare a materialului seminal. Deţinătorii reproducătorilor din punctele de montă solicită oficiilor judeţene de zootehnie, efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal brut provenit de la aceştia. Personalul din cadrul oficiilor judeţene de zootehnie, care efectuează evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal brut provenit de la reproducători, este desemnat prin decizia directorului general al autorității competente.

Monta femelelor din speciile bovine, ovine, caprine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon şi cabaline se execută pe baza unui plan de montă stabilit pentru fiecare reproducător. Programul de montă pentru toate speciile de animale se întocmeşte până la finele lunii ianuarie de către oficiile judeţene de zootehnie, după caz, în colaborare cu societățile de ameliorare recunoscute, asociațiile de crescători, autorizate ca părți terțe.

Activitatea reproducătorilor din timpul vieţii, se înregistrează în registrele pentru montă şi produşi. Se interzice înscrierea în registru a doi sau mai mulţi reproducători din specii diferite. Proprietarii reproducătorilor din punctele de montă au obligaţia să completeze zilnic activitatea fiecărui reproducător în registrul pentru montă şi produşi. Proprietarii reproducătorilor din punctele de montă au obligaţia să elibereze adeverinţa de montă, în dublu exemplar, imediat după executarea montei fiecărei femele. Pentru iepe, vaci, bivoliţe si scroafe din rasele autohtone în pericol de abandon se utilizează un carnet separat de adeverinţe de montă.

Pentru vacile din rasele specializate pentru carne se utilizează adeverinţa de montă potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.

Originalul adeverinţei se eliberează proprietarului femelei montate, iar copia adeverinţei rămâne în documentaţia punctului de montă. În cazul în care femela repetă monta, aceasta va fi evidenţiată în aceeaşi adeverinţă, în ambele exemplare.În cazul pierderii adeverinţei originale, un duplicat va fi emis de către entitatea unde a fost montată femela, pe baza copiei păstrate în documentaţia punctului de montă. Punctele de montă pentru bovine şi

19

cabaline vor păstra copia adeverinţei de montă, pentru o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc monta.

Punctele de montă pentru porcine din rasele autohtone în pericol de abandon, ovine și caprine vor păstra copia adeverinţei de montă, pentru o perioadă de 1 an de la data la care a avut loc monta. Reprezentanţii instituţiilor abilitate să efectueze controlul punctelor de montă vor menţiona în caietul de îndrumare şi control toate constatările şi recomandările cu privire la activitatea reproducătorului, starea lui zootehnică şi sanitară veterinară, acordându-se termene de remediere pentru deficienţele constatate. Nerespectarea acestora poate atrage sancţiuni până la suspendarea, sau după caz, retragerea autorizaţiei de folosire a reproducătorilor la montă.

Lunar, până în data de 10, punctele de montă vor transmite la oficiile judeţene de zootehnie tabele nominale cu femelele montate şi produşii obţinuţi, pentru luna anterioară, în vederea constituirii bazei de date pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie. Utilizarea la montă a reproducătorilor neautorizaţi și nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice se sancţionează conform Legii zootehniei nr. 32.

Crescatorii de bovine NEMULTUMITI de noul proiect de ordin: „NU se poate ACCEPTA asa ceva!”In iul. 16, 2020

Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR) își exprimă nemulțumirea față de draftul pus în dezbatere publică de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ) pe site-ul propriu privind ordinul de ministru care înlocuiește Ordinul nr.180 de aprobare a Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate.

Deși vechiul document a fost criticat de crescătorii de animale, acest nou ordin nu aduce modificările pe care le așteptau reprezentanții din zootehnie.

„Am analizat astăzi draftul. Modificări prea mari nu sunt sau nu sunt acele modificări pe care noi le așteptam. Acest ordine se aplică de 50 de ani în

20

România. Nu este normal să lucrăm după niște norme de acum de 50 de ani. Modificări substanțiale nu sunt! Pe noi nu ne mulțumește în nici un fel.

Cel puțin faptul că în continuare oficiile județene vor autoriza taurii pentru monte și mai ales cel mai grav lucru că se va permite autorizarea taurilor metiș. Acest lucru ne face pe noi ca și această propunere să fie de neacceptat.

Nu se poate accepta așa ceva! Un crescător simplu, ca să nu mai spun un specialist în zootehnie, nu mai poate accepta să autorizăm tauri pentru monte”, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR), Dumitru Grigorean.

Președintele ACBCR, Dumitru Grigorean a declarat că va transmite mâine punctul oficial al asociației față de acest proiect de ordin.  În cazul în care nu se va lua în considerare punctul lor de vedere, asociația are mai multe variante de răspuns. Fie vor trimite o întrebare Comisiei Europene ce se întâmplă în cazul în care legislația națională contravine regulamentului european, fie vor organiza proteste în fața Ministerului.

„Vom aștepta un răspuns și vom acționa în consecință. Luăm în calcul inclusiv renunțarea la activitate, deoarece, dacă lucrurile rămân așa, noi nu ne prea ne avem rostul. Cum să mai facem ameliorare? Cum să mai dezvoltăm acest sector, în condițiile în care exact autoritatea competentă, cea care trebuie să ne ajute sau chiar trebuie să ne oblige să facem o ameliorare, exact această instituție vine și face contrariul. 

Ne pune bețe în roată și ne îngreunează foarte mult activitatea. Esența activității noastre este tocmai stabilirea valorii de ameliorare la niște animale în așa fel încât de la o generație la alta să avem minim 1% progres genetic. Or, acest lucru se face prin tauri și lăsându-ne să ne facem treaba și chiar să ne controleze dacă ne-am făcut treaba sau nu. Dar nu să autorizeze monta naturală, în special la taurii metiș”,  a afirmat în exclusivitate pentru AGRO TV președintele ACBCR. Noul ordin poaate fi consultat la următorul link: ORDIN pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate

Taxe vamale zero la importul de porumb, sorg și secară în Uniunea Europeană! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 15 iulie Uniunea Europeană renunță la taxarea pe tonă la importul de porumb, sorg și secară! Comisia Europeană a anunțat taxe vamale zero ca urmare a majorării accentuate a prețului la porumb pe piața mondială.

21

Tariful pentru taxele de import la porumb, sorg și secară a fost actualizat de trei ori în ultimele trei luni. Inițial, taxele de import au crescut ca urmare a scăderii prețului porumbului în Statele Unite, scădere cauzată de prăbușirrea cererii de bioetanol din țară. Mai târziu, când situația a început să se redreseze, prețul porumbului din Statele Unite a început din nou să crească, ceea ce a determinat prima reducere a tarifelor la import. În acest moment, preconizându-se o recoltă mai scăzută a porumbului în Statele Unite în 2020-2021, care va continua să crească prețurile pe piața mondială, tarifele la import sunt din nou stabilite la zero euro pe tonă, potrivit Agroclub.bg.

Tariful revizuit, publicat pe 3 iulie anul acesta. în Jurnalul Oficial al UE, se calculează în conformitate cu Regulamentul 642/2010. Acesta explică că taxa pe importurile celor trei cereale se bazează pe diferența dintre prețul de referință european și valoarea de referință mondială a porumbului – prețul american, care, pe lângă prețul porumbului, include asigurarea și marfa în portul Rotterdam.

Porumbul de origine mondială poate fi importat în bloc fără a fi impuse taxe, cu excepția cazului în care prețul mediu de zece zile al CFR Rotterdam pentru porumbul încărcat din Golful SUA scade sub nivelul de 157 euro/tonă cu cel puțin 5 euro/tonă.

Guvernul are spre adoptare o OUG privind tichetele de masă caldă pentru persoanele în vârstă. 300.000 de oameni vor beneficia de măsură A.B Editorial / 16 iulie

Ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloş a anunţat că Guvernul are spre adoptate, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă privind tichetele de masă caldă pentru persoanele în vârstă. Astfel, 300.000 de oameni vor beneficia de această măsură. Condiţia este ca persoanele să aibă peste 75 de ani şi pensia de până la 704 lei. Valoarea tichetului pe suport electronic este de 180 lei pe lună.

"Mai avem, domnule ministru Boloş, Ordonanţa de Urgenţă privind tichetele de masă caldă pentru persoanele în vârstă", a declarat Ludovic Orban, la începutul reuniunii de joi a Executivului.

MInistrul Fondurilor Europene a explicat ce implică măsura.

22

"Este pe ordinea de zi. Avem în vedere persoanele de peste 75 de ani cu pensia până în 704 lei, pensia socială, urmează să beneficieze de acest tichet de masă pe suport electronic în valoare de 180 lei pe lună. Finanţarea este din fonduri europene. 300.000 de beneficiari sunt", a spus Boloş.

Întrebat de premier dacă există vreo condiţie legată de venit, Marcel Boloş a răspuns: "Condiţia este impusă prin Programul Operaţional şi Fondul European de susţinere a persoanelor dezavantajate".

Acesta a adăugat că încearcă "prin negocieri cu Comisia ca această măsură să continue şi în perioada următoare de programare",

În cazul în care Ministerul Fondurilor Europene va reuşi să obţină suplimentarea fondurilor, atunci, va fi propus, împreună cu Ministerul Muncii, "scăderea vârstei astfel încât să avem în vedere cât mai mulţi beneficiari, o categorie cât mai largă de persoane", a conchis Boloş.

……………………….

LEGISLATIV

Legislatie romaneasca

Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, Parlamentul României Va fi modificat de L 129/2020 la 18.07.2020

Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 621 din 15.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Decizia nr. 279/2020 privind revocarea domnului Viorel Toma din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Prim-ministru Publicat în Mof I nr. 618 din 14.07.2020. A intrat în vigoare la 14.07.2020

Ordinul nr. 170 din 18 iunie 2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Cosâmbeşti din judeţul Ialomiţa, în proprietatea acestei organizaţii - M.O. nr. 0537 din 2020

23

Ordinul nr. 112 din 24 aprilie 2020 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor tradiţionale - M.O. nr. 0538 din 2020 Decretul nr. 332 din 26 iunie 2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol - M.O. nr. 0560 din 2020 Ordinul nr. 176 din 23  iunie 2020 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 406/2017 pentru aprobarea Normelor privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative din sectorul fructelor şi legumelor şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea, precum şi pentru aprobarea unor măsuri excepţionale temporare aplicabile în sectorul legume-fructe pentru prevenirea perturbării pieţei, provocată de pandemia de COVID-19 - M.O.nr. 0594 din 2020 Hotărârea nr. 509 din 25 iunie 2020 privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea datelor de identificare, după caz, ale unor bunuri aflate în domeniul public  al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a unor unităţi din subordinea acestuia, precum şi pentru comasarea unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Ialomiţa din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0602 din 2020 Ordinul nr. 111 din 19 iunie 2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa  Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor - M.O. nr. 0606 din 2020 Decretul nr. 373 din 9 iulie 2020 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Programului  de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie - M.O. nr. 0607 din 2020 Ordinul nr. 179 din 30  iunie 2020 privind completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică - M.O.nr. 0607 din 2020

24

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1018/2020 de aprobare a pirofosfatului feric ca substanţă activă cu risc redus în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 225 din 14.07.2020. Va intra în vigoare la 03.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1017/2020 de stabilire, pentru anul 2020, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 225 din 14.07.2020. Va intra în vigoare la 21.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1024/2020 privind deschiderea şi modul de gestionare al contingentelor tarifare ale Uniunii pentru anumite produse originare din Republica Socialistă Vietnam, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 226 din 15.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Regulamentul delegat nr. 877/2020 de modificare şi de rectificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013, şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/341 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 16.07.2020

Proiecte de acte normative https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.htmlJoi, 16 Iulie 2020 12:49

HOTĂRÂRE privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean IașiCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-

mail: patrimoniu@apia.org.ro Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

25

INTERNE

Sfecla de zahăr în 2020: pe ce suprafaţă ne bazăm? Vasile Pop-Silaghi 16 iulie 2020

Creşterea preţului zahărului în primele 3-4 luni ale acestui an a încurajat atât procesatorii, cât şi cultivatorii de sfeclă. Acum, acest optimism s-ar putea să fie spulberat.

La  început de iunie a.c., România înregistra o suprafaţă de sfeclă de zahăr rămasă în cultură de 23.662 ha, cu 855 ha mai mult decât cea declarată la recoltare în toamna anului 2019.

O creştere nesemnificativă, având în vedere că şi anul trecut suprafaţa semănată a fost de peste 23. 000 ha, dar cea recoltabilă a scăzut.

Repartizarea pe fabrici

Suntem de câţiva ani pe acelaşi "platou", pierderea Fabricii Oradea prin lichidare fiind compensată aproape integral de suplimentarea contractelor la Agrana şi Tereos, companii care, iată, în acest an au trebuit să compenseze şi scăderea drastică a suprafeţelor de la Bod (peste 700 ha în 2020, faţă de circa 2800 ha în 2019).

Astfel, Agrana Roman contează pe o suprafaţă de 14.264 ha (60,4% din suprafaţa totală), cu lideri judeţeni şi naţionali: Iaşi - 5028 ha, Neamţ - 3832 ha), Tereos Luduş cu 8632 ha (jud. Mureş, pe primul loc aici şi locul 3 pe ţară cu 3261 ha). De observat că media suprafeţelor pe fermă creşte de la un an la altul, dar diferă semnificativ de la o fabrică la alta: Agrana - 207 ferme cu o medie de aproape 70 ha, Tereos Luduş - 288 ferme cu 30 ha şi Bod - 93 ferme cu o medie de numai 7,6 ha.

Producţii mai mici la principalii producători din UE

În ţările Uniunii Europene, vremea secetoasă din primăvară şi atacul timpuriu de afide în culturile de sfeclă, dar şi reducerea suprafeţelor cultivate din cauza descurajării fermierilor prin preţurile reduse oferite de procesatori se estimează o producţie de zahăr din sfeclă mai mică decât anul anterior cu 1,7%. Procent relativ neglijabil, dar important dacă ne referim la

26

producţia totală a UE (inclusiv Marea Britanie)  de 17,3 mil. tone. Scăderi semnificative ale producţiei faţă de media UE sunt estimate chiar în primele cele mai puternice ţări producătoare, Franţa şi Germania cu 4,9% respectiv 4,1%.

  Teoretic, producţia de zahăr va fi mai mică decât consumul mediu anual, dar influenţa pandemiei Covid-19 asupra acestei balanţe poate să fie destul de brutală. Astfel, optimismul înregistrat în primele 3-4 luni ale acestui an, când creşterea constantă a preţului zahărului a încurajat atât procesatorii, cât şi fermierii de sfeclă, s-ar putea să fie spulberat de noul coronavirus. După scăderea istorică a preţului din ianuarie 2019 - 300 euro/tonă - preţul a urcat la finele lunii aprilie a. c. la 379 euro/t media UE şi chiar 451 euro/t în zona a treia de piaţă, din care face parte şi România.

SOS ZAHĂRUL ROMÂNESC!

Cred că Fabrica de zahăr Bod ar trebui să intre urgent în atenţia Guvernului României pentru rechiziţionare; ar fi un pas necesar, strategic, de infimă rezervă pentru aşa-zisa securitate alimentară!

La doi ani de la sistarea producţiei de zahăr la Fabrica din Oradea, investitorii germani au trecut la demolarea unităţii, după ce s-au mutat în Polonia şi Ucraina. Click AICI şi vezi ce a însemnat pierderea Fabricii Oradea pentru cultivatorii din zonă şi pentru piaţa naţională a zahărului!

 TABEL: SUPRAFEȚELE DE SFECLĂ RĂMASE ÎN CULTURĂ ÎN 2020

Fabrici Suprafaţă (ha) Nr. fermeTotal 23 612. 8 588Tereos  Luduş SA 8 632. 42 288Agrana Roman SA 14 264. 12 207Antrepriza Zahăr Bod 706 93

27

 Legea mirosurilor a intrat în vigoare. Amenzile sunt de până la 100.000 de lei. Ce se întâmplă cu gospodinele şi gratargiii 16 iulie 2020, 14:52 de Afrodita Cicovschi

Amenzile sunt de până la 100.000 de lei. Ce se întâmplă cu gospodinele şi gratargiii Legea mirosurilor, care se aplică începând cu data de 16 iulie, prevede amenzi usturătoare atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru companiile care poluează olfactiv.

Potrivit legii, „disconfortul olfactiv” este definit ca fiind „efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene şi internaţionale în vigoare”. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor avea obligaţia să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfăşurarea activităţilor generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament şi agrement şi să controleze preventiv şi la sesizarea publicului activităţile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecţiei mediului.

Normele de aplicare ar urma să fie elaborate de autorităţi în maximum 180 de zile de la intrarea legii în vigoare. Tot prin această lege este introdus şi „planul de gestionare a disconfortului olfactiv – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp prestabilite, care se elaborează de către operatorii economici/titularii activităţilor care pot genera disconfort olfactiv”. Autoritatea de mediu va putea dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor care generează disconfort olfactiv, precum şi pentru nerespectarea planului de gestionare a disconfortului olfactiv. Gospodinele şi gratargiii nu sunt amendaţi Cert este că, potrivit iniţiatorilor, legea nu le va afecta pe gospodinele care produc mirosuri pentru că disconfortul olfactiv este definit în lege ca efect al unei activităţi ce are impact asupra sănătăţii.

28

„Mirosurile din bucătăria proprie nu produc o afectare a stării de sănătate a populaţiei sau a mediului. Aici este o problemă de civilizaţie a noastră. Eu nu cred că prin această metodologie se va stabili că Poliţia Locală bate la uşa unei doamne care găteşte sarmale. Aici e vorba de înţelegerea noastră cu vecinii. În mod sigur această lege nu va fi folosită cu rea-credinţă. Sunt acele cazuri extreme de vecini care adună în apartamentul lor sau în curţi tone gunoaie. Atunci sigur că legea va interveni”, a declarat Rodica Militaru, vicepreşedintele USR Timişoara, unul dintre iniţiatorii Legii mirosurilor. Amenzile Persoanele fizice care nu respectă prevederile Legii mirosurilor pot fi amendate cu sume cuprinse între 7.500 - 15.000 de lei, iar firmele cu 50.000 - 100.000 de lei.

ESTE DUREROS SĂ VEZI UN FERMIER CĂ PLÂNGE PENTRU CĂ-ȘI VINDE VACILE! Agroinfo 16 iulie 2020

UNDE A AJUNS ZOOTEHNIA DIN ROMÂNIA?! Dureroasă realitate! Un crescător de vaci plânge ca un copil că este forțat să-și vândă vacile, pentru că nu mai este rentabilă o fermă de animale în România. A crescut într-o fermă, de copil a avut grijă de animale și acum este nevoit să renunțe la ceea ce știa să facă mai bine și să se îndrepte spre un domeniu de activitate total opus ca să poată supraviețui.

Este dureros să vezi un fermier matur că plânge pentru că va vinde vacile de lapte, omul a crescut de mic printre animale. Fiul acestuia a accesat un Start-Up Nation pentru o vulcanizare și o spalatorie auto, ii merge foarte bine și are nevoie de mult ajutor.

Mi-a spus că nu poate merge înainte cu un domeniu(zootehnia) unde statul își bate joc de el, iar la vulcanizare a primit bani 100% nerambursabili și are foarte mulți clienți!

Dragii mei, vă dați seama cât de dureros este să auzi așa ceva și să realizezi unde a ajuns zootehnia din România?!?Încă odată vă întreb: "încotro merge agricultura românescă și ce se va întâmpla cu satul românesc"?!? A scris Marian Vișu Iliescu, consultant fonduri europene și fost director al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, pe pagina lui Facebook.

Cu situația acestui crescător se identifică mulți crescători de animale din România. La postare au reacționat imediat fermieri, crescători de animale. Apăsați de aceleași griji și necazuri, ei au dat glas nemulțumirilor strânse de câțiva ani încoace.

29

Liviu Bas: Agricultura merge la vale !!! Împinsă de mulți ! Satul românesc , așa cum îl știm noi , încet și sigur- dispare .,.. nu mai avem voie cu păsările , cu vacile pe uliță , la vecinu'-i miroase , țăranul nu mai are cui să vândă ouă , lapte , un porc , un vițel ....

Vasilica Toma: Ce sa se intample? Pai o sa tot bage tot fel si fel de bete in roate pana nu o sa mai convina nimanui sa tina un animal in curte si uite asa creste numarul de consumatori, un profit in plus pentru Lid'l, kaufland billa..etc si deja cam asa se intampla de cativa ani buni.

Nicolae Bortomei Nedea: Din cauza unui doctor veterinar am fost suspendat 4 ani de la subvenție am dus la Apia si doctorul am fost sfătuit sa il dau in judecata si credeti-ma ca am pierdut multi bani si dumneavoastră va puneți întrebarea ce se întâmpla cu zootehnia când mergeți prin tara puneți 2 fermieri unul cu cultura mare iar celalalt zootehnist si aveți sa vedeți ca zootehniști este paria agriculturii sau mai bine zis sluga, despre ce țară vorbim?!

Raspunsul MEP Carmen Avram la scrisoarea Apicultorilor Romani: „Nu am cerut, amanarea/anularea trecerii la agricultura organica” In iul. 15, 2020

În urma scrisorii deschise adresate europarlamentarei Carmen Avram prin care șapte asociații din domeniul agricol și alimentar au cerut explicații la declarațiile sale făcute în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, membra Parlamentului European a venit cu un răspuns și atras atenția organizațiilor semnatare, asupra erorilor multiple pe care le conține aceasta. Redăm mai jos replica europarlamentarei Carmen Avram la scrisoarea deschisă a Apicultorilor Români, trimisă redacției Agro TV.

Carmen Avram, membră AGRI Comisia pentru Agricultura și Dezvoltare Rurala

„În Parlamentul European, periodic, comisarii vin să explice deciziile care urmează să fie luate, iar deputații le adresează întrebări fie pentru a clarifica anumite aspecte, fie pentru a le atrage atenția că există detalii care mai trebuie analizate, deoarece pot afecta un anumit sector. „Discursul” la care se referă semnatarii scrisorii a fost, în realitate, o astfel de situație.

30

Întrebarea pe care i-am adresat-o lui Virginijus Sinkevicius, Comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, era, de fapt, o solicitare de a-mi spune cum crede el că fermierul român poate atinge țintele care i se impun, dacă nu are la dispoziție condițiile necesare. Adică, dacă i se taie din bani, i se reduce suprafața de teren, i se diminuează cantitatea de produse fitosanitare fără a i se oferi alternativele necesare, și dacă toate acestea se întâmplă într-o perioadă de criză, cu importuri masive din țări terțe și în condiții extreme de climă, cum poți să te aștepți ca acest fermier să producă mai mult pentru o populație în creștere, să asigure hrană de calitate la un preț accesibil și să mai și ajungă, până în 2030, la 25% producție organică.

Prin urmare, (în varianta neinterpretată eronat de semnatarii scrisorii deschise) eu nu am cerut, amânarea/anularea trecerii la agricultură organică, ci am atras atenția că există discrepanțe între viziunea Comisiei și realitatea din teren. Și, în consecință, Comisia are obligația de a înțelege diferențele dintre țări și de a găsi rapid soluții punctuale, pentru ca și fermierul român să aibă șansa reală de a face tranziția spre agricultură organică. Fără ca țara să fie sancționată, dacă nu își îndeplinește ținta. Ceea ce va fi, oricum, extrem de greu, având în vedere că, azi, producția organică are o pondere de doar 2% în România. Până la 25% mai e foarte mult.

Întrebarea mea referitoare la cum va fi împărțită ținta în cadrul UE e de actualitate, fiind împărtășită de mulți alți europarlamentari din diferite țări. Mai mult, problema reprezintă o îngrijorare pentru fiecare fermier, indiferent de cât de avansat e el în acest moment. Inclusiv Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat recent că: „Țintele nu trebuie să fie bătute în cuie și pot fi revizuite, dacă pun în pericol siguranța agriculturii europene”.

Să nu uităm că, pe plan european, anual, din 2015 încoace, aproximativ 2% dintre fermierii implicați în agroecologie renunță la afacere, din cauza condițiilor foarte dure. Aveți o mărturie inclusiv din partea unui expert român, invitat în cadrul unei dezbateri publice, în care am spus clar că agricultura organică e o nișă foarte importantă, cu mare potențial, dacă fermierii români sunt sprijiniți în mod real: https://carmenavram.ro/agrideal-inregistrarea-dezbaterii-live-20-mai-2020/ 

1. Nu am spus nicio secundă că interesele UE ar fi contrare intereselor României. Nici măcar nu am sugerat. Am spus că, așa cum arată acum, condițiile oferite fermierilor români pentru a face tranziția sunt inacceptabile și trebuie reconsiderate, pentru a avansa de la 2% agricultură organică, în ponderea de azi, la 25% cât va trebui să avem peste 9 ani și jumătate.

31

2. Toate datele folosite, în timp, în întrebările adresate de mine comisarilor sunt obținute în urma numeroaselor discuții avute cu experți români și europeni. Cel referitor la milionul de hectare pe care riscăm să-l pierdem provine de la o asociație pentru protecția plantelor din România. Și tocmai pentru că avem nevoie de mai multă informație, l-am și întrebat pe Comisar când vom avea un studiu de impact al celor două strategii asupra agriculturii europene. Întrebarea se aude clar, pe înregistrare.

3. Cunosc problema biodiversității și pericolul cu care se confruntă polenizatorii. De aceea, aș vrea și o reacție urgentă a Comisiei de a veni cu soluții alternative la substanțele active de astăzi, soluții eficiente, suficiente și accesibile. Ceea ce, din păcate, rămâne o solicitare fără răspuns, pentru că dezvoltarea acestor substanțe necesită foarte mult timp și foarte mulți bani.

4. De altfel, preocuparea mea pentru natură e demonstrată de munca pe care o depun acum, la noua Strategie Europeană pentru Păduri, ca membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, și din importantul eveniment pe care l-am organizat în Parlamentul European, ca membru al Comisiei pentru Pescuit, privind dispariția sturionului de Dunăre.

În concluzie, ați interpretat greșit – sper că nu cu rea-credință – fiecare cuvânt, denaturând astfel sensul întrebărilor mele, care erau adresate în apărarea fermierului roman, și nu împotriva lui, indiferent de fermier.

Mai mult, îmi puneți implicit sub semnul întrebării activitatea pe care o desfășor doar în interesul țării mele și al oamenilor ei. Cred că, dacă aveați o nelămurire, m-ați fi putut contacta telefonic, pe Facebook sau pe mail pentru o discuție. Așa cum fac mulți alții.

Toate detaliile sunt pe site-ul meu și pe pagina mea de pe site-ul Parlamentului European.

V-aș adresa, de aceea, rugămintea că, dacă veți mai avea nevoie de precizări – având în vedere că voi continua să adresez întrebări comisarilor – să mă contactați înainte de a face publice interpretările dvs. Nu numai că sunt deschisă colaborării, dar chiar îmi doresc să țin legătura permanent cu fermieri, producători și asociații, tocmai pentru a mă informa și a găsi împreună soluții. În biroul meu au fost până acum zeci de reprezentanți ai sectorului. Și chiar unul dintre semnatarii acestei scrisori.

Va mulțumesc, Carmen Avram    Membră a Parlamentului European”.

32

Cultivatorii din Dăbuleni au ajuns să vândă celebrii pepeni la prețuri de nimic. „Pentru noi, ţăranii, munca e de ocnaş…” Elena Ailuțoaei 16/07/2020

Tone de pepeni stau de mai multe zile în remorci, căruţe sau maşini în piaţa angro din oraşul Dăbuleni, localitate renumită de altfel pentru cei mai mulţi producători de pepeni din ţară. Nimeni nu se înghesuie să îi cumpere, deşi preţul a scăzut foarte mult şi a ajuns şi la 40 de bani pentru un kilogram. CANCAN.RO are detalii și declarații exclusive.

Producătorii sunt disperaţi, spun că nu îşi vor amortiza nici măcar investiţia, iar de profit nici nu s-ar pune problema.

Eugenia Letcu este unul dintre cei peste 2000 de producători de pepeni din Dăbuleni care, de mai bine de trei zile, nu s-a clintit din piaţa angro.

În piața angro din Dăbuleni, pepenii se vând la prețuri de nimic

Are două tone de pepeni verzi şi ….niciun cumpărător. Femeia a investit în pepeni tot ce a câştigat anul trecut din vânzarea roşiilor, iar acum se teme că nu va reuşi nici măcar să recupereze cheltuielile.

„Ce am luat pe roşii am băgat în pepeni”

„- Cât să ajungă doamnă, am dat aseară cu 45 de bani, foarte mic la investiţia pe care am făcut-o.

– Cât a fost? (NU RATA: CE DESCOPERIRE AU FĂCUT ”CERCETĂTORII” DIN DĂBULENI! OLTENII VOR CULTIVA KIWI ȘI… BANANE)

– Foarte mare şi noi nu mai vindem nimic. Ce am luat pe roşii am băgat în pepeni”, spune femeia.

33

În situaţia ei mai sunt şi alţi producători, care ridică din umeri atunci când îi întrebăm dacă au vreo explicaţie în legătură cu lipsa clienţilor.

„A mers foarte greu, ultimul preţ 40 de bani”

„Azi nu vândurăm. Nu am vândut nimic. A mers foarte greu, ultimul preţ 40 de bani. Nu am scos nici investiţia. Pentru noi, ţăranii, munca e de ocnaş, investim mult şi câştigăm puţin”, spune un alt producător.

Cultivatorii sunt disperați că nu își recuperează investiția

În oraş sunt în jur de două mii de producători de pepeni, care au avut anul trecut o producţie de 50 de tone la hectar. Anul trecut, preţul unei lubeniţe de Dăbuleni a ajuns şi la 20 de bani. Sezonul se va încheia în august. (CITEȘTE ȘI: PEPENII DIN DĂBULENI SUNT ÎN PERICOL. BURSUCII ȘI IEPURII AU DAT ATACUL, OAMENII S-AU ÎNARMAT CU…)

Jurnal de campanie - GRÂU 2020 - Ofertă redusă, cerere mare Gheorghe GHIŞE 16 iulie 2020

Zvonurile privind oferta redusă grâu furajer din regiunea Mării Negre au fost alimentate şi de ştirile potrivit cărora traderii se străduiesc să acopere volumul de marfă și caută să își cumpere ieșirea din obligațiile contractuale de export, pe fondul lipsei de oferte fizice. Procesul, care este cunoscut sub denumirea de „washout” ("spălare"), vine după ce oferta de grâu lipseşte de mai bine de o lună în regiunea Mării Negre.

Ploile şi temperaturilor scăzute de la finalul lunii mai şi începutul lunii iunie au oprit dezvoltarea culturlor şi au dus la amânarea recoltării. Există deja ştiri despre ieşirea din unele contract pentru grâu furajer cu 199-200 USD/t, FOB Ucraina şi un altul cu 202-202,50 USD/t FOB CVB. De asemenea, unii comercianți au vândut volume fizice pe piețele de destinație, cum ar fi Asia,

34

considerând că au asigurat deja oferta la origine şi ulterior au aflat că sursa nu are suficient grâu pentru a onora contractul.

Oferta redusă de grâu din piaţă de datorează şi evoluţiei de anul trecut a preţului, Acum mulţi fermieri au optat să amâne vânzarea, aceştia preferând să depoziteze grâul în aşteptarea unui preţ mai bun.

Oferta limitată a redus diferenţa de preţ dintre grâul furajer şi cel de panificaţie. Aceasta în condiţiile în care în 2020 se apreciază că producția globală de grâu va stabili un nou record, cu peste 770 milioane tone. Totuşi, creşteri ale producţiei de grâu se preconizează pentru majoritatea țărilor exportatoare, cu excepția statelor UE și a Ucrainei.

  România rămâne al doilea mare exportator de grâu către destinații non-UE

Conform datelor Comisiei Europene, în sezonul 2019/2020, exporturile de grâu ale României către destinațiile non-UE au fost cu 42% mai mari față de aceeași perioadă din sezonul 2018/2019.

Principalul motiv al creșterii exporturilor României către destinațiile din afara UE a fost cererea scăzută din partea țărilor UE, pe fondul revenirii producţiei europene de grâu în 2019. Principalele destinații de export ale grâului românesc, în afara UE, au fost Egipt, Iordania, Sudan, Filipine și Thailanda.

În cadrul Uniunii Europene, România rămâne al doilea mare exportator de grâu către state non-UE, după Franţa, cu o pondere de 16% din totalul exporturilor europene.

Egiptul a cumpărat grâu din Rusia

La ultima licitaţie (7 iulie 2020), Egiptul a cumpărat 230 mii tone de grâu din Rusia cu livrarea în perioada 8-18 august 2020, la un preț mediu de 218,80 USD/t C&F.

Anterior, în 18 iunie 2020, Egiptul a achiziționat 240 mii tone de grâu din România, Ucraina și Rusia la un preț mediu de 218,40 USD/t C&F şi livrare în perioada 25 iulie - 5 august 2020.

35

ANALIZA DIN TRACTOR. Iulian Paraschiv: ”Statul român a călcat strâmb în fața fermierilor!” agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 16 iulie 2020

Sunt un fermier care a urmărit cu interes și speranță acțiunile Guvernului și ale Parlamentului ca urmare a fenomenelor meteo extreme din ultimele 12 luni, fenomene care au dus agricultura românească de la agonie la extaz și invers.

Pe rând, seceta profundă, începută în vara lui 2019 și care a durat până în luna mai 2020 a compromis culturile de toamnă în cea mai mare parte a țării și au dat și un start cu stângul celor de primăvară. Ulterior, ploile din luna iunie 2020 au distrus complet culturile de toamnă.

Autoritățile ne-au amăgit cu o susținere financiară pentru culturile afectate de secetă, dar după ce au făcut niște calcule numai de ele știute (ex: statul consideră că înființarea unui ha de grâu costă 2.300 ron vs. realitatea din teren – 3.100-3.400 ron) au început să fărâmițeze și ajutorul pentru secetă prin câțiva pași:

– primul pas a fost acela când au acceptat numai 1,16 mil ha ca fiind calamitate din totalul de peste 1,8 mil ha cerute;

– al doilea pas l-au făcut prin procesul verbal al constatării, când au inserat un tabel cu câteva coloane – suprafață totală declarată, din care suprafață calamitată, procent calamitare. Urmare a acestui tabel, chiar dacă un fermier are declarate de ex. 100 ha calamitate, iar gradul de calamitare este de 65%, el va primi despăgubire doar pentru 65 de ha x valoarea despăgubirii pe ha (750 ron sau 925 sau cât va fi în final, numai statul știe). Corect este să fie 100 ha x suma acordată pentru fiecare ha.

Tot Statul în Măreția Sa nu a binevoit să acorde amânarea ratelor pentru creditele pentru utilaje. Statul și ai săi guvernanți uită sau se fac că nu știu că marea majoritate a țăranilor înființează culturi prin inputuri agricole primite cu plata scadentă la recoltă, ori cele pentru culturile de toamnă au scadența la iulie iar noi, țăranii, agricultorii, iobagii vom fi puși în dificultate dacă nu le vom plăti.

36

S-au bazat pe estimări false ale culturilor de primăvară, dar atenție că și aceste culturi au pornit greu în vegetație în primăvară, iar condițiile climatice – seceta și ploile în cantități mari nu le vor asigura o producție foarte bună.

Să nu uităm de marii furnizori de inputuri agricole care își permit discounturi de 35-40% dacă plătim la timp, dacă nu, vom fi penalizați. Deci să ne gândim ce profituri au ei cu ele! Iar vânzătorii lor parcurg mii de km zilnic pentru a face estimări de producție și a raporta absolut orice cm pătrat cultivat – astfel se stabilesc prețurile de achiziție pentru recolte.

Statul român a călcat strâmb în fața fermierilor și prin reducerea cu 20% a accizei la motorină, nu s-a uitat la pompă unde prețul a început iar să crească iar acum în mijlocul lui iulie nu a plătit nici măcar pentru primul trimestru – unde consumul este cel mai mic.

Din păcate clasa politică este corigentă la domeniul agricultură iar eu personal nu văd vreo bună intenție din partea statului român de a susține și a dezvolta acest domeniu.

Singura noastră șansă este să ne luăm soarta în propriile mâini și să fim uniți iar protestele fermierilor din Vestul Europei să fie exemple de urmat 100%.

Vă salut cu drag, pe voi toți, agricultori ca și mine și vă doresc să reușiți să izbăviți în lupta zilnică pe care o aveți, iar Dumnezeu să ne binecuvânteze munca!

Iulian Paraschiv este fermier în localitatea Moara Vlăsiei, județul Ilfov

Când ești în câmp, lucrurile se văd mai clar. Este unul dintre momentele în care, deși în plină activitate, fermierii reușesc să își adune gândurile, să facă o analiză proprie a tot ce se întâmplă în jur. Agrointeligența –

AGROINTEL.RO găzduiește aceste ANALIZE DIN TRACTOR, cum le-am numit, și le publică în forma în care ne sunt transmise de către producătorii agricoli.

O așteptăm și pe a ta la adresa redactia@agrointel.ro sau ne poți găsi pe Facebook – pagina Agrointeligența, pe grupul nostru Agrointeligența – Grup OFICIAL, sau, cel mai direct, la telefon 0744.311.359. Nu uita și de poza din tractor!

37

Senat: Primarii pot angaja zilieri pentru curățarea pășunilor și pentu alte munci agricole Roxana Dobre Roxana Dobre - 16 iulie 2020

Un nou proiect de lege care a fost aprobat recent de Senat permite Primăriilor și Consiliilor locale care dețin terenuri agricole și pășuni să angajeze zilieri!

Proiectul legislativ PL-x nr. 431/2020 prevede că Primăriile vor putea fi, alături de firme, persoane fizice autorizate ori întreprinderi familiale, beneficiare ale muncii lucrătorilor sezoneri. Plata brută a zilierilor se stabilește prin negociere directă cu angajatorul dar conform Legii 52/2011, aceasta nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară, ceea ce înseamnă că, în acest moment, plata nu poate fi mai mică de 13,3 lei/oră.

Proiectul de lege, care primit pe 1 iulie votul favorabil al senatorilor, stabilește că autoritățile administrației publice locale, adică primăriile și consiliile locale, vor putea angaja zilieri, care să desfășoare activități necalificate cu caracter ocazional. În prezent, așa cum prevede Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, de munca lucrătorilor cu ziua pot beneficia firmele, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale sau familiale.

Această măsura a fost propusă, potrivit inițiatorilor proiectului, deoarece, în momentul de față, primăriile și consiliile locale “care dețin terenuri agricole și/sau forestiere pe care trebuie desfășurate activități cu caracter ocazional, cum sunt curățirea pășunilor, lucrări de împădurire, plantare puieți forestieri, lucrări de defrișare, igienizare și curățire în păduri” nu pot angaja zilieri.

Lucrătorii cu ziua vor putea activa în mai multe domenii

După cum stabilește Legea 52/2011, lucrătorii cu ziua pot activa în mai multe domenii, printre care și agricultură, vânătoare și servicii anexe; silvicultură; pescuit și acvacultură; activități de alimentație (catering) pentru evenimente; restaurante; baruri și alte activități de servire a băuturilor, dar și hoteluri şi alte facilități de cazare.

38

Aceeași lege stabilește și cât poate lucra un zilier pe parcursul unui an. De principiu, un astfel de lucrător nu poate activa mai mult de 120 de zile pe an, dar există și domenii exceptate de la această regulă, în care poate lucra până la 180 de zile anual.

Când vine vorba de plată, chiar dacă remunerația brută orară a zilierilor se stabilește prin negociere directă cu angajatorul, conform Legii 52/2011, aceasta nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară, ceea ce înseamnă că, în acest moment, plata nu poate fi mai mică de 13,3 lei/oră.

Atenție! Proiectul NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta mai trebuie să primească și votul deputaților, să fie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

Povestea fermei de porci susținută cu resturi de mâncare de la cazinouri agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 16 iulie 2020

Povestea fermei de porci susținută cu resturi de mâncare de la cazinourile din Las Vegas revine în actualitate. Ferma Las Vegas Livestock a devenit cunoscută în întreaga lume deoarece își hrănea porcii cu resturile de la cazinourile din Vegas. Agrointel.ro v-a relatat în 2013 cum pe atunci 2.500 de porci erau hrăniți din resturile provenite de la restaurantele a 12 cazinouri din Vegas, care îi ofereau mâncarea pe gratis.

Între timp, afacerea deținută de familia Combs a evoluat și la începutul acestui an numărul porcilor a ajuns la 4.000 și aproape 90% din dieta lor era asigurată de resturile obținute de la cazinourile din Vegas. Totuși, din cauza contextului actual, lucrurile au luat o turnură neplăcută pentru Hank Combs și ferma sa. Cazinourile din Vegas au fost închise o bună perioadă, la fel ca și la noi când toate sălile de jocuri au fost închise, iar singurele locuri unde s-a putut juca fiind cazinourile online, precum Vlad Casino.

Având în vedere închiderea locurilor care furnizau practic hrana de zi cu zi a fermei, numărul porcilor a scăzut în doar câteva luni de la 4.000 la 1.500. „Cumpăram porci la fiecare două-trei săptămâni. Acum am renunțat să mai cumpărăm porci imediat pentru că știam că asta va afecta sursa noastră de

39

furaje”, a spus Combs. Mai trist este că, din cauza lipsei de cerere de pe piață, fermeriul a fost nevoit să ia o măsură extremă. Cum hrană pentru ei nu mai avea și nici spațiu suficient, el a decis să eutanasieze mii de animale.

Această situație nu a fost însă unicat în SUA, întrucât numeroase ferme s-au confruntat cu situații asemănătoare. Conform unui raport al Consiliului Național al Producătorilor de Porci din luna mai, aproximativ 170 de mii de porci „pregătiți pentru piață” nu au putut fi prelucrați. În plus, având în vedere că și cererea a scăzut considerabil, și prețul de vânzare al porcilor s-a diminuat și au devenit foarte ieftini. „Companiile mai mari au încercat să scape de porcii lor și le-au vândut în locurile în care vindeam noi în mod normal și au făcut-o foarte, foarte ieftin. Acum nu mai putem fi sustenabili că afaceri”, a mai afirmat Combs.

Micii fermieri din SUA mai acuză și faptul că nu au același acces pe piață de consum precum companiile mai mari. Congresul american și unele state încearcă deja să găsească o soluție pentru a rezolva această problemă. „Există deja propunerile membrilor Congresului, iar unele state se încearcă să reducă aceste bariere pentru a ne asigura că femierii mai mici își pot aduce produsele pe mesele americanilor”, a declarat Rob Bluey, vicepreședintele de comunicare al Fundației Heritage.

Colaborarea dintre cazinourile din Vegas și ferma de porci, de lungă durată

Colaborarea dintre ferma familiei Combs și cazinourile din Las Vegas a început încă din anul 1963. Pe atunci, tatăl lui Hank Combs, Bob, a făcut o vizită împreună cu familia în Vegas. El a sesizat astfel că bucătarii unui restaurant se chinuiau să scape de resturile adunate peste zi. Astfel, el le-a propus să înceapă o colaborare și de atunci familia Combs a adunat zilnic resturile de mâncare de la cazinourile din Vegas.

Angajații cazinourilor puneau resturile în saci și îi lăsau la ușa din spate. Familia Combs venea și le aduna, apoi le procesa și le aducea la standarde cerute de normele sanitar veterinare din America. Colaborarea a funcționat excelent pentru mai bine de 50 de ani și este de așteptat să fie reluată în curând. Iar porcii aflați în ferma situată la 45 de kilometri de Vegas se vor răsfăța din nou cu delicatese.

Automobilul preferat al lui Ștefan Poienaru este tractorul. Românesc și fără cabină! Daniel Befu Daniel Befu - 16 iulie 2020 Cea mai tare mașină de fermier pe care a condus-o Ștefan Poienaru de când este în agricultură nu reprezintă vreun model de fiță sau vreun 4X4 cu suspensii solide. Pentru agricultorul ialomițean, adevărata mașină

40

de fermier a rămas tractorul. Și nu orice tractor, ci U650, în versiunea fără cabină, de care îl leagă cele mai dragi amintiri din câmp.

Imaginile cu tractoarele românești fără cabină îl fac și astăzi nostalgic pe Ștefan Poienaru (foto: www.automobileromanesti.ro)

”Tractorul acela U650 pe care îl aveam eu, fără cabină și pe care îl conduceam îmi era atât de drag, dar nu numai mie, ci și unui cățel pe care îl aveam la fermă și care fugea după mine mereu. Tractorul neavând cabină, cățelul se apropia și în mersul tractorului sărea undeva lângă scaunul conducătorului. Au fost 7 ani cât am stat la fermă și nu m-am despărțit de acel tractor fără cabină. I-am apreciat valoarea. Începuse să-mi placă tractorul meu și nu mă despărțeam de el”, își amintește fermierul din Fetești.

Ștefan Poienaru l-a folosit în toate treburile zilnice din cursul deplasărilor cu tractorul prin IAS Stelnica, între 1972 și 1979, pe vremea când era un tânăr inginer animat de elanul, uneori nebunesc, al vârstei: ”În fiecare dimineață când ajungeam la fermă, găseam lângă fântână un butoi din lemn, cu apă, pe care trebuia să -l duc în câmp celor 70-80 de oameni care lucrau la prășit. Am constatat că oamenii respectivi veneau la jumătate de kilometru de locul în care prășeau, ca să bea apă, așa că atunci am confecționat acest butoi pe două roți și-mi sacrificam foarte mult din timp mutând butoiul în fața oamenilor care prășeau, în așa fel încât ei să nu piardă timp ca să se deplaseze până în capul locului, fiindcă pierdeau o oră până se duceau să bea apă și nu puteai să le interzici să bea apă”.

Tinerețea cu U650 nu a fost însă lipsită de peripeții.

”Sigur că aveam multe alte întâmplări. Făceam pana tractorului ceea ce nu putea crede nimeni. Nici eu nu credeam că aș putea să pun un petic la o cameră de tractor și că aș putea da jos anvelopa unui tractor. M-am descurcat. Trebuia să mă descurc cu ciocanul și cu o rangă. Mă adaptam. Tot din peripețiile cu acel tractor îmi amintesc că noi irigam foarte mult pe vremea aceea. Fiecare fermă la 1.000 ha avea câte 10-15 moto-pompe cu care luam apă din rețeaua de desecare. Însă analul de desecare era foarte

41

adânc și era foarte dificil să cobori moto-pompa aproape de apă. Era un adevărat curaj să lași moto-pompa și atunci operațiunea asta o făceam eu cu tractorul fără cabină, fiindcă îți oferea mai multă vizibilitate, un spor de atenție și pe care mă obișnuisem să îl manevrez foarte ușor. De aceea când condițiile erau mai dificile, mecanizatorii de la fermă întotdeauna apelau la mine, probabil pentru că eram mai necugetat ca să fac aceasta operațiune dificilă, de a apropria moto-pompele de apa din râpă, stând cu utilajul aplecat periculos. Însă având în vedere că aveam 24 de ani, nu aveam nici o senzație că era greu. Eram îndrăgostit de utilajul ăsta!”, este nostalgic și astăzi, Ștefan Poienaru, cu gândul la tractorul românesc ce i-a marcat primii ani în agricultură.

Cea mai mare satisfacție a lui Poienaru când s-a urcat pe tractor acum avea un mijloc ”profesionist” de a se deplasa. ”Mi se părea un salt formidabil că eu nu trebuia să merg cu căruța sau cu șareta Aveam o viteză mare de deplasare. Tractoarele românești erau foarte bune, fiabile, nepretențioase, nesofisticate și neelectronizate. Fiind pur mecanice, intervențile se făceau foarte repede. Într-o noapte îl reparai, a doua zi îl aveai la treabă”, povestește nostalgic Poienaru.

În 1979 Poienaru a fost promovat director tehnic al IAS-ului Stelnica. Odată cu promovarea s-a schimbat și mijlocul de deplasare prin fermă. ”Am primit un IMS cu șofer, iar mai apoi un ARO pe benzină, însă duceam dorul tractorului”, admite producătorul.

Deși n-a mai urcat niciodată la volanul tractorului lui decapotabil, a continuat să conducă cu aceeași plăcere tractoarele U 650. ”Erau 10 km de la locul unde acosta bacul, pe malul brațului Borcea, până la sediul fermei. În fiecare seară lucrătorii din insulă se urcau în remorca tractorului, iar bacul ne traversa pe uscat. Eu eram cel care, fiindcă aveam carnet de profesionist B și C pe care îl luasem din facultate, duceam în remorca tractorului acasă pe fiecare din cei 15 mecanizatori ai noștri, desigur, cu tot cu sacul de pepeni pe care îi cultivau la fermă sau cu alte agoniseli pe care le duceau pentru familie. Eram o frumoasă familie. Aveam 15 mecanizatori. Operațiunea asta

42

o făceam în fiecare seară. De la acele momente m-am inspirat, atunci când, în capitalism, am încercat să aleg denumirea unei societăți. Am ales numele Agrofam plecând de la conceptul «Agricultura Familiei»”, povestește agricultorul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În prezent fondatorul Agrofam are un Volvo XC 90 4×4, achiziționat în urmă cu 17 ani: ”N-am aceasta pasiune a mașinilor. Eu nepricepându-mă și nefiind atras de mașini, ci fiind îndrăgostit de tractor, m-am uitat în prezentarea acestui tip de mașină, unde spunea că e cea mai rezistentă la un eventual impact și de aceea am ales-o. Ulterior am păstrat-o pentru că nu m-a dezamăgit deloc. Nu m-a lăsat în nici un noroi sau baltă și nu a trebuit să o repar deloc. Nu i-am făcut nimic altceva decât service-ul anual. Rămân însă pasionat de tractorul U 650”, dă verdictul definitiv fermierul care administrează, prin grupul Agrofam circa 8.000 de hectare de teren agricol în județul Ialomița.

Fermier lăsat fără o parte din recoltă după ce câțiva tineri au intrat cu mașinile în lanul cu grâu! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 16 iulie 2020

Raliuri în lanul cu grâu! Un fermier din comuna Unirea, județul Alba, s-a trezit peste noapte cu grâul culcat la pământ. Nu, nu a fost din cauza vreunei vijelii, ci din cauza unor tineri teribiliști, cărora li s-a părut amuzant să intre cu autoturismele într-o parcelă cu grâu.

„Ai scăpat grâul de secetă? Nu-i nimic. Au grijă nenorociţii cu „şcoala vieţii” să n-ai ce recolta! Aseară în jurul orei 22:00 o adunătură de teribilişti au făcut raliuri într-o parcelă de 8 hectare cultivate cu grâu în Unirea, jud. Alba. Imaginile primite de la fermier arată dezastrul rămas în urma „distracţiei”. Chiar aşa, demenţilor, vă bateţi joc de munca omului? Dar pâinea vă place?! Aşteptăm reacţia autorităţilor”, se arată într-un mesaj, postat pe Facebook, care însoțește imaginile cu grâul pus la pământ, scrie realitateadealba.net. Acum, tinerii, acuzați de proprietarii lanului de grâu că au intrat cu autoturismele pe pământul lor și le-au distrus o parte din recoltă, sunt căutați de oamenii legii.

43

Polițiștii fac în acest moment cercetări privind infracțiunile de încălcare a proprietății și distrugere.

Traderul de cereale Sandomar Pan din Brăila ia un credit de un milion de lei, prin IMM Invest, pentru capital de lucru Florentina Niţu 15.07.2020,

♦ „Băncile îşi iau toate garanţiile că businessul e sustenabil şi că va fi în următoarea perioadă pe plus. Noi achiziţionăm şi vindem cereale într-un timp scurt, aşadar rulajul este mare.“

Sandomar Pan, trader de cereale din judeţul Brăila, deţinut de Ionel Sandu, a accesat un credit în valoare de un milion de lei, un contract semnat în cadrul IMM Invest, pentru capital de lucru, deoarece compania plăteşte furnizorii de materii prime pe loc, cumpărând în campanie, imediat după recoltare, potrivit reprezentanţilor firmei.

„Ne-am înscris online, apoi am transmis băncii documentele necesare pentru analiză, care s-a uitat la bonitatea financiară, în primul rând. Chiar dacă acum nu avem dobândă la acest credit, în anii următori o să avem şi poate chiar o să trebuiască să dăm înapoi banii de care suntem scutiţi acum. Băncile îşi iau toate garanţiile că businessul e sustenabil şi că va fi în următoarea perioadă pe plus“, spune Ionel Sandu, poprietarul Sandomar Pan.

ZF Agropower. Fermier din judeţul Galaţi: Am investit 1 mil. euro în 1.800 ha cu cereale şi nu recoltez nimic. Seceta a afectat 100% din culturile de grâu şi rapiţă, dar şi floarea-soarelui şi porumbul Florentina Niţu 15.07.2020,

„Fermierii din sud-estul României, cu mici excepţii, au calamitate de 80-100% la culturile de cereale.“

Dan Arghir, preşedintele cooperativei agricole Răzeşii Moldavi, formată din 11 fermieri din judeţul Galaţi, susţine că nu a mai întâlnit niciodată o secetă similară cu cea din anul agricol 2019-2020, care va reduce cu 30% producţia totală de cereale a ţării, principalele judeţe

44

producătoare – Brăila, Galaţi, Vrancea, Tulcea, Constanţa şi Călăraşi - fiind afectate 80-100% de calamitatea naturală. 

„Am investit 1 mil. euro în 1.800 ha cu cereale şi nu recoltez nimic. Seceta a afectat 100% atât grâul şi rapiţa, cât şi floarea-soarelui şi porumbul. Eu am întors culturile de toamnă afectate de secetă, dar ploile, slabe, nu au reuşit să salveze nici culturile de primăvară. Fermierii din sud-estul României, cu mici excepţii, au calamitate de 80-100% la culturile de cereale“, susţine Dan Arghir.

VIDEO Un fermier ofera peste 1000 EURO unui zilier si tot nu gaseste forta de munca In iul. 16, 2020 Cultura “fructelor de pădure” – revenim din nou la acest subiect. Imediat veți auzi de la un fermier buzoian cât oferă unui zilier pe care îl angajează la cules de zmeură… și tot nu găsește forță de muncă. Într-un interviu acordat colegei Marilena Dinu, fermierul nu se plânge nici de muncă, nici de pandemie și nici chiar de desfacere. Lipsa angajaților îi dă mari bătăi de cap.

https://youtu.be/XN6S9hcd6jU

După 30 de ani, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate. 15 iul, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Se lucrează la cadastrul necesar intabulării proiectului Ministerul Agriculturii reia proiectul ceaușist de irigații Canalul Siret-Bărăgan. Se lucrează la cadastru cu scopul intabulării proiectului, urmând a se executa și studiile necesare.

45

O expertiză solicitată de Agenția Natională de Imbunătățiri Funciare (ANIF) pentru a vedea dacă este viabil să se extindă amenajările de irigații în zonele în care s-au înființat Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) în ultimii doi ani, a scos la iveală că sunt oportune investiții în amenajări ce pot fi deservite de canalul Siret-Bărăgan, proiect gândit și început în perioada în care România era condusă de Nicolae Ceaușescu. Astfel, din informațiile ECONOMICA.NET, în aceast moment se lucrează la cadastrul pentru intabularea proiectului, urmând a se executa și studiile necesare. Momentan nu se știe termenul exact la care vor începe lucrările de execuție, cu mențiunea că se va începe cu tronsoanele viabile.

"După 30 de ani, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan intră în linie dreaptă!", a anunțat și ministrul Adrian Oros pe pagina oficială de Facebook, după ce a efectuat o vizită de lucru a Canalului. Canalul Siret-Bărăgan-un proiect continuu Proiectul de irigații Canalul Siret-Bărăgan este un laitmotiv al ultimilor ani, fiind o temă de discuție reluată în mai toate programele de guvernare și în planurile de relansare economică a agriculturii a fiecărui ministru de resort.

Dacă ne raportăm la ultimul "plan național de investiții și relansare economică" propus de actualul Guvern, ce datează din iulie 2020, se vor relua investițiile pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I, adică 50 km până la limita sudică a județului Vrancea.

"Pentru această etapă studiile și proiectarea sunt finalizate, iar execuția poate fi reluată", se arată în documentul citat. Pentru etapa I de execuție, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro. În ceea ce privește etapa a II-a, de aproximativ 140 km pe teritoriul județelor Brăila, Buzău și Ialomița până la debușarea în acumularea Dridu, sunt necesare studiile de fezabilitate și proiectarea. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 30 martie 2020 În momentul de față, de administrarea canalului se ocupă ANIF, după ce proiectul a fost preluat, în 2019, de la Administrația Națională Apele Române. În septembrie 2019, Florin Barbu, directorul general ANIF de atunci, declara pentru Agerpres că "pe 30 martie 2020, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să înceapă".

Pentru realizarea întregului Canal Siret- Bărăgan, pentru sistemele de irigaţii, dar şi pentru a fi folosit pentru irigaţii, cred că un miliard de euro este de ajuns, a declarat Florin Barbu. Conform preambulului din OUG prin care s-a permis declanşarea urgentă a lucrărilor de reabilitare a Canalului Siret-Bărăgan, precum şi asigurarea finanţării acestor lucrări până în anul 2023, beneficiile realizarii acestui canal sunt: asigură "fără pompare",

46

aducţiune gravitaţională, din lacurile de acumulare existente, apa necesară pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (cca. 80% din suprafaţă); asigură consumul de energie electrică necesară este de aproximativ 2 – 4 ori mai mic decât cel utilizat la suprafeţele amenajate deja în zonă; în anii cu precipitaţii, pe lângă cele 600.000 ha, se mai pot iriga suplimentar încă 200.000 ha care în prezent folosesc apa adusă prin pompare din Dunăre.

Prin renunţarea la pompări se va putea realiza o economie de energie electrică de 35 milioane kWh/an, respectiv o economie a cheltuielilor anuale de circa 1,75 milioane de euro; reducerea pericolului de inundaţii prin controlul apelor de suprafaţă, din precipitaţii, interceptate de lucrările canalului. În perioada 2015-2019, nu s-a făcut nicio investiție în acest Canal. Canalul Siret – Bărăgan are o lungime de 198 de km, iar lucrările pentru el au fost începute de Nicolae Ceauşescu.

LAPAR: Un 2020 greu, vine 2021 cu probleme. Agricultura Romaniei afectata de seceta si pandemie. Propunerea federatiei In iul. 16, 2020

Agricultura din România va avea de suferit în viitorul imediat din cauza unor factori negativi ce se suprapun în mod nefericit – seceta care afectează o mare parte din țară și pandemia de coronavirus, care a făcut să scadă semnificativ cererea de produse alimentare dar și nealimentare, produse finite și materii prime, în mai multe domenii. În plus, orientarea tot mai multor state către o economie centrată pe resursele proprii, interne, face ca activitățile de export și comerț intracomunitar să cunoască o evoluție negativă. 

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, federație la nivel național și care reprezintă interesele producătorilor agricoli, atrage atenția că România suferă serios la capitolul competitivitate în acest domeniu și că nu este de ajuns să produci suficient pentru acoperirea nevoilor interne dacă economia este mereu sub asaltul importurilor de alimente din alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană. 

În ciuda optimismului afișat de cei care fac agricultură, nu putem să nu atragem atenția asupra previziunilor care anunță o potențială criză economică, chiar dacă nu de amploarea celei precedente. Orice perturbare a pieței va avea însă consecințe grave asupra unui domeniu – agricultura din

47

România, care este încă în faza de dezvoltare, ca să nu spunem de revenire la valorile de producție anterioare. Estimările actuale vorbesc de o scădere a cererii interne de produse alimentare și o reducere a cantităților exportate, amândouă situațiile urmând a aduce importante deservicii și pierderi financiare economiei și implicit agriculturii românești. De aceea LAPAR – Liga Asociațiilor 

Producătorilor Agricoli din România susține că acum este poate cel din urmă moment în care lucrurile să fie puse la punct în agricultură. 

Avem nevoie de o analiză serioasă și pertinentă, plecând de la datele puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică, în strânsă corelare cu acelea ale fermierilor. Nu mai sunt nici suficiente, nici de ajutor, declarațiile publice și intențiile anunțate; este deja prea târziu în anumite domenii, dar asta nu înseamnă că nu mai sunt căi de acțiune care să ducă, de exemplu, la creșterea competitivității. Să amintim că, folosind 1 kilogram de materie primă sau materiale, România produce plus-valoare de 0,21 euro, în vreme ce la nivelul Uniunii Europene plus-valoarea adăugată aceleiași cantități de materie primă este de 1,58 euro (adică de șapte ori mai mult)! Iar asta se întâmplă în vreme ce România și celelalte state comunitare concurează în aceeași piață. 

Ce va face concret Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România în perioada imediat următoare?

Înțelegând că acțiunile individuale nu au sorți de izbândă și știind că este nevoie de un efort coordonat la nivel național, LAPAR, prin Președintele Nicu VASILE, va avea o întâlnire cu Președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, domnul Nicolae Cristian STĂNICĂ, intenția fiind de a propune organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea mediului rural cu o temă bine definită – Dezvoltarea Industriei Locale Conexe. 

Este doar una dintre căile de acțiune, care, alături de multe altele la nivel național, împreună cu autoritățile și toți cei care se ocupă cu agricultura în România, ar permite păstrarea acestui domeniu economic pe un curs ascendent, cu reducerea la minim a efectelor negative. De asemenea, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România consideră că este nevoie de o reală corelare a legislației naționale cu necesitățile economiei, și asta într-un termen rezonabil. 

LAPAR, în numele producătorilor din agricultură, își arată disponibilitatea, necondiționat, de a fi partea a unui proces rapid de adaptare a domeniului la noile realități, menționând în acest sens rezultatul unei recente cercetări de piață ce dovedește că încă mai există suficient optimism în domeniu. Chiar

48

dacă provocările nu au fost și nu sunt puține și minore, cei care fac agricultură în România, aproape jumătate dintre managerii chestionați se declară optimiști privind domeniul de activitate, ba chiar 65% dintre ei sunt orientați către creșterea productivității.

ULTIMA ORA! Asociatia Forum pentru Agricultura de Viitor, LEGITIMATA de catre judecatorie. OBIECTIVUL noii organizatii In iul. 16, 2020

Laurențiu Baciu, fostul presedintele LAPAR, a anunțat în exclusivitate pentru AGRO TV că Asociația Forum pentru Agricultura de Viitor a fost legitimată de către judecătoria Sector 1! Astfel, începând tot de astăzi, 16 iulie 2020, noua organizație își va începe activitatea. Scopul acesteia este de a se ocupa de interesele fermierilor și de a ține aproape instituțiile statului pentru a le face să înțeleagă cât de important și de necesar este ca acest sector să fie viabil.

„Am început cu 24 de județe, avem reprezentare în 24 de județe. Îmi pare rău să dau un anunț că jumătate din membrii noii organizații sunt foști membri LAPAR”, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV, Laurențiu Baciu. 

În urma unei întâlniri cu toți membrii asociației, înainte de confirmare, președintele organizației Forum pentru Agricultura de Viitor  a fost ales Laurențiu Baciu până când se vor organiza din nou alegerile. 

În cadrul acestei asociației se vor urmări aceleași proiecte pe care le-a avut la LAPAR, transmite Laurențiu Baciu, astfel încât această organizație să fie în folosul fermierilor și pentru toți cei care lucrează în agricultură. 

Baciu a vorbit despre noua asociație a producătorilor agricoli căreia i-a pus bazele încă din luna noiembrie 2019, la emisiunea „Agricultura la Raport”. Atunci declarase că la insistențele foarte multor fermieri, care l-au încurajat și chiar l-au rugat să fac o altă asociație. „Să fiu sincer, inițiativa a venit chiar din interiorul LAPAR-ului, de la colegii de acolo. La ora aceasta, am

49

demarat deja formalitățile, urmând ca până de sărbători să prindă contur și să iasă de la judecătorie noua organizație profesională.”

„Va fi o organizație mult mai deschisă, în care își vor avea locul toți producătorii agricoli, indiferent de dimensiunea și de specificul fermei. Nu contează dacă e fermă mică sau mare, dacă face zootehnie, dacă crește legume, fructe. Tot ce înseamnă producător agricol își are locul aici. Până la ora acuală s-au înscris surpinzător de mulți din toate domeniile. (…) Sunt foarte multe probleme în agricultură, rămase în urmă, pe care femierii au început să le resimtă. (…) Este nevoie de o organizație care să se ocupe de aceste lucruri”, a mai precizat anterior Laurențiu Baciu, în direct la AGRO TV.

Ferma de legume ECO. Afacerea de vis a unei tinere familii a devenit realitate In iul. 16, 2020 Daria Diaconiuc 

Doi soți s-au mutat de la București în satul Homița, județul Iași, unde se ocupă cu multă dăruire de agricultură. Ingineri horticoli de profesie, tinerii cultivă diverse soiuri de legume. Au venit în satul bunicilor soției unde au o casă și teren bun de lucrat. Acum un an, tânăra familie visau la o afacere cu legume. Ideea a venit după ce au înființat un solar cu diverse soiuri de legume românești, dar și soiuri din străinătate.

Pamantul tinerilor fermieri

Laura și Antim Nechifor, căci despre ei este vorba, au început o nouă viață la Homița, asta după ce soții au absolvit USAMV București și au lucrat acolo.

50

 Acum au pus bazele unei mici ferme de familie. Folosesc doar îngrășăminte naturale, fac totul cum au învățat în facultate și se bucură de rezultate bune.

 Legume din ferma tinerei familii din Iasi, s. Homița Peste tot unde ajung, legumele lor sunt apreciate. În general reușesc să le vândă în Pașcani și în Iași, iar de ceva timp participă la evenimentul Piața verde de weekend unde vin numai producători locali. 

 Au peste 50 de soiuri de tomate, broccoli, gulii, ardei iute, morcovi și alte legume care pot fi cultivate în grădină.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Două produse tradiţionale românești în topul mondial al celor mai apreciate salamuri şi cârnaţi De Viorela Pitulice iul. 14, 2020

Două celebre mezeluri româneşti au fost incluse în primele zece cele mai apreciate salamuri din lume, de către un site cu specific culinar. Este vorba despre Salamul de Sibiu şi Babicul de Buzău, produse tradiţionale protejate în Uniunea Europeană, potrivit Adevărul.

Tasteatlas.com este un agregator de articole despre mâncare şi turism culinar. Portalul deţinut de o companie croată reuneşte recenzii critice, reţete autentice şi articole despre ingrediente sau mâncăruri populare din diverse zone ale lumii.   Gândit ca o hartă a gastronomiei mondiale, tasteatlas.com a publicat deja peste 10.000 de articole despre mâncăruri, băuturi şi ingrediente şi circa 9.000 de recomandări pentru restaurante, scrise în ton cu nevoile călătorilor înfometaţi.   ”Top 10 cele mai apreciate salamuri şi cârnaţi din lume” este printre cele mai recente articole publicate. Aici, România figurează cu două mărci vestite de mezeluri, una dintre ele ocupând chiar primul loc. Cele mai multe produse sunt din Croaţia. Clasamentul a fost creat în urma părerilor oferite de cititori.   Pe locul şapte a fost plasat Salamul de Sibiu. Prezentat ca fiind preparat după o reţetă veche de peste 100 de ani, salamul de Sibiu este un cârnat de porc crud şi apoi afumat, produs în provincia românească Sibiu.   

51

Conţine slănină tocată mare şi bucăţi de carne de porc, dintre cele mai bune, ”aromate cu o selecţie tradiţională de mirodenii, inclusiv sare, piper şi usturoiSalamul de Sibiu se ţine la maturat cel puţin 90 de zile, până când capătă calităţile dorite de aromă şi dezvoltă un strat alb format din mucegaiul nobil Penicillium Nalgiovensis. Salamul degajă o aromă unică de fum cu iz uşor de usturoi.   Pe primul loc, Babicul de Buzău Babicul este prezentat ca un salam tradiţional românesc, crud, uscat, originar din judeţul Buzău. ”Unele versiuni se prepară din carne de miel, însă acest salam conţine de obicei un amestec de carne de porc şi de vită, condimentat cu sare, boia de ardei dulce şi iute”, spun autorii articolului.  Amestecul de carne este introdus apoi în maţe subţiri de vită, care sunt apoi presate, afumate şi uscate în lunile reci de iarnă. Acest salam tradiţional, care provine de la populaţii venite odinioară de la sud de Dunăre şi stabilite lângă Buzău, se consumă ca aperitiv, dar şi în diverse preparate româneşti, cum ar fi supe de legume, omlete, pilafuri sau tocăniţe.   În clasamentul publicat de tasteatlas.com mai apar produse din Croaţia, Germania, Portugalia, Turcia, Bulgaria şi Spania. Pe locul doi este Kulen, un produs tradiţional croat, iar pe locul trei, Fuet, un cârnat uscat din regiunea catalană a Spaniei. Sursă: Adevarul.ro

Cum a ajuns un produs făcut într-o mică fabrică din Berceni să fie prezent în barurile şi terasele din toate oraşele mari ale României Alina-Elena Vasiliu 16 iulie 2020

Am visat cu toţii la o bere băută pe terasă luni în şir, în care priveam de la fereastră uşile închise ale barurilor şi ale restaurantelor.

Acum că terasele şi-au redeschis braţele virtuale şi că revenirea la viaţă a adus cu sine un trend de susţinere a micilor – sau marilor – producători locali de... orice, am adunat câteva dintre poveştile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut şi ele câte o tentă

52

amăruie, că nimic nu e doar lapte şi miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se aşeze pe masă.

Cristian Dorobănţescu s-a asociat cu alţi trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan  Sturza şi Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost nişte novici pe această piaţă care a cunoscut o dezvoltare fulminantă şi, povestea Cristian Dorobănţescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.

Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat şi în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spaţiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima şarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din Bucureşti.„Fără tone de entuziasm şi pasiune, nopţi nedormite şi suportul familiilor, cred că nu reuşeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănţescu.

Berea Perfektum se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

În primele săptămâni de pandemie, când barurile şi restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănţescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunţe că livrează acasă, să-şi abordeze cunoscuţii, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.

Treptat, businessul a reuşit să supravieţuiască şi chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă şi cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!

Bereta timişoreană

Tot un pionier a fost şi Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timişoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiţie şi perseverenţă.

Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile oraşe din ţară, ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.

53

„Peste trei-cinci ani, vedem businessul internaţional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.

Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul ţinteşte dublarea, un plan ambiţios, ţinând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.

Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici şi a pus şi el umărul la educarea consumatorilor, care au învăţat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaţionale, ba chiar, uneori, să le depăşească.

Cei care îşi văd de propria Capră

În celălalt colţ de ţară, la Iaşi, o altă poveste cu gust de malţ s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei ştie să aprecieze la o bere calitatea gustului şi diversitatea sortimentelor, are haz şi nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci îşi vede de Capra lui. Aşa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.

În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producţie are loc într-o microberărie din Iaşi.

„Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale şi în Iaşi niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu şi sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din ţările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect şi în oraş, atracţia pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învaţă unii de la alţii şi din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.

De la idee la producţia efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Reţetele, degustările şi testele de piaţă au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, şi au fost finalizate în Iaşi. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie şi prieteni.

54

Berea Capra Noastră a depăşit graniţele României, ajungând şi în Belgia, Italia, Franţa, Japonia. Exporturile aduc între 20% şi 30% din businessul anual.

Ca varza, doar că bere

În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viaţă, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale şi de atunci nu a mai putut să renunţe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuşi, alături de alţi doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii şi idei de afaceri.

Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.

Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.

Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns şi la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.

Gypsy brewing temporar

Înapoi în Bucureşti, peisajul berii artizanale prinde contur şi cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca şi Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.

„Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.

Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la

55

gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.

Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul a fost gata, producţia a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

„După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.

Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.

O piaţă spumoasă

Berea artizanală, o categorie care a câştigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulţi consumatori, creşte şi din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar şi în condiţiile în care piaţa berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.

Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară şi de a deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România.

Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană.

56

Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănţescu (foto) şi alţi trei asociaţi, se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie şi prieteni.

Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

57

În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

Un pachet de 1,13% din producătorul de vinuri Purcari schimbă vineri acţionarii printr-o tranzacţie în valoare de 4,8 mil. lei: preţ în creştere cu 4,1% Tibi Oprea 16.07.2020,

Miercuri, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti, a fost înregistrat o tranzacţie de tip deal cu un număr de 227.000 de acţiuni ale producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), respectiv 1,1% din numărul total de acţiuni ale emitentului, în valoare de 4,8 milioane de lei, potrivit datelor BVB. 

Tranzacţia a fost încheiată la un preţ de 21 de lei pe unitate, respectiv cu 4,11% mai mic faţă de cel din piaţă. 

58

Mintel: Într-un viitor mediu, carnea va fi un lux meatmilk 16 iulie 2020

Proteinele animale vor deveni un element mai puțin esențial pentru mulți consumatori, potrivit Mintel, care atribuie trecerea oamenilor la capacitatea de a-și satisface nevoile de proteine dintr-o varietate mai largă de surse și preocupări continue, privind siguranța alimentelor și prețul datorat la COVID-19.

Noua realitate înseamnă mai puțină carne

Confecțiunile de carne, inclusiv carnea de vită și pui, zburau de pe rafturi, când a lovit pandemia, dar pe măsură ce lumea intră într-un ”nou normal” cu COVID-19, consumatorii vor cumpăra mai puțină carne, mai rar, iar când vor face acest lucru vor căuta produse de calitate, transparență și durabilitate, a menționat Mintel raportul pe anul 2020, ”Proteinele și alimentele de origine animală în perioada post-COVID-19 mondial”.

”Tehnici de prelucrare mai curate și abordări favorabile climei pentru creșterea animalelor și recoltarea cărnii, care duc la randamente mai mici și prețuri mai mari, vor determina consumatorii să vadă carnea ca un lux în loc de o marfă”, a declarat firma de cercetare de piață.

”Aceste prognoze rămân adevărate, prin faptul că mulți consumatori se vor baza pe o varietate mai largă de surse de proteine, dar pandemia globală a schimbat calendarul și unele dintre motivele pentru care consumatorii ar putea mânca mai puțin carne”.

Prețul va rămâne un factor puternic pentru mulți consumatori, atunci când aleg să cumpere proteine animale, întrucât se revin în cheltuielile într-un mediu economic recesionar, a adăugat Mintel.

”Carnea de porc și carnea de vită vor fi în special provocate în realitatea post-COVID-19, deoarece închiderea fabricilor și a fermelor vor duce la creșterea prețurilor. Într-un mediu sensibil la prețuri, chiar și cei mai avizi consumatori din categorie ar putea fi dispuși să schimbe modul de consum sau să economisească bani”.

59

Durabilitatea va fi literă de lege

Companiile de carne vor trebui să-și consolideze angajamentele de sustenabilitate și să adopte o definiție mai holistică a durabilității, pentru a aborda preocupările etice și de mediu și pentru a capta prioritățile schimbătoare ale consumatorilor, potrivit Mintel.

”Acest lucru este legat de recesiunea economică, de provocările lanțului de aprovizionare și de o schimbare a mentalității consumatorilor către sănătatea personală și conservarea planetară”, a spus Mintel.

”Accentul se va orienta către sprijinirea oamenilor și a comunităților, deoarece bunăstarea fermierilor și a lucrătorilor este în centrul atenției datorită COVID-19”.

Covid-19 și siguranța produselor din carne

Originile zoonotice ale coronavirusului au ridicat îngrijorare cu privire la siguranța cărnii, pentru mulți care au determinat o schimbare mai mare a consumatorilor către alternative pe bază de plante, a menționat Mintel.

Potrivit raportului, 45% dintre consumatorii din UE sunt de acord total sau oarecum de acord că proteina vegetală este mai sănătoasă decât proteina animală.

Fructele, legumele și leguminoasele vor beneficia, de asemenea, de un interes ridicat al consumatorilor pentru alimentele întregi, prin alternative mai multe procesate.

Mintel a mai menționat că foarte mulți consumatori vor deveni mai interesați de carnea cultivată, care nu a ajuns încă pe piață, ca urmare a preocupărilor legate de siguranța alimentelor în ceea ce privește proteinele animale. ”În lumina problemelor de igienă, siguranță și durabilitate, consumatorii vor deveni mai receptivi la carnea cultivată”, susține Mintel.

”Unul dintre avantajele cheie ale proteinelor cultivate în laborator este un lanț de aprovizionare mai scurt care permite o producție mai mecanizată și mai localizată”.

Comunică sănătate și valoare

Conexiunea proteinei la sănătatea imunitară și bunăstarea generală va deveni un punct cheie de vânzare pentru carne, care oferă proteine de înaltă calitate, se arată în raport.

60

”Există o oportunitate pentru branduri de a se conecta strategic cu consumatorii flexiterieni și omnivori deopotrivă, prin alinierea la beneficiile modelelor dietetice centrate pe proteine și alimente. Comunicarea valorii prin furnizarea de soluții convenabile, sănătoase și gustoase, precum confecțiuni de mâncare mai atrăgătoare și oferte de calitate a restaurantului vor fi esențiale pentru produsele din carne care doresc să își mențină locul în dieta la domiciliu”, se arată în raportul Mintel.

INS: Sacrificările de animale şi păsări şi producţia de carne în luna mai 2020 meatmilk 16 iulie 2020

Conform INS, în luna mai 2020, faţă de luna aprilie 2020, numărul sacrificărilor a crescut la bovine, la porcine şi la păsări, iar la ovine şi caprine a scăzut. Greutatea în carcasă a crescut la bovine şi la porcine, iar la ovine şi caprine şi la păsări a scăzut.

În comparaţie cu luna mai 2019, atât numărul sacrificărilor cât şi greutatea în carcasă au scăzut la toate speciile de animale şi la păsări.

Notă:

Informaţiile din acest comunicat de presă (mai 2020) surprind impactul crizei COVID-19 şi al măsurilor luate de autorităţi ca urmare a decretării stării de urgenţă pe teritoriul României începând cu 16 martie 2020 şi a stării de alertă începând cu 17 mai;

Institutul Naţional de Statistică înțelege greutățile cu care se confruntă respondenții noștri în această perioadă și suntem conștienţi că este posibil ca răspunsurile la cercetările statistice să nu fie în prezent o prioritate.

Cu toate acestea, prin colectarea informațiilor statistice, vom putea monitoriza și informa toți utilizatorii noștri cu privire la efectele COVID-19 asupra economiei și societății noastre.

Apreciem sprijinul continuu al respondenților noștri la cercetările statistice derulate de Institutul Național de Statistică și înțelegem dificultățile cu care se confruntă toți furnizorii de date statistice.

61

Consumul de carne din Romania creste, insa productia interna este in stagnare lie 16, 2020 Cu toate ca zootehnia reprezinta o ramura de baza a economiei Romaniei, ponderea ei in productia agricola a avut o tendinta descendenta in ultimii ani, ajungand la un mini istoric de 27,7%, se arata intr-o analiza a Bancii Transilvania.

Această componentă importantă a agriculturii prezintă un potențial ridicat de dezvoltare, aspect susținut de o serie de factori, inclusiv accesul la materii prime, tendința ascendentă pentru consumul intern de carne, nivelul record al deficitului comercial cu carne, perspectiva continuării procesului de convergență economică europeană și consecințele șocului indus de pandemie.

Consumul intern de carne a înregistrat o tendință ascendentă în ultimii ani, evoluție susținută de majorarea veniturilor populației (în contextul ameliorării climatului din piața forței de muncă) și de reducerea cotei TVA la alimente și servicii de alimentație de la 1 iunie 2015.

Conform estimărilor econometrice elaborate, consumul intern de carne s-a situat peste nivelul potențial începând cu anul 2016 și a înregistrat un nivel record de 1.44 milioane tone în 2018. Această evoluție a fost determinată de creșterea semnificativă a consumului de carne pe locuitor (spre nivelul record de 73.8 kilograme în 2018), factor care a contrabalansat tendința de scădere a populației (spre nivelul minim din anii 1960).

BT: carnea de porc si cea de pasare reprezinta 90% din consumul intern de carne

În prezent carnea de porc și carnea de pasăre contribuie cu aproximativ 90% la consumul intern de carne. Pe de altă parte, producția internă de carne s-a consolidat în ultimii ani în apropiere de nivelul de 1.5 milioane tone (greutate în viu), maximul din anul 2007.

Se evidențiază creșterea producției interne de carne de pasăre (peste 40% din total) spre cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 1990 (0.63 milioane tone greutate în viu în 2018).

De asemenea, producția de carne de ovine & caprine a consemnat o ușoară ameliorare în ultimii ani.

Pe de altă parte, producția internă de carne de bovine și producția de carne de porcine au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani.

Balanta comerciala intre import si export, deficit de peste 700 milioane euro

62

Creșterea semnificativă a consumului de carne și consolidarea producției interne au determinat intensificarea deficitului balanței comerciale cu carne, spre un nivel record de peste 700 milioane EUR în 2019.

„Ne așteptăm la creșterea investițiilor în zootehnie pe termen mediu, într-o evoluție susținută de potențialul ridicat al pieței interne, perspectiva echilibrării balanței comerciale, premisele de persistență a costurilor reale de finanțare la un nivel redus și continuarea procesului de convergență economică europeană”, comenteaza dr. Andrei Radulescu, director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania.

Comisia Europeană: Mai mult unt, mai multă brânză meatmilk 16 iulie 2020

Potrivit unei analize efectuată de specialiștii Comisiei Europene, se preconizează că în, în perioada imediat următoare, în Uniunea Europeană va fi produs mai mult unt (+ 1,2%), întrucât cererea internă rămâne puternică (atât în comerțul cu amănuntul, cât și în industria alimentară).

În ciuda prețului competitiv al UE, stocurile din SUA au crescut în 2019 și au slăbit cererea pe alte piețe, fapt care ar putea contribui la o scădere a exporturilor UE (-10%), în 2020.

În timp ce vânzările cu amănuntul de unt vor crește, utilizarea internă ar putea rămâne stabilă, întrucât utilizarea untului în produsele procesate nu ar reveni la nivelurile anterioare. Drept urmare, producția crescută nu este probabil absorbită complet, iar stocurile ar putea crește (+10 000 t).

Consumul de brânzeturi va crește ușor

Majoritatea produselor lactate tradiționale (brânză, lapte de băut, smântână și iaurturi) sunt vândute prin retail sau prelucrate de industrie. Creșterea consumului la domiciliu, din cauza măsurilor de îngrădire, a dus la creșterea stocurilor gospodărești, în principal din lapte și brânză UHT.

În 2020, consumul de brânză din UE ar putea crește ușor (+ 0,3%), sprijinit de creșterea vânzărilor cu amănuntul pentru diferite categorii, precum și de

63

ready meal cu o componentă de brânză. De asemenea, exporturile ar putea continua să crească (+ 1,5%), în special datorită cererii pe piețele asiatice.

Această cerere în creștere este de așteptat să conducă la o creștere generală a producției de brânză (+ 0,6%), susținută de un mediu stabil al prețurilor. Cu toate acestea, întrucât consumul de lactate de origine diferă, prin compoziție,  față de serviciile alimentare, unele categorii de brânză ar putea fi afectate negativ de scăderea cererii (de exemplu brânzeturi cu valoare ridicată).

Stocarea internă de lapte UHT și creșterea așteptată a cererii pentru iaurturi, datorită valorii lor funcționale în nutriție, ar putea stimula încetinirea tendinței de scădere a producției de FDP în 2020 (-0,4% față de -0,9% în 2019). În special, este de așteptat ca consumul de lapte să reducă la jumătate, declinul anului trecut (-1%), în timp ce tendința negativă a producției de iaurt ar putea fi inversată (+ 0,5%).

Consumul de bere a scăzut cu 10% în perioada pandemiei S.B. Miscellanea / 16 iulie

În lunile martie - mai 2020, sectorul local al berii a înregistrat o scădere de peste 10 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit unui comunicat remis de Asociaţia Berarii României.

"Producătorii de bere observă cu îngrijorare situaţia din sectorul Horeca şi, implicit, din industria berii. Primele luni ale anului nu au fost unele bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. De aceea este esenţială implementarea programelor de investiţii anunţate de autorităţi şi a strategiilor de susţinere pentru sectorul Horeca, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile.", spune Julia Leferman, diector general Asociaţia Berarii României.

64

Începând cu luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei, s-a conturat o tendinţă nouă printre consumatorii de bere, prin creşterea cu 30% a preferinţei pentru ambalajele de unică folosinţă, în detrimentul sticlei reutilizabile. La nivelul primelor 5 luni din an, comparativ cu ianuarie - mai 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este şi mai accentuat (-45%) în raport cu sticla de unică folosinţă, care a crescut cu 36%.

Totodată, faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de 2 luni şi jumătate, a dus şi la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanţă cu măsurile de redeschidere etapizată a locaţiilor Horeca. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020.

Consumul de bere la PET a crescut cu 36% în 5 luni, cel la sticlă s-a redus la jumătate 16 iulie 2020, 12:24 de Afrodita Cicovschi

Consumul de bere la PET a crescut cu 36% în 5 luni, cel la sticlă s-a redus la jumătate Consumul de bere la PET a crescut substanţial în primele 5 luni, în detrimentul consumului de bere la sticlă, ambalaj folosit îndeosebi în restaurante şi terase, arată statistica efectuată de „Berarii României”, potrivit căreia, per total, cantitatea de bere consumată a scăzut cu 10%.

În lunile martie – mai 2020, sectorul local al berii a înregistrat o scădere de peste 10 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. “Producătorii de bere observă cu îngrijorare situaţia din sectorul Horeca şi, implicit, din industria berii. Primele luni ale anului nu au fost unele bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. De aceea este esenţială implementarea programelor de investiţii anunţate de autorităţi şi a strategiilor de susţinere pentru sectorul Horeca, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile.”, spune Julia Leferman, diector general Asociaţia Berarii

65

României. Începând cu luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei, s-a conturat o tendinţă nouă printre consumatorii de bere, prin creşterea cu 30% a preferinţei pentru ambalajele de unică folosinţă, în detrimentul sticlei reutilizabile. La nivelul primelor 5 luni din an, comparativ cu ianuarie – mai 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este şi mai accentuat (-45%) în raport cu sticla de unică folosinţă, care a crescut cu 36%. ADVERTISING Totodată, faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de 2 luni şi jumătate, a dus şi la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanţă cu măsurile de redeschidere etapizată a locaţiilor Horeca. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020.

Danone Romania investeste in dezvoltarea a peste 180 de gospodari locali si dubleaza productia de lapte a acestora 15 Iulie 2020

De peste 8 ani consecutivi, Danone Romania investeste in productia locala de lapte prin programul socio-economic „O sansa pentru familia ta”, prin care isi propune sa sustina familiile din medii defavorizate sa se dezvolte ca producatori locali de lapte de calitate si sa construiasca afaceri sustenabile. In doar un an, numarul micilor fermieri a crescut cu peste 20%, de la 140 de gospodari in 2019, la peste 180 in prezent.

Pana in prezent, compania a investit in program peste 4 milioane de euro, alaturi de partenerii sai, Fondul International Ecosysteme al companiei Danone, Organizatia Non-Guvernamentala Open Fields si partenerul local, Polaris Group, reusind impreuna cu familiile de gospodari locali inscrise in program sa dubleze productia de lapte realizata de acestia.

Programul „O sansa pentru familia ta” reprezinta un model de afacere de succes cu impact economic si social deopotriva. In acest sens, compania investeste constant atat in productia de lapte de calitate din Romania, cat si

66

in sustinerea agriculturii locale, urmarind inca de la inceput, sa ajute pe termen lung dezvoltarea micilor fermieri, care, inainte de acest program, practicau un model de agricultura ce le asigura venituri minime. Investitiile in program reprezinta una dintre directiile strategice de sustenabilitate ale companiei si au inclus atat donarea de animale de rasa superioara si a unor echipamente de baza, dar si acordarea de sprijin financiar pentru gospodari sau oferirea de consultanta financiara si profesionala. 

Astfel, activitatea micilor fermieri s-a imbunatatit de la un an la altul, acestia reusind sa obtina un produs de calitate superioara, la standarde europene si, in acelasi timp, sa dubleze cantitatea de lapte produsa. Daca in 2012 erau colectati, in medie, aproximativ 5 litri de lapte de la un singur animal, in 2019, o vacuta asigura, in medie, 11 litri de lapte. Mai mult, prin activitatea gospodarilor inscrisi in program, acestia asigura in prezent aproximativ 10% din cantitatea totala de lapte colectata anual pentru productia de iaurt din fabrica din Bucuresti, dubland astfel productia inregistrata la inceputul programului. 

 Succesul producatorilor romani de lapte: Know-how si investitii 

Programul „O sansa pentru familia ta” urmareste un impact integrat in sustinerea producatorilor locali. Pe de o parte, este vizata cresterea nivelului de bunastare a animalelor, prin investitii in modernizarea sau constructia de noi grajduri si asigurarea conditiilor necesare pentru stabulatie. In acelasi timp, in cadrul programului, fermierilor le este oferita consultanta si know-how-ul necesar pentru a creste in mod constant calitatea laptelui. De exemplu, pana in prezent, au fost organizate peste 830 de ore de training despre igiena si nutritia animalelor si managementul fermei. In plus au fost donate 370 de juninci rasa Holstein, 29 de statii de muls mobile echipate cu panouri solare pentru incalzirea apei, precum si 7 masini agricole care sa le asigure gospodarilor nutreturi pentru sezonul rece.

 Fonduri europene si venituri in crestere

Sprijinul acordat de Danone Romania prin programul „O sansa pentru familia ta” contribuie inclusiv la imbunatatirea nivelului de trai al micilor fermieri, astfel ca peste 100 dintre familiile implicate la momentul actual in program au inregistrat venituri crescute cu 60%, dupa doar 2 ani de la demararea proiectului. De asemenea, prin indrumarea oferita de companie, 59 de fermieri sunt certificati profesional si pot accesa mai usor fonduri europene. Pana acum, acestia au obtinut fonduri europene in valoare de peste 1 milion euro, ce au fost directionate in principal, catre dezvoltarea tehnologica si a flotei de utilaje folosite in activitate.

67

Mai mult decat atat, tot in cadrul programului, gospodarii si-au creat o asociatie pentru suport comun in activitatea lor, cum ar fi cultivarea terenurilor cu porumb si au obtinut de la autoritati o suprafata de 426 ha de teren pentru asociere, dintre care 268.76 ha de pamanturi arabile si 157.84 ha de pasune. Prin astfel de actiuni, acestia au reusit sa imbunatateasca in mod sustinut dieta vacutelor, o conditie importanta in cresterea calitatii si cantitatii laptelui.

„Sustinerea productiei locale de lapte este una dintre prioritatile companiei noastre, de aceea, de mai multi ani oferim suport fermierilor mici si mari prin programe dedicate, asa cum este programul <<O sansa pentru familia ta>>. Am stabilit parteneriate de lunga durata cu gospodarii romani si suntem mandri ca fermierii din Zimnicea, pe care i-am ajutat sa isi creeze propria afacere, au ales sa colaboreze cu noi si sa ne ofere laptele bun pe care il produc, cu multa munca si dedicare. Ne dorim sa fim alaturi de ei si pe viitor si sa ii ajutam sa isi valorifice in continuare munca, ei fiind motorul produselor noastre de calitate. Fiecare iaurt conteaza in sustinerea producatorilor locali, de aceea, de fiecare data cand consumatorii aleg sa puna pe masa iaurturile Danone, ei aleg de fapt sa duca mai departe povestea fermierilor din Romania”, declara Natalia Gelshtein-Kiss, Market Director Danone Romania, Bulgaria si Tarile Adriatice.

„<<O sansa pentru familia ta>> este un program strategic cu impact economic si social, dar, in acelasi timp si un program de suflet pentru Danone, deoarece in ultimii 8 ani, Zimnicea a devenit pentru noi o a doua casa. Resursele si munca investite de noi, de partenerii nostri si de fermieri in tot acest timp dau roade si se vad in cantitatea si calitatea laptelui obtinut, dar si in modul in care au evoluat micile afaceri ale fermierilor locali parteneri. Acesta a fost unul dintre obiectivele noastre principale inca de la inceput, de a sustine dezvoltarea pe termen lung a fermierilor romani, prin investitii constante, know-how si instruire periodica care sa asigure cresterea calitatii laptelui. De altfel, nu ne oprim aici in dezvoltarea acestui program, iar in perioada urmatoare ne vom concentra pe initiativele de a reduce cu 30% amprenta de carbon in cadrul proiectului, de reimpadurire si utilizare a practicilor de agricultura regenerativa”, adauga Eduard Jerca, Milk Manager Danone Romania. 

 #fiecareiaurtconteaza – Modul prin care romanii pot sustine productia locala de lapte

Programul „O sansa pentru familia ta” este o initiativa gandita pe termen lung, care isi propune sa contribuie in mod direct la sustenabilitatea

68

producatorilor romani si la dezvoltarea potentialului local in productia de lapte. De altfel, Danone Romania a lansat un manifest prin campania #fiecareiaurtconteaza, la care orice consumator poate adera, printr-un simplu gest: alegerea unui iaurt Danone, produs in Romania. Campania isi propune sa determine consumatorii sa constientizeze ca fiecare are un rol important in sustinerea productiei locale de lapte si ca alegerile lor pot influenta viitorul fermierilor romani, care au nevoie de sprijin continuu. 

De peste 20 de ani, Danone Romania produce iaurturi in fabrica din Bucuresti, colectand anual peste 60 de milioane de litri de lapte, in cea mai mare parte de la fermieri si gospodari romani. Compania are parteneriate durabile cu peste 20 de ferme mari, toate atent selectate si verificate din punct de vedere al calitatii, la care se adauga cele peste 180 de gospodarii din proiectul socio-economic „O sansa pentru familia ta”.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

România este a opta cea mai importantă piaţă pentru grupul polonez Amrest . Cristina Roşca 15.07.2020,

Pe piaţa locală sunt deschise 52 de cafenele Starbucks şi două restaurante Burger King, adică 2,3% din totalul unităţilor grupului Compania a anunţat noi planuri de dezvoltare

România este a opta cea mai importantă piaţă pentru grupul polonez AmRest după numărul de restaurante, cu un total de 54 de unităţi la finalul anului trecut, conform unei analize ZF pe baza datelor companiei. Din total, 52 sunt cafenele Starbucks şi două sunt restaurante Burger King. 

Acestea sunt singurele două branduri pentru care polonezii deţin franciza în România. La nivel mondial şi pe pieţele mai puternice, ei au şi alte nume în portofoliu, precum KFC, Pizza Hut sau La Tagliatella. 

... citeste si partea a doua ....

69