Islamistii europeni. Revolta tinerei generatii europeni. Revolta tinerei generatii... · ISTORIE...

10
Colectie coordonati de LAVINIA BETEA RObERT 5. LTIKTN rsLAMl$Til EUROPENI Revolta ti nerei generati i Traducere din limba englezd de Sorin $erb Cuvint-lnainte de Ion M.Ioniti Con{nr BOOKS "*2417 *

Transcript of Islamistii europeni. Revolta tinerei generatii europeni. Revolta tinerei generatii... · ISTORIE...

Colectie coordonati de

LAVINIA BETEARObERT 5. LTIKTN

rsLAMl$TilEUROPENI

Revolta ti nerei generati i

Traducere din limba englezd de Sorin $erbCuvint-lnainte de Ion M.Ioniti

Con{nrBOOKS"*2417 *

522

Stasi (comisia), 87, 88, 93,124,5A4Stasi, Bernard,87, 88

Silddeut s che Z eitung (cotidnn), 3 64

Suleaman, Nazreen, 235, 3ll, 312Surur, Shaykh Muhammad, 269

TTaarnby, Michael,203Tablighi lamaht (TI), 69, 137, l6L,

t72,270,3t6,395-397tahhara (purificare), l4I, 5O9

Tanweer, Shehzad, 207, 2ll, 226,273, 3lO, 317, 322, 329, 330,336,509

tarbiyaa (educalie sau culturi), 141,

262,509tariqa (calea citre cunoagterea lui

Dumnezeu), 134,510Thatcher, Margaret, lL6, 288Times Square (atentatul cu bombl

din),400totalitarism, 32, 272, 414Trabelsi, Nizar, 298

UUcar, Ali,382Ujaama, Earnest lanes, 297, 298ulema (cirtrtrari gi legiuitori ai

islamului), I34, 157, 158, 160,

163, 159, 510

tJlm qi Neu-lllm, 397,503umma (comunitatea musulmani

internafionale), 96, 107, 151,

261, 283, 29O, 297, 408, 1 1 3, 5 10

Uniunea Bavarezd Creqtin-Sociali(Christlich-Soziale Union in Ba-yern,CSU),355,387

UniuneaCreqtin Democrati (Chri st -Iich D emolcratische Union, CDU ),379,380,387

Uniunea fihadului Islamic (/sla-

mic I ihad Union, l[U), 3 47, 3 59,360, 364, 372, 391, 392, 397,

399,510Uthman, Omar (vezi gi Abu Qa-

tada al-Filisti ni), 267

VVaisse, |ustin,96Veblen, Thorsten,232

wwahhabism, 158, 284, 351, 510

AI-WaIa' wa'l-Bara' (A\MWB) (al-

Qahtami), L72,2I3, 322, 323,

324,329, 343,364, 4lL, 504Walters, Jermaine, 370Walthamstow, 189, 223, 238, 260Washington Times (cotidian), 99

Weber Max,L56,232Werbner, Pnina, 229, 23I, 251,

278Wiktorowicz, Quintan, 280Wilson, fames Q., 181

World Trade Center, I42, I47, L68

YYarkas, Imad Eddin Baral<at (vezi

pi Abu Dahdah),270Yilmez, Adem, 361

Yorkshire Forward, 318

Young, George,340Yousif, Yehia (vezi pi Abu Omar),

397

Zal-Zawahiri, Ayman, 19, 24, L40,

L42, L43, 168,268, 334, 503

Ziercke,lorg,373

Cuprins

Cuvhnt.inainfe de Ion M. IonitiPrefald

Prolog.

PARTEAINTAIIN FRANTA.

Capitolul 1 - Primii musulmanifuriogi ai Europei ..... . ..Capitolul2 - O intifadafrancezd?

Capitolul 3 - O revoltdfrancezd. .

PARTEAADOUAcALAuzA nArAcrTnon.

Capitolul 4 - Ghidul utilizatoruluiCapitolul 5 - Exteriorul ... ..Capitolul 6 - Nedorilii.Capitolul 7 - Unghiuri de agregare.

PARTBAATREIAlNMeneRBRrrANrE

Capitolul 8 - Orage-fantomd.

Capitolul 9 - Verisori

Capitolul l0 - Lorzii din Londonistan

Index

5

1l43

53

55

74

100

131

133

i55t74

191,

205

207

238

255

306Capitolul 1l - Viala Si iubirile unui terorist

ISTORIE

PARTEAAPATRAiN CE,RIvIENIA.Capitolul L2 - Varaferbinte a Germaniei. . .

Capitolul 13 - Tinerii turci ai Germaniei.

PARTEAACINCEAFINAL.Capitolul 14 - Chipuri pe covor

Note.Glosar

MulsumiriIndex

:SJ&trffi 4#4ffi #{ffi ffi tuletr4kWre*m*:ru*;'W$"ffi #k$HH&tuk"r*ffi #Abandon4i. Deslirple unortineriamed:aniin Rwia luiStdin Tim Tzouliadis 39,90

Adolf Hitler. O viali in imagini

Antoniu gi Cleopata. Adevdrul din spatele celei mai

fumoase povegtide dragoste din lunea anlici

Adc isloric Duby. Toati istoria lumiiin 300 de hi(iAttila Hunul. Teroarea babari 9i pribuqirea lmperiului Roman

Balcanii. O istorie despre diversitate gi armonie

CdlSul lui Hitler. Viala lui Heydrich

CIA gi asasinarea celor doi Kennedy

Conversalii cu Stalin

Cu Hitler pdnb la sfdrgit. Memoriile ordonantei lui Hitler

De la SSI la SIE

Destin in bdtaia vAntului. Jurnal

Dezasful de la Cemobfl

Dragoste Ei revolulie

Drumuldin Kolima. Cdl5torie pe urmele Gulagului

Duduia. Scrisori din exil ale Elenei Lupescu

Ecaterina cea Mare

Edit von Coler. Agenti nazisti la Bucuregti

Ekaterinburg. Ultimele zile ale Romanovilor

El Narco. Carlelurile de droguri din Mexic

Evadare din lagdrul 14. lncredibila odisee a unui om

din Coreea de Nord pAni in lumea liberd

Evita. Viala secretd a Evei Per6n

Grace de Monaco. Povestea unei prinlese

Harem. Lumea din spatele vilului

Hitler a9a cum l-am cunoscut

Hollywood la Phenian

lSlS. Armata jihadului

lSlS. Califatul terorii

lSlS. Jocul mor{ii

lSlS. Negustorii de oameni

lslamism. Planul secret de creare a califatului

lstoria terorismului. De la asirieni la jihadigti

lvan cel Groaznic

in buncdr cu Hitler. Ultimele zile ale celui

d+alTreilea Reich

Maria J. Martinez Rubio 39,90

37,50

345

347

372

401

403

417

503

5i1515

Diana Preston

M,90

Christopher Kelly 34,90

Andrew Baruch Wachtel 27,50

Robert Genrvarth 39,90

Patrick Nolan 34,90

Milovan Djilas 19,90

Heinz Linge 29,99

Florian Banu 39,90

34,90

33,62

27,50

24,90

34,90

34,90

10,00

34,90

34,90

27,50

29,90

24,90

34,90

24,90

37,50

29,90

24,90

29,90

29,90

29,90

39,90

24,W

22,50

Evghenia Ghinzburg

Svetlana Aleksievici

Fiorin JurcanuEnis Tulga

Nicolas Werth

Diana Mandache

Henri Troyat

Jacques Picard

Helen Rappaport

loan Grillo

Blaine Harden

Nicholas Fraser, Marysa

Navano

Jean des Cars

Alev Lytle Croutier

Heinrich Hofimann

Paul Fischer

Michael Weiss,

Hassan Hassan

Loretta Nepoleoni

Mark Bounie

Loretta Napoleoni

Glenn Beck

Randall D. Law

Henri Troyat

Joachim Fest

Fiilor meiPARTEA 1NTAI

in Franta

Capitolul I

Primii musulmani furio;i ai Europei

l'ai pas fait des 4tudes pour charger des camions.\

Khaled Kelkal,3 octombrie 1992

ln 1995, Khaled Kelkal, un francez algerian in virstd de14 de ani, era urm[rit gi impuqcat dupi o vAnitoare nafionali{;ilre s-a incheiat cu un dramatic schimb de focuri televizat.Kclkal era geftrl unei celule lyoneze a Grupului Islamic Armat(Oroupe Islamique Armd, GIA)) implicat intr-un val de aten-llte cu bombi gi asasinate care i-a qocat gi terifiat pe locuito-rii Parisului gi ai altor trei orage provinciale.l Degi inainte de elsute de jihadigti aspiranfi gi-au pirisit casele europene pentrurr lupta in Afghanistan gi Bosnia, Kelkal a fost primul luptdtorrrrusulman european care a vizat o linti din Europa Occiden-lirlii, reprezentdnd totodati prima asociere intre striini (out-sider-ii) gi a doua genera{ie de imigran{i (insider-ii). Ca prim

f llradist postmigrant care-gi ataci lara de adopfie, Kelkal a fostrun terorist intern in fruntea wemurilor in care triia.

GIA in Franla

La inceputul anilor 1990, tensiunile politice gi religioase dinAlgeria, care avea legituri geografice gi coloniale cu Franfa,

* ,,Nu am frcut gcoali ca si incarc camioand' (in lb. francezi, inoriginal) (n.tr.).

Rosnnt S. LnrrrN

au dus la migralia militan{ilor GIA cltre Europa' in special la

Paris. Dupi Je aanulat o victorie islamisti in primul tur al ale-

gerilor l"gi.luti.r. din decembrie 1991, armata algeriani a de-

llur", stare de urgenli in ianuarie 1992 qia anulat al doilea tur

de scrutin, pe care era de a9tePtat ca Frontul Islamic al Salvirii

(Front Islamique du Salut, FIS), o confederafie eterogeni de

islamigti qi saiafiqti, s[ il cdqtige fbrl drept de apel' (Cititorul

nefamiliarizat cu acegti termeni ar trebui si consulte glosa-

rul qi, pentru o explicalie mai aminunlitl' capitolul4' 'Ghi-dul utiiizatorului"). Intervenlia militari a produs scindarea

FIS,expulzindfacfiunilejihadisteinclinatesiserizbunePen-tru vicioria furatl. Dintre aceste facliuni' cea mai importanti

eraGlA,compuslinprincipaldinamestecultineriloror6geni'siraci, abia revenili d1n jihadul afghan cu cele mai feroce ele-

mente ale FIS. Rezultatul a fost, dupl cum spunea Gilles Kepgl'

o ,,miqcare jihadist-salafisti de o extraordinari brutalitate'i2 In

p"rioudu dintre Rizboiul afghan qi atentatele cu bombi din

tgqga.laambasadeleStatelorUnitedinAfricapuselacaledeal-Qaida, GIA a fost avangarda qi steaua clliuzitoare a jihadu-

lui violent.

|ihadul GIA nu a fost global, ci nalional' concentrat pe in-

"*ic.rl ,,apropiat" din Algeria, nu pe ,,inamicul de departe"'

imperiul occidental. Colonizarea francez| a Algeriei a mers

m.rlt mui departe decdt s[ sPunem a mers cea a Indiei de citre

Marea Britanie. Algeria anexatl a devenit un departament ofi-

cial al Hexagonului; de aceea, Algeria era considerati nu doar

o proprietat! coloniali, ci parte integranti a Republicii' in Riz-

Uoiotutg.riandeindependenll(1954-1962)'FrontuldeElibe-,are Naiion a1it (Front de Libdration Nationale' FLN) a expulzat

administral ia ftancezl,dar a pistrat, dup[ cum considera isla-

mistul FIS, cultura profand. a colonizatorilor' Islamigtii din FiS

erau de pirere cl regimul laic postcolonial nu era suficient de

Islamigtii euroPeni 57

Irrdependent gi revolulionar tocmai din pricina secularismului,

lnicitilii sale. Refuzul Fran{ei de a izola regimul FLN dupl ce

u('csta a anulat alegerile a fost o confirmare Pentru FIS a faptu-

Iui ci FLN devenise marioneta foqtilor colonizatori'

chiar inainte ca armata s6 preia controlul ln 1992, studenfii

[r rivigti din FIS gi al$ islamigti au creat Fraternitatea algeriani in

liriu'r{a (Fraternitd Algerienne en France, FAF)' Apoi, dupi pucl

1r4lr gi abi militanti care s-au refugiat in Franfa au Pus umirul

lir constituirea ,,relelelor de solidaritatd'in rdndul populaliei al-

pcriene din recentele valuri de imigranqi, dar 9i din postmigralii

rrgltrtinafi in zonele suburbane (les banlieues) in jurul principa-

It krr orage din Franla.3 FAF a reugit si oblini simpatia qi, apoi'

rurr mic sprijin operalional din partea asocialiilor de tineri mu-

rirrlmani ftancezi. De reguli, aceste refele erau controlate de

experimenta[ii veterani GIA.a in weme ce FAF considera ci

lrranfa e, mai degrabi, un adipost sigur qi un megafon care sd

trrlluen{eze evenimentele de acasl, jihadigtii GIA tinjeau dupi

riprijin logistic extern pentruviolenlele de acasi'sEi operau dese-

ilr.i sub radarul autoritifilor, in regiunile locuite de imigranli legali

qi ilegali. De exemplu, ceea ce polifia ftancezd a numit ,'reteaua

t ihalabil dupi liderul siu Mohamed Chalabi, amesteca afacerile

It.gale cu acte de infracfionalitate mirunti 9i falsificare de docu-

nrcnte,la fel ca atacatorii cu bombe din Madrid, un deceniu mai

tilrz.iu. in acest caz, recrutdtile, logistica 9i achizi{iile se fhceau la

irrceput pentru conflictul algerian 9i nu impotriva Franlei'

eehngesprijinulfinanciarqilogisticacordatjihaduluialge., iun, grupul chalabi a efectuat recrutiri printre tinerii blrbali

rlin a doua generalie de migran{i (metoda: un ,,club pentru ti-

Irt,ri" care oferea vacanfe la schi qi ajutor pentru temele gcolare).

t )biectivul agen{ilor din refeaua Chalabi a devenit evident 9i a

tltrs, in cele din urm6, la arestarea 1or, 138 dintre ei fiind pugi

srrb acuzare Ei finu{i in deteniie in medie 14luni' Pentru ci nu

58 Rosrnr S. LnrrrN

au fost decdt24 de condamniri (unele anulate la recurs), uniiau considerat cL ac:'l;zarea a fhcut un exces de zel.6 Oricum,

|ean-Frangois Clair de la Direcfia de Supraveghere a Teritori-

vlui (Direction de la Surveillance du Territoire, DST), serviciul

de securitate interni, m-a asigurat ci forlele franceze de secu-

ritate au considerat ci destructurarea grupului Chalabi a fost

esenliali pentru apdrarea impotriva GIA.7

in semn de rlzbunare pentru sprijinul acordat de francezi

guvernului algerian gi poate intr-o incercare inutili de a pune

capit anihilirii propriilor relele de sprijin, GIA a inceput si vi-

zeze cetilteni qi obiective franceze. in plus, aceste linte aveau

o valoare simbolici in rizboiul impotriva conducitorilor al-

gerieni pe care jihadigtii ii poreclisere ,,fiii Franfei'l* Atacarea

Fran{ei va dovedi cn jihadigtii erau mai pregitili sd apere drep-

turile qi onoarea algerienilor decdt regimul, chiar daci acestave-

nise la putere in urma unei migciri de insurgen{i anticolonial[.

In decembrie l994,aproape gapte ani inainte de atentatele de

la 11 septernbrie qi cu o al-Qaida doar ceva mai mult decdt un

zvon, GIA a deturnat un avion francez in Alger cu intenfia de

a-l zdrobi de Turnul Eiffel. Complotul a fost dejucat de forfele

speciale franceze care au luat cu asalt avionul oprit pentru ali-

mentare pe pista aeroportului din Marsilia. incipil6na(i, citeva

luni mai tirziu,cei din GIA au inceput si atace ciile ferate fran-

ceze inregistrAnd primul jihad reugit impotriva Europei, primul

care implica musulmani europeni din a doua generalie gi prima

asociere dintre strlinii din exterior gi alienafii postmigran{i din

interior. Ca rispuns la sAngeroasele atacuri de inceput asuPra

metroului parizian, in vara fui 1995, autoritifile franceze au

efectuat arestiri in masi in zona metropolei. Aceste descinderi

polifienegti din Paris vor forla GIA si se retragi din capitali in

* t'^ils de France, aluzie la titulatura dat[ urmaqilor regelui Franlei (n.tr.).

IslamiStii europeni 59

oraEele provinciale Lille, situat in nordul firii, gi Lyon, in vest.

Arrchetatorii in cazul dosarului Chalabi au ajuns la concluziat 11 ,,destructurarea... i-a for{at pe algerienii <de centru> si se in-rlrepte ulterior cdtre Khaled Kelkal'l8

Intri in scene Khaled Kelkal

Khaled era doar un copil cAnd a fost adus din Algeria intr-or,trlrurbie a Lyonului in 1973.e Aceasta s-a petrecut cind pirinfiirrli tlin prima generafie de migranfi s-au reunit conform politici-Irl tle,,reintregire a familiei" care deveneau obignuite in Europa(vt'zi capitolul6).10 Familia Kelkal a crescut 12 copii intr-o sub-urltie (banlieue) a imigranfilor din Lyon numiti Vaulx-en-Ve-llrr, in care trei sferturi din locuitori trdiau de-a lungul canaluluirrrirritim la marginea vestici a celui de-al doilea orag francez ca

rrrilrime, in sumbre gi suprapopulate locuin{e sociale cu cincirrivcluri, denumite citds, foarte aseminitoare celor pe care levorrr intdlni in mahalalele pariziene unde s-au declangat revol-It'lc din 2005. Oricum, cu un deceniu mai devreme, in 1995,

'rnul orgiei teroriste a lui Kelkal, aproape jumitate din populafiar lrtierului Vaulx avea, ca gi Kelkal in persoani, sub 24 de ani,l{rr rata gomajului pentru cei aflafi sub aceasti vdrstl se apropiail 25o/o.11Micile infrac{iuni il vor duce pe adolescent in inchi-roure, unde musulmanul din interior Khaled qi-a inceput radi-t rrlizarea sub influen{a unui mentor arab, un outsider.

Kelkal a iegit din inchisoare dupi a doua condamnare in oc-tr rrrrbrie 1992, chiar cdnd, aga a fost si fie, cercetitorul germanl)it:tmar Loch frcea investiga{ii pe teren pentru o carte despretlrrerii nord-africani in oragul unde locuia fostul puqcdriag.l2Norocosul interviu pe care i l-a luat Loch lui Kelkal, cu trei aniInrinte de atacurile cu bombi, clarifici drumul stribitut de td-rrilrul de 21 de ani de la crimi la islamism gi apoi la jihad. Cart'latare autobiografici de epoci la persoana intAi veniti din

60 Roaenr S. Lu<PN

partea unei Persoane in proces de radicalizare' este un mate-

iial unic. Interviul, publicat pentru prima dati intr-o obscuri

dizertafie academici, a fost republicat in intregime in origina-

lul francez dupl ce promilitorul student devenit mic infractor

s-a transfor*ut in jihadist ajungind cel mai urmlrit criminal

din Franla.r3 Tipul de mobilitate regresivi a lui Kelkal va de-

veni un important traseu postmigrant citre extremism'

Familia eroului nostru nu practica islamul cu stricte{ea 9i

sectarismul la care va ajunge ilustra lor progenituri' ci mai de-

grabi ca o form[,,intimi Ei discreti" de islam popular'14 La un

toment dat, cAnd neastAmplratul Khaled a rlmas in urmi la

gcoali, tatil lui i-a tras ,,o bumbiceall bunnii De atunci' Khaled

a devenit atit de sArguincios ci, spre deosebire de fralii sii' care

au absolvit qcoli de meserii, el a putut intra la un liceu academic

unde Ei-a luat bacalaureatul la chimie' Kelkal ii spunea lui Loch'

intervievatorul lui german: ,,Era un liceu bine cotat' Trebuia si

ai note bune s[ intri. in ultimul an al gcolii secundare mi-a mers

bine. Noi (eu gi un prieten) eram primii in clasi' rideam tot

timpul de ceila$i. Eram slnltoqi, haioqi' Dar mai tirziu' nu"]'

Fiirrd ,ing.rrul arab in acel liceu de profil' a devenit 9i

ciudilenia locului. El ii spunea sociologului german: 'Nu ay

avut niciodati un arab in clasi gi-mi spuneau de-a dreptul:

<Egti singurul atab...>" La gcoali, institufia fundamentali pen-

tru integrarea imigranfilor, Kelkal a devenit un exPonat al poli-

ticii Franlei de asimilare de tip ,,totul sau nimii" una care' spre

deosebire de americani, aspiri cu adev[rat s[ devinl un "cre-

uzet", in care si r. "'t "por.

,eziduurile de autonomie culturali

care subzist[ in modelul Statelor Unite. ,,Aveam capacitatea sl

reugesi', igi amintea Kelkal cu tristele, "ins[ n-am avut loc de

intors pentru c[ ei insistau pe integrarea mea totali' Era impo-

sibil sn-mi uit cultura, si mindnc porc' Nu o puteam face' $i

cAnd ajungeau si mi cunoascl, spuneau: <Tu eqti o excepfie'>

Islamistii euraPeni 61

( lhiar daci vorbeam, dacl mi in{elegeam bine cu colegii de

clasi, nu era naturall'ln gcoala sa de eliti, Khaled nu se simfea doar nelalocul lui,

ei Ei finta tuturor suspiciunilor. ,Odati, a dispirut din clasi un

rnlculator de buzunar. Deqi nu ficusem nimic, eu trebuia si fiu

Iro[ul, de weme ce eram singurul arab. Nu mi-a plicut defel sirrril gAndesc ci tofi cred asta despre mine. Se uitau cu to(ii ciu-

tlat la mine. Mi-am spus afunci: Oare ce caut aici?" Acesta a fost

rlcelangatorul social gi psihic al regresiei in tilhlrie, puqcirie 9i,

Irr cele din urmi, terorism, dar a inceput cu chiulul de la ore:

,,Mi-am pierdut mindria gi a trebuit s6 fac abstraclie de propria

personalitate. Nu puteam face asta, nu-mi mai giseam locul"'

Astfel ci am inceput si fug de la ore o dati, de doui ori"l' '" ,

Chiulul a devenit un obicei qi apoi Kelkal a incetat si mai

rrrcargi la gcoali, certindu-se cu familia sa, acumulind in su-

lle tul siu rugine Ei, deopotrivi, vinovifie.

Mama mea 9i toati familia dideau vina pe mine' Md

simleam total izolat de familia mea... Din cauza asta am luat-o

pe calea cea rea. De asemenea, am plecat o vreme de acasd

pentru ci mama mi invinovlfea: ,,Cum ai putut ajunge pinilici 9i acum nu mai vrei si mergi deloc Ia 9coal6!" Pentru

rnine, pentru ci mama mi-o spunea tot timpul, eu gtiam cigregesc. D-asta am plecat' pentru ci gtiam ci greEesc'

Sentimentele de vinovilie 9i rugine asociate cu dezaproba-

r cir Ei controlul familiei il vor schimba, dup[ exemplul altor mu-

rrrlnrani postmigranli furioqi' in special Mohammad Sidique

Klran. in multe cazuri de musulmani europeni radicalizafi,

I ul)crea de familie precede sau insofeEte convertirea la isla-

rrrrrl radical. Acesta va fi drumul urmat de Khan qi de mu{i,rl{i ,,reverti1i" la islamul radical. De fapt, radicalizarea presu-

I'ilnc rareori un proces de ,,reversiune" la un islam practicat

, ,trrclva Ei apoi abandonat. in mod tipic are loc nu o reversiune,

Rosnnr S. LExsN

ci o conversiune - la un islam dogmatic, sectar gi fundamen-talist, care nu are prea multe in comun cu islamul popular sau

tradilional al tatilui.Chiar inainte de a pirisi gcoala, chiulul l-a dus pe Khaled pe

stradi, unde solidaritatea de cartier va suplini pierderea legitu-rilor cu familia. ,,Dupi-amiaza, toli mergeau la gcoali, insi eu

nu aveam nimic de ficut. $i am inceput si bat coclaurile, si-mifac cunogtinfe. Erau tipi migto. Ce daci un tip e ho!, nu-llulmla intrebiri cdnd il vedem. Daci e prieten, e prieteni' Foarte

aseminitor, dupi cum vom vedea, lui Sidique Khan, Khaled,cunoscut ca ,,Mr. Smileyl avea o dispozifie cilduroasi, prie-tenoasi.ls Prietenii lui i-au incurajat un nou nirav: ,,Tipii igtiaimi spuneau ci sunt o groazd. de chestii pe-acolo [a gcoaH].

Asta[furtul] a devenit un obicei; s-a prins de minel'in explicafiile date de Kelkal intervievatorului siu german, re-

sentimenhrl provocat de prejudeci{ile rasiale era doar o parte acomplexei explicalii pentru fupt tl ci a recurs la tilhdrie. Necesi-

tatea era un alt factor. El i-a spus lui Loch c6 in cartierul unde sti-tea, in Vaulx-en-Velin, ,,70o/o dinpopulafie fura pentru ci pirin{iinu-qi puteau permite si cumpere diverse lucruri atunci cand incasi erau gase copii. Cdnd furi, i1i permi$l'16 Tatll qi fratele luimai mare (aterizat gi el mai tdrziu in inchisoare) lgi pierduserislujbele de muncitori, impirtigind soarta imigranfilor din toatiEuropa de Nord-Vest care fuseseri la inceput angajafi in timpulanilor,,miraculogi'gi apoi disponibilizafi cind regiunea in care

se aflau se dezinduslyializa (vezi capitolul6).1? Kelkal a fost prin-tre nenumirafii tineri musulmani gomeri atragi de glqti gi de cri.minalitatea mirunti, contribuind la imaginea negativi printrenativi gi la ,,islamofobidl care la r6ndu-i a hrdnit sentimentele

musulmanilor de excluziune, fenomene care s-au stimulat reci-proc, tntr-o spirald descendentd a alienirii, sentiment pe care is-lamismul, deseori intilnit in pugcirie, pirea si-l aline.

IslamiStii europeni 63

Dar, pe ldngi tulburirile emolionale qi economice sau in-tlcpirtarea sufleteasci de familie gi fari, viitorul jihadist ofe-rca gi alti explicafie egecului siu, una pe care o putem numipolitici sau pre-politicd: ,,A trebuit si mi bizui doar pe mine,srn fost obligat si fur. Dar, mai presus de orice, era o problemdtlc rlzbunare. Vrei violen!6, iaci U dnm violenfi!" AmintirileItri Kelkal evoci cele doui perioade petrecute in pugcirie cindkrvarigii de celulil-au inarmat cu o ideologie gi un discurs jus-lllicativ, un cadru general explicativ pentru acfiunile sale ante-r krare. Nu putem gti cit de multd credibilitate trebuie sd dimrxplicatiilor politice oferite de Khaled ulteriot dar ce e maiIrrrlrortant pentru noi era modul in care gAndeain1992, in plin

ll'oces de radicalizare.

l)ecdt si ingenuncheze in fafa francezilor, imigrantul al$e'r lirrr qi camarazli sii igi vor pedepsi opresorii, ochi pentru ochi,

Jrt'rrtru ,,a-gi crea propriul sistent''.18 La 2I de ani, cdnd vorbear u Loch, Kelkal era un giinar, dar deopotrivi un musulman

lrolitizat niscut a doua oar[.Avdnd o alti premonifie, el i-a spus cercetitorului german:

,,t liind furam, md simleam liber pentru ci era un joc. PAnIril rni. prindi, eu eram cel care cigtiga. E un joc: pierzi sau

r rl;tigi... Daci in spatele meu erau caraliii, luam vitezi, si-mipiirrdi urma. Era un delir, un joc, gi noi eram buni la astaj' Po-

rtbil ca aceasti stare de exaltare produsi de fugi, de evitareapoliliqtilor, si fi revenit mai tirziu, cdnd Kelkal va epuiza ener-

gtrr poligiei nafionale la capitul versiunii sale jihadiste a vAn6-

trriilui Bonnie gi Clyde.Acel Kelkal care arunci o lumini retrospectivi asupra tre-

t rrtului siu este tinirul care abia ce a terminat de efectuat douir ondamniri in inchisorile firii de adoplie, despre care incl de

Irc atunci se gtia ci sunt controlate in mare misuri de musul-rrrirni. Ce se admitea pe atunci doar cu o jumitate de guri, dar

64 Rospnr S' LnxnN

este relativ bine cunos cut azi, este rolul pe care-l poate avea

experien{a inchisorii in islamizare 9i radicalizate.le Islamiza-

rea, deseori un prim pas citre rcdicalizarc, s-a petrecut cu oca-

ziaprimeiconJamniri ispigite de Khaled' Lyonezul de 18 ani

a fost arestat pentru furt de maqini qi eliberat dupi patru luni'

El i-a spus lui Loch ci, inainte de a intra in inchisoare' nici "nuqtia si scrie sau si citeasci arabi' CA'nd am ajuns in inchisoare

mi-am spus: Nu trebuie s[ pierd timpul' Cu noi era un frate

musulman... Am invl1at repede araba"' in lnchisoare' el a avut

bucuria de a intra ',intr-un grup strAns unit"" Iar prin islam el a

cunoscut o ,,mare deschidere a sufletului"2o Khaled nu se mai

considera acum,,nici arab, nici francez,ci musulman"'2l

De la Islamism la Jihad

Membrii Societifii Fralilor Musulmani au inceput si

ajunglinFranlainaniilg60,fiefuginddincalearepresivelorregimuri seculare din Egipt, Siria 9i Tunisia, fie pentru a urma

pJt qi simplu studii universitare (de reguli medicini' inginerie

sau gtiinie naturale). Deqi Frilia era o pepinierl a antiimperi-

alismului islamic reniscut, in anii 1970, cei mai mul1i dintre

radicalii migclrii abandonaseri societatea pentru a intemeia

organizaliijihadiste violente (vezi capitolul 5)' intre timp' in

Europa, Fralii iqi creaseri un refugiu unde formau militanli in

agteptareamomentuluipoliticprielnicincaresevorintoarcein

fara-mami pentru a se lupta si instaureze legea islamici' Astfel'

weme de o generafie, recrutirile efectuate de Frilie in Fran{a

s-au concentrat pe tinerii venili la studii 9i pe exilali' nu pe

imigranli sau Pe urmaqii acestora' Dup[ intemeierea sucursa-

lci sale franceze,in 1983, cind a inceput si recruteze musul-

rrlrrri li'itnr:cz,i, gruparea a apelat la sfudenli 9i reprezentanlii

rle vit I nl r lrrsci rtriilocii. lntruparea sa francezi, Uniunea

ilrgrurlr*llllilr lrlorillt I' rlirr lrrirnIir (UOIF), nu a atras niciodati

t

IslamiStii europeni 65

muncitori gi chiar mai pufin (dupi cum vom vedea in capitolulurmdtor) locuitori ai mahalalelot ca Kelkal. Acesta este unulclintre motivele pentru caracterul in mare misurd conservator,chiar aristocrat, al grupdrii.2z $i, ln ciuda afirmaliilor contrare,l;ratii Musulmani abia de se gAndeau si converteasci Europa laislam.23 UOIF a acceptat statutul minoritar al musulmanilor qi,

pornind de aici, au studiat ansamblul implicaliilor faptului del fi musulman intr-o societate non-musulmani. Inc[ de la in-t'eput, Frllia a accentuat asupra respectdrii legilor \fuii-gazdil,pretinzdnd drepturi mai mari pentru o minoritate religioas6.2a

Atunci cAnd Kelkal a inceput si fie influenfat de Fri{ie, versiu-rrca ei din Fran{a incepuse si joace un rol in politica francezl,grafie, in principal, controversei iscate de vilul islamic (vezit rrpitolul 2) care didea in clocot in gcolile publice ale ldrii inrnod declarat seculare, ca aceea in care Khaled s-a simfit atittlc izolat.

Kelkal i-a spus lui Loch ci in prima sa viziti la pugcirie,,qi-a recigtigat religid'pe cdnd invifa arabi sub tutela frateluirrrusulman. El a inceput si meargi la moschee in fiecare vineri1i ,,cind mi uitam la casetele video, cind ii auzeam pe cirtu-rrrri vorbind, nu mai aveam nicio indoiali... Toate se petreceautlintr-un motiv anume. Totul avea sens". Aceasta a fost o con-vcrtire religioasi - ca gi alqi radicali, el nu,,a revenit" la islamulpopular al tatilui siu, ci s-a diruit unei noi credinfe. Faptulr I a adoptat un islam activist politic nu era in sine o radicali-rrrrc, islarnismul insd, chiar daci intr-o versiune ceva mai di-Irurti, a dat un cadru de referin{i mobiliti{ii sale regresive, i-aolt'rit un discurs justificativ. Inofensivi in sine, doar ceva mairrrult decit asumarea unei renagteri fundamentaliste, aceqtia aulrrst primii pagi ai lui Khaled pe calea radicalizhrii, acceptarearlgrrrantei frri lntrebiri pe care se intemeiazi adesea ideologi-llt.totalitare.