Stiri 08 iulie 2020 , prima parte CURSUL DE SCHIMB 08.07.2020

1 EUR

4.8406

1 USD

4.2942

Ploi violente și căderi de grindină! Anunțul ANM în vigoare pentru mai multe județe! Angelica Lefter - 7 iulie 2020 Vremea rămâne instabilă în aproape toată țara, deși temperaturile sunt unele caniculare! Peste acestea, în anumite zone, se suprapun ploi, grindină și vijelii. Din mai multe județe ale țării au început să ”curgă” imagini cu pagubele făcute de precipitațiile torențiale, de vântul puternic și de bucățile de gheață.Meteorologii au anunțat astfel de fenomene, mai ales astăzi, când au fost în vigoare chiar două coduri de culoare roșie, care vizau fenomene instabile, pentru județul Tulcea.Grindina a revenit în forță și în județul Prahova, la Plopeni, după cum arată imagini postate pe grupul de Facebook ”Micii Grădinari și fermieri”, ce aparțin Mariei-Roxanei Stanciu, și care ilustrează stratul generos de gheață care a acoperit gradina, în urma fenomenului de grindină. Foto: Facebook.com/Maria-Roxana StanciuAlte imagini cu fenomenele meteo au fost postate și din alte județe, precum Tulcea sau Brăila.Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), este Cod Portocaliu valabil astăzi, până la ora 22:00, în sudul și estul Transilvaniei, în zona Carpaților de Curbură, local în Muntenia, precum și în cea mai mare parte a Dobrogei,vor fi intervale cu vijelii (viteze de 80…90 km/h), averse torențiale, frecvente descărcări electrice și grindină.Cantitățile de apă vor depăși 35…40 l/mp și pe arii restrânse 50…70 l/mp. Avertizarea Cod Portocaliu vizează fenomene de instabilitate atmosferică accentuată. Totodată, un alt Cod Galben vizează, până la ora 22:00, fenomene de instabilitate atmosferică în zonele montane, în Transilvania, Muntenia și Dobrogea instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată și se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii și grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25…30 l/mp și izolat 40 l/mp.Un al doilea Cod Galben a fost emis, tot până la ora 22:00, în nord-vestul Transilvaniei, în vestul și sud-vestul Olteniei și în cea mai mare parte a Moldovei, unde vor fi intensificări susținute ale vântului cu rafale, în general, între 55 și 75 km/h.AgroMeteo 08-09 iulie. Verifica rezerva de apa in sol si starea de vegetatie. Harta In iul. 8, 2020  3

Caracteristici meteorologice, 08 – 09 Iulie 2020Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme în general normalã, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţãrii. Temperatura medie diurnã a aerului se va încadra între 14…25°C, valori apropiate de mediile climatologice.Temperatura maximã a aerului va fi cuprinsã între 20…30°C, în aproape toatã ţara.Temperatura minimã a aerului se va încadra între 8…19°C, posibil mai scãzute în depresiunile din estul Transilvaniei.

Regimul pluviometricCerul va fi variabil, cu unele înnorãri la începutul intervalului în regiunile sud-estice, iar dupã orele amiezii temporar şi în cele nordice şi nord-vestice, însã probabilitatea pentru ploi slabe de scurtã duratã va fi redusã. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri locale şi temporare în estul ţãrii.

Caracteristici agrometeorologiceRezerva de apã pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura neirigatã de porumb, se va situa în limite satisfãcãtoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Transilvania, Crişana, cea mai mare parte a Olteniei şi Banatului, local în vestul, nordul, centrul, sudul şi estul Munteniei, nordul, centrul, estul, vestul, izolat sud-vestul Moldovei, centrul şi sud-vestul Dobrogei. Deficite de umiditate în sol (secetã pedologicã moderatã, puternicã şi extremã) se vor înregistra pe suprafeţe agricole extinse din Dobrogea, local în centrul, estul, sudul şi sud-estul Moldovei, nord-estul, estul, sud-estul, nordul şi sudul Munteniei, sudul, sud-vestul, izolat estul Olteniei, nord-vestul Banatului.

Rezerva de umiditate in stratul de sol 0-100 cm in cultura neirigata de porumb, Sursa: ANM

Starea de vegetaţie a culturilor agricoleÎn condiţiile agrometeorologice menţionate, procesele vegetative la speciile de câmp şi pomi-viticole vor fi intensificate, îndeosebi pe suprafeţele agricole cu o bunã aprovizionare cu apã a solului. Totodatã, datoritã temperaturilor maxime ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice (30…32°C) de rezistenţã a culturilor prãşitoare, precum şi în zonele unde se menţin deficite de umiditate în sol, izolat se va putea înregistra deprecierea aparatului foliar (prin îngãlbenire/uscare), precum şi ofilirea/rãsucirea temporarã a frunzelor în orele de amiazã.Sub aspect fenologic, grâul de toamnã va înregistra maturitatea în lapte, cearã şi deplinã (10-100%), local declanşându-se recoltarea. La orzul aflat la maturitatea tehnologicã se vor continua şi chiar finaliza lucrãrile de recoltare.Cultura de rapiţã îşi va definitiva faza de coacere a boabelor în silicve (100%), plantele aflându-se predominant la maturitate deplinã (40-100%) şi recoltare, la nivelul întregii ţãri.În funcţie de data semãnatului, floarea-soarelui va parcurge înfrunzirea (13-28 frunze), formarea calatidiului (20-100%) şi înflorirea (10-60%), în cea mai mare parte a zonelor de culturã.La porumb se va finaliza formarea frunzei a treia (90-100%), continuându-se totodatã fazele de înfrunzire (12-21 frunze), apariţia paniculului (10-80%) şi izolat înflorirea (10-20%) la hibrizii extratimpurii şi timpurii.În principalele bazine de culturã, la sfecla de zahãr vor predomina fazele de înfrunzire (13-25 frunze), precum şi alungirea/îngroşarea axei hipocotile (20-100%), iar la cartof se vor semnala creşterea lãstarilor şi tuberculilor (70-100%), precum şi îmbobocirea şi înflorirea (30-100%).În cea mai mare parte a plantaţiilor, pomii fructiferi se vor afla la creşterea lãstarilor, frunzelor, rodului şi recoltarea la speciile ajunse la maturitatea deplinã.Viţa de vie va înregistra fazele de înfrunzire, înflorire, iar la soiurile timpurii de masã, formarea şi creşterea boabelor.Lucrãrile agricole specifice campaniei de varã (recoltare, transport, depozitare, erbicidãri, praşile manuale, tratamente fito-sanitare, precum şi eliberarea terenurilor de resturile vegetale) se vor desfãşura pe ansamblu normal.

RECOMANDÃRI DE SPECIALITATE:

· Continuarea lucrãrilor de recoltare, transport şi depozitare la grâul de toamnã şi fructele de sezon;

· Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;

· Efectuarea lucrãrilor de întreţinere la speciile prãşitoare, pomii fructiferi şi viţa de vie (combaterea bolilor şi dãunãtorilor, erbicidãri, praşile manuale);

· Efectuarea rigolelor de scurgere în vederea eliminãrii excesului de apã, în special de pe terenurile de luncã şi cu drenaj defectuos;

· Aplicarea irigaţiilor doar pe suprafeţele agricole cu deficite de umiditate în sol din sudul şi sud-estul ţãrii.

APIA si SUBVENTIIEURODEPUTAT DANIEL BUDA: AJUTOR DE URGENȚĂ CARNE DE VITĂ și PASĂRE! Agroinfo 08 iulie 2020 -

AJUTOARE FERMIERI. Animalele nu sunt niște mașini, niște strunguri pe care să le pui într-o hală, și să aștepți să treacă criza! Comisia Europeană trebuie să activeze de urgență rezerva de criză în vederea sprijinirii sectorului agricol, în special a sectoarelor cărnii de vită, de mânzat și de pasăre din UE, a scris astăzi europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), pe pagina sa Facebook.

În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu reprezentanții Comisiei (DG AGRI și DG TRADE) privind situația din sectoarele cărnii de vită, de mânzat și de pasăre din UE.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, am intervenit în cadrul dezbaterii și am subliniat necesitatea intervenției Comisiei Europene în sprijinirea și finanțarea adecvată a sectorului agricol și, în special, a sectoarelor cărnii de vită, de mânzat și de pasăre din UE. Dar iată intervenția mea:

„Sectorul agricol în general este profund afectat de Pandemia Covid. În același timp, însă, sunt unele sectoare cum ar fi cel al cărnii de vită care a fost mult mai afectat comparativ cu alte sectoare. Și spun acest lucru în contextul în care această carne se consumă în restaurante, care au fost închise și sunt, de altfel, închise în această perioadă.

Suma alocată de la Comisia Europeană pentru sprijinul sectoarelor agricole este ridicol de mică, altfel spus insuficientă.În acest context, prețul de vânzare este sub prețul de producție, dar cea mai mare problema este că animalele vii nu se mai vând în unele regiuni.

În acest context, vă întreb dacă nu apreciați că se impune să interveniți cu sume de bani consistente care să susțină acest sector, fie că vorbim de stocarea privată, fie că vorbim de alte forme de sprijin?

Dați-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră că nu ați găsit bani la nivelul Comisiei Europene. Așa cum s-au găsit bani pentru a sprijin alte sectoare din zona economică a UE, trebuia să se găsească bani și pentru sectorul agricol. Mai ales că vorbim de un sector extrem de sensibil. Animalele nu sunt niște mașini, niște strunguri pe care să le pui într-o hală, și să aștepți să treacă criza. Aceste animale consumă în fiecare zi, sunt costuri în fiecare zi și de aceea ar fi fi trebuit găsiți bani pentru sprijinirea acestui sector. Avem o rezervă de criză și nimeni nu înțelege la nivelul UE de ce nu se folosește această rezervă de criză.

Aș dori să întreb reprezentanții CE dacă instituția are în vedere să ofere posibilitatea statelor membre să facă plați în avans pentru a veni astfel în sprijinul fermierilor?”  A scris europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.

Din partea Directoratului General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri, Comisia Europeană, Michael Scannell a subliniat, la aceeași dezbatere, că prețurile la carne de vită au scăzut cu circa 17%.

„În ultimele 6 luni, situația a pus la grea încercare întregul sector și doresc să vă in formez cu privire la ultimele cifre. Unele sectoare au suportat mai bine criza, altele, mai ales cele despre care discutăm astăzi, au fost foarte afectate. Dacă ne uităm la cifrele producției, cea de carne de vită, în primele 3 luni ale anului a crescut oarecum dar există diferențe majore între statele membre. De pildă, în Țările de Jos și în Polonia, creșterea producției a fost mai mare decât în Spania. În toate statele membre producătoare de carne de vită, producția a scăzut apoi foarte mul. Mai ales în luna mai, din cauza lock-down-ului și a restricțiilor de circulație și transport am ajuns la o scădere drastică a producției. Încă nu am primit toate datele din această perioadă. Dar atunci când le vom primi, vom constata exact ce v-am spus până acum.

O observație doresc să fac despre felul în care au fost transportate animalele în această perioadă. În mod normal avem cifre bine defalcate despre cum sunt transportate animalele între statele membre. În momentul în care am putut avea din nou un flux de animale vii între statele membre, ne-am dat seama că unele dintre ele importau un număr mare de animale vii, mai ales în sudul Europei. O altă cifră interesantă este legată de prețul practicat. În momentul în care perioada de lock-down era pronunțată cam în toate statele membre, prețurile au scăzut cam cu 17% dar situația nu este aceeași în toate statele membre. Dincolo de restricțiile de transport care au făcut ca de exemplu carnea de vită de calitate să nu mai ajungă la toți clienții care o comandaseră, au existat și alte cauze pentru care prețul practicat a scăzut. În ultimele săptămâni am văzut o redresare a prețurilor dar rămâne insuficientă pentru a compensa pierderile.

Care a fost reacția sectorului? Stocare în facilități private pentru a putea face să nu se piardă cantități mari de carne de vacă. Din păcate, stocarea nu se poate face pe mai mult de 3 luni și mesajul pe care l-am obținut este acela că piața s-a descurcat cât de cât, și au ales între noi piețe de desfacere sau de a stoca produsele în unități private dar nu pe o perioadă mai mare de 3 luni. Pentru carnea de vițel, situația nu este la fel de roz pentru că se bazau pe catering, pe livrarea către restaurante și cantine. Acestea au fost închise peste tot iar prețul a scăzut radical în majoritatea statelor care produc și consumă carne de vițel. Sperăm să putem să sprijinim o redresare pe această piață pentru că am văzut că prețurile au acum un trend ascendent.

În ceea ce privește carnea de pui sau de pasăre în general, aceasta parcă a suferit mai puțin. În primele săptămâni după începerea pandemiei, sectorul s-a descurcat mai bine pentru că a fost carnea cea mai livrată atunci când oamenii făceau comenzi de acasă, dar și acest sector a fost foarte impactat la nivelul prețurilor. De exemplu, în Polonia, care este cea mai mare producătoare de carne de pasăre din Europa, aici prețurile au scăzut în mod simțitor. O altă trăsătură a acestui sector este că se poate reorienta destul de repede. În mod normal, puii sunt sacrificați în 5-6 săptămâni dar în momentul în care piața este pe un trend descendent, sectorul sacrifică o cantitate mai mică sau așteptând o perioadă mai lungă, tocmai pentru a permite prețurilor să revină la un nivel satisfăcător. Atât importurile cât și exporturilor au scăzut. Ce ne așteaptă pe viitor? Vedem că este o perioadă dificilă și principala teamă este aceea că sectorul nu are timp să se redreseze dacă cumva nu continuăm cu tendința de a pune capăt măsurilor de restricționare. Vine și BREXIT-ul, dar oricum, dacă cumva ar izbucni o nouă epidemie, știm că i-ar fi foarte greu sectorului să reziste.”

Flavio Coturni, șef unitate DG Trade, a spus că abatoarele din toată lumea au devenit factori de propagare a virusului.

„Am înregistrat situații dificile mai ales în sectorul procesării. Abatoarele din lumea întreagă au devenit factori de propagare a virusului, în special în SUA, Brazilia dar și în UE, chiar dacă la noi situația nu a fost chiar atât de critică ca peste Ocean. Au fost limitări tocmai din cauza situației sanitare. Există instituții precum OMS, G 20, care au emis declarații prin care au solicitat asigurarea unui flux continuu pe plan agricol și agroalimentar și limitarea restricțiilor la export.

Acest lucru a ajutat la limitarea unor restricții iar acele state care au adoptat acele măsuri au retras ele însele acele măsuri. Pe planul importurilor, unele state au introdus bariere nejustificate care implicau unele solicitări care indicau lipsa virusului Covid la nivelul cărnii în speță. China a introdus o serie întreagă de verificări referitoare la Covid la nivelul produselor alimentare de import.

Niciuna din aceste măsuri nu a fost notificată de Comisie. China a dorit inclusiv o linie de Comunicare cu Comisie, ceea ce a creat haos și confuzie în rândul statelor membre și a operatorilor. Comisia a fost activă nu doar în acest caz ci în toate cazurile, am activat propria noastră delegație și am făcut demersuri oficiale pentru a se retrage anumite măsuri. În unele situații am repurtat succes. Am creat o bază de date interactivă cu măsuri legate de Covid-19. Acest lucru a permis facilitarea exporturilor.

Față de aprilie anul trecut, în aprilie anul acesta, exporturile și importurile de alimente au scăzut deși în termeni relativi, importurile au scăzut comparativ cu exporturilor. Carnea de vită și pui indică un surplus comercial în continuare. Legat de farm-to-fork și politica comercială a UE, ambiția este promovarea unei tranziții globale către sisteme durabile, în cadrul organismelor de legiferare și nu numai, prin capitole ambițioase. Va fi importantă consolidarea cooperării cu țările terțe."

OFICIAL MADR: START CERERI AJUTOR DIN 13 IULIE!

Agroinfo  08 iulie 2020 -

COMUNICAT! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță astăzi lansarea în data de 13 iulie 2020 a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 - Investiții în active fizice - Sub-măsura 4.2 – “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro, informează MADR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare şi comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.

Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție le puteți regăsi în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, disponibil la adresa: https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_2_procesare_produse_agricole

COMISIA EUROPEANĂ ANUNȚĂ NOI AJUTOARE ÎN AGRICULTURĂ! Agroinfo 08 iulie 2020 -

OFICIAL. Comisia a adoptat marți, 7 iulie 2020, un pachet suplimentar de măsuri excepționale pentru sprijinirea sectoarele vinicol, legume și fructe ca urmare a crizei provocate de coronavirus și a consecințelor acesteia asupra acestor sectoare din agricultură, anunță un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, transmis pentru AGROINFO.

Printre aceste noi măsuri se numără autorizația temporară ca operatorii să-și organizeze propriile măsuri de piață, majorarea contribuției Uniunii Europene la programele naționale de sprijinire a sectorului vinicol și introducerea unor plăți în avans pentru distilarea și depozitarea de criză.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Sectorul vinicol se numără printre sectoarele care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 și din cauza măsurilor de izolare conexe luate în UE. Primul pachet de măsuri specifice pieței adoptat de Comisie a oferit deja un sprijin semnificativ acestui sector. Totuși, incertitudinile legate de amploarea crizei la nivelul UE și la nivel mondial, precum și monitorizarea atentă a pieței ne-au determinat să propunem un nou pachet de măsuri pentru sectorul vinicol. Am convingerea că aceste măsuri vor da rapid roade concrete pentru sectorul vinicol al UE, conferindu-i curând stabilitate.”

Măsurile excepționale includ:

•Derogare temporară de la normele Uniunii Europene în materie de concurență: Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) permite Comisiei să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurență în situații de dezechilibre grave ale piețelor. Comisia a adoptat acum o astfel de derogare pentru sectorul vinicol, permițându-le operatorilor să se auto-organizeze și să pună în aplicare măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării pieței interne, pentru o perioadă maximă de 6 luni. De exemplu, operatorii vor putea să planifice acțiuni de promovare comune, să organizeze depozitarea de către operatori privați și să-și planifice în comun producția.•Majorarea contribuției Uniunii Europene: contribuția Uniunii Europene la toate măsurile din cadrul programelor naționale de sprijin va fi majorată cu 10 %, ajungând la 70 %. O măsură excepțională precedentă a majorat deja această contribuție de la 50 % la 60 %. Majorările vor oferi sprijin financiar beneficiarilor.•Plăți în avans pentru distilarea și depozitarea de criză: Comisia va permite statelor membre să le ofere plăți în avans operatorilor pentru operațiunile de distilare și depozitare de criză aflate în desfășurare. Aceste avansuri pot acoperi costurile în proporție de până la 100 % și vor permite statelor membre să își utilizeze în întregime fondurile alocate programelor naționale de sprijin pentru acest an.

În plus față de aceste măsuri de sprijinire a sectorului vinicol, și sectorul fructelor și legumelor va beneficia de o majorare (de la 50 % la 70 %) a contribuției UE la programele gestionate de organizațiile de producători. Astfel, organizațiile de producători vor beneficia de o flexibilitate sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a propriilor programe.

Aceste măsuri completează pachetul adoptat recent, care a fost benefic pentru sectorul vinicol datorită flexibilității oferite în cadrul programelor de sprijinire a pieței. Pachetul respectiv includea, de exemplu, o flexibilitate sporită a mecanismelor de controlare a potențialului de producție, așa-numitul instrument al recoltării în verde, și posibilitatea de a include măsuri temporare noi, cum ar fi oferirea posibilității de a distila vinul în situație de criză sau un ajutor pentru depozitarea de criză a vinului.

În plus, Comisia a lansat recent două cereri de propuneri de programe de promovare care vizează sprijinirea sectoarelor care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei, inclusiv a sectorului vinicol. Cele două cereri de propuneri vor fi deschise până la 27 august 2020.

Fermieri chemați de urgență la APIA pentru a-și salva subvenția! Roxana Dobre - 8 iulie 2020 Fermierii sunt chemați în această perioadă la agenția de plăți unde au depus cererea unică pentru a lămuri eventualele neclarități. Mai mulți producători agricoli ne-au confirmat că au fost invitați la APIA pentru a-și putea salva subvențiile agricole. Programările se fac pe ore și zile bine stabilite astfel încât să fie respectate regulile de distanțare socială impuse de autorități! În conformitate cu procedurile de administrare a cererilor, rezolvarea  supradeclarărilor blocurilor fizice și suprapunerilor de parcele agricole se realizează la sediul centrelor APIA sau în alte locații stabilite și comunicate prin solicitările de clarificare transmise fermierilor (primarii/alte locații) din unitățile administrativ teritoriale pe rază cărora se află blocul fizic cu supradeclarari sau cu parcele agricole suprapuse.Conform solicitării de clarificare, fermierii trebuie să se prezinte la centrele APIA la întâlnirea de clarificare cu documentele doveditoare ale utilizării terenului pentru clarificarea și rezolvarea supradeclararii!Funcționarii APIA vor transmite fermierilor, prin toate mijloacele de telecomunicații existente, Notificarea însoțită de Declaraţia privind menținerea suprafețelor/ culturilor în control preliminar. În perioada 14 iulie 2020 – 22 iulie 2020 (inclusiv), fermierii notificaţi pot modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA-Online, fără penalităţi. Modificarea cererii unice de plată în aplicaţia IPA-Online, în urma notificării, se face prin completarea formularelor de modificare M1, M2, M3, după caz, care se găsesc pe site-ul APIA. Acestea trebuie să aibă o dată aferentă perioadei 14 iulie 2020 – 22 iulie 2020, inclusiv, când fermierii notificaţi pot modifica cererea unică de plată fără penalităţi.Dacă fermierul notificat nu face modificări asupra cererii unice de plată pentru niciuna din parcelele din notificare, va completa și va semna Declaraţia privind menținerea suprafețelor/culturilor în control preliminar. Aceasta va fi transmisă la APIA prin toate mijloacele de telecomunicații existente. Dacă femierul notificat face modificări asupra cererii unice de plată doar pentru o parte din parcelele din notificare, va completa și va semna formularele de modificare M1, M2, M3, după caz. Pentru restul parcelelor, asupra cărora nu face modificări, va completa și va semna Declaraţia privind menținerea suprafețelor/culturilor în control preliminar. Acestea vor fi transmise la APIA prin toate mijloacele de telecomunicații existente .Dacă fermierul notificat face modificări asupra cererii unice de plată pentru toate parcelele din notificare, va completa și va semna formularele de modificare M1, M2, M3, după caz. Acestea vor fi transmise la APIA prin toate mijloacele de telecomunicații existente . Fermierii care îşi menţin declaraţiile iniţiale din cererea unică de plată 2020 şi nu completează formulare de modificare vor trimite în format electronic / vor prezenta la centrul judeţean/local APIA Declarația privind menținerea suprafețelor/culturilor în control preliminar în care vor bifa optiunea A. Dacă în control preliminar au facut modificări doar pentru unele parcele, pe declarație vor bifa opțiunea B și vor trece în tabel parcelele pentru care nu fac modificări.Aatenție! Dacă fermierul nu prezintă documentele/nu se prezintă la APIA, ca urmare a notificării, după expirarea termenului limită de 22 iulie 2020 inclusiv, se consideră că nu face modificări. Neprezentarea documentelor se va consemna de către funcționarul APIA pe exemplarul de notificare aflat la dosarul fermierului.Completarea formularelor se face fără penalitățiPrin completarea formularelor M1, M2 şi M3 în urma notificării nu trebuie să crească suprafaţa totală declarată. Modificarea cererii unice de plată în aplicaţia IPA-Online, în urma notificării, prin completarea formularelor de modificare M1, M2, M3, este fără penalităţi. Anexele 17_a și Anexele 17_b generate până la termenul limită de depunere a cererilor unice de plată se rezolvă până la data limită a controlului preliminar. Fermierii notificaţi, pentru care s-au generat Anexe 17_b la depunerea cererilor unice de plată și pentru care NU s-au confirmat observaţiile cu privire la blocul fizic, în urma verificărilor efectuate de APIA, au următoarele posibilități:1. pot să-și modifice cererile conform rezultatelor acestor verificări și să corecteze limitele parcelei sau să schimbe categoria de folosință, situaţie în care completează formularele de modificare M1, M2, M3, după caz, în perioada 14 iulie – 22 iulie 2020, inclusiv, fără penalități. Nu se vor completa formulare S1 în această situație;2. dacă își mențin declarația și nu fac modificări conform rezultatelor acestor verificări, vor completa Declarația privind menținerea suprafețelor/ culturilor în control preliminar și Anexele 17_b intră pe fluxul normal de gestionare cu aplicarea prevederilor legislative în vigoare;3. dacă nu prezintă documentele/nu se prezintă la APIA, ca urmare a notificării, după expirarea termenului limită de 22 iulie 2020 inclusiv, Anexele 17_b intră pe fluxul normal de gestionare cu aplicarea prevederilor legislative în vigoare;4. Anexele 17_b care se generează ca urmare a modificărilor aduse cererii unice de plată în urma notificării, intră pe fluxul normal de gestionare cu aplicarea prevederilor legislative în vigoare;Pentru cazurile de mai sus de la punctele 2), 3) și 4) după expirarea termenului limită de 22 iulie 2020, inclusiv, Anexele 17_b intră pe fluxul normal de gestionare, conform procedurii de lucru în vigoare și se aplică următoarele prevederi legislative: Nu este permisă retragerea parcelelor care fac obiectul verificărilor privind Anexa 17 având în vedere prevederile art. 3 alin. (2) din Reg. CE 809/2014, respectiv: „Dacă autoritatea competentă a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din documentele menţionate la alineatul (1), dacă autoritatea competentă a avertizat beneficiarul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din respectivele documente care sunt implicate în neconformitate”. Astfel, prin completarea Anexei 17, fermierul este înştiinţat despre intenţia APIA de a desfăşura un control pe teren pentru parcela/parcelele care fac obiectul acestei anexe.Reamintim că rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierului de către APIA în termen de 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. În termen de 9 zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către fermier a rezultatelor verificărilor preliminare menţionate, fermierul notificat de APIA poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPAOnline, fără penalităţi. Rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierilor de către APIA până la 13 iulie 2020 (inclusiv), conform prevederilor art. 11 alin. (23) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.Adrian Oros: Lansăm săptămâna aceasta o nouă măsură pentru crescătorii de animale din zona montană! agrointeligenta.ro - 7 iulie 2020 O nouă măsură de sprijin dedicată fermierilor care cresc animale în zona montană. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunțat că în această săptămână va fi lansată o sesiune de proiecte pentru finanțarea nerambursabilă a investițiilor în abatoare de capacitate mică în zona montană.”Am găsit o sumă de 12 milioane de euro neutilizați în altă parte și am dedicat-o zonei montane, măsura se lansează săptămâna aceasta pentru abatoare de mică capacitate. În zona montană facilitățile de procesare trebuie să fie de mică capacitate pentru a deservi grupuri mai mici de fermieri astfel încât zonele mai izolate să aibă și facilități de procesare”, a declarat ministrul Adrian Oros în cadrul unui video de pe pagina sa de Facebook.Adrian Oros a subliniat că abantoarele de capacitate mică nu sunt totuna cu abatoarele mobile despre s-a discutat în anii anteriori, însă funcționalitatea este similară. ”Greșit s-a vehiculat conceptul de abator mobil. Nu există așa ceva, discutăm despre abatoare de mică capacitate unde se respectă toate fluxurile, doar că dimensiunea lor este foarte mică și numărul de animale este redus, dar este specific zonelor mai izolate, zonelor montane, ca oamenii să nu se deplaseze pe distanțe mari sau vânzându-și animalele pe niște prețuri derizorii”, a precizat Adrian Oros.Ulterior declarației ministrului, AFIR a anunțat că din 13 iulie va fi lansată sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare şi comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.Banii pentru ciclul II din Programul Tomata, prevăzuți la rectificarea bugetară! agrointeligenta.ro - 7 iulie 2020 Programul Tomata va beneficia de finanțare și pentru ciclul al II-lea! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că la rectificarea bugetară se vor aloca sumele necesare pentru ca toți fermierii să poată accesa ajutorul de minimis la roșii și în cea de-a doua parte a anului.”Am spus încă de la preluarea mandatului că toate programele în derulare o să le continuăm și o să le monitorizăm să le vedem impactul asupra fermierului, sectorului și agriculturii. Am alocat pentru primul ciclu de cultură 40 de milioane de euro, avem 18.128 de fermieri înscriși dintre care 27 de producători sunt din județul Bistrița-Năsăud – 8 dintre ei au valorificat deja producția obținut. O să continuăm acest program și pentru ciclul II. Știu că în zona Ardealului foarte mulți dintre benefiari aplică pentru ciclul II. La rectificarea de buget o să prindem sume astfel încât să continuăm, să derulăm programul și cu ciclul II, la fel ca și anul trecut, în decembrie, când am completat cu 12 milioane de euro programul Tomata”, a declarat ministrul Oros în cadrul unui video publicat pe pagina sa de Facebook astăzi, marți – 7 iulie.Vă reamintim că începând din acest an, suma maximă pe care legumicultorii o pot primi la ajutorul de minimis pentru cultura de tomate în spații protejate (solar, seră) este de 3.000 de euro pentru o suprafață minimă de 1.000 mp și o producție minimă valorificată cu acte de 3.000 kg.ANUNȚ APIA DE ASTĂZI pentru FERMIERI!

Agroinfo 08 iulie 2020 -

COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice faptul că, până la data de 27 august 2020 ora 17:00 CET, se pot transmite electronic cereri de propuneri de granturi pentru programe simple şi pentru programe multinaţionale, de promovare a produselor agricole. Bugetul disponibil este de 10 milioane de euro.

Anunțurile privind lansarea cererilor de propuneri şi documentaţia tehnică au fost publicate în cadrul Programului anual de lucru 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 216 din data de 30.06.2020 și pe site-ul CHAFEA.

Bugetul disponibil este de:

- 5.000.000 euro pentru programele simple;- 5.000.000 euro pentru programele multinaţionale.

Durata programelor este de un an, iar contribuţia financiară a Uniunii Europene este de 85% din valoarea cheltuielilor eligibile, diferenţa fiind contribuţia proprie a beneficiarilor.

Beneficiarii sunt: organizații profesionale sau interprofesionale stabilite într-un stat membru și grupurile definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului; organizații de producători sau asociații de organizații de producători, recunoscute de un stat membru sau organisme din sectorul agroalimentar care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească misiuni de serviciu public clar definite în acest sector, înființate cu cel puțin doi ani înainte de data lansării cererii de propuneri, toate categoriile trebuie să fie reprezentative, în condiţiile menţionate în cererile de propuneri.Sectoarele de produse vizate sunt: fructe şi legume, excluzând fructele şi legumele procesate; vin; plante vii şi alte plante, bulbi, rădăcini şi alte asemenea, flori tăiate şi frunziş ornamental; lapte şi produse lactate; cartofi pentru procesare cu excepţia cartofilor proaspeţi, iar în relaţie cu produsele menţionate, pot fi avute în vedere şi sistemele prevăzute la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.

Programele pot fi implementate pe piaţa internă sau în orice ţară terţă.

Mai multe informații se găsesc pe site-ul APIA www.apia.org.ro, la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/cereri-de-propuneri-pentru-programe-simple-si-pentru-programe-multinationale-de-promovare-a-produselor-agricole-puse-in-aplicare-pe-piata-interna-si-in-tari-terte-in-vederea-restabilirii-situatiei-pietei%20.

MESAJ APIA SUBVENȚII FERMIERI!

Agroinfo 08 iulie 2020 -

OFICIAL. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari, că până la data de 31 iulie 2020 inclusiv, se depun cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 aprilie - 30 iunie 2020 (trim. II al anului 2020).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator / reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

⦁ documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;⦁ situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr.⦁ 9⦁ ;⦁ copie a facturilor / bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;⦁ copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;⦁ adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;⦁ adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

⦁ situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei  pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr.9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare⦁ ;⦁ copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;⦁ situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare⦁ ;⦁ copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;⦁ copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

⦁ situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr.9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare⦁ ;⦁ copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;⦁ situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa ⦁ nr.11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare⦁ ;⦁ copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;⦁ situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;⦁ copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;⦁ dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Cererile pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc) / servicii poștale / încărcate pe serverul extern pus la dispoziție de APIA (accesibil de pe internet la adresa  http://213.177.4.194:8084/) / depuse direct la sediul Centrului județean unde este depusă  cererea de acord de finanțare.

Documentele postate/transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat  și la  efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

LEGE ADOPTATĂ DE SENAT! SUBVENȚII pentru FERMIERI DE 10.000 EURO/AN ȘI 20.000 EURO/AN! Agroinfo: 08 iulie 2020

PRIME DE COMERCIALIZARE PENTRU FERMIERII ROMÂNI. Legea privind acordarea unor prime de comercializare de 10.000 de euro/an/fermier și 20.000 de euro/an/fermier a fost adoptată de Senatul României, dar s-a împotmolit la Comisia de agricultură din Camera Deputaților, a anunțat astăzi deputatul Ion Ștefan (PNL) la conferința de presă susținută cu prilejul vizitei ministrului agriculturii Adrian Oros în județul Vrancea. Deputatul a făcut un apel pentru deblocarea legii.

Noi am inițiat un proiect de lege prin care venim în sprijinul producătorilor agricoli români ce pot beneficia de o subvenție, o primă de comercializare de 200 de euro pentru fiecare tonă de produs comercializat pentru a fi industrializat și 100 de euro pentru fiecare tonă de produs agricol comercializat pentru piață. Nu mai mult de 10.000 de euro și respectiv, nu mai mult de 20.000 de euro pe an. Proiectul de lege a fost aprobat în Senatul României, astăzi se află în Camera Deputaților, la Comisia de agricultură, unde majoritatea PSD din Camera Deputaților blochează acest proiect de lege, proiect ce ar putea veni în sprijinul producătorilor agricoli.

Fac pe această cale un apel către domnul președinte PSD Ciolacu, că e aici la Buzău, aproape de noi, să-și facă timp și pentru producătorii români, pentru producătorii agricoli, să se aplece cu mai multă atenție asupra acestui proiect de lege care, într-adevăr, ar putea da o gură de oxigen micilor producători agricoli din România, a spus deputatul liberal, la conferința de presă, la care a participat astăzi, 8 iulie 2020, alături de ministrul agriculturii.

AGROINFO vă informează care sunt prevederile acestui proiect de lege adoptat de Senat.

Potrivit Legii adoptată de Senatul României, de aceste subvenții beneficiază persoanele fizice și juridice, persoanele fizice autorizate/întreprinderi familiale/întreprinderi individuale din România care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) dețin în proprietate sau în arendă suprafețe de teren agricol, luciu de apă sau construcții destinate producției agricole pe teritoriul României;b) posedă atestat de producător emis de autoritățile române;c) comercializează pe piață produsele agricole primare din producția proprie;d) dovedesc comercializarea produselor agricole primare pentru care posedă atestat de producător.

Prima de comercializare se acordă la cerere, însoțită de următoarele documente:

a) adeverința în original care să ateste conform înscrisurilor de la registrul agricol suprafața de teren cultivată, suprafața de amenajări specifice destinate cultivării, suprafața de luciu de apă, respectiv numărul de animale/păsări/familii de albine deținut de către solicitant;b) atestatul de producător vizat la zi;c) dovada comercializării produselor agricole primare.

Cererea pentru acordarea primei de comercializare se depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în a cărei rază teritorială se află terenul, luciu de apă sau ferma.

Prima de comercializare se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii.

Valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 de euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare comercializate către unități de procesare și nu poate depăși 20.000 de euro anual pe beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 de euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare comercializate direct pentru consum, care nu poate depăși 10.000 de euro anual pe beneficiar.

Fondurile pentru plata primei de comercializare provin din bugetul de stat.

Cererile pentru subvenția la motorină – trimestrul II, până la sfârșitul lui iulie Scris de Revista Fermierului

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că până la data de 31 iulie 2020 inclusiv, se depun cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2020 (trimestrul II al acestui an).

Cererile se depun la centrele judeţene APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul/reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Produse agricole promovate cu bani europeni. Contribuţia UE - 85% din valoarea cheltuielilor eligibile  Mihaela Prevenda Miercuri, 08 Iulie 2020

Până la 27 august 2020 ora 17:00 CET se pot transmite electronic cereri de propuneri de granturi, pentru programe simple şi pentru programe multinaţionale, de promovare a produselor agricole, puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţări terţe în vederea restabilirii situaţiei pieţei, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1144/2014, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Anunțurile privind lansarea cererilor de propuneri şi documentaţia tehnică au fost publicate în cadrul Programului anual de lucru 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 216 din data de 30 iunie 2020 și pe site-ul CHAFEA.

Bugetul disponibil este de 5.000.000 euro pentru programele simple și 5.000.000 euro pentru programele multinaţionale. Durata programelor este de un an, iar contribuţia financiară a Uniunii Europene este de 85% din valoarea cheltuielilor eligibile, diferenţa fiind contribuţia proprie a beneficiarilor.

Beneficiarii sunt: organizații profesionale sau interprofesionale stabilite într-un stat membru și grupurile definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului; organizații de producători sau asociații de organizații de producători, recunoscute de un stat membru sau organisme din sectorul agroalimentar care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească misiuni de serviciu public clar definite în acest sector, înființate cu cel puțin doi ani înainte de data lansării cererii de propuneri, toate categoriile trebuie să fie reprezentative, în condiţiile menţionate în cererile de propuneri.

„Sectoarele de produse vizate sunt: fructe şi legume, excluzând fructele şi legumele procesate; vin; plante vii şi alte plante, bulbi, rădăcini şi alte asemenea, flori tăiate şi frunziş ornamental; lapte şi produse lactate; cartofi pentru procesare cu excepţia cartofilor proaspeţi, iar în relaţie cu produsele menţionate pot fi avute în vedere şi sistemele prevăzute la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1144/2014”, precizează APIA.

Programele pot fi implementate pe piaţa internă sau în orice ţară terţă.

Mai multe informații, pe site-ul www.apia.org.ro, la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/cereri-de-propuneri-pentru-programe-simple-si-pentru-programe-multinationale-de-promovare-a-produselor-agricole-puse-in-aplicare-pe-piata-interna-si-in-tari-terte-in-vederea-restabilirii-situatiei-pietei.

AFIR si FINANTARIANSVSA: BANI PENTRU CRESCĂTORII CARE-ȘI SACRIFICĂ ANIMALELE DIN CAUZA UNOR BOLI! Agroinfo  07 iulie 2020 -

DESPĂGUBIRI PENTRU LAPTE, CARNE. ANIMALE PLĂTITE LA PREȚUL PIEȚEI. Crescătorii de animale din România sunt despăgubiți la prețul pieței, atât pentru animalele sacrificate, cât și pentru pagubele colaterale, lapte, carne, etc. în cazul în care sacrificarea animalelor s-a făcut din cauza unor boli, anunță Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un proiect de hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul oficial al instituției.

Potrivit proiectului de act normativ, beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice şi persoanele fizice proprietare de animale, în cazul în care animalele sunt deţinute cu respectarea normelor sanitare veterinare în vigoare, cu referire la declararea şi înregistrarea obligatorie în registrul agricol şi, după caz, în sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, dacă au suferit pagube la suspicionarea sau confirmarea bolii prin aplicarea măsurilor de control specifice ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile.

Se acordă despăgubiri pentru animalele ucise preventiv în cazul lichidării rapide a focarelor de boli.

Beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice şi persoanele fizice pentru valoarea următoarelor produse de origine animală: lapte, produse din lapte, carne și produse din carne, ouă, material germinativ și embrioni, în cazul apariției sau confirmării bolii, în situația înregistrării de pagube colaterale.

Despăgubirile se acordă de direcția sanitar - veterinară și pentru siguranta alimentelor pe a cărei rază teritorial - administrativă se găsesc animalele sau produsele și subprodusele provenite de la acestea. Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor făcute de comisia de evaluare.

În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, dacă animalele sunt asigurate, despăgubirile se acordă în limita diferenței de preț dintre valoarea asigurată, încasată de proprietarul animalelor, și valoarea de piață a animalelor în momentul uciderii, în cazul în care aceasta din urmă este mai mare.

În cazul animalelor pentru care apar probleme de bunăstare sau de altă natură din cauza restricţiilor de mişcare, în condiţiile aplicării măsurilor impuse în cadrul planului de combatere a bolii, se acordă despăgubiri pentru diferența dintre valoarea de piață și valoarea încasată de proprietar în urma valorificării prin sacrificare a animalelor.

Despăgubirile se acordă în funcţie de specificul fiecărei boli sau fiecărui caz de boală şi de etapa în care autoritatea sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a dispus tăierea/uciderea animalului, precum și distrugerea produselor și subproduselor, înregistrate ca pagube colaterale.

Suma pentru pierderea suferită de proprietar prin tăierea, uciderea sau afectarea în alt fel a animalului, precum și suma pentru pagubele colaterale înregistrate la data la care a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală, se stabilesc de o comisie de evaluare, constituită din:

a) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor - Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;b) reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, desemnat de prefect – coordonator al comisiei de evaluare;c) reprezentantul Unităţii locale de sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Convocarea comisiei se face de către prefect, la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Comisia analizează şi aprobă valoarea de piață a animalului la data la care a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală.

Valoarea de piață la care se acordă despăgubiri se stabilește pe baza statisticilor elaborate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu politicile agricole naționale.

Membrii comisiei de evaluare răspund solidar de stabilirea corectă a valorii de piață a animalului şi de respectarea legislaţiei în vigoare.

EXCLUȘI DE LA DESPĂGUBIRI!

Nu beneficiază de despăgubiri persoanele fizice şi juridice proprietare de animale în următoarele situaţii:

a) dacă nu au comunicat medicului veterinar oficial/medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti modificările apărute în starea de sănătate a animalelor, apariţia oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor animale, cu referire la boliledin anexa nr. 1 (mai jos), în termen de maximum 24 de ore, prin notificare scrisă sau alt mijloc de comunicare, respectiv telefon, fax, e-mail;b) nu asigură şi nu respectă normele de igienă şi biosecuritate;c) au importat/achiziționat prin comerț intracomunitar animale bolnave a căror boală a fost dobândită anterior intrării pe teritoriul României şi a fost constatată prin testele de laborator;d) nerespectarea prevederilor legale referitoare la identificarea, înregistrarea și mișcarea animalelor;e) au introdus animale provenite dintr-o altă exploataţie sau zonă aflată în derularea programului de combatere a unei boli, fără aprobarea autorității sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor competente;f) se constată de autorităţile competente că au încălcat legislaţia în vigoare, inclusiv în ceea ce privește dimensionarea exploatațiilor.

Despăgubirile nu vor fi acordate persoanelor fizice sau juridice sancţionate contravenţional în baza legislatiei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor de 2 ori în ultimele 6 luni, raportat la activitatea exploatației pentru care se aplică măsurile de despăgubire. Neacordarea despăgubirilor, precum și motivele deciziei se comunică beneficiarului, precum și prefectului.

LISTA bolilor pentru care se acordă despăgubiri:1. Tuberculoza bovină 2. Febra aftoasă 3. Leucoza enzootică bovină 4. Rabia (turbarea)*) 5. Paratuberculoza**) 6. Bruceloza bovină7. Encefalopatiile spongiforme transmisibile ale rumegătoarelor; encefalopatia spongiformă abovinelor, scrapia 8. Pesta porcină clasică 9. Anemia infecţioasă ecvină 10. Boala Aujeszky***) 11. Salmoneloze aviare zoonotice****) 12. Loca americană şi bolile virotice ale albinelor 13. Loca europeană 14. Pesta porcină africană 15. Pesta bovină 16. Pesta ecvină 17. Pesta rumegătoarelor mici 18. Influența aviară (gripa aviară) 19. Stomatita veziculoasă 20. Pleuropneumonia contagioasă a bovinelor 21. Boala veziculoasă a porcului 22. Dermatoza nodulară contagioasă a bovinelor 23. Variola ovină şi caprină 24. Bluetongue (boala limbii albastre, febra catarală ovină) 25. Febra Văii de Rift 26. Furunculoza salmonidelor 27. Iersinioza salmonidelor 28. Septicemia hemoragică virală a salmonidelor 29. Necroza hematopoietică infecţioasă 30. Trichineloza*****)

Documentația pentru acordarea despăgubirilor cuprinde următoarele acte:

a) memoriul justificativ, care include ancheta epidemiologică şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru lichidarea rapidă a focarului de boală transmisibilă, întocmită şi pusă la dispoziţie de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale unde a fost declarată boala, însuşit de Centrul local de combatere a bolilor şi deconsiliul local implicat;b) actul sanitar-veterinar de declarare a bolii, eliberat de medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale unde a fost declarată boala, conform modelului aprobat prin ordin al președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;c) raportul de notificare a bolilor pentru suspiciune/confirmare eliberat de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, respectiv de direcţia sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, al cărui model este aprobat prin ordin al președintelui Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;d) copiile buletinelor de analiză eliberate de laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sau, în cazul tuberculozei, copia rezultatului tuberculinării;e) fişa de evaluare;f) fişă de evaluare pentru pesta porcină africană;g) fișă de evaluare întocmită de comisia de evaluare pentru acordarea despăgubirilor privind pagubele colaterale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;h) documentele care trebuie să însoţească orice mişcare a animalelor vii, eliberate potrivit normelor sanitar - veterinare în vigoare;i) documentele care atestă sumele de bani încasate de către proprietarii de animale în urma valorificării prin sacrificarea animalelor, dacă este cazul;j) decontul pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, precum și a pagubelor colaterale;k) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului de animale că nu a fost sancţionat contravenţional.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, precum și a pagubelor colaterale înregistrate ca urmare a deciziei de lichidare rapidă a focarelor de boli transmisibile ale animalelor se face la valoarea de piaţă, în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor.

Documentaţia se depune de către proprietar, anexată unei cereri la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 30 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau inregistrarea pagubelor colaterale.

În cazul în care proprietarul depune la direcţia sanitar - veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană dosarul pentru despăgubire în afara termenului se aplică următoarele reduceri:

a) reducerea cu 25 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate între 31 și 45 zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale;b) reducerea cu 50 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate între 46 și 60 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale;c) reducerea cu 75 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate între 61 și 75 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale;d) reducerea cu 100 % a valorii decontului, pentru depunerile efectuate peste 75 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor sau înregistrarea pagubelor colaterale.

MADR lansează un nou ajutor de maxim 300.000 euro/fermă. Cererile se depun din 13 iulie! Roxana Dobre - 8 iulie 2020 Un nou ajutor pentru crescătorii de animale! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea, în data de 13 iulie, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare totală de 12.930.334 euro.În ciuda faptului că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că o nouă măsură de sprijin se va lansa săptămâna aceasta, un anunț al Ministerului Agriculturii  vine astăzi, miercuri – 8 iulie, că precizeze că lansarea sesiunii de proiecte va avea loc luni, pe 13 iulie.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea, în data de 13 iulie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare şi comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție le puteți regăsi în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, disponibil la adresa: https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_2_procesare_produse_agricole

AFIR: S-au epuizat fondurile pentru submăsura cu 1.000.000 de euro/beneficiar! Roxana Dobre - 7 iulie 2020 Fonduri epuizate! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor europene pentru finanțarea infrastructurii secundare de irigații, disponibile prin intermediul submăsurii 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”– componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).În intervalul 1 – 6 iulie 2020, AFIR a primit online 95 de solicitări de finanțare în valoare totală de 92,77 milioane de euro. Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune de depunere a cererilor de finanțare este de 43.700.259 euro, iar plafonul de depunere a fost de 65,55 milioane de euro, respectiv 150% din alocarea menționată mai sus. Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) și Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI) pot obține, în cadrul acestei submăsuri, fonduri 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 1 milion de euro. Achiziția de echipamente de irigat este limitată la un procent de cel mult 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.„A fost mai simplu să depunem și datorită modificării din ghid privind faptul că solicitantul nu mai este obligat să depună cazierul judiciar și certificatul de atestare fiscală, aceste documente fiind obținute de AFIR prin consultarea bazei de date a celor două instituții emitente, în baza protocoalelor semnate și cu acordul beneficiarului. Ne-a scutit de un efort în plus. Procesul de depunere a decurs fără probleme”, a ținut să menționeze Daniel Stroe, Președinte OUAI Grivița.De la demararea Programului, în 2015 și până în prezent, AFIR a primit solicitări de finanțare pentru infrastructura de irigații  în valoare totală de peste 580 de milioane de euro, din care 6,8 milioane de euro au fost pentru zona ITI – Delta Dunării. Valoarea contractelor de finanțare încheiate se ridică la 393,3 milioane de euro, din care 6,8 sunt finanțări din arealul ITI – Delta Dunării.„Împreună cu noi au depus proiect și un alt OUAI, care se află situat la un așa zis cap de linie. Între noi sunt aproximativ 600 ha de irigat. Sperăm ca odată reabilitată stația, să putem iriga. Este mare nevoie de infrastructură de irigații și faptul că avem posibilitatea să reabilităm sistemul prin fonduri europene ne ajută foarte mult.” a declarat Emil Popescu, Președinte OUAI Mărculești SPP A.AFIR a plătit beneficiarilor submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații fonduri în valoare de 157,6 milioane de euro, până în prezentDin această sumă, 4,3 milioane de euro reprezintă plăți aferente proiectelor din zona ITI – Delta Dunării. AFIR precizează că, pentru întreaga perioadă de programare financiară 2014 – 2020, alocarea aferentă investițiilor în infrastructura secundară de irigații a fost de aproximativ 441 milioane de euro.Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse având un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective. Excepție fac primele 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere stabilită, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiționată de atingerea plafonului din nivelul alocării sesiunii. Statul va asigura garduri electrice pentru fermierii din zonele cu mulți urși! Angelica Lefter - 7 iulie 2020 O măsură nouă vine să sprijine comunitățile care se confruntă cu atacurile urșilor. Ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat că se are în vedere asigurarea gardurilor electrice care să protejeze proprietățile. Finanțarea acestei investiții ar urma să fie făcută prin Agenția Fondului pentru Mediu (AFM) și, la acest moment, este la stadiul de proiect.Prezent ieri, 6 iulie, la Brașov, Costel Alexe a precizat că un proiect cu finanţare prin AFM, prin care populaţiei din zonele cu probleme cu urşii i s-ar asigura garduri electrice de protecţie împotriva acestora se află în fază de avizare la Consiliul Concurenţei, pentru ca de aceste facilităţi să poată beneficia şi micile ferme, persoane autorizate care desfăşoară activităţi agricole.Totodată, Costel Alexe a precizat că se vor aplica amenzi persoanelor care hrănesc urșii la marginea drumului! ”Am avut discuţii cu cei de la Ministerul de Interne şi cu cei de la toate autorităţile publice locale şi centrale care pot să sancţioneze astfel de comportamente. În momentul de faţă, suntem în situaţia în care toţi cei care hrănesc ursul la marginea drumului să primească amendă”, a menționat Costel Alexe.Oficialul consideră că acest comportament al oamenilor este una dintre principalele cauze pentru care ursul coboară în zonele locuite.”Pentru că am avut acest caz de emoţie publică săptămâna trecută, vreau să spun un lucru şi lansez un apel către populaţie. Venind ieri spre Braşov, am văzut cozi de maşini şi în faţa fiecăreia era câte un urs. Fac un apel la populaţie şi sper să înţeleagă: ursul este un animal sălbatic, şi nu de companie. Dacă vom considera că hrănind un urs îi facem un bine, fals! Facem cel mai mare rău cu putinţă acelui exemplar sau specii. Odată hrănit de om, să nu ne imaginăm că se va întoarce în munte, să-şi caute hrana. (…) Indiferent cât de prietenos poate părea, este un animal sălbatic şi poate face victime. (…) Am văzut pe reţelele de socializare – şi nu aş vrea să jignesc vreun conaţional al meu, dar are IQ-ul zero – cum privea spre urs în timp ce-l hrănea”, a mai spus ministrul Mediului.Totodată, Costel Alexe a precizat că la minister există un grup de lucru care trebuie să identifice soluţii pentru problema urşilor.„Sper ca în perioada următoare să găsim soluţii să ţinem ursul în pădure”, a conchis ministrul de resort. De asemenea, el a menţionat că proiectul în valoare de 10 milioane de euro privind amenajarea, cu fonduri europene, a unui sanctuar de urşi la Braşov a fost trimis la Ministerul Fondurilor Europene în analiză. MADR: APROAPE 13 MILIOANE DE EURO DISPONIBILI PENTRU ABATOARELE MICI Agroromania.ro 08 Iul. 2020 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) anunta ca are peste 13 milioane de euro disponibili pentru abatoarele mici care opereaza in zona montana.

”Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale anunta lansarea, in data de 13 iulie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor in cadrul Masurii 4 - Investitii in active fizice - Sub-masura 4.2 – 'Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investitii in abatoare de capacitate mica in zona montana', cu o alocare de totala de 12.930.334 euro”, a anuntat ministerul.

 Scopul submasurii 4.2 vizeaza infiintarea unitatilor de sacrificare in zona montana si a componentelor de procesare si comercializare in contextul lantului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si procese, aplicarea masurilor de protectie a mediului inclusiv scaderea consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera, promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cresterea numarului locurilor de munca.

 Beneficiarii sunt intreprinderile definite conform legislatiei nationale in vigoare, cooperativele, precum si grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.

 Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri si grupuri de producatori/cooperative/societati cooperative si de 40% pentru alte intreprinderi si nu va depasi 300.000 euro/proiect.

 Detaliile cu privire la conditiile de eligibilitate, tipul sprijinului si principiile de selectie se pot gasi in Ghidul Solicitantului publicat pe site-ul Agentiei pentru Finantarea investitiilor Rurale (AFIR).

 Depunerea Cererilor de finantare pentru submasura 4.2, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizarilor din Ghidul Solicitantului, incepand din data de 13 iulie 2020, ora 09:00.

 Solicitantul de finantare trebuie sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate in Ghidul Solicitantului aferent acestei submasuri.

 Ghidurile solicitantului pentru fiecare submasura se aproba prin Ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si sunt publicate pe site-ul AFIR.

 TERMENUL LIMITA DE DEPUNERE pentru sesiunea de cereri de proiecte aferenta sM 4.2 este de 31 decembrie 2020!

 Ghidul solicitantului este disponibil AICI!

 Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

· Persoana fizica autorizata (infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;

· Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;

· Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;

· Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);

· Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990 republicata cu modificarile si completarile ulterioare);

· Societate pe actiuni – SA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

· Societate in comandita pe actiuni – SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);

· Societate cu raspundere limitata – SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);

· Cooperative agricole infiintate in baza Legii nr. 566/ 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care deservesc interesele membrilor prin investitiile prevazute in proiect;

· Societati cooperative infiintate in baza Legii nr. 1/2005 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) care deservesc interesele membrilor prin investitiile prevazute in proiect;

· Grup de producatori (Ordonanta Guvernului nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole, cu completarile si modificarile ulterioare) care deservesc interesele membrilor prin investitiile prevazute in proiect. 

Din 13 iulie 2020 se pot depune proiectele pentru abatoare de capacitate mică în zona montană  Revista Fermierului Miercuri, 08 Iulie 2020 12:30

Ministerul Agriculturii anunță lansarea, în 13 iulie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 - Investiții în active fizice - Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

„Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă. Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție sunt în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, disponibil la adresa:

https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_2_procesare_produse_agricole

Mai multe informații despre această submăsură din PNDR 2020, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4566-banii-europeni-din-submasura-4-2-sprijin-pentru-investitii-in-procesarea-marketingul-produselor-agricole-doar-pentru-anumite-proiecte.html

12,5 mil. euro de la BERD și BEI pentru fermieri De Viorela Pitulice,  La iul. 8, 2020

Fermierii din România vor beneficia de acces îmbunătățit la finanțare prin intermediul noilor fonduri Agricover Credit IFN oferite de către Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investitii  (BEI).

Agricover Credit IFN finanțează sectorul agricol și zootehnic și lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanți din România. Este o subsidiară  a Agricover Holding S.A., care oferă servicii  de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat și original, centrat pe satisfacerea nevoilor esențiale ale fermierilor.

BERD, acționar al Agricover Holding S.A., acordă o finanțare adiţională de 5 milioane de euro, crescând finanțarea către companie la 20 de milioane de euro. BEI acordă o primă tranșă de 7,5 milioane de euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane de euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziția Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 de milioane de euro,  anterior acordat. Finanțarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS).

Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul  economic generat de pandemia COVID-19,

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat: „Pentru a depăși consecințele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanțare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România.”

Mark Davis, Director regional BERD pentru România și Bulgaria, a declarat: „Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce privește cererea, lanțurile de aprovizionare și exporturile, confruntându-se în același timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanțări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depășească aceste provocări, în beneficiul comunităților rurale și al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior.”

Vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, a comentat: „A doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfășurarea eficientă a primei operațiuni cu Agricover a oferit investiții necesare pentru îmbunătățirea productivității și dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creșterea competitivității și generarea de locuri de muncă, precum și pentru coeziune. Această finanțare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face față mai bine consecințelor actualei crize Covid-19 ”.

„Prin această finanțare suplimentară din partea BERD și BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, fără întreruperi, încurajând un mediu sigur și performant pentru toți partenerii noștri fermieri. Suntem onorați și încântați să vedem că cele mai importante instituții financiare internaționale au încredere în modelul nostru de afaceri și în capacitatea noastră dovedită de a opera, în ciuda provocărilor existente în piață,” a declarat Robert Rekkers. Director General, Agricover Credit IFN.

Fonduri europene pentru procesarea produselor agricole. Masura se lanseaza in cateva zile Iulie 8, 2020

Ministerul Agriculturii anunta lansarea, in data de 13 iulie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor in cadrul Masurii 4 – Investitii in active fizice – Sub-masura 4.2 – “Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investitii in abatoare de capacitate mica in zona montana”, cu o alocare de totala de 12.930.334 euro.

Scopul submasurii 4.2 vizeaza infiintarea unitatilor de sacrificare in zona montana si a componentelor de procesare si comercializare in contextul lantului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si procese, aplicarea masurilor de protectie a mediului inclusiv scaderea consumului de energie si a emisiilor GES, promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cresterea numarului locurilor de munca.

Beneficiarii sunt intreprinderile definite conform legislatiei nationale in vigoare, cooperativele, precum si grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri si grupuri de producatori/cooperative/societati cooperative si de 40% pentru alte intreprinderi si nu va depasi 300.000 euro/proiect.

MADR: sprijin pentru asociatiile de producatori si pentru produsele traditionale. Ce masuri sunt asteptate? Iulie 8, 2020

Secretarii de stat Aurel Simion si Emil Dumitru au condus in data de 3 iulie, la sediul MADR,  o serie de intalniri de lucru cu reprezentantii Federatiei Nationale a Producatorilor de Produse Traditionale.

Astfel, prima intalnire s-a desfasurat cu experti din cadrul AFIR si AM-PNDR, la cea de-a doua au fost prezenti membri ai Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania – AMRCR, iar la cea de-a treia au participat reprezentantii Administratiei Pietelor Sector 2.

In cadrul primei intalniri reprezentantii AFIR si AM-PNDR au prezentat beneficiile accesarii fondurilor europene prin intermediul Masurii 3 din PNDR 2014-2020 ”Sisteme de calitate pentru produsele agricole si alimentare”. S-a evidentiat necesitatea unei finantari consistente pentru formele asociative. Emil Dumitru a afirmat faptul ca in viitoarea alocare financiara doar formele asociative cu rol economic vor beneficia de sprijin pe pilonul II din Programul de dezvoltare rurala din viitorul Plan National Strategic.

A doua sesiune de discutii a vizat identificarea unor oportunitati de colaborare intre producatorii de produse traditionale si marile retele comerciale. Secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat: „credem foarte mult ca fara scheme de calitate pe care sa le finantam consistent din bugetul pe care il avem alocat Romaniei pe fonduri europene nu vom reusi sa ne consolidam si sa putem sa cream o nisa de consumatori care sa sustina integrarea strategiei Farm to Fork”. Secretarul de stat a adaugat ca ecologizarea Politicii Agricole Comune este un trend de care Romania ar trebui sa tina cont. Se astepta o implicare din partea reprezentantilor producatorilor in ceea ce priveste masurile viitoare din urmatoarea programare financiara. Un obiectiv pe care Ministerul il are este ca zona montana sa beneficieze de masuri distincte pentru a nu fi intr-o competitie inegala cu celelalte zone teritoriale ale Romaniei.

Conducerea MADR a convenit sa efectueze vizite impreuna cu echipe din cadrul Autoritatii de Management pentru PNDR la asociatiile de producatori in cadrul carora sa prezinte beneficiile accesarii masurilor dedicate sistemelor de calitate, precum si oportunitatile asocierii.

In cea de-a treia sesiune de discutii, Ministerul a facilitat dezbaterile dintre reprezentantii Federatiei Nationale a Producatorilor de Produse Traditionale si Directia Piete din sectorul 2 al Municipiului Bucuresti privind posibilitatea alocarii de spatii pentru comercializarea produselor certificate si atestate pe scheme de calitate. Reprezentantii Administratiei Pietelor Sector 2 au propus producatorilor sa le ofere in administrare contra unei chirii ”Piata Colentina” din Bucuresti, un spatiu modern si utilat cu tot ceea ce e necesar pentru depozitarea si comercializarea produselor agroalimentare.

In acest context, membrii Federatiei Nationale a Producatorilor de Produse Traditionale au convenit sa poarte discutii interne pentru a stabili modul concret de actiune si organizare pentru gestionarea si administrarea pietei.  In cadrul acestei colaborari, Ministerul are obligatia de a se  asigura ca in piata sa fie comercializate doar produse locale, certificate si atestate pe scheme de calitate nationale si europene.

La randul sau, secretarul de stat Aurel Simion a afirmat: ”Acest proiect este o oportunitate extraordinara pentru desfacerea produselor certificate si atestate pe scheme de calitate si ar putea constitui un centru pilot si, totodata, un model de bune practici pentru administratiile pietelor din tara, astfel incat producatorii sa-si poata valorifica produsele,  iar consumatorul sa se bucure de gustul produselor de odinioara. Este un inceput in valorificarea produselor fermierilor romani in promovarea lantului scurt de aprovizionare si consum”.

La finalul seriei de intalniri, conducerea MADR a relevat necesitatea construirii unei strategii solide pentru elaborarea de politici coerente si durabile care sa contribuie la dezvoltarea sectorului agroalimentar. Se asteapta propuneri si sugestii din partea participantilor privind  dezvoltarea relatiilor de parteneriat dintre industria alimentara si comercianti.

In incheiere, secretarul de stat Simion a apreciat necesitatea de a identifica  metode inteligente de sustinere din fonduri europene a produselor locale, regionale si nationale.

ALTELE

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: Preţul grâului în România nu va fi afectat de seceta pedologică extremă din acest an Update articol: 08.07.2020, Financial Intelligence 8 iulie 2020,   Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a susţinut, miercuri, la Focşani, că preţul grâului în România nu va fi afectat în acest an de seceta pedologică extremă şi că se vor lua măsuri pentru ca industria de morărit să aibă o cantitate suficientă de grâu pentru consumul uman.

“Din păcate pentru noi, doar zona Mării Negre a fost afectată de secetă în acest an. Din ceea ce se raportează la nivel european, dar şi global privind producţia de cereale, vor avea chiar producţii record în alte părţi, pentru că nu au fost probleme cu seceta. Niciodată preţul grâului nu a fost dictat doar de producţia noastră, ci de ceea ce se întâmplă în această piaţă a cerealelor şi nu cred că o să fie afectat (preţul – n.red.).

Astăzi, colegii mei au o întâlnire cu cei din industria de morărit tocmai pentru a fi nevoiţi, cum am făcut-o, şi sigur a fost un gest extrem care nu s-a mai făcut în nicio ţară europeană, atunci când am suspendat exporturile de cereale, dar atunci ne-a speriat cadenţa, ritmul în care se exportau cereale, comparabil cu luna martie a anului trecut. Şi de aceea am suspendat exporturile, până când am ajuns să stăm la masă cu traderii şi să ajungem la o înţelegere în aşa fel încât să rămână în ţară suficiente cereale până la această nouă recoltă. Iar acum ne vom asigura, garantând ( …) celor din industria de morărit, ca să poate să contracteze acum, la recoltare, o cantitate suficientă pentru consumul uman, (…) astfel încât să nu fie afectaţi de jocurile care sunt pe piaţă”, a declarat ministrul Adrian Oros, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, pentru consumul uman România are nevoie de 2,2 milioane de tone de grâu, luând în considerare o cifră de 20 de milioane de locuitori, la care se adaugă circa 500.000 tone pentru furaje, 400.000 tone pentru industria de alcool etilic şi 550.000 tone pentru seminţe.

Ministrul Agriculturii s-a aflat, miercuri, într-o vizită de lucru în judeţul Vrancea, în cadrul căreia a avut mai multe întâlniri programate cu oameni de afaceri, fermieri şi reprezentanţi ai instituţiilor din judeţ aflate în subord