Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2019-2020

Sezonul de iarnă 2019-2020 în Republica Moldova a fost anomal de cald și în fond cu deficit

de precipitații. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС, adică începutul şi

sfârşitul iernii meteorologice, în acest sezon nu s-a observat, ceea ce se semnalează în medie o dată

în 5-10 ani.

Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu +1,6..+3,3ºС, fiind cu 4,3-

5,4ºС mai ridicată faţă de normă și se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de

observații.

Conform datelor SM Chişinău (perioada de observaţii 125 ani) temperatura medie a aerului

pentru sezon a constituit +3,1ºС (cu 5,2°С mai ridicată faţă de normă) și s-a plasat pe locul 1 în şirul

anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă (fig. 1).

ºС

Fig.1 Şirul anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă, SM Chişinău

Minima absolută a temperaturii aerului a constituit pe teritoriu -10ºС (decembrie, SM Bălți,

Bălțata, ianuarie, SM Briceni, Râbnița, Bravicea, Bălțata). Maxima absolută în luna februarie a atins

+20ºС (SM Fălești, Bravicea, Dubăsari, Bălțata), ceea ce în această lună se semnalează în medie o dată

în 20 ani.

În luna decembrie temperatura medie lunară a aerului cu 3,5-4,5°C a depășit norma și a

constituit +2,2..+4,1ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 ani. Temperatura maximă a

aerului a urcat în teritoriu până la +18ºС (18 decembrie, SM Codrii), ceea ce în această decadă se

semnalează în medie o dată în 30 ani.

Vreme foarte caldă s-a aemnalat și în luna ianuarie. Temperatura medie lunară a aerului a

constituit +0,1..+1,5ºС, ceea ce cu 3,5-5,0ºС mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o

dată la 7-10 ani.

Vreme anomal de caldă s-a menținut precum și în luna februarie. Temperatura medie lunară a

aerului a fost în fond cu 5,5-6,5ºС mai ridicată față de normă și a constituit +2,5..+4,9ºС, ceea ce se

semnalează în medie o dată la 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului pe 2 februarie a urcat

până la +18ºС (SM Tiraspol), ceea ce în această decadă se semnalează pentru prima dată din toată

perioada de observaţii.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 75% din teritoriu a constituit 40-65 mm

(40-70% din normă), doar în unele raioane de nord au căzut 70-85 mm (80-95% din normă).

Semnificativ deficit de precipitaţii s-a semnalat în luna ianuarie, când suma lunară a acestora nu a

depășit 3-10 mm (10-35% din norma lunară), ceea ce se semnalează pe teritoriu în medie o dată în

10-15 ani.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

2019-20 2006-07 1989-90 2015-16 1988-89 1982-83

Condiții meteorologice complicate s-au observat pe 5-6 februarie. Pretutindeni pe teritoriu în

aceste zile s-au semnalat intensificări ale vântului de până la 15-23 m/s, pe cea mai mare parte a

teritoriului au căzut precipitații puternice sub formă de ploaie, lapoviță și zăpadă, s-a stabilit stratul de

zăpadă. În rezultatul vântului puternic au fost deteriorate firele de energie electrică. Zăpada căzută,

viscolul și ghețușul pe drumuri au creat condiții complicate pentru traficul rutier.

Pe 24 februarie pe cea mai mare parte a teritoriului s-a semnalat intensificări ale vântului de

până la 19-25 m/s, izolat – furtună de praf. În unele raioane viteza vântului a atins de 26-27 m/s (SM

Cornești, Bălțata, Ștefan-Vodă, Comrat, Cahul), fiind se consideră fenomen meteorologic stihinic. În

rezultatul vântului puternic s-a semnalat deteriorarea firelor de energie electrică, obiectelor economiei

naţionale şi terenurilor agricole.

Stratul de zăpadă s-a observat izolat în unele zile a sezonului, grosimea maximă a acestuia pe

platformele meteorologice a atins 18 cm (decembrie, SM Cornești).

De asemenea pe parcursul sezonului de iarnă s-au înregistrat ceaţă, oraje, grindină, depuneri de

chiciură şi polei, viscol și pe drumuri gheţuş.

Comparativ cu iarna anului 2018-19, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 3-

4ºC mai ridicată și în fond precipitaţii au căzut mai puține (cu 40-100 mm). Sezon analog după regimul

termic este 2006-07.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de

vie în perioada de iarnă 2019-20 au fost în fond satisfăcătoare.

Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în decursul perioadei de iarnă s-au aflat în

fond în stare de repaus vegetativ.

Din cauza regimului termic ridicat pe cea mai mare parte a teritoriului țării în decada a doua și

a treia a lunii decembrie în orele diurne s-a semnalat vegetaţia slabă a culturilor de toamnă.

Culturile de toamnă s-au aflat în fond în fazele frunza a treia şi înfrăţirea. Scăderea temperaturii

medii zilnice a aerului la sfârșitul lunii decembrie până la +3ºС şi mai jos a întrerupt vegetaţia

culturilor de toamnă pe cea mai mare parte a teritoriului țării.

Învelișul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă în cea mai mare parte a lunii

decembrie nu s-a semnalat. La sfârșitul lunii decembrie s-a stabilit înveliș de zăpadă pe o mare parte

a teritoriului țării. La situația din 31 decembrie învelișul de zăpadă pe terenuri cu culturi de toamnă a

constituit 2-8 cm, în majoritatea raioanelor din sudul țării învelișul de zăpadă s-a topit.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3

cm) pe parcursul lunii decembrie a scăzut până la 0..-5ºC.

Cea mai mare parte a lunii decembrie solul a fost dezghețat. La începutul lunii, preponderent

în nordul țării, adâncimea de îngheț a solului a atins 1-10 cm, la sfârșitul lunii izolat în teritoriu a

constituit 1-7 cm.

În decursul lunei ianuarie culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale s-au aflat în stare

de repaus vegetativ.

Stratul de zăpadă la sfârșitul primei decade a lunii ianuarie pe terenurile cu culturi de toamnă s-

a semnalat doar în raioanele extreme din nordul țării, grosimea lui a constituit 1-4 cm.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3

cm) pe parcursul lunii ianuarie a scăzut până la -1..-5ºC, fiind mult mai ridicată

faţă de valorile critice (-15ºC).

Adâncimea de îngheț a solului în decursul lunii ianuarie în fond a variat între 1 și 7 cm, în

unele zile solul a fost dezghețat. Doar izolat la începutul lunii solul a înghețat până la 10-13 cm.

În majoritatea zilelor a lunii februarie culturile de toamnă și culturile multianuale s-au aflat

în stare de repaus vegetativ.

Stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă în februarie în general nu s-a

semnalat, doar în raioanele extreme din nordul ţării la începutul lunii februarie înălţimea acestuia

nu a depăşit 1 cm.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3

cm) la începutul lunii februarie a scăzut până la -1..-3ºC, fiind mult mai ridicată

faţă de valorile critice (-15ºC).

În majoritatea zilelor din luna februarie solul a fost dezghețat, doar la începutul lunii

adâncimea de îngheț a acestuia a variat între 2 și 8 cm.

Din cauza regimului termic ridicat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă s-a semnalat la

sfârşitul decadei a doua a lunii februarie, fiind în fond cu o lună mai devreme față de termenii

obişnuiţi. La sfârșitul lunii culturile de toamnă s-au aflat în fond în faza înfrăţirii, izolat – frunza a

treia. Înălţimea plantelor a constituit 10-20 cm. Numărul de plante pe 1m2 în fond a constituit 320-

480. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-2 tulpini.

În raioanele extreme din sudul țării la sfârșitul lunii s-a semnalat umflarea și desfacerea

mugurilor la soiurile timpurii de cais, vişin şi cireş.

Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada

iernatului, pe 18 februarie Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi

analiza lor.

Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că procesul de iernare a decurs

bine, pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Izolat pieirea lor a constituit 2-6%,

fiind mai mică decât norma naturală (10%).

Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale nu s-a

înregistrat pieirea mugurilor florali, doar local pieirea lor a constituit 3-6%, ce nu a depăşit norma

naturală (15%).

Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a

teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la soiurile tehnice de viţă de vie în fond nu s-a observat,

doar izolat pieirea lor a constituit 4-8%, fiind sub norma naturală (20%).