Stiri 12 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 12.05.2020

1 EUR 4.8297

1 USD 4.4639

METEO. Cum va fi vremea azi în București și în țară. Se vorbește de intensificări ale vântului. Agricultorii vor avea parte de vreme caldăRedactor:Ionel Văduva  2020.05.

Atât în București, cât și în trei sferturi din țară se va înregistra o vreme călduroasă, cu intensificări ale vântului

Locuitorii Capitalei vor avea parte de o vreme călduroasă pe parcursul zilei de marţi, 12 mai 2020, cu temperaturi de 29 – 30 de grade Celsius, dar şi cu intensificări ale vântului, care vor avea la rafală 55 km/h.

Potrivit prognozei speciale emisă de Administraţia Naţionala de Meteorologie (ANM) pentru municipiul Bucureşti, în intervalul 12 mai, ora 9:00 – 12 mai, ora 23:00, vremea se va menţine călduroasă, dar vântul se va intensifica treptat şi va atinge la rafală viteze în jurul a 55 km/h. Noaptea va slăbi în intensitate urmând a sufla slab şi moderat.

Cerul va fi variabil, mai mult senin în primele ore ale intervalului, iar temperatura maximă va fi de 29 – 30 de grade Celsius.

Și în zona montană sunt intensificări ale vântului

Tot în acest context, ANM a emis pentru marţi o avertizare Cod galben de de intensificări ale vântului şi instabilitate atmosferică pentru trei sferturi din ţară.

Conform prognozei, în Oltenia şi Transilvania, precum şi în vestul şi centrul Munteniei (judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ilfov

1

şi în zona Municipiul Bucureşti) vântul va avea intensificări temporare, cu viteze la rafală cuprinse, în general, între 55 şi 65 km/h şi, izolat, peste 70 km/h. În zona montană înaltă, vântul va sufla tare, cu peste 90 – 100 km/h.

Local, în zonele deluroase şi montane, precum şi în centrul teritoriului vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice şi izolat grindină. Aversele vor putea avea şi caracter torenţial, iar izolat cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp.

De asemenea, în acelaşi interval orar, în Moldova, Dobrogea şi în estul Munteniei (judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi) local vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin vijelii, intensificări ale vântului cu viteze, în general, cuprinse între 65 – 75 km/h, grindină şi averse ce pot avea şi caracter torenţial şi descărcări electrice.

Abateri termice pozitiveTot de marți va debuta un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Concret, temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 8 şi 27 de grade Celsius, cu abateri termice pozitive de până la 8 grade.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va fi cuprinsă între 9 şi 28 de grade Celsius, la scara întregii ţări.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie.

Totodată, cantităţile de apă prognozate vor fi mai însemnate din punct de vedere agricol, iar local vor fi condiţii de producere a grindinei.

ANM: temperaturi diurne de pana la 28 de grade si sanse de precipitatii insemnate din punct de vedere agricol Mai 12, 2020

Potrivit ANM, procesele de crestere si dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfasura in ritmuri normale in majoritatea teritoriului agricol al tarii, iar seceta pedologica ramane o problema la culturile cerealiere din cele mai multe regiuni.

2

De aceea, in intervalul 12-18 mai, cultura graului de toamna se va caracteriza printr-un continut de apa pe profilul de sol 0-100 cm aflat in limite scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei si Moldovei. Izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfacatoare.

In plus, aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-20 cm, in cultura de porumb, se va situa in limite scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat in sudul, centrul si vestul Munteniei.

Temperaturi diurne la nivelul solului de pana la 28 de grade Celsius

De asemenea, in acest interval va predomina un un regim termic al aerului mai ridicat decat in mod obisnuit, pe aproape intreg teritoriul agricol, astfel incat temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 8 si 27 de grade Celsius, cu abateri termice pozitive de pana la 8 grade.

Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 10 cm va fi cuprinsa intre 9 si 28 de grade Celsius, la scara intregii tari, favorabila parcurgerii proceselor de crestere si dezvoltare la culturile de primavara infiintate pana in prezent.

Precipitatii insemnate din punct de vedere agricol, insa si sanse de grindina

Instabilitatea atmosferica se va manifesta prin ploi sub forma de aversa, dar si torentiale, fiind insotite de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului, izolat cu aspect de vijelie. Totodata, cantitatile de apa prognozate vor fi mai insemnate din punct de vedere agricol, iar local vor fi conditii de producere a grindinei.

In ceea ce priveste stare de vegetatie a culturilor agricole, in urmatoarea saptamana orzul si graul de toamna semanate in perioada optima vor parcurge alungirea paiului (20-100%) si inspicarea (10-40%), plantele prezentand o stare de vegetatie in general buna. In culturile infiintate tardiv se va definitiva infratirea (100%), continuandu-se totodata faza de alungire a paiului (10-100%), cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor pe ansamblu, medie si slaba.

3

La cultura de rapita se va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), iar in semanaturile efectuate in perioada optima din jumatatea de sud se va continua faza de formare a silicvelor (10-25%).

De asemenea, la floarea-soarelui si porumbul semanate pana in prezent se vor inregistra germinarea (60-100%), rasarirea (30-100%) si aparitia primei perechi de frunze (10-100%), pe majoritatea suprafetelor agricole.

In principalele bazine specializate, sfecla de zahar se va afla in fazele de germinare, rasarire si aparitia primei perechi de frunze adevarate (10-100%), in timp ce soiurile timpurii de cartof vor inregistra fazele de incoltire, rasarire si dezvoltarea primelor frunze (10-100%).

Pentru speciile extra-timpurii si timpurii de samburoase predominante este semnalata faza de crestere a fructelor/lastarilor, precum si infrunzirea, iar la semintoase (mar, par, gutui), infrunzirea, inflorirea si legarea rodului.

APIA si SUBVENTII

SUMA PE HECTAR PENTRU SPRIJINUL CUPLAT VEGETAL!Agroinfo  12 mai 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi sumele pe hectar pentru plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de campanie 2019. AGROINFO vă pune la dispoziție aceste sume.

CUANTUM PE HECTAR SPRIJIN CUPLAT VEGETAL PENTRU ANUL 2019!

Soia 212,88 euro/ha Lucernă 94,67 euro/haLeguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/haCânepă pentru ulei şi/sau fibră 210,01 euro/haOrez 623,32 euro/haSămânță de cartof 1386,05 euro/haHamei 528,94 euro/haSfeclă de zahăr 829,34 euro/haTomate cultivate în câmp procesare 1717,99 euro/haCastraveți cultivați în câmp procesare 539,88 euro/haLegume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă 4649,12 euro/ha

4

Fructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre 268,98 euro/haCartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/haPlafonul maxim aprobat este de 85,50 milioane euro. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va începe plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului 2019, după data de 15 mai 2020.

În data de 16 mai 2020, APIA va autoriza la plată fermierii eligibili, vor începe transferurile în contabilitate a centralizatoarelor venite de la județe, iar din data de 18 mai 2020 se vor face primele ordine de plată pentru beneficiarii sprijinului cuplat vegetal, a informat astăzi Ministerul Agriculturii.

ADEVERINȚE APIA pentru FERMIERI! Agroinfo  12 mai 2020 START DIN 15 MAI 2020! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat ASTĂZI că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va elibera adeverințe-punte pentru fermierii care au solicitat subvențiile agricole pentru anul de cerere 2020. Pe baza acestor adeverințe APIA, fermierii pot contracta împrumuturi garantate cu un procent de 85% din valoarea subvențiilor care li se cuvin

Pentru a facilita accesul fermierilor la creditare în condiții avantajoase, APIA împreună cu băncile comerciale, dar și cu Fondul de Garantare au încheiat convenții în așa fel încât pe baza adeverințelor emise de APIA, fermierii să aibă acces la credite cu o dobândă ROBOR de 2%.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate atât din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r.), cât și pentru FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală n.r.), suma totală pe care fermierul o va primi ca și subvenție în această perioadă. Adeverințele vor fi eliberate de APIA începând cu 15 mai 2020, cu două luni mai devreme comparativ cu anul trecut. Tot pentru a veni în întâmpinarea nevoilor fermierilor afectați de evoluția pandemiei de coronavirus.

Fermierii vor primi adeverințele la două-trei zile de la data depunerii cererilor la APIA. Asta este promisiunea colegilor mei de la APIA, și cu siguranță se vor ține de cuvânt a anunțat astăzi ministrul agriculturii, într-o conferință de presă.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitînd sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pe înverzire)

5

și/sau măsurile de mediu și climă M10 agro-mediu și climă, M11 agricultură ecologică, M13 plăți pentru zone defavorizate.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrate în IACS; nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite în conformitate cu legislația în vigoare.

MINISTRUL OROS: SUBVENȚIE DIRECTĂ pentru LAPTE, CARNE DE PORC ȘI DE PASĂRE! Agroinfo 12 mai 2020 - SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! Ministrul agriculturii a anunțat ASTĂZI că solicită mâine, 13 mai 2020, Comisiei Europene o subvenție directă pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre. De această subvenție directă vor beneficia și fermierii, a declarat ministrul Adrian Oros, în urmă cu puțin timp.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, în desfășurare la ora publicării acestei știri, că mâine are loc o videoconferință a miniștrilor agriculturii din statele membre UE pentru analizarea eficienței ajutoarelor acordate agricultorilor în perioada crizei de coronavirus. Șeful de la Agricultură a subliniat că acordarea unui avans mai mare din subvențiile APIA, 70% din valoarea plăților directe și 85% din valoarea plăților compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, nu are impact asupra fermierilor din România. În ultimii ani, fermierii români au încasat avans la subvenții în procentele pe care acum Comisia Europeană le consideră mai mari.

În schimb, ministrul agriculturii a declarat că va solicita mâine Comisiei Europene o subvenție directă pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre.

Voi solicita sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre. Fermierii noștri, procesatorii au stocuri foarte mari din aceste produse. În anii 2015-2016 s-a acceptat la niveul UE acest sprijin financiar direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia.De asemenea, voi solicita pentru sectorul vin, care este impactat de închiderea lanțului HoReCa, ca sumele disponibile pentru  programul național vie, vin să le putem utiliza pentru a evita pierderile de podgorii. Aceste lucruri o să le cerem Comisiei Europene, în plus față de ceea ce am cerut până acum. Știm că astea sunt cele trei domenii (lapte, carne de porc și carne de pasăre n.r.) unde sunt stocuri foarte, foarte mari. Trebuie să găsim o formulă de a relansa creșterea porcului și a păsărilor pentru carne, a declarat

6

astăzi ministrul agriculturii, în conferința de presă încă în desfășurare la Ministerul Agriculturii. Conferința este transmisă live pe pagina Facebook AGROINFO.

APIA: AJUTOARE APICULTORI pentru MINIM 75 DE FAMILII DE ALBINE! CONDIȚII ȘI ACTE! Agroinfo 12 mai 2020 SUBVENȚII APICULTURĂ 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță apicultorii că pot depune cererile pentru obținerea, anul acesta, de ajutoare pentru cumpărarea de cutii, echipamente de protecție, accesorii, remorci și mijloace de încărcare și descărcare a stupilor în pastoral. AGROINFO vă pune la dispoziție condițiile pe care trebuie să le îndepliniți și actele necesare pentru obținerea ajutorului.

Ajutoarele financiare sunt acordate prin Programul Național Apicol 2020-2022, în vigoare din data de 7 mai 2020.

Pentru anul 2020, valoarea totală a ajutoarelor pentru măsura Raționalizarea transhumanței/stupăritului pastoral, PNA 2020-2022, este de 2.543.753,59 de euro.

C. Raționalizarea transhumanței/stupăritului pastoral

Solicitanții/Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.

Condiții de eligibilitate generale:

1. apicultorul trebuie să dețină competențe în domeniul apiculturii;2. apicultorii trebuie să dețină stupii identificați de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;3. apicultorul trebuie să dețină și să completeze carnetul de stupină, conform legislației în vigoare.

Documente justificative generale:

a) copia actului de identitate - B.I./C.I. al solicitantului persoană fizică sau a reprezentantului legal în cazul persoanelor juridice, PFA, Î.I. și Î.F.;b) copia actului de identitate - B.I./C.I. al persoanei împuternicite prin notariat, după caz;c) copia certificatului de înregistrare de la oficiul registrului comerțului/a certificatului de înregistrare fiscală, după caz, eliberat în funcție de forma de

7

organizare;d) adeverința eliberată de ANZ, din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;e) copia adeverinței/atestatului/certificatului/diplomei care să confirme competențele apicultorului în domeniul apicol, conform legislației în vigoare, eliberată/eliberat până la termenul-limită de depunere a cererii și a documentelor, după caz;f) copia de pe documentul de cont bancar al solicitantului;g) copia de pe filele din carnetul de stupină actualizat, din care să reiasă mișcarea efectivelor de albine.

C.1. Achiziționarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral

Pentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru achiziționarea de cutii este de 788.205,34 euro.

Condiții de eligibilitate specifice:

1. apicultorul să dețină minimum 75 de familii de albine;2. cutiile noi trebuie să fie achiziționate de la persoane juridice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, care produc și/sau comercializează cutii;3. apicultorul să dețină comunicarea pentru deplasare în pastoral, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Program, avizată și datată de către consiliul local/primărie, iar achiziția să se facă ulterior datei de deplasare în pastoral;4. să achiziționeze cutii noi de maximum două ori pe perioada derulării Programului;5. apicultorul are obligația înlocuirii cutiilor cu cele nou- achiziționate și păstrarea cutiilor deteriorate până la efectuarea plății sprijinului financiar.

Cheltuieli eligibile:- prețul fără TVA pentru achiziția de cutii noi, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor cu familii de albine deplasați în pastoral de apicultor.

Documente justificative specifice:

a) copia comunicării pentru deplasarea în pastoral din care să rezulte că acesta a efectuat deplasarea în pastoral înainte de data achiziției;b) copia facturii de achiziție și a documentelor de efectuare a plății cutiilor noi, întocmite potrivit legislației în vigoare;

8

c) copia certificatului de înregistrare la oficiul registrului comerțului a furnizorilor de cutii noi.

C.2. Achiziționarea de accesorii apicole

Pentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru cumpărarea de accesorii apicole este de 644.895,28 euro.

Condiții de eligibilitate specifice:

1. să achiziționeze următoarele accesorii apicole: colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor de miere, topitor de ceară, maturator;2. să achiziționeze colectoare de polen și/sau colectoare de propolis de maximum două ori pe perioada derulării Programului/beneficiar;3. achiziționarea uscătorului de polen, încălzitorului pentru miere, topitorului de ceară și maturatorului se face o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar.

Cheltuieli eligibile:

1. prețul fără TVA pentru decontarea achiziției de colectoare de polen și/sau colectoare de propolis, dar nu mai mult de 20% din totalul stupilor cu familii de albine deținuți de apicultor la data eliberării adeverinței ANZ;2. prețul fără TVA pentru decontarea achiziției de uscător de polen, încălzitor de miere, topitor de ceară, maturator, cu condiția să păstreze minimum 3 ani accesoriile achiziționate, începând de la data achiziției.

Documente justificative specifice:

a) copia facturii de achiziție și a documentelor de efectuare a plății accesoriilor apicole, întocmite potrivit legislației în vigoare;b) declarația pe propria răspundere ca va păstra minimum 3 ani accesoriile achiziționate, respectiv uscătorul depolen, încălzitorul de miere, topitorul de ceară, maturatorul;c) copia certificatului de înregistrare la oficiul registrului comerțului/a certificatului de înregistrare fiscală a furnizorilor de accesorii apicole.

C.3. Achiziționarea de unelte apicole și echipamente de protecție

Pentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru cumpărarea de unelte apicole și echipamente de protecție este de 394.102,67 euro.

Condiții de eligibilitate specifice:

1. apicultorul poate achiziționa: combinezon apicol, mănuși de protecție, afumător, daltă apicolă, furculiță pentru descăpăcit, cuțit pentru descăpăcit,

9

sită filtrare miere;2. să achiziționeze unelte și echipamente de protecție o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar, dar maximum 2 bucăți din fiecare.

Cheltuieli eligibile:

- prețul fără TVA pentru decontarea achiziției de unelte și echipamente de protecție apicole.

Documente justificative specifice:

- copia facturii de achiziție și a documentelor de efectuare a plății uneltelor apicole și echipamentelor de protecție, întocmite potrivit legislației în vigoare.

C.4. Achiziționarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie - remorci și mijloace de încărcare/descărcare a stupilor în pastoral

Pentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru cumpărarea de remorci și mijloace de încărcare/descărcare a stupilor este de 716.550,31 euro.

Condiții de eligibilitate specifice:

1. apicultorul trebuie să dețină cel puțin 75 de familii de albine;2. apicultorul poate achiziționa: remorcă apicolă, macara pentru încărcare-descărcare stupi, motostivuitor pentru încărcare- descărcare stupi;3. să achiziționeze mijloace de transport apicol fără autopropulsie - remorci și mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar, dar maximum 1 produs din fiecare;4. să păstreze și să utilizeze mijloacele de transport apicol fără autopropulsie - remorci și mijloace de încărcare/descărcare a stupilor în pastoral pentru o perioadă de minimum 3 ani;5. apicultorul trebuie să depună înainte de achiziție cererea de intenție.

Cheltuieli eligibile:

- prețul fără TVA pentru decontarea achiziției de mijloace de transport fără autopropulsie - remorci și de mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral.

Documente justificative specifice:

10

a) cererea de intenție, prin care își asumă achiziția ulterioară a mijlocului de transport apicol fără autopropulsie - remorca apicolă și/sau a mijloacelor de încărcare-descărcare a stupilor precum și copia facturii proforme a remorcii și/sau a mijloacelor de încărcare/descărcare a stupilor;b) copia facturii de achiziție și a documentelor de efectuare a plății mijloacelor de transport fără autopropulsie (remorci) și a mijloacelor de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral, întocmite potrivit legislației în vigoare;c) copia cărții de identitate a remorcii apicole;d) copia cărții tehnice a mijloacelor de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral;e) declarația pe propria răspundere a formei asociative apicole că va păstra echipamentul achiziționat și decontat prin Program pe o perioadă de minimum 3 ani;f) apicultorul să dețină comunicarea pentru deplasare în pastoral avizată și datată de către consiliul local/primărie.

MINISTRUL OROS: SUBVENȚIE DIRECTĂ pentru LAPTE, CARNE DE PORC ȘI DE PASĂRE! Agroinfo 12 mai 2020 - SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! Ministrul agriculturii a anunțat ASTĂZI că solicită mâine, 13 mai 2020, Comisiei Europene o subvenție directă pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre. De această subvenție directă vor beneficia și fermierii, a declarat ministrul Adrian Oros, în urmă cu puțin timp.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, în desfășurare la ora publicării acestei știri, că mâine are loc o videoconferință a miniștrilor agriculturii din statele membre UE pentru analizarea eficienței ajutoarelor acordate agricultorilor în perioada crizei de coronavirus. Șeful de la Agricultură a subliniat că acordarea unui avans mai mare din subvențiile APIA, 70% din valoarea plăților directe și 85% din valoarea plăților compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, nu are impact asupra fermierilor din România. În ultimii ani, fermierii români au încasat avans la subvenții în procentele pe care acum Comisia Europeană le consideră mai mari.

În schimb, ministrul agriculturii a declarat că va solicita mâine Comisiei Europene o subvenție directă pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre.

Voi solicita sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre. Fermierii noștri, procesatorii au stocuri foarte mari din aceste produse. În anii 2015-2016 s-a acceptat la niveul UE acest sprijin financiar direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia.

11

De asemenea, voi solicita pentru sectorul vin, care este impactat de închiderea lanțului HoReCa, ca sumele disponibile pentru  programul național vie, vin să le putem utiliza pentru a evita pierderile de podgorii. Aceste lucruri o să le cerem Comisiei Europene, în plus față de ceea ce am cerut până acum. Știm că astea sunt cele trei domenii (lapte, carne de porc și carne de pasăre n.r.) unde sunt stocuri foarte, foarte mari. Trebuie să găsim o formulă de a relansa creșterea porcului și a păsărilor pentru carne, a declarat astăzi ministrul agriculturii, în conferința de presă încă în desfășurare la Ministerul Agriculturii. Conferința este transmisă live pe pagina Facebook AGROINFO.

AJUTOR pentru COMBATEREA AGRESORILOR ȘI BOLILOR STUPILOR! CONDIȚII ȘI ACTE NECESARE! Agroinfo  12 mai 2020 AJUTOARE APICULTURĂ. Apicultorii români pot solicita la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ajutor financiar pentru combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei. Ajutorul este acordat prin Programul Național Apicol 2020-2022, aprobat prin HG 339/30 aprilie 2020, în vigoare din 7 mai 2020.  AGROINFO vă spune care sunt condițiile și de ce acte aveți nevoie pentru obținerea acestui ajutor. Informațiile sunt furnizate de APIA.

Pentru anul 2020, valoare totală a ajutorului acordat apicultorilor pentru combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, este de 2.436.271,04 euro.

Combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei. Achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei și a nosemozei

Solicitanții/Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.

Condiții de eligibilitate:

1. apicultorul trebuie să dețină competențe în domeniul apiculturii;2. apicultorii trebuie să dețină stupii identificați de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;3. medicamentele achiziționate trebuie să fie autorizate prin procedură națională sau proceduri comunitare de către Institutul pentru Controlul

12

Produselor Biologice și Medicamentelor de uz Veterinar - ICPBMV sau prin procedura centralizată de către Agenția Europeană a Medicamentelor "EMA";4. medicamentele pentru tratarea varoozei se achiziționează obligatoriu pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor;5. prin Program se decontează maximum 3 medicamente diferite pentru tratarea varoozei și maximum 3 medicamente diferite pentru tratarea nosemozei, în limita cantităților/dozelor menționate în prospectul acestora pentru un stup cu familie de albine, până la unități întregi în funcție de forma de prezentare;6. apicultorul trebuie să dețină și să completeze carnetul de stupină, conform legislației în vigoare.

Cheltuieli eligibile:

a) prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate până la data depunerii cererii de plată, de la furnizori autorizați sanitar- veterinar de către ANSVSA, pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ, din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;b) prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate până la data depunerii cererii de plată, de la furnizori autorizați sanitar- veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ, din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

Documente justificative:

a) copia actului de identitate - B.I./C.I. al solicitantului persoană fizică sau a reprezentantului legal în cazul persoanelor juridice, PFA, Î.I. și Î.F.;b) copia actului de identitate - B.I./C.I. al persoanei împuternicite prin notariat, după caz;c) copia certificatului de înregistrare de la oficiul registrului comerțului/a certificatului de înregistrare fiscală, după caz, iar toate documentele vor fi eliberate în funcție de forma de organizare;d) copia adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor de medicamente;e) copia adeverinței/atestatului/certificatului/diplomei care să confirme competențele apicultorului în domeniul apicol, conform legislației în vigoare, eliberată/eliberat până la termenul-limită de depunere a cererii și a documentelor, după caz;f) copia de pe documentul de cont bancar al solicitantului;

13

g) copia facturii de achiziție a medicamentelor și copia documentelor care atestă efectuarea plății medicamentelor pentru tratarea varoozei sau nosemozei, întocmite potrivit legislației în vigoare;h) declarația pe propria răspundere că medicamentele achiziționate prin Program sunt pentru tratarea varoozei întregului efectiv de familii de albine deținut și/sau pentru tratarea nosemozei;i) copia documentului care atestă autorizarea sanitară- veterinară pentru comercializare a furnizorilor de medicamente;j) copia de pe filele din carnetul de stupină actualizat, din care să reiasă tratamentele realizate și mișcarea efectivelor de albine.

Toți solicitanții trebuie să dețină un cod unic de identificare atribuit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) central/Centrul județean, respectiv municipiul București, generat de Registrul unic de identificare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună.

În acest sens, apicultorii și/sau formele asociative apicole recunoscute care depun prima dată la APIA o cerere de plată în calitate de solicitanți, trebuie să se prezinte la APIA Centrul județean/municipiul București, unde vor completa și depune, înainte de data de depunere a cererii de plată, formularul de solicitare a codului unic de identificare (RO). După înregistrare în sistemul informatic se va genera codul unic de identificare, care se va comunica în scris solicitantului.

Totodată, în momentul depunerii formularului de atribuire a codului unic de identificare solicitanții au obligația să prezinte documentul de identificare financiară care trebuie să conțină următoarele date: denumirea, adresa băncii, codul IBAN al contului bancar activ pe teritoriul României.

Cererile de plată se depun la APIA până la termenul limită de 1 august 2020.

Adeverințele APIA pentru fermieri vor fi eliberate începând cu 15 mai! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020

Fermierii primesc adeverințele-punte mai devreme în acest an, a anunțat astăzi, 12 mai, ministrul agriculturii, Adrian Oros. Astfel, producătorii agricoli care au depus deja cererea unică pentru subvenții pot merge la APIA să ceară adeverințele pentru credite, cu circa 2 luni mai devreme față de anul trecut.

”Pentru a facilita accesul fermierilor la creditare în condiții avantajoase, APIA împreună cu băncile comerciale și cu Fondul de Garantare au încheiat

14

convenții astfel încât pe baza adeverințelor emise de APIA să aibă acces la credite cu o dobândă ROBOR de 2%. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei totale pe care fermierul o va primi ca și subvenție calculată, atât din FEGA cât și din FEADER. Avederințele vor fi eliberate de APIA începând cu 15 mai 2020 cu 2 luni mai devreme compativ cu anul trecut”, a arătat Oros care a mai precizat că fermierii pot primi adeverințele la 2-3 zile de la data depunerii cerilor.

Reamintim că în anii trecuți eliberarea adeveinței pentru credite se făcea după încheierea campaniei pentru depunerea cererii unice. Aceasta se elibera pentru beneficiarii schemelor de plată SAPS, plata redistributivă și plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu dar și pentru măsurild de mediu şi climă – M10, M11, M13 implementate de Agenție în cadrul Campaniei 2019, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informatiile existente in cererea inchisa in aplicatia IPA online si inregistrata in IACS, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Subvenții APIA: Situația la zi a plăților efectuate către fermieri! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020

Plata la zi a subvențiilor, anunțată de ministrul agriculturii, Adrian Oros. Șeful de la Agricultură a precizat astăzi, marți – 12 mai, într-o conferință de presă că APIA a plătit fermierilor 2,76 miliarde de euro în Campania 2019.

”Aș vrea să vă spun foarte pe scurte despre rezultatele APIA pentru că am văzut comentarii cum că ar fi întârzieri la plata subvențiilor. Vreau să vă spun că în prezent, deși termenul limită este 30 iunie, au fost autorizate la plată peste 99,18 la sută dintre fermieri și s-au plătit 2,76 miliarde de euro din bugetele FEGA, FEADER dar și din Bugetul Național”, a arătat Oros.

15

Plățile s-au efectuat astfel:

-Pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii la cursul de schimb de 4.7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 și

publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;

-Pentru măsurile delegate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la cursul de schimb de 4.6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data

de 31.12.2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.1/06 din 03.01.2019;

-Pentru ajutoarelor de stat sumele aferente sunt calculate la un curs de schimb de 4,7 lei/euro.

Reamintim că APIA va începe de sâmbătă, 16 mai și ultimele plăți din Campania 2019. Este vorba despre plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV). Așa cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat în premieră, agenția de plăți nu poate autoriza la plată această schemă de sprijin care a rămas singura neachitată din Campania 2019 deoarece mai există două scheme pentru care data-limită pentru depunerea documentelor justificative este 15 mai.

ULTIMELE PLĂȚI pentru SUBVENȚIILE APIA vor începe de SÂMBĂTĂ, 16 MAI! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020

Start pentru ultimele plăți către fermieri! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) nu vrea să piardă startul pentru plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV). Așa cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat în premieră, agenția de plăți nu poate autoriza la plată această schemă de sprijin care a rămas singura neachitată din Campania 2019 deoarece mai există două

”Avem o veste foarte bună pentru fermieri. Începând de sâmbătă, 16 mai începe plata și pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru care avem o listă de circa 41.000. Așa cum am anunțat și anterior, banii pentru această schemă vor fi virați în conturile fermierilor după data de 15 mai, acesta fiind termenul limită pentru depunerea documentelor justificative la hamei și cartof de sămânță. Noi nu vrem să pierdem vremea și vom începe chiar din

16

week-end să autorizăm la plată cererile fermierilor”, a explicat pentru Agrointeliența-AGROINTEL.RO, Adrian Pintea.

Reamintim că în ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019, ce vizează culturile prevăzute la art. 1 din HG. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020.

Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.506.500 de euro, echivalentul a 406.121.672 de lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din HG nr. 219/2015 și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare tip de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal menționate mai sus la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Menţionăm că transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au realizat astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată, cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea. Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

Purceii gratis, înlocuiți cu subvenție directă pentru crescătorii de porci! Plata maximă: 20.000 euro/fermă! agrointeligenta.ro - 11 mai 2020

Fermierii pot accesa suma maximă 20.000 de euro pentru un nou ajutor de minimis aprobat de Guvern și publicat, astăzi – 11 mai în Monitorul Oficial. Banii pot fi ceruți de crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița și este o continuare a sprijinului cunoscut de fermieri în anii trecuți prin care se dorea înmulțirea acestor două rase autohtone care sunt considerate în pericol de abandon.

17

Dacă în vechiul program beneficiau procesatorii și crescătorii care doreau purcei gratis, în acest an primesc sprijin doar furnizorii de purcei.

Programul de purcei gratis din rasele Bazna și Mangalița s-a transformat în acest an în sprijin doar pentru crescătorii de animale care vând minim patru purcei, contra cost, și primesc o subvenție de la stat de 1.200 de lei/cap scroafă. Asta bineînțeles pe lângă remunerația primită pentru purcei.

În primii doi ani de la implementarea programului, adică 2018 și 2019, cei care doreau să crească această rasă puteau să primească un număr maxim de 10 purcei care puteau fi preluați de la furnizori. Furnizorii aveau obligația să livreze purcei înțărcați din rasele Bazna sau Mangalița cu o greutate minimă de 10 kilograme/cap pentru care primeau 250 de lei/cap.

Cum funcționează ajutorul în 2020

Schema de ajutor de minimis se aplică întreprinderilor care cresc porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița. Pentru a fi eligibili la programul de finanțare cu bani de la stat, producătorii trebuie să îndeplinească aceste condiții:

-să dețină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

-să dețină scroase din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în Registrul Genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în Registrul național al exploatațiilor;

-să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat;

-să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minim 4 purcei/an/scroafă, la o greutate de minim 8 kg/cap. Toți purceii livrați trebuie să fie identificați potrivit legislației în vigoare;

-să mențină efectivul de scroafe cu care s-a înscris pe toată perioada de derulare a Programului. Subvenția de care pot beneficia crescătorii de suine este de 1.200 de lei pe scroafă, pe an, cu condiția comercializării a minimului de 4 purcei/cap de scroafă/an la greutatea minimă de 8 kg/cap. Plata către fermierii eligibili se va face într-o singură tranșă.

Pentru primirea sprijinului  beneficiarii înregistraţi în Registrul unic, depun cereri de plată  la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după livrarea produșilor obținuți de la scroafele înscrise în cererea de înscriere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la

18

încheierea lunii în care s-a realizat ultima livrare a purceilor, însoţite de copii ale următoarelor documente:

a) factură de vânzare din care rezulta datele de identificare ale cumparatorului si numarul de

animale comercializate ;

b) avizul de însoțire din care rezulta numarul de purcei comercializati, greutatea totală/greutatea pe cap de animal comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;

c) documentul de mișcare animale vii reglementat de legislatia sanitar veterinara în vigoare;

d) certificatul sanitar – veterinar pentru purceii comercializați.

e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată şi documentelele justificative se depun până cel târziu, la data de 10 decembrie a anului de cerere.

Citiți și: Guvernul a aprobat ajutorul de minimis pentru crescători! Sprijinul maxim: 20.000 euro/fermă!

Înscriere în programul de minimis pentru scroafe cu purcei se face în baza unei cereri, însoțită de documentele următoare:

ficatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I/C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după caz;

-documentul din care rezultă că exploatația figurează înregistratp în Registrul Național al Exploatațiilor, cu animalele identificate și înregistrate în SNIIA, eliberat de operatorul Sistemului național de identificare;

-documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;

-certificatul de origine al scroafelor înscrise în registrul genealogic al rasei care fac obiectul cererii, în copie;

19

-registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul scroafelor înscrise ăn Registrul Genealogic al rasei deținute, în copie;

-dovadă cont activ de disponibilități bancă/trezorerie.

Bugetul total alocat schemei pentru scroafele de Bazna și/sau Mangalița  este de 1.000.000 de lei pentru anul 2020 față de 4.600.000 lei cât s-a finanțat în 2019.

Foarte important! În cazul în care la data depunerii cererii de înscriere în Program sunt în vigoare măsurile restrictive ca urmare a COVID-19, beneficiarii transmit prin fax sau în format electronic prin e-mail la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, toate documentele necesare accesării ajutorului de minimis. Verificarea sumelor rămase sau potențial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către persoana împuternicită din DAJ și se comunică

telefonic/fax sau în format electronic, prin e-mail înainte de înregistrarea cererii de înscriere în program.

Reamintim că Programul de acordare a purceilor în mod gratuit a debutat în anul 2018 și s-a bucurat de mare interes din partea beneficiarilor. Singura problemă a constituit-o numărul mic de crescători de rasă pură din cele două specii.

Subvenția APIA pe pășune 2020: Tabelul semnat de membrii asociațiilor, obligatoriu până pe 1 octombrie! agrointeligenta.ro - 11 mai 2020

Schimbări la Ordinul subvențiilor! Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică o serie de modificări privind modul de depunere a cererii unice și prelungirea unor termene în contextul măsurilor luate din cauza pandemiei de COVID-19. Cele mai importante modificări vizează modul în care se pot accesa subvențiile pentru pășuni, pajiști și fânețe de către asociațiile de crescători de animale.

Iată schimbările care vor intra în vigoare după ce vor fi publicate în Monitorul Oficial:

1. La articolul 2 pct.12, litera l) se modifică și va avea următorul cuprins: „l) «data-limită de depunere a cererii» înseamnă data stabilită conform art.8, alin. (2) sau alin. (22) din ordonanță, după caz. Pentru anul 2020, data-limită de depunere a cererii este data de 15 iunie”

20

2. Articolul 51 se abrogă.

3. La articolul 61 alineatul (1) litera b), punctul (iii) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(iii) copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Prin excepție, în anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat până la data de 1 octombrie 2020.”

4. La articolul 61 alineatul (1) litera c), punctul (iii) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(iii) copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Prin excepție, în anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat până la data de 1 octombrie 2020.”

5 . La articolul 7 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Prin excepție, în anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat până la data de 1 octombrie 2020. În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate. Fără a aduce atingere prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 352/636/54/2015, activitatea agricolă minimă prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie – 1 august a anului de cerere. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul măsurii 10 «Agromediu şi climă», cositul se efectuează numai după data stabilită în fişa pachetului/ subpachetului/variantei corespunzătoare şi trebuie efectuat până la 15 octombrie. Formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului şi/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute

21

şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.”

6. La articolul 7 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Prin excepție, în anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat până la data de 1 octombrie 2020.”

7. La articolul 11, alineatele (23) și (24) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(23) Rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierului de către APIA în termen maximum de 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. În termen de nouă zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către fermier a rezultatelor verificărilor preliminare menţionate la alin. (23), fermierul notificat de APIA conform alin. (23) poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA online, fără penalităţi.”

8. La articolul 13, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„ (1) Modificările cererilor unice de plată pentru anul de cerere 2020 se depun la APIA până la data de 30 iunie 2020, fără penalităţi.„

9. La articolul 13, alineatul (2) se abrogă.

10. La articolul 78, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (91), cu următorul cuprins:„(91) Prin excepție de la prevederile alin.(9), pentru anul de cerere 2020, pentru cererile depuse până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, data-limită privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art.72, alin.(1), lit.b), art.73 lit.c), art.74, alin.(1), lit. e) pentru vaci de carne și/sau vaci metise cu rase de carne și la art. 75, lit.c), pct. (i), este data de 15 mai 2020.”

APIA: Precizări privind depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare  meatmilk  12 mai 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în

22

vederea optimizării gestionarii anumitor activități agricole specifice pe perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE.

Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, astfel:

– Depozitare privată carne de bovină (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);

– Depozitare privată carne de capră și de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului);

– Depozitare privată a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);

– Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului);

– Depozitarea privată a brânzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a

23

cuantumului ajutorului). Actele normative menționate pot fi consultate accesând linkul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2020:140:TOC

Regulamentele specifice stabilesc:

 – tipurile de produse eligibile, – perioadele de depozitare,

– garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)

 – cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 07.05.2020. Pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen limită de depunere a cererilor, data de 30.06.2020.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: www.apia.org.ro  sau va fi pus la dispoziția solicitanţilor de către funcţionarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresată pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro  .

După completare de către solicitant, cererea de ajutor împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanţiei vor fi scanate/fotografiate şi vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro , împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poştă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucureşti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.

Procedura de depozitare privată a produselor agroalimentare se derulează în baza regulamentelor specifice menționate. Condițiile generale de derulare a măsurilor de depozitare privată sunt stabilite însă prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutoarele pentru depozitarea private.

Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a

24

cantităților din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.

Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate iar ajutorul nu se mai acordă!

Informaţii detaliate privind depozitarea privată a produselor agroalimentare se regăsesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-depiata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Din 15 mai se eliberează adeverințele APIA  ZiarulAgricol 12 mai 2020

Vești bune pentru fermieri!Adeverințele APIA pentru fermieri vor fi eliberate începând cu 15 mai, adică mai devreme în acest an, după cum a anunțat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros. Astfel, producătorii agricoli care au depus deja cererea unică pentru subvenții pot merge la APIA să ceară adeverințele pentru credite, cu circa 2 luni mai devreme față de anul trecut.

Ministrul a spus că pentru a facilita accesul fermierilor la creditare în condiții avantajoase, APIA împreună cu băncile comerciale și cu Fondul de Garantare au încheiat convenții astfel încât pe baza adeverințelor emise de APIA să aibă acces la credite cu o dobândă ROBOR de 2%. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei totale pe care fermierul o va primi ca și subvenție calculată, atât din FEGA cât și din FEADER. Avederințele vor fi eliberate de APIA începând cu 15 mai 2020 cu 2 luni mai devreme compativ cu anul trecut, a mai spus Oros, care a mai precizat că fermierii pot primi adeverințele la 2-3 zile de la data depunerii cererilor.

În anii trecuți eliberarea adeverinței pentru credite se făcea după încheierea campaniei pentru depunerea cererii unice. Aceasta se elibera pentru beneficiarii schemelor de plată SAPS, plata redistributivă și plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu dar și pentru măsurild de mediu şi climă – M10, M11, M13 implementate de Agenție în cadrul

25

Campaniei 2019, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

Ministerul Agriculturii va acorda crescătorilor de porci din rasele Mangaliţa și Bazna o subvenție de 1.200 de lei pe cap de scroafă pe an, 12 mai, 2020 | Agerpres

Programul de susţinere a crescătorilor de porci din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa a fost schimbat în acest an la cererea crescătorilor, cu o formulă mult mai simplă, astfel încât în trei ani de zile aceste rase să nu fie considerate cu risc de abandon, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, informează Agerpres.

"La cererea Asociaţiei crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, am schimbat acest program de susţinere, întrucât cel vechi era inaplicabil. După cum ştiţi un crescător primea gratis un purcel din această rasă, cel care dona primea 250 de lei, iar crescătorul care primea gratis purcelul respectiv trebuia să îl îngraşe şi să-l vândă unui abator, iar abatorul era obligat să îl preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur că măsura a fost inaplicabilă şi foarte puţini dintre fermieri au recurs la această schemă de ajutor, pentru că erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate, fie de către cel care primea, fie de cel care dona, dar în general de către operatorul care trebuia să ia la un anumit preţ dictat. Ne-am gândit la o formulă mult mai simplă, în care în trei ani de zile aceste rase să nu fie considerate rase cu risc de abandon şi să ajungem ca în registrul genealogic al acestei rase - secţiunea principală să fie peste 7.500 de reproducători. Asta înseamnă că nu mai sunt în risc de abandon", a spus Oros. Astfel, se va acorda un sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an cu condiţia comercializării a minim 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de cel puţin 8 kg/cap, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate. "Ca să crească efectivele de porci din aceste rase şi ca să avem convingerea că sunt rase conform Registrului genealogic am făcut această

26

schemă de sprijin prin care se acordă 1.200 de lei sprijin pe cap de scroafă, care este trecută în Registru, după genotipare, cu condiţia de a comercializa 4 purcei în acel an, în greutate minimă de 8 kilograme şi purceii vor trebui certificaţi că aparţin acestei rase şi fiscalizaţi, astfel încât în 3 ani de zile cele două rase să ajungă de a ieşi din riscul de abandon", a mai spus ministrul Agriculturii. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise în Registrul Genealogic 1.658 de scroafe din rasa Mangaliţa şi 278 din rasa Bazna, rase clasificate. Executivul a aprobat în data de 7 mai Hotărârea privind aprobarea schemei "ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa", pentru perioada 2020 - 2022, precum şi a unor măsuri de aplicare a acesteia. Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de un milion de lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, respectiv producătorilor agricoli PFA, II şi IF şi producătorilor agricoli persoane juridice.

EXCLUSIV Se doreste plafonarea subventiilor la 60.000 EURO? ”E de neacceptat”In mai 12, 2020

Plafonarea este un subiect intens dezbătut în ultimele luni, existând multe păreri atât pro, cât și contra. O decizie definintivă, însă, nu este luată deocamdată privind acest subiect, iar discuțiile la nivel european sunt în toi. Secretarul de stat MADR, Emil Dumitru, a făcut câteva precizări legate de acest subiect, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Nu suntem pentru plafonare la momentul acesta. Cunosc și un grup politic european care a acordat un vot în sensul în care doresc o plafonare la nivel de fermă. În momentul de față analizăm tot felul de scenarii, iar la momentul când vom fi întrebați, vom merge la Bruxelles cu o analiză foarte relevantă legată de competitivitatea fermelor din România și dimensiunea exploatațiilor.

Am văzut multe păreri cum că am fi haiduci, că vrem să luăm de la cei mari și să dăm la cei mici. Este o greșeală de fond chestiunea aceasta și nu cred că așa trebuie tratate lucrurile, ci trebuie să vedem care va fi trendul la nivel european, trebuie să ne aliem cu statele care au aceleași probleme sistemice cu ale Românie. Dacă așteptați un răspuns direct, consider că o exploatație cu 35.000 de hectare este o exploatație foarte mare, pe când una cu 200-300 de hectare este o exploatație media care merită mai mult efort din partea bugetului Uniunii Europene pentru a o susține. 

27

Am vrea să avem cât mai multe ferme de familie, cât mai multe plantații mici și mijlocii, iar pe cei mici să-i asociem, ca să poată să-și mențină activitatea agricolă”, a subliniat Emil Dumitru în exclusivitate pentru AGRO TV.

Mai mult, secretarul de stat a precizat că există un grup politic european care susține plafonarea subvențiilor la un prag de 60.000 de euro, însă acest lucru este de neacceptat pentru țara noastră.

”În ceea ce privește exploatațiile de peste 3.000 de hectare, avem doar 109 fermieri care exploatează undeva la 626.000 hectare. Teoretic, acestea sunt cele care vor fi afectate, dacă va fi o decizie de plafonare la nivelul UE. Grupul politic al socialiștilor Europeni dorește o plafonare la 60.000 de euro, ceea ce e de neacceptat pentru România. Ultima versiune de discuție la nivel de Bruxelles este undeva la 300.000 de euro”, a adăugat secretarul de stat de la MADR.

Fermierii pot depune cererile pentru finantarea a 70% din valoarea primei de asigurare Mai 12, 2020

Potrivit AFIR, fermierii pot depune cereri de finantare pentru a obtine un sprijin de 70% din prima de asigurare ce va fi platita in sectorul vegetal.

Submasura 17.1 “Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor” din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) va fi deschisa in intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020 si va incepe cu sectorul vegetal, iar perioada in care se vor putea depune cererile de finantare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicata ulterior si anuntata pe pagina de internet.

Ministrul Agriculturii, despre alocarea totala pentru aceste fonduri

Potrivit MADR,  aceasta sesiune de depunere a fondurilor va beneficia de o alocare totala de circa 40 de milioane de euro.

„O noutate importanta este faptul ca se va organiza o sesiune anuala de primire a cererilor de finantare, fata de sesiunea precedenta, cand existau sesiuni diferite pentru culturile de primavara si pentru cele de toamna. Precizam ca, fata de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de imbunatatiri si simplificari. Astfel, o prima modificare o reprezinta intensitatea unica a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv

28

de catre fermier (solicitantul finantarii), fata de sesiunea anterioara cand intensitatea era calculata in functie de dimensiunea exploatatiei asigurate”, precizeaza AFIR.

Alte modificari ale masurii

De asemenea, ministrul anunta si alte modificari ale masurii, printre care eliminarea obligativitatii de a mai prezenta extrasul din Registrul Agricol si acceptarea documentelor aferente platilor prin POS pentru justificarea platii a cel putin 50% din valoarea integrala a primei de asigurare.

Mai mult, in cererea de finantare nu mai este necesara completarea suprafetelor asigurate pentru fiecare parcela dar nici dimensiunea economica a exploatatiei pentru care se solicita sprijin.

Conditii de eligibilitate si riscuri acoperite

Pentru a beneficia de fondurile aferente submasurii 17.1, solicitantii trebuie sa fie fermieri activi, sa aiba incheiat un contract pentru riscurile eligibile prevazute in Ghidul solicitantului cu o firma de asigurari si sa plateasca prima de asigurare in cuantumurile si la termenul prevazute in contract.

Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, in cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestarii cu organisme de carantina daunatoare plantelor, acestea trebuie sa fie recunoscute in mod oficial de catre autoritatile competente din Romania.

„In contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim in sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submasuri, care vine cu o serie de simplificari si avantaje si ii incurajam pe toti sa-si asigure culturile, prin incheierea acestor asigurari, pentru care Ministerul acorda prin PNDR o finantare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Anul trecut, pentru aceasta sectiune au existat 1.077 de cereri de finantare eligibile, dintre care au fost contractate 998, avand o valoare totala a finantarii de 1,75 milioane de euro.

29

SUMA TRANSFERATĂ DE APIA PÂNĂ ASTĂZI ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo  12 mai 2020 - PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Peste 99,18% dintre fermieri au fost autorizaţi pentru plata subvenţiilor agricole, iar suma transferată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în conturile fermierilor este de 2,76 miliarde de euro a declarat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință de presă susținută la Ministerul Agriculturii.

Vreau să prezint foarte pe scurt rezultatele APIA, pentru că am tot auzit pe unii povestind despre întârzierile la plata subvenţiilor. Vreau să vă spun că, în prezent, deşi deadline-ul (termenul limită n.r.) este 30 iunie 2020, au fost autorizaţi la plată peste 99,18% dintre fermieri şi s-au plătit până acum 2,76 miliarde de euro, atât din FEGA, FEADR, dar şi din bugetul naţional, a declarat Adrian Oros.

Ministrul agriculturii a mai anunțat că APIA va începe din data de 16 mai 2019, autorizarea fermierilor la plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de cerere 2019. De asemenea, șeful MADR a anunțat și lista cuantumurilor pe hectar pentru această subvenție. VEZI AICI SUMA PE HECTAR PENTRU FIECARE CULTURĂ AGRICOLĂ!

Ministrul agriculturii: Lucrăm la o schemă de sprijin pentru relansarea creşterii porcului în România / Capacitatea de producţie în acest domeniu este sub 30% din consum 12 MAI 2020 

Vom iniţia un proiect de lege pentru relansarea creşterii porcului în România, astfel încât să se poată respecta şi tradiţia, dar să dăm ocazia să o poată face şi celor care cresc porci în sistem comercial, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

„Pentru că ştiu că există o problemă reală a creşterii porcului în România şi a cărnii de porc, din nefericire şi în urma evoluţiei explozive din ultimii ani a pestei porcine africane, capacitatea de producţie în acest domeniu este sub 30% din consum. Pe de altă parte, ne confruntăm cu stocuri mari de carne de porc chiar şi la această capacitate scăzută, pentru că din alte zone vin cantităţi mari de carne la preţuri mult mai mici. Lucrăm la o schemă de sprijin, pe de o parte şi de a relansa creşterea porcului în România, dar în acelaşi timp să combatem şi să eradicăm pesta porcină africană. De aceea pentru a nu politiza acest aspect, pentru că am văzut că există această tendinţa, vom lansa un proiect de lege care cred că va fi acceptat în Comisia de Agricultură de către tot spectrul politic, prin care să încercăm să

30

fundamentăm această relansare a creşterii porcului în România”, spus Oros, citat de Agerpres.

El a precizat că prin acest proiect de lege se va respecta şi tradiţia creşterii porcului în gospodăriile populaţiei, dar în acelaşi timp se va oferi ocazia creşterii în sistem industrial astfel încât în câţiva ani consumul intern să fie acoperit din producţia internă.

„Vrem să respectăm şi tradiţia, creşterea porcului în gospodărie, dar în acelaşi timp să găsim o modalitate de a respecta măsuri de biosecuritate care să dea ocazia celor care cresc porcul în sistem comercial, în sistem industrial, să o poată face, pentru ca în câţiva ani să ajungem ca măcar consumul intern să fie acoperit de producţia internă şi să folosim în hrana acestor animale multe dintre cerealele pe care le exportăm. Vrem să ieşim din această paradigmă a faptului că exportăm materie primă şi importăm produse finite generând în 5 ani de zile un deficit al balanţei comerciale de peste 1,2 miliarde de euro. Ne gândim şi la relansarea creşterii porcului în sistem industrial, în sistem comercial, dar atunci când o facem, să ţinem cont şi de măsuri de biosecuritate, pentru că din nefericire aproape toată suprafaţa ţării în toate judeţele sunt focare active de pesta porcină africană”, a subliniat Oros.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anul trecut, importurile de carne de porc au crescut din punct de vedere valoric faţă de 2018, în condiţiile în care din punct de vedere cantitativ au scăzut uşor, ocupând însă în continuare prima poziţie în topul produselor aduse de pe piaţa externă.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 au fost importate 288.417 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 629,5 milioane de euro, în timp ce anul anterior s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 294.007 tone, în valoare de 519,2 milioane de euro.

31

AFIR si FINANTARI

AFIR: TREI NOI LINII DE FINANTARE PENTRU FERMIERI Agroromania.ro 12 Mai 2020

AFIR anunta lansarea a trei noi linii de finantare pentru fermieri, in valoare totala de 30 de milioane de euro. Si combaterea secetii se afla printre prioritati!

Avem, asadar, 30 milioane Euro, din care 27 milioane Euro pentru beneficiari privati: submasura 5.1 – beneficiari publici si privati, submasura 5.2 si submasura 17.1 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).

 Submasura 5.1 - 8,28 milioane Euro pentru amenajari sanitare in ferme

In 11 mai – 31 iulie 2020 se va desfasura prima sesiune din 2020 pentru depunere on-line a cererilor de finantare prin submasura 5.1 „Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile”.

 Pentru beneficiarii privati ai submasurii 5.1 sunt disponibili in aceasta sesiune 8.289.804 euro. Rata maxima a sprijinului public nerambursabil va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali si 100% cheltuieli eligibile pentru grupuri de fermieri.

Valoarea maxima a finantarii se ridica la 250.000 euro/ proiect pentru investitii in instalatii, echipamente pentru asigurarea biosecuritatii si infrastructura sanitara (de ex.: constructia si dotarea filtrului cu grup sanitar si dusuri, vestiare etc.) in cadrul fermelor.

 Solicitantii eligibili pentru sprijinul acordat prin submasura 5.1 – privati sunt fermierii, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate, cooperativele (cooperativele agricole si societatile cooperative agricole) si grupuri de

32

producatori, constituite in baza legislatiei nationale in vigoare care deservesc interesele membrilor.

 Submasura 5.2 - 3,67 milioane euro pentru refacerea terenurilor

Tot in perioada 11 mai – 31 iulie 2020 se desfaloara sesiunea de inscriere la  submasura 5.2 „Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale”.

 Fondurile disponibile aici sunt de 3.677.431 euro. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% si nu va depasi o valoare de 200.000 euro/proiect.

 Solicitantii eligibili pentru sprijinul acordat prin sM 5.2 sunt fermierii (cu exceptia persoanelor fizice neautorizate) si cooperativele agricole, grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.

 Submasura 17.1 - 15 milioane Euro pentru asigurarea culturilor impotriva secetei

Incepand tot din data de 11 mai si pana in 30 noiembrie 2020 solicitantii pot depune on-line cereri de finantare la AFIR pentru submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor – sesiune destinata asigurarii culturilor de toamna aferente anului 2019 si aferente culturilor de primavara pentru anul 2020”.

 Sunt disponibili in aceasta sesiune 15.000.000 Euro. In cadrul acestei masuri, ca un element de noutate, este faptul ca depunerea dosarelor la AFIR este continua pana la data de 30 noiembrie 2020, indiferent de epuizarea fondurilor, existand posibilitatea suplimentarii fondurilor in functie de interesul potentialilor beneficiari.

 Sprijinul nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, iar beneficiarii acestei submasuri sunt fermierii activi.

 Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

33

AFIR a lansat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru finanțarea prin PNDR 2020 a infrastructurii secundare de irigații12 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a lansat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

Fondurile europene disponibile prin submăsura 4.3 pentru componenta infrastructură de irigații sunt 100% nerambursabile și nu pot depăși valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune (SPP). Reamintim că achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitată la un procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă a echipamentelor de irigat.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 – componenta infrastructură de irigații. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info, până la data de 16 mai 2020.

34

CALENDAR LANSĂRI SESIUNI PROIECTE PNDR 2014-2020!Agroinfo 12 mai 2020

OFICIAL! Ministerul Agriculturii a transmis astăzi pentru AGROINFO calendarul lansării sesiunilor de depunere proiecte PNDR 2014-2020. Vă punem la dispoziție datele care vă ajută la obținerea banilor europeni.

sM 17.1 Contribuții la primele de asigurări 11 mai–30 noiembrie 2020, alocare  15.000.000 euro

sM 5.1 Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale 11 mai – 31 iulie 2020, alocare 13.039.804 euro

sM 5.2 Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale 11 mai – 31 iulie 2020, alocare 3.677.431 euro

sM 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații iunie, alocare 43.700.259 euro

sM 4.2 Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole iunie, alocare 12.000.000 euro

sM 9.1a Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol iunie, alocare 1.985.644 euro

sM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri iulie, alocare 43.022.207 euro

8 sM 3.1 Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate august, alocare 2.008.739 euro

sM 3.2 Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interneaugust, alocare 4.072.493 euro.

35

ANUNȚ AFIR: DE ASTĂZI, 30 DE MILIOANE de EURO DISPONIBILE pentru FERMIERI! Agroinfo11 mai 2020 - COMUNICAT. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea, începând de astăzi, 11 mai 2020, a trei sesiuni de primire a cererilor de finanțare. Este vorba despre submăsura 5.1 – beneficiari publici și privați, submăsura 5.2 și submăsura 17.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), informează AFIR în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Astfel, în perioada 11 mai – 31 iulie 2020 se va desfășura prima sesiune din 2020 pentru depunere on-line a cererilor de finanțare prin submăsura 5.1 „Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile” și prin submăsura 5.2 „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale”.

De asemenea, începând tot din data de 11 mai și până în 30 noiembrie 2020 solicitanții pot depune on-line cereri de finanțare la AFIR pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor – sesiune destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 și aferente culturilor de primăvară pentru anul 2020”.

Fondurile disponibile în cadrul submăsurii 5.1 pentru beneficiarii publici, respectiv pentru  instituţii publice cu atribuţii în prevenirea şi limitarea răspândirii pestei porcine africane (PPA), sunt de 4.750.000 euro, din care 2.310.000 euro destinați investițiilor în instalații pentru dezinfecție, 1.700.000 euro pentru achiziția de autoutilitare probe și dotarea laboratoarelor și 740.000 euro pentru investiția în camere frigorifice. Rata maximă a sprijinului public nerambursabil va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile. În cazul în care sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții menționate în Ghidul solicitantului, rata sprijinului poate ajunge la 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Valoare maximă a unui proiect pentru beneficiarii publici va fi de 250.000 euro, pentru investiții în instalații și echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară în cadrul fermelor (de ex.: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare etc.).

Pentru beneficiarii privați ai submăsurii 5.1 sunt disponibili în această sesiune 8.289.804 euro. Rata maximă a sprijinului public nerambursabil va

36

fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali și 100% cheltuieli eligibile pentru grupuri de fermieri.

Valoarea maximă a finanțării se ridică la 250.000 euro/ proiect pentru investiții în instalații, echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară (de ex.: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare etc.) în cadrul fermelor. Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 5.1 – privați sunt fermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole) și grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

Fondurile disponibile pentru submăsura 5.2 „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale” sunt de 3.677.431 euro. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% și nu va depăși o valoare de 200.000 euro/ proiect. Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin sM 5.2 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice neautorizate) și cooperativele agricole, grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor – sesiune destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 și aferente culturilor de primăvară pentru anul 2020” sunt disponibile în această sesiune 15.000.000 Euro. În cadrul acestei măsuri, ca un element de noutate, este faptul că depunerea dosarelor la AFIR este continuă până la data de 30 noiembrie 2020, indiferent de epuizarea fondurilor, existând posibilitatea suplimentării fondurilor în funcție de interesul potențialilor beneficiari. Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, iar beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Depunerea cererilor de finanțare la AFIR pentru cele trei submăsuri se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 11 mai 2020, ora 09:00.

37

30 de milioane de euro, disponibile de astăzi pentru fermieri! Cererile se depun la AFIR! Angelica Lefter - 11 mai 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pune la dispoziție peste 30 de milioane de euro prin trei sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, începând de astăzi, luni – 11 mai, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

AFIR anunță lansarea, începând din 11 mai, a trei sesiuni de primire a cererilor de finanțare. Este vorba despre submăsura 5.1 – beneficiari publici și privați, submăsura 5.2 și submăsura 17.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, în perioada 11 mai – 31 iulie 2020 se va desfășura prima sesiune din 2020 pentru depunere on-line a cererilor de finanțare prin submăsura 5.1 ”Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile” și prin submăsura 5.2 ”Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale”.

De asemenea, începând tot de astăzi, luni – 11 mai și până în 30 noiembrie 2020 solicitanții pot depune on-line cereri de finanțare la AFIR pentru submăsura 17.1 ”Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor – sesiune destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 și aferente culturilor de primăvară pentru anul 2020”.

Depunerea cererilor de finanțare la AFIR pentru cele trei submăsuri se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 11 mai 2020.

Ghidul solicitantului de fonduri europene pentru echipamente de irigatii prin PNDR 2020 Mai 12, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a lansat in dezbatere publica Ghidul solicitantului pentru submasura 4.3 – „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice”.Primirea recomandarilor si propunerilor de imbunatatire a Ghidului solicitantului pentru submasura 4.3 se va face pana pe 16 mai 2020. Ulterior, va fi publicata varianta finala a documentului in baza caruia pot fi

38

accesate fonduri europene nerambursabile pentru investitii in sisteme de irigatii.

Conform variantei aflata in dezbatere publica a Ghidului solicitantului, beneficiarii submasurii 4.3 sunt Organizatiile Udatorilor de Apa pentru Irigatii, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole conform legislatiei in vigoare.

Federatiile Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii pot depune cereri de finantare pentru a obtine fonduri europene nerambursabile pentru infrastructura secundara de irigatii numai in masura in care sunt detinatori de infrastructura secundara de irigatii preluata prin protocol/proces verbal de predare-primire/alte documente, infrastructura definita conform Legii 138/2004 a imbunatatirilor funciare cu modificarile si completarile ulterioare.

Conditii de eligibilitate pentru a obtine fonduri europene pentru echipamente de irigatii prin PNDR 2020:

Investitia trebuie sa se incadreze in cel putin unul din tipurile de sprijin prevazute prin submasura 4.3

Solicitantul trebuie sa se incadreze in categoria beneficiarilor eligibili. Investitia va fi precedatade o evaluare a impactului preconizat asupra

mediului daca aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare, mentionata in capitolul 8.1 din PNDR 2020.

Solicitantul se angajeaza sa asigure functionarea la parametrii proiectati si intretinerea investitiei, pe o perioada de cel putin 5 ani, de la ultima transa de plata.

Investitia este in conformitate cu planurile de gestionare a bazinelor hidrografice aferente Directivei Cadru Apa pentru suprafetele vizate si cu programul relevant de masuri, daca este cazul.

Investitia prevede contorizarea apei. Investitia vizeaza o suprafata identificata ca viabila in Programul

National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania.

Solicitantul trebuie sa faca dovada detinerii dreptului de folosinta asupra terenului/activului fizic aferent investitiei, iar in cazul in care terenul se afla in proprietatea statului, sa prezinte acordul administratorului acestuia pentru realizarea investitiei.

Sistemul prevazut in proiect trebuie sa fie racordat la o infrastructura principala functionala.

39

In cazul unui proiect realizat cu fonduri europene nerambursabile, pot fi cheltuieli eligibile si cheltuieli neeligibile. Prin submasura 4.3 sunt eligibile si cheltuieli legate de lucrari pentru statiile de pompare, dispecerizare, monitorizare si contorizare a energiei electrice.

Achizitia echipamentelor de irigat pentru OUAI-uri/FOUAI-uri este cheltuiala eligibila prin submasura 4.3 – componenta infrastructura de irigatii din PNDR 2020, aceste echipamente fiind parte componenta din infrastructura secundara de irigatii in conformitate cu Legea nr.138/2004 a imbunatatirilor funciare.

Fondurile europene nerambursabile pentru infrastructura secundara de irigatii disponibile prin submasura 4.3 pentru componenta infrastructura de irigatii sunt 100% nerambursabile și nu pot depași valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigatii aferente statiilor de pompare de punere sub presiune (SPP). Achizitia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitata la un procent de maximum 30% din valoarea totala eligibila a proiectului, din care s-a scazut valoarea aferenta a echipamentelor de irigat.

Facem precizarea ca informatiile prezentate sunt incluse in varianta lansata in dezbatere publica a Ghidului solicitantului. Cand AFIR va publica varianta finala, vom reveni cu informatii. Orice persoana poate transmite observatii si recomandari cu privire la conditiile din acest Ghid la adresa consultare@afir.info, pana pe 16 mai 2020.

ALTELE

Ministrul Agriculturii: Suprafaţa calamitată de secetă este de 1,1 milioane de hectare. 12 mai, 2020 | Agerpres

Se irigă pe 222.131 hectare Suprafaţa agricolă calamitată până în prezent din cauza secetei se ridică la 1,1 milioane de hectare, cea mai mare înregistrându-se în judeţul Constanţa, 416.000 hectare, în timp ce suprafeţele irigate la nivel naţional au ajuns la 222.121 hectare, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă, scrie Agerpres.

40

"Avem până acum situaţia centralizată legată de declaraţiile suprafeţelor calamitate şi raportată la declaraţiile fermierilor. Suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează, au lucrat şi sâmbătă şi duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc întoarcerea culturilor să aibă posibilitatea să o facă. Judeţele cu suprafeţele calamitate cele mai mari sunt Constanţa, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafaţa irigată acum 13.000 de hectare, şi Tulcea, care are o suprafaţă calamitată de 129.000 de hectare, iar aici se irigă pe 13.000 hectare.

Ialomiţa cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 25.000 de hectare, Brăila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 100.000 hectare, Buzău - 75.000 de hectare calamitate şi 7.000 hectare irigate, iar judeţul Galaţi 61.000 de hectare calamitate şi o suprafaţă irigată de 27.000 de hectare. Practic, astăzi, se irigă în total ţară pe 222.131 hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal", a precizat Oros. El a subliniat că se aşteaptă centralizarea tuturor datelor pentru a se cunoaşte suprafaţa exactă calamitată în urma secetei puternice şi extreme.

Potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în intervalul 12 - 18 mai, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi Moldovei. Izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare. În plus, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat în sudul, centrul şi vestul Munteniei.

Conform specialiştilor ANM, în Maramureş şi Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local în nordul, vestul, sudul şi sud-estul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul şi sudul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime.

"În aceste condiţii, procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfăşura în general în ritmuri normale în cea mai mare parte a teritoriului agricol, uşor mai intensificate pe terenurile cu bună

41

aprovizionare cu apă a solului. Totodată, spre sfârşitul perioadei, pe fondul cerinţelor maxime faţă de apă ale plantelor şi în condiţiile menţinerii unor deficite ridicate de apă în sol, fiind posibilă apariţia fenomenului de ofilire temporară a frunzelor în orele de amiază, precum şi îngălbenirea/uscarea parţială/totală a aparatului foliar, atât la culturile de toamnă, cât şi la prăşitoare", se precizează în prognoza agrometeorologică.

ACEBOP, scrisoare deschisă către ministrul OROS: Luptați-vă la Bruxelles pentru a ajuta fermele românești de pasăre și porc! Angelica Lefter - 11 mai 2020

Președintele Asociației Crescătorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), dr. Mary-Eugenia Pană a transmis o scrisoare deschisă ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Documentul, remis Agrointeligența–AGROINTEL.RO, prezintă numeroasele probleme legate de sprijinirea sectorului cărnii de pasăre și de porc și cuprinde o serie de argumente și solicitări redate mai jos:

”Am fost informați asupra faptului că în data de 13 mai, Președinția Croată organizează o videoconferință cu miniștrii agriculturii din Statele Membre pentru a fi prezentat un nou pachet de sprijin pentru sectoare agroalimentare, în contextul epidemiei COVID-19.

Din discuțiile organizate în data de 30 aprilie în cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, am înțeles că România va solicita un sprijin direct pentru producătorii din sectorul viniviticol.

Înțelegem că sectorul are nevoie de sprijin, fiind afectat de sancțiunile din SUA. Pachetul oferit pentru acest sector este deja generos: distilare în condiții de criză, stocare privată, măsuri de recoltare în verde.

Filierele cărnii de pasăre și porc rămân cele mai afectate sectoare din România – fapt subliniat și de dumneavoastră frecvent, in ultima perioadă. Nu au nicio măsură de sprijin iar MADR sprijină o măsură care oricum va fi aprobată!

42

Pasărea și porcul trebuie sprijinite, chiar dacă Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski se împotrivește, pentru că, poate are dânsul un alt plan. Dacă ne uităm astăzi la rafturile marilor magazine, vedem că Polonia inundă piața noastră de carne la prețuri foarte mici. Poate guvernul polonez sau Comisarul, polonez și el, au găsit o formă de sprijin pentru producătorii polonezi și se dorește falimentarea celorlalți producători europeni, nu vorbim doar de România. Cum să spui că nu ajuți producătorii de carne de pasăre și de porc?!”.

Scrisoarea deschisă a ACEBOP și adresată decidenților politici de la vârful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este un semnal de alarmă asupra problemelor din industria cărnii de pasăre, dar și din cea a porcului:

”Uitați-vă la prețul porcului, ajuns astăzi pe la 5 lei /kg în viu, iar fermierii au cumpărat purceii cu 110 euro la 25 de kg și îl vând astăzi tot cu 110 euro, la 100 de kg – în situația în care ne mai asigurăm 40% din producția internă!

Carnea de pasăre se produce astăzi pe stoc, care ne costă enorm, nu avem unde vinde. Din informațiile pe care le avem, sunt astăzi peste 20.000 de tone carne congelată la principalii producători de carne de pasăre în România!

Prin închiderea HORECA europeană, pieptul nu a mai fost comercializat – partea cea mai costisitoare din pui, vândută bine în restaurantele europene. Numai într-o lună, de la 14 lei/kg produs refrigerat, s-a ajuns la 11 lei/kg produs congelat. Costul de congelare este de cel puțin 150 euro/tonă/lună, iar depozitarea încă 30 euro/tonă/lună.

Și nu în ultimul rând, vorbim de contracte pe care le au producătorii pentru achiziția de pui de o zi, se importă milioane de pui lunar din UE în România, reproducția este pe butuci și mai avem și spaima influenței aviare la graniță!

Dacă nu vindem, nu avem măsuri de sprijin, ce vom face cu furnizorii noștri, într-o piață în care legea reproducției nu funcționează?”, se întreabă autoarea scrisorii deschise către ministrul Adrian Oros.

Președintele Asociației Crescătorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), dr. Mary-Eugenia Pană, arată prin textul formulat, care ar fi direcția pe care Guvernul trebuie să o susțină în cazul problematicilor expuse mai sus:

43

”Pe lângă depozitarea privată, o măsură solicitată de alte state membre, a fost sprijinul pentru încetinirea producției și pentru diferența de preț la furaj, măsuri agreate și de noi, care ar trebui susținute cu toată tăria de Guvern.

Prin măsuri targetate, poate fi acoperită diferența de preț, la fel și depozitarea privată acum, pentru când se va redeschide HORECA – dar trebuie să luptăm să le avem, domnilor!

Acestea sunt solicitările noastre, pe care vă rugăm să le luați in considerare pentru reuniunea din 13 mai.

Susținerea celor două sectoare, alături de alte state membre care o fac deja, pentru al doilea pachet de sprijin, este imperios necesară, domnule Ministru.

Lupta pentru extinderea bugetului sectorului de agricultură prin utilizarea rezervei europene pentru situații de criză – 478 milioane, este importantă pentru sectorul strategic alimentar, din care facem parte și noi. Așteptăm cu interes să vedem rezultate, domnule Ministru”, își încheie Președinte ACEBOP, Dr. Mary-Eugenia Pană, întreaga expunere.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, depusă la Senat! Angelica Lefter - 12 mai 2020

Moțiunea simplă ”Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros” a fost depusă de PSD, astăzi, marți – 12 mai, la Senat, potrivit agerpres.ro.

Anunțul cu decizia PSD de a depune la Senat, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a fost făcut, tot astăzi, la grupul parlamentar al PSD de la Camera Deputaţilor, de către deputatul social-democrat Valeriu Steriu.

Încă de la sfârșitul lunii aprilie, liderul PSD, Marcel Ciolacu a anunțat că partidul pe care îl conduce va depune o moțiune simplă împotriva ministrului, Adrian Oros. Liderul de la Agricultură a avut atunci o reacție imediată în care a arătat care sunt interesele acestui demers al PSD:

44

”Moțiunea simplă depusă de PSD împotriva mea este dovada clară că am început să deranjez grupurile de interese care au controlat Ministerul Agriculturii în ultimii ani. Stați liniștiți! Nu mă puteți intimida! Voi avea grijă ca fermierii să afle și de ultimul LEU furat și de ce astăzi când vorbim nu își pot iriga pământurile!” a scris la finalul lunii aprilie ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa de Facebook.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Contralovitura lui Adrian Oros pentru PSD: Au fost autorizaţi la plată peste 99,18% dintre fermieri Ionel Dancu, Reporter  12/05/2020

În ziua în care PSD a depus în Parlament o moțiune simplă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros, demnitarul a organizat o conferință de presă în care a declarat că peste 99,18% dintre fermieri au fost autorizaţi pentru plata subvenţiilor, în ciuda a ceea ce afirmă criticii acestuia

Citește și: Ciudăţeniile din proiectul de lege privind starea de alertă - Cec în alb acordat Guvernului pe perioadă nedeterminată .

„Vreau să prezint foarte pe scurt rezultatele APIA, pentru că am tot auzit pe unii povestind despre întârzierile la plata subvenţiilor. Vreau să vă spun că, în prezent, deşi deadline-ul este 30 iunie 2020, au fost autorizaţi la plată peste 99,18% dintre fermieri şi s-au plătit până acum 2,76 miliarde de euro, atât din FEGA, FEADR, dar şi din bugetul naţional", a declarat Adrian Oros.

El a prezentat şi calendarul măsurilor pentru care se pot depune proiecte în 2020, primele trei fiind deja anunţate fermierilor, respectiv sprijinul pentru investiţii în acţiuni preventive menite să diminueze consecinţele dezastrelor naturale şi contribuţii la primele de asigurări.

45

"Este vorba de măsurile 5.1 şi 5.2 , care se derulează din 11 mai până în 31 iulie, având alocate sume de 13 milioane de euro, respectiv 3,6 milioane de euro. Apoi acea măsură 17.1 'Contribuţii la primele de asigurări' prin care încurajăm fermierii să îşi asigure culturile, iar pentru acest an am alocat 15 milioane de euro. Măsura se derulează începând din 11 mai până în 30 noiembrie 2020. Reamintesc că am făcut o procedură simplificată cu doar 4 documente, cu poliţa de asigurare, chitanţa, buletinul şi codul IBAN, fermierul poate accesa această măsură", a menţionat Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, începând cu luna iunie, vor mai fi lansate măsurile privind investiţiile pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole - componenta irigaţii, respectiv măsura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare, unde au fost alocate 43 de milioane de euro.

"Avem sprijin pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, măsură lansată tot în iunie, de 12 milioane de euro, înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol - două milioane de euro, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, lansare în iulie de data aceasta, şi alocare de 43 de milioane de euro. Vom da acestor beneficiari ai măsurii şi până la 50 de hectare teren în concesiune sau în arendă. Mai avem sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate, măsură care va fi lansată în august, cu două milioane de euro şi sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne, lansare în august, cu 4 milioane de euro. Acesta este calendarul măsurilor pentru anul acesta", a adăugat ministrul Agriculturii.

Emil Dumitru: ”Soia crescuta in Romania ajunge in Rusia si Turcia! E inadmisibil!” In mai 12, 2020

Problema subvențiilor este una intens dezbătută în sectorul agricol, fiecare fermier având părerea sa. Unii vor plafonare, alții o consideră discriminatorie, unii vor subvenții pentru performanță, alții consideră că plata pe suprafață este cea mai bună soluție.

Subiectul a fost abordat și de realizatorul Ovidiu Ghinea, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, împreună cu invitatul său, secretarul de stat din

46

cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru. Potrivit oficialului MADR, o acordare a subvenției pentru performanță ar avantaja doar fermele mari, lăsându-i în urmă pe cei care sunt la început de drum.

”Odată cu reforma instituită de comisarul Mariann Fischer Boel, sprijinul s-a acordat pe suprafață și nu un sprijin cuplat pe producție. Avem mecanismul de sprijin cuplat pe producție la anumite culturi, unde România a susținut că e nevoie să crească producția atât în zona de vegetal cât și în cea de zootehnie. Eu cred că este și o măsură de a păstra activitatea agricolă, pentru că dacă vom acorda doar din perspectiva performanței, fermele de peste 3.000 de hectare cu siguranță se încadrează la acest criteriu, dar noi credem că agricultura are și o funcție socială, și o funcție de mediu, sunt mai multe componente, motiv pentru care trebuie să discutăm de o creștere a alocării financiare pe sprijin cuplat”, a precizat secretarul de stat de la MADR.

Emil Dumitru a oferit un exemplu concret în acest sens, vorbind despre problema producției de soia din România. Potrivit secretarului de stat, țara noastră exportă toată soia produsă pe teritoriul autohton, exportând astfel subvențiile, în timp ce importăm cantități imense de șrot de soia din America.

”Spre exemplu, la soia, România acordă sprijin cuplat, dar vreau să informez populația că soia obținută de fermierul român, 160.000 de tone, căruia îi plătim sprijin cuplat, are ca destinație Rusia și Turcia. Or lucrul acesta este inadmisibil, în condițiile în care noi importăm 875.000 de tone de șrot de soia din America de Sud și America de Nord”, a subliniat Emil Dumitru în direct la AGRO TV.

Ce se intampla cu cele 50 de hectare de la ADS pentru tinerii fermieri? Raspunsul lui Emil Dumitru In mai 12, 2020

Actuala conducere de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat încă de la începutul acestui an că tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenţia Domeniile Statului în suprafaţă de 50 de hectare. Totuși, odată cu venirea pandemiei,

47

instalarea stării de urgență și a numeroaselor probleme care macină sectorul agricol în ultima perioadă, această măsură pare că a fost uitată.

În cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă de secretarul de stat Emil Dumitru, lămurind acest subiect. 

”În legătură cu tinerii fermieri care vor urma să primească cele 50 de hectare, n-am vrut să dăm drumul la actul normativ în perioada aceasta de stare de urgență, pentru că e nevoie de anumite adeverințe pe care tinerii fermieri trebuie să le aducă la momentul depunerii unei cereri pentru acordarea celor 50 de hectare. Actul normativ se află în avizare internă la Minister, dar nu i-am dat drumul tocmai pentru a trece peste perioada aceasta de stare de urgență, pentru ca, atunci când lansăm măsura, să avem și certitudinea că toți tinerii fermieri pot să meargă să-și ia documentația de care au nevoie de la diverse instituții ale statului”, a precizat Emil Dumitru în exclusivitate pentru AGRO TV.

Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sublinia la începutul anului că România are o suprafaţă de 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri.

“Pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1 din PNDR “Instalarea tinerilor fermieri”, vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta şi care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafaţă de 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, spunea șeful MADR în luna ianuarie. 

De asemenea, conducerea MADR mai sublinia că dorește ca tinerii să poată înființa primele culturi pe terenurile concesionate de la ADS în toamna acestui an.

SPRIJIN TINERI FERMIERI LA PACHET CU 50 HECTARE DE TEREN AGRICOL! Agroinfo 12 mai 2020 43 DE MILIOANE EURO PENTRU TINERII FERMIERI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi că sunt disponibile 43 de milioane de euro pentru sprijinul acordat tinerilor fermieri la instalarea ca șefi de exploatație agricolă. Sprijinul financiar vine la pachet cu atribuirea de maxim 50 hectare de teren agricol pentru fiecare tânăr fermier, a spus șeful MADR.

48

Potrivit calendarului MADR de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor pentru măsurile din PNDR 2020, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri  urmează să fie deschisă în luna iulie și are o alocare 43.022.207 euro.

Această măsură o să o prezentăm detaliat pentru că vom da acestor beneficiari ai măsurii și până la 50 hectare teren agricol în concesiune sau arendă, a declarat astăzi ministrul agriculturii, într-o conferință de presă.

Tinerii fermieri care se instalează șefi de exploatație agricolă beneficiază de un sprijin din fonduri europene de maxim 50.000 de euro.

Tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenția Domeniile Statului în suprafață de 50 de hectare!  Astfel, pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1 din PNDR "Instalarea tinerilor fermieri", vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta și care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafață de 230.000 de ha suprafață concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri, anunța ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe data de 21 ianuarie 2020, pe pagina sa oficială Facebook.

Potrivit Programului PNL de guvernare, depus pe 10 februarie 2020 la Parlamentul României, contractele de concesiune/arendă pentru cele 50 de hectare de teren agricol atribuite tinerilor fermieri ar trebui să fie încheiate pe data de 30 iunie 2020. Astăzi, ministrul agriculturii a anunțat că submăsura 6.1 prin care li se acordă sprijin financiar tinerilor fermieri, de care este legată și atribuirea de teren agricol, va fi lansată în iulie 2020. Deocamdată nu a fost stabilită o dată.

Nicu Vasile, presedintele LAPAR – Solutii salvatoare pentru agricultori In mai 12, 2020

De la micul fermier până la factorii de decizie din instituțiile de profil, cu toții sunt unanim de acord că formele asociative sunt cheia succesului, cea care creionează viitorul agriculturii românești. Cu atât mai mult cu cât până și partenerii externi sunt convinși

49

că tot ceea ce produce acest domeniu de la zootehnie, până la legumicultură sau cultură mare, totul este foarte aproape de standardele ecologice, iar gustul este de departe inconfundabil.

Ceea ce lipsește însă pentru ca succesul să fie garantat, este o strategie coerentă și viabilă, este de părere președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ing. Nicu Vasile. Acesta a declarat pentru AGRO TV că există o cerere foarte mare  pe piața externă, însă din păcate exportăm materie primă și asta înseamnă că nu câștigăm pe cât muncim. De ce? ”Pentru că nu avem încheiate parteneriate între noi și nu știm sau nu vrem să conlucrăm pe plan intern.”

Dincolo de aceasta, în baza experienței pe care o are în calitate de șef al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, ing. Nicu Vasile vine și cu o soluție.

”Cei patru piloni importanți din domeniu și anume zootehnia, industria conexă, cea care procesează carnea și laptele, serviciile de transport, depozitare sau de comercializare, dar și agroturismul trebuie să aibă o strategie comună și pe termen lung. De aici rezultă plus valoarea, cea care se concretizează până la urmă în profit și, de ce nu, oferă posibilitatea obținerii unor câștiguri salariale competitive. Așa s-ar putea rezolva și problema deficitului de forță de muncă din aceste domenii și poate s-ar fixa mai bine capitalul uman care acum pleacă în căutarea unor câștiguri mai mari, în afara țării”, a mai spus președintele LAPAR.

Emisiunea  “Agricultura, o șansă pentru România”  este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii,inițiativă susținută de Agro TV, Profit TV și Look Pus.

ALĂTURĂ-TE  ACESTUI  PROIECT! Mai multe informații pe  asdar.ro

IRSOP: Situația economică a gospodăriilor se strâmtorează, iar sistemul medical ar putea fi asaltat de pacienți cu tratamente amânate Corina Chiriac 12 mai 2020    

În luna mai, comparativ cu aprilie, mai mult de jumătate din gospodării (58%) au putut să-şi mențină sau chiar să crească puțin nivelul de trai. Totuşi, 42 % spun că situația lor financiară s-a înrăutățit.

Veniturile în luna mai

Se poate observa un început de deteriorare sistemică. Față de aprilie au crescut şomajul efectiv şi aşteptat de la 5 la 10%, incapacitatea de a plăti rata

50

la credit tot de la 5 la 10%, proporția gospodăriilor fără venit disponibil de la 38 la 48% şi proporția celor care în mai au trecut la atacarea economiilor proprii (32%).Evaporarea venitului disponibil şi dezeconomisirea semnalează topirea cantității de lichiditate din gospodării şi prezice că cei strâmtorați se vor abține de la cumpărarea de bunuri şi servicii.

Sănătatea

O treime din populația adultă (31%) au trebuit să amâne analize, tratamente sau operații din cauza epidemiei de Coronavirus. Înseamnă că sistemul medical va rămâne tensionat şi după Coronavirus.De altfel, 39% din populație cred că sistemul de sănătate este slăbiciunea cronică cea mai importantă a țării scoasă la iveală de apariția epidemiei. Pe locul doi e corupția (34%). Probabil că sistemul sanitar va avea nevoie inclusiv de investiții în capacități excedentare rezervate pentru epidemii. Capacitățile excedentare nefolosite nu sunt rentabile, dar vor fi inevitabile 

Consumul viitor

În următoarele 3 luni, oamenii nu se vor grăbi să crească consumul personal. Majoritatea (84%) intenționează să cumpere numai strictul necesar, iar 83% nu vor să se îndatoreze. Înseamnă că, probabil, comercianții care desfac bunuri de folosință îndelungată vor avea probleme. Reținerea de la cumpărare sugerează şi faptul că un eventual program de restartare a consumului pe termen scurt s-ar putea să nu funcționeze. Majoritatea (74%) spun că în următoarele 3 luni nu au de gând să economisească. Probabil din cauza incertitudinilor privind venitul aşteptat. Înseamnă că dacă vor primi stimulente băneşti gratuite, probabil că vor prefera să economisească banii pentru stocuri tampon în loc să-i cheltuiască pentru consum.

Comportamentul responsabil după izolare

Dacă oamenii sunt întrebați: “Veți respecta recomandărilor autorităților ?”, aproape toți vor spune “Da”. Când subiectul întrebării “invită” la un răspuns conformist, metoda uzuală este întrebarea la persoana a 3-a. Dacă sunt întrebați cum vor reacționa ceilalți după ieşirea din izolare, impresia dominantă este că “mai puțin de jumătate” sau “foarte puțini” se vor sinchisi de recomandări, de distanțare şi de protejarea celor din jur. În general, ceea ce cred oamenii că vor face ceilalți nu e prea departe de ceea ce vor face şi ei înşişi. Înseamnă că, practic, rata de complianță nu va fi prea mare, cu excepția măsurilor de igienă personală

51

Emil Dumitru: 15 mai – START la vanatoarea de mistreti! In mai 11, 2020

Din data de 15 mai, după ieșirea din starea de urgență, începe vânătoarea la mistreți! Anunțul a fost făcut exclusiv în direct la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, de către secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru.

”Am avut discuții cu Ministerul Mediului, pentru că este ministerul care reglementează vânatul pe zona aceasta, iar la 15 mai, pentru că se va înceta starea de urgență, se vor putea permite vânătorile exclusiv la mistreți, pentru a reduce populația de mistreți la 0,5 mistreți pe km pătrat. Lucrul acesta, sigur, vine cu o întârziere și avem foarte mulți agricultori nemulțumiți de faptul că nu s-a putut interveni mai rapid, dar eu spun că din 15 lucrul acesta se va întâmpla. Îmi cer scuze în fața celor care ne privesc și care așteptau să se acționeze mult mai devreme. Situația a fost de această natură, din cauza restricțiilor de circulație să nu putem să dăm drumul la vânătoare mai devreme de 15 mai. Nu vorbim de o vânătoare de hobby aici, ci de o vânătoare de reducere a populației de mistreți, care fac, într-adevăr, pagube însemnate

Subiectul vânătorii mistreților a stârnit multe controverse în ultima vreme. După ce animalele sălbatice au făcut pagube însemnate în culturile fermierilor și au facilitat răspândirea pestei porcine africane, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a precizat în urmă cu câteva zile că în Ordonanța Militară nr. 10 va fi introdus un articol privind vânătoarea acestora.

”Zilele acestea am discutat cu colegii mei, cu domnul Alexe (Costel Alexe, ministrul Mediului – n.r.), cu domnul Vela (Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne – n.r.) și cu premierul, cu domnul Ludovic Orban, că în următoarea Ordonanță Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreți pentru că aceasta ar fi necesară să înceapă din două motive: în primul rând, pentru controlul populației de mistreți, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea și răspândirea pestei porcine africane, dar încep să producă pagube în producțiile agricole vegetale care oricum sunt afectate grav și de secetă. Din aceste două motive, în următoarea Ordonanță Militară, cu siguranță o să deschidem vânătoarea la mistreți”, le-a promis fermierilor, pe 23 aprilie, ministrul Adrian Oros.

Mențiunea legată de mistreți a lipsit însă din Ordonanța Militară nr. 10, acest lucru stârnind nemulțumiri în rândul fermierilor. Mai apoi, vânătoarea

52

trebuia să înceapă în data de 30 aprilie 2020, însă și acest termen a fost amânat din cauza complicațiilor logistice și legislative legate de starea de urgență.

Adrian Oros va solicita Comisiei sprijin suplimentar pentru sectorul agroalimentar si a vinului In mai 12, 2020

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declarat astăzi, 12 mai 2020, că va trimite către Comisia Europeană o cerere prin care va solicita două ajutoare în plus pentru fermierii români. Acestea se referă la sprijin suplimentar pentru sectorul vinului si a vitei de vie, precum si ajutor pentru sectorul agroalimentar. Astfel, ajutoarele pe care le va solicita sunt:

Prima măsură: sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre. „Fermierii și procesatorii noștri au stocuri foarte mari din aceste produse. Cerem acest lucru pentru că în 2015-2016 s-a acceptat la nivelul Uniunii Europene acest sprijin financiar direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia. Practic se modifică articolul 219 din regulamentul 1308/2013”, a declarat Adrian Oros.

A doua măsură: sprijin pentru sectorul de vin, care este impactat de închiderea lanțului HoReCa. „Vom cere ca sumele disponibile pentru programul național Vie – Vin,  să le putem utiliza pentru a evita pierderile de podgorii”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Aceste două măsuri de sprijin pe care le va solicita MADR în ședința de mâine, 13 mai 2020, vin în plus față de ceea ce s-a cerut și s-a obținut până acum din partea Comisiei Europene. De la începutul pandemiei, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a cerut prin două scrisori Comisiei Europene, alături de reprezentanții celorlalte țări ale Uniunii Europene, sprijin pentru sectorul agricol.

La puțin timp, Comisia a trimis două comunicări privind sprijinul legat de următoarele aspecte:

53

culoarele verzi pentru transportul alimentelor și a furajelor flexibilitatea în utilizarea instrumentelor financiare „și aici aș vrea să

amintesc ultima comunicare prin care se permite ca România și țările membre să utilizeze 1% din total fonduri, respectiv în cazul României 80 de milioane de euro prin scheme de ajutor forfetar până la 5.000 de euro pentru fermieri și până la 50.000 de euro pentru procesator”, a subliniat Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

avansurile să fie mai mari. Este o măsură care pe fermierii din România nu îi impactează, pentru că prin derogare în ultimii ani s-au dat avansuri mai mari, respectiv 70% plăți directe și 85% pentru dezvoltare rurală în România.

termenul de cereri și de plată au fost prleungite. Termenul limită este 15 iunie.

mai puține controale la fața locului amânarea depunerii rapoartelor anuale simplificarea procedurilor. Se lucrează cu proceduri simplificate atât

la APIA, cât și la AFIR modificarea programelor de dezvoltare rurală astfel încât să se poată

utiliza fonduri din măsurile care au fost mai puțin accesate, și să fie utilizate pentru alte măsuri

depozitarea privată. Se referă la retragerea de pe piață a unor produse care sunt în stocuri mari. Țările din UE au primit acceptul pentru această depozitare privată pentru produsele din lapte: lapte praf, unt și anumite brânzeturi, carnea de vită, oaie și capră. APIA, autoritatea competentă care gestionează depozitarea privată,  lucrează în prezent la un manual de proceduri pentru cei care doresc să acceseze această măsură.

Se trece la STAREA DE ALERTĂ! Măsurile ce vor fi luate după 15 mai au fost trimise la Parlament! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, luni – 11 mai un proiect de lege care conține măsurile care ar urma să intre în vigoare după 15 mai. Autoritățile vor ca România să intre în stare de alertă după 15 mai iar această măsură va înlocui starea de urgență în care țara noatră s-a aflat de două luni. Proiectul trebuie să fie însă aprobat și în Parlament, unde poate suferi modificări. Mai mult, Avocatul Poporului a constestat deja starea de alertă la Curtea Constituțională, care ar urma să ia joi o decizie pe această sesizare.

Potrivit documentului Proiect-lege-starea-de-alerta-sedinta-final, pe durata stării de alertă se poate suspenda activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile

54

comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât și la terasele din exteriorul acestora. Este permisă organizarea activităților de preparare a hranei cât și de comercializare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in” și „room-service”, livrare la client, take-away.

Art.4 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici.

(2) Prin excepție de la alin.(1) sunt permise următoarele activități comerciale:

a) vânzarea produselor electronice și electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;

b) activitatea desfășurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului;

c) activitatea desfășurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală, precum și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală.

(3) Personalul care desfășoară activitățile prevăzute la alin.(2) are obligația de a purta în permanență mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măști pentru aceștia, precum și soluții de dezinfecție a mâinilor în zona de acces în incintă.

Măsuri în domeniul insolvenței

Art.41 – (1) Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență va putea, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, fără a avea însă obligația de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.

(2) Dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă,

55

dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ, până la aceeași dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) și (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.42 – (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 și ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori.

Art.43 – În cazul debitorului care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenții de plată.

Art.44 – (1) În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile. Corelativ, în funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile.

(2) În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat se prelungește cu 2 luni.

Art.45 – (1) Dacă debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ,

56

termenul în care categoriile de persoane îndreptățite pot propune un plan de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.

(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, persoanele îndreptățite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art.46 – (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu 2 luni.

(2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care și-a întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși 2 luni. Cererea se judecă de urgență, pe bază de înscrisuri, fără citarea părților. Încheierea pronunțată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.

(3) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani, și se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile prevăzute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.47 – Pentru debitorul care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgență și/sau de altertă, durata inițială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăși o durată totală a derulării planului de 5 ani, și

57

modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul anunţă un nou proiect similiar IMMInvest. Premierul Orban: Vom putea mobiliza până la un milliard de euro către intreprinderile mici şi mijlocii, fie pentru repornirea activităţii, acolo unde activitatea a fost întreruptă, fie pentru susţinerea investiţiilor Alina Eftimie 12.05.2020,

Premierul Ludovic Orban anunţă că şi companiile medii şi mari vor fi ajutate printr-un program similar IMM Invest. 

Suma de 1 miliard de euro este alocată pentru companiile mici şi mijlocii, iar pentru companiile medii şi mari se va derula un program de susţinere similar cu IMM Invest.

„În ceea ce priveşte susţinerea companiilor, este un program de susţinere a companiilor medii şi mari, un program similar cu IMM Invest, să acordăm şi pentru aceste companii produse de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru şi pentru investiţii cu o subvenţionare parţială a dobânzii astfel încât să îmbunătăţim capacitatea de finanţare a acestor companii. (...) Vom putea mobiliza o sumă de până la un milliard de euro pe care intenţionăm să o alocăm către intreprinderile mici şi mijlocii, fie pentru capital de repornire a activităţii, acolo unde activitatea a fost întreruptă, fie pentru susţinerea investiţiilor”, a spus Orban.

Anunţul a fost făcut de premier marţi, la Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social despre repornirea economiei.

Premierul Orban estimează că aproximativ 700.000 de români vor fi în căutarea unui nou loc de muncă. ”După data de 1 iunie vom menţine şomajul tehnic, dar numai pentru angajaţii companiilor din domenii unde se

58

menţin restricţii, de exemplu în domeniul spectacolelor, evenimentelor, restaurantelor” Gabriel Pecheanu 12.05.2020

Premierul Ludovic Orban a anunţat, marţi, că Guvernul va acorda subvenţii pentru reîntoarcerea în activitate a celor aflaţi în şomaj tehnic. Şeful Guvernului estimează că aproximativ 700.000 de români vor fi în căutarea unui nou loc de muncă.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, marţi, că Executivul caută resurse financiare pentru susţinerea reluării activităţilor economice.

„Vom apela la un instrument pentru persoanele care au fost în şomaj tehnic şi care revin în activitate, vom acorda plata unei sume, încă nu am stabilit sumele, depinde de resursele de care dispunem, între 35 şi 45%, ca o măsură activă pentru reluarea activităţii de către angajaţii care au fost în şomaj tehnic”, a declarat Orban.

El a mai spus că Executivul va prelungi perioada de acordare a şomajului tehnic.

„După data de 1 iunie vom menţine şomajul tehnic, dar numai pentru angajaţii companiilor din domenii unde se menţin restricţii, de exemplu în domeniul spectacolelor, evenimentelor, restaurantelor”, a precizat premierul.

Acesta a estimat că aproximativ 650.000 - 700.000 de oameni vor fi în căutarea unui nou loc de muncă, adică în jur de 300.000 cărora li s-a încheiat contractul de muncă şi încă aproximativ 350.000 de români care au revenit din străinătate.

Economistul Adrian Câciu trage un semnal de alarmă: Din ce trăiesc 400.000 de persoane?Alecsandru Ion 12 mai 2020    

Conform datelor anunțate luni chiar de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, valoarea sumelor plătite de Guvern pentru șomajul tehnic ridică

59

serioase semne de întrebare asupra modului în care se pot descurca financiar sute de mii de români, în timpul epidemiei.

Cunoscutul economist Adrian Câciu vorbește despre dramele pe care le trăiesc unii români în timpul epidemiei de coronavirus și despre faptul că factorii de decizie să laudă pe baza acestor drame.Acuzația extrem de dură vine în urma declarațiilor făcute luni în Parlament de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, în timpul dezbaterilor legate de moțiunea simplă care l-a avut ca subiect.”Bătaie de joc”

”Știrea zilei în urma moțiunii simple este că, în luna aprilie, potrivit declarațiilor ministrului de finanțe, s-au plătit doar 312 milioane lei îndemnizație de șomaj tehnic dată în baza OUG 30/2020 și OUG 32/2020.Evident că nu avem cifrele pe tipuri de salarii pe care angajații le-au avut înainte de a li se suspenda contractele.Dar dacă facem o simplă simulare luând datele cu care m-ați ajutat, că ar fi fost plătite 550.000 de persoane pe jumătate din luna martie, rezultă că fiecare persoană a primit în medie cam 567 brut.Adică 332 lei net! 332 lei ca să trăiești!Bătaie de joc”, a scris Adrian Câciu luni seară pe Facebook.

”Din ce au trăit 400 mii de persoane?”

”Avem o diferență cam mare, de peste 400.000 persoane care nu se regăsesc în suma anunțată.Și atunci se nasc trei întrebări și o concluzie:1. Din ce au trăit cele 400 mii de persoane?2. E cifra anunțată cea corectă?3. Lipsa de transparență și de date servește cuiva?Concluzie:Lipsa de transparentă poate ascunde și drame de care știu doar cei care le trăiesc iar alții nu știu decât să se laude pe seama lor”, a acuzat economistul.

Sondaj IRSOP: 42% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit 12 mai, 2020 Radio Europa Liberă

Situația economică a gospodăriilor se strâmtorează, iar sistemul medical ar putea fi asaltat de pacienți cu tratamente amânate, rată datele din cel mai recent sondaj de opinie realizat de organizaţia profesionistă de cercetare a pieţii IRSOP.

În luna mai, comparativ cu aprilie, mai mult de jumătate din gospodării (58%) au putut să-şi mențină sau chiar să crească puțin nivelul de trai.

60

Totuşi, 42% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit comparativ cu luna precedentă

Față de aprilie au crescut şomajul efectiv şi aşteptat de la 5 la 10%, incapacitatea de a plăti rata la credit tot de la 5 la 10%, iar proporția gospodăriilor fără venit disponibil de la 38 la 48% şi proporția celor care în mai au trecut la atacarea economiilor proprii (32%).

Evaporarea venitului disponibil şi dezeconomisirea semnalează topirea cantității de lichiditate din gospodării şi prezice că cei strâmtorați se vor abține de la cumpărarea de bunuri şi servicii.

Astfel, în următoarele 3 luni, oamenii nu se vor grăbi să crească consumul personal. Majoritatea celor intervievați (84%) spun că intenționează să cumpere numai strictul necesar, iar 83% nu vor să se îndatoreze.

Majoritatea (74%) spun că în următoarele 3 luni nu au de gând să economisească. Probabil din cauza incertitudinilor privind venitul aşteptat. Înseamnă că dacă vor primi stimulente băneşti gratuite, probabil că vor prefera să economisească banii pentru stocuri tampon în loc să-i cheltuiască pentru consum.

Pandemia de coronavirus și efectele avute asupra spitalelor ar putea să ducă la o înrăutățire a problemelor de sănătate pe care le are populația pentru că o treime din populația adultă (31%) au trebuit să amâne analize, tratamente sau operații din cauza epidemiei de coronavirus.

De altfel, 39% din populație a răspuns că sistemul de sănătate este slăbiciunea cronică cea mai importantă a țării scoasă la iveală de apariția epidemiei. Pe locul doi e corupția (34%).

Dacă oamenii sunt întrebați: „Veți respecta recomandărilor autorităților?”, aproape toți vor spune „Da”. Dacă sunt întrebați cum vor reacționa ceilalți după ieşirea din izolare, impresia dominantă este că „mai puțin de jumătate” sau „foarte puțini” se vor sinchisi de recomandări, de distanțare şi de protejarea celor din jur. În general, ceea ce cred oamenii că vor face ceilalți nu e prea departe de ceea ce vor face şi ei înşişi. Înseamnă că, practic, rata de complianță nu va fi prea mare, cu excepția măsurilor de igienă personală.

IRSOP a intervievat telefonic 760 persoane între 6 şi 9 mai 2020. Eşantionul este reprezentativ la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranța de eşantionare este de ± 3,6%

61

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 

Hotărârea nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi", precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia, Guvernul României Modificat de HG 371/2020 la 11.05.2020

Hotărârea nr. 201/2019 pentru completarea art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc", Guvernul României Abrogat deţinere a crescătorilor porci reproducţie din rasele bazna şi sau mangaliţa", perioada 2020-2022, precum unor măsuri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020 la 11.05.2020

Hotărârea nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2020, Guvernul României Modificat de HG 371/2020 la 11.05.2020

Hotărârea nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc", precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, Guvernul RomânieiModificat deţinere a crescătorilor porci reproducţie din rasele bazna şi sau mangaliţa", perioada 2020-2022, precum unor măsuri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020;ţinere a crescătorilor porci reproducţie din rasele bazna şi sau mangaliţa", perioada 2020-2022, precum unor măsuri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020 la 11.05.2020

Hotărârea nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc", Guvernul RomânieiAbrogat deţinere a crescătorilor porci reproducţie din rasele bazna şi sau mangaliţa", perioada 2020-2022, precum unor măsuri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020 la 11.05.2020

Hotărârea nr. 939/2018 pentru modificarea art. 19 alin. (5) din Hotărârea

62

Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru modificarea art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc", Guvernul RomânieiModificat deţinere a crescătorilor porci reproducţie din rasele bazna şi sau mangaliţa", perioada 2020-2022, precum unor măsuri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020 la 11.05.2020

Hotărârea nr. 365/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa", pentru perioada 2020-2022, precum şi a unor măsuri de aplicare a acesteia, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 375 din 11.05.2020. A intrat în vigoare la 11.05.2020

Hotărârea nr. 371/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul ajutoarelor de minimis din sectorul agricol, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 377 din 11.05.2020. A intrat în vigoare la 11.05.2020

Ordinul nr. 120/68/2020 pentru modificarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 375 din 11.05.2020. A intrat în vigoare la 11.05.2020

Ordinul nr. 120/68/2020 pentru modificarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat în Mof I nr. 375 din 11.05.2020. A intrat în vigoare la 11.05.2020

Anexele nr. 1-4 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, ca urmare a actualizării tarifelor în funcţie de rata inflaţiei din anul 2019, din 03.04.2020, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 371 din 08.05.2020. A intrat în vigoare la 08.05.2020

63

Ordinul nr. 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020, Ministerul Finanţelor Publice - MFPPublicat în Mof I nr. 376 din 11.05.2020. A intrat în vigoare la 11.05.2020

Ordinul nr. 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020, Ministerul Finanţelor Publice - MFP Publicat în Mof I nr. 376 din 11.05.2020. A intrat în vigoare la 11.05.2020

Anexele nr. 1-6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Anexă 2020 la 08.05.2020

Anexele nr. 1-4 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, ca urmare a actualizării tarifelor în funcţie de rata inflaţiei din anul 2019, din 03.04.2020, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 371 din 08.05.2020. A intrat în vigoare la 08.05.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 633/2020 de stabilire a unor măsuri temporare privind acceptarea copiilor electronice ale documentelor oficiale originale pentru cererile de licenţe de import privind contingente tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licenţe de import, precum şi pentru cererile de licenţe de import de orez Basmati decorticat, ca urmare a pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 148 din 11.05.2020. Va intra în vigoare la 12.05.2020

Informaţii comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităţilor de pescuit ##401(01), Comisia Europeană Publicat în JO C

64

din 01.04.2020

Informaţii comunicate de statele membre cu privire la încetarea activităţilor de pescuit ##401(02), Comisia Europeană Publicat în JO C din 01.04.2020

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor Agenţiei Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exerciţiul financiar 2020 ##331(24), Agenţia Europeană pentru Controlul Pescuitului Publicat în JO C din 31.03.2020

P8_TA(2016)0100 - Convenţia ONU privind dreptul mării: aspecte legate de pescuit - Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la aspecte legate de pescuit în cadrul Acordului internaţional privind biodiversitatea marină în zonele din afara jurisdicţiilor naţionale - Convenţia ONU privind dreptul mării (2015/2109(INI)) ##100, Parlamentul European Publicat în JO C din 15.02.2018

P8_TA(2016)0101 - Animale de reproducţie şi material germinativ provenit de la acestea ***I - Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind condiţiile zootehnice şi genealogice aplicabile comerţului în cadrul Uniunii şi importurilor în Uniune de animale de reproducţie şi de material germinativ provenit de la acestea (COM(2014)0005 - C7-0032/2014 - 2014/0032(COD)) (Procedura legislativă ordinară: prima lectură) ##101, Parlamentul European Publicat în JO C din 15.02.2018

P8_TA(2016)0109 - Inovarea şi diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit - Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la inovarea şi diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit (2015/2090(INI)) ##109, Parlamentul EuropeanPublicat în JO C din 15.02.2018

P8_TA(2016)0110 - Normele comune pentru punerea în aplicare a dimensiunii externe a PCP, inclusiv a acordurilor în domeniul pescuitului - Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la normele comune pentru punerea în aplicare a dimensiunii externe a PCP, inclusiv a acordurilor în domeniul pescuitului (2015/2091(INI)) ##110, Parlamentul EuropeanPublicat în JO C din 15.02.2018

P7_TA(2014)0050 - Acordul de la Cape Town din 2012 privind punerea în aplicare a dispoziţiilor Protocolului din 1993 referitor la Convenţia internaţională de la Torremolinos din 1977 pentru siguranţa navelor de pescuit *** - Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 4 februarie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de autorizare a statelor membre pentru a semna, a ratifica sau a adera la

65

Acordul de la Cape Town din 2012 privind punerea în aplicare a dispoziţiilor Protocolului de la Torremolinos din 1993 referitor la Convenţia internaţională de la Torremolinos pentru siguranţa navelor de pescuit din 1977 (13408/2013 - C7-0389/2013 - 2013/0020(NLE)) (Procedura de aprobare) ##50(01), Parlamentul EuropeanPublicat în JO C din 24.03.2017

P7_TA(2014)0074 - Protocolul UE-Gabon de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a contribuţiei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului *** - Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a protocolului de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a contribuţiei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană şi Republica Gaboneză (11871/2013 - C7-0484/2013 - 2013/0216(NLE)) (Procedura de aprobare) ##74(01), Parlamentul European Publicat în JO C din 24.03.2017

P7_TA(2014)0083 - Respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului ***I - Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (COM(2013)0009 - C7-0019/2013 - 2013/0007(COD)) (Procedura legislativă ordinară: prima lectură) ##83, Parlamentul European Publicat în JO C din 24.03.2017

P8_TA(2016)0095 - Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană, Danemarca şi Groenlanda: posibilităţile de pescuit şi contribuţia financiară *** - Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a contribuţiei financiare prevăzute în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, şi Guvernul Danemarcei şi Guvernul local al Groenlandei, pe de altă parte (11634/2015- C8-0377/2015 - 2015/0152(NLE)) (Procedura de aprobare) ##95, Parlamentul European Publicat în JO C din 15.02.2018

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor

66

agricole şi alimentare ##213(03), Comisia Europeană Publicat în JO C din 13.02.2018

Publicarea unei cereri de înregistrare în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##213(04), Comisia Europeană Publicat în JO C din 13.02.2018

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##323(01), Comisia Europeană Publicat în JO C din 23.03.2017

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##324(02), Comisia EuropeanăPublicat în JO C din 24.03.2017

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##402(02), Comisia Europeană Publicat în JO C din 02.04.2020

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##407(03), Comisia Europeană Publicat în JO C din 07.04.2020

Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare ##407(04), Comisia Europeană Publicat în JO C din 07.04.2020

Aviz de deschidere a unei reexaminări intermediare parţiale a măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumiţi păstrăvi-curcubeu originari din Republica Turcia ##522(01), Comisia Europeană Publicat în JO C din 22.05.2019

P8_TA(2016)0101 - Animale de reproducţie şi material germinativ provenit de la acestea ***I - Rezoluţia legislativă a Parlamentului

67

European din 12 aprilie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind condiţiile zootehnice şi genealogice aplicabile comerţului în cadrul Uniunii şi importurilor în Uniune de animale de reproducţie şi de material germinativ provenit de la acestea (COM(2014)0005 - C7-0032/2014 - 2014/0032(COD)) (Procedura legislativă ordinară: prima lectură) ##101, Parlamentul European Publicat în JO C din 15.02.2018

P7_TA(2014)0073 - Importurile de ton obez de Atlantic ***I - Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 827/2004 al Consiliului de interzicere a importurilor de ton obez de Atlantic (Thunnus obesus) originar din Bolivia, Cambodgia, Georgia, Guineea Ecuatorială şi Sierra Leone şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1036/2001 (COM(2013)0185 - C7-0091/2013 - 2013/0097(COD)) (Procedura legislativă ordinară: prima lectură) ##73, Parlamentul European Publicat în JO C din 24.03.2017

………………….

INTERNE

Demisii în bloc la Casa de Comerț Unirea. Adrian Oros: Vom acorda cooperativelor finanțare pentru depozite! Ramona Dascălu - 12 mai 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat astăzi, marți – 12 mai, într-un briefing de presă susținut la sediul ministerului Agriculturii, că are în vedere ca în următorii doi ani de zile să  lanseze o submăsură pe Măsura 4.2 menită să vină în sprijinul micilor producători, care să satisfacă practic aceeași nevoie pentru care a apărut și Casa de Comerț Unirea. Este vorba despre depozite de stocare dedicate cooperativelor, care, potrivit ministrul Oros, reprezintă o soluție realistă și nu una irealizabilă cum s-a dovedit a fi Casa Unirea.

68

Cum soarta proiectului Casa de Comerț Unirea este una incertă, care atârnă de rezultatul anchetelor aflate încă în plină desfășurare, ministrul Agriculturii Adrian Oros a venit cu o nouă soluție care să rezolve problemele micilor producători români.

”Legat de nevoie pentru care a apărut acea Casă Unirea, care a fost total deturnată apoi și în primul rând era și irealizabilă, noi în perioada aceasta de tranziție, pentru că vor fi doi ani de tranziție, nu va fi doar 2021, va fi și 2022 pentru că s-a întârziat foarte mult la Programul Național Strategic, la nivel european, încă nici Mecanismul Financiar Multianual nu este fixat, deci vom avea doi ani de tranziție, ce înseamnă că vom putea folosi banii noi, adică din 2021-2022 pe măsuri vechi.

Și atunci, pentru a acoperi această nevoie a celor mici de a avea capacitate de depozitare și de negociere să-și vândă produsele, vom lansa pe Măsura 4.2 depozite de stocare dedicate cooperativelor, asta este soluția realistă, normală și care există în toată Uniunea Europeană.

Cei mici, care produc foarte bine și în România, nu reușesc să fie competitivi pentru că fiind mici, nu reușesc să-și procure inputuri la prețuri avantajoase și nu reușesc să-și vândă marfa la prețuri competitive neavând acea capacitate de depozitare și de negociere. Sfatul nostru este să acceseze măsuri care stimulează cooperativele, să intre în cooperative, iar noi vom face în această perioadă de tranziție, vom aloca bani pentru spații de depozitare și procesare pentru cooperative în așa fel încât să-i ajutăm direct pe cei care produc, dar nu reușesc să-și vândă produsele. În paralel, facem apel, în fiecare zi, și către retaileri, dar mai ales către consumatori să cumpere produse românești. Dacă cumpărăm produse românești, se rezolvă în scurt timp, de la sine, această problemă”, a declarat Adrian Oros, în briefingul de presă, susținut astăzi la sediul MADR.

Între timp, la Casa de Comerț Unirea ministrul Oros a numit o nouă Adunare Generală a Acționarilor, iar Consiliul de Administrație are momentan un singur membru, în persoana lui Sorin Minea. Potrivit șefului de la MADR, se fac toate eforturile necesare pentru a se recupera sumele de bani cheltuite de Casa de Comerț Unirea din bugetul ministerului.

”Acolo, la Casa Unirea, am numit un nou AGA (Adunare Generală a Acționarilor) pentru că toți ceilalți își dăduseră demisia, din Consiliul de Administrație mi se pare că a mai rămas doar domnul Minea, trebuie refăcut Consiliul de Administrație, iar ei, pentru că sunt o societate comercială, ei trebuie să ia decizia ce se va întâmpla acolo. Sigur, că în paralel există acea inițiativă de a recupera milionul dat ca avans pentru a cumpăra un depozit, deși nu era nici în obiectul de activitate, nici în hotărârile Consiliului de

69

Administrație. Noi trebuie să facem totul ca să recuperăm acești bani. În rest, cei din executiv își desfășoară activitatea în continuare. Acolo există și o anchetă internă, dar foarte multe elemente legate și de achiziționarea sau modul în care a fost achiziționat depozitul sau s-a încercat să fie achiziționat, pentru că deocamdată a fost doar o promisiune de cumpărare prin care ei au pierdut un milion de euro, sigur, bani din bugetul ministerului, dar ei sunt o societate comercială, dar și modul în care au finanțat campanii electorale, evenimente electorale din acei bani. Sunt în anchetă, de aceea eu nu vreau să vin aici cu mai multe precizări până nu se termină acele anchete”, a declarat Adrian Oros.

SCDA Caracal: Fermierii care cumpără sămânța de grâu de la noi, vor primi și tehnologia noastră echilibrată! Ramona Dascălu - 11 mai 2020

Foto: Facebook.com/Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Caracal

Anunț important făcut de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal! Începând din toamnă, fermierii care vor cumpăra sămânță de grâu de la SCDA Caracal vor primi și tehnologia agricolă folosită în cadrul stațiunii, care se bazează pe inputuri moderate.

”Începând cu toamna acestui an, vom pune la dispoziția tuturor fermierilor parteneri ce se vor aproviziona cu sămânță de grâu certificată de la SCDA Caracal, tehnologia noastră echilibrată, bazată pe inputuri moderate (tratament sămânță, fertilizare, produse ce intră în componența celorlalte tratamente etc.)”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a stațiunii.

Decizia de a împărtăși cu fermierii parteneri tehnologia agricolă este explicată de către SCDA Caracal prin nevoia fermierilor mici de a avea culturi sănătoase și de a face profit.

”Am luat această decizie întrucât dorim ca și fermierii mici să aibă culturi sănătoase, bine dezvoltate, să poată face producție (profit) cu investiție minimă”, susține Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal.

70

Până în toamnă, când vor dezvălui fermierilor parteneri și tehnologia, cei de SCDA Caracal îi îndrumă pe toți fermierii care se confruntă cu probleme în această perioadă grea și apelează la specialiștii stațiunii: ”Oferim răspunsuri rapid, atât în privat pe această pagină cât și telefonic, tuturor întrebărilor pertinente și punctuale ce ne sunt adresate de către fermieri în această perioadă destul de dificilă”. 

Stațiunea de la Caracal este unul dintre cei mai importanți furnizori de sămânță românească de grâu din soiurile: Glosa, Otilia sau Izvor. La acest moment, loturile semincere arată excepțional, astfel că agricultorii se pot baza, ca și în anii trecuți, pe sămânța de calitate furnizată la nivel național de stațiunea din județul Olt.

Patria usturoiului românesc a intrat în carantină! Ramona Dascălu - 12 mai 2020 11:28

Foto cu caracter descriptiv (sursa olx.ro)

Localitatea unde se înregistrează, anual, cea mai mare producție de usturoi românesc a intrat în carantină după ce mai mulți localnici au fost confirmați cu noul coronavirus. Este vorba despre satul Râmnicelu din comuna cu același nume, județul Buzău, recunoscut drept ”patria usturoiului”.

Satul a intrat în carantină, printr-o decizie a Prefecturii Buzău, după ce mai multe persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, pacientul zero fiind un bărbat care a vândut usturoi și legume în piață, la Suceava. Carantina a fost instituită pentru că populația localității a refuzat cooperarea cu autoritățile sanitare.

Localitatea cunoscută drept bazinul legumicol cu cea mai mare producţie de usturoi din judeţ şi ţară, fapt confirmat şi în urma aplicării cererilor pentru acordarea ajutorului de minimis pentru această cultură care a urcat Buzăul pe primul loc în clasamentul national, a devenit acum focar de COVID-19.

Totul a început săptămâna trecută când analizele au confirmat prezenţa virusului la un bărbat de 30 de ani, internat la Spitalul Judeţean din Focşani.

71

Ancheta epidemiologică a identificat alte şase persoane cu care bărbatul a intrat în contact, iar rezultatele testelor au arătat că toate cele şase persoane au fost şi ele infectate cu coronavirus, astfel că în zonă s-a declanşat o nouă anchetă epidemiologică menită să arate care sunt persoanele cu care cei şase nou diagnosticaţi au intrat în contact. Situaţia pare să se complice mai ales că printre aceste persoane diagnosticate sunt şi comercianţi de usturoi, deci care s-ar fi putut deplasa în toată această perioadă atât în restul judeţului cât şi în alte zone din ţară.

Sâmbătă a fost impusă carantina

Prefectura Buzău a decis sâmbătă dimineaţa impunerea carantinei în satul Râmnicelu.

”Având în vedere lipsa oricărei forme de cooperare a populaţiei din acest sat, imposibilitatea de a derula orice formă de anchetă epidemiologică în zonă, precum şi intersectarea permanentă a tuturor membrilor comunităţii, Direcţia de Sănătate Publică a apreciat riscul epidemiologic de gravitate maximă, motiv pentru care a propus instituirea măsurii de carantină pentru satul Râmnicelu, începând cu data de 9 mai 2020, pe perioada stării de urgenţă”, se arată în comunicat emis de Prefectura Buzău.

Virusul a fost adus din Suceava, de un comerciant de usturoi

După 3 mai, după diagnosticarea primului caz de coronavirus la Râmnicelu, autorităţile de sănătate publică au demarat o anchetă epidemiologică care s-a dovedit a fi destul de greu de dus la capăt. Şi asta o dovedeşte faptul că, autorităţile au descoperit că, de fapt, pacientul sursă ar fi contractat virusul după ce a fost în piaţa din Suceava să vândă usturoi. Iniţial acesta ar fi spus că are o răceală după ce a fost la pescuit.

”Totul a pornit de la unu care venit după piaţă din Suceava. (…) Pe noi ne-a minţit. A spus că a fost la pescuit, că a răcit, că a intrat în apă rece şi în realitate a fost la Suceava. Noi am avut telefonul lui şi l-am sunat la spital şi abia acum am aflat, zilele acestea. A vândut la piaţa de la Suceava legume, usturoi”, a declarat Dumitru Stanciu, primar comuna Râmnicelu.

Bărbatul este internat la Spitalul din Râmnicu Sărat, însă, în urma lui, în satul Râmnicelu, aflat acum sub carantină, au mai fost identificate 19 persoane, dintre care 6 au fost deja diagnosticate cu COVID-19, restul însă refuză testarea.

De ce le-a fost frică de aia nu au scăpat

72

Majoritatea locuitorilor din comuna Râmnicelu sunt cultivator sau comercianţi de usturoi, iar impunerea carantinei poate pune munca agricultorilor în pericol, susține un cultivator de usturoi din județ.

”La acest moment nimeni nu înţelege cu adevărat sensul cuvântului caratinare. Dar vă daţi seamă că dacă aceast decizie ar fi luată, nimeni nu ar mai putea pleca să-şi lucreze pământul. Toate suprafeţele cultvate cu ustoroi ar rămâne nelucrate. Poate nu s-au gândit atât de departe autorităţile care vor fi repercursiunile comunei, dar..În comuna Râmnicelu sunt foarte mulţi culivatori de usturoi. De când s-a acordat ajutorul de minimis pentru usturoi numărul de cultivator de usturoi a crescut foarte mult, aproape s-a triplat. Pentru agricultură ar fi o decizie care ar afecta foarte mult. Este o perioadă aglomerată în care se fac lucrări esenţiale în camp precum ierbicidatul, plivitul. Dacă s-ar carantina comuna nu ştiu cum oamenii arm ai putea ieşi în camp. Să vedem ce vor decide autorităţile. Ne vor închide, nu ne vor închide, se va întâmple cea ce s-a întâmplat la Ţăndărei? Dumnezeu ştie. Deocamdată aşteptăm cu toţii, a declarant Valentin Jecu, cultivator de usturoi din comuna Râmnicelu”, înainte de a se impune carantina.

SECETA, PAGUBE PENTRU 1,2 MILIOANE DE HA. EVALUAREA, GATA VINERI Agroromania.ro 11 Mai 2020

Seceta a creat pagube serioase pentru circa 1,2 milioane de hectare (ha) de teren agricol. MADR anunta ca evaluarea va fi gata vineri si vor fi gandite masuri serioase de sprijin."Seceta este in toata Europa si afecteaza in primul rand tot ceea ce s-a insamantat in toamna. O sa avem in maximum 10 zile evaluarea pagubelor produse la aceste culturi. Repet, discutam de 2,9 milioane hectare care au fost insamantate in toamna, dar in pre-evaluarile pe care le avem nu vor depasi 1 - 1,2 milioane hectare suprafetele care sunt grav avariate. Speranta noastra este ca tot ceea ce insamanteaza fermierii in aceasta perioada sa dea posibilitatea ca productiile sa fie acoperitoare, iar deficitul de pierderi sa nu fie foarte mare si sa avem suficiente cereale. Si aici ma refer, in primul rand, la porumb si la grau, care sa asigure consumul intern", a declarat, marti seara, la Realitatea Plus, ministrul Agriculturii.

 El a mentionat ca in cele mai sumbre scenarii legate de consecintele acestei secete consumul intern de cereale va fi acoperit de productia din toamna acestui an.

 "Am spus si cu alte ocazii: noi consumam ca si tara undeva intre 2,2 - 2,5 milioane de tone de grau si aproximativ 7 milioane tone de porumb. In anii in care a plouat, productiile au fost intre 7 si 9 milioane de tone de grau si cam 14 milioane de tone de porumb, de aceea, in cele mai sumbre scenarii

73

legate de consecintele acestei secete, consumul intern de cereale ar fi acoperit de productia din toamna. Vom monitoriza in continuare stocurile si vom face in asa fel incat, daca este nevoie, vom lua masuri extreme, asa cum am luat in urma cu doua saptamani, ca sa ne asiguram ca toate alimentele de baza de care cetatenii Romaniei au nevoie vor fi in cantitati suficiente pe toata perioada crizei si post-criza", a precizat seful de la Agricultura.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabila in perioada 5 - 11 mai, publicata de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), seceta pedologica moderata, puternica si extrema se va semnala in cultura graului de toamna in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, Transilvania si in cea mai mare parte a Olteniei.

În zonele afectate de secetă culturile au fost calamitate în proporţie de 50%, 12 mai 2020  Cotidianul Agricol 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat că lipsa precipitaţiilor a afectat aproximativ un milion de hectare de culturi agricole, în special în judeţele din sudul ţării, dar şi din zona Moldovei. Şeful MADR susţine că în zonele afectate de secetă culturile au fost calamitate în proporţie de 50%, însă procesul de evaluare a pierderilor este în curs de desfăşurare.

„Facem o estimare a suprafeţelor, a gradului de afectare, după, o să vedem. Trebuie să identificăm o sumă, pentru că vor fi sume de la bugetul naţional, nu din bani europeni, pentru că am auzit pe unii vorbind de bani europeni pentru despăgubiri la secetă. Nu va fi aşa ceva… vor fi bani de la bugetul naţional. De aceea, trebuie să cuantificăm foarte exact care este dimensiunea pagubelor şi să despăgubim în aşa fel încât să nu creăm inechităţi”, a declarat Adrian Oros.

Potrivit acestuia, pentru reabilitarea sistemului naţional de irigaţii, ca infrastructură principală, au fost alocaţi, în acest an, 240 de milioane de lei, în timp ce alte 43 de milioane de euro vor fi alocaţi, din fonduri europene, pentru reabilitarea infrastructurii secundare.

Peste 1 MILION de HA afectate de seceta. Care sunt judetele cu cele mai mari suprafete calamitate? In mai 12, 2020 Potrivit datelor centralizate în urma declarațiilor privind suprafețele calamitate raportat la declarațiile fermierilor, suprafața calamitate este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează astfel încât fermierii care doresc să întoarcă culturile, să o poată face.

74

Județele cu cele mai mari suprafețe calamitate sunt:

Constanța – 416 mii hectare calamitate, iar suprafața irigată este 13.000 de hectare

Tulcea – 129 mii de hectare calamitate, suprafața irigată este de 13.000 hectare

Ialomița – 123.000 de hectare calamitate, suprafața irigată 25.000 de hectare Brăila – 97.000 de hectare calamitate, suprafața irigată 100.000 de hectare Buzău – 75.000 de hectare calamitate, suprafața irigată  7.000 de hectare Galațiul 61.000 de hectare calamitate, suprafața irigată 27.000 de hectare

La data de astăzi, 12 mai 2020, în țară se irigă în total 222.131 de hectare, apa fiind introdusă pe 2100 km canal.

„Asta este situația la zi, așteptăm centralizarea tuturor datelor să vedem exact suprafața care este calamitate în urma secetei puternice și extreme. În 13 mai o să avem un video conferință, unde vom analiza măsurile luate de către comisie dacă au fost eficiente și dacă au fost suficiente”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ce s-a ales dintr-un sistem de irigații în valoare de 1, 3 milioane de euro inaugurat cu pompă de Petre Daea în 2018/ Agricultor: A existat apă doar pentru vizita aia, dar atât 12 MAI 2020 • 

Sistemul de irigații din judetul Ilfov, inaugurat acum doi ani de ministrul Petre Daea, nu funcționează. Stația de pompare a fost reabilitată și poate fi pornită. Însă nu are unde trimite apa. Canalele sunt înfundate, surpate și pline de buruieni, transmite Digi24.ro Florinel Barbu – fostul director ANIF, în 2 octombrie 2018: „S-a făcut bazinul de aspirație pe un kilometru, s-au montat stăvilare noi la râul Sabar, au fost reabilitate stația, conducta de refulare și 26 de kilometri de canal, valoarea investiției a fost undeva la 1,3 milioane de lei„.

Ziua de 2 octombrie 2018 a fost una dintre cele mai fericite pentru agricultorii din zona Jilava, din Ilfov. Canalul de irigații urma să fie funcțional și să asigure apa pentru toate terenurile din zona.

Redeschiderea s-a făcut cu mare fast în prezența fostului minstru al agriculturii, Petre Daea. Aproape doi ani mai târziu situația arată dezolant.

75

Adrian Țone (foto) este unul dintre cei care s-au bucurat cel mai tare de noua investiție pentru că are în apropierea canalului de irigații 3000 de hectare de culturi. Omul spune că bucuria a durat doar câteva zile.

„Când s-a dat drumul la stație și a fost deschiderea cu ministrul Daea prezent, apa a fost dată de la stația de pompare de la 400 de metri, până aici. De aici încolo nu a fost plin niciodată canalul, aici a fost blocat doar pentru a vedea minstrul Daea că există apă, pentru vizita aia, da, atât”, mai spune Adrian Țone.

În teorie canalul de irigatii care începe de la Jilava și se termină la Frumușani, care măsoară 26 de kilometri ar trebui să irige 10.000 de hectare de teren. În realitate canalul este plin de gunoaie, este foarte degradat și nu a mai văzut picătură de apă de peste 10 ani.

Noul director al Autorității Naționale de Îmbunătățiri Funciare spune că proiectul nu era gata în toamna anul 2018 și nu este gata nici acum.

Constantin Ștefan, director ANIIF: In anul 2018 a fost o inaugurare! Nu a funcționat, nu în 2019 în decembrie a fost reabilitată lucrarea de la stația de pompare. Lucrările pe canal nu au fost executate și suntem puși în situația să le efectuăm acum. În momentul de față, trebuie o decolmatare a sifonului și o reparație pentru că au fost niște încercări de vandalizare. Se intervine intens pentru ca săptămâna viitoare să putem alimenta canalul”.Canalul de irigații din Ilfov a fost amenajat în anii 70 și a funcționat până în 2008. Canalul traversează comune din Ilfov, Giurgiu și Călărași. Citește integral pe Digi24.ro Sursa Foto: jurnaluldeilfov.ro

Reţeta subdezvoltării. România exportă cereale şi mână de lucru în fermele şi abatoarele din Germania şi importă carne de porc. Unde ajungem în acest fel? „Ce suntem noi: piaţă de consum, forţă de muncă şi materie primă pentru Europa?“ Florentina Niţu 12.05.2020,

Pandemia de COVID-19 a dezvăluit cu o şi mai mare acurateţe elementele relaţiilor economice dintre România şi ţările mari din

76

Uniunea Europeană: exportăm cereale şi importăm produs finit. Pe locul 1 în UE la porumb şi floarea-soarelui şi pe locul 4 la grâu, România nu reuşeşte să-şi asigure din producţia internă carnea de porc pentru consum. Aceasta este calea spre dezvoltare?

În 2019, România a produs 29,5 milioane de tone de cereale, din care 14 mi-lioane de tone au fost exportate, primele trei pieţe de export din Europa fiind Spania, Italia şi Germania, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Tot anul trecut, România a importat 288.416 tone de carne de porc (proaspătă, refrigerată sau congelată) în valoare de 629 de milioane de euro, conform aceleiaşi surse.

„Trebuie să pompăm bani în dezvoltarea industriei alimentare, să investim în afacerile antreprenoriale, să facem politici sau linii de credit în acest sens. Toţi tinerii pleacă în Germania pentru că noi nu avem companii româneşti mari, performante, iar coloşii nemţi ne fură forţa de muncă, pentru că noi nu suntem competitivi. Dar ce suntem noi: piaţă de consum, forţă de muncă şi materie primă pentru Europa?“, spune Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan-Carmangeria Sânnicoară, un business de 20 de milioane de euro.

România are un efectiv de circa 4 milioane de capete de porcine şi produce aproximativ 30% din consumul total de carne de porc din România, iar Germania este una dintre principalele ţări din care importă carne. Anul trecut volumul de carne importat din Germania a fost de 52.200 de tone, al cărui cost total a fost de 114 milioane de euro.

ANSVSA: Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane  meatmilk  12 mai 2020

Dupa cum informeaza ANSVSA, in perioada 2017-2019 în România au fost înregistrate 2.894 de focare de pestă porcină africană (PPA), din care 2.260 au fost stinse până la sfârșitul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 până în prezent au apărut 225 de noi focare de PPA și au fost stinse 580.

77

Astfel că, în prezent boala evoluează în 153 de localități din 20 de județe, cu un număr de 280 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială). În 21 de județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.537 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Până la această dată (08.05.2020) au fost despăgubiți 15.097 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.818.650 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

78

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.

Serviciul Comunicare și Logistică Documentară                                                               

Pierderi de milioane de euro în industria cărnii din cauza pandemiei de coronavirus 12 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Potrivit declaraţiei directorului executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase, pierderile estimate pentru anul 2020 în industria cărnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depăşi mai multe milioane de euro.

“Din discuţiile avute cu procesatorii de carne, creşterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelată cu scăderea eficienţei muncii reprezintă deja o realitate. Repornirea economiei şi relaxarea măsurilor de distanţare socială nu cred că vor conduce cel puţin pentru următoarele şase luni la o reducere a costurilor pe angajat şi la o creştere a eficienţei muncii. Şi aceasta, ca urmare a faptului că măsurile şi procedurile speciale puse în practica de companiile din industrie pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor, şi a reduce la minim riscul apariţiei îmbolnăvirilor vor rămâne în vigoare, pentru multă vreme de acum încolo. Dacă luam în calcul şi reducerea vânzărilor cu circa 15-20% şi faptul că reluarea se va face treptat şi va depinde foarte mult şi de reluarea activităţii în industria ospitalităţii, este foarte posibil ca pierderile pentru întreg anul 2020 în industria cărnii să depăşească mai multe milioane de euro”, a declarat directorul executiv al ARC.

Potrivit reprezentantului ARC, restricţiile de circulaţie şi costurile de transport au dus la creşteri de preţ, constituind o povară pentru procesatorii cărora le-au scăzut vânzările comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar care sunt “obligaţi să cumpere materie prima la preţuri încă mari”.

Încă de la debutul crizei generate de pandemia de coronavirus, reprezentanţii industriei de procesare a cărnii din România au solicitat sprijin din partea autorităţilor pentru limitarea pagubelor, însă până în prezent solicitările ARC au rămas fără răspuns.

Studenții Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București experimentează tranzacționarea produselor agricole pe o piață digitală internațională reală 12 mai 2020 Cotidianul Agricol  Commoditrader, platforma internațională de comerț digital cu produse

79

agricole și Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București, au încheiat un parteneriat educațional.

Studenții din cadrul specializării Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole, din București și din filialele de la Călărași și Slatina, vor participa în săptămâna 18 – 22 mai la cursuri de câte o oră și jumătate, susținute de Commoditrader, pentru a experimenta tranzacționarea produselor agricole pe piața domestică și internațională, elementele comerțului digital și părțile implicate, precum și mecanismele de asigurare și finanțare a tranzacțiilor.

Prin parteneriatul încheiat, cele două organizații își propun să exemplifice în procesul didactic aspecte esențiale pe care un viitor specialist, absolvent al facultății de Management și Dezvoltare Rurală care activează în agribusiness, ar trebui să le cunoască: tipul de tranzacții și poziționarea lor (anunțuri și perioade) care se pot desfășura între utilizatorii platformei – în calitate de vânzători sau cumpărători, mecanismele de funcționare ale comerțului digital agricol, prețurile și modul în care funcționează piața fizică, instrumente de protecție și finanțare a tranzacțiilor, parametrii de tranzacționare și cerințele de calitate a cerealelor specifice unui contract, stabilirea unui contract și negocierea termenilor, precum și elementele specifice tranzacțiilor de tip futures sau cele ale carbonului.

”Dorim să sprijinim mediul educațional din România și să contribuim prin cunoștințele noastre la formarea specialiștilor agribusiness-ul românesc. Pentru noi, România este o piață importantă, atât din punct de vedere al potențialului agricol, prin dimensiune și istoric al producției, cât și datorită potențialului uman, unde oamenii sunt receptivi la evoluțiile tehnologice și își doresc să se alinieze la tendințele internaționale de comerț care să le asigure accesul la piețe competitive și transparente și un nivel înalt de specializare și profesionalism”, declară Alexandra Suciu Sorensen, Responsabil Dezvoltare Piața pentru România, din cadrul Commoditrader.

Strategia Facultății de Management şi Dezvoltare Rurală este de a se poziționa ca instituție dinamică de învățământ superior, urmărind îndeaproape schimbările intervenite pe piaţa muncii şi în societate în general. O preocupare continuă a colectivului facultății este creșterea calității actului didactic, a întregului proces de învățământ (de la planurile de învățământ, la fișele disciplinelor, cadrele didactice, spațiile de învățământ,

80

dotările și stagiile de pregătire practică), în vederea formării de specialiști care se pot integra în societatea bazată pe cunoaștere, gata de a-și asuma responsabilități, capabili de flexibilitate în carieră și pregătiți pentru a conduce.”Suntem în dialog permanent cu reprezentanți ai mediul de afaceri din agribusiness-ul local, fermieri, furnizori de inputuri, traderi de produse agricole, procesatori, presa agricolă. Suntem în cătarea de informație, ne instruim studenții în spiritul deschiderii către nou, iar parteneriatul cu Commoditrader este un exemplu în acest sens și reprezintă totodată o oportunitate care ne permite să aflăm de la sursă modul de funcționare a piețelor agricole și să ne pregătim studenții pentru afacerile viitorului”, declară Prof. Toma Adrian Dinu, Decan al Facultății de Management şi Dezvoltare Rurală și titular al cursului Costuri, Prețuri și Tarife la specializarea Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole.

Despre Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală

Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală (FMDR) este una din cele șapte facultăți din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMBV), cea mai veche instituție de învățământ agricol superior din România. FMDR este prezentă la București și în cele două filiale din Călărași și Slatina.

FMDR derulează două specializări de licență: Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole Rurală, şi Inginerie şi Management în Alimentația Publică şi Agroturism, considerând ca fiind cele mai adaptate atât experienței corpului didactic, cât şi cerințelor pieței forței de muncă. De asemenea, în cadrul FMDR funcționează cinci specializări de master: Management și Dezvoltare Rurală, Managementul Calității și Inovației, Management în Agroturism și Alimentație Publică, Management și Audit Intern și Agribusiness.

Despre Commoditrader

Commoditrader a fost fondată în 2018 de două femei daneze, antreprenorul tech, Julie Koch Fahler, și traderul de mărfuri, Ida Boesen, și un grup

81

internațional de mari fermieri. Platforma Commoditrader.com a fost lansată în Danemarca în aprilie 2019 și în România în septembrie 2019.

Lansând platforma de comerț online www.commoditrader.com, compania își asumă misiunea de a sprijini comerțul transparent și deschis și să creeze conexiuni mai bune la nivel de ferme, folosind digitalizarea.Commoditrader a fost premiat ca fiind “Cea mai inovatoare companie din industria Agro” de către Danish Agriculture & Food Council și YARA și “Start-up-ul nordic fintech nr. 1 în 2019” de către Copenhagen Fintech și The Danish Industry Foundation.Studiu ADAMA: fricile și comportamentele alimentare ale românilor în vremea pandemiei 12 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Consumatorii așteaptă de la companii să comunice mai mult despre acțiunile lor privind siguranța alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei

Potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare a funcționat în parametri normali în contextul pandemiei;

Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie;

Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;

Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);

Totodată, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

“ADAMA este un jucător-cheie pe piața de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluții de ultimă generație pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectați la problemele care țin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar, care trebuie tratată cu

82

multă responsabilitate de către autorități: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.STATUL ȘI COMPANIILE, ACTORII IMPORTANȚI PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).SITUAȚIA ECONOMICĂ ESTE SURSA PRINCIPALĂ DE ÎNGRIJORARE ÎN RÂNDUL ROMÂNILOR

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.TIPARELE DE CONSUM ALIMENTAR AU SUFERIT SCHIMBĂRI DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI

83

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deși suntem e un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionați arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Principalele masuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați – 78%, dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție – 68%. Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.CRIZA PANDEMICĂ A DETERMINAT SCHIMBĂRI ȘI ÎN CE PRIVEȘTE CANALELE COMERCIALE UTILIZATE

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț – hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din

84

partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și preturile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menționează că dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă și calitativă având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfășurat în perioada 3 – 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

85

86

ANEXA 1Schimbări ale comportamentelor de consum la nivel globalChina

În perioada pandemiei s-a constat o creștere a consumului de lactate, care surclasează orezul. Asociații din industria lactatelor, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Institutul Național de Nutriție și Sănătate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al populației în perioada pandemiei. Sursă: foodnavigator-asia

Statele Unite ale Americii

Statul american Arizona cunoaște încă de la începutul pandemiei o creștere semnificativă a cumpărăturilor online de alimente. Vânzările de lapte praf, fasole, orez și înălbitor cu clor au explodat atât aici, cât și în Washington și statul Colorado.Sursă: cnbc.com

Marea Britanie

87

Masa de prânz este posibil să înregistreze cea mai importantă schimbare, deoarece trendul înainte de pandemie era ca masa de prânz să se servească în oraș. Gustările vor înregistra o creștere semnificativă în rândul celor mici (semi-preparate din pui etc.). Crește și sectorul lactatelor prin produse proaspete și înghețată. Sursă: Agriculture and Horticulture Development Board

Alte tendințe globale de consum (studiu realizat de International Food Information Council Foundation)Oamenii merg mai rar la cumpărături și gătesc mai mult acasă

Conform studiului, aproape jumătate dintre respondenți au susținut că în acest moment consumă preponderent mâncare gătită acasă decât o făceau acum o lună. 1 din 3 respondenți susține că a redus drastic comenzile de livrări la domiciliu.

Cumpărăturile de alimente prin platforme online, în topul preferințelor

De vreme ce cumpărăturile în magazine s-au redus, 16% dintre respondenți afirmă că au început să comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% susțin că au crescut numărul de comenzi online de alimente pentru că se simt mult mai în siguranță. 4 din 10 persoane preferă să cumpere produse alimentare ambalate, deși nu mulți dintre ei și-au schimbat percepția asupra precarității calităților nutritive ale acestor tipuri de alimente.

Comportamentele de consum s-au modificat și ele

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) afirmă că au început să consume mai multe snacks-uri și, în general, să mănânce mai mult (15%). Pe de altă parte 27% dintre respondenți susțin că au început să consume mâncare mai sănătoasă și 13% susțin că au început să consume mai puține alimente decât de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului susțin că nu au cunoscut schimbări în comportamentul de consum alimentar.

RomaniaFunctioneaza. La CAI Curtici se munceste intens cu toti cei 500 de oameni Agrostandard | 9 May, 2020

Pe de o parte frica de boala, peste 4 miliarde de oameni blocati, unii mor, altii isi pierd business-urile sau joburile. O mare parte din economie sta. Simultan, de cealalta parte, altii functioneaza la parametrii maximi, criza si situatia de urgenta aducandu-le cresteri de venituri, oportunitati si profit. Dimitrie Musca e dintre cei care ‘duduie’. Ca de obicei. Are deja legenda de ‘Fat Frumos al Integrarii’ in agribusiness-ul Romaniei.

88

https://youtu.be/JKhogGlHxN0

In timpul crizei acest fermier integrator isi demonstreaza din nou abilitatile. Produce de toate, vinde de toate, investeste in multe.

Vazandu-l doua zile la treaba, uneori alaturi de fiul sau Calin Musca, un fermier ultramodern de alt tip, (o sa vorbim cu si despre el in curand), am realizat ca acest Dimitrie Musca e o pasare rara. E in primul rand ‘fermier de oameni’, cu mare stiinta de tinut in tensiune inalta oricati oameni cu care intra permanent in contact.

Azi e mai in miezul trebii ca oricand: vorbeste intr-una la telefon, vorbeste cu zeci de oameni care i se perinda in birou, da interviuri on-line, la telefon, si mie in direct, alerga impreuna cu mine si cu altii din ferma in ferma, se cearta cu oficialii incercind sa convinga in favoarea agriculturii, se sfatuieste cu baiatul lui, striga, lauda, calculeaza, injura, rade, conduce masina, din fabrica in fabrica, din holda in holda, iar la sfarsitul zilei de-abia asteapta ziua urmatoare.

Pentru ca toti cei 500 de angajati din holdingul CAI Curtici sunt la treaba. Unii de la ora 3 in fiecare dimineata, pentru ca animalele – cu miile – au regulile lor bine stabilite.

Zicala perioadei de pandemie: Cei 500 de oameni ai nostri lucreza normal.

Si ca sa-i insufletesca, la sediul central al holding-ului, la ore fixe, canta o melodie de ceas de turn, si se aud dangate de clopot, de aude tot Curticiul.

Cred ca si prietenii nostrii unguri asculta aceste melodii cu urechea lipita de granita.

Constient si mandru, Dimitrie Musca, cu plete inspicate (dar adolescentine), ii armonizeaza pe toti intr-o singura directie – sa munceasca zi-lumina, 6 zile

89

pe saptamana.

Sa produca mancare cat mai multa si mai buna. Pe bani buni! Pentru ca mai urmeaza…

INDUSTRIE ALIMENTARA

Participați la studiu privind impactul epidemei de Covid-19 asupra companiilor din sectorul Agro-Alimentar din România  meatmilk  12 mai 2020Întreaga economie națională trece printr-o perioadă extrem de dificilă, din cauza problemelor generate de evoluția bolii Covid-19.Deja, începând din momentul decretării Stării de Urgență și până acum, atât structura pieței, obiceiul de consum al populației, relațiile economice pe întreg lanțul economic, de la fermă la desfacere, inclusiv din punct de vedere tehnologic, s-au modificat substanțial.

Ca urmare, dovedind o preocupare constanta fata de evolutia mediului de afaceri din Romania, de evolutia companiilor din domeniu si, in special, de viitorul sectorului Agro-Alimentar romanesc, Agentia infoGROUP, prin publicatiile sale Meat.Milk, infoFERMA si infoALIMENT, initiaza in premiera pentru presa de specialitate din Romania un CHESTIONAR care va sta la baza realizarii unui studiu de piata, referitor la efectele crizei sanitare determinate de evolutia Covid-19, asupra fiecarui sector in parte: ferma agricola, ferma zootehnica, furnizori de input-uri, furnizori de tehnologii, procesatori, retail.

La chestionar sunt invitați să răspundă proprietari, manageri sau alți factori de conducere din ferme, furnizori de input-turi, distribuitori de tehnologii,

90

inclusiv de laborator, companii de procesare, retail. Răspunsurile la toate întrebările sunt obligatorii.

In urma raspunsurilor pe care le vom primi si ale rezultatelor care vor decurge din ele, prin realizarea acestui studiu se urmareste identificarea celor mai bune strategii pe care fiecare manager in parte le poate adopta pentru afacerea pe care o conduce, precum si cele mai eficiente directii de dezvoltare ale fiecarei companii, cu atat mai mult cu cat, inainte de sintetizarea informatiilor si de publicarea rezultatelor, initiatorii acestui studiu vor transmite raspunsurile dumneavoastra reprezentantilor autoritatilor, al caror punct de vedere va fi consemnat in raportul final.

Toate concluziile acestui studiu, impreuna cu respunsurile dvs si ale autoritatilor, vor fi detaliate si dezbatute si la Conferinta Meat.Milk din 24-25 septembrie 2020.

Va invitam, asadar, sa participati la CHESTIONARUL infoGROUP si sa raspundeti la toate intrebarile care va sunt adresate, promitandu-va ca timpul alocat nu va fi mai mare de 10 minute. Toate întrebările sunt obligatorii.

Apasă aici pentru a completa chestionarul: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScUywJZRR8pDy2SPu1qLha_fFJ5rqYYEng6wvfgfJloixPWyg/viewform

ACORDATI 10 MINUTE VIITORULUI DUMNEAVOASTRA,

PARTICIPATI LA STUDIU,

RASPUNDETI INTREBARILOR DIN CHESTIONAR!

Sacrificările de animale şi păsări şi producţia de carne în luna martie 2020 meatmilk 12 mai 2020Conform ultimului raport emis de INS, în luna martie 2020, în comparaţie atât cu luna februarie 2020 cât şi cu luna martie 2019, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la toate speciile de animale şi la păsări. Defalcat, situația se prezintă astfel:

Sacrificări-Martie 2020 faţă de Februarie 2020

-Bovine – 118.2 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 64ț6 99,4

-Porcine – total 100,5 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 93,8 109,3

91

-Ovine şi caprine – total 122,7; 239,0 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 190,9; 93,4 138,6

-Păsări – total 104,9 105,8 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare: 106,0 113,7

Greutatea medie în carcasă la animalele şi păsările sacrificate – kilograme:

-Bovine – total 170,2 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 247,3

-Porcine – total 90,3 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 89,8

-Ovine şi caprine – total 15,8; 13,1 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 15,8; 14,7

-Păsări – total 1,7 din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 1,7.

Industria carnii intră pe pierderi! Costuri ridicate si vanzari tot mai miciAgrostandard | 10 May, 2020 |

Pierderile estimate pentru anul 2020 in industria carnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depasi mai multe milioane de euro, in conditiile cresterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scaderii eficientei muncii cu aproximativ 30% si a vanzarilor cu 15-20%, sustine Dana Tanase, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC). In acelasi timp, vanzarile s-au prabusit la carnea de pasare, scaderi semnificative fiind inregisrate si la carnatii pentru gratar si mici.

“Din discutiile avute cu procesatorii de carne, cresterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelata cu scaderea eficientei muncii reprezinta deja o realitate. Repornirea economiei si relaxarea masurilor de distantare sociala nu cred ca vor conduce cel putin pentru urmatoarele sase luni la o reducere a costurilor pe angajat si la o crestere a eficientei muncii. Si aceasta, ca urmare a faptului ca masurile si procedurile speciale puse in practica de companiile din industrie pentru a proteja sanatatea si securitatea angajatilor, si a reduce la minim riscul aparitiei imbolnavirilor vor ramane in vigoare, pentru multa vreme de acum incolo. Daca luam in calcul si reducerea vanzarilor cu circa 15-20% si faptul ca reluarea se va face treptat si va depinde foarte mult si de reluarea activitatii in industria ospitalitatii, este foarte posibil ca pierderile pentru intreg anul 2020 in industria carnii sa depaseasca mai multe milioane de euro”, a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC. Dana Tanase a precizat ca dupa Sarbatorile Pascale a avut loc prabusirea cererii la carnea de pui, atat pentru cea proaspata, cat si pentru carnea

92

congelata, motivul principal fiind “avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici”.

“Din pacate, dupa Sarbatorile Pascale, avem prabusiri ale cererii. Noi credem ca doua ar fi explicatiile pentru aceasta scadere, si anume: avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici si veniturile corelate cu increderea consumatorilor. Sa nu uitam ca sunt peste 1,2 milioane de oameni trimisi in somaj tehnic care, pe de o parte nu au incasat toti inca acest ajutor, oricum mai mic decat venitul realizat inainte de criza si pe de alta parte nu au o viziune prea buna cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii inregistreaza scaderi cu aproximativ 20% pana in prezent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la comercializarea carnatilor pentru gratar si micilor congelati, scadere ce are drept cauza lipsa interactiunilor sociale. In acesta perioada au mai fost semnalate scaderi drastice la pieptul de pasare si ready meal, in conditiile in care activitatea HORECA este zero atat la noi, cat si in Europa. Si vanzarea de produse din carne la vitrina asistata a scazut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Estimam ca se va mentine acest trend descendent cel putin inca 3 luni”, a mai spus directorul executiv al ARC.

RomaniaFunctioneaza. Productia merge inainte. Si investitiile Agrostandard | 10 May, 2020

Industria alimentara autohtona functioneaza si produce mancare pentru ca romanii sa aiba ce pune pe masa in aceste zile, in care COVID-19 a dat peste cap economia romaneasca si pe cea globala.

La Radic Star, producatorul de mezeluri din Stefanestii de Arges, chiar daca activitatea s-a restrans, iar o parte din personal a fost trimis in somaj tehnic, se lucreaza in fabrica! Este drept, nu la capacitate maxima, dar cel mai important este ca se produce. Si in ciuda vanzarilor mai mici sau a faptului ca au cazut pur si simplu comenzile din partea HoReCa, conducerea Radic Star isi pastreaza optimismul si spera la o revenire cat mai rapida la normal si, de ce nu, la finalizarea investitiilor in curs.

93

Mai multe, insa, despre activitatea de la Radic Star puteti afla din interviul acordat de Mirela Ungurenus, asociat si unul dintre administratorii companiei, pentru FoodBiz.

• Cum va desfasurati activitatea in aceasta perioada?

Noi am mai trecut printr-o criza in 2015 cand am avut un incendiu si au fost distruse din temelii fabrica si abatorul. De atunci am invatat multe, ne-am calit, am capatat si mai multa experienta si incredere in noi si in personalul muncitor si tesa care ne au fost alaturi, iar in aceasta situatie de COVID-19 ne-am mobilizat si mai bine. Pe langa regulile stricte de igiena si siguranta alimentara pe care le avem implementate conform certificatelor ISO si HACCP, am aplicat si regulile impuse prin legislatia elaborata de Guvern pentru aceasta perioada.

• Cati angajati lucreaza practic acum?

In total, avem circa 280 de angajati pe tot grupul de firme. Pe COVID-19 in industria alimentara s-au produs niste schimbari si a trebuit sa luam hotararea sa dam o mica parte din personal in somaj tehnic pentru doua saptamani. Asteptam cu speranta repornirea economiei pentru a ne relua activitatea la capacitate maxima.

• Ati luat masuri speciale in fabrica?

Cum am spus sii mai inainte, la noi regulile sunt foarte strict reglementate prin legislatie si prin normele interne de conduita implementate conform certificarilor ISO si HACCP. Avem echipe formate pe fiecare faza de productie care se ocupa de instruirea personalului, aplica si urmaresc respectarea acestor reguli. Procedura de purtare a echipamentelor de protectie – masti, bonete, halate, manusi o aplicam dintotdeauna si ca pe langa acestea am instruit personalul cum sa se comporte in afara unitatii pentru a nu se infecta. Ca si strategie, am decis sa nu se intalneasca schimburile la intrarea in productie si i-am organizat sa lucreze la un interval de 12 ore. Avem grija si o foarte mare responsabilitate fata de ei.

• Cum v-ati descurcat in ceea ce priveste aprovizionarea cu materie prima?

Nu avem probleme, aprovizionarea de la furnizori a mers in mod normal si in plus, in cadrul grupului de firme avem o ferma de porci care ne asigura 10% din necesar.

• V-ati schimbat strategia de business?

94

A trebuit sa ne adaptam la noile circumstante de desfacere prin reprogramarea productiei in functie de cerere. De exemplu inchiderea sectorului HoReCa ne-a afectat piata de desfacere si in plus au fost afectate si comenzile de la hypermarket-uri din cauza schimbarii comportamentului de cumparare al oamenilor. Per total, productia a scazut in conditiile in care comenzile s-au micsorat.

• Cum vedeti evolutia in continuare? In cat timp va puteti reveni?

Acum este un moment de expectativa.Tot mediul de afaceri asteapta relaxarea si prin repornirea business-urilor legate de domeniul nostru de activitate speram sa ajungem cat de repede la capacitatile normale de productie.

• Cum se desfasoara lantul integrat de productie?

Gupul de firme din care facem parte detine o ferma de porci la Ciupa (judetul Arges), cu un efectiv de 4.000 de capete pe ciclu, trei cicluri pe an. De asemenea, dispune si de o ferma vegetala de circa 600 ha. Dupa incendiul din 2015 am accesat un proiect pe fonduri europene prin care refacem fabrica si abatorul. Speram ca in octombrie-noiembrie sa se reia activitatea la fabrica de pe vechiul amplasament la Stefanesti (judetul Arges) si prin aceasta sa inchidem lantul integrat de productie.

• Aveti si magazine proprii?

Avem trei magazine ale noastre, unul este la fabrica si doua in pietele centrale in Pitesti. Ne propunem sa dezvoltam un lant de magazine propriu si sa mergem si pe alte zone cum ar fi Bucuresti.

• Ce ati invatat din criza aceasta? Care a fost cea mai mare problema?

Aceasta criza ne-a intarit si mai mult, ne-am mobilizat, am redus cheltuielile. Asteptam cu incredere repornirea economiei care este in avantajul tuturor si, de asemenea, sa finalizam proiectul pentru a creste capacitatea de productie si a crea noi locuri de munca.

• Oamenilor le este frica sa vina la lucru?

Oamenii au inteles de la inceput ca trebuie sa se protejeze si sa respecte regulile de distantare sociala, sa se informeze si sa nu intre in contact cu persoane care vin din zone cu risc mare. La Radic Star le-am asigurat toate conditiile in acest sens si astfel am reusit sa nu avem probleme.

95

Fundaţia Coca-Cola donează 250.000 de dolari Crucii Roşii Române C.B. Companii / 12 mai

Fundaţia Coca-Cola a donat Crucii Roşii Române suma de 250.000 de dolari pentru achiziţia de echipamente de protecţie destinate personalului medical şi kituri de testare COVID-19, a anunţat marţi organizaţia, într-un comunicat.

Cu ajutorul fondurilor oferite, vor putea fi achiziţionate 5.000 de seturi de protecţie pentru personalul medical ce conţin măşti de tip FFP2/FFP3 şi mănuşi de protecţie, precum şi 100 de seturi care asigură 100.000 de testări pentru coronavirus - echivalentul a aproximativ 50% din totalul de testări realizate până în prezent pe teritoriul României

"În această perioadă fără precedent, prioritatea Crucii Roşii Române este de a ajuta comunitatea să se pregătească şi să răspundă la impactul pandemiei. Mulţumim Fundaţiei Coca-Cola care s-a alăturat demersurilor organizaţiei noastre prin fonduri dedicate achiziţionării de echipamente de protecţie şi testare atât de necesare unităţilor sanitare. Fiecare sprijin ne face tot mai uniţi si mai puternici în această luptă", a declarat Ioan Silviu Lefter, director general Crucea Roşie Română.

Potrivit Fundaţiei Coca-Cola, acest demers vine ca o nouă contribuţie din partea companiei Coca-Cola la efortul comun de limitare a efectelor noului coronavirus, după donaţia realizată de Sistemul Coca-Cola în România în produse şi fonduri pentru echipamente medicale, în valoare totală de 200.000 de euro.

"Provocările aduse de această perioadă ne-au unit şi ne-au determinat să colaborăm şi mai strâns, în ciuda distanţei fizice. Am învăţat mai mult decât oricând despre importanţa implicării. Această nouă donaţie, pe care ne bucurăm că putem să o oferim prin Fundaţia Coca-Cola Crucii Roşii Române, exprimă angajamentul nostru de a rămâne aproape de comunitate şi

96

de toţi cei care, în perioada aceasta, duc o luptă dificilă sau încearcă să-i ajute pe cei vulnerabili: personalul medical, Crucea Roşie Română, ONG-uri şi iniţiative de sprijin, mediu privat şi cetăţeni. Le mulţumim pentru tot ceea ce fac, pentru fiecare gest de grijă şi implicare", a afirmat Costi Bratu, public affairs and communication manager, Coca-Cola România.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România este o organizaţie umanitară, membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, auxiliară a autorităţii publice şi abilitată prin lege să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile. Întreaga sa activitate se desfăşoară în scopul alinării suferinţelor persoanelor aflate în situaţii de risc fără nicio deosebire în ceea ce priveşte naţionalitatea, rasa, religia, vârsta, sexul, apartenenţa militară, socială sau politică.

Crucea Roşie Română este prezentă la nivel naţional cu 47 de filiale teritoriale şi peste 7.000 de voluntari care se implică activ în acţiunile sale.

RomaniaFunctioneaza. Peste 1000 de oameni lucreaza, alti 400 stau Agrostandard | 11 May, 2020 |

Tudor Neculoiu, conducatorul Sergiana din Brasov, este un alt tip de integrator. Impartit intre activitatea care ii merge bine si inchiderile complete, alearga ca toti antreprenorii romani ai zilei de azi, incercand sa gaseasca solutii si sa contrabalanseze nebunia neasteptata a acestei crize. Fermele-i merg, chiar daca nu la turatie 100%. Magazinele il ajuta sa aiba acces la cash imediat. Pe de alta parte, cele 10 restaurante cu venituri spectaculoase, de mare succes in Transilvania, s-au inchis si i-au taiat sursele cele mai lichide.Cei peste 1000 de oameni care lucreaza trebuiesc balansati permanent. Il ajuta in reglajele financiare si fata cea mica, care, dupa universitatea in Austria si mai multi ani la Deloitte Romania, a venit la firmele familiei sa creasca impreuna.

Fiica cea mare este directorul general al lantului de restaurante si saloane de evenimente si resimte din plin stresul opririi activitatii. Sotul ei este directorul comercial alaturi de ea, si acest cuplu tanar invata suferinta din plin. Au de dat explicatii si de tinut aproape 400 de oameni care traiesc doar

97

din ajutoare de somaj si nu au perspectiva clara de munca si viitor. Dura lectie!

Partea plina a paharului, mia de oameni care lucreaza, sustine perspectiva si permite partii goale a paharului, cei 400 de oameni de la restaurante si evenimente, sa spere.

https://youtu.be/KN-LRcMhdu4 ;

O sa vedeti in partile care urmeaza ce suparat este Tudor Neculoiu pe cat de prost este protejat antreprenorul roman si produsele romanesti. Iar experienta pe care o are pare sa-i dea dreptate. Sursa: Food Biz

COTNARI donează 10% din profit medicilor români, pentru a-i sprijini în lupta cu COVID-19 mai 12, 2020 Adelina Boboc

Cotnari, unul dintre cei mai mari producători de vinuri cu denumire de origine controlată din Europa și unul dintre liderii pieței de profil din România, donează 10% din profitul său Spitalului Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva” Iași, pe baza votului publicului din cadrul campaniei #pentruoameni#pentrubine, desfășurată între 1.04-30.04.2020.

98

Publicul a votat spitalul către care merge donațiaCampania, care a fost susținută de un spot TV și materiale în mediul online, și-a propus să anunțe decizia Cotnari de a dona 10% din profit pentru lupta medicilor cu pandemia generată de virusul COVID-19.Publicul a fost invitat să viziteze websiteul www.cramelecotnari.ro pentru a alege care spital din România are cea mai mare nevoie de  ajutor financiar, în această perioadă dificilă pentru întreaga noastră societate.Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva” din Iași a obținut 65% din voturiDin totalul voturilor exprimate de către vizitatorii website-ului, 65% au indicat Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sfânta Parascheva” din Iași ca fiind beneficiarul campaniei.“Cotnari este un loc în care oamenii se ajută mereu unii pe ceilalți. La noi nu este doar un loc de muncă, ci o comunitate care s-a cladit prin încercări repetate de-a lungul anilor. În acest moment greu pentru noi toți, ne bucurăm să putem ajuta un spital important al României.  Mulțumim medicilor pentru eforturile imense din aceste zile, dar și tuturor celor care au ales să participe în campania noastră” a declarat Constantin Deleanu, Președintele Companiei Cotnari.Campania “#pentruoameni#pentrubine” vine să completeze donația de 50 000 lei făcută de Cotnari SA în cursul lui martie aceluiași spital din Iași.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Retailerii nealimentari din centrele comerciale ameninţă cu boicotarea deschiderii magazinelor C.B. Miscellanea / 12 maiPatronatele din retailul nealimentar solicită proprietarilor de centre comerciale agrearea unei noi înţelegeri prin care să existe chirie zero în perioada pandemiei de coronavirus, în caz contrar ameninţând cu boicotarea redeschiderii magazinelor."Este un apel disperat, pentru că suntem într-o situaţie disperată. Există proprietari de centre comerciale care au înţeles conjunctura extraordinară şi neprevăzută pe care o traversăm, şi care au adoptat atitudinea corectă de dialog şi soluţiile comerciale evidente. Există, însă, mulţi proprietari care forţează plata integrală a chiriilor în condiţiile în care membrii noştri au activitatea suspendată. Nu este corect nici moral şi nici contractual, pentru că retailerii nealimentari nu au putut beneficia de spaţiile respective. Dacă nu se înţelege rapid că nu avem de unde acoperi asemenea costuri ne vom îndrepta spre colaps, iar efectele negative economice şi sociale vor fi extrem de ample", susţine Cosmin Savu-Cristescu, secretar executiv RORETAIL.

În acest context, Organizaţia Patronală a Retailerilor din România lansează un Apel Public la adresa reprezentanţilor centrelor comerciale de a nu forţa

99

colapsul industriei de retail nealimentar şi agrearea, la nivelul întregii industrii de retail, a unei noi înţelegeri comerciale provizorii (New Deal) între retailerii nealimentari şi reprezentanţii centrelor comerciale, axată pe două elemente principale: zero chirie pentru perioada suspendării activităţii magazinelor şi negocierea individuală a chiriilor ca procent din vânzări, ulterior deschiderii magazinelor.

"Retailerii nealimentari au în plan să nu deschidă magazinele şi să nu participe la redeschiderea centrelor comerciale din România dacă solicitările lor pentru stabilirea unui nou tip de relaţie comercială nu primesc un răspuns favorabil", atenţionează organizaţia.

Potrivit sursei citate, până în prezent, peste 2.000 de magazine, reprezentând aproximativ un sfert din totalul magazinelor din centrele comerciale din România, au semnat apelul RORETAIL.

Organizaţia Patronală a Retailerilor din România este o asociaţie înfiinţată în anul 2014, care grupează peste 1.000 de magazine din România (branduri naţionale şi internaţionale) şi însumează peste 12.000 de angajaţi.

Dragoş Militaru, Kandia Dulce: Vânzările au scăzut brusc după închiderea şcolilor şi intrarea în stare de urgenţă, însă ne aşteptăm să crească treptat. „Vom parcurge însă în continuare o perioadă de criză economică care ne va afecta pe toţi“  Mădălina Panaete 12.05.2020,

Dragoş Militaru, general manager, Kandia Dulce: De la 1 aprilie am redus temporar programul de lucru pentru toţi angajaţii Kandia Dulce la 4 zile/săptămână. În ultimele săptămâni producem la maximum 50% din capacitate.

Dragoş Militaru, general manager al Kandia Dulce, cel mai mare producător local de ciocolată, spune că în primele două săptămâni din martie vânzările erau peste anul precedent însă după închiderea şcolilor şi declararea stării de urgenţă vânzările au înregistrat o scădere bruscă.

„Cumulat, pe perioada martie-aprilie vânzările sunt la minus 42% faţă de anul precedent. Însă, biscuiţii Ulpio Cremita şi ROM alături de tabletele de ciocolată amăruie Kandia sunt în această perioadă foarte solicitate. De

100

asemenea, prăjitura Măgura şi batoanele de ciocolată ROM, mai ales ROM Alb, rămân printre dulciurile preferate de români“, spune managerul, care conduce producătorul de la începutul anului trecut.

 O prietenie condimentată cu business 22 apr 2020 Autor: Andra Stroe

Ambiţia şi răbdarea în faţa provocărilor alături de o prietenie trainică au fost ingredientele necesare pentru povestea de succes a brandurilor Calif şi Condimental, înfiinţate de antreprenorii Radu Tănase şi Bogdan Jantea. Compania continuă să îşi servească şi pe timp de pandemie clienţii, prin platforma foodpanda.

Radu Tănase şi Bogdan Jantea se cunosc de la grădiniţă şi au trecut deja ani buni de când au devenit şi cei mai buni prieteni. Radu Tănase este de profesie jurist, iar Bogdan Jantea s-a pregătit să devină urbanist. Cu timpul însă şi-au dat seama că ar face echipă bună conducând un business doar al lor, dar până aici au avut de trecut prin câteva schimbări profesionale.

„Nici eu şi nici Bogdan nu am schimbat prea multe companii. Pe scurt, eu am plecat de la un simplu sales operator, în timpul facultăţii, ulterior am lucrat ca sales representative, sales coordinator şi mai apoi brand manager într-una din cele mai importante companii de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux. Aşa am realizat că, de fapt, sunt mult mai atras de lumea vânzărilor decât de holurile judecătoriilor. Cât despre Bogdan, el a avut un parcurs pe aceeaşi linie a studiilor terminate – facultatea de urbanism Ion Mincu – şi a activat ca manager de proiect în cadrul unei companii de dezvoltare imobiliară, ulterior deschizându-şi propria firmă de arhitectură”, povesteşte Radu Tănase.

Povestea Calif a început undeva spre finalul anului 2010, în Centrul Istoric al Bucureştiului, unde antreprenorii au reuşit „să prindă” un spaţiu mic, de 45 de metri pătraţi, dar foarte bine poziţionat. „Pe cât a fost de simplu începutul, pe atât de complicat. La puţin timp după deschidere, întreg Centrul Istoric a intrat în proces amplu de renovare şi practic ne-am trezit

101

peste noapte cu toată strada transformată într-un şanţ de doi metri adâncime, şi cred că deja aici vorbim şi de prima bornă din parcursul nostru. Cumva speranţele noastre se năruiau sub puzderia de excavatoare, muncitori, betoane şi tot felul de alte minunăţii ale constructorilor care promiteau un centru istoric mirobolant”, îşi aminteşte antreprenorul.

„Scăparea” lor, adaugă el, a venit din comercializarea unor produse unice pe care le aduseseră din stadiul de „junk food”, aşa cum erau percepute atunci în piaţa, la cel de „must try&have”. „Aşadar, cu tot şantierul în faţă, clienţii continuau să vină la noi, să consume produsele noastre pe te miri ce colţisoare, guri de canal pe post de scaun şi alte locuri incomode şi teoretic improprii consumului, dar cred că gustul şi servirea primau şi toţi uitau de restul.”

Al doilea moment-cheie în parcursul afacerii a venit în vara lui 2012, când cei doi au pierdut peste 100.000 euro într-un proiect de pe litoral, unde incercaseră să promoveze brandul. Acest eşec nu i-a descurajat însă, ci i-a ambiţionat şi mai mult. Astfel, au hotărât să deschidă şi cea de-a doua unitate, în Piaţa Iancului, deschidere care a venit la rândul său cu o nouă serie de provocări. „Vânzările nu erau pe măsura aşteptărilor noastre deşi poziţia era excelentă. Ca atare, am început câteva campanii agresive de marketing cu ajutorul cărora am reuşit după o luptă de 8 luni să facem din această unitate vârful de lance al lanţului pe care îl creionasem încă din 2010.” Investiţiile în cele două unităţi s-au ridicat la aproape 200.000 euro.

Portofoliul companiei este astăzi alcătuit din trei unităţi Calif, trei unităţi Condimental, două unităţi dual brand Calif/Condimental, o unitate cloud kitchen (care funcţionează doar în sistemul de livrări. Dintre acestea, în prezent, funcţionează în sistem de livrări la domiciliu două unităţi Calif, o unitate Condimental şi unitatea cloud kitchen, urmând ca după relaxarea măsurilor de distanţare socială să reînceapă activitatea în Centrul Vechi cu o unitate Calif. În 2019 businessul a înregistrat venituri de circa 34 de milioane de lei. „Evident anul 2020 este unul al surprizelor şi aştept să ieşim

102

de sub starea de urgenţă pentru a lucra la rectificarea bugetului”, spune Tănase.

Specificul companiei este unul oriental, „dar adaptat nouă, românilor sau europenilor în cea mai mare măsură”. Despre brandul Condimental antreprenorul spune că este singurul din România în domeniul QSR (Quick Service Restaurant) care funcţionează sub deviza „nu prăjim nimic”. „Practic este singurl brand fast food unde nu prăjim niciun ingredient, tehnologia fiind aici factorul principal iar gustul şi produsele fiind unele create special pentru noi, toţi aceia ce căutăm să mâncăm cât mai curat dar în acelaşi sistem fast food.”

Pentru unităţile Calif, preparatul-fanion rămâne în continuare„deja celebrul” Dil kebab. Falafelul cu sos de vinete şi rodii şi Zed kebabul sunt alte preparate din meniu aflate la mare căutare. În ceea ce priveşte Condimental, cea mai reprezentativă gamă produs este Kebun, „unicul kebab pus de data aceasta într-o cutie elegantă, special creată pentru a putea fi ţinută în mână cu uşurinţă de către o doamnă sau domnişoară în primul rând”, acesteia urmându-i Dil kebabul light, salată tabouleh, falafelul light şi altele.

La mijlocul lunii martie, echipa businessului număra în jur de 160 de angajaţi, dar după decretarea stării de urgenţă şi obligativitatea de a închide unele unităţi, compania a ajuns să lucreze cu un efectiv de circa 55 de angajaţi. Businessul s-a adaptat rapid la noul context de piaţă şi a pus în funcţiune livrarea de produse precum: pui întreg la grill, pulpe de pui la grill, piept de pui la grill, miel la cuptor slow cooked, aripioare şi ciocănele de pui. Preparatele pot fi comandate atât gătite cât şi marinate, asezonate cu condimente şi garnituri şi gata de a fi gătite acasă de către clienţi, dându-le astfel posibilitatea de a-şi crea singuri o experienţă culinară.

Numărul comenzilor a crescut organic în această perioadă. De altfel, vânzările în online mergeau bine şi înainte de criză. „Valoarea medie a coşului este undeva la 40 de lei, produsele fiind aceleaşi că înainte, dar, spre surprinderea noastră, şi categoria nouă s-a bucurat de un succes la care sincer nu mă aşteptăm aşa de repede”, notează Tănase. Profilul-ţintă al

103

clienţilor a rămas acelaşi că acum 6-7 ani: corporatişti şi freelanceri, în procent egal clienţi şi cliente, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani şi venituri medii spre mari.

Schimbările aduse de această criză sunt multiple, mai observă antreprenorul, dar ritmul celor activi este acelaşi, „ba chiar aş spune că odată cu produsele noi avem noi provocări şi suntem cumva mai activi şi mai creativi, lucru pe care îl veţi vedea în continuare în parcursul nostru post-criză”. El spune că ar sumariza învatamintele trase în această perioada astfel: „să nu ne credem niciodată cei mai buni, să ne conştientizăm lacunele şi să avem un plan de salvare.”

Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

Marii retaileri trec pe energie verde. Simtel, companie de inginerie, va construi 47 de parcuri fotovoltaice pentru Dedeman, Penny Market şi Mega Image Miruna Diaconu 12.05.2020

 Durata de viaţă a unui panou solar este de 25 de ani.

Simtel, companie care se ocupă şi cu livrarea de proiecte în sectorul energiei regenerabile, are în plan anul acesta să construiască peste 47 de parcuri fotovoltaice pe acoperişurile unora dintre cei mai mari retaileri din România, printre care Dedeman, Penny Market şi Mega Image.

Simtel a construit până în prezent peste 50 de facilităţi fotovoltaice în România, beneficiari fiind în principal retaileri precum Penny Market, Mega Image, Dedeman. Anul trecut, compania Simtel a construit jumătate din cen-tralele fotovoltaice realizate în România, astfel că Dedeman beneficiază de 7 dintre acestea, Penny Market de 15, Mega Image 10, iar alte companii din producţie de 8 centrale.

104

Auchan extinde opțiunile de livrare pentru comenzile online printr-un parteneriat cu Poșta Română 12 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Magazinul online Auchan.ro a încheiat un parteneriat cu C.N. Poșta Română S.A. prin intermediul căruia va oferi clienților din întreaga țară o nouă opțiune de livrare a comenzilor. Astfel, Auchan integrează serviciul StaiAcasă Plus, soluția de livrare door-to-door dedicată distribuției rapide oferită de C.N. Poșta Română S.A., informează retailerul prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.

În prima etapă, serviciul va fi disponibil în municipiul Suceava și localitățile limitrofe, iar prin intermediul noii opțiuni, clienții vor putea comanda alimente la temperatură ambientală, dar și produse nealimentare, din toate categoriile listate pe auchan.ro, cu o greutate maximă a comenzii de 30kg. În perioada următoare, Auchan va extinde treptat această opțiune la nivel național. Comenzile astfel expediate sunt monitorizate în sistem Track&Trace pe tot fluxul de livrare. Salariații poștali contactează destinatarul, indicând intervalul orar pentru livrare, și fac livrarea comenzilor la adresa indicată. Destinatarul confirmă primirea prin semnatură pe formularul AWB, iar factorii poștali încasează contravaloarea trimiterii.

„Parteneriatul cu Poșta Română, pe care îl apreciem foarte mult, vine ca urmare a dezvoltării accelerate a activităților de ecommerce ale Auchan Romania din ultima perioadă. Astfel, în cadrul magazinului online auchan.ro am extins gamele de produse, am introdus și standardizat noi servicii, lucrăm cu mai mulți operatori de livrare, pe diverse categorii, fresh sau generale, și am pus în funcțiune un sistem de customer care, toate pentru a răspunde cât mai bine nevoilor și așteptărilor clienților, mult crescute în această perioadă. Poșta Română ne va ajuta, o dată în plus, să ducem „diferența Auchan” în toate colțurile României”, a declarat Tiberiu Dănețiu, Director Marketing Auchan Retail România. „Ne bucurăm că, începând de astăzi, suntem parteneri cu unul dintre cei mai mari retaileri de pe piața din România. Dezvoltarea produsului StaiAcasă se încadrează în strategia Poştei Române de a creşte cota de piaţă pe segmentul de livrare a mărfurilor

105

comandate on-line. Strategia noastră şi, în special acest produs, valorifică potenţialul reţelei poştale care numără peste 5.500 de subunităţi pe întreg teritoriul naţional”, a declarat  Gina Budeanu – Directorul Direcției Strategii și Politici de Dezvoltare, Poșta Română. Ținând cont de contextul actual, ambele companii se asigură că întregul flux de pregătire și livrare a comenzilor respectă condiții stricte de siguranță sanitară, implementând o serie de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii virusului. Astfel, pregătirea comezilor în magazinele Auchan are loc în deplină siguranță, angajații fiind instruiți cu privire la purtarea măștilor și a mănușilor, precum și în ceea ce privește dezinfectarea cărucioarelor și a cutiilor de ambalare. În egală măsură, angajații Poștei Române vor păstra distanţa de 2 metri faţă de persoanele aflate la domiciliu sau în autoizolare cărora urmează să li  se  distribuie  alimentele. 

De asemenea,  aceștia nu  vor  intra  în  locuinţa  clienţilor,  distribuirea realizându-se  la  uşă/poartă. Factorii  poștali  dedicați  care  distribuie  comenzile  sunt echipați  cu  măști,  și mănuși. Totodată,  flota  auto  dedicată  cu  care  se  realizează  distribuirea  de  alimente  este  dotată  cu dezinfectant de mâini și cu dezinfectant de suprafețe. Despre Auchan România Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, 2 supermarketuri Auchan și o rețea de 24 magazine de proximitate MyAuchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, aproximativ 10.000 de angajaţi,  o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, propune celor circa 5 milioane de locuitori din orașele în care sunt prezente magazinele Auchan un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount generalizat, cu toate preţurile mici, permanent.

Pe www.auchan.ro Auchan prezintă clienților peste 25.000 de produse și, în acelasi timp, operează website-ul dedicat activităţilor de gastronomie tip restaurant -  lamasa.auchan.ro.

Despre Poșta Română Poşta Română este cel mai mare operator naţional din domeniul serviciilor poştale şi se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (93,52%) şi Fondul Proprietatea (6,48%). Compania deţine o reţea de peste 5.600 de subunităţi poştale la nivel naţional, distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poştale. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.

106

GLOBAL

AO: Vom avea mai multe tranzactii de cereale in 2019/20. Graul si sorgul, in top Agrostandard | 7 May, 2020 |

Utilizarea cerealelor este mai scazuta iar rezervele cresc in 2019/20! FAO mentine prognozele de productie la 2.720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor in 2019/20 in scadere cu 24,7 milioane tone, in mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra cresterii economice, pietelor energetice si a cererii de hrana pentru animale. Noua prognoza reflecta in mai mare parte utilizarea redusa a porumbului in China si SUA.

De asemenea, FAO si-a redus prognoza fata de luna trecuta privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorita scaderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizeaza totusi ca in general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o crestere de la an la an a utilizarii orezului in alimentatie in Asia.

Totodata, se estimeaza ca utilizarea graului in 2019/20 va creste cu 1,2 la suta fata de sezonul precedent, in conditiile in care se estimeaza cresterea consumului alimentar.

Ratele de utilizare mai scazute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfarsitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve si utilizare la 31,6 la suta, deci mai mare decat cel de 30,7 la suta proiectat de FAO luna trecuta. Cresterea stocurilor de cereale reflecta in primul rand inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de asteptat sa atinga un nivel record de 428 de milioane de tone.

Se preconizeaza ca tranzactiile mondiale de cereale in 2019/20 vor creste cu 2,8 la suta, pana la 422 de milioane de tone, crestere generata mai ales de sorg si grau. Restrictiile la export asupra graului cultivat in regiunea Marii

107

Negre au fost, in majoritatea cazurilor, deja ridicate si nu se asteapta sa afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.

Dupa petrol, pretul porumbului se prabuseste pe bursa de valori. Care este legatura? In mai 12, 2020

În perioada pandemiei, prețul petrolului s-a prăbușit pe bursele internaționale, din cauza scăderii masive a consumului. Acest lucru a avut un impact direct și asupra prețului combustibilului la pompe. 

Această scădere a prețului a reprezentat un factor  pozitiv pentru agricultură, dat fiind faptul că una din cheltuielile destul de mari pentru fermieri o reprezintă achiziția motorinei.

Mai mult decât atât, specialiștii de la AgroGo.ro susțin că acest lucru poate avea un impact pozitiv nu doar asupra reducerii costurilor lucrărilor agricole, dar și al transportului (atât rutier, cât și cel maritim, un factor important în ecuația exporturilor).

Dar, această scădere a prețului are și un impact negativ asupra prețului unor produse agricole. Spre exemplu, în piața din Statele Unite, prețul porumbului a scăzut destul de mult, fiind semnificativ mai mic față de prețul din aceeași perioadă din ultimii ani (vezi graficul alăturat).

Grafic: agrogo.ro

Dar ce legatura are petrolul cu porumbul?

„În unele piețe, precum SUA, o bună parte din porumb (aprox. o treime) este folosit pentru producția de bio-combustibili. Și cum petrolul este un concurent direct al bio-combustibilului, scăderea prețului s-a propagat în cascadă, până la prețul porumbului, Cât despre impresia că acest lucru se întâmplă departe de noi și nu ne afectează, am mai discutat acest aspect.

108

SUA fiind cel mai mare producător și exportator de porumb din lume, iar bursa din Chicago având cele mai mari volume la tranzacțiile cu porumb din lume, evoluția prețului de la această bursă poate influența prețurile pe tot mapamondul”, scrie Vasile Topac, cofondator AgroGo.

Se presupune că după încetarea pandemiei prețul petrolului își va reveni (a început să se stabilizeze deja pe burse), influențând probabil și prețul porumbului. Oricum, acest an va fi unul atipic, în care putem vedea tipare ale evoluției prețului neobișnuite.

Să sperăm în primul rând la o producție bună, iar între timp specialiștii AgroGo – Bursa online de cereale, vor încerca să semnaleze schimbările semnificative ale trendurilor de preț curente sau viitoare, pentru a fi aproape de ce se întâmplă în piața internațională sau regională.

UNIUNEA EUROPEANA

AMENDMENTS 1 - 40 - Draft opinion Report on the implementation of National Roma Integration Strategies: Combating negative attitudes towards people with Romani background in Europe - PE650.484v01-00

AMENDMENTS 1 - 40 - Draft opinion Report on the implementation of National Roma Integration Strategies: Combating negative attitudes towards people with Romani background in EuropeCommittee on Culture and EducationPeter Pollák , Source : © European Union, 2020 - EP

 

Coming up: Covid-19 recovery plan, contingency EU budget, tyresEU affairs

Coming up in Parliament: EU long-term budget, Covid-19 tracing apps and more 

109

During a plenary session starting Wednesday MEPs will look at how the EU budget can help Europe exit the Covid-19 crisis and will also vote on new tyre labelling rules.Support for the economy

The economy has slowed down sharply due to the coronavirus outbreak and the EU is looking into ways to get it going again. The European Commission is expected to come up with a new proposal for a bigger EU budget for 2021-2027 to support the recovery. MEPs will discuss the issue with the Commission and the Council on Wednesday and will vote on a resolution later in the week.

Finding an agreement on a multibillion-euro financial plan takes time and it is becoming more and more likely that there will be a delay before the start of the implementation of the 2021-2027 budget. MEPs will vote on a resolution on Wednesday calling on the Commission to present a contingency budget proposal by 15 June to avoid disruption for farmers, companies and organisations counting on EU funds.

Find out what the EU is doing to fight Covid-19 and mitigate its impact.

Tyre labelling Parliament will vote on new tyre labelling rules on Wednesday that will ensure consumers have the necessary information to choose fuel-efficient tyres when purchasing.

Contact tracing apps Mobile apps could be a powerful ally in the fight against Covid-19 as they can help track people who have been in contact with an infected person. However, MEPs want to make sure they are in line with  data protection rules. A plenary debate on the issue will be held on Thursday.

Hungary The coronavirus crisis has led to new concerns about the rule of law in Hungary as the government in Budapest now has the power to rule by decree for an indefinite period of time. MEPs will discuss the situation with the Council and the Commission on Wednesday.

Water reuse On Wednesday Parliament will vote on rules to promote the reuse of water in agricultural irrigation to help alleviate stress on water supplies.

110

EU budget  MEPs will vote on Wednesday on whether to approve the implementation of the EU's 2018 budget by the different institutions and agencies, in what is known as the discharge procedure.

Committees Parliamentary committees will also meet this week to discuss a range of issues from the EU’s plans to build a circular economy based on the re-use and recycling of products and biodiversity to sustainable mobility and ethical issues around articial intelligence.

Find out more

Plenary session: streaming and documents  

Parliament's weekly agenda   Agenda highlights   Audiovisual materials  

Highlights - Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Commissioner Kyriakides - Committee on Agriculture and Rural Development 12-05-2020

On 11 May, Commissioner for Health and Food Safety Stella Kyriakides attended the extraordinary AGRI committee meeting. The Commissioner exchanged views with Members on measures to tackle the impact of the COVID-19 outbreak on the agriculture sector which is currently facing unprecedented circumstances caused by the pandemic.

Source : © European Union, 2020 - EP

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development

12-05-2020 07:30 AM CEST

111

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

- 20 May (to be confirmed)

Atitudine șocantă la Comisia Europeană. Membrii Comisiei se fac că nu aud întrebările legate de abuzurile asupra sezonierilor româniCarmen Avram - Membra a Parlamentului European 12 mai 2020 

Atitudine șocantă la Comisia Europeană. Membrii Comisiei se fac că nu aud întrebările legate de abuzurile asupra sezonierilor români

Prezentă în ședința extraordinară a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European (AGRI), Stella Kyriakides, Comisarul European pentru sănătate, a fost întrebată atât de europarlamentarul Carmen Avram, cât și de alți colegi din Comisia AGRI, ce măsuri concrete vor fi luate pentru muncitorii sezonieri români care se plâng de abuzurile suferite la fermele din Occident.

Din păcate, Comisarul a evitat răspunsul la această întrebare, ignorând îngrijorările exprimate în ședință. Și mai grav este că aceeași atitudine a avut-o, în cadrul unei alte ședințe a AGRI, și Comisarul European pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care nu a vrut să răspundă la întrebare. De asemenea, scrisoarea trimisă în urmă cu două săptămâni Comisiei Europene de Carmen Avram și alți 25 de europarlamentari, din 11 state membre, a rămas fără răspuns până la această oră.

Atitudinea membrilor Comisiei Europene e șocantă și lipsită de considerație față de soarta a mii de cetățeni ai Uniunii Europene. Carmen Avram atrage

112

atenția că România nu trebuie tratată ca „raftul Europei”, din care poți alege oricând forță de muncă ieftină și lesne de abuzat.

Europarlamentarul Carmen Avram continuă să ceară de urgență:

1. un set de protocoale pentru informarea și protejarea muncitorilor sezonieri expuși la abuzuri în timpul acestei crize; 2. accelerarea mecanismului centralizat de achiziții pentru echipamente de protecție, în special în ferme;3. necesitatea implementării Convenției ILO 184 (legată de Siguranța și Sănătatea în Agricultură) în statele membre care încă nu au implementat-o sau îi ignoră prevederile.

Deși muncitorilor sezonieri le-a fost permis tranzitul în alt stat prin acorduri bilaterale, în urma unei recomandări a Comisiei Europene, mulți dintre ei au ajuns în ferme din străinătate unde trăiesc în condiții deplorabile, înghesuiți în adăposturi rudimentare, uneori fără electricitate, apă curentă sau facilități obligatorii pentru igiena de bază. Mai grav, acești oameni au puține opțiuni și perspective profesionale, ceea ce îi face vulnerabili în relația cu angajatorii. Această vulnerabilitate nu înseamnă că trebuie lăsați pradă condițiilor deplorabile, abuzurilor și izolării și, mai ales, tratați ca niște cetățeni de mână a doua.

Deși în ultimele luni mii de români au plecat la muncă în ferme occidentale, în condiții incerte și în baza unor contracte dubioase, Guvernul României nu are nici până în prezent o evidență clară a acestora. E cu atât mai grav cu cât, în Germania, un sezonier român a murit după ce a fost infectat cu virusul COVID-19, iar alte câteva sute au fost testate pozitiv.

Tratamentul de TVA aferent tranzacţiilor intracomunitare, în contextul remediilor rapide aplicabile din 2020S.B.Companii / 12 maiOdată cu trecerea la un sistem definitiv de TVA, în legislaţia Uniunii Europene, cât şi în legislaţia din România au fost implementate patru remedii rapide având drept scop asigurarea aplicării unitare a regulilor de TVA în toate statele membre ale UE precum şi combaterea evaziunii fiscale, potrivit unui comunicat al companiei EY România.

Principalele remedii rapide implementate în 2020 vizează condiţiile pentru aplicarea scutirii de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri şi regulile privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrări succesive de bunuri.

Pentru scutirea de TVA aplicabilă livrărilor intracomunitare de bunuri, companiile trebuie să aibă în vedere îndeplinirea celor două cerinţe legate de:

113

-obligaţia cumpărătorului de a deţine un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA emis de un stat membru, altul decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor, care trebuie comunicat furnizorului;

-obligaţia furnizorului de a completa corect şi de a depune declaraţia 390.

În ceea ce priveşte aplicarea scutirii de TVA pentru livrări succesive de bunuri, adică mai multe livrări de bunuri care fac obiectul unui singur transport între două state membre UE, remediul rapid urmăreşte să ofere certitudine cu privire la determinarea tranzacţiei căreia îi va fi alocat transportul intracomunitar de bunuri. În acest scop, a fost introdusă noţiunea de "operator intermediar", definit ca acel furnizor intermediar care expediază sau transportă bunurile, precum şi regula generală potrivit căreia transportul şi implicit scutirea de TVA vor fi atribuite numai livrării de bunuri efectuate către operatorul intermediar (cu excepţia cazului în care operatorul intermediar comunică furnizorului codul său de TVA din statul membru din care bunurile sunt expediate).

Sursa citată informează că societăţile comerciale trebuie să aibă în vedere noile reguli şi să implementeze proceduri interne care să le asigure aplicarea corectă a tratamentului de TVA pentru operaţiunile efectuate. Un tratament de TVA incorect va genera obligaţii de plată suplimentare şi costuri substanţiale care includ valoarea penalităţilor şi dobânzilor de întârziere, iar în anumite cazuri şi valoarea TVA.

Trebuie să subliniem că livrările succesive cu bunuri sunt operaţiuni complexe care, în multe situaţii, generează dificultăţi în stabilirea corectă a implicaţiilor fiscale corespunzătoare.

Pentru evaluarea corectă a unei tranzacţii este necesară implicarea specialiştilor fiscali şi a celor din departamentele de achiziţie sau livrări încă de la faza de negociere a operaţiunilor respective. O standardizare a procesului de achiziţie sau livrare de bunuri trebuie să includă în mod obligatoriu tratamentul de TVA şi, unde este cazul, cel de accize şi vamal. În plus, documentarea corespunzătoare a operaţiunilor reprezintă un punct important în susţinerea tratamentului de TVA al unei operaţiuni.

Pentru a veni în întâmpinarea mediului de afaceri, EY România susţine o serie de webinarii având ca scop prezentarea unor aspecte din domeniul taxelor indirecte menite să prezinte soluţii optime pentru desfăşurarea anumitor operaţiuni şi să sublinieze riscurile cu care se pot confrunta companiile pe parcursul activităţilor desfăşurate.

114

................................................

BULGARIA

DIN 2021: Bulgaria va reduce TVA pentru restaurante şi cantine la 9% C.B.Miscellanea / 12 maiBulgaria intenţionează să reducă Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru restaurante şi cantine la 9%, de la 20%, începând din 2021, pentru a ajuta industria ospitalităţii să îşi revină după pandemia de coronavirus, a declarat, marţi, premierul Boiko Borissov, transmite Reuters.Bulgaria, ţară unde turismul este responsabil pentru 8% din economie, a înregistrat până acum 2.004 de cazuri confirmate de coronavirus şi 93 de decese.

Guvernul de la Sofia a închis toate restaurantele, barurile şi cafenele începând de la mijlocul lunii martie pentru a ţine sub control pandemia. La începutul lunii mai, autorităţile au relaxat parţial restricţiile, permiţând servirea clienţilor în grădini sau terase.

"Vom face o excepţie pentru voi, pentru că sectorul este închis în urma ordinelor noastre", a declarat Borissov, după o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor restaurantelor şi hotelurilor. "Aceasta poate fi o măsură care poate da bune rezultate pe termen lung. Totul este acum în mâinile voastre", a adăugat premierul bulgar.

Într-o postare pe Facebook, Borissov a precizat că TVA redus pentru restaurante ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021.

Propunerea ar urma să fie înaintată Parlamentului de partidul GERB al premierului Borissov în cursul zilei de marţi.

Hotelurile din Bulgaria beneficiază deja de o Taxă pe Valoarea Adăugată de 9%.

Borissov a mai spus că Guvernul de la Sofia va avea suficiente mijloace pentru a face faţă pandemiei de coronavirus, dar că va avea nevoie de miliarde pentru a reporni economia.

Chiar dacă este una dintre cele mai sărace ţări din UE, Bulgaria menţine o disciplină fiscală strictă. Guvernul de la Sofia se aşteaptă ca măsurile stricte introduse la nivel global pentru a opri răspândirea noului coronavirus să provoace o contracţie de 3% a economiei bulgare în acest an. În schimb, Comisia Europeană estimează că economia bulgară se va contracta cu 7,2%.

115

FRANTA

Franța: Cei care își ating fața pot primi o amendă de 38 de euro 12 mai 2020 https://www.smartradio.ro/franta-cei-care-isi-ating-fata-pot-primi-o-amenda-de-38-de-euro/

Pentru prima dată, respectarea gesturilor de prevenție este inclusă într-un decret, în Franța. O noutate care ar putea avea consecințe destul de concrete, crede avocatul Nicolas Hervieu.

Iesire din izolare – „Am pus elemente de conduită în decret ca să arate bine, dar acest lucru are consecințe legale” …” Astăzi, 11 mai, au fost publicate în Decretul Oficial nr. 2020-545 măsuri necesare pentru combaterea epidemiei Covid-19 în contextul stării de urgență.”.

Un text care conține pentru prima dată de la începutul pandemiei trimiteri la gesturile de prevenție. Așa cum a menționat avocatul Nicolas Hervieu, conceptul de distanțare socială apare efectiv în textul legii dar și indicațiile de a „tuși în cot”, de-ți spăla mâinile „în mod regulat cu săpun și apă” sau să arunci „imediat după folosire” batista de hârtie la coșul de gunoi.

Acestea sunt toate elementele de „comunicare” politică, explică avocatul în drept public și drept european pentru HuffPost. Pentru că, dacă nerespectarea gesturilor de barieră nu este sancționată de prevederile decretului, asta nu înseamnă că legiuitorul a luat totul în calcul, continuă Nicolas Hervieu.

Încălcarea unui decret este sancționată

“Au uitat că legea aplică sancțiuni pentru orice încălcare a unui decret”, deplânge el. Deoarece, în conformitate cu dreptul francez, încălcarea interdicțiilor și obligațiilor cuprinse într-un decret (în acest caz, respectarea gesturilor de prevenție) este pedepsită cu o amenda de 38 de euro. Și mai clar, acest lucru înseamnă că decretul dă autorităților posibilitatea de a sancționa pe cineva care nu a respectat aceste măsuri de precauție.

„Într-adevăr, nerespectarea „gesturilor de prevenție” nu este  în mod explicit sancționată de textul decretului. Dar poate fi invocat sistemul penal general (amendă de 38 €), cu atât mai mult cu cât decretul „# ieșire din izolare” conține formule imperative.”, scrie avocatul pe Twitter.

„Adevărata problemă nu este numărul posibilelor amenzi, ci mai degrabă faptul că decizia nu este centralizată”, adaugă Nicolas Hervieu, care își imaginează un primar hotărât să folosească forța, care poate cere ofițerilor

116

de poliție judiciară să amendeze în masă toți cetățenii care încalcă decretul. De exemplu, toți cei care nu ar purta mască sau care își aruncă șervețelele în altă parte decât în coșul de gunoi. „Teoretic, el ar putea face asta și atunci se va ajunge la judecată”.

După cum explică Nicolas Hervieu, două variante pot pune capăt acestei situații absurde. Prima ar fi un apel către judecătorul administrativ împotriva decretului, susținând că acesta este contrar principiilor fundamentale și nu indică precis incriminările. Cealaltă ar fi ca fiecare persoană să conteste amenda în fața instanței de poliție, contestând legalitatea decretului în sine.

„Am transformat regulile de sănătate în instrumente legale”, se lamentează avocatul, regretând că legiuitorul a elaborat un text incomplet.

GRECIA

Producția de bioenergie din deșeuri animale se extinde  meatmilk  12 mai 2020

În vara anului 2020, producătorul german WELTEC BIOPOWER va începe construirea unei fabrici de biogaz în Veria, nordul Greciei.Principalul investitor și operator al proiectului este unul dintre cele mai mari abatoare pentru bovine și porci din Grecia. Uzina de 500 de kW – pe care WELTEC a planificat-o în colaborare cu partenerul său grec Tetoros Machinery din Megara – urmează să funcționeze încă de la mijlocul lunii noiembrie 2020. De mai mulți ani, multe deșeuri de animale s-au acumulat în nordul Greciei .

Potrivit institutului de cercetare grecesc CRES, deșeurile provenite din creșterea animalelor și sacrificarea în toată Grecia se ridică la 17,5 milioane t / an. Aceasta corespunde unei capacități potențiale de biogaz de aproximativ 370 MW.

Capacitatea instalată în prezent în Grecia este de aproximativ 83 MW. Noua fabrică WELTEC din Veria va folosi o parte din aceste resurse pentru

117

generarea de energie. Procesul de digestie anaerobă va folosi în principal gunoiul de bovine și resturile de procesare a cărnii. În afară de aceste substraturi, digesterul din oțel inoxidabil de 4.903 m³ va fi alimentat și cu apă uzată și grăsimi.

Substanțele de intrare vor proveni din abatorul și fermele proprii ale operatorului, precum și de la fermierii din apropiere. Digestia extrem de eficientă va începe cu un proces de introducere personalizat. În acest scop, substraturile vor fi încărcate mai întâi într-un alimentator de podea în mișcare de 60 m³.

Alimentatorul va transporta substraturi solide, cum ar fi cojile de portocale, la unitatea MULTIMix, unde vor fi mărunțite și apoi pompate către digester. Substraturile lichide vor fi pompate direct în digestor din două unități de depozitare.

„În urma procesului de digestie, întregul digestat va fi tratat într-o unitate de igienizare în aval”, explică Alain Priser, Director de vânzări internațional la WELTEC BIOPOWER. Între timp, investitorii greci caută astfel de plante personalizate pentru a face profitabile și climatice utilizarea neutră a gamei variate de materii prime.

 Acesta este singurul mod în care ponderea energiilor regenerabile în generarea de energie poate fi dublată de la nivelul actual de la 30 la 60 la sută în 2030. Această țintă a fost definită în Planul național de energie și climă 2021-2030 (NECP) adoptat de Grecia . Un pas intermediar va fi închiderea a 14 centrale electrice pe cărbune în următorii cinci ani.

Pe lângă gazul natural, energiile regenerabile vor juca un rol esențial în reducerea decalajului de furnizare a energiei electrice. În următorul deceniu, Grecia va investi aproximativ 9 miliarde de euro în astfel de centrale. În această perioadă, capacitatea de utilizare a biogazului și a biomasei instalate este de trei ori. În acest proces, noile legi vor asigura securitatea investițiilor.

„Operatorii greci din rețeaua electrică vor fi obligați să conecteze în mod preferențial aceste instalații la rețea, să își cumpere electricitate și să plătească prețuri minime definite”, explică partenerul grec John Tetoros, al WELTEC. Tetoros Machinery și WELTEC BIOPOWER au colaborat la reforma energetică elenă din 2007. Cu un portofoliu de 18 instalații și extensii pe care le-au înființat, acestea sunt liderul pieței pentru fabricile de biogaz din Grecia. Pe baza conceptului celei mai recente plante din Veria, este posibil să fie adăugate mai multe plante în portofoliu.

118

SANATATE si GASTRONOMIE

Diferenţa dintre drojdia activă şi cea instant – Pe care e mai bine să o foloseşti Cristina Popescu

Drojdia uscata activa si drojdia instanta sunt ambele utile in precesul de dospire al painii si ii ofera acesteia o textura aerisita si usoara, dar fac acest lucru in moduri usor diferite si exista o diferenta majora in modul in care le folositi: drojdia uscata activa trebuie dizolvata in apa inainte de utilizare, in timp ce drojdia instant poate fi amestecata chiar in ingredientele uscate.

Iata tot ce trebuie sa stiti despre aceste drojdii:

Drojdie uscata activa

Este probabil ceea ce va vine in minte atunci cand va ganditi la drojdie si este cel mai comun soi vandut in magazinele alimentare. Este un tip de drojdie uscata care este granulara, cu o consistenta similara ca faina de porumb. Este un organism viu, care ramane inactiv pana cand se se dizolva intr-o cantitate mica de apa calduta. Se adauga apoi la restul ingredientelor, unde devine responsabila de cresterea aluatului.

Drojdia uscata activa este vanduta de obicei in ambalaje individuale sau borcane mici de sticla. Daca il utilizati pe acesta din urma, asigurati-va ca il refrigerati dupa deschidere, astfel incat drojdia sa ramana proaspata si activa, recomanda acasa.ro.

Drojdie instant

Drojdia instant este un alt tip de drojdie care a fost introdusa dupa drojdia uscata activa in anii ’70. Se prepara folosind un procedeu similar cu drojdia uscata activa, desi este uscata mai repede si macinata in particule mai fine. Din aceasta cauza, se dizolva si se activeaza mai rapid. Spre deosebire de drojdia uscata activa, drojdia instant nu trebuie dizolvata in apa calda mai intai, acesta poate fi amestecata alaturi de restul ingredientelor.

119

Ce tip de drojdie ar trebui sa folosesti?

Aceasta parte depinde de tine. In timp ce fiecare tip de drojdie reactioneaza diferit si duce la rezultate coapte cu usoare variatii, nu exista un raspuns corect. Recomandat ar fi sa alegeti un fel de drojdie, sa va familiarizati cu el si sa il folositi pe acela de fiecare data – cu exceptia cazului in care reteta da un motiv specific pentru a proceda altfel.

Mentineti drojdia la temeratura corespunzatoare. Drojdia functioneaza cel mai bine la temperaturi cuprinse intre 20°C si 25°C. Daca casa ta este racoroasa iarna, pastreaza drojdia intr-un loc mai cald. Totodata, daca temeratura din casa este foarte ridicata, acest lucru nu va ajuta foarte mult drojdia. Asadar, fa tot posibilul sa o depozitezi in conditii bune.

Untul, ouale, laptele si zaharul incetinesc activitatea drojdiei

Ei bine, daca faceti un preparat cu multe dintre aceste ingrediente, aluatul poate creste mai lent sau nu la fel de mult ca de obicei. Nu e nimic in neregula cu drojdia ta; retetele cu un aluat bogat, precum rulourile de scortisoara, painea cu arome sau impletiturile de Craciun necesita mai multa rabdare.

Depozitati drojdia neutilizata in congelator

Congelatorul este un bun ajutor daca vrei ca drojdia ta sa fie pusa pe pauza o vreme. Acest lucru ii va prelungi durata de viata cu mult peste data de expirare. Sigilati drojdia intr-un recipient etans inainte de inghet.

Mai presus de orice, atunci cand lucrati cu drojdie, amintiti-va intotdeauna ca este un ingredient viu. Exista conditii care o ajuta sa prospere si conditii care o incetinesc.

DOSAR

Ministrul Vela,   declaraţie controversată: „Sunaţi la 112 dacă cineva nu are mască şi strănută“ VIDEO 12 mai 2020, 08:14de Sinziana Ionescu

Ministrul de Interne Marcel Vela a vorbit luni seară, pe canalul de Youtube al lui George Buhnici, despre amenzile pe care autorităţile le vor aplica cetăţenilor după data de 15 mai, când România va ieşi din starea de urgenţă, făcând o afirmaţie controversată legată de oamenii fără mască.

120

George Buhnici: „Dacă vedem pe cineva lângă noi în metrou fără mască şi strănutând? Poate face o glumă proastă sau poate fi infectat. Ce facem noi în momentul acela?“ 

Vela: „În momentul acela sunaţi la 112. La toate gurile de metrou o să avem şi oameni de ordine. Putem suna la 112 instant. Respectivul, daca nu are mască şi strănută poate avea dosar penal, pentru că a avut un comportament care se încadrează în zona penalului şi a contribuit la răspândirea bolilor cu bună ştiinţă. Noi nu intrăm în cazărmi acum. Vom apăra cetăţenii corecţi“, a afirmat ministrul de Interne.   

Declaraţia poate fi ascultată mai jos:

„ https://youtu.be/3aw_9IlHgJs

Dacă nu aveţi mască, dacă o societate nu îşi decalează programul ca să reducă presiunea de pe transportul public, daca se face o altă activitate decât cea permisă, să se deschidă un restaurant, o terasa. Vor fi amenzi şi pentru grupuri mai mari de trei persoane sau pentru un sport de echipă care nu este autorizat", a precizat Vela în interviul acordat lui George Buhnici.  

Ministrul a afirmat că decizia de relaxare a fost luată în contextul în care cetăţenii au arătat că nu îşi mai doresc să stea în casă, iar autorităţile se bazează pe responsabilitatea acestora.

„Oamenii au fost responsabili. Măsuratoarea a fost făcută la mijlocul lunii aprilie, de Paşte, si de 1 mai. Acum în 15 mai nu am înregistrat un boom, o explozie a cazurilor. Suntem într-un platou destul de firesc al situaţiei epidemiologice. În acelaşi timp, există şi o saturaţie, o aşteptare extrem de mare din partea populaţiei. Nu e uşor să ţii copiii în casă, persoanele peste 65 de ani. Sunt două luni în care oamenii au fost eroi”, a declarat ministrul. În ceea ce priveşte călătoria în mijloacele de transport în comun, Marcel

121

Vela a declarat că cel puţin la metrou vor fi poliţişti care vor veghea ca oamenii să aibă mască.

”Deocamdata, discuţia a fost doar de metrou, nu am avut o discuţie şi cu transportul public în comun. Ţine de autoritaţile locale. Probabil vom gasi soluţii. Încercăm să evaluăm, nu trebuie să militarizăm toată ţara pe ideea că oamenii sunt de rea credinţă. Cred ca se vor linişti când vor vedea că până săptămâna viitoare vom avea şi măsuri coercitive foarte transparente", a mai spus Vela.

De asemenea, Marcel Vela a vorbit şi despre lucrurile care se vor schimba după data de 15 mai. Cum ar fi deschiderea saloanelor de înfrumuseţare, cosmetică, frizeriile sau cabinetele stomatologice. "În primul rând vor fi permise unele lucruri care până acum nu erau permise, în sensul în care pot funcţiona de exemplu saloanele de înfrumuseţare, cosmetică, frizeriile, se pot deschide cabinetele stomatologice. Sunt activitaţi care pot fi făcute după 15 mai, care până acum erau în contradicţie cu ce am decis noi. Trebuie sa evaluăm cu foarte multa atenţie şi foarte multă celeritate ceea ce vom avea peste două săptămâni după 15 mai, în aşa fel încât să putem spune că nu au crescut cazurile noi şi că lumea a fost foarte atentă” , a declarat Marcel Vela.   

* * *

Vinul de azi: Papale Primitivo di Manduria 2017 Profit.ro scris astăzi,

Chiar lângă Salento, în centrul regiunii Puglia se află crama Varvaglione 1921, un producător cu tradiție în domeniul viticol. Cosimo și Maria Teresa Varvaglione se află astăzi la cârma unei afaceri care a ajuns deja la cea de-a treia generație și care oferă unele dintre cele mai calitative vinuri din zonă,

122

dar nu numai. Calitățile solului, selecția riguroasă a strugurilor, supervizarea procesului viticol, documentarea constanța privind tehnicile de producție a vinului sunt doar câteva dintre secretele cramei Varvaglione. Recomandarea de astăzi, Papale Primitivo di Manduria 2017, are o culoare roșu-rubiniu intens, cu reflexii violet, fiind un vin rotund, catifelat și elegant. Debordează de arome de gem de prune și fructe de pădure, cocaze negre, cireste, cacao și lemn dulce cu tente de vanilie. Structura, aciditatea și fructul sunt perfect integrate, iar postgustul e lung și elegant. Savurați-l alături de preparate cu carne, brânzeturi fine sau deserturi ceva mai sofisticate. 

* * *

Gradul de rezistență la secetă a unor cereale de toamnă de proveniență Probstdorfer, în sudul României 12 mai 2020 Cotidianul Agricol  Prof.univ.dr.ing.dr.h.c. MIHAI BERCA

Este deja cunoscut că starea de vegetație a culturilor de cereale de toamnă la momentul 28 aprilie 2020 era una catastrofală, așa cum se va vedea în continuare.

La acel moment, presa de specialitate semnala de circa trei săptămâni acest grav fenomen, care depinde exclusiv de ploi, adică de bunul Dumnezeu (cu excepția unor mici suprafețe irigate din sudul și sud-vestul extrem al țării). Suprafețe mari de cereale, care însumează circa 1,2 milioane ha, sunt într-un înalt grad de degradare prin stres mix de secetă dură, lipsă de umiditate în sol și variații termice foarte mari. În unele zone, umiditatea din sol se afla la nivelul coeficientului de ofilire, aproape de el și chiar sub el, puțina vegetație care mai exista fiind susținută de condensările de la începutul dimineții, sub formă de rouă.

Prin comparație cu anul agricol 2018-2019, anul 2019-2020 a avut o comportare climatică complet opusă, diferențele fiind mari. Anul trecut cerealele au răsărit în ianuarie-martie 2019, la circa 3-4 luni de la semănat, pe fondul secetei accentuate din august-decembrie 2018. Cele mai multe soiuri de grâu, orz, triticale etc. au înfrățit foarte bine, iar culturile au reușit o densitate de 500-600 spice/m2, care a condus la producții între 4000-7000 kg/ha, cu circa 20% sub potențialul zonei, în funcție și de tehnologiile aplicate.

Producțiile soiurilor Probstdorfer în anul 2018-2019 au oscilat între 7800 kg/ha (maxim) la soiul Maurizio și 6072 kg/ha la soiul tardiv Adesso. Aceste producții au fost susținute de ploile favorabile culturii (din martie-iunie, 65 mm). La orz s-au obținut 8249 kg/ha, la soiul Finola. Datele sunt procesate din loturile noastre demonstrative și cele de producție semințe. Cu

123

toată regularitatea lor, precipitațiile căzute în aprilie – mai – iunie 2019 au susținut culturile de cereale, dar nu au refăcut rezerva de apă a solului, deficitară de mai mulți ani în sudul României și în Dobrogea.

Culturile din acest an agricol au primit circa 83 mm precipitații din august până în decembrie 2019 și, pe un fond călduros, au răsărit și s-au dezvoltat bine, au înfrățit excesiv, au îndesit vegetația și au consumat încă din toamnă-iarnă rezerva de apă a solului, plasată doar în primii 30-50 cm. Iarna a fost suficient de călduroasă. A fost un consum neproductiv de apă, multă vegetație și puține rădăcini, ca urmare a lipsei de apă la adâncimi de peste 30 cm.

Ieșirea culturilor în primăvară a fost bună, numai că anul acesta primăvara a început din februarie, printr-o alternanță mare a temperaturilor. De la 11 februarie 2020 și până la sfârșitul lunii, temperaturile au fost exclusiv pozitive și au oscilat între 0-20 °C, forțând creșterea plantelor și pierderea apei. În luna martie 2020 temperaturile au oscilat între –5 și +25°C, creând plantelor un stres suplimentar, exprimat prin brunificarea vârfului frunzelor. Nu a fost, însă, afectat vârful de creștere. În luna martie culturile au primit doar 17 mm de apă, iar în aprilie numai 4 mm. În consecință, plantele au intrat în ofilire de circa 2-3 săptămâni, pierzându-și frunzele și frații. Vârful de creștere mai rezistă, la unele soiuri. Rezistența soiurilor este diferită, deși au avut aceleași condiții climatice.

În Tabelul 1 prezentăm în procente rezistența soiurilor Probstdorfer, calculată prin procentul de plante verzi rămase și care ar putea fructifica. Bonitarea a fost realizată cu două zile înainte de începerea ploilor.

Tabelul 1. Rezistența soiurilor Probstdorfer la secetă – Modelul 1

Din tabel rezultă că cel mai sensibil la secetă (10-15% rezistență) a fost, în acest an, soiul Balaton – soi timpuriu, cultivat pe suprafețe mari. El a fost urmat de soiurile Adesso și Pireneo.

124

Cea mai bună rezistență a avut-o soiul premium Bitop, urmat de Maximillian, Maurizio, Mirastar și Laurenzio. Soiurile noi, Cristoph, SZD2435 și SZD4207, au avut o rezistență nemulțumitoare. Soiurile de grâu dur au rezistat foarte greu la această secetă prelungită.

Soiul de orz Finola a avut o rezistență bună, la fel și triticalele Kaulos.

Pentru exemplificare, prezentăm o serie de fotografii care să ilustreze cele menționate (Fig. 1-4).

125

Începând cu 30 aprilie 2020 condițiile climatice s-au modificat semnificativ – temperaturile au scăzut, în medie cu 10 °C, iar în loturile noastre de cercetare și în câmp au căzut aproape 60 mm precipitații. Apa a pătruns în sol până la 25-30 cm, acolo unde erau dezvoltate rădăcinile cerealelor (din cauza secetei nu au putut pătrunde mai adânc).

Ce s-a întâmplat ca urmare a ploilor din ultimele zile? Soiurile cu o rezistență sub 40% au reacționat pentru revenire la viață prin formarea unor frați din mugurii dorminzi, prezenți ca rezervă pe nodul de înfrățire-înrădăcinare (Fig. 5). Acești frați (lăstari) cresc, dar nu vor ajunge să fructifice. Producția nu poate fi salvată pentru aceste soiuri, recolta fiind practic compromisă.

La soiurile cu rezistență la secetă de peste 50-60%, creșterea s-a dirijat spre alungirea fraților salvați, ca și pe tulpina principală și s-au orientat rapid spre formarea spicelor (Fig. 6).

În această situație, la măsurători s-au găsit câte 400-500 spice/m2, cu cel puțin 20 de boabe în spic, fiind posibilă obținerea unor producții de 3000-6000 kg/ha. Situații similare s-au observat și în județele Tulcea (cu soiul Gallio) și Constanța (cu soiul Topkapi). Putem afirma că și în acest an greu, pe o secetă teribilă, avem soiuri care nu ne lasă și ne fac să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru ploile trimise chiar și la început de mai.

126

Concluzii

Anul agricol 2019-2020 a fost, în zona Călărași, extrem de nefavorabil culturilor de cereale. Plantele au fost distruse în procent de 10-90% (rezistență 90-10%).

Cauze:

1. lipsă acută de precipitații, doar 4 mm în aprilie;2. lipsă totală de rezervă de apă în sol;3. stres termic în iarnă-primăvară – temperaturi de la –5 la +25°C.

A existat un interval foarte mare al rezistenței soiurilor la secetă, dar nu putem estima dacă rezistența a fost dată de componenta genetică.

Ploile căzute în intervalul 30 aprilie – 6 mai 2020 au condus la refacerea soiurilor cu o rezistență de peste 50-60% și evoluția lor spre niveluri mulțumitoare de producție. Apare ca foarte necesară cultivarea unui număr mai mare de soiuri la nivelul fermelor și întreprinderilor.

* * *

Dă lovitura pe piață cu cele mai atrăgătoare salate de vară!12 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Radian este o varietate de salată ușor de cultivat și formează căpățâni compacte, uniforme, de culoarea verde deschis. Prezintă toleranță ridicată la boltire, la emiterea tijei florale și la arsura marginală a frunzelor. Detalii: bit.ly/Syngenta-Radian

127

Orelian este o varietate de salată ușor de cultivat și prezintă toleranță la boltire. Interiorul căpățânilor este compact, iar acestea au o greutate medie. Recomandăm aplicări regulate cu îngrășământ pe bază de calciu pentru a tolera temperaturile ridicate din timpul verii.Detalii: bit.ly/Syngenta-Orelian

* * *

Gunoiul de la păsări, bun îngrășământ în legumicultură 12 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Gunoiul de la păsările de curte, precum cel de la găini sau de la rațe, este un îngrășământ extrem de fertil, mai ales pentru grădina de legume, dar și pentru pomii fructiferi. Gunoiul de la păsări este un îngrășământ bio cu acțiune rapidă și cu conținut aproape dublu de azot (N), fosfor (P) și potasiu (K), comparativ cu gunoiul de grajd. Gunoiul de la păsări se poate folosi fie în stare uscată, fie sub formă lichidă, adică amestecat cu apă. Dacă este aplicat uscat, acest tip de îngrășământ bio impune o serie de restricții, deoarece crește aciditatea solului.

Folosirea gunoiului de găini, de la rațe sau de la porumbei are la bază un principiu: păsările de la care provine să fie hrănite doar cu vegetale și cât mai natural. În acest fel, și calitatea viitorului îngrășământ va fi mai ridicată. El se adună și se păstrează în magazii sau șoproane, unde să nu fie expus razelor de soare, acoperit fie de un strat de pământ, fie de folie închisă la culoare.

Pentru a fertiliza un hectar de teren agricol, aveți nevoie de circa o tonă, o tonă și jumătate de gunoi de pasăre. Cantitatea se aplică atât pentru cultura de legume, cât și pentru cea de pomi fructiferi. Fertilizarea se poate aplica și local în cuib sau pe rând în cantitate de 400-500 kg/ha.

Gunoiul de păsări poate fi administrat atât direct, cât și în soluție. Astfel, un kilogram de găinaț se pune cu 4-10 litri de apă, iar soluția se aplică în perioada de vegetație a legumelor precum tomate, gulii sau dovleceii. La un

128

hectar de legume, se folosește circa 1.000-1.500 de kilograme îngrășământ bio produs din gunoi de la păsări. Aceeași cantitate este recomandată și la pomi și arbuști fructiferi. La legume, cum sumt dovleceii, guliile sau tomatele, în perioada de vegetație se pot aplica tratamente cu gunoi de pasăre sub formă de suspensie cu apă. Adică, un kilogram de gunoi se dizolvă în 4-6 litri de apă pentru a se obține îngrășământ bio.

Balanța chimică a îngrășămintelor bio obținute din gunoiul de pasăre depinde de hrana servită acestora. Întrucât excrementele pot avea un conținut ridicat de azot, este recomandat ca gunoiul să fie lăsat să putrezească bine, măcar un an, înainte de a fi încorporat în solul în care se vor planta legumele. Aceasta, pentru a evita ca azotul să ardă plantele. Totuși, pentru că azotul, în cantitățile recomandate, este un excelent fertilizator, este indicat a se folosi un așternut de nisip, de turbă, de pământ uscat sau de pleavă, pentru a reduce pierderile.

Dincolo de avantaje, gunoiul de păsări folosit ca îngrășământ bio este o sursă de buruieni. Păsările consumă semințe, care ajung să germineze după ce gunoiul este băgat sub brazdă. De asemenea, trebuie avut grijă și în ceea ce privește sursa gunoiului care va fi folosit ca îngrășământ bio. Dejecţiile de păsări care provin din complexele industriale pot conţine substanţe medicamentoase sau metale grele. Totodată, dacă păsările au fost sub tratament, substanțele din aceste medicamente se vor transfera în plantele fertilizate cu îngrășământ bio obținut din gunoiul provenit de la păsările tratate, astfel că nu va mai fi deloc bio.

* * *

Tehnologiile moderne aduc fructe de calitate si rod bogat!Agrostandard | 12 May, 2020 |

In livezile din Romania, se munceste din plin, pentru ca acum se pun bazele viitoarei recolte. Daca vrem sa avem fructe autohtone si de calitate pe rafturile supermarketurilor, atunci niciun efort nu trebuie precupetit. La Livada Bunicului, la Corbi, in judetul Arges, primele fructe de sezon urmeaza sa apara peste vreo luna, adica in jur de 15

129

iunie. Pana atunci, insa, mai este mult de munca in livada, unde lucrarile isi urmeaza cursul firesc, iar oamenii isi vad linistiti de treaba, ca de obicei. Ori ca sa obtii o recolta bogata si fructe la standarde inalte, trebuie facut totul cu atentie, la momentul optim, altfel nu ai cum sa faci performanta.

Si sa nu credeti ca sunt vorbe mari! Aici se afla o plantatie model, care ar putea constitui un exemplu si o sursa de inspiratie pentru multi pomicultori romani. In urma cu vreo 10 ani, Mihail Ungurenus infiinta la Corbi cea mai moderna livada din Romania la acea data, creata dupa tehnologii de top aduse din afara. Cam tot ce a vazut in strainatate si i-a placut a reusit sa implementeze in livada din Arges, o zona recunoscuta ca fiind un important bazin pomicol in tara noastra.

Si nu doar atat, Ungurenus a fost chiar un deschizator de drumuri pe culturile de arbusti superintensivi, daca ne gandim ca a fost primul din tara care a folosit plasa antiploaie (numai acoperisul costa 12-14.000 euro!) la plantatiile de zmeura si mur. Nu s-a multumit, insa, cu atat, tehnologiile moderne – plasa antiploaie, plasa antigrindina, irigare prin picurare etc. – sunt prezente in intreaga livada care se intinde pe 10 hectare, din care 8 ha plantatie superintesiva. Vorbim nu doar de culturi clasice precum marul (2 ha) sau prunul (2 ha), ci si de arbusti fructiferi – afin (3 ha), zmeura (1,5 ha), mur (1 ha), la care se adauga 0,5 ha de goji, agris, coacaz rosu si aronia, suprafete infiintate in scop experimental, in primul rand, cu sprijinul USAMV Bucuresti.

“Eu am mers pe ideea ca trebuie puse oualele in mai multe cosuri, adica daca plantam numai mar, depindem de mar, daca un an este prost sau daca pretul este prea jos, nu se acopera cheltuielile. Sau poate se intampla sa avem un inghet tarziu si sa nu facem productie deloc. Pe cand asa, per total, sigur merge ceva, poate zmeura sau murul…Macar avem bugete sa acoperim toate cheltuielile de intretinere”, justifica cumva Mihail Ungurenus varietatea soiurilor prezente in livada.

O strategie care l-a si ajutat pana la urma, pentru ca daca aplici tehnologii moderne nu ai cum sa nu fii rentabil, recunoaste Ungurenus. Diversitatea de soiuri ii permite sa aiba productia desfasurata pe o mare perioada din an, fara sa apara probleme cu forta de munca la recoltat, pentru ca nu se suprapun culturile in acelasi timp. Nu trebuie uitat si faptul ca livada aflandu-se la o altitudine de 600 metri, recoltatul incepe, dar si se termina mai tarziu, cu avantajele si dezavantajele inerente.

“Pe afin ne ducem la trei luni si jumatate – avem 4 soiuri, la fel si la zmeura, vorbim de un interval cuprins intre 15 iunie si pana undeva la 1

130

octombrie, la mur avem trei soiuri – incepem culesul pe 15 iulie si mergem pana la sfarsitul lunii septembrie”, povesteste Ungurenus.

Productia este livrata in cea mai mare parte in supermarketuri (500 kg/zi), de altfel, 90% din recolta este vanduta in stare proaspata la caserole prin aceste retele. Acesta este si motivul pentru care se acorda o atentie asa de mare ingrijirii plantatiei si aplicarii unor tehnologii moderne. “Tinta a fost din start piata din Romania, vrem sa fim aici, sa stam pe raft, sa avem sortiment, mai multe soiuri, mai multe specii de arbusti”, explica antreprenorul argesean orientarea catre piata interna.

Ne referim nu doar la fructe, ci si la mezeluri. Pentru ca trebuie sa stiti ca activitatea familia Ungurenus (Mihail si sotia – Mirela) nu se limiteaza doar la Livada Bunciului, cei doi soti fiind implicati si in conducerea producatorului de mezeluri Radic Star din Stefanesti de Arges, compania la care detin actiuni. Mihail, de exemplu, economist de profesie, se ocupa de partea de vanzari si de achizitia de carne. Si reuseste sa le faca bine pe toate, fie ca vorbim de mezeluri sau de fructe!

Fara griji!

Cand investesti mult in tehnologii de ultima ora, iti si permiti pana la urma sa stai linistit in fata provocarilor care dau, in general, batai de cap pomicultorilor. Practic, productia este securizata, daca se poate spune asa.

“Atat timp cat facem partea de irigat, avem sistemul antiploaie si antigrindina si suntem protejati de furtuni, nu ne facem griji. Putem spune ca in aceasta primavara n-au fost mari probleme nici cu ingheturile tarziii, posibil sa apara totusi ceva la mar, iar la arbusti, avem specii care infloresc etapizat, ceea ce ne ajuta. Murul nici n-a inflorit, de exemplu”, povesteste Ungurenus.

In livada, acum, se lucreaza pe partea de palisare, legare la zmeura, se fac lucrarile de intretinere la sol si au fost deschise plasele antigrindina la mar. N-au fost probleme cu grindina deocamdata, dar daca tot exista sistemul antigrindina, era pacat sa nu fie folosit. Ba chiar s-a intarziat un pic, recunoaste Ungurenus, pentru a se face polenizareacat mai bine.

Ce-i drept, livada arata tare bine la acest moment.

“A fost ok anul acesta, a fost cald, este si seceta, dar daca n-am avut ploaie, am scapat fara boli in perioada de inflorire. Avem rezolvat si problema secetei pentru ca avem sistem de irigare prin picurare la radacina si acoperim partea de lipsa de apa in sol”, spune Ungurenus.

131

Livada pe bani europeni

Din cele 10 hectare de livada de la Corbi, o suprafata de 4,5 ha a fost realizata cu ajutorul fondurilor europene. Intr-o prima etapa, in 2010, Ungurenus a accesat fonduri europene, submasura dedicata infiintarii de plantatii pentru o livada cu 4,5 ha, din care 2 ha mar, 1,5 ha afin si 1 ha de zmeura si mur. Ulterior, in functie de cerintele pietei, producatorul argesean a extins suprafetele de zmeura si de afin si a diversificat gama de soiuri, completand-o cu coacaz, agris, aronia si goji.

“Este o piata care creste, oamenii au inceput sa invete ce este aronia si ce proprietati are. Cu aronia am inceput acum 3 ani, la fel si la coacaz, in timp ce la goji am plantat primele plante in urma cu 4 ani. Anul trecut, am intrat si pe partea de agris. Nu sunt volume mari, dar in fiecare an a fost crestere. Este bine ca si plantatia creste in acelasi timp”, explica Ungurenus strategia aleasa.

Sa investesti intr-o livada costa destul de mult, iar daca ai posibilitatea sa accesezi fonduri europene nerambursabile nu trebuie sa ratezi ocazia. Un adevar de care a devenit constient si Ungurenus, care a reusit sa obtina o cofinantare de 60%, in conditiile in care investitia a fost undeva la 45-50 mii euro/ha.

Au fost cumparate apoi si utilajele necesare pe partea de intretinere, iar in 2012 antreprenorul a aplicat din nou la fondurile europene, de asta data, pentru realizarea unui depozit frigorific (proiect de 250.000 euro, cofinantare de 50%). Fara depozit nu se poate, recunoaste pomicultorul. Iarna depoziteaza merele aici, iar vara pregateste fructele pentru livrarea catre supermarketuri.

Grija mare fata de plantatie

Daca vrei sa ai productie si de calitate, atunci trebuie sa respecti cu sfintenie cateva reguli. Sa ai grija de plantatie (si ne referim la acele lucrari esentiale care trebuie efectuate), in primul rand, sa foloseste material saditor de foarte buna calitate, iar apoi si recolta se va ridica la cele mai inalte standarde. De utilizarea unor tehnologii noi, nici nu mai vorbim cat de mult conteaza. “Facem analize in sol, vedem ce are si ce nu are planta nevoie, iar in functie de ce iese din analiza de sol venim cu aport – potasiu, microelemente, in completare foliar sau in apa, dupa cum este nevoie”, spune pomicultorul.

Trebuie sa stiti ca proiectul livezii de la Corbi nu a fost facut la intamplare, ci a fost realizat cu ajutorul specialistilor de la USAMV Bucuresti la care Ungurenus a apelat. Initial, a fost provocarea de a infiinta o livada moderna

132

in locul vechii gradini a tatalui sau. Apoi, lucrurile au tot avansat, pana cand antreprenorului argesean i-a venit ideea sau mai bine zis s-a decis sa acceseze fondurile europene si sa faca treaba ca la carte.

„A fost o colaborare cu universitatea, am avut o intelegere sa aducem la Corbi tehnologia care era de ultima generatie din 2010, dar si plante valoaroase, sisteme de sustinere, de picurare, antigindina, sisteme de taiere, cam tot ce vazusem eu prin Franta, Austria, Nordul Italiei. Daca noi trimitem oamenii la cules acolo, de ce sa nu culegem noi aceste fructe in tara si sa le livram direct la supermarket. Chiar a fost o adevarata provocare, am zis ca trebuie sa mergem pe ce este mai optim si bugetul sa il stabilim la final, cand tragem linie dupa proiectare. Am ales patru soiuri – mar, zmeura, mur si afin”, povesteste Ungurenus.

Acum cand au trecut aproape 10 ani de la infiintarea livezii, omul de afaceri este constient ca se apropie momentul cand plantatiile ating maximul de productie, dupa care incepe declinul. Cu alte cuvinte, se apropie tot mai mult ziua in care va trebui sa ia din nou o decizie radicala.

“Durata de viata la mar sau mai bine zis maximul se atinge la 10 -12 ani, dupa care incepe declinul si ciclul se inchide pe la anul 15. Deja suntem in anul 10. La zmeur si mur este la fel, ducem livada in perioada optima pana la 10-12 ani. Asa ca iau in calcul ca in urmatorul exercitiu care vine, daca conditiile sunt ok si putem sa accesam fondurile europene prin intermediul Planului National Strategic sa venim cu ultimele noutati care au aparut intre timp in Europa si sa incercam sa facem plantatii noi”, marturiseste Ungurenus.Asa cum il stim, suntem convinsi ca isi va duce planul la bun sfarsit si nu oricum. Ca doar a mai demonstrat-o o data!

Agroturism la Corbi!

Intr-o zona in care oamenii nu-si pot imagina lumea si viata fara livezile de pruni sau de meri, de exemplu, iar pomicultura este intrata de generatii bune in traditia locului, nici familia Ungurenus nu putea sa stea departe de aceasta indeletnicire. Iar incetul cu incetul, in jurul livezii au aparut si cele doua pensiuni, o adevarata premiera pentru zona, pentru ca turism la Corbi nici ca se mai vazuse. Asa cum tehnologiile moderne aplicate in livada erau o premiera pentru Romania la momentul respectiv, asa a fost si cu cele doua pensiuni, un proiect unic in zona, si ideea de business coagulata in jurul lor.

„A fost o provocare sa facem agroturism in zona. Am reusit cu ajutorul a doua proiecte aplicate pe grupul de actiune local. In 2014, am construit o agropensiune cu patru camere, cu care am zis hai sa facem turism la Corbi.

133

Am plecat de la ideea ca ii cazam pe turisti si ii lasam sa culeaga fructe din livada, proiect care chiar a prins la familiile cu copii. Noi le punem la dispozitie cosulete, caserole si ei isi culeg fructele. Le aratam si explicam partea de inovare si ii invatam pe copii sa deosebeasca diferitele soiuri de fructe, pentru ca multi nu stiu. In 2018, am aplicat inca un proiect prin GAL, iar de aceasta data am realizat doua case traditionale”, spune Ungurenus.

Nu este vorba de turism de masa, ci mai mult de familie, afirma antreprenorul, convins ca in conditiile actualei crize determinate de COVID, astfel de investitii isi vor dovedi utilitatea si vor fi la mare cautare.

“In orice caz, ne-am personalizat un pic cu livada. La prima pensiune camerele sunt denumite dupa anotimpuri, in timp ce la cele doua casute aparute ulterior am ales arhitectura de Muscel – Casa Soarelui si Casa Lunii se cheama. Acum, asteptam sa vina vara si turistii si sa se deblocheze piata. Noi credem ca 2020 o sa fie un an bun pentru locatiile mici care sa se inchirieze pentru 2-4 familii”, spune plin de optimism Ungurenus.

Poate ca chiar are dreptate si acesta va fi viitorul pentru multi antreprenori romani. (Viorela Pitulice)

* * *

De ce se opune ASFOR unui DNA al padurilor? „Ar birocratiza sistemul” Mai 12, 2020

Potrivit ASFOR, infiintarea unei Directii pentru investigarea infractiunilor de mediu, adica un DNA al padurilor, ar contribui la birocratizarea unui sistem deja existent, care functioneaza.

„Prin activitatea sa, ASFOR promoveaza lupta impotriva infractionalitatii din orice domeniu, nu doar din domeniul mediului si evaziunii fiscale, deoarece prin mecanismele infractionale sunt puse in pericol principiile functionale pe care se bazeaza economia de piata libera, fiind afectate in special atributele liberei concurente si a accesului echitabil la resursa de lemn. Insa, trebuie avut in vedere si ceea ce reprezinta infractionalitatea de mediu si din zona silvica: statistic, in anul 2019, doar 1,41% din totalul cauzelor supuse analizei si solutionarii de catre Parchete au fost reprezentate de infractiunile silvice si 0,21% de cele de mediu. ASFOR a analizat cu atentie propunerea legislativa din Parlamentul Romaniei cu privire la infiintarea unei directii (Parchet) specializata in investigarea infractiunilor de mediu (DNA al padurilor) si consideram ca un asemenea demers ar birocratiza excesiv un sistem care exista si care functioneaza”, mentioneaza Asociatia.

134

ASFOR: aproape 25.000 de infractiuni silvice, solutionate de Parchete

Potrivit asociatiei, in anul 2019 au fost solutionate 3.747 de cauze care includ si o infractiune de mediu si 24.934 cauze legate de infractiunile silvice.

In viziunea forestierilor, a inlocui activitatea celor 246 de Parchete, organizate ierarhic, pe trei nivele, cu o directie, nu pare a fi cea mai inspirata masura in lupta dusa cu cei care comit infractiuni de mediu sau in silvicultura.

„Noi consideram ca este necesara o specializare atat a politistilor, cat si a procurorilor din actualele structuri ale Politiei si Ministerului Public, pentru a intelege fenomenul infractional din domeniul mediului. In acest sens, doar printr-o conlucrare la toate nivelurile – intre reprezentantii Politiei, ai Ministerului Public, Garzi forestiere, mediul universitar, asociatii profesionale – pentru ca prin dialog, printr-o comunicare continua, constructiva, sa reusim sa cream acele mecanisme prin care activitatea din cadrul economiei forestiere sa fie inteleasa si analizata corect. Insa, in acelasi timp, se impune sa identificam carentele din sistemul de control, pentru a reduce pana la eradicare fenomenul infractional din domeniul mediului. Consideram ca trebuie sa existe acel moment zero, in care sa ne unim cu totii fortele, pentru a gasi cele mai bune metode de a limita, daca nu chiar de a elimina, activitatile infractionale din domeniul mediului”, sunt de parere reprezentantii ASFOR.

Potrivit sursei citate, in acest moment, in Romania, exista structuri specializate in anchetarea si lupta cu infractionalitatea din domeniul mediului.

Ministrul Alexe: Vreau să îi văd cu cătuşe pe cei care fură din păduri. Depunem eforturi pentru înăsprirea pedepselor 12.05.2020

Costel Alexe, pe Facebook: „Toleranță Zero! Cine greșește, plătește!Ministrul Alexe: Vreau să îi văd cu cătuşe pe cei care fură din pădurile private sau publice

Costel Alexe cere „toleranță zero” pentru cei care defrișează pădurile fără autorizație. Ministrul mediului spune că depune eforturi pentru modificarea legislației silvice și înăsprirea pedepselor. De asemenea, Alexe anunță că se lucrează la implementarea de noi tehnologii pentru supravegherea fondului forestier și a transporturilor ilegale.

135

Ministrul Mediului spune că cea mai importantă componentă în lupta cu infracțiunile silvice o reprezintă controalele care pot duce la „destructurarea rețelelor de tăieri ilegale de arbori”.

Costel Alexe, pe Facebook: „Toleranță Zero! Cine greșește, plătește!

„Plantăm, derulăm ample campanii de reîmpădurire, depunem eforturi concrete pentru modificarea legislației silvice și înăsprirea pedepselor, lucrăm la implementarea de noi tehnologii pentru supravegherea fondului forestier și a transporturilor ilegale, dar cea mai importantă componentă în lupta nostră pentru destructurarea rețelelor de tăieri ilegale de arbori rămân controalele:

În perioada 2018 - 2020, o societate comercială din judeţul Alba, prin reprezentantul legal, ar fi exploatat fără drept şi ar fi sustras arbori, din speciile molid şi brad, din fondul forestier naţional.

18 percheziţii în judeţele Alba, Vâlcea, Sibiu şi Gorj, la persoane bănuite că ar fi tăiat fără drept arbori din fondul forestier naţional, iar pentru acoperirea faptelor ar fi folosit avize de însoţire false.

Prejudiciu a fost estimat la peste 570.000 de lei. Vor fi puse în executare 8 mandate de aducere, persoanele vizate urmând să

fie duse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pentru audieri şi dispunerea măsurilor legale.

Ministrul Alexe: Vreau să îi văd cu cătuşe pe cei care fură din pădurile private sau publice 12.05.2020

Fără Jumătăți De Măsură! Fără Compromisuri!”, a scris ministrul Costel Alexe pe Facebook.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, luni, în cadrul unui control efectuat la Ocolul Silvic Ghimeş Făget, că îşi doreşte ca toţi cei care fură din pădurile private sau de stat să răspundă în faţa legii.

136

La Ocolul Silvic Ghimeş Făget s-a constatat, în urma unui control al Gărzii Forestiere, că a fost furată o cantitate de 670 metri cubi de lemn din doborâturi, în valoare de 410.000 lei.

"Eu, ca ministru, fie că vorbim de acest ocol, fie că vorbim de orice altă suprafaţă împădurită a României, vreau să îi văd cu cătuşe pe mâini pe toţi cei care fură din pădurile private sau publice ale statului. Este de datoria noastră să păzim cât se poate de bine fondul forestier. Toţi cei care se fac vinovaţi pentru furt, pentru abuz în serviciu sau pentru neglijenţă, să plătească în faţa legii. Lupta cu cei care taie ilegal din pădurile României este în plină desfăşurare", a declarat ministrul Costel Alexe.

În urma controlului la Ocolul Silvic Ghimeş Făget, care administrează păduri de pe teritoriul judeţelor Neamţ şi Bacău, inspectorii Gărzii Forestiere au descoperit că trei firme au exploatat ilegal lemnul provenit din doborâturi.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a precizat că inspectorii Gărzii Forestiere au înaintat Parchetului trei dosare penale pe numele firmelor respective, le-au retras certificatele de atestare şi le-au amendat cu 52.000 lei.

"Vom acţiona fără jumătăţi de măsuri, fără compromisuri, şi toţi cei care se fac vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au în sânge aceste infracţiuni, să plătească. M-aş bucura foarte mult să îi vedem la puşcărie. (...) Îmi doresc foarte mult ca împreună cu populaţia şi mai ales inspectorii de la Gărzile Forestiere, Poliţia Jandarmeria, judecători şi procurori să facem în aşa fel încât în România să stârpim pe toţi cei care taie pădurea ilegal, să îi pedepsim şi evident să protejăm pădurea", a mai afirmat Costel Alexe.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a mai adăugat că în România media anuală a doborâturilor este, pentru ultimii 7 ani, de 3,7 milioane metri cubi.

* * *

Un senator UDMR cere derogare pentru uciderea a peste 500 de urşi 12.05.2020

Senatorul UDMR de Covasna, Fejér László-Ödon, solicită reprezentanţilor Ministerului Mediului să acorde derogare pentru „recoltarea preventivă” a 520 de urşi, arătând că aceste animale, care s-au înmulţit foarte mult, pun în pericol vieţile oamenilor şi provoacă numeroase pagube materiale, informează Agerpres.

137

Într-o interpelare adresată ministrului Mediului, Fejér László-Ödon menţionează că proiectul Ordinului pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi prevenţie în cazul speciilor de urs şi lup prevede derogări pentru recoltarea unui număr mic de animale şi nu detaliază măsura prevenţiei.

Astfel, proiectul de ordin prevede la art. 2 alin (1) ca numărul maxim de derogări aprobate de autoritate până în primăvara anului viitor să fie de 140 de exemplare de urşi bruni şi 90 de exemplare de lupi.

Invocând Legea 407, care prevede că nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an, senatorul UDMR concluzionează că este inacceptabilă comasarea cotei de intervenţie şi cu cea de prevenţie într-un singur ordin şi cere emiterea de ordine distincte pentru cele două acţiuni.

„Domnule ministru, cerem emiterea unui nou ordin pentru un nivel maxim de prevenţie, stabilită până la nivelul sporului natural, care se repartizează pe judeţe şi gestionări de pe fondurilor cinegetice. Printr-un simplu calcul, conform unor studii, în România există un număr de 6.500 de exemplare de urşi, care este mult peste nivelul optim, iar din acest motiv este necesar să acordaţi derogări la prevenţie pentru sporul natural de 8% , adică pentru 520 de exemplare”, a spus senatorul UDMR.

Fejér László-Ödon a solicitat, de asemenea, despăgubirea oamenilor atacaţi şi păgubiţi de urşi, respectiv alocarea sumelor necesare la următoarea rectificare bugetară.

* * *

CALENDAR APICOL: Producţii bune de miere de la primul culesMarian MUŞAT  12 mai 2020 -

Mai este “luna florilor” în prisacă, luna primelor culesuri de nectar la rapiţă şi la salcâm, potrivit unui calendar apicol anual. 

Fenofaza de înflorire a rapiţei începe în luna aprilie şi durează cam o lună şi jumătate. Plantele produc nectar şi polen într-o perioadă când flora meliferă este săracă, de aceea aceste culesuri contribuie la dezvoltarea puternică a familiilor de albine. Producţia de miere ajunge până la 100 kg/ha.

138

Salcâmul înfloreşte din prima decadă a lunii mai, până în iunie, îndeosebi în zonele mai reci (salcâm II, III). Fenofaza durează de 10-12 zile, iar culesul poate fi şi de o tonă de miere la hectar, o producţie mult apreciată pentru calitatea şi aromele ei specifice.

Calendar apicol - culesul la rapiţă în 6 paşi Cu apicultorul buzoian Mihăilă Prahoveanu am descifrat paşii făcuţi de el la culesul la rapiţă. Stuparul s-a deplasat în lanurile galbene undeva spre Olteniţa, dar crede că nu va sta mai mult de o săptămână, pentru că seceta ofileşte totul, vremea se menţine rece, ca şi decalajul mare de temperatură dintre noapte şi zi, iar în condiţii de stres, floarea nu secretă nectar.

Aşadar:

1. Înainte de a porni în pastoral, a tratat albinele pentru varroză cu Varachet Forte;

2. Apoi a verificat şi verifică în continuare fiecare familie, mai ales că le are slăbite din iarnă;

3. Acolo unde se impune, clădeşte rame suplimentare;4. Pentru a facilita accesul albinelor, a lărgit urdinişul;5. A poziţionat stupina cât mai aproape de apă;6. Şi, nu în ultimul rând, lărgeşte cuibul prin introducerea de faguri

clădiţi şi artificiali.

 Alte priorităţi pe agenda apicultorului

Potrivit stuparilor bucovineni, într-un calendar apicol al “lunii florilor” mai sunt şi alte lucrări specifice precum:

lărgirea periodică a cuibului începe cu faguri crescuţi şi buni de ouat, dispuşi la marginea puietului, apoi cu faguri crescuţi ce se poziţionează în centrul cuibului;

verificarea şi ridicarea la timp a ramei clăditoare, ce oferă indicii despre starea familiei de albine şi ajută în lupta contra varroa;

139

ajutarea familiilor slabe cu faguri cu puiet căpăcit; asigurarea spaţiului pentru depunerea nectarului prin adăugarea de

magazii sau rame în funcţie de stupi (verticali sau orizontali); creşterea primei serii de mătci să nu se suprapună peste culesul

principal; extragerea mierii din faguri şicolectarea de polen.

Atenţie, apicultori!

Dacă în primele decade ale lunii mai obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine şi folosirea culesului la salcâm, în ultima atenţia va cădea asupra menţinerii puterii coloniilor, prevenirii roirii naturale şi preîntâmpinării ieşirii roiurilor! Iată ce lucrări sunt prioritare în stupine în ultima lună a primăverii!

* * *

10 mâncăruri de lux din lume

În timp ce unii oameni sunt fericiţi şi satisfăcuţi după ce au mâncat o felie de pizza, o bucată de ciocolată sau un bol cu paste, alţi oameni sunt mai sofisticaţi în ceea ce priveşte gusturile culinare: caviar beluga, foie gras, şofran, trufe albe sau cine ştie ce peşte.

Aceste mâncăruri sunt considerate de lux datorită rarităţii lor, a procesului de cultivare şi bineînţeles a preţurilor exorbitante. Ştiai că un kilogram de caviar Beluga costă cel puţin 5.000 de dolari? Sau că trufa albă a fost vândută odată cu mai mult de 160.000 de dolari pentru un kilogram şi jumătate? Descoperă aceste mâncăruri ale elitei în această listă cu 10 mâncăruri de lux din lume.

10. Jamon Iberico de bellota Cunoscut „acasă“ ca Jamon Iberico de bellota, care înseamnă „Şuncă iberică hrănită cu ghinde“, această mâncare se vinde cu 96 de dolari jumătate de kilogram! Această carne este specială datorită porcilor negri iberici, care sunt crescuţi într-o arie mică de-a lungul graniţei dintre Spania şi Portugalia şi care sunt hrăniţi doar cu ghinde. Apoi, carnea este lăsată în sare timp de

140

două săptămâni, înainte să fie afumată timp de trei ani! Se servesc felii subţiri.

9. Pepene negru Deşi este foarte neobişnuit să consideri un pepene mâncare de lux, un anumit soi din acest fruct, pepenele negru este considerat aşa. Căutat pentru că est foarte rar, acest tip de pepene este crescut numai pe mica insulă Hokkaido din Japonia. Provine din specia Densuke, care este cunoscută pentru rumeneala şi incredibila sa dulceaţă. Acesta este foarte rar pentru că în urma unei recoltări se culeg câteva duzini de pepeni. Un pepene obişnuit costă 250 de dolari, dar unele exemplare pot ajunge şi la 6.000 de dolari pe bucată!

8. Pepene Yubari King Un alt fruct cunoscut ca făcând parte din categoria celor de lux este pepenele Yubari King, care este căutat datorită incomparabilei sale dulceţi şi a proproţiei sale? Ştiai că sunt unele licitaţii ţinute doar pentru a lua acasă acest fruct?

În 2008, peste 100 bucăţi din astfel de pepeni, au fost scoşi la licitaţie. Când cel mai frumos exemplar din acest fruct a fost scos la licitaţie în cele din urmă, o femeie de afaceri care are un magazin de suveniruri şi un restaurant cu meniuri cu pe bază de fructe de mare l-a cumpărat pentru aproape 23.000 de dolari!

141

7. Fugu Unul din cele mai populare şi scumpe feluri de mâncare în Japonia este Fugu Fugu sau peştele-arici. Ceea ce face specială această mâncare este tocmai faptul că, atunci când o găteşte, pe bucătar îl poate costa viaţa! Peştele-arici conţine substanţe chimice otrăvitoare atât de puternice, încât o singură înţepătură poate pune jos un bărbat. Şi nu ar fi ceva nou în japonia, pentru că aici sunt raportate numeroase decese din cauza preparării incorecte a acestui peşte. pentru a găti acest peşte, bucătarii japonezi trebuie să urmeze anumite cursuri şi să obţine un certificat.

6. Cuib de pasăre Una din cele mai inedite feluri de mâncare din lume este cea care se numeşte „cuib de pasăre“, produs de o anumită specie de păsări. Atunci când ăşi fac cuibul, ele scuipă un anumit compus chimic care se întăreşte la contactul cu aerul. Această delicatesă se poate întâlni în meniurile din bucătăria chinezească, cum ar fi supa din cuib de pasăre sau o anumită varietate de ducliuri. Când este preparat în supă, cuibul de pasăre capătă de obicei o textură gelatinoasă.

5. Brânză de măgăruş Nu te lăsa amăgit de numele său, pentru că această brânză e numai pentru bogaţi! Cunoscută ca fiind unul din cele mai delicioase feluri de brânză din lume, această brânză este făcută din laptele măgăruşilor crescuţi în zona

142

râului Zasavica din vestul Serbiei. Pentru un kilogram de brânză este nevoie de 25 de litri de lapte, iar jumătate de kilogram este vândut cu 700 de dolari! Gustul este uşor picant, dar dulceag, în acelaşi timp şi sărat.

4. Foie gras Foaie gras este făcut din ficat de raţă sau de gâscă. În comparaţie cu alte feluri de ficat, foie gras este făcut fin ficat mai mare, mărit de două ori faţă de un ficat normal, având un nivel ridicat de grăsimi, ceea ce îi dă o textură similară cu cea a untului. Poate fi consumat crud, ca atare sau gătit.

3. Trufe albe Deşi există mai multe tipuri de trufe, cele albe sunt mai scumpe, mai ales cele italiene, din care un kilogram şi jumătate s-a vândut cu mai mult de 160.000 de dolari! Se cultivă foarte greu, iar atunci când se serveşte se taie felii foarte subţiri, milimetrice.

2. Şofranul Considerat a fi condimentul cel mai scump din lume, va trebui să cheltuieşti 2000 de dolari pentru jumătate de kilogram de şofran! Şi asta depinde de anotimp! Este format din trei stigme culese din planta care poartă numele de crocus sau şofran. Motivul pentru preţul său exorbitant este cauzat tocmai de aceste stigme care sunt culese cu mâna, ceea ce transformă procesul de recoltare

143

într-unul foarte dificil, iar pentru 30 de grame de şofran este nevoie de mii de flori.

1. Caviar Beluga

Cunoscută ca fiind mâncarea cea mai de lux din lume, un kilogram din acest tip de caviar costă mai mult de 5000 de dolari. Provine de la Sturionul Beluga care se găseşte în apele mării caspice. E nevoie de 20 de ani pentru ca acest peşte să ajungă la maturitate şi pentru a-i putea „recolta“ icrele.

* * *

144

145