apar-romania.ro · Web view2020/02/17 · Dincolo de acordurile bilaterale în vigoare, pentru a...

Stiri 17 februarie 2020, partea a doua CURSUL DE SCHIMB 17.02.2020

1 EUR 4.7748

1 USD4.4026

Prognoza meteo ANM! Cum va fi vremea în restul lunii februarie! Se anunță temperaturi ieşite din comun Valentina Drăgoi 17 februarie 2020

Vești bune de la ANM pentru români la mijllocul lunii februarie. Deși vor exista mai multe temperaturi cu minus, treptat se ajunge la limita normală pentru această perioadă. Administrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni, pentru toate regiunile țării.

Cum va fi vremea în BanatÎn Banat vor exista fluctuații constante cu temperaturi ridicate, dar și scăzute, însă regimul termic al următoarelor două săptămâni se va menține peste cel normal în luna februarie. Astfel, în data de 17 februarie și în special în perioada 23 – 25 februarie, abaterile față de valorile climatologic specifice vor fi semnificative, cu medii ale maximelor de 15…18 grade și ale minimelor de 2…5 grade.În celelalte zile, vor fi temperaturi maxime de 7…12 grade și minime de -1…2 grade. Precipitațiile -predominant ploi- vor fi mai frecvente și local moderate cantitativ în perioada 19-20 februarie, în jurul datei de 23 februarie și posibil între 26 și 28 februarie. În restul intervalului de referință probablitatea pentru precipitații va fi redusă.

Cum va fi vremea în CrișanaPe parcursul intervalului stabilit de ANM, în Crișana temperaturile se vor menține peste cel normal în a doua jumătate a lunii februarie. Zilele cu abateri pozitive semnificative față de norma climatologică (când, în medie,

1

https://www.capital.ro/vremea-o-ia-razna-in-aceasta-saptamana-se-anunta-temperaturi-halucinante.html

https://www.capital.ro/author/valentina-dragoi

maximele vor fi de 9…12 grade, iar minimele de 1…5 grade) vor alterna cu perioade în care regimul de temperatură va fi mai ponderat, respectiv 6…8 grade ziua și -2…0 grade noaptea.Ploile nu vor lipsi și vor fi mai frecvente în perioada 19-20 februarie, posibil și în jurul datei de 23 februarie și între 26 și 28 februarie. În restul intervalului de referință probablitatea pentru precipitații va fi redusă.

Cum va fi vremea în TransilvaniaÎn majoritatea zilelor din interval, temperaturile întâmpină valori peste cele normale în această perioadă din an, cu maxime de 8…12 grade, posibil mai ridicate în perioada 24-25 februarie (excepție vor face zilele de 20, 21 și 22 februarie când media regională a temperaturilor diurne va fi de 5…9 grade).La debutul perioadei de referință, minimele termice vor fi preponderent negative, în zonele depresionare putând coborî spre -10 grade, iar în celelalte nopți se vor situa într-un ecart mediu de -4…2 grade. Temporar, cu precădere în perioadele 19-20, 23-24 și 26-28 februarie, vor fi precipitații locale, în general slabe cantitativ, predominant ploi sau mixte.

Cum va fi vremea în Maramureș și MoldovaÎn perioada 20-22 februarie și posibil în jurul datei de 27 februarie se vor înregistra temperaturi apropiate de cele specifice lunii februarie (maxime de 4…7 grade și minime de -3…0 grade, în medie).Restul intervalului va fi caracterizat de o vreme mai caldă decât normal, cu valori diurne de 8…11 grade și nocturne de -1…3 grade, mediat regional. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi mai ridicată în data de 18 februarie și după data de 21 februarie.În Moldova, în cea mai mare parte a intervalului vremea se va menține mai caldă decât în mod obișnuit în a doua jumătatea a lunii februarie. Vor fi totuși variații de regim termic, astfel că în zilele cele mai calde (perioada 17-18 și cu probabilitate mare între 24 și 26 februarie) valorile maxime vor fi de 10…15 grade, iar minimele de 1…5 grade, în medie. În restul intervalului sunt estimate, mediat regional, temperaturi diurne de 6…9 grade și nocturne de -3…0 grade. Regimul pluviometric se va menține în general deficitar pe tot parcursul celor două săptămâni, doar temporar fiind posibile precipitații slabe cantitativ.

Cum va fi vremea în Dobrogea și MunteniaÎn Dobrogea, regimul termic se va menține peste cel normal în a doua jumătate a lunii februarie. Zilele cu abateri pozitive semnificative față de norma climatologică, respectiv perioadele 17-18 și 23-26 februarie (când, în medie, maximele vor fi de 10…14 grade, iar minimele de 3…6 grade) vor

2

https://www.capital.ro/prognoza-meteo-vremea-ajunge-la-extreme-temperaturi-de-11-grade.html

https://www.capital.ro/temperaturi-soc-in-februarie-au-anuntat-cum-va-fi-vremea-de-maine-prognoza-anm.html

alterna cu perioade în care regimul de temperatură va fi mai ponderat, respectiv 7…10 grade ziua și 1…4 grade noaptea. De asemenea, pe parcursul celor două săptămâni se anunță ploi locale, slabe cantitativ, fiind posibile în jurul datelor de 20 și 26 februarie.în Muntenia, vremea se va menține mai caldă. Totuși, vor fi alternanțe de regim termic între intervale în care abaterile pozitive față de specificul climatologic vor fi semnificative și cele cu temperaturi mai ponderate. Astfel în zilele de 17 și 18 februarie, dar și în perioada 23 – 26 februarie, maximele vor fi de 13…17 grade, iar minimele de 1…6 grade. În restul intervalului sunt estimate valori diurne de 7…10 grade și nocturne de -2…2 grade, mediat regional. Regimul pluviometric se va menține în general deficitar în mare parte a regiunii, ploi locale, dar slabe cantitativ, urmând a fi în perioada 19-20 februarie și posibil între 26 și 28 februarie.

ANM, prognoza meteo. Vremea pe regiuni până în 1 martie. OlteniaÎn Oltenia vremea se va menține mai caldă decât în mod obișnuit în a doua jumătatea a lunii februarie. Totuși, vor exista variații de regim termic, astfel că în zilele cele mai calde (perioada 17-18 și cu probabilitate mare între 23 și 26 februarie) valorile maxime vor fi de 12…15 grade, iar cele minime de 2…5 grade, în medie.În restul lunii sunt estimate, mediat regional, temperaturi diurne de 8…12 grade și nocturne de -1…2 grade. Exceptând perioada 19-20 februarie când va ploua pe spații mai extinse, local moderat cantitativ, în restul timpului regimul pluviometric se va menține în general deficitar.

APIA si SUBVENTII

Iată INVITAȚIA APIA pentru SUBVENȚIILE pe suprafață și pe cap de animal! agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020

Pregătirile pentru depunerea cererii unice în Campania 2020 au intrat în linie dreaptă la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Invitația pentru anul acesta cu lista tuturor documentelor necesare pentru cererea unică precum și indicații prețioase pentru depunerea actelor pentru subvențiile din acest an – puse la dispoziția fermierilor, în premieră, la fel ca în fiecare an, de Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va deschide campania de depunere a cererii unice de luni, 2 martie. Documentele și cererea unică completată inițial în sistemul informatic al APIA trebuie înregistrate, la fel ca și anul trecut, până cel târziu pe 15 mai.

3

Depunerea actelor și a cererii unice se face pe bază de programare, iar fermierii primesc invitații cu data și ora la care sunt așteptați de funcționarul APIA la centrul teritorial de care aparține exloatația agricolă.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă pune la dispoziție modelul de invitație pentru fermieri într-o formă completă, ușor de descărcat pe orice calculator, telefon mobil sau tabletă. În acest fel, aveți la îndemână acest instrument pentru a vă pregăti din timp documentele necesare pentru cererea unică din acest an.

DESCĂRCARE INVITAȚIE APIA – CLICK AICI (DOCUMENT PDF)

Reamintim că Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 02 martie – 15 mai 2020. Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe! România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic. Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

4

MADR: 3000 de euro pe hectar, pentru cultivarea de tomate. Cum poate fi accesat sprijinul Februarie 17, 2020

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale informeaza ca „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate” continua si in anul 2020.

Termenul limita de inscriere in program este 15 aprilie 2020, iar termenul limita de valorificare a productiei este 15 iunie 2020, inclusiv.

In plus, pentru a avea siguranta ca tomatele ce vor fi oferite populatiei vor avea o calitate cat mai buna, beneficiarii trebuie sa detina un registru de evidenta a tratamentelor de protectie a plantelor, ce va fi verificat de catre inspectorii Autoritatii Nationale Fitosanitare.

Reprezentantii Directiilor pentru Agricultura Judetene efectueaza verificari la inceputul rodirii si inainte de inceperea recoltarii in vederea evaluarii productiei.

Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii trebuie sa valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

Principalele modificari pentru anul 2020 au avut in vedere imbunatatirea programului, astfel incat consumatorii sa beneficieze de tomate de calitate din productia autohtona.

Ca element de noutate, in anul 2020, verificarea preliminara a dosarelor si instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protectia plantelor se va realiza de catre reprezentantii Directiilor pentru Agricultura judetene si respectiv, de catre inspectorii Autoritatii Nationale Fitosanitare, la Primaria localitatii respective.

Masura va fi luata in special pentru cele cateva judete unde sunt foarte multi beneficiari si pentru a venii in sprijinul fermierilor.

TERMEN LIMITĂ SUBVENȚIE FERMIERI 15 APRILIE 2020!Agroinfo 16 februarie 2020 -

OFICIAL. Ministerul Agriculturii informează că „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” continuă și în anul 2020. Termenul limită de înscriere în program este 15 aprilie 2020, iar termenul limită de valorificare a producției este 15 iunie 2020, inclusiv.

5

https://www.stiriagricole.ro/date/2020/02/17

mailto:[email protected]

TERMEN LIMITĂ ÎNSCRIERE ÎN PROGRAM - 15 APRILIE 2020!

În plus, pentru a avea siguranța că tomatele ce vor fi oferite populației vor avea o calitate cât mai bună, beneficiarii trebuie să deţină un registru de evidență a tratamentelor de protecție a plantelor, ce va fi verificat de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare.

Reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene efectuează verificări la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției.

Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii trebuie să valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

Principalele modificări pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătățirea programului, astfel încât consumatorii să beneficieze de tomate de calitate din producția autohtonă.

Ca element de noutate, în anul 2020, verificarea preliminară a dosarelor și instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protecția plantelor se va realiza de către reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură județene și respectiv, de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare, la Primăria localității respective.

Măsura va fi luată în special pentru cele câteva județe unde sunt foarte mulți beneficiari și pentru a venii în sprijinul fermierilor.

MINISTERUL AGRICULTURII, VERIFICĂRI LA FERMIERII CARE CER SUBVENȚIA LA ROȘII! Agroinfo 16 februarie 2020 COMUNICAT. Ministerul Agriculturii anunță că verifică periodic reziduurile de pesticide din tomatele vândute de fermierii care beneficiază de ajutorul de minimis pentru această cultură. La ultima verificare, într-o singură probă au fost identificate reziduuri de pesticide peste limita maxim admisă. Roșiile au fost retrase de pe piață. Monitorizarea reziduurilor de pesticide se face pentru toate legumele și fructele din producția internă.

Ministerul Agriculturii, prin Laboratoarele pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ale Autorității Naționale Fitosanitare, monitorizează anual reziduurile de pesticide din fructe, legume și cereale provenite din producția internă.

Conform ultimului Raport privind Planul Național de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide din Fructe, Legume și Cereale, în anul 2019, la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale din București s-au analizat 419 probe de tomate (412 probe tomate

6


din cadrul Programului guvernamental de sprijin pentru tomate în spații protejate), din care în 227 probe (54%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide, în 192 probe (46%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul (CE) nr.396 din 2005 și nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor, iar într-o singură probă de tomate s-au identificat reziduuri cu valori mai mari decât limitele maxime admise, aceste tomate fiind retrase de la comercializare și luându-se toate măsurile prevăzute de legislație.

În cadrul Laboratorului Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș, în anul 2019, au fost analizate 256 probe de tomate, din care în 175 probe (68,36%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide, iar în 81 probe (31,64%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul (CE) nr.396 din 2005 și nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor.

În anul 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua programul de susținere a tomatelor în spații protejate și, pentru a crește și mai mult încrederea consumatorului în produsele provenite de la producătorii autohtoni, a fost introdusă obligativitatea depunerii de către beneficiari la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, a copiei Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi și verificat de Oficiul Fitosanitar Județean din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Autoritatea Națională Fitosanitară se va implica prin acțiuni de instruire cu privire la respectarea modului de utilizare a produselor de protecție a plantelor în tratamentele fitosanitare, va verifica registrele de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor și va monitoriza în continuare reziduurile de pesticide din legume, fructe și cereale, precizează comunicatul transmis de Ministerul Agriculturii pentru AGROINFO.

APIA a inceput platile pentru crescatorii de animale. Cati fermieri vor beneficia Februarie 17, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), prin Centrele Judetene, aduce la cunostinta opiniei publice ca efectueaza platile aferente ajutorului de stat in sectorul

7


cresterii animalelor, pentru cererile depuse in luna decembrie 2019, aferente serviciilor prestate in luna noiembrie a anului 2019.Suma totala autorizata la plata este 1.324.799 lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru un numar de 25 de solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

PLATA SUBVENȚIILOR APIA OVINE/CAPRINE! CONDIȚII! ACTE! Agroinfo 17 februarie 2020 - SUBVENȚII APIA 2020. Crescătorii de ovine și/sau caprine beneficiază și-n acest an de ajutoare naționale tranzitorii (ANT 9). AGROINFO vă pune la dispoziție condițiile pe care trebuie să le îndepliniți pentru încasarea banilor, actele de care aveți nevoie pentru cererea unică APIA 2020. Informațiile sunt furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

BENEFICIARII AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU OVINE/CAPRINE

Beneficiarii sunt:● persoane fizice;● persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului (O.U.G.) nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;● persoane juridice.

Documente generale obligatorii:

● copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/ paşaport/ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/ certificatului de înregistrare fiscală, după caz, precum şi copie de pe datele de identificare ale reprezentantului, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;● copie de pe dovada de înregistrare a solicitantului în Registrul unic de identificare – RUI al APIA, numai pentru exploataţii noi;● document coordonate bancare.

Condiţiile de acordare a ajutoarelor naţionale tranzitorii

8


Beneficiarii care solicită ajutoare naționale tranzitorii pentru femele din speciile ovine / caprine trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) efectivul din exploataţie cu cod ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) să fie de minimum 50 de capete de femele ovine / 25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de min. un an la data de 31 martie a anului în care se face solicitarea primei;b) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie înscris în Registrul Național al Exploatațiilor – RNE la data solicitării primei;c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită prima să fie menţinut pe o perioada de reţinere de 100 de zile de la data limită de depunere a cererii de plată în exploataţia pentru care s-a depus cererea unică de plată sau în exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care a fost transferat temporar pentru păşunat. Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile au suferit intrări, respectiv ieşiri în/din exploataţiile deţinute de acelaşi beneficiar;d) să deţină registrul individual al exploataţiei în conformitate cu prevederile Reg.(CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină.

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

SUBVENȚIA APIA în 2020 DE PESTE 300 DE EURO/CAP ANIMAL pentru VACILE DE LAPTE!Agroinfo 17 februarie 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA DIN ZOOTEHNIE ÎN ANUL 2020. Valoarea sprijinului cuplat pentru vacile de lapte s-a apropiat, în 2019, de 400 de euro pe cap de animal. Crescătorii de bovine pot încasa această subvenție europeană și-n acest an. Care sunt condițiile de încasare a banilor de la APIA în anul de cerere 2020? AGROINFO a primit toate informațiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

9


BENEFICIARII SPRIJINULUI CUPLAT ZOOTEHNIC. SECTOR BOVINE.

Beneficiarii sprijinului cuplat sunt fermierii activi, crescători de animale din speciile bovine, în funcţie de efectivul de animale solicitat de beneficiar, din următoarele categorii:1. bivoliţe de lapte;2. taurine din rase de carne şi metişii acestora, respectiv:● vaci din rase de carne care nu au beneficiat în anii anteriori de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte,● vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat în anii anteriori de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte,● tineret mascul şi/sau femel din rase de carne,● tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obţinut din tauri din rase de carne şi vaci pentru care nu se solicită sprijin cuplat categoria vaci de lapte;● tauri din rase de carne.3. vaci de lapte care nu au beneficiat în anii anteriori de sprijin cuplat pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora.

VEZI AICI SPRIJIN CUPLAT 2020 TAURINE RASE DE CARNE!

VEZI AICI SPRIJIN CUPLAT 2020 BIVOLIȚE DE LAPTE!Condiţii de acordare specifice în 2020 sprijin cuplat vaci de lapte:

a) fermierii solicită sprijin cuplat pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană, care pot solicita SCZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 capete de lapte, inclusiv, pe beneficiar, care nu au beneficiat de sprijin cuplat-categoria taurine de carne şi metişii acestora în anii anterior, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de sprijin cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte;c) vacile de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită sprijin cuplat trebuie să îndeplinească cumulativ următoarelecondiţii:● să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;● să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;● să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii unice de plată, în exploataţia din cerere şi/sau exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar și/sau în exploataţiile asociaţiilor / cooperativelor / grupurilor de producători în care

10

https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/subventia-apia-2020-pentru-bivolite-de-lapte

https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/rasele-de-taurine-de-carne-pentru-care-apia-plateste-sute-de-euro-cap-de-animal

au fost transferate temporar pentru păşunat;● să fie identificate şi înregistrate în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;● au fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală, pentru care vacile de lapte care înlocuiesc animalele cu circumstanţă naturală, şi au cel puţin un produs înregistrat în RNE.

IMPORTANT! Excepție fac vacile de lapte care provin din import (2019-2020) sau care au avut fătari cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezintă documente doveditoare.

d) să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim- cumpărător și cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul în care producătorul deţine unitate proprie de procesare a laptelui, să deţină copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrare-recepţie care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate;e) să deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Reg. (CE) nr. 1760/2000.f) solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1.306/2013, pe întreagaexploataţie.

Documente generale necesare pentru solicitarea sprijinului cuplat

● copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;● dovada deţinerii unui cont bancar activ;● procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA.

DOCUMENTE SPECIFICE pentru vaci de lapte:

a) copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat;b) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi

11

menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor de lapte, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, avizată de ANZ, după caz;c) pentru livrarea laptelui şi produselor lactate: copie de pe cel puţin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură fiscală sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrare de lapte;

d) pentru vânzarea directă a laptelui şi produselor lactate:● copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică,● copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;● copie de pe factura fiscală/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate pentru PFA, II, IF şi SC.

e) pentru fermierii care dețin unități proprii de procesare a laptelui:● avizul de însoțire a mărfii;● nota de intrare-recepție care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare,● certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

Cuantumul sprijinului cuplat vaci de lapte este de 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal pentru anul de cerere 2019.



SUBVENȚIA APIA 2020 pentru BIVOLIȚE DE LAPTE! Agroinfo 17 februarie 2020 - CAMPANIE APIA INFORMARE FERMIERI. SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează crescătorii români de bivolițe de lapte că beneficiază în acest an de sprijinul cuplat zootehnic, subvenție europeană cu un cuantum cifrat la peste o sută

12


de euro pe cap de animal, cu condiția să se încadreze criteriilor de eligibilitate. AGROINFO vă pune la dispoziție toate informațiile de care aveți nevoie pentru a cere anul acesta banii de la APIA!

BENEFICIARII SPRIJINULUI CUPLAT ZOOTEHNIC


În acest articol detaliem informațiile necesare pentru obținerea de la APIA a sprijinului cuplat pentru bivolițe de lapte. VEZI AICI PENTRU TAURINE DIN RASE DE CARNE!Condiţii de acordare specifice – bivolițe de lapte:

a) fermierii solicită sprijin cuplat pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 100 de capete de bivoliţe de lapte beneficiază de sprijin cuplat calculat la nivelul a maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte;c) bivoliţele de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, în exploataţia din cerere şi/sau exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar şi/sau în exploataţiile asociaţiilor / cooperativelor / grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat;d) bivoliţele de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie identificate şi înregistrate în Registru Naţional al Exploataţiilor la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;

13



e) solicitanții deţin registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1760/2000;f) solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1306/2013, pe întreagaexploataţie;g) bivoliţele de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;h) bivoliţele de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat au fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală, pentru bivolițele care înlocuiesc animalele cu circumstanţă naturală, şi au cel puţin un produs înregistrat în RNE.

IMPORTANT! Excepție fac bivolițele de lapte care provin din import (2019-2020) sau care au avut fătari cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezintă documente doveditoare.



Documente specifice pentru bivolițe de lapte:

a) copia de pe paşaportul fiecărei bivoliţe de lapte pentru care se solicită SCZ;b) Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea bivoliţelor, pentru care se solicită sprijin cuplat, în Registrul genealogic al rasei, avizată de către ANZ.

Cuantumul APIA al sprijinului cuplat bivolițe de lapte este de 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal pentru anul de cerere 2019.


ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea,

14

modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

RASELE DE TAURINE DE CARNE pentru care APIA PLĂTEȘTE SUTE DE EURO/CAP DE ANIMAL! Agroinfo 17 februarie 2020 - SUBVENȚII APIA 2020. SPRIJIN CUPLAT BOVINE PENTRU ACEST AN! Sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu o valoare de câteva sute de euro pe cap de bovină este acordat crescătorilor români de animale și în acest an. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ne-a comunicat care sunt condițiile obligatorii, actele necesare pentru obținerea în acest an a banilor. AGROINFO vă dă toate informațiile de care aveți nevoie.

BENEFICIARII SPRIJINULUI CUPLAT


În acest articol detaliem informațiile necesare pentru obținerea de la APIA a sprijinului cuplat pentru taurine din rase de carne și metișii acestora. Celelalte scheme de sprijin cuplat de care beneficiază crescătorii de bovine sunt explicate în alte articole publicate astăzi, luni, 17 februarie 2020, de AGROINFO.

Condiţii de acordare specifice - taurine din rase de carne și metișii acestora:

a) fermierii solicită sprijin cuplat pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în

15


exploataţii cu cod ANSVSA;b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijin cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne;c) tineretul mascul pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;d) pentru tineretul femel se solicită sprijin cuplat până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;e) vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne din exploataţie pentru care beneficiarul solicită sprijin cuplat să aibă vârsta de max. 12 ani la termenul limită de depunere a cererilor, iar taurii de reproducţie din exploataţie pentru care se solicită sprijin cuplat să aibă vârsta de max. 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;f) vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijin cuplat au fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală, pentru care vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne care înlocuiesc animalele cu circumstanţă naturală, şi au cel puţin un produs înregistrat în RNE.

ATENȚIE! Excepție fac vacile care provin din import (2019-2020) sau care au avut fătari cu produs declarat mort/neviabil, pentru care se prezintă documente doveditoare;

g) efectivul de animale pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, cu excepţia animalelor din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne, care trebuie să fie identificate şi înregistrate în RNE cel puţin cu 8 luni înainte de data depunerii cererii unice de plată/data ieşirii din exploataţie;h) solicitanții deţin registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Reg. (CE) nr. 1760/2000;i) solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1.306/2013, pe întreagaexploataţie;j) animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie deţinute în exploataţia din cerere şi/sau în exploataţii deţinute de beneficiar şi/sau în exploataţiile asociaţiilor / cooperativelor /grupurilor de producători în care au fost

16

transferate temporar pentru păşunat, cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor menţionate anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent şi data depunerii cererii unice de plată pentru anul curent;k) animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de beneficiar pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii unice de plată în exploataţia din cerere şi/sau exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar şi/sau în exploataţiile asociaţiilor /cooperativelor / grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat;l) animalele din categoriile vaci de carne şi/sau vaci metise cu rase de carne şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită sprijin cuplat trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;m) animalele beneficiază de sprijinul cuplat astfel:● o singură dată pentru categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metis cu rase de carne;● anual pentru categoriile vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne şi tauri din rase de carne.

Lista cu rasele de taurine de carne completată pentru anul 2020 cu rasele asimilate acestora recunoscute de către ANZ:

Aberdeen, Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălțata Românească - direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d'Aquitaine, Salers, Sura de Stepă.



DOCUMENTE SPECIFICE pentru taurine din rase de carne şi metişii acestora:

17

a) Pentru animalele din categoriile vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne, copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită sprijin cuplat;

b) Pentru taurul din rase de carne şi tineretul femel/mascul din rase de carne/metis cu rase de carne, existent în exploataţie la data depunerii cererii unice de plată, copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită sprijin cuplat;

c) Pentru taurul din rase de carne şi tineretul femel/mascul din rase de carne/metis cu rase de carne, ieşit din exploataţie până la momentul depunerii cererii, copie de pe documentele care atestă ieşirile animalelor din exploataţie;

d) pentru taurii de reproducţie din rase de carne, vacile din rase de carne, vacile metise cu rase de carne, tineretul mascul şi/sau femei din rase de carne şi tineretul mascul şi/sau femei metis cu rase de carne, adeverinţa eliberată de agenţia/ asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, care certifică rasa pentru animalele solicitate (tauri de reproductie din rase de carne, vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne, tineret mascul si/sau femel din rase de carne si tineret mascul si/sau femel metis cu rase de carne), precum şi înscrierea în Registrul genealogic al rasei pentru tauri de reproductie din rase de carne şi înscrierea/înregistrarea în Registrul genealogic al rasei pentru vaci din rase de carne si vaci metise cu rase de carne, avizată de ANZ prin oficiile judeţene;

e) pentru tineretul mascul şi/sau femele metis cu rase de carne din exploataţiile care nu se găsesc în evidenţele asociaţiei acreditate pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, adeverința eliberată de ANZ, prin oficiile judeţene, care certifică metisul cu rasa de carne pentru animalele solicitate (tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne din exploatațiile care nu se găsesc în evidențele asociației acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei).

Cuantumul sprijinului cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora este de 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal, pentru anul de cerere 2019.


18

Un fermier acuză: ”Nu poți lua subvenție SCZ dacă ai 10 metiși. Legea este siluită!” agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020

Radu Teodor, un cunoscut crescător de vaci de carne, face acuzații grave cu privire la modul în care accesul fermierilor la subvenții ar fi limitat de către asociațiile care dețin Registrul Genealogic al raselor de taurine.

Una dintre condițiile pentru ca fermierii să aibă acces la sprijinul cuplat, subvenție plătită de APIA pentru specia bovine, este ca fermierii să prezinte funcționarilor adeverința care probează genetica animalelor. În cazul vacilor de carne, la plată intră și metișii, însă unui fermier care deține efectivul minim – 10 capete, format numai din metiși, nu îi este eliberată adeverința, susține Radu Teodor.

”Nu se poate lua SCZ fără adeverință și de aici legea este siluită. Așa că: în cazul rasei Aberdeen Angus nu se admit metișii decât în proporție de 4 metiși la 6 rasă pură. Deci naivii care au impresia că pot lua SCZ pe 10 metiși, chiar dacă legea le permite, vor avea surpriza că asociatia nu le emite adeverință. Același lucru îl pregătește și ACBCR SUCEAVA, conform ultimelor informații, deocamdată la nivel de zvon. La Salers încă luptăm pentru ca cineva să acorde adeverințele. La Hereford, Romagnola, Wagyu nu cred că dă nimeni adeverință”, a scris pe Facebook fermierul Radu Teodor.

Mâine dimineață la prima oră, Agrointeligența – AGROINTEL.RO va solicita Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) o clarificare cu privire la cere expuse public de către crescătorul Radu Teodor, astfel ca fermierii să aibă informația din sursă oficială înainte de demararea campaniei de depunere a cererilor APIA pentru anul 2020.

Vă reamintim că pentru anul de cerere 2019, APIA plătește fermierilor un cuantum de 237,4446 euro/cap de animal pentru sprijinul cuplat zootehnic la vaca de carne.

Anunt APIA! Doar pentru aceste animale puteti obtine subventiile In feb. 17, 2020

Crescătorii de vaci care vor să beneficieze de subvenția de tip sprijin cuplat pentru bovinele de carne trebuie să știe aceste informații! Agenția de Plăți și Intervenție pentru

19

Agricultură (APIA) a publicat lista cu rasele de taurine de carne care pot lua Sprjinul Cuplat Zootehnic (SCZ). Anul trecut s-au acordat subvenții în valoare de 237,4446 euro/cap de animal pentru această schemă pentru fermierii care au depus cererea în anul 2018. Anul acesta însă, cuntuamul ar putea fi mai mare și va fi acordat doar pentru fermierii care dețin următoarele rase de taurine exploatate pentru carne:

Aberdeen Angus Limousine Charolaise Galloway Highland Aubrac Wagyu Romagnola Bălțata Românească- direcția de exploatare carne Hereford Blonde d’Aquitaine Salers Sura de Stepă

Pentru a obține subvențiile de la APIA, fermierii trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Astfel, aceștia pot solicita sprijin pentru un efectiv de animale de minimum 10 și maximum 250 de capete taurine de carne, iar cei care depășesc acest efectiv beneficiază de sprijin cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne.

APIA: SPRIJIN CUPLAT OVINE/CAPRINE pentru PRODUCȚIA DE CARNE ȘI LAPTE! Agroinfo 17 februarie 2020 - SUBVENȚII APIA 2020. Sprijinul cuplat pentru ovine și caprine, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, la nivelul anului 2019 valoarea subvenției este de 17,71 euro/cap de animal, este plătită crescătorilor de oi și capre și în anul 2020. Care sunt condițiile obligatorii, actele care trebuie atașate anul acesta cererii unice APIA? Informațiile pe care vi le punem la dispoziție sunt furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

BENEFICIARII SPRIJINULUI CUPLAT OVINE/CAPRINE

Beneficiarii sunt:● persoane fizice;● persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

20


(O.U.G.) nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;● persoane juridice.

Documente generale obligatorii:

● copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/ paşaport/ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/ certificatului de înregistrare fiscală, după caz, precum şi copie de pe datele de identificare ale reprezentantului, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;● copie de pe dovada de înregistrare a solicitantului în Registrul unic de identificare – RUI al APIA, numai pentru exploataţii noi;● document coordonate bancare.

Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată APIA pentru sprijinul cuplat

● adeverinţă eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, vizată de către Oficiul pentru Zootehnie județean, prin care se confirmă:- înscrierea berbecilor/ţapilor în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală;- înscrierea/înregistrarea ovinelor / caprinelor pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară;- numărul și femelele ovine/caprine pentru care solicită SCZ detaliate pe crotalii, numărul și berbecii/ţapii înscriși în Registrul genealogic al rasei detaliați pe crotalii;- respectarea raportului de maximum 35 de femele ovine/caprine la un berbec/țap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase ;şi/sau

● adeverinţă eliberată de Oficiul pentru Zootehnie județean, prin care se confirmă:- respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic al rasei la un berbec/ţap cu certificat de origine;- numărul și femelele ovine/caprine pentru care solicită SCZ detaliate pe crotalii și numărul de berbeci/ţapi, cu certificat de origine.

Condiţiile de acordare a sprijinului cuplat (SCZ - schema cuplată în sector zootehnic)

21

Beneficiarii care sunt fermieri activi şi solicită sprijin cuplat pentru specia ovine trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a) să solicite SCZ pentru un efectiv de minimum 150 și maximum 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 Lista zonelor eligibile M10, M11, M13 a PNDR 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015) 3508/ 26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020, Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx, pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;b) solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele ovine și/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele ovine și/sau berbeci;c) femelele ovine și/sau berbecii din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ, să aibă vârsta de max. 8 ani pentru femele și, respectiv, 6 ani pentru berbeci la data limită de depunere a cererii unice de plată;d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în RNE la data depunerii cererii;e) să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile Reg. (CE) nr. 21/2004;f) femelele ovine și/sau berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute/menținuți, pe o perioada de reținere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, în exploataţia pentru care s-a depus cererea unică de plată sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

IMPORTANT! Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile au suferit intrări, respectiv ieşiri în/dinexploataţiile deţinute de acelaşi beneficiar;

g) berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală;h) efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secțiunea principală la 35 de femele ovine;i) efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine;j) solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;

22

k) animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:- anual pentru berbeci până la împlinirea vârstei de 6 ani la data limită de depunere a cererii de plată;- anual pentru femelele ovine până la împlinirea vârstei de 8 ani la data limită de depunere a cererii de plată.

Beneficiarii care sunt fermieri activi şi solicită sprijin cuplat pentru specia caprine trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) Să solicite SCZ pentru un efectiv de minimum 50 și maximum 500 de capete de femele caprine și/sau țapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;b) solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine și/sau țapi de reproducție beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine și/sau țapi;c) femelele caprine și/sau țapii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele și, respectiv, 6 ani țapii de reproducție la data limită de depunere a cererii de plată;d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată;e) să dețină registrul individual al exploatației, completat și actualizat în conf. cu prevederile Reg. (CE) nr. 21/2004;f) femelele caprine și/sau țapii de reproducție pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menținuți, pe o perioadă de reținere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, în exploataţia pentru care s-a depus cererea unică de plată sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care a fost transferat temporar pentru păşunat.

IMPORTANT! Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile au suferit intrări, respectiv ieşiri în/dinexploataţiile deţinute de acelaşi beneficiar;

g) ţapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală;h) efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secțiunea principală la 35 de femele caprine;i) efectivul de femele caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap cu certificat de origine la 35 de femele caprine ;

23

j) solicitanții respectă normele de ecocondiţionalitate prevăzute la Art. 93 şi Anexa II din Reg. (UE) nr. 1306/2013, pe întreaga exploataţie;k) animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:- anual pentru țapi până la împlinirea vârstei de 6 ani la data limită de depunere a cererii de plată;- anual pentru femelele caprine până la împlinirea vârstei de 8 ani la data limită de depunere a cererii de plată.



Șeful ANZ recunoaște: Subvenția pe cap de animal nu e suficientă! Situația este dezastruoasă! agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020 20:48

Vaida Bela (foto: Magazin Sălăjean)

Semnal de alarmă! Directorul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie (ANZ), Vaida Bela, a declarat că situaţia bivolilor este una dezastruoasă la nivel naţional, existând chiar riscul dispariţiei lor, instituţia pe care o conduce având în vedere unele măsuri pentru refacerea efectivelor de bubaline.

Bubalinele primesc subvenție de circa 164 de euro (foto: Alb Simina)

24

”Dacă Sălajul era fruntaş la nivel naţional în numărul de bubaline şi România era o ţară cu un efectiv mare de bubaline, în momentul de faţă sunt undeva la 13.000 de capete de bivoli, ceea ce este dezastruos pentru această specie şi rasă. (…) Este o specie autohtonă de care, dacă nu ne vom îngriji, în câţiva ani poate să dispară ca şi rasă recunoscută la nivel mondial”, a precizat Vaida Bela, potrivit www.ziaruldeiasi.ro.

El a adăugat că primul pas avut în vedere pentru remedierea situaţiei este activitatea de montă naturală, care necesită bonitarea taurilor de bivoli, după care aceştia să fie autorizaţi zootehnic şi veterinar pentru folosirea ca montă naturală, în centrele de profil.

Un al doilea pas pe care ANZ vrea să-l facă este dezvoltarea unui centru de recoltare şi congelare a materialul seminal, la staţiunea de la Şercaia (Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bubalinelor n.r).

Directorul ANZ a precizat că, în paralel, este nevoie de măsuri de sprijin atât din fonduri europene, cât şi din fonduri naţionale, pentru crescătorii de bivoli.

În prezent crescătorii de bubaline primesc doar Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) în cuantum de 164 euro/cap de animal fără să poată fi cumulat cu Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic (ANTZ) așa cum se aplică în cazul crescătorilor de vaci de lapte sau de carne.

APIA: Se dau banii pentru motorină! Meatmilk luni, 17 februarie, 2020

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2019, diferență trimestrul II (47,33%) și plata integrală a trimestrului III Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că a început plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 01.04 – 30.06.2019 (trimestrul II/2019) și 01.07 – 30.09.2019 (trimestrul III/2019) conform

25

prevederilor HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală care urmeaza a fi plătită pentru diferența trimestrului II ( 47,33%) este de 92.168.149,00 lei pentru un număr de 17.703 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 48.614.259,504 litri. Facem precizarea ca prima transă la plată pentru trimestrul II/2019 a fost efectuată în luna octombrie 2019 în procent de 52,67% . Pentru trim. III, suma totală care urmează a fi plătită este de 317.050.459,00 lei pentru un număr de 17.720 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 167.229.424,095 litri. Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

2020: Subvenții pentru zootehnie Mihaela Prevenda uni, 17 Februarie 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a anunțat că ajutoarele de minimis acordate de stat sectorului zootehnic vor continua și în acest an, oficialul MADR făcând referire la Programul „Lâna”, la susținerea crescătorilor de Bazna și Mangalița, la sprijinul crescătorilor de porci pentru activitatea de reproducție, la programele de ameliorare, la cele privind neutralizarea deșeurilor de origine animală, la subvențiile statului pentru sectorul avicol, precum și la Programul Național Apicol.

Tuturor programelor de susținere a zootehniei le-au fost aduse modificări, sau „îmbunătățiri”, cum s-a exprimat ministrul. În prezent, toate aceste ajutoare sunt în faza de proiect de act normativ, se discută cu organizațiile profesionale de profil, după care se supun dezbaterii publice.Programul „Lâna”, maximum 4 kg/animal se subvenționeazăNoutatea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii este introducerea unei

26

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/zootehnie/itemlist/user/309-mihaelaprevenda.html

cantități maxime de lână pe cap de animal pentru care trebuie făcută dovada comercializării, respectiv 4 kg/cap. Ministrul Adrian Oros a declarat că se va monitoriza mai atent Programul „Lâna”, deoarece au fost multe situații când colectarea s-a făcut doar scriptic, raportându-se chiar și cantități de 36 kg lână/animal. „Au fost exploatații care au raportat producții medii de lână și de 36 kg/animal, în județele Sibiu și Bihor. Controalele continuă”, a spus oficialul MADR.Bazna și Mangalița, sprijin doar pentru scroafele de reproducție de rasă purăActul normativ pentru aprobarea bugetului aferent anului 2020 privind ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița urmează să fie lansat, acum aflându-se în dezbatere cu reprezentanții sectorului. Sprijinul va fi axat pentru scroafe de reproducție în rasă pură în vederea creșterii numărului de matcă înscris în cartea de rasă.Adrian Oros a punctat problemele întâmpinate pe durata derulării Programului din 2019: evoluția Pestei Porcine Africane, urmată de restricțiile sanitare veterinare privind mișcarea animalelor; valoarea de livrare a purceilor de 250 lei/cap a fost considerată de către furnizorii de purcei ca fiind mică, în raport cu prețurile de pe piața liberă; lipsa procesatorilor în fiecare județ.Susținerea crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducțieProgramul urmărește susținerea dezvoltării fermelor de reproducție, iar pentru 2020 a fost alocat un buget de 60.000 mii lei. Această schemă de ajutor de stat a fost autorizată de Comisia Europeană. „Fostul guvern a vândut iluzii crescătorilor de suine care au investit în achiziții de teren, autorizări și documentații tehnice, iar guvernul liberal va face eforturi să aloce la rectificarea bugetară din luna iulie sumele necesare pentru creșterea independenței naționale pentru obținerea de purcel pentru îngrășat”, a afirmat Adrian Oros. El a amintit că programul a fost blocat din cauza aplicației informatice care trebuia să gestioneze cererile și din anul 2018 nu a avut buget alocat, în acest moment fiind în curs de derulare achiziționarea aplicației informatice. Ministrul a promis că programul va fi deblocat și va putea fi accesat și după data de 31 decembrie 2020 întrucât în perioada următoare Ministerul Agriculturii va face demersurile necesare la Comisia Europeană.Avicultura, peste 45.000 mii lei de la bugetul de statÎn ceea ce privește Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, urmează să se facă o analiză din partea MADR și ANSVSA având în vedere situația generată de evoluția gripei aviare apărută pe teritoriul UE, care a afectat și România.

27

Pentru anul 2020 bugetul alocat este de 46.000 mii lei, iar programul poate fi accesat până la data de 31 decembrie 2020.Programele de ameliorare, circa 54 milioane leiProiectul de act normativ care prevede bugetul ajutorului de stat pentru 2020 în sectorul creșterii animalelor, în scopul îmbunătățirii calității genetice a efectivelor de animale și implicit a potențialului de producție la rasele de animale care au întocmite programe de ameliorare urmează să fie lansat în perioada următoare. Suma alocată este destinată plății serviciilor de menținere a registrelor genealogice și de determinare a calității genetice a animalelor efectuate de către asociațiile care au întocmite programe de ameliorare pentru rasele de animale.Valoarea ajutorului de stat pentru anul 2020 este de 54.048 mii lei, din care pentru specia bovine 25.012.209 lei și pentru speciile ovine/caprine – 29.035.791 lei.Conform cererilor inițiale de solicitare a ajutorului de stat, în registrele genealogice sunt înscrise 375.556 taurine și bubaline, 1.749.864 ovine și 175.756 caprine.Durata programului: 2015-2020.Neutralizarea deșeurilor de origine animală, 900 lei/tonăAjutorul de stat pentru neutralizarea deșeurilor de origine animală prin care se acordă servicii subvenționate pentru neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale a fost autorizat de Comisia Europeană. Se alocă 900 lei/tona de animale moarte. Durata schemei de ajutor de stat este până la 31 decembrie 2020Programul Național Apicol, peste 31 milioane euroPentru perioada 2020 - 2022 s-a notificat un nou Program Național Apicol, valoarea acestuia fiind de 31.492.100 euro din care 15.746.050 euro reprezintă contribuția Uniunii Europene.PNA cuprinde următoarele acțiuni: Asistenţă tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori; Combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei; Raționalizarea transhumanței; Măsuri de asistență pentru repopularea șeptelului apicol din UE; Îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări pe piață.

28

MADR susține plafonarea subvențiilor? Mihaela Prevenda Duminică, 16 Februarie 2020

Fermierii urmăresc cu îngrijorare declarațiile făcute în spațiul public de către ministrul Agriculturii și secretarii de stat din MADR privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles pentru bugetul Uniunii Europene, respectiv reforma PAC post-2020.Prezent, în 6 februarie 2020, la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români, ministrul Adrian Oros a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. Referitor la plafonarea subvenţiilor agricole, ministrul a menționat: „România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 de euro”. Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta susținând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 de euro.În opinia membrilor Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră, care reprezintă motorul agriculturii românești, cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu), fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici. „Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și a securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu. Facem precizarea că, în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe este menționată ca obligatorie de la 60.000 euro (max. 100.000 euro), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară,

29

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/itemlist/user/309-mihaelaprevenda.html

dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minimum 10%. Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de exemplu la 300.000 de euro) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes, deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.Reducerea plăților directe ar putea duce la falimentul multor exploatații agricoleÎn condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisia Europeană, de la 60.000 la 100.000 euro, peste 3.500 de ferme românești care lucrează mai bine de trei milioane de hectare vor fi puternic afectate. „De aceea, considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene, cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE. Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură”, punctează Florian Ciolacu.De asemenea, președintele Clubului, fermierul Nicușor Șerban este de părere că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România. „În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români. Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă”, concluzionează Nicușor Șerban.

30

Conducere MADR: Programul Tomata va fi extins pentru mai multe tipuri de legume In feb. 17, 2020

Programul ”tomata” devine programul ”legume” în spații protejate, susține conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aflați la o întâlnire cu fermierii Matca, Barcea, Umbrăreşti şi Drăgăneşti – cel mai important bazin legumicol al ţării, secretarii de stat George Scarlat și Emil Dumitru le-au dat asigurări legumicultorilor cu privire la ajutorul de minimis.

Reprezentanţii ministerului au catalogat zvonurile că programul Tomata va fi oprit drept „o minciună sfruntată” şi au spus că, din contră, se vrea continuarea acestui program şi că finanţarea producţiei în spaţii protejate a roşiilor şi a altor legume să fie una predictibilă în următorii şapte ani, fiind trecută pe fonduri europene.

„Domnii primari din Matca, Barcea şi Drăgăneşti ne-au sesizat că există o oarecare dezinformare cum că guvernul liberal nu va continua acest program. Este o minciună sfruntată, de aceea suntem astăzi aici, în judeţul Galaţi, să spunem că programul Tomata va continua, este bugetat pentru ciclul I cu 40 de milioane de euro. Vom face o analiză, după sfârşitul primului ciclu, şi pentru ciclul II. De asemenea, vrem să îmbunătăţim programul şi cu alte legume în spaţii protejate. Pentru că, din păcate, monocultura asta an de an are şi minusuri: odată cu o ofertă generoasă are loc şi scăderea preţurilor, ceea ce ne-au sesizat astăzi legumicultorii. Clar, programul va continua şi, în echipă, continuăm soluţii pentru ca programul să fie predictibil pentru următorii şapte ani şi să treacă pe fonduri europene, nu numai din bugetul naţional”, a spus secretarul de stat George Scarlat, citat de Viața Liberă.

La rândul său, Emil Dumitru a afirmat că se va pune un mult mai mare accent pe fermele de familie, în scopul creării unei clase de mijloc în agricultură.

„Ştim foarte clar că agricultura României este polarizată, avem ferme foarte mari şi ferme foarte mici. Partidul Naţional Liberal va susţine crearea unei clase de mijloc în agricultură şi susţinem cu tărie ferma de familie, pentru că este pilonul de bază al dezvoltării rurale, a satului românesc. Plafonarea

31

https://www.viata-libera.ro/

plăţilor directe înseamnă că România nu va pierde nicio sumă de bani care-i va fi alocată de la Bruxelles, ci doar că sprijinul va fi direcţionat în special către fermele de familie, pentru a avea o clasă de mijloc în agricultura României. Iar judeţul Galaţi, renumit în legumicultură, poate beneficia de un sprijin substanţial pentru a consolida acele ferme de familie”, a precizat Emil Dumitru.

AFIR si FINANTARI

KLAUS IOHANNIS: "Programul Naţional de Dezvoltare Locală trebuie regândit, nicidecum desfiinţat"C.B. / 17 februarie

Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că nu susţine renunţarea la Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) ci regândirea acestuia. "Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv. Nu trebuie să mai vedem parcuri amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului, în condiţiile în care localităţile respective nu sunt racordate nici la reţeaua de apă, nici la canalizare. Nu ne mai permitem să avem subdezvoltare şi risipă", le-a spus, luni, Iohannis primarilor de comune.

"Sunteţi una dintre vocile reprezentative ale administraţiei româneşti. (...) Ştiu că există o serie întreagă de probleme care apasă greu pe umerii comunităţilor locale şi implicit pe umerii primarilor. Am susţinut în repetate rânduri că dezvoltarea comunităţilor locale nu poate fi realizată în absenţa fondurilor care (...) trebuie să aibă o alocare predictibilă. Exemplul ultimilor ani ne-a arătat ce rezultate dezastruoase se pot genera prin politici care nu ţin cont de aceste premise esenţiale. Bugete construite nerealist, ignorarea unor reguli elementare privind finanţele publice, subfinanţarea cronică a necesarului de investiţii, fonduri alocate după bunul plac al puternicilor zilei, toate aceste practici au blocat pur şi simplu dezvoltarea comunităţilor", a afirmat Klaus Iohannis în discursul ţinut, luni după-amiază, la reuniunea Asociaţiei Comunelor din România.

El a spus că s-a încheiat "acea perioadă arcată de incompetenţă şi diletantism".

32

Iohannis se arată convins că procesul de reformare va intra în line dreaptă "imediat ce vom avea o majoritate parlamentară care să reflecte voinţa cetăţenilor şi îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede".

Şeful statului spune că o prioritate este reconfigurarea marilor programe de investiţii în mediul rural şi a făcut referire la Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

"Banii investiţi eficient înseamnă totdeauna dezvoltare însă nu trebuie să trecem cu vederea neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desfiinţat. Nu cred este nimeni în această sală care doreşte să mai asistăm la alocarea banilor pe criterii politice sau decontarea unor lucrări fictive sau prost realizate. Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv", a afrirmat Iohannis.

Şeful statului a vorbit despre programul privind extinderea reţelelor de gaze anunţat de executivul în funcţie. El a spus că doar o treime din populaţia României e conectată la reţeaua de gaze, invocând şi numărul mic al românilor care au acces la canalizare şi apă curentă.

"Mediul rural nu poate fi condamnat la sărăcie şi subdezvoltare. (...) Nu trebuie să mai vedem parcuri amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului în condiţiile în care localităţile respective nu sunt racordate nici a reţeaua de apă, nici la canalizare nu ne mai permitem să avem subdezvoltare şi risipă", le-a mai spus Iohannis primarilor de comune.

El a adăugat că accesarea fondurilor europene trebuie să fie o prioritate pentru fiecare administraţie din România.

Şeful statului a făcut referire şi la educaţie, sunând că elevii din mediul rural trebuie să aibă acces la educaţie la fel ca cei din oraşe.

"Să nu mai peticim ci să creăm programe concrete, gestionate riguros şi mai ales predictibil, prin care şcoala românească de la sat să ajungă şi ea în secolul XXI", a spus Iohannis.

Acesta a vorbit despre eficientizarea administraţiei publice, spunând că este "absolut esenţial" ca transparenţa corectitudinea şi meritocraţia să guverneze administraţia pubică centrală şi locală iar serviciile oferite de aceasta să fie "la cel mai înalt nivel".

"Satul românesc are un potenţial uriaş de dezvoltare, nu o spunem doar noi, o spun şi străinii care ne vizitează ţara. Nu ne lipsesc nici ideile, nici forţa. Ce ne lipseşte este un plan pe termen lung, o strategie clară pentru ca

33

potenţialul rural să poată fi pus valoarea mai bine li mai eficient. (...) Să punem punct acelor practici care perpetuează şi accentuează inegalităţile dintre mediul rural şi mediul urban. România normală nu este aceea în care unii cetăţeni au mai puţine şanse şi oportunităţi doar pentru că locuiesc la sat", a mai spus şeful statului.

El i-a asigurat pe primar de tot sprijinul pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru modernizarea administraţiei locale de la sat.

Turcan: Peste două miliarde de lei pentru proiectele PNDL, alocate în următorii doi ani ADELINA SAHLEAN | 17.02.2020 - 18:05

Vicepremierul interimar Raluca Turcan a declarat că în următorii 2 ani vor fi alocaţi aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru implementarea proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

"PNDL va continua şi în următorii 2 ani vor fi alocaţi aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru implementarea programelor. Este posibilă practic şi - să spunem - o ajustare a acestui program, în sensul în care vom merge cu prioritate pe partea de infrastructură rurală, drumuri, poduri, canalizare, gaz, iluminat şi, de asemenea, modernizare unităţi şcolare şi unităţi medicale", a spus Turcan, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

Ea a menţionat că această prioritate a venit din solicitările primarilor.

"La PDI situaţia stă în felul următor: a fost creat un program care pe fond urmărea ce? Să se promită nişte bani, iar aceştia să nu intre în calculul deficitului de stat pe care România îl are. Din nefericire, toate aceste angajamente au fost făcute fără sursă de finanţare. Au fost depuse 3.100 de proiecte în valoare de 58,5 miliarde lei. S-au propus spre aprobare, deci, practic au fost conturate pentru a fi supuse spre aprobare 696, deci din 3.100 - 696 au fost selectate într-o primă etapă în valoare de 10,8 miliarde de lei. Au fost semnate propriu-zis 239 de contracte în valoare de 6,6 miliarde de lei. (...) Cele care în formula în care au fost propuse nu vor putea merge aşa mai departe vor fi reajustate, întrucât în momentul de faţă avem cele două mari axe de finanţare - bugetul de stat - o mare parte din sumă în PNDL şi bugetul din fondurile de la UE", a afirmat Turcan.

34

Ea şi-a exprimat speranţa că în 2 - 3 ani va fi asigurat necesarul de microbuze şcolare pentru toată ţara.

"În legătură cu microbuzele şcolare, în următorul exerciţiu financiar, pe partea de sprijin pentru comunităţile dezavantajate, am introdus 150 milioane de euro, bani dedicaţi pentru achiziţionarea de microbuze şcolare, iar strategia pe care noi o avem în vedere e următoarea: acolo unde există un număr de copii care nu mai pot să asigure funcţionarea şcolilor, li se pun la dispoziţie pentru transportul rapid microbuze, astfel încât copiii, inclusiv profesorii, să fie mutaţi dintr-o localitate în alta. (...) Sperăm ca în 2 - 3 ani să avem asigurat necesarul de microbuze pentru toată ţara", a adăugat Raluca Turcan.

Ludovic Orban intervine în bătălia pentru bugetul UE: Creșterea contribuției statelor, necesară pentru că au apărut noi obiective Alexandra Cruceru, Redactor 16/02/2020

Inquam Photos / Octav Ganea

Prim-ministrul Ludovic Orban susține că e necesară asigurarea unui buget al Uniunii Europene suficient de ambițios pentru a răspunde noilor provocări, dar și suficient de echilibrat pentru a veni în sprijinul politicilor clasice ale UE - coeziunea și politica agricolă comună.

Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a participat, în calitate de invitat de onoare, la dezbaterea din panelul cu tema „Eurovision Contest: A Europe That Protects”, din cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.

„Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse, în primul rând o creștere a contribuției statelor pentru că au apărut noi obiective, obiectivele din cadrul Green Deal, obiectivele legate de apărarea frontierelor, obiectivele legate de apărarea la nivelul UE. Sunt și alte obiective, Europa Inteligentă, concentrarea pe zona digitală (...). Practic, obiective noi presupune apariția unor resurse noi, cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexit-ul (...) Important e să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuției țărilor, astfel încât să poată să existe un buget care să permită pe de o parte politicile de coeziune, să nu uităm că politica de coeziune e una dintre principalele politici la nivel

35

https://www.stiripesurse.ro/autori/alexandra-cruceru_1086/

european, pentru că UE practic, prin solidaritatea manifestată întotdeauna a avut ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea regiunilor mai puțin dezvoltate, a zonelor din Europa care nu sunt la nivelul de dezvoltare peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună, care este o politică bine împământenită (...)”, a spus Ludovic Orban, într-un interviu acordat la Conferința de Securitate de la München, conform Mediafax.

Ludovic Orban a subliniat și legitimitatea deplină a aspirațiilor României de aderare la spațiul Schengen, în condițiile în care țara noastră îndeplinește deja, de multă vreme, criteriile tehnice în acest sens. Refacerea funcționalității depline a spațiului Schengen extins este esențială pentru asigurarea securității interne a Uniunii Europene. Premierul Orban a evidențiat, totodată, rolul extrem de important al României în apărarea unui segment semnificativ al frontierei Uniunii Europene. Oficialul român a evocat, de asemenea, eforturile în curs ale autorităților de la București de îndeplinire a condițiilor de aderare la Zona Euro.

„În România se fac pași mari spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România va raporta mai corect la nivel european, cu atât obiectivele vor fi mai ușor de atins”, a explicat sursa citată.

La evenimentul menționat au participat și președintele Slovaciei - Zuzana Caputova, prim-ministrul Croației - Andrej Plenkovic, vice-președintele Comisiei Europene pentru valori și transparență - Vera Jourova, vice-președintele Comisiei Europene pentru promovarea stilului european de viață - Margaritis Schinas, precum și Armin Laschet, prim-ministrul landului Renania de Nord - Westfalia, respectiv liderul Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock. Dezbaterea a fost moderată de Henrik Enderlein, președintele Hertie School of Governance.

Planul Premierului Orban pentru redevențe. Unde vor ajunge majoritatea banilor Iulian Luca 17 februarie 2020

Ludovic Orban a vorbit la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor despre ce se va întâmpla cu redevențele obținute din exploatările de suprafaţă și unde vor ajunge majoritatea banilor. Premierul interimar a vorbit de asemenea și despre PNDL 2 și bugetul Uniunii Europene pentru proiectele de dezvoltare a localităţilor rurale.

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban, prezent luni la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor, a declarat că săptămâna viitoare ar putea fi adoptată

36

https://www.capital.ro/o-noua-lovitura-pentru-orban-si-ministrul-mediului-a-primit-aviz-negativ-in-comisii.html

https://www.capital.ro/author/iulian-luca

hotărârea de guvern în baza căreia redevenţele din exploatări de suprafaţă să rămână, în proporţie de 80%, la nivelul bugetelor locale.„Sigur, suntem în statut de guvern interimar, deci practic nu avem capacitatea de a emite proiecte de legi sau ordonanţe de urgenţă, până la învestirea următorului guvern. Putem să rezolvăm tot ce ţine de legislaţia secundară, hotărâri de guvern. De exemplu, pregătim hotărârea de guvern, pe care o vom adopta probabil săptămâna viitoare, privind normele metodologice privitoare la asigurarea ca resursă pentru bugetul consiliilor locale şi consiliilor judeţene a 80% dintre redevenţele pe exploatările de suprafaţă de pe raza localităţilor”, a spus premierul.Ce se întâmplă cu proiectele de dezvoltare a localităților rurale

El a menţionat că Guvernul interimar doreşte să asigure finanţarea lucrărilor pe PNDL 2, cu condiţia să existe „o corespondenţă între situaţiile de lucrări avizate şi realitatea din teren”.În ce priveşte bugetul Uniunii Europene pe perioada 2021-2027, Orban a precizat că, în cadrul negocierilor, România are în vedere asigurarea de resurse financiare pentru continuarea proiectelor de dezvoltare ale localităţilor rurale.„Încercăm să negociem o creştere a flexibilităţii, de exemplu, între Pilonul I, care înseamnă plăţi directe, şi Pilonul II, care înseamnă investiţii în dezvoltarea rurală, să creştem flexibilitatea – de la 5% la 10% – astfel încât să avem posibilitatea, în cazul în care există resurse suplimentare, să putem suplimenta, prin mutarea banilor către Pilonul II, proiectele cu finanţare europeană pentru dezvoltarea comunităţilor locale”, a mai spus el.Fondurile vor fi alocate mai simplu prin descentralizare

Orban a vorbit şi despre proiectul înfiinţării de autorităţi de management la nivelul agenţiilor de dezvoltare regională.„Deja am luat decizia – sigur că nu am adoptat încă actul normativ – în cadrul ideii noastre de simplificare şi de descentralizare, nu dorim ca fondurile care sunt alocate către comunităţile locale să mai treacă şi pe la nivel central şi, din cauza asta, vrem înfiinţarea de autorităţi de management la nivelul agenţiilor de dezvoltare regională, astfel încât managementul proiectelor pe fiecare regiune de dezvoltare să fie realizat direct de agenţiile de dezvoltare regională, care practic sunt constituite de autorităţile locale, care fiecare va avea o autoritate de management astfel încât să nu mai fie necesar să ne plimbăm până la Bucureşti să mai facem categorii de proceduri suplimentare şi să simplificăm posibilitatea de a accesa fonduri europene”, a explicat premierul interimar.

Judetul in care 3 din 4 apicultori au accesat sprijinul financiar pentru compensarea efectelor meteo nefavorabile Februarie 17, 2020

37


https://www.capital.ro/veste-buna-pentru-tinerii-fermieri-ce-vor-primi-de-la-stat.html

Potrivit DAJ Vaslui, un numar de 498 de apicultori, dintre cei 793 inregistrati in judet, au depus la Directia pentru Agricultura a Judetului (DAJ) Vaslui solicitari privind acordarea unor ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate din perioada martie – mai 2019, noteaza Agerpres.„Au fost primite si inregistrate cereri pentru un numar de 48.432 familii de albine, adica 75% din totalul celor 64.463 de familii de albine inregistrate pe raza judetului Vaslui. Suma totala eligibila destinata apicultorilor in vederea compensarii efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate pentru perioada martie – mai 2019 este in valoare de 968.640 lei”, se arata intr-un comunicat de presa transmis de reprezentantii DAJ Vaslui.

Conditii de eligibilitate pentru accesarea sprijinului

Solicitantii sunt persoane fizice care detin atestat de producator, persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale.

Pentru a fi eligibili la acordarea acestei forme de sprijin financiar, solicitantii trebuie sa aiba familii de albine inscrise in baza de date nationala apicola la data 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor si stupilor, gestionat de Agentia Nationala pentru Zootehnie ,”Prof. Dr. G.K. Constantinescu” – Oficiul judetean de zootehnie Vaslui si sa detina familii de albine inregistrate si autorizate la Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Vaslui.

AFIR: 211 milioane de euro pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala in 2020 In feb. 17, 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide în perioada martie – iulie 2020 mai multe sesiuni de depunere de proiecte pentru 12 submăsuri din PNDR 2020, fondurile totale alocate fiind estimate la aproape 211 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), anunță AGERPRES.

38

https://www.agerpres.ro/

Una dintre cele mai aşteptate submăsuri – sM 4.3 ‘Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta irigaţii’ are prevăzute şi cele mai multe fonduri pentru sesiunea care se va deschide în martie – aprilie, respectiv 43,22 milioane de euro.

O altă submăsură cu fonduri de 42,68 milioane de euro, programată pentru deschidere la finele lunii aprilie, este sM 6.1 ‘Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’, iar alte 42,28 milioane de euro sunt disponibile din martie pentru sM 15.1 ‘Plăţi pentru angajamente de silvo-mediu’.

Submăsura sM 17.1 ‘Contribuţii la primele de asigurări’ cu deschidere în luna martie are prevăzute fonduri de 39,33 milioane de euro, în timp ce submăsurile sM 5.1 ‘Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale’ şi sM 5.2 ‘Sprijin pentru investiţii în acţiuni menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale’, ambele programate pentru deschidere în luna februarie, au disponibile fonduri de 13,03 milioane de euro, respectiv 3,67 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie se deschide sM 4.2 ‘Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole’ care are prevăzută o alocare de 6,89 milioane de euro.

De asemenea, tot în luna aprilie vor mai fi deschise măsurile M 2 ‘Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei’, care are o alocare de 7,22 milioane de euro, şi sM 19.3 ‘Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală’ cu fonduri de 4,35 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în luna iulie se vor deschide sesiuni pentru sM 3.2 ‘Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne’ pentru care a fost alocată o sumă de 4,07 milioane de euro, pentru sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” – 2,008 milioane de euro, iar din luna martie se pot depune proiecte pentru sM 9.1a ‘Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol’ cu fonduri de 1,98 milioane de euro.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suma totală plătită beneficiarilor până la mijlocul lunii decembrie se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se

39

efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Gradul de absorbţie pe fondurile europene gestionate de AFIR depăşea 55% la mijlocul lui decembrie, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 se ajungea la 59%.

Până la data de 8 februarie, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural. Cele 14 măsuri de dezvoltare rurală au o alocare financiară de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 1,347 miliarde de euro contribuţie naţională.

ALTELE

Analize oficiale: 46% dintre tomate prezintă reziduuri de pesticide! Redacția16 februarie 2020

Roșiile de altdădată au intrat în atenția autorităților care verifică nivelul de pesticide conținut de legumele puse pe piață! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ()MADR, prin Laboratoarele pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ale Autorității Naționale Fitosanitare, monitorizează anual reziduurile de pesticide din fructe, legume și cereale provenite din producția internă, potrivit unui comunicat de presă remis de MADR către Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Conform ultimului Raport privind Planul Național de Monitorizare a Reziduurilor de Pesticide din Fructe, Legume și Cereale, în anul 2019, la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale din București s-au analizat 419 probe de tomate (412 probe tomate din cadrul Programului guvernamental de sprijin pentru tomate în spații protejate), din care în 227 probe (54%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide, în 192 probe (46%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul (CE) nr.396 din 2005 și

40

https://food-retail.agrointel.ro/author/admin/

nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor, iar într-o singură probă de tomate s-au identificat reziduuri cu valori mai mari decât limitele maxime admise, aceste tomate fiind retrase de la comercializare și luându-se toate măsurile prevăzute de legislație.În cadrul Laboratorului Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș, în anul 2019, au fost analizate 256 probe de tomate, din care în 175 probe (68,36%) nu au fost găsite reziduuri de pesticide, iar în 81 probe (31,64%) valorile reziduurilor au fost mai mici decât limitele maxime admise stabilite prin Regulamentul (CE) nr.396 din 2005 și nu au prezentat nici un risc pentru sănătatea consumatorilor.

În anul 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că va continua programul de susținere a tomatelor în spații protejate și, pentru a crește și mai mult încrederea consumatorului în produsele provenite de la producătorii autohtoni, a fost introdusă obligativitatea depunerii de către beneficiari la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, a copiei Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi și verificat de Oficiul Fitosanitar Județean din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Potrivit comunicatului MADR, Autoritatea Națională Fitosanitară se va implica prin acțiuni de instruire cu privire la respectarea modului de utilizare a produselor de protecție a plantelor în tratamentele fitosanitare, va verifica registrele de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor și va monitoriza în continuare reziduurile de pesticide din legume, fructe și cereale.

NU SUNT TOXICE! Agroinfo 17 februarie 2020 PUNCT DE VEDERE AIPROM ÎN CONTROVERSA PESTICIDELOR DIN LEGUMELE ȘI FRUCTELE ROMÂNEȘTI. Reziduurile de pesticide din fructe și legume, s-a vorbit în ultima perioadă, destul de mult pe această temă, însă industria de protecția plantelor este de părere că, atunci când sunt ”incriminate” anumite legume și fructe ca fiind ”toxice” sau ”pline de pesticide” este important să fie consultate toate părțile implicate.

Accesul la alimente sănătoase și în cantități suficiente se numără printre prioritățile consumatorilor, dar și a celor ce activează în industria agro-alimentară. De asemenea, cei ce inovează în agricultură și pun pe piață produse de protecția plantelor se preocupă în egală măsură, ca fermierii să aibă acces la suficiente instrumente pentru a lupta eficient împotriva atacului bolilor și dăunătorilor, având întotdeauna grijă ca aceste tratamente să nu afecteze calitatea și siguranța recoltelor. Produsele pentru protecția plantelor

41


reprezintă medicamente pentru plante și sunt necesare pentru a menține plantele sănătoase.

Atunci când vorbim despre produsele de protecția plantelor, doza este cea care face diferența și este obligatoriu ca dozele menționate pe eticheta produselor de protecția plantelor să fie respectate cu strictețe. Industria de protecția plantelor, prin intermediul AIPROM organizează astfel de acțiuni de informare cu fermierii, în cadrul cărora un subiect extrem de important este legat de conștientizarea importanței citirii etichetei atunci când se aplică un tratament și respectarea dozajului și a momentului optim de aplicare.

Reziduurile de pesticide prezente în fructe și legume sunt identificate în urma unor analize de laborator specifice efectuate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), și de către Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale Bucureşti aflat în subordinea Autorității Naționale Fitosanitare. Ambele instituții au atribuții diferite în ceea ce privește monitorizarea reziduurilor de pesticide.

Ce reprezintă reziduurile de pesticide?

Pentru protejarea consumatorilor, reziduurile de pesticide sunt strict reglementate de legislaţia internaţională. Potrivit Regulamentului (CE) nr.1107/2009 reziduurile produselor fitosanitare, folosite în conformitate cu bunele practici fitosanitare, îndeplinesc următoarele cerințe:nu produc efecte nocive asupra sănătății umane, inclusiv aceea a grupurilor vulnerabile, ori asupra sănătății animalelor, luând în considerare efectele cumulative și sinergice cunoscute, atunci când sunt disponibile metodele științifice acceptate de autoritate pentru evaluarea acestor efecte, sau asupra apelor subterane;nu produc efecte inacceptabile asupra mediului.

Limitele Maxime de Reziduuri sunt stabilite de către autoritățile naționale și organismele internaționale și au la bază evaluări științifice și de risc. Aceste limite nu măsoară toxicitatea și nici nu joacă rolul unui standard de siguranță alimentară. Nivelurile maxime de reziduuri reprezintă standarde stabilite pentru schimburile comerciale, oferind siguranța că, produsele agricole tratate cu produse de protecția plantelor pot fi comercializate la nivel internațional.

Limitele Maxime Admise (LMA) de reziduuri de pesticide reprezintă un standard de comercializare și stabilește cantitatea maximă de reziduuri de produse de protecția plantelor care este acceptată legal în sau pe suprafața produselor alimentare sau a hranei pentru animale. Cantitatea de reziduuri este atât de mică încât nu pune probleme asupra stării de sănătate.

42

Consumatorii nu trebuie să se îngrijoreze atunci când sunt anunțate așa numitele ”liste” de legume și fructe ce prezintă reziduuri de pesticide. De exemplu, o persoană ar trebui să mănânce aprox. 28.000 de căpșuni într-o singură zi pentru a se apropia de limita de siguranță admisă pentru aceste fructe.

Legumele și fructele românești din comerț NU SUNT TOXICE

Recent, mai multe publicații din mediul online au transmis o știre unde, fără o bază științifică, merele și cartofii au fost ”ștampilați” ca fiind nocivi sau toxici pentru sănătatea consumatorilor. Aceste produse nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea umană. Produsele de protecția plantelor folosite în cultura de cartof sau în livezile de mere sunt foarte atent monitorizate de către autorități.

Atunci când se fac astfel de afirmații cu privire la depășirea limitelor privind reziduurile de pesticide este necesar să se menționeze care este limita maxim admisă pentru produsele respective, conform legislației și dacă analizele au identificat o depășire a acestei limite.

Fermierii care produc pentru piață de retail folosesc numai produse omologate și monitorizează atent cultura pentru a se asigura că nu sunt depășite limitele maxime de reziduuri admise. De multe ori, supermarketurile impun propriile standarde privind reziduurile de pesticide și fac propriile analize. De cele mai multe ori aceste standarde sunt chiar mai mici decât cele reglementate.

Acele ”zeci de pesticide diferite” ce pot fi găsite în mere și cartofi, sunt administrate, conform programului tehnologic de cultură, în timpul perioadei de vegetație, multe dintre aceste substanțe fiind asimilate de către plantă, fără a se regăsi, la recoltare, în fructele și legumele ce ajung pe mesele consumatorilor.

Industria de protecția plantelor este de părere că, astfel de afirmații ce apar în spațiul public trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Consumatorii trebuie să fie informați, însă, în egală măsură considerăm că aceste informații trebuie verificate cu toate părțile implicate.

Respectarea dozei și a momentului aplicării produsului

Produsele de protecția plantelor sunt autorizate și reglementate la nivel european. Procesul de autorizare în cazul unei noi substanțe durează aproximativ 10 ani, timp în care aceasta este testată atât din punct de vedere al eficienței, cât și din punct de vedere al toxicității. Tehnologia a avansat iar noile produse au fost dezvoltate astfel încât doza pe hectar aplicată să fi din

43

ce în ce mai mică. Noile molecule au un profil toxicologic și de mediu mult mai prietenos în comparație cu moleculele mai vechi folosite în agricultură.

Industria de protecția plantelor înțelege pe deplin rolul său în procesul de obținere a unor produse alimentare suficiente și sigure pentru consum și în acest sens derulează, prin intermediul Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM instruiri periodice cu fermierii pentru a se asigura că aceștia respectă bunele practici agricole și citesc eticheta produselor atunci când aplică un tratament. Este important ca fermierul să respecte schema de tratament și doza.

Printre proiectele derulate de AIPROM pentru promovarea bunelor practici agricole pentru utilizarea sigură și sustenabilă a pesticidelor se numără proiectul SUI - Inițiativa de Utilizare în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor și TOPPS - Pregătirea Operatorilor pentru prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale de apă.

Cum ar arăta agricultura din România fără pesticide

Potrivit studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanţe active asupra agriculturii României" realizat în anul 2017 cu ajutorul experţilor români şi sub coordonarea AIPROM, costurile de producţie/tonă, în absența utilizării unor substanțe de protecția plantelor ar creşte cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiţă, 36% la cartofi şi 121% la porumb.

Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar producţia ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiţă, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate şi 17% la mere. La aceste pierderi poate fi adăugată și pierderea locurilor de muncă pentru cei care activează în acest sector.

Produsele alimentare din Uniunea Europeană sunt cele mai sigure pentru consum

Cea mai recentă ediție a raportului anual al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare arată că, aproximativ 96% din eșantioanele alimentare analizate nu prezintă reziduuri de pesticide sau conțin urme de pesticide ce se încadrează în limitele maxime permise de lege. EFSA - Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a analizat aproximativ 88.000 de eșantioane de produse colectate din cele 28 de state membre ale UE, plus Islanda și Norvegia.

Potrivit raportului EFSA, din cele 35.208 de probe de legume analizate, numai 4,8% dintre acestea au prezentat depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Au fost analizate 2.553 probe de cartofi și s-

44

a constatat că, la numai 1,8% din probe a fost depășită limita maxim admisă pentru reziduurile de pesticide.

În ceea ce privește fructele, din cele peste 30.000 de probe analizate, numai 4,2% dintre acestea au prezentat depășiri ale limitelor maxim admise. Au fost analizate 2.937 probe de mere și s-a constatat faptul că 4,2% din probele analizate au înregistrat depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide.

Pentru cereale, au fost analizate 6.082 de probe și a rezultat faptul că numai 2,8% din probe au înregistrat depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Au fost prelevate 2.341 de probe de grâu și s-a constatat faptul că, numai 0,40% din acestea au avut depășiri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide.

Despre AIPROMAsociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România. AIPROM propune o abordare logică a managementului culturilor care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. Industria de protecția plantelor promovează agricultura durabilă prin dezvoltarea de produse cu impact redus asupra mediului, prin încurajarea sistemului de agricultură integrată, prin angajarea în inițiative voluntare, prin construirea dialogului de-a lungul întregului lanț alimentar și sprijinirea, instruirea și formarea fermierilor.

Comunicat Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România-AIPROM

45

BY LANTULALIMENTAR 2020-02-15

În 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, au fost analizate în total 2480 de probe de fructe, legume și cereale. Din totalul probelor de fructe și legume, 53,9% au fost prelevate din producția internă, 33,1 din alte state membre ale UE, 10,7% din țări terțe și 2,3% cu origine necunoscută. Rezultatele au arătat că nu au fost depistate probe cu depășiri ale nivelului maxim admis de reziduuri de pesticide, dar 431 de probe din cele 2480 au conținut reziduuri de pesticide sub MLR.Dintre probele autohtone cele mai frecvente găsite cu reziduuri de pesticide, au fost mere, struguri, capșuni și tomate. Probele din import și comerț intracomunitar găsite cu reziduuri de pesticide au fost: portocale, struguri și tomate.Ca urmare a celor 4 notificări primite prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, un organism european, au fost prelevate probe și 1 probă a fost găsită neconformă, dar raportul nu precizează natura probei.

În 2008, au fost analizate 2514 probe fructe şi legume. Din totalul de probe, 1835 ( 73% ) au fost din producţia autohtonă, 327 ( 13% ) din alte SM, 302 ( 12% ) din ţări terţe şi 50 ( 2% ) cu origine necunoscută. Dintre 2514 probe de fructe şi legume, 358 ( 14,2 % ) au conţinut reziduuri de pesticide. Una dintre probe a conținut reziduuri peste MLR. Dintre probele autohtone, în mere, struguri şi tomate au fost frecvent găsite reziduuri de pesticide. Dintre probele neautohtone la care au fost găsite reziduuri de pesticide sunt: portocale, struguri şi grapefruit. De pildă, din 142 de probe de portocale, 35 au conținut reziduuri sub MLR, în timp ce 107 probe au fost libere de reziduuri de pesticide. Din 38 de probe de mandarine, 20 au fost depistate cu reziduuri de pesticide. Din 59 probe de banane, 7 au fost cu reziduuri.

46

https://lantulalimentar.ro/author/lantulalimentar/

În 2009, au fost analizate în total 3718 probe de fructe și legume, cereale, produse procesate și hrană pentru sugari. Din acestea, 3182 au fost de fructe și legume. Din totalul celor 3718 probe, 52% au provenit din producția internă, 22% din spațiul comunitar, 17% din țări terțe și 9,7% au avut origine necunoscută.Rezultatele au relevat că din cele 19 probe de fructe și legume depistate cu reziduuri de pesticide peste MLR, 10 au provenit din producția internă astfel: 2 probe de prune, 1 de mere, 1 de pere, 2 de tomate, 1 pătrunjel, 1 castravete, 2 struguri de masă.În ce privește importurile, depășiri ale MLR au fost depistate la 1 probă de măr din Italia, 1 probă lămâi din Turcia, 1 probă pere din Turcia, 1 probă piersici din Turcia, 1 probă ardei din Turcia, 1 probă de natură neprecizată din Spania, 1 probă piersici origine necunoscută, 1 probă salată origine necunoscută, 1 probă ardei origine necunoscută.

În 2010, au fost analizate 2871 probe de fructe și legume, din care 2315 nu au conținut reziduuri de pesticide, 527 au conținut reziduuri sub MLR, iar restul probelor au fost cu reziduuri peste MLR și neconforme.Din producția internă au fost depistate cu depășiri ale MLR un număr de 22 de probe, în timp ce 3 probe au fost cu origine necunoscută. Detailată, situația probelor a fost următoarea: 3 probe de măr, 4 de struguri de masă, 13 de struguri pentru vinificație, 2 de salată.De precizat că unele probe prelevate din fructele și legumele din import au conținut reziduuri de pesticide, dar au fost sub MLR.

În 2011, au fost analizate în total 3082 de probe de fructe și legume, din care 2192 au fost libere de reziduuri de pesticide, 860 au conținut reziduuri de pesticide sub MLR, iar restul au conținut reziduuri peste MLR sau au fost neconforme.Din producția internă, au conținut reziduuri peste MLR: 1 probă de măr, 9 probe struguri pentru vinificație, 1 probă de spana, 2 de castraveți, 4 de salată, în total 17 probe cu reziduuri pest MLR.Din import, 1 probă de morcov din Ungaria, 1 probă de țelină din Olanda, 3 probe de grapefruit din China, 1 probă căpșune din Egipt, 1 probă de mango din Guatemala, 2 probe de ardei și una de tomate din Iordania, 1 probă de rodie din Iugoslavia, 1 probă grapefruit din Turcia, 2 probe de rodie din Turcia, 1 probă de struguri de masă din Turcia, tot din această țară, 1 probă de castravete și una de pepene și 2 probe de măr cu origine necunoscută.

În 2012, au fost analizate 2577 de probe de fructe și legume, din care 1797 nu au conținut reziduuri de pesticide, 749 au avut reziduuri, dar sub MLR, iar 31 au fost cu depășiri ale MLR.

47

Din producția internă, a fost depistată 1 probă de măr, cu depășire a MLR.Din import au fost depistate: 4 probe de grapefruit din China, 1 probă de struguri de masă din Africa de Sud, 15 probe de grapefruit din Turcia, 4 probe de rodii din Turcia, 1 probă de căpșune din Turcia.

În 2013, au fost analizate 3738 de probe de fructe și legume, din care 2490 au fost fără reziduuri, 1238 cu reizduuri, dar sub MLR, și 10 cu depășiri ale MLR.Din România au fost depistate 4 probe de salată cu depășiri ale MLR.Din import: 1 probă de fasole din Etiopia, 1 probă de ardei din Iordania, 1 probă de măr din Macedonia de Nord, 1 probă de struguri de masă din Republica Moldova, 1 probă de rodie și 1 probă de căpșune din Turcia.

În 2014, au fost analizate 3023 de probe de fructe și legume, din care 1800 au fost fără reziduuri, 1187 cu reziduuri sub MLR, iar 36 au conținut reziduuri peste MLR.Cele mai multe probe cu depășiri ale MLR au fost din România: 2 probe de caise, 2 probe de afine, 3 probe de cireșe, 1 probă de piersică, 1 probă de căpșune, 1 probă de sfeclă, 3 de morcov, 1 de dovlecei, 3 de castravete, 1 probă de usturoi, 3 de castraveți cornișon, 1 probă de salată, 2 de pătrunjel, 2 probe de cartof, 1 probă de rădăcinoase, 3 probe de toamte și 1 probă de ceapă verde.Din import: 1 probă de mazăre boabe din Argentina, 1 probă de tomate din Iordania, 1 probă de struguri de masă din Turcia și 2 probe de fasole uscată din Etiopia.

În 2015, au fost analizate 3413 probe de fructe și legume, din care 2326 nu au conținut reziduuri de pesticide, 1008 au conținut reziduuri sub MLR, iar 79 de probe au avut reziduuri peste MLR.

Din producția internă, au conținut reziduuri de pesticide peste MLR: 10 probe de măr, 2 probe de caise, 1 de afine, 2 de cireșe, 1 de piersici, 1 probă de pere, 1 probă de prune, 5 probe de căpșune, 1 probă de struguri de masă, 2 probe de fasole uscată, 1 probă de vinete, 1 probă fasole cu teacă, 1 probă de sfeclă, 1 probă de broccoli, 1 probă de morcovi, 2 probe de țelină, 1 probă de castravete, 1 de ciuperci de cultură, 1 probă de usturoi, 11 probe de salată, 1 probă de ceapă, 9 probe de pătrunjel, 1 probă de păstârnac, 1 probă de mazăre boabe, 1 probă de cartofi, 1 probă de rădăcinoase, 3 probe de spanac, 5 probe de ceapă verde, 1 probă de ardei, 1 probă de roșii, în total 71 de probe, număr fără precedent după 2007!

48

Din import: 1 probă de tomate din Albania, 1 probă de lămâi din Egipt, 2 probe de fasole uscată din Etiopia, 2 probe de rodie, 1 probă de struguri de masă și 1 probă de dovlecei din Turcia.

Pentru anul 2016, nu este disponibil, pe siteul ansvsa.ro, raportul detaliat, așa cum a fost publicat pentru anii anteriori. Sunt disponibile date despre numărul de probe prelevate din fructe și legume, 3523 de probe, dar nu sunt publicate date despre numărul de probe fără reziduuri, cu reziduuri dar sub MLR și numărul de probe neconforme. Din totalul de 4692, care include pe lângă fructe și legume, și cerealele, produsele animale și hrana pentru sugari, au fost libere de reziduuri 3372 probe, cu reziduuri sub MLR 1247, iar cu depășiri ale MLR 73 de probe.

Nu mai sunt raportate informații despre rezultatele obținute pentru probele prelevate din producția internă, nefiind menționată explicit România, dar din analiza tabelului prezentat, conchidem că situația probelor cu depășiri ale MLR a fost următoarea: 3 probe de salată verde, 2 probe de cartofi, 1 probă de piersică, 2 probe de căpșune, 1 de pătrunjel, 2 probe de măr.Din import: 2 probe de roșii din Iordania, 1 probă de ardei din Iordania, 1 probă de măr din Macedonia de Nord, 5 probe de rodie din Turcia și 1 probă de căpșune din Egipt.

Precizăm că datele din 2016, au fost prelucrate și comunicate de guvernul PSD, instalat în urma alegerilor din decembrie 2016. Raportul publicat de ANSVSA a fost integrat în Jurnalul EFSA fără date explicite privind rezultatele din producția internă de fructe și legume.

Rapoartele pentru anii 2017 și 2018 au lipsit de pe siteul ANSVSA până la începutul anului 2020. Precizăm că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros a cerut în 2019, când era vicepreședinte ale Comisiei de Agricultură al Camerei Deputaților, președintelui de atunci al ANSVSA, Geronimo Brănescu, să publice rapoartele aferente anilor 2017 și 2018, în contextul în care Liviu Dragnea susținea public că legumele și fructele românești sunt cele mai bune, în timp ce din import sosesc ”otrăvuri”. De altfel, Liviu Dragnea a cerut autorităților să controleze intrările de marfă agro-alimentară la frontieră, a fost inițiată acțiunea ”Demetra”, dar rezultatele nu au relevat încălcări ale normelor sanitar-veterinare, fiind date amenzi pentru aspecte administrative.

Cum au stat lucrurile în 2017?

Precizăm că pentru 2017 nu a fost publicat rapotul complet, ci un rezumat în limba engleză, din care aflăm că au fost analizate, în total, 5773 de probe,

49

din care 2103 probe de fructe și 2651 probe de legume.Din producția internă, cu depășiri ale MLR, au fost depistate: 10 probe de salată verde, 2 probe de ceapă verde, 3 probe de pătrunjel, 4 probe de tomate și 2 probe de măr.Din import: 7 probe de rodie din Turcia, 1 probă de dovlecei și 1 probă de ardei dulce tot din Turcia.

În 2018, fost analizate 4809 de probe, din care 4237 probe de fructe și legume.Din producția internă au fost depistate cu depășiri ale MLR, 3 probe de salată verde, 2 probe de ceapă verde, 1 probă de frunze de țelină și 1 probă castravete cornișon.

Din import: 3 probe de măr din Republica Moldova, 1 probă de măr din Polonia, 1 probă de rodie din Turcia, 1 probă de struguri de masă din Macedonia de Nord, 1 probă de cireșe din Turcia, 1 probă de pere din Macedonia de Nord, 5 probe de dovlecei din Turcia, 1 probă de prune din Republica Moldova, 1 probă de varză din Macedonia de Nord, 1 probă de prune din China.

Concluzii:Chiar dacă numărul de probe prelevate din producția internă este cel mai mare, depășind jumătate din numărul total de probe, semnalăm că numărul de probe cu depășiri ale MLR este alarmant!În ce privește produsele din import, cele mai numeroase probe cu depășiri ale MLR au fost depistate la produse sosite din afara spațiului comunitar.Numărul de probe cu depășiri ale MLR provenit din spațiul comunitar este infim, fiind depistate în acești 11 ani, numai câteva probe din Italia, Bulgaria, Ungaria și Polonia. Precizăm că procentul de probe prelevate din produse sosite din spațiul comunitar a fost anual de aproximativ 10% din totalul probelor analizate.

După 2016, autoritățile românești au publicat numai rapoarte sumare, renunțând la publicarea rapoartelor complete, care oferă informații detailate.Guvernele PSD au ignorat comunicarea publică a rapoartelor ANSVSA , cele aferente anilor 2017 și 2018 fiind publicate abia în ianuarie 2020, la solicitarea guvernului PNL. În schimb, au fost publicate de guvernele PSD rapoartele întocmite de Agenția Națională Fitosanitară, aflată în subordinea MADR, dar rapoartele ANF sunt, de asemenea sumare, fără varietatea de informații din rapoartele ANSVSA de până în 2015.Rapoartele din perioada 2007 – 2018 sunt disponibilie aici. http://www.ansvsa.ro/informatii-pentru-public/monitorizarea-pesticidelor-in-romania/

50

http://www.ansvsa.ro/informatii-pentru-public/monitorizarea-pesticidelor-in-romania/



Intalnire de gradul zero! Oros discuta cu sefii PRO AGRO, APPR si LAPAR In feb. 17, 2020

Întâlnire esențială pentru fermierii români, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale! Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat pe pagina sa de Facebook că se va întâlni astăzi, 17 februarie, cu reprezentanți ai Federației Naționale PRO AGRO, ai Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) și ai Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Întâlnirea de lucru dintre ministrul Agriculturii și reprezentanții celor trei structuri, cele mai reprezentative asociații și federații din sectorul agricol românesc, va avea loc începând cu ora 15:00.

Tot astăzi, începând cu ora 13:00, ministrului Adrian Oros are pe agenda de lucru un alt subiect arzător pentru crescătorii de animale din românia, și anume reorganizarea Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Adrian Oros, plan pentru urmatorii 5 ani: NU mai exportam materie

prima In feb. 17, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că vrea să elimine în cinci ani deficitul balanței comercial din agricultură care a depășit un miliard de euro în 2019 și care a fost înregistrat în fiecare an începând cu 2015.

Adrian Oros a declarat, duminică, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, că va propune prin noul Plan Național Strategic din agricultură măsuri prin care România să nu mai exporte materie primă, ci produse agricole și alimentare procesate, cu o valoare adăugată mare.

51

„În noul Plan Național Strategic ne propunem să luăm o serie de măsuri care să ducă la eliminarea, în cinci ani, a deficitului balanței comerciale în agricultură, care a depășit un miliard de euro în 2019. Vrem să revenim la un excedent așa cum era înainte de 2015. Măsurile vor de sprijinire a mediului asociativ, ferma medie, ferma de familie, sectorul de depozitare și de procesare, astfel încât să nu mai exportăm materie primă, purtătoare de subvenții, ci produse agricole și alimentare procesate, cu o valoarea adăugată mare”, a spus Oros.

Acesta a explicat că Planul Național Strategic în agricultură va trebui depus în luna septembrie la CE, dar un draft al documentului va fi finalizat până în aprilie și trimis la CE pentru a putea fi corectat și completat cu observații din partea autorităților europene.

„Începând cu anul 2015 importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile și s-a înregistrat un deficit al balanței comerciale cu produse agroalimentare de 89 de milioane de euro.

Deficitul a crescut în fiecare an, la 557 de milioane de euro în 2016, la 853 de milioane de euro în 2018 și la peste 1,14 miliarde de euro în 2018. Estimările arată că în 2019 deficitul va depăși tot un miliard de euro. Dacă în ultimii cinci ani am avut deficit, ne propunem ca tot în cinci ani să îl corectăm și să trecem pe excedent”, a subliniat Adrian Oros.

În 2013 România a avut un excedent al balanței comerciale cu produse agricole de 325 de milioane de euro iar în 2014 unul de 514 milioane de euro.

MINISTRUL AGRICULTURII ADRIAN OROS: "Vrem să eliminăm deficitul comercial în agricultură şi să revenim la excedent"D.F. 16 februarie

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat că vrea să elimine deficitul balanţei comerciale din agricultură, aflat la nivelul de peste un miliard de euro, şi să revină la excedent."În noul Plan Naţional Strategic ne propunem să luăm o serie de măsuri care să ducă la eliminarea, în cinci ani, a deficitului balanţei comerciale în agricultură, care a depăşit un miliard de euro în 2019. Vrem să revenim la un excedent, aşa cum era înainte de 2015. Măsurile vor fi de sprijinire a

52

mediului asociativ, ferma medie, ferma de familie, sectorul de depozitare şi de procesare, astfel încât să nu mai exportăm materie primă, purtătoare de subvenţii, ci produse agricole şi alimentare procesate, cu o valoarea adăugată mare", a declarat Adrian Oros, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la Cluj-Napoca.

El a adăugat că Planul Naţional Strategic pentru agricultură trebuie depus în luna septembrie la Comisia Europeană, urmând ca un draft al documentului să fie finalizat până în luna aprilie, pentru a putea fi corectat şi completat în intervalul rămas.

"Din 2015 importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile şi s-a înregistrat un deficit al balanţei comerciale cu produse agroalimentare de 89 de milioane de euro. Deficitul a crescut în fiecare an, la 557 de milioane de euro în 2016, 853 de milioane de euro în 2018 şi la peste 1,14 miliarde de euro în 2018. Estimările arată că, în 2019, deficitul va depăşi tot un miliard de euro. Dacă în ultimii cinci ani am avut deficit, ne propunem ca tot în cinci ani să îl corectăm şi să trecem pe excedent", a mai spus ministrul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, va fi audiat miercuri în Parlamentul României! agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros va fi audiat săptămâna aceasta în Parlamentul României, la nivelul Comisiilor pentru Agricultură din Camera Deputaților și Senat. Actualul șef de la MADR se află pe lista propunerilor de miniștri pentru Guvernul Ludovic Orban II, astfel că va trebui să susțină programul de guvernare în fața deputaților și senatorilor din comisiile de resort.

Vreme de trei zile, cei 16 candidați de pe lista lui Ludovic Orban, vor trebui să răspundă tirului de întrebări pe care îl pregătesc, în principal, parlamentarii PSD din comisiile parlamentare. Dacă la primele audieri, în toamna trecută, miza era ca Guvernul să obțină cât mai multe avize favorabile, pentru a primi votul de învestitură, de această dată scopul urmărit este cel contrar. Cabinetul Orban 2 trebuie să pice în Parlament, pentru a mai face un pas spre anticipate.

Audierea ministrului Agriculturii Adrian Oros va avea loc în ultima zi de audieri, adică miercuri. Mâine, adică luni – 17 februarie, programul audierilor va începe de la ora 12.00 cu ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, va continua cu ministrul mediului, Costel Alexe, la ora 13.00, ministrul

53

Apărării, Nicolae Ciucă, la ora 14.00 și se va încheia cu Marcel Vela, propunerea pentru Afaceri interne, de la ora 15.00.

Audierile vor continua marți, 18 februarie cu următorii 7 miniștri de pe lista lui Orban: Virgil Popescu, la Economie, Ion Ștefan la Lucrări Publice și Dezvoltare, Ionuț Stroe la Sport, Cătălin Predoiu la Justiție, Monica Anisie la Educație, Bogdan Aurescu la Externe și Bogdan Gheorghiu la Cultură. Comisiile își vor începe programul cu ora 9.00, iar programările continuă la câte o oră distanță, una după cealaltă.

La fel se va întâmpla și în ultima zi, miercuri, când sunt programați Adrian Oros la Agricultură, Victor Costache la Sănătate, Marcel Boloș la Fonduri europene, Violeta Alexandru la Muncă și Lucian Bode la Transporturi. Ca și în ziua precedentăm audierile sunt programate să înceapă tot de la ora 9.00 și se vor desfășura la câte o oră distanță.

Vă reamintim că Guvernul Ludovic Orban a fost demis prin adoptarea unei moțiuni de cenzură inițiată de PSD. În urma consultărilor ce partidele parlamentare, președintele României, Klaus Iohannis, l-a nominalizat din nou pe Orban pentru a forma Guvernul. Echipa de miniștri propuși este identică cu cea din Guvernul Orban I, scopul PNL fiind de a obține respingerea cabinetului, astfel încât să se declanșeze procedura de alegeri anticipate pentru Parlament.

ÎN 2019: Comerţul en gros a crescut cu 5,7% M.I.Miscellanea / 17 februarieCifra de afaceri din comerţul cu ridicata, un indicator al afacerilor dintre firmele din sectorul de comerţ, a crescut cu 5,7% în 2019, serie brută, faţă de anul anterior, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).În 2018, faţă de 2017, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în termeni nominali, a înregistrat o creştere de 9%.

În 2019, faţă de 2018, în termeni nominali, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut cu 5,7% datorită creşterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,1%), comerţul cu ridicata nespecializat (+10,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+9,0%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,4%),

54

https://www.bursa.ro/miscellanea

comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+3,3%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+1,8%).

Cifra de afaceri la activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 12,2%.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2019, comparativ cu luna decembrie 2018, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 7,1%.

Statisticile nu includ comerţul dintre firme cu autovehicule şi motociclete. Comerţul cu ridicata este practicat în special de comercianţii care cumpără produse în cantităţi mari, pe care le revând în cantităţi mai mici altor comercianţi sau clienţi finali.

OPINIE DELOITTE: Condiţiile în care un importator beneficiează de taxe vamale preferenţiale sau zero C.B. / 17 februarie

Raluca Bâldea, Director Taxe Indirecte, Deloitte România

În prezent, UE are încheiate acorduri de liber schimb cu peste o sută de ţari şi teritorii speciale. Anul trecut au intrat în vigoare acordurile cu Japonia şi Singapore, urmând ca în 2020 să fie ratificate acordurile cu Vietnam şi ţările membre Mercosur, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay.

În comerţul internaţional, unul din cele mai importante aspecte este legat de originea bunurilor. Originea preferenţială este conferită mărfurilor importate dintr-o ţară atunci când sunt obţinute integral sau sunt prelucrate substanţial în acea ţară, parte a unui acord de comerţ preferenţial. În acest caz, mărfurile importate pot beneficia de taxe vamale reduse sau pot fi importate fără taxe vamale. Criteriile pe care mărfurile respective trebuie să le îndeplinească, pentru a beneficia de taxe vamale reduse, sunt specificate în protocolul privind regulile de origine aplicabil fiecărui acord în parte.

Dincolo de acordurile bilaterale în vigoare, pentru a uniformiza legislaţia, UE a încheiat Convenţia Regională cu privire la regulile de origine preferenţială pan-euro-mediteraneene cu peste 20 de ţări. În prezent, tot mai multe ţări care au acorduri bilaterale cu UE preiau regulile de origine din

55

această convenţie în acordurile semnate cu alţi parteneri bilaterali, pentru a putea beneficia de cumularea diagonală a originii. Cel mai recent caz este reprezentat de acordul încheiat de Ucraina cu Georgia (ambele ţări având acord de liber schimb cu UE).

Cea mai importantă particularitate a regulilor de origine preferenţială este dovada originii bunurilor. De obicei, importatorul va solicita tratamentul preferenţial la import (taxe zero sau reduse) pe baza unui certificat sau a unei declaraţii de origine a exportatorului.

De asemenea, este important de menţionat că tratamentul vamal depinde de particularităţile fiecărui acord de liber schimb încheiat între state. De exemplu, o marfă de origine UE expediată în vrac în Serbia sau Republica Moldova, pentru a fi divizată şi reambalată, îşi va păstra originea la revenirea pe piaţa UE, întrucât aceste operaţiuni sunt insuficiente pentru a-i conferi origine preferenţială unui bun. În consecinţă, deşi există un acord de comerţ preferenţial între UE şi Serbia, acesta prevede eliminarea taxelor vamale doar în cazul importului de bunuri originare din cealaltă parte contractantă. Astfel, reimportul de mărfuri de origine UE din Serbia nu poate beneficia de tratament preferenţial, iar mărfurile vor fi taxate la vamă conform regimului aplicabil unui stat terţ (cu excepţia cazului în care pot beneficia de scutirea pentru mărfuri unionale reintroduse).

Pe de altă parte, dacă astfel de mărfuri ar veni din Elveţia sau Norvegia, ar beneficia la reimport de tratament preferenţial, întrucât acordul aplicabil prevedere eliminarea taxelor vamale la importul de bunuri originare din oricare parte contractantă.

Aceste diferenţe pot fi explicate prin faptul că acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu ţări precum Serbia sau Republica Moldova prevăd crearea treptată a unei zone de comerţ liber. În schimb, acordurile cu ţări precum Elveţia sau Norvegia depăşesc acordurile tradiţionale de liber schimb şi implică extinderea drepturilor şi obligaţiilor pieţei interne a UE.

Prin urmare, având în vedere contextul actual al comerţului global, în care prelucrarea bunurilor are loc în diferite ţări, este esenţial pentru companii să ia în considerare particularităţile acordurilor de comerţ preferenţial şi ale regulilor de origine înainte de a efectua anumite operaţiuni de import.

Orban: Alegerile locale, cel mai probabil, în 14 iunie OCTAVIA CONSTANTINESCU | 17.02.2020 Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că alegerile locale vor avea loc, cel mai probabil, în 14 iunie.

56

Premierul a spus că alegerile nu ar putea fi organizate nici în 31 mai, nici pe 7 iunie, pentru că sunt sărbători creștine.

„Primarii m-au întrebat când estimez că vor fi organizate alegerile locale şi am răspuns că cel mai probabil în data de 14 iunie şi am prezentat argumentele.

Pe 31 şi pe 7 fiind sărbători creştine, Rusaliile, ar fi o impietate să organizez alegeri când sunt sărbători creştine, aşa ceva nu se face şi atunci termenul de 24 mai este un termen destul din scurt şi e cu mult înaintea încheierii mandatelor, aşa că cel mai probabil va fi data de 14 iunie”, a declarat Ludovic Orban, la reuniunea Asociaţiei Comunelor din România, citat de news.ro.

……………………….

LEGISLATIV

Schimbari majore la legea supermarket-urilor! Cum vor fi afectati producatorii In feb. 16, 2020

Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, relevă date Profit.ro.

Obligația era în vigoare, conform unei legi adoptate de Parlament în 2016, de la începutul anului 2017, și este valabilă în cazul comercianților care au o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active total de peste 2 milioane de euro, echivalent în lei. Comisia Europeană a deschis, în 2017, împotriva României o procedură de infringement, condiderând că legea încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

De atunci, autoritățile guvernamentale și parlamentarii au promis amendarea legii pentru a se conforma dreptului european, dar abia acum au decis să aducă modificări substanțiale. Astfel, au fost promovate acum o serie de modificări la Legea comercializării produselor alimentare, eliminând cota de 51% de produse autohtone obligatorie pentru marii comercianți.

Pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte și produse de panificație, aceștia vor avea doar obligația de a achiziționa din parteneriate directe și gradual din fiecare categorie, pentru a asigura accesul

57

https://www.profit.ro/

consumatorului la produse proaspete. ”În parteneriatele directe se poate stabili de comun acord % (procentul – n. red) de produse alimentare”, este completarea.

Potrivit noilor amendamente, lanțul alimentar scurt este înlocuit cu parteneriatul direct, definit drept relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni. Conform acestor modificări, metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe va fi aprobată prin ordin al ministrului Agriculturii.

Ca urmare a eliminării cotei de 51%, este abrogată și distincția între comercianți în raport cu cifra de afaceri.

Din lege este eliminată și obligația ca vânzătorii să acorde spații distincte de expunere și vânzare produselor românești, incluzându-se în schimb prevederea: ”Comerciantul poate acorda, prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine.”

De asemenea, este eliminată eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României, care cuprinde mențiuni ca țara de origine a animalului, de naștere, creștere sau sacrificare.

Totodată, conform modificărilor, produsele din carne comercializate pe piaţa internă nu vor mai cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România. De altfel, din lege dispar definițiile de carne românească (carnea provenită de la animale crescute în fermele din România) și produs românesc (produs obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România).

Cum afecteaza legea supermarket-urilor producatorii de lapte In feb. 16, 2020 Românii au mai puține vaci, dar produc mai mult lapte comparativ cu anii precedenți, este una din concluziile pe care putem să le tragem în urma analizei datelor oferite de Institutului Național de Statistică (INS).

Cu toate acestea, industria laptelui se confruntă cu numeroase probleme, cea mai mare dintre acestea fiind prețul. Invitații lui Ovidiu Ghinea în emisiunea ”Agricultura la Raport”, Dorin Cojocaru (președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL) și Claudiu Frânc ( președintele

58

Federației Crescătorilor de Bovine din România – FCBR), au dezbătut aceste probleme.

”Pe ultimele date ale INS, s-a văzut că în ultimii trei ani a crescut cantitatea de lapte de vacă, în special, în România. A crescut producția, a crescut colectarea internă, a scăzut importul de lapte materie primă. (…) Au început să se dezvolte ferme comerciale, cu peste 100 de vaci, iar cele care au peste 500 de vaci, chiar încep să își dubleze numărul. Acesta este un lucru foarte important, pentru că putem să asigurăm o materie primă pentru industria românească, dar putem să avem și produs românesc la raft la un preț competitiv”, a precizat Dorin Cojocaru.

Cojocaru a atras atenția, însă, că producătorii români ar putea fi afectați de modificările la legea supermarket-urilor și renegocierile care vor avea loc cu aceste magazine, care sunt interesate mai mult să-și promoveze brand-urile personale. În acest sens, președintele APRIL consideră că Ministerul Agriculturii trebuie să intervină.

”Până acum, în Ministerul Agriculturii, de trei luni, eu nu am auzit cuvântul ”industrie”. (…) Să văd un proiect concret de susținere. Dacă nu, să-l facă Ministerul Economiei. Undeva trebuie să mergem, că la Bruxelles nu putem să mergem, că încă suntem români și suntem într-un stat de drept”, a adăugat Cojocaru.

Președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc, a adăugat că, potrivit datelor INS, deși numărul de capete de vaci din România a scăzut, producția este mai mare, ceea ce înseamnă că crescătorii români investesc în calitate.

”Dintr-o analiză a datelor INS, am constatat că efectivele de bovine din România au scăzut, dar cantitatea de lapte care merge spre procesare a crescut, ceea ce denotă un lucru foarte important: fermierul român face

59

investiții în calitatea efectivului, deci, pe un număr mic de animale, obține producții mai mari decât pe efectivele pe care le-a avut înainte”, a precizat Claudiu Frânc.

Pentru a urmări întreaga analiză, dar și contrele dintre cei doi invitați, vă invităm să urmăriți înregistrarea integrală a emisiunii ”Agricultura la Raport” pe canalul de youtube AGRO TV.

https://youtu.be/dvpINoEv1Oy

............................................................................

Legislaţie românească

Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din 11.01.2019, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR

Modificat deăstarea animalelor" din cadrul programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 - pachetul a) plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi b) păsărilor pentru aprobarea modelului notificare privind cerinţele specifice aferente subpachetului 3b)" target="_blank">Ordin 44/2020 la 14.02.2020

Ordinul nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR

Modificat deăstarea animalelor" din cadrul programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 - pachetul a) plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi b) păsărilor pentru aprobarea modelului notificare privind cerinţele specifice aferente subpachetului 3b)" target="_blank">Ordin 44/2020 la 14.02.2020

60

http://lege5.ro/App/Document/gm3dcmzygq2a/ordinul-nr-44-2020-pentru-modificarea-anexei-nr-2-la-ordinul-ministrului-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale-nr-45-2019-privind-aprobarea-modelelor-cererilor-de-plata-pentru-masura-14-bunastarea-animal?newsletter=1



http://lege5.ro/App/TrackChanges/gmytknrrha3q?type=1&by=gm3dcmzygq2a&d=14.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gmytknrrha3q/ordinul-nr-45-2019-privind-aprobarea-modelelor-cererilor-de-plata-pentru-masura-14-bunastarea-animalelor-din-cadrul-programului-national-de-dezvoltare-rurala-2014-2020-pachetul-a-plati-in-favoarea-bun?newsletter=1






http://lege5.ro/App/TrackChanges/gmytmojyge4a?type=1&by=gm3dcmzygq2a&d=14.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gmytmojyge4a/anexele-nr-1-si-2-la-ordinul-ministrului-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale-nr-45-2019-privind-aprobarea-modelelor-cererilor-de-plata-pentru-masura-14-bunastarea-animalelor-din-cadrul-programului-nati?newsletter=1



Ordinul nr. 44/2020 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor şi pentru aprobarea modelului de notificare privind cerinţele specifice aferente subpachetului 3b), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 118 din 14.02.2020. A intrat în vigoare la 14.02.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 172/2007 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind poluanţii organici persistenţi (Text cu relevanţă pentru SEE), Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 55 din 23.02.2007. A intrat în vigoare la 15.03.2007 până la 14.07.2019

………………….

INTERNE

Cartarea buruienilor - de la teorie la practică Vasile Popescu 17 februarie 2020 - În vederea aplicării unor măsuri eficiente de reducere a gradului de îmburuienare, e necesar să se cunoască bine care este starea de acoperire cu buruieni a fiecărei parcele.

Operaţiunea de cartare o realizează de regulă specialiştii agronomi cu experienţă, care cunosc foarte bine situaţia din teren. Cei mai tineri sau neiniţiaţi pot consulta un determinator botanic pentru efectuarea acestei acţiuni.

Este necesar să se cunoască atât densitatea buruienilor, cât şi speciile dominante, pentru a stabili strategia de reducere a gradului de îmburuienare prin praşile, prin erbicidare sau prin măsuri integrate, astfel încât invazia buruienilor să scadă sub pragul economic de dăunare (PED). Buruienile

61

https://www.revista-ferma.ro/autori/vasile-popescu

http://lege5.ro/JurnalOficial/jurgq2dcmjsgeya/jurnalul-oficial-al-uniunii-europene-nr-55-23-02-2007?numar=55&d=23-02-2007&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm2tcobshe2a/regulamentul-nr-172-2007-de-modificare-a-anexei-v-la-regulamentul-ce-nr-850-2004-al-parlamentului-european-si-al-consiliului-privind-poluantii-organici-persistenti-text-cu-relevanta-pentru-see?newsletter=1



http://lege5.ro/MonitorOficial/mongq3danzygiyq/monitorul-oficial-partea-i-nr-118-14-02-2020?numar=118&d=14-02-2020&newsletter=1




existente în ţara noastră sunt: monocotiledonate anuale (7%) şi perene (9%); dicotiledonate anuale (55%) şi perene (29%). Aceste buruieni aparţin mai multor familii botanice, dar mai frecvente sunt cele Compozite cu 92 specii, Graminee cu 61 specii, Crucifere cu 56 de specii, Leguminoase cu 53 de specii şi altele.

Unele buruieni apar primăvara devreme (cele efemere), iar altele mai târziu, ca mohorul (Setaria).De asemenea, este necesar să se cunoască în ce fază buruienile au maximum de sensibilitate la aplicarea erbicidelor, tipul erbicidelor şi doza cu eficienţă maximă, precum şi faza în care plantele de cultură nu sunt afectate.Determinarea gradului de îmburuienare se efectuează în una sau două etape:- Prima etapă: la cerealele păioase are loc cu 2-3 zile înainte de erbicidare, iar la prăşitoare înainte de prima praşilă.- A doua etapă: cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare.

Controlul îmburuienăriiOperaţiunea de stabilire a gradului de îmburuienare se face în trei faze.Faza de pregătire constă în întocmirea unei hărţi a parcelei respective, cu dimensiunile, cu tipul de sol, cu pH-ul, cu temperatura şi precipitaţiile din zonă, o ramă metrică, panglică şi carneţel.Faza de teren în care se stabileşte gradul de îmburuienare astfel:• Prin aprecierea vizuală, care se bazează pe unele scări de evaluare folosind două procedee:- Acoperirea solului cu buruieni folosind scara de la 1 la 10:1 - când buruienile ocupă între 1 şi 10% din suprafaţă;2 - 11-20% acoperite cu buruieni;3 - când buruienile ocupă între 21 şi 30% din suprafaţă;(...) 9 - când buruienile ocupă între 81 şi 90% din suprafaţă;10 - pentru o acoperire de 91-100%.Ca intervenţie, până la punctele 3-4 sunt suficiente praşilele.- Prin raportul dintre buruieni şi plantele de cultură, cu scara:1 - când sunt numai buruieni izolate;2 - buruieni rare, dar pe toată suprafaţa, ocupând 5-20% din parcelă;3 - buruieni frecvente, dar nu înăbuşă plantele de cultură;4 - buruieni numeroase, care înăbuşă plantele de cultură.Erbicidarea este necesară doar la punctul 4.Aprecierea vizuală se efectuează pe fiecare parcelă, necesitând între 5 şi 25 de determinări la 100 ha, firecare executându-se pe 400-900 mp.• Aprecierea numerică se realizează cu rama metrică de 1 mp. Deplasarea se face pe diagonala parcelei, pe întreaga lungime, folosind două procedee:1. Se aruncă rama la întâmplare şi acolo unde cade se numără buruienile;2. Se stabileşte o anumită distanţă. De exemplu, dacă diagonala parcelei are

62

360 m şi trebuie să se realizeze 30 de determinări (360 : 30 = 12 m), se măsoară iar la fiecare 12 m se face o determinare. Buruienile cuprinse în interiorul ramei metrice se numără separat, pe specii, şi se notează în carnet. În final se face media celor 30 de determinări, pe speciile de buruieni găsite.• Aprecierea gravimetrică constă în cântărirea buruienilor pe specii, buruieni care s-au găsit în interiorul ramei metrice şi au fost tăiate de la colet. Poziţia ramei metrice pe diagonala parcelei se stabileşte după procedeul prezentat anterior la metoda aprecierii numerice, punctele 1 sau 2.Buruienile recoltate se usucă bine la soare (sau la etuvă) şi se cântăresc. După cântărire, se face media pe specii şi se exprimă în g/mp sau kg/ha.Metoda gravimetrică este mai greoaie, dar ea ne furnizează datele cele mai apropiate de starea reală de îmburuienare a parcelei. Cunoscând starea fiecărei parcelei se poate stabili tehnologia de cultură a unei plante şi, în primul rând, strategia de diminuare a buruienilor din parcele.

Faza de prelucrare a datelor culese din terenÎn această ultimă fază, se alcătuiesc tabele, eventual hărţi, cu buruienile găsite, pe grupe de monocotiledonate anuale şi perene, dicotiledonate anuale şi perene şi, eventual, cu buruienile “problemă”, menţionându-se numărul sau greutatea lor din fiecare specie.Această operaţiune efectuată în fiecare an ne poate ilustra evoluţia gradului de îmburuienare a fiecărei parcele şi eficienţa măsurilor aplicate.Profitaţi de aceste zile de iarnă utile activităţii de documentare în acest domeniu, pentru ca în primăvară să treceţi la treabă.

PRAGUL ECONOMIC DE DĂUNARE PRIN ÎMBURUIENARE- pentru cerealele de toamnă: 10-12 buruieni anuale şi 2-3 perene/mp;- pentru cerealele de primăvară: 10-30 buruieni anuale şi 2-4 perene/mp;- pentru cartof: 5-10 buruieni anuale şi 1-2 perene/mp etc.Erbicidarea este necesară şi economică pentru anumite specii de buruieni ca: Convolvulus, la peste 5 buruieni/mp; la Fumaria - peste 20 buruieni/mp; la Matricaria - la peste 5 buruieni/mp; la Centaurea - peste 10 buruieni/mp. Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

Soluții pentru protecția plantelor, în lipsa neonicotinoidelor Mihaela Prevenda Duminică, 16 Februarie 2020

63

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/cultura-mare/itemlist/user/309-mihaelaprevenda.html

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/cultura-mare/itemlist/user/309-mihaelaprevenda.html

https://www.revistafermierului.ro/media/k2/items/cache/abba9a73c5790b5acb6c65219f7047cc_XL.jpg

Neonicotinoidele fac parte dintr-o grupă de insecticide foarte utilă pentru protecția semințelor de porumb și floarea-soarelui, imediat după semănat, împotriva unor dăunători foarte periculoși (de exemplu, rățișoara porumbului -Tanymecus dilaticollis). În campania agricolă din primăvara 2020 doar porumbul a primit derogare pentru utilizarea insecticidelor neonicotinoide.

„În aceste condiții, ce alte soluții avem pentru protecția tinerelor plăntuțe, imediat după răsărire, față de dăunătorii care acționează în această perioadă? Până în acest moment, companiile producătoare nu au descoperit un produs care să se ridice la nivelul insecticidelor neonicotinoide, dar ne promit că o vor face în următorii ani. Dar până atunci ce alternative avem pentru floarea-soarelui și porumb? Trebuie să lucrăm cu ceea ce avem”, spune Vicențiu Cremeneanu, președinte Alcedo.

Portofoliul companiei Alcedo cuprinde insecticide care pot veni în ajutorul agricultorilor.

Pentru protecția semințelor de floarea-soarelui și porumb față de dăunătorii din sol, se recomandă Langis, un piretroid pe bază de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.), în doză de 2 litri/tona de sămânță. „Langis creează o zonă de protecție în jurul semințelor tratate, distrugând sau îndepărtând dăunătorul, fără a afecta germinația semințelor. Acționează prin ingestie și contact, dar are și o acțiune repelentă față de viermii sârmă și alți dăunători din sol. Pentru o perioadă mai lungă de control, recomandăm să aplicați insecticidul Langis împreună cu fertilizantul starter Microfert-U, în doză de 2,5 litri/tona de sămânță, reducându-se corespunzător cantitatea de apă, fertilizantul asigurând și un start bun al culturilor, o răsărire uniformă și plante mai viguroase. Microfert-U are pH acid și face ca degradarea piretroidului să fie mult mai lentă”, precizează Vicențiu Cremeneanu, care arată și ce soluții sunt contra dăunătorilor care apar odată cu răsărirea florii-soarelui. „O opțiune pentru combaterea rățișoarei porumbului din culturile de floarea-soarelui este Faster Delta, un insecticid pe bază de deltametrin, cu acțiune prin contact și ingestie asupra insectei.”

În ceea ce privește porumbul, imediat după răsărirea culturii, o soluție împotriva gărgăriței frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este

64

tratamentul cu insecticidul sistemic Mospilan 20 SP, împreună cu adjuvantul Vital 90. „Faster Delta este disponibil și pentru cultura de porumb, unde pe lângă gărgărița frunzelor de porumb/rățișoara porumbului este o opțiune și pentru viermele vestic al rădăcinilor de porumb – diabrotica”, arată președintele companiei Alcedo, fermier și el, la Deveselu, în județul Olt.

Tot pentru cultura de porumb, pentru combaterea în vegetație a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, specialiștii Alcedo recomandă insecticidul Faster 10 EC, un alt piretroid pe bază de cipermetrin. „Sperăm să avem o primăvară cu condiții optime pentru o răsărire uniformă și rapidă a plantelor de floarea-soarelui și porumb, iar insecticidele prezentate mai sus, plus alte produse care se aplică în perioada de vegetație și care se găsesc în portofoliul iscusit de la Alcedo, să ne ajute să avem culturi cât mai frumoase și mai sănătoase”, a conchis Vicențiu Cremeneanu.

Numărul producătorilor agricoli ecologici a sărit de 10.200 în 2019, cel mai mare din ultimii patru ani: 10% dintre ei sunt în Satu-Mare Florentina Niţu 17.02.2020,

Agricultura ecologică, o nişă ce reprezintă 2-3% din suprafaţa agricolă totală, începe să se dezvolte puternic în România, datorită creşterii cererii pentru alimentele sănătoase, de la nivel internaţional la nivel naţional. Astfel, fermierii fie se orientează direct către produsele bio, fie se convertesc ulterior de la agricultura convenţională.

„Potrivit datelor comunicate de direcţiile agricole judeţene şi a Municipiului Bucureşti, numărul total de operatori înregistraţi în agricultura ecologică în anul 2019 a fost de 10.218“, au transmis reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF.

Ioan Niculae şi americanii de la Nitron deschid un nou terminal de îngrăşăminte. Când va fi pus în funcţiune 17 februarie 2020, 15:40de Afrodita Cicovschi Grupul agroindustrial Interagro, patronat de Ioan Niculae, şi grupul american Nitron, derulează o investiţie de aproximativ 22 de milioane de euro pentru amenajarea unui terminal mixt, import şi export, de îngrăşăminte în portul dunărean Zimnicea.

Terminalul este deja în faza finală de dezvoltare – termen 2020, se va întinde pe 3 hectare şi va avea o capacitate iniţială de 350 - 400.000 de tone, la export, şi de circa 150.000 de tone, la import. În orizontul de timp 2022, estimăm o capacitate de export de peste 1 milion de tone. Îngrăşămintele ce vor fi comercializate prin intermediul terminalului zimnicean sunt de tipul

65

https://www.zf.ro/autor/florentina-nitu

celor azotoase(uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, îngrăşăminte lichide), fosfatice/complexe şi pe bază de potasiu.

Ioan Niculae. Foto Arhiva Adevărul

Investiţia Interagro este de tip asociere în participaţiune cu Nitron (care este şi principalul colaborator internaţional pentru exporturi al Interagro), care ne va pune la dispoziţie, pentru importuri, îngrăşăminte DAP şi TSP, de producţie SUA şi Mexic(tot cu tehnologie SUA). Acestea s-au dovedit deja de o calitate excepţională, un prim vapor experimental de 19.000 de tone, pe care l-am adus în Octombrie 2019, dovedindu-ne acest lucru. Produsele vor fi aduse în principal pe Dunăre, cu barjele, după ce sunt aduse pe nave maritime la Constanţa, cu descărcare directă în barje ( s-au alocat 18 barje din proprietatea grupului pentru acest terminal). Terminalul este deja în faza finală de dezvoltare, facilităţile de care beneficiază fiind:

- trei depozite mari (de până la 12-14.000 tone fiecare, închise complet) cu acces la toate cele 3 sisteme de transport (auto, cale ferata şi naval/ barje cu posibilităţi de descărcare sau încărcare rapide (200 tone pe oră descărcare, 250 tone încărcare la vrac); - două dane de operare în dublu sens, încărcare/ descărcare; - două macarale de cheu de câte 16 tone şi suntem in faza de modernizare/control digital system; - stâlpi şi estacadă de benzi, atât la descărcare cât şi la încărcare la fluviu/Dunăre;

- staţie de descărcare şi cântarire electronică CF;

- ne aflăm în negocieri avansate pentru importul maşinilor de ambalat de la saci mici de 50 kg până la saci de 1000 kg, cu încărcare automată în camioane şi vagoane CF.

Tot terminalul va fi operat dintr-un singur centru de comandă automatizat. I

oan Niculae, preşedinte Interagro: “Am ales Zimnicea pentru această investiţie deoarece este cel mai modern port la Dunăre, de pe teritoriul Romaniei, având cheu vertical şi putând opera 12 luni pe an, indiferent de nivelul fluctuant al fluviului. În plus, cea mai mare parte a activelor existau

66

deja şi sunt în proprietatea noastră. Piaţa principală deservită, la import, va fi România (Zimnicea este chiar în centrul Câmpiei Române, inclusiv Băraganul) iar prin accesul foarte uşor la toate cele trei forme de transport, mărfurile pot fi duse oriunde în România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, inclusiv Ucraina, pe barje”.

Dincolo de investiţia în terminalul de la Zimnicea, Interagro anunţă că producţia în fabricile de îngrăşăminte din România se derulează conform următorului grafic: - Chemgas Slobozia funcţionează şi va funcţiona pe tot parcursul anului 2020; - Donau Chem Turnu Măgurele este gata de pornire, cu toate reviziile făcute şi, în cateva zile, va porni; - Ga Pro Co Chemicals Piatra Neamt urmează să fie repornită în maximum 2 luni de zile, după terminarea reviziilor; - Amurco Bacău - în funcţie de terminarea şi livrarea a doua utilaje comandate din străinătate, prevedem începerea producţiei în iulie 2020; - Nitroporos Făgăraş - fiind vorba de investiţii substanţiale şi de durată, prevedem repornirea instalaţiei de amoniacul şi a fabricilor de acid azotic şi azotat de amoniu îngrăşamânt si poros/ tehnic, în trim 1, 2021. Separat, combinatul de metanol Viromet Victoria va reporni la începutul lunii martie 2020.

Interagro este unul din cei mai mari actori agroindustriali integraţi ai României, operând şase fabrici de îngrăşăminte şi peste 40.000 de ha de teren agricol. Deţine şi operează, de asemenea, fabrici de procesare produse agricole şi investeşte constant în turism şi sport.

Nitron Group este prin cei mai mari traderi internaţionali de îngrăşăminte, cu un volum anual al comerţului de peste 6,5 milioane de tone, venituri de peste 2 miliarde de dolari şi prezenţă pe 5 continente.

FERMIER ROMÂN: MILIOANE DE EURO TOCATE ANUAL DE ASOCIAȚII ÎN NUMELE COP! Agroinfo 17 februarie 2020FERMIERII AU CUVÂNTUL! Crescătorii de animale din România sunt revoltați de câte ori Ministerul Agriculturii, APIA anunță plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale și menținerea registrelor genealogice. Banii ar trebui să ajungă la crescători, concret, aceștia ar trebui scutiți de plata unor tarife pentru controlul oficial al producțiilor (COP) sau măcar de reducerea tarifului. Crescătorii spun că, dimpotrivă, sunt jupuiți de asociațiile de profil cu tot ajutorul dat de stat.

Ministerul Agriculturii a publicat pe pagina sa oficială un proiect de act normativ potrivit căruia suma alocată ajutorului de stat pentru anul 2020 este

67


de maximum 54.048 mii lei, din care 25.012 mii lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 29.036 mii lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Acest ajutor de stat acoperă 100% cheltuielile cu întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor și până la 70% costurile unor teste pentru determinarea calității genetice a animalelor din ferme, controlul oficial al producțiilor (COP).

Crescătorii de animale susțin că nu se întâmplă deloc așa în realitate chiar dacă acest control oficial al producțiilor este subvenționat, în fiecare an, de la bugetul de stat. Fermierii se plâng că asociațiile crescătorilor încasează și ajutorul de stat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și i-ar taxa și pe fermieri cu sume destul de mari pentru registrele genealogice și pentru teste. Ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor nu ar ajunge la crescători, care sunt beneficiarii de drept ai ajutorului.

După un calcul aproximativ ,anual "se toacă" in jur de 5.000.000 EURO cu așa zisul COP la vaca de carne!!! Bani proveniți din ajutor de stat + taxarea fermierilor! Din păcate, banii ajung la niste entități private, numite societăți de ameliorare. Dacă ai rasă pură, ești subvenționat parțial de stat, dar tot din banii fermierilor! Și banii ajung in conturile asociațiilor! Dacă te înscrii cu metiși, aceste entități private te jupoaie anual de 200 Ron pentru vaca mamă și 200 Ron pentru produs in condițiile in care nu are loc nici o cântărire la metiși!!! Practic, unui fermier în 2019, nu i-a ajuns ANT-ul (ajutorul național tranzitoriu, subvenție plătită direct crescătorilor de la bugetul de stat n.r.) să-și plătească COP-ul la metiși.

Cu cei 5 000.000 de euro se pot importa ANUAL 5000 de vițele rasă pură gata ameliorate. Iar banii ăștia sunt tocați de asociatii! Nu e cam scump COP-ul acesta???Apoi, dacă întrebi ce s-a făcut cu banii, incep sa se laude cu programul informatic , care de fapt este o simplă bază de date, proiect de " Casa Pionierului" ... In condițiile in care pe facturi apare "Taxă program informatic". Se laudă cu sediul construit, cu mașinile 4x4 cumpărate!Cum sunt aceștia pentru fermieri??? Îmi explică cineva cum?, este revoltat Radu Teodor, crescător de bovine de carne, localitatea Rastolt, județul Sălaj.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

68

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

Gavrilă Tuchiluș, Agrimat Matca: ”Nu mai vrem prețuri de vară și de iarnă. Ne facem propria fabrică de lapte” agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020

Fermierul Gavrilă Tuchiluș, administratorul Agrimat Matca, va inaugura anul acesta propria fabrică de procesare a laptei. O investiție a exploatației din Galați și a altor patru ferme din județul Bacău, unitatea va avea o capacitate de procesare de 70.000 de litri de lapte pe zi, iar produsul va purta eticheta unui nou brand: Huzur.

În urmă cu o lună, vă anunțam că fermierul Gavrilă Tuchiluș devine și procesatorul de lapte Tuchiluș. O investiție de aproape 4 milioane de euro, din care aproape 3 milioane de euro finanțare europeană, fabrica de lactate este construită la Sascut, la mijlocul drumului dintre Bacău și Tecuci.

”Ne-am gândit la o fabrică cu instalații de prelucrare a laptelui, dar modernă. Din laptele pe care îl producem noi să obținem produse foarte bune, pentru că populația din România are nevoie și de calitate, nu doar de cantitate. O să venim către consumator cu laptele cel mai bun. Sigur că avem colegi care și dânșii fac lapte foarte bun, dar și noi vrem să fie și mai bun. Laptele obținut într-o fermă în care vacile domnesc, să spun așa, și aici la Matca, și la

69

Bacău”, a declarat Gavrilă Tuchiluș în cadrul unui interviu acordat emisiunii ”Viața Satului” de la TVR 1.

Laptele produs de văcuțele Holstein de la Matca va fi comercializat în ambalaje de sticlă. ”Laptele copilăriei, Huzur, se va găsi începând cu 2020 pe rafturile multor supermarketuri și vom ajunge cu distribuția până în ultimul cătun, așa cum ajung și multinaționalele. A scăzut drastic numărul de animale la populație, atunci – dacă aceasta este conjunctura, ca fermele mari să supraviețuiască, să poată să producă, mai ales în zona de câmpie unde pășunile lipsesc mai ales vara, din cauza secetei, am zis să mărim numărul de vaci la 1.000 de vaci cu lapte, să facem cooperativa, fabrica, să obținem cele mai bune produse, să ajungem la populație. În același timp, să nu mai auzim de prețuri de vară, prețuri de iarnă”, a spus fermierul Gavrilă Tuchiluș.

Capacitatea fabricii va fi de 70.000 de litri pe zi și va dispune de cisterne proprii, de mașini de distribuție și de un circuit închis pentru ca laptele muls să ajungă repede și prospăt direct în procesare. ”Laptele nu trebuie să vadă lumina zilei și aerul decât în paharul consumatorului. La noi, din ugerul vacii merge într-un tanc de răcire care stă la 4 grade Celsius. Avem un tanc de răcire de 30.000 de litri pe verticală, o să mai luăm îmncă unul în care să avem siguranța că laptele se păstrează cum trebuie. De acolo va merge în cisternă cu climă și de acolo direct în fabrică. (…) Într-o oră de la tancul de răcire poate intra în depozitul fabricii, la prelucrare, un timp foarte scurt. Vor fi produse proaspete și sănătoase”, a explicat directorul general de la Agrimat Matca, județul Galați.

Modelul fabricii de lactate ”Huzur” este unul care funcționează de peste 100 de ani în Danemarca, inclusiv modelul cooperativei fiind unul importat de la danezi. ”Nu spun că micii fermieri nu pot să supraviețuiască astăzi, dar trebuie să se asociaze, trebuie să facă o cooperativă. (…) Sunt pentru sprijinul și susținerea fermei de familie, dar ferma de familie care aduce plus valoare. Trebuie să se definească această fermă de familie. Și mă opresc aici”, a mai precizat fermierul Gabrilă Tuchiluș în cadrul interviului acordat emisiunii ”Viața Satului”.

Fermierul Florin Țubrea și-a închis microfabrica de lactate. Acum vinde laptele către procesatori! agrointeligenta.ro - 16 februarie 2020 Problemele care l-au determinat pe un mic crescător de vaci de lapte să închidă microfabrica de brânzeturi pe care a construit-o la fermă. Medic veterinar de profesie, Florin Țubrea din Boldur, județul Timiș, a luat dificila decizie din cauză că nu avea cu cine să proceseze laptele muls de la cele 30 de vaci din rasa Bălțată Românească, preferând să vândă producția

70

către un mare procesator.

Fermierul Florin Țubrea crește vaci Bălțată Românească (foto:ziuadevest.ro)

Laptele este preluat de mari procesatori

Producția de lapte ce se obține lunar la ferma lui Florin Țubrea este de 10.000 de litri de lapte. Astăzi, tot laptele muls este preluat la fiecare două zile de Fiesland Campina, crescătorul renunțând pentru moment la visul său de a avea propriul brand de lactate.

Florin Țubrea a început să crească animale în urmă cu 10 ani. A construit un grajd mare și modern de peste 400 de metri pătrați cu toate facilitățile pentru vaci. La început, fiindcă treaba mergea bine, el a achiziționat utilaje speciale și și-a făcut o microfabrică pentru procesarea laptelui.

Microfabrica de lactate a funcționat timp de 5 ani

Timp de cinci ani a produs brânză dulce, cașcaval, iaurt, smântână și le valorifica pe piața din Timiș. Produsele aveau mare succes, fiindcă nu erau făcute la scară industrială și își păstrau gustul autentic, de aceea erau la mare căutare printre bănățeni.

Dacă primii ani au fost rentabili, fermierul procesând lunar 5.000 de litri de lapte, din 2015, Florin Țubrea a rămas fără oameni. A pus lacătul pe poarte micii fabrici de lactate și până în ziua de astăzi, lucrurile au rămas neschibate, spre dezamăgirea timișeanului.

”Lucrez singur la fermă, dar nu e problemă ca mă descurc. La mine totul e mecanizat. În zona Lugojului unde locuiesc nu ai nicio șansă să găsești pe cineva. De fapt am renunțat să mai caut, fiindcă oricum nu găsesc”, spune medicul veterinar, citat de Ziua de Vest.

Prețul laptelui, în funcție de dimensiunea fermei

71

În afară de închiderea fabricii, prețul laptelui este o altă dezamăgire a crescătorului de vaci Bălțată Românească. Vinde litrul de lapte cu 1,30 lei și spune că procesatorii au prețuri standard în funcție de dimensiunea exploatației. Astfel, până la 15.000 de litri pe lună e un preț, adică 1,30 lei, între 15.000 -30.000 de litri se mai adaugă 10 bani la litru, între 30.000 și 50.000 se mai adaugă niște bănuți și tot așa. Avantaje au fermierii care oferă lunar peste 50.000 de litri. Ei pot să și negocieze anumite aspecte.

L-a a avut profesor pe actualul ministru al Agriculturii

Florin Țubrea a pornit de la zero. În 2010, a absolvit Facultatea de medicină veterinară la USAMVB Cluj Napoca unde l-a avut profesor chiar pe actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros. Anul acesta în vară, trebuie să aibă întâlnirea de 10 ani de la absolvire și ar trebui să vină și ministru. Imediat tânărul Țubrea s-a mutat în casa bunicilor în comuna Boldur din județul Timiș, iar primele vaci le-a cumpărat de la oamenii din sat.

Pentru a se dezvolta, în fiecare an, el a încercat să investească în fermă. Când nu a avut bani, s-a împrumutat, i-a achitat din subvenția primită, iar s-a împrumutat și tot așa a reușit să crească.

Performanță în ferma lui Florin Țubrea

Acum, are 30 de vaci de lapte rasa Bălțata românească și are tineret care termină lactația cu 10.000 de litri de lapte pe an. De la o fermă din Târgul Mureș achiziționează paetele provenite de la taurii cei mai buni. Având profesia de medic veterinar, însămânțarea este făcută chiar de el artificial.

O dată la 6 luni vin specialiștii cu mașina îi aduc paetele. Pentru hrana animalelor deține 17 ha de pământ de la bunici și părinți, unde cultivă lucernă și fân și 23 de ha pentru pășune concesionate de la primărie. În plus cumpără și siloz pentru hrana animalelor, precum și un furaj concentrat pregătit special de un FNC pentru ferma lui Țubrea.

“Meniul este făcut pe calculator special pe fermă mea în funcție de greutatea vacii și cantitatea de lapte produsă de animal. Sunt programe speciale realizate de nutriționiști specialiști. Încercăm astfel să ne apropiem de fermele din Occident”, spune tânărul fermier.

Animalele sunt libere să stea în grajd sau afară

Sistemul de stabulație este liber pentru vaci. Grajdul este mare și are o continuare pe un front mare de furajare în exterior cu un țarc unde animalele pot circula, iar ușa la grajd este deschisă și se pot întoarce oricând vor să

72

stea la adăpost. Dacă vaca vrea să stea afară, stă, dacă nu vrea, intră înăuntru. Grajdul are cușete la fel ca marile ferme.

Pe 75% din frontul de furajare se află întotdeauna siloz de porumb achiziționat de la o fermă din Salonta, iar pe 30% este lucernă și fân din pășune proprie. Furajul concentrat este dat la vacă în timpul mulsului. În funcție de performanță, fiecare vacă primește între 4 și10 kg de furaj granulat preparat și personalizat cu ajutorul calculatorului. El a făcut selecție de calitate.

Anual 20 de vaci fată, dintre care sunt păstrate cinci -șase vițele, care le înlocuiesc pe cele bătrâne. Pe tăurași îi vinde.

Subvențiile APIA, plătite în funcție de performanța fermelor

Ca tânăr fermier Țubrea vrea să transmită următorul mesaj autorităților agricole. ”Ar trebui să fie schimbat modul de subvenționare a fermelor: să se dea banii în funcție de performanță, pentru ca să dispară samsarii și șmecherii care cumpără sute de vaci, le bagă în control apoi dispar. Nu e normal ca o vacă de 10.000 de litri pe an să primească aceeași subvenție ca o vaca pe care nu o mulge nimeni. Dacă subvențiile s-ar da după performanță, ar fi mult mai simplu și ar ieși totul pe alb. Stabilești o sumă și o dai pe litru de lapte vândut, totul legal. Dai factura, atâția litri vânduți, atâția bani primiți. Pentru vaca de carne, la fel. Ai vândut vițelul la o anumită greutate primești subvenția. Așa toate operațiunile ar fi făcute legal și la vedere. Nimeni nu mare interesul să se ascundă”.

Cum a fost la Bayer Agro Forum de la Brăila: ”Pentru a lua decizii, este important să ai informațiile corecte!” agrointeligenta.ro - 16 02 2020

Bayer a continuat șirul forumurilor despre agricultură, început în Călărași. A doua oprire a fost făcută în Brăila, un județ de o importanță maximă atât pentru Bayer, cât și pentru întreaga agricultură din țara noastră. Au fost prezente peste 250 de persoane, care au discutat problemele și soluțiile din cultura de porumb. ”Pentru a lua decizii, este important să ai informațiile corecte” – a fost unul din motto-urile întâlnirii din Brăila.

73

Rând pe rând, au fost dezbătute etapele procesului de vegetație, produsele care trebuie folosite în cultura de porumb, momentele optime de aplicare, principalii dăunători din câmp, dar și noutățile din piață, legate atât de hibrizi, cât și de produsele de protecție.

”Alegerile ne definesc, atât ca oameni, cât și ca profesioniști. Deciziile bune vor aduce siguranță și profituri. La ce să fie atenți? Să începem cu primul pas, pregatirea patului germinativ. Este foarte important să acorzi atenție calității pregătirii patului germinativ. Apoi, să faci lucrările la timp și corespunzător.

La fel de important e să alegi sămânța cea mai bună și aici intervine raportul sau vechea discuție calitate-preț, cât mă costă versus ce cumpăr, la capitolul potențial de producție, calitate, beneficii, nivel record și cantitate”, a declarat Sorin Dărăban, Marketing manager operations Bayer.

https://youtu.be/MJ81dlJXThw

Reprezentanții Bayer au punctat soluțiile pe care le are compania în ceea ce privește porumbul. Adengo, Capreno și Laudis sunt doar câteva din produsele Bayer folosite de fermierii din țara noastră. Acestea ajută la obținerea unor producții importante. Iar în zonele irigate chiar se pot bate recorduri.

”Performanțe am avut în fiecare an, cu siguranță vom avea și anul acesta în județul Brăila, condițiile ne sunt mai mult decât favorabile. Discutăm aici de suprafețe irigate, de tipuri de sol favorabile culturii de porumb și ne așteptăm la rezultate foarte bune și în acest sezon. Ne pregătim cu interes de noua campanie, aducem elementele importante în discuție, tocmai pentru a nu scăpa vreun element distinctiv pentru cultura de porumb”, a completat Daniel Stanciu, Manager produs porumb Bayer.

PRETUL GRAULUI, LA BURSA DIN CHICAGO – 14 FEBRUARIE 17 Februarie 2020 Georgiana https://agroazi.ro/pretul-graului-la-bursa-din-chicago-14-februarie/stiri/2020/

Graul s-a tranzactionat, in 14 februarie 2020, la Bursa din Chicago, la o valoare minima de 542 dolari pe busel ( si o valoare maxima de 549,4 dolari pe busel, preturi atinse de graul cu termenul de livrare in luna martie 2020.

74

https://agroazi.ro/pretul-graului-la-bursa-din-chicago-14-februarie/stiri/2020/


https://agroazi.ro/author/georgiana/


PRETUL PORUMBULUI, LA BURSA DIN CHICAGO, IN 14 FEBRUARIE 2020 17 Februarie 2020 Georgiana https://agroazi.ro/pretul-porumbului-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie-2020/stiri/2020/Porumbul s-a tranzactionat, in 14 februarie, la Bursa din Chicago, la o valoare minima de 376,2 dolari pe busel si o valoare maxima de 381,4 dolari pe busel, preturi atinse de graul cu termenul de livrare in luna martie 2020.

SOIA LA BURSA DIN CHICAGO, IN 14 FEBRUARIE 2020 17 Februarie 2020 Georgiana https://agroazi.ro/soia-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie-2020/stiri/2020/ Srotul s-a tranzactionat, in 14 februarie, la Bursa din Chicago, la o valoare minima de 890 dolari pe busel si o valoare maxima de 899.2 dolari pe busel, preturi atinse de graul cu termenul de livrare in luna martie 2020.

PRETUL SROTULUI DE SOIA LA BURSA DIN CHICAGO, IN 14 FEBRUARIE 16 Februarie 2020 Georgiana https://agroazi.ro/pretul-srotului-de-soia-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie/stiri/2020/ PRETUL SROTULUI DE SOIA LA BURSA DIN CHICAGO, IN 14 FEBRUARIESrotul de soia s-a tranzactionat, in 14 februarie, la Bursa din Chicago, la o valoare minima de 294.5 dolari pe busel si o valoare maxima de 297.3dolari pe busel, preturi atinse de graul cu termenul de livrare in luna mai 2020.

75

https://agroazi.ro/pretul-srotului-de-soia-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie/stiri/2020/#respond

https://agroazi.ro/pretul-srotului-de-soia-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie/stiri/2020/#respond

https://agroazi.ro/pretul-srotului-de-soia-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie/stiri/2020/




https://agroazi.ro/soia-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie-2020/stiri/2020/





https://agroazi.ro/pretul-porumbului-la-bursa-din-chicago-in-14-februarie-2020/stiri/2020/




Studiu AgroGo: sezonalitatea pretului la cereale si oleaginoase In feb. 17, 2020

Una din principalele întrebări pe care și le pun fermierii și cei implicați în tranzacții agricole este care e perioada optimă pentru comercializarea cerealelor. Câteva lucruri sunt aproape universal cunoscute, aici amintind:

Faptul că în perioada recoltării prețul cerealelor este de regulă mai mic.

Evoluția prețului are o anumită sezonalitate (și din cauza punctului de mai sus).

Fiecare sezon are specificul lui și există sezoane care ies din tiparele generale.

Plecând de la aceste premise, bursa de cereale AgroGo a făcut un studiu pe datele disponibile în ultimii 3 ani, pentru a vedea distribuția prețurilor per lună și a trage anumite concluzii.

În graficul de mai jos au fost analizate prețurile în Euro, în regim CPT Constanța (deci livrate la Constanța), de la traderi colaboratori, pentru ultimii 3 ani.

Se observă că perioada cea mai puțin competitivă la preț a fost formată din mai, iunie, iulie (perioada de recoltare).

Pentru această statistică au fost folosite prețuri spot, în cazul contractelor cu prețuri forward / futures (la termen), prețurile pot fi ceva mai competitive. De asemenea, să nu uităm că vorbim de prețuri medii pe lună, nu de cel mai mic ori mai mare dintr-o lună.

76

PPA scumpeşte purceii Dumitru Nedelcu 16 februarie 2020 - Este clar: purceii pentru îngrăşat s-au scumpit semnificativ în Uniunea Europeană, în cursul anului 2019. În 2018, preţul mediu pentru un purceluş era 40,23 euro, în 2019, valoarea a urcat la 64,58 de euro, în 16 decembrie, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene.

În unele state, însă, creşterea preţurilor a fost de-a dreptul spectaculoasă. În Danemarca, de exemplu, una dintre ţările care livrează purcei pentru ferme de îngrăşare din ţări unde exploataţiile de reproducţie sunt puţine şi nu fac faţă cererii, cum este România, preţul a urcat de la 39,24 de euro la 72,80 de euro. Un salt de 33,56 de euro într-un singur an, potrivit datelor CE analizate de site-ul lantulalimentar.ro.

Salturi mari ale preţurilor

În Germania, de asemenea o ţară furnizoare, preţul a sărit de la 40 de euro la 75,30 de euro. În Belgia, de la 35 de euro la 66,50 de euro. Purceii olandezi s-au scumpit de la 27 de euro la 63,75 de euro. În Spania, preţul a sărit de la 40,52 la 64,73 de euro. Lipsesc datele despre preţul purceilor pentru îngrăşat din România, Bulgaria, Grecia, Lituania, Austria, Irlanda, Letonia, Slovenia şi Cipru, dar aceste ţări sunt irelevante pe piaţa purceilor pentru îngrăşat.O explicaţie a acestui salt al preţurilor poate fi creşterea cererii de carne de porc pentru piaţa chineză. Pesta Porcină Africană face ravagii în China, iar câteva state europene sunt furnizoare principale de carne de porc. Cel mai probabil, fermierii din acele state păstrează purceii ca să-i îngraşe pentru chinezi, iar beneficiarilor din spaţiul comunitar îi vând cu un preţ mai mare.

Ce se întâmplă pe piaţa românească?Scumpirea purceilor din ţările furnizoare va avea efect atât asupra fermelor din România, care vor vinde purcei din producţia proprie sau vor tranzacţiona purcei cumpăraţi din ţările furnizoare, cât şi asupra buzunarului gospodarului român. Un proiect de Ordin al preşedintelui ANSVSA, făcut public în noiembrie 2019, când preşedinte era Geronimo Brănescu, obligă sătenii să cumpere purcei numai din unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar: ”g) suinele deţinute exclusiv pentru consumul familial trebuie să provină din exploataţiile autorizate/înregistrate sanitar veterinar; toate suinele de sex masculin din exploataţie trebuie să fie obligatoriu sterilizate”. Prin urmare, proprietarii fermelor non-comerciale, micii crescători de suine, vor cumpăra şi vor îngrăşa numai purcei vânduţi de ferme care îi cumpără la

77

https://www.revista-ferma.ro/autori/dumitru-nedelcu

rândul lor din ţări unde preţul acestora este mai mare decât în anii anteriori şi ar putea să mai crească. Vor fi avantajate, desigur, şi fermele de reproducţie care există în România, fiindcă piaţa capătă dimensiuni noi. Această decizie, dar şi altele din Ordinul respectiv, vizează combaterea PPA în România, dar şi prevenirea apariţiei altor focare. Dacă măsurile luate vor avea efectul scontat, rămâne să vedem la timpul potrivit.

EFECTE DIRECTE ASUPRA PIEŢEI DIN ROMÂNIACreşterea preţului purceilor pentru îngrăşare în statele furnizoare are efecte directe asupra pieţei din România, ţară afectată la rândul ei de PPA, fiind sacrificaţi până acum, din cauza acestei epidemii, peste 300.000 de porci, majoritatea din gospodăriile ţărăneşti. Preţul porcilor la abator şi cel al carcaselor la ieşirea din abator au atins valori istorice spre finalul anului 2019, peste 800 lei/100 kg, respectiv peste 1000 de lei/100 de kg, clasele E şi S. Una dintre cauzele scumpirii vertiginoase a porcilor în România poate fi creşterea preţului purceilor începând cu jumătatea lunii aprilie. La 1 mai, diferenţa de preţ 2019 faţă de 2018 era deja de aproape 10 euro! Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

Liber la export în Israel Dumitru Nedelcu 17 februarie 2020 - România şi Israelul au agreat bilateral noile certificate veterinare de sănătate pentru exportul bovinelor, ovinelor şi caprinelor din ţara noastră în statul evreu, la cele mai înalte standarde de bunăstare şi sănătate, în urma negocierilor continue între serviciile sanitar-veterinare din cele două ţări.

Astfel, anunţă ANSVSA pe site-ul propriu, a fost creată o mare oportunitate pentru crescătorii de rumegătoare din România, care vor putea derula operaţiuni de export animale vii către Israel la costuri mult mai scăzute şi în perioade de timp mai reduse. Costurile sunt mai mici prin eliminarea testărilor serologice şi virusologice şi a vaccinării împotriva bolii limbii albastre. Totodată, perioada de carantină se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce şi costurile aferente cazării animalelor.

78

https://www.revista-ferma.ro/autori/dumitru-nedelcu

Certificate noi

În urma agreării certificatelor veterinare de sănătate pentru exportul rumegătoarelor, ANSVSA elaborează instrucţiuni în teritoriu şi le va trimite către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, în vederea informării medicilor veterinari care fac operaţiunile de certificare, a operatorilor economici care efectuează activităţi de export către Israel, precum şi a tuturor celor interesaţi despre modificarea certificatului veterinar de sănătate anterior menţionat şi pentru respectarea condiţiilor de efectuare a exportului în conformitate cu noile certificate veterinare de sănătate convenite.

Scăpăm de pagube

Oportunitatea de a exporta rumegătoare din România în Israel, în prezent, fără obligativitatea vaccinării şi testării, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica boala limbii albastre de pe teritoriul ţării noastre. Specialiştii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israeliană, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în ţara noastră, ultima dintre acestea având loc în perioada 05-10 august 2018.

În cadrul acestor vizite, realizate în vederea evaluării sistemului de control al exporturilor de rumegătoare vii din România în Israel, ANSVSA a propus modificarea condiţiilor de sănătate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de sănătate pentru export. Boala limbii albastre nu afectează omul, este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale. Boala afectează rumegătoarele şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la sută la sută din efectiv. Pierderile economice sunt urmarea costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie. De asemenea, pierderi economice se înregistrează şi în urma restricţiilor impuse

79

comerţului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evoluează boala.

ŢARĂ LIBERĂ DE BLUETONGUEBluetongue a apărut pentru prima oară în România în data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4. ANSVSA a elaborat o serie de măsuri atât pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul României, cât şi după confirmarea bolii. Măsurile ferme, întreprinse rapid, au condus la închiderea ultimului focar de boală a limbii albastre, în data de 4 ianuarie 2016.

Consecutiv, conform prevederilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis către acest for dosarul necesar pentru autodeclararea României ca ţară liberă de boala limbii albastre; declaraţia României privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicată la începutul anului 2018. Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

Noutăţile ACCPT pentru fermierii din Moldova Petronela Cotea Mihai 16 februarie 2020 - 2019 a fost un an deosebit de fructuos pentru ACCPT Iaşi, având în vedere evenimentele profesionale şi experienţele ştiinţifice realizate în câmpurile demonstrative ori manifestările cu caracter tehnico-strategic şi seminariile internaţionale gestionate de asociaţie sau la care aceasta a fost reprezentată activ.

Organizaţia ieşeană a anunţat oficial că a dat startul unei noi perioade bogate în activităţi şi iniţiative utile atât membrilor săi, cât şi unui spectru mai larg de fermieri şi decidenţi din domeniul agricol din România. Toate precizările au fost făcute cu prilejul ultimei Adunări Generale a ACCPT Iaşi, eveniment desfăşurat în ziua de 20 decembrie 2019.

80

https://www.revista-ferma.ro/autori/petronela-cotea-mihai

„Ca de obicei, la final de an tragem linie şi, în cadrul Adunării Generale, realizăm un anumit bilanţ al activităţii din perioada precedentă. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în ziua de 20 decembrie 2019, atunci când am adus la cunoştinţa membrilor asociaţiei noastre situaţia financiară, precum şi modul în care au fost realizate principalele activităţi propuse pentru anul în curs. De asemenea, am avut câţiva invitaţi speciali care au punctat unele aspecte tehnico-financiare deosebit de importante în domenii de interes pentru membrii ACCPT Iaşi, cum ar fi cel referitor la înfiinţarea de noi culturi în zona noastră şi mă refer, de exemplu, la cânepă”, ne-a declarat Emil Bălteanu, preşedinte al ACCPT Iaşi.În perspectiva anului 2020, organizaţia a negociat îndelung cu o însemnată parte a asiguratorilor activi în România, iar la adunare a fost prezent un reprezentant al unei mari companii de asigurări care a expus oferta specială pentru membrii ACCPT Iaşi.

Eveniment de câmp dedicat grâului

După cea de-a doua ediţie reuşită a Zilei Porumbului, desfăşurată în toamna 2019 tot în unitatea fermierilor Gheorghe şi Maricica Cozma, din Boureni-Târgu Frumos, judeţul Iaşi, membrii ACCPT au decis să continue organizarea platformei dedicate porumbului, în aceeaşi locaţie, şi chiar să extindă astfel de evenimente expoziţionale la încă două culturi, respectiv grâu şi floarea-soarelui.

Platforma de grâu este deja organizată în ferma vegetală a Panifcom Iaşi, coordonată de Liviu Bălănici, evenimentul intitulat „Ziua grâului” urmând a avea loc, probabil, în zona Vlădeni, judeţul Iaşi. Au fost reuniţi, aici, opt producători de sămânţă de grâu şi deja se pot vedea semne ale unei evoluţii bune a culturilor. Platforma este supervizată de către ACCPT, fiind pentru prima dată când, în judeţul Iaşi, organizaţia realizează un asemenea câmp experimental. De fapt, prin modul de organizare, prin obiectivele urmărite şi prin reperele de desfăşurare a activităţilor, evenimentul Ziua grâului va fi o premieră la nivel de regiune.

„Am dorit să alăturăm, în aceleaşi condiţii specifice, mai mulţi producători de sămânţă şi să vedem cum se comportă soiurile de grâu în două sisteme de tehnologie. Mai exact, este vorba despre o tehnologie propusă de către principalul nostru partener, un mare producător de pesticide, şi despre o tehnologie proprie, a fermierului, în două etape succesive de lucru, una fiind pe platforma demo şi cealaltă fiind pe platforma la care se va face recoltarea”, preciza Emil Bălteanu.S-a simţit nevoia organizării şi a unei platforme dedicate culturii de grâu, în

81

premieră pentru această regiune, deoarece aici, în ultimii ani, s-au înregistrat producţii deosebite, în multe sole fermierii înregistrând un nivel al recoltei de peste 8 tone grâu la hectar, ceea ce demonstrează potenţialul solului şi necesitatea găsirii celor mai potrivite formule de sporire a productivităţii şi a eficienţei acestei culturi.

Gradarea calitativă a recoltei

Organizatorii mai anunţă intenţia ca, prin asemenea evenimente, să atragă şi mai mult producătorii autohtoni de sămânţă, având în vedere preocupările ştiinţifice actuale de aclimatizare şi de dezvoltare a unor genotipuri de grâu asemănătoare ca performanţe cu cele regăsite la producătorii din zona multinaţionalelor.„Un alt obiectiv deosebit de important pe care dorim să îl îndeplinim practic este cel referitor la gradarea produselor, pentru a observa şi calitatea acestora. Din experienţa fermierilor noştri, am constatat că există soiuri de grâu cu producţii mari, dar cu un nivel mai redus din punct de vedere calitativ, în timp ce unele soiuri cu un potenţial de producţie ceva mai scăzut prezintă o calitate net superioară a recoltei. Vrem, prin această gradare a producţiei, să tragem şi un semnal care să determine autorităţile şi pe principalii jucători de pe piaţa grâului să aibă în vedere aplicarea unor bonificaţii pentru calităţile superioare ale producţiilor, de ce nu, cu aceeaşi acurateţe cu care noi, producătorii, deja primim din plin doar penalităţile pentru eventualele producţii sub un anumit standard asumat. Întrucât facem parte din OIPA, organism naţional care poate să determine anumite măsuri în acest domeniu, vrem ca rezultatele pe care le vom obţine pe această platformă să fie folosită pentru a stabili gradarea producţiilor la cereale şi nu numai. Prea ne-am învăţat să lucrăm doar cantitativ şi să fim de acord cu nişte contracte-tip ale traderilor, în timp ce munca deosebită pentru a obţine producţii de calitate nu este suficient de bine răsplătită”, menţiona fermierul ieşean.

Ziua florii-soarelui

Platforma dedicată florii-soarelui va fi amplasată în zona Breazu-Rediu, în unitatea coordonată de către fermierul Elvis Mocanu. „Ca şi în cazul celorlalte două platforme, dorim să aşezăm alături seminţele oferite de către producătorii prezenţi în România şi, din respectivele loturi, să obţinem acele rezultate care pot să ne orienteze către viitoarele alegeri în producţie, vizând atât nivelul recoltelor, cât şi calitatea acestora. Până la finalul anului 2019, îşi anunţaseră prezenţa pe platforma dedicată florii-soarelui şase producători de sămânţă, cu un total de 26 de hibrizi”, preciza preşedintele ACCPT Iaşi.

82

Implicare activă în sistemul de învăţământ agricol dual

O altă direcţie de acţiune, care pentru membrii ACCPT Iaşi va căpăta noi valenţe, este cea referitoare la asigurarea forţei de muncă potrivite, inclusiv ca urmare a implicării în dezvoltarea sistemului dual de învăţământ agricol. „Deoarece fermierii au un rol deosebit în dezvoltarea satului românesc, în proiectele noastre pentru anul 2020 pornim de la premisa că, încă din şcoala generală, copilul trebuie să fie orientat către o ocupaţie legată de agricultură. Dacă în anul 2019, învăţământul dual a avut din partea APPR sprijin pentru 7 elevi, în acest an, deja, avem avansat din partea fermierilor sprijin pentru 22 de elevi, care vor putea beneficia de susţinere a unei părţi a costurilor de şcolarizare şi, inclusiv, de ocazia de a învăţa meserie pe tehnica agricolă de ultimă generaţie deţinută de către fermierii noştri. Iar, pe perioada cât elevii desfăşoară practica în ferme, aceştia pot fi şi remuneraţi”, arăta Emil Bălteanu.

De asemenea, se vor intensifica dialogurile instituţionale cu autorităţile locale care ar trebui să sprijine elevii pentru a se putea deplasa la şcolile-liceele cu profil agricol ale căror cursuri ar dori să le urmeze la finalizarea clasei a opta. De asemenea, fermierii ieşeni doresc să multiplice exemplele reuşite ale liceenilor în rândul elevilor de gimnaziu, tocmai pentru a fi mai bine înţelese mecanismul pregătirii şi orizontul profesional în domeniul agricol. „Pe scurt, ne vom implica în funcţionarea mai bună a sistemului de învăţământ agricol dual şi vrem ca acest sistem să nu se reducă doar la pregătirea mecanicilor agricoli, respectiv a operatorilor pe tehnică agricolă, ci să mergem mai departe şi să pregătim, de exemplu, specialişti în mecatronică agricolă şi să reinstituţionalizăm tehnicianul agronom de altădată”, explica Emil Bălteanu.

În prezent, ACCPT Iaşi este constituită din 84 de membri proveniţi din şapte judeţe ale Moldovei, care deţin o suprafaţă totală de aproximativ 30.000 de hectare. În structura suprafeţei exploatate de către membrii ACCPT, ponderea o deţin fermierii cu 100 - 1000 hectare (78 membri), cei mai numeroşi fiind cei înscrişi cu 100-500 ha.

Emil Bălteanu: “Am invitat la ultima AG din anul 2019 reprezentanţii liceelor agricole din zonă, pentru a prezenta bilanţul

83

primului trimestru din anul de învăţământ dual, sistem în care membrii ACCPT sunt implicaţi şi pe care doresc să îl susţină în continuare, poate, sub o formă mai accentuată şi mai nuanţată, ca profil de studiu şi de pregătire a viitorilor absolvenţi”.

TREI PLATFORME, TREI CULTURI ŞI TREI EVENIMENTEDacă „Ziua grâului” este programată în luna iulie 2020 (data exactă urmând a fi stabilită), este proiectat ca „Ziua florii-soarelui” să se desfăşoare în luna august, iar în cea de-a treia lună succesivă, respectiv în septembrie urmând a avea loc „Ziua Porumbului”, ediţia a treia. „Ne-am propus, într-adevăr, să organizăm în trei luni succesive evenimentele la cele trei platforme - grâu, floarea-soarelui şi porumb -, pentru a avea răgazul de a pregăti totul foarte bine şi pentru a-i putea aduce în câmpurile experimentale din judeţul Iaşi pe toţi membrii organizaţiei noastre profesionale, alături de membrii APPR, sub egida căreia vom desfăşura manifestările. De fapt, îi invităm la toate cele trei evenimente pe toţi fermierii interesaţi să vadă cum se comportă fiecare soi sau hibrid, în condiţii similare de sol şi de tehnologie”, a afirmat Emil Bălteanu.

BILANŢUL POZITIV AL UNUI AN BOGAT ÎN ACŢIUNI PROFESIONALEDintre reuşitele din anul 2019 ale ACCPT, evidenţiem introducerea pe o scară mai largă a sistemelor de monitorizare prin GPS a culturilor agricole, îndeosebi la fermierii care au contracte de valorificare a recoltelor la parametri superiori de calitate şi în cantităţi mai însemnate. De remarcat este participarea la 82 de reuniuni - dezbateri - seminarii legate de cadrul legislativ în care se defăşoară activitatea agricolă în România, influenţând şi încurajând adoptarea anumitor măsuri şi norme juridice de susţinere a fermierilor (de exemplu, alături de APPR, obţinerea derogărilor privitoare la utilizarea neonicotinoidelor).De asemenea, pe linia reducerii costurilor de producţie din ferme, prin ACCPT au fost achiziţionate 530 tiruri de îngrăşăminte (echivalentul unei coloane de aproximativ 10 km de tiruri aşezate unul în spatele celuilalt), valoarea totală licitată în anul 2019 fiind de aproximativ 6,5 milioane de euro. Doar prin participarea la asemenea licitaţii, beneficiile raportate de către fermieri au fost de aproximativ 50 euro la hectar. Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

84

INDUSTRIE ALIMENTARA

Afacerile Grupului Agricola au accelerat cu 8% în 2019 meatmilk luni, 17 februarie, 2020

Grupul de firme AGRICOLA a înregistrat în 2019 o cifră totală de afaceri de aproximativ 768,259 mil. lei (cca.162 milioane euro), cu 8% mai mult față de anul precedent. Vânzările de carne de pasăre ale companiei AGRICOLA au totalizat în volum 48.398 tone, cu 7% mai mult față de anul precedent, iar cifra de afaceri înregistrată de Agricola Internaţional SA Bacău în 2019 este de aproximativ 501,351 mil. lei (8% creștere), în condițiile unei creșteri în totalul vânzărilor a puilor cu creștere lentă.

„Este rezultatul unei execuții îmbunătățite în operațional, cu creșteri în vânzarea produselor diferențiatoare (Puiul Fericit și Cocoșel de Pădure) și a produselor cu valoare adăugată mai mare, care au condus la o apreciere a prețului mediu la produsele noastre, creșteri susținute de un brand puternic și o comunicare adecvată. Aș menționa că la sfârșitul anului trecut am finalizat un proces amplu de repoziționare a brandului, ca urmare a cercetării consumatorilor, am redesenat imaginea AGRICOLA în toate formele în care se manifestă

85

aceasta, de la etichete la logistică auto, la exprimările în ATL, printuri și instrumentele specifice in store. Zilele acestea am demarat o campanie de imagine TV, care va fi susținută progresiv de activări în online, social media și la raft”, a declarat Grigore Horoi, președintele AGRICOLA. La categoria mezeluri (obţinute la Salbac SA), cifra de afaceri a fost de 143.142 mil. lei, cu 7% mai mare decât în 2018, în condițiile unei creșteri a volumelor de aproape 2 procente pe categoria salamurilor crud-uscate. Creșterea valorică a fost susținută parțial de modificarea structurii de vânzare, cu plus de produse de calitate înaltă, însă și de majorarea progresivă a prețurilor, ca urmare a achizițiilor mai scumpe chiar și cu 50% a cărnurilor de calitate, dificil de procurat în condițiile crizei PPA. „Ne consolidăm poziția de lideri de piață în România la grupa salamurilor crud-uscate. Brandul AGRICOLA aș spune că are deja vocație de a fi lider pe segmentul de preparate crud-uscate și lider detașat pentru cel mai cunoscut produs premium din Romania: Salamul de Sibiu.”, a declarat Grigore Horoi.

Europrod SA, compania din Grupul de firme Agricola ce comercializează semipreparate şi produse tip ready-meal, a înregistrat în 2019 comparativ cu anul precedent vânzări mai mari cu 9%, în condițiile unei creșteri a volumelor comercializate de 3%. „Creștem într-un ritm sănătos această categorie, motiv pentru care anul trecut am finalizat o investiție de 5,5 milioane euro, prin care am dublat capacitatea de producție. Circa 32% din produsele ready-meal merg la export”, a precizat președintele AGRICOLA. La ouă consum, produse la Avicola Lumina Constanţa s-a înregistrat o menținere a cifrei de afaceri în 2019 (50,386 mil. lei), în condițiile în care compania a vândut 80 mil. ouă. „Pentru 2020 ne propunem o creștere de 5% la nivelul Grupului, contextul fiind în continuare dificil din punct de vedere al achizițiilor cu preț în creștere a cărnurilor de calitate necesare realizării specialităților noastre crud-uscate și în condițiile în care criza PPA nu a generat – așa cum se așteptau mulți, creșteri semnificative ale consumului de carne de pasăre. Însă cel mai important, anul acesta vom realiza o investiție de aproape 17

86

milioane euro în creșterea cu 70% a capacității noastre de abatorizare, proces care va genera câteva perioade de oprire a activității curente. Proiectele noastre de investiții demonstrează faptul că privim cu încredere business-ul pe care îl dezvoltăm în continuare în direcția creșterii și diferențierii în piață ”, a precizat Grigore Horoi.

BNR nu se rezumă la brânzeturi. Va cumpăra și apă minerală și produse din pește de peste 175.000 de euro Alecsandru Ion 14 feb 2020 Banca Națională a României a arătat, înr-un drept la replică remis redacției Capital, că i se pare absolut normal să cumpere brânzeturi de peste 70.000 de euro. În plus, BNR a ne-a transmis și ce alte cheltuieli va face pentru aprovizionarea cantinelor proprii.

Capital a publicat în data de 12 februarie un material prin care prezenta achizițiile de diferite tipuri de brânzeturi pe care intenționează Banca Națională a României – BNR să le realizeze, precum și suma pe care și-a propus BNR să o cheltuiască în acest sop.Dealtfel, datele sunt publice, apărând în anunțul postat de instituția condusă de Mugur Isărescu pe platforma SEAP – sistemul electronic de achiziții publice.Comentariul făcut de articolul Capital, care arăta că BNR cumpără brânzeturi de 70.000 de euro, în timp ce recomandă altora reținere cu cheltuielile publice, pe scurt, austeritate, a stârnit supărarea Băncii Naționale, care ne-a trimis un drept la replică vitriolat:BNR va mai cumpăra produse alimentare

”Zilele trecute, brânzeturile achiziționate de cantinele salariaților BNR, parte din procesul de aprovizionare anuală, au devenit subiect de știre de interes național. Anunțăm pe această cale că BNR va mai face cerere de oferte de achiziții de produse alimentare și, desigur, de alte produse de uz curent, pentru simplul motiv că respectă legea achizițiilor publice. Urmează: achiziții de apă minerală (394.000 lei), de pește și produse de pește (434.000 lei), de birotică și hârtie de toate felurile (1.300.000 lei) și de înlocuire centrale termice (3.430.000 lei).Valoarea maximă a contractului de brânză care a stârnit atâta interes este de 340.000 lei pe an, ceea ce înseamnă, pentru 2.000 de angajați câți are BNR, o cheltuială de aproximativ 170 de lei pe an de angajat! Cantinele utilizează produsele în anul de execuție al contractului și vând, la rândul lor, produsele către salariații BNR. În consecință, cantinele funcționează ca orice unitate alimentară care achiziționează marfă pentru ca apoi să recupereze suma cheltuită de la clienții săi – angajații BNR – care cumpără produsele respective. Nu este vorba nici de utilizarea de bani publici, nici de bani risipiți, nici de produse de protocol, nici de excese care sfidează așa zisele

87

https://www.capital.ro/mugur-isarescu-a-dat-vestea-cea-mare-ultimul-anunt-al-bnr-vizeaza-toata-romania.html

https://www.capital.ro/exclusiv-bnr-recomanda-austeritate-doar-pentru-altii-cumpara-branzeturi-de-70-000-de-euro.html

https://www.capital.ro/author/alecsandru-ion

apeluri la austeritate pe care – conform unor ziariști în cel mai bun caz tendențioși – le-ar face BNR. Orice altă interpretare a acestui proces este o discreditare fără motive a BNR din partea celui care o face.”Achiziții absolut firești”

Aceste achiziții de alimente, absolut firești pentru o unitate de alimentație publică -parte a unei instituții, sunt și vor fi realizate cu respectarea riguroasă a tuturor cerințelor legale în vigoare care presupun publicarea tuturor detaliilor contractuale pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) (tip de produse, cantitate, preț maximal etc). Cheltuielile respective sunt controlate de Curtea de Conturi, iar cele alimentare sunt recuperate de la salariații care le utilizează. E regretabil că pentru unele site-uri, ziare sau televiziuni, modul de funcționare a unei cantine este atât de misterios, iar faptul că o instituție respectă legea achizițiilor publice cu toate rigorile ei a ajuns o știre!Vă rugăm să publicați prezenta declarație.

Vă mulțumim.Dan Suciu, Purtător de cuvânt al BNR”.

Gigantul chinez Haier investeşte peste 50 mil. euro într-o fabrică în Prahova unde va produce 600.000 de frigidere pe an Cristina Rosca 17.02.2020, 17:34 367

Gigantul chinez Haier, unul dintre cei mai mari producători de electrocasnice din lume, cu afaceri anuale de 35 mld. euro, va investi peste 50 mil. euro într-o fabrică de frigidere în localitatea Ariceştii Rahtivani din Prahova. Această unitate de producţie va crea peste 500 de locuri de muncă şi va avea o capacitate maximă de producţie de 600.000 de frigidere pe an. Prin comparaţie, fabrica Arctic de la Găeşti, Dâmboviţa, a turcilor de la Arcelik, are o capacitate de 2,6 mil. unităţi pe an, fiind cea mai mare fabrică de frigidere din Europa Continentală. În prezent chinezii deţine mai multe branduri în portofoliu, printre care Haier şi Candy. Pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia grupul controla în 2016 (ultimul an menţionat) 10% din volumul de vânzări pe electrocasnice mari la nivel Mondial. Era al optulea an consecutiv când Haier deţinea această poziţie.

Gigantul are peste 65.000 de salariaţi, 24 de fabrici şi cinci centre de cercetare. Businessul a fost de 35 mld. euro anul trecut, plus 10%.

88

https://www.zf.ro/autor/cristina-rosca

Afaceri de la zero. Familia Negoţ a pornit în Buzău o afacere în apicultură cu 5 stupi primiţi cadou la nuntă şi a ajuns să vândă 3.600 de borcane de miere în 2019 17.02.2020, Alina-Elena Vasiliu

În 2019, familia Negoţ a făcut primele livrări la export, în Canada şi Marea Britanie.

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-negot-a-pornit-in-buzau-o-afacere-in-apicultura-cu-5-stupi-primiti-cadou-la-nunta-si-a-ajuns-sa-vanda-3-600-de-borcane-de-miere-in-2019-18851109

Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods.

„Suntem o familie tânără care a ales să se mute la ţară şi să înceapă o mică afacere. Cât timp am stat în Bucureşti, am visat mereu la livezi, albinuţe, la produse sănătoase, aşa că ne-am hotărât să ne urmăm visul: să ne mutăm la ţară, pe Valea Buzăului în Pătârlagele“, a povestit Mihai Negoţ în emisiunea ZF Afaceri de la zero.

Aveau livadă, aşa că primul lor gând a fost către producţia de dulceţuri, însă ulterior s-au reorientat către apicultură. Au început să facă miere şi au încercat să o vândă, mai întâi vrac, însă s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. Pentru a se diferenţia în piaţă, s-au gândit la combinaţii de miere cu fructe, seminţe şi mirodenii.

„În 2015 ne-am hotărât să ne ambalăm singuri mierea. Ne-am dorit să avem un spaţiu în care să putem lucra liniştiţi, aşa că am făcut un pact cu banca şi am obţinut 30.000 de euro, bani pe care i-am investit în ambalare. Apoi am mai investit încă 8.000 de euro în materie primă, bani împrumutaţi de la prieteni“, mai spune Mihai Negoţ.

89




https://www.zf.ro/autor/alina-elena-vasiliu/

Produsele făcute de el şi de Cristina Negoţ au la bază mierea de salcâm şi de rapiţă, la care se adaugă nuci, alune de pădure şi roşcove, cătină şi polen, aronia, fistic, cocos sau agrişe. „Vrem să susţinem producătorii locali, aşa că lucrăm cu furnizori din România pentru ingredientele pe care le putem lua de aici“, spune Cristina Negoţ.

În fabrică lucrează efectiv doar cei doi parteneri, care s-au asociat cu încă doi apicultori de pe Valea Buzăului.

„Putem face cap-coadă 100 de borcane pe zi. Suntem ajutaţi de o râşniţă şi de un malaxor. Restul este făcut manual – spălatul borcanului, pe care îl sterilizăm în cuptor, apoi pusul mierii în borcan, cu lingura, şi etichetarea. Totul este amestecat la rece, astfel încât să-şi păstreze proprietăţile.“

Borcanele – care costă 25 de lei indiferent de sortiment – se vând atât online, pe site-ul propriu şi prin alte site-uri partenere, cât şi în spaţii fizice, băcănii din Bucureşti, Braşov, Buzău, Sibiu, Târgu-Mureş. În 2019, familia Negoţ a făcut primele livrări la export, în Canada şi Marea Britanie. În total, afacerile au fost de 13.000 de euro anul trecut, generate de 3.600 de borcane în care a fost ambalată o tonă de miere cu fructe şi nuci.

„În 2020, ne dorim să creştem vânzările, atât în România, cât şi în afara ţării. În plus, ne dorim să venim cu un produs nou, băutură alcoolică fermentată din miere, numită mied sau hidromel. Generaţiile tinere sunt mult mai deschise la experienţe noi şi inedite, România are de oferit o miere deosebită. Iar noi ne jucăm cu această băutură cam de un an. Recent, ne-am înscris la un curs de făcut mied la Londra“, spune Mihai Negoţ.

Pentru o producţie de două tone de mied pe lună, cei doi antreprenori ar avea nevoie să facă o investiţie de 100.000 de euro în fermentatoare cu control al temperaturii, ambalare la doză, sisteme de curăţare. Dezvoltarea în această direcţie ar presupune şi patru angajaţi noi în echipă.

Înainte de a pleca din Bucureşti, el a făcut un curs de grafică publicitară ca să poată realiza el însuşi etichetele şi să nu apeleze la alte companii.

„Ne-am gândit să intrăm şi în magazine, însă acolo ni se cere o cantitate foarte mare într-un timp foarte scurt, iar noi nu putem face asta“, spune Cristina Negoţ.

Cei doi antreprenori, înainte de a fonda Primitiv Foods, aveau joburi în alte domenii decât apicultura, astfel că Mihai Negoţ era angajat la un importator de frâne, iar soţia lui făcuse un curs în domeniul coafurii.

90

Borcanele – care costă 25 de lei indiferent de sortiment – se vând atât online, pe site-ul propriu şi prin alte site-uri partenere, cât şi în spaţii fizice, băcănii din Bucureşti, Braşov, Buzău, Sibiu, Târgu-Mureş.

Expo-Conferința Meat.Milk 2020: Teme de maxim interes pentru fermieri meatmilk luni, 17 februarie, 2020

Ca în fiecare an, Expo-Conferința Internațională Meat Milk, care își va desfășura lucrările acestei ediții în zilele de 7 și 8 mai la Hotel Alpin din Poiana Brașov, va aduce în fața fermierilor, dar și a procesatorilor de carne și lapte, cele mai noi informații științifice și tehnologice din domeniile vizate.

Și de această dată, prima zi a evenimentului va găzdui workshop-urile specializate Carne și Lapte. În program vor fi prevăzute prezentări de companii, comunicări științifice și dezbateri pe cele mai acute subiecte ale momentului. Dintre firmele care își vor prezenta ultimele produse și servicii nu vor lipsi cele din domeniile nutriției și ale sănătății animalelor, tehnologii de procesare și ambalare, siguranță alimentară, sisteme informatice de business și tehnologii de prezervare a mediului. Titlurile dezbaterilor vor fi anunțate în perioada următoare. Detalii puteți afla accesând www.meat-milk.ro/conferință, la telefon 021.223.25.21, accesând ediția on-line a revistei Meat.Milk., sau intrând pe pagina de Facebook a aceleiași publicații.

91

http://www.meat-milk.ro/

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

De Valentine’s Day, comenzile de mâncare online au explodat. Care a fost cea mai scumpă comandă Valentina Drăgoi 17 februarie 2020

Cei mai mulți români nu au vrut să iasă la un restaurant de Valentine’s Day și au ales să stea acasă. Astfel, pe 14 februarie, valoarea comenzilor de mâncare online pe platforma românească de food delivery EuCeMananc a crescut cu 70% faţă de o zi obişnuită.

Valoarea medie a unei comenzi înregistrată pe platformă, la nivel naţional, a fost de 69 de lei.În ceea ce privește cea mai mare comandă livrată, aceasta a fost în valoare de 375 lei și a fost efectuată de un grup de 12 persoane din Cluj-Napoca.62% dintre comenzile înregistrate în platformă pe 14 februarie au fost generate de aplicaţia mobilă, iar 31% dintre clienţi au ales să plătească online, cu cardul. Vârful de comenzi s-a înregistrat în intervalul 16-22, când clienţii erau cel mai probabil în drum spre casă sau de acasa.

Cifrele înregistrate de platformă în ziua de 14 februarie au reprezentat o creştere de 40% faţă de media unei zile de vineri obişnuite şi de 70% faţă de o zi obişnuită a săptămânii.

“Ne bucurăm că de Valentine’s Day clienţii au ales în număr atât de mare să comande de pe o platformă românească. În această zi am reuşit să livrăm comenzile într-un timp mediu de 60 de minute, obiectivul nostru pentru acest an fiind de a ajunge la un timp de livrare de 30 de minute. Calitatea serviciilor şi diversitatea ofertei rămân în continuare obiectivele noastre principale”, a spus Mihai Brenda, COO EuCeMananc.Numărul de restaurante de pe platforma EuCeMananc a crescut cu 233% faţă de anul trecut, ajungând în prezent la 700, cele mai multe fiind la Timişoara şi Cluj-Napoca, unde platforma s-a lansat în decembrie 2019.EuCeMananc oferă utilizatorilor din 19 oraşe posibilitatea să comande online mâncare şapte zile pe săptămână, de la cele 700 de restaurante disponibile în aplicaţie şi îşi propune să vină constant cu oferte noi pentru clienţii săi şi să ofere o diversitate cât mai mare a gamei de preparate. Pe tot parcusul lunii februarie, utilizatorii EuCeMananc.ro beneficiază de livrare gratuită în Cluj-Napoca.

92

https://www.capital.ro/comenzile-de-mancare-online-au-crescut-semnificativ-in-2019-romanii-apeleaza-din-ce-in-ce-mai-mult-la-aceste-servicii.html

https://www.capital.ro/comenzile-online-de-mancare-romaneasca-sunt-in-crestere-topul-mancarurilor-preferate.html

https://www.capital.ro/author/valentina-dragoi

Vouchere pentru comenzi

În plus, la nivel naţional, platforma organizează un concurs care încurajează comenzile de grup, oferind un voucher în valoare de 10.000 de lei oferit prin tragere la sorţi unuia dintre utilizatorii care efectuează o comandă de grup în valoare de peste 100 de lei.EuCeMananc este singura platforma românească de food ordering care concurează cu marii jucători internaţionali în încercarea de a oferi clienţilor cele mai bune servicii, într-o piaţă în continuă expansiune. În septembrie 2019, EuCeMananc a atras eMAG în acţionariatul companiei cu obiectivul de a accelera procesul de dezvoltare.

Diana Cheles a început să facă brioşe în propria garsonieră, iar anul acesta deschide un laborator de cofetărie în nordul Capitalei. „Investiţia în laborator va fi de aproximativ 20.000 euro“ Florentina Niţu 17.02.2020,

Diana Cheles: Am transformat ideea în afacere prin paşi mici. Eu eram acea colegă care aducea mereu prăjituri la birou, iar colegii mei nu întârziau să mă încurajeze

Diana Cheles, de profesie economist, a lucrat aproape un deceniu în mediul corporate în domeniul financiar şi a decis să devină antreprenor în momentul în care „am simţit că îmi lipseşte ceva“. O fire creativă, pasionată de artă şi design încă din copilărie, a hotărât să-şi proiecteze pasiunea în crearea de dulciuri şi torturi personalizate.

„Totul a început acum cinci ani, când am hotărât să particip la un târg de produse homemade organizat în mall-ul Promenada. Pregăteam deja de ceva vreme dulciuri homemade în garsoniera în care locuiam pentru familia mea şi prieteni, iar după feedbackul pozitiv primit la târg am decis să mă dedic 100% acestei pasiuni“, povesteşte Diana Cheles, fondatoarea Brioşerim.

93

https://www.zf.ro/autor/florentina-nitu

GLOBAL

România și Republica Moldova, scoase de pe lista SUA de țări cu regim preferențial! Angelica Lefter - 16 februarie 2020

Reprezentanța Comercială a Statelor Unite ale Americii a exclus România, Republica Moldova, dar și Bulgaria, din lista statelor cu regim preferențial de export în SUA. Măsura a făcut vâlvă la Chișinău, unde reacția guvernamentală a fost rapidă. În schimb, la București nu s-a discutat nimic despre impactul măsurii comerciale.

Reprezentanța Comercială a Statelor Unite ale Americii a exclus România și Republica Moldova, dar și alte țări slab dezvoltate din lista statelor cu regim preferențial de export în SUA. Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Republica Moldova a fost lipsită de această facilitate după ce Reprezentanța Comercială a Statelor Unite ale Americii a actualizat lista țărilor slab dezvoltate și în curs de dezvoltare în contextul Acordului Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind subvențiile și măsurile compensatorii. Ministerul de la Chișinău insistă că decizia SUA „nu va afecta relațiile economice bilaterale dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii”.

„Este o măsură îndreptată mai mult împotriva Chinei, însă noi nu vom fi tratați preferențial la aplicarea subsidiilor. Nu ne afectează, dar ne lipsește de un atu potențial. Totodată, penalitățile aplicate pentru încălcările Republicii Moldova vor fi dure, ci nu preferențiale ca pentru țările sărace”, a declarat analistul Roman Chircă pentru Deschide.md.

Care este, de fapt, miza excluderii?

Administrația Statelor Unite a modificat o prevedere din legile americane privind remedierea schimburilor comerciale, pentru a facilita sancționarea a aproximativ 20 de așa-numite țări în curs de dezvoltare, precum China, India, Africa de Sud, dar a inclus pe această listă România și Republica Moldova.

În acest sens luni, 10 februarie 2020, Oficiul Reprezentantului pentru Comerț al Statelor Unite (USTR) a emis o notificare în Registrul federal care actualizează lista țărilor desemnate ca în curs de dezvoltare sau cel mai

94

puțin dezvoltate în conformitate cu legile privind taxele contravaloare ale Statelor Unite.

Potrivit Oficiului, legea federală specifică un anumit tratament diferențiat pentru importurile din țările în curs de dezvoltare sau cel mai puțin dezvoltate și obligă USTR să actualizeze periodic informația. Astfel, În registrul federal al Departamentului de Stat al SUA a apărut vestea năucitoare că România și Bulgaria nu mai sunt eligibile pentru preferințele comerciale, pe considerentul că SUA consideră toate țările UE drept țări dezvoltate.

Agenția Bloomberg notează că aceasta reduce pragul de declanșare a unei investigații a Statelor Unite cu privire la națiunile care dăunează industriilor americane cu exporturi subvenționate în mod nedrept. Știrea publicată de Bloomberg anunță că SUA au revocat subvențiile preferențiale ale Organizației Mondiale a Comerțului pentru anumite țări în curs de dezvoltare. Lista respectivă include următoarele țări: Albania, Argentina, Armenia, Brazilia; Bulgaria; China; Columbia; Costa Rica; Georgia; Hong Kong; India; Indonezia; Kazahstan; Republica Kârgâză; Malaezia; Moldova; Muntenegru; Macedonia de Nord; România; Singapore; Africa de Sud; Coreea de Sud; Tailanda; Ucraina, și Vietnam.

USTR a declarat că decizia de a revizui metodologia țării în curs de dezvoltare pentru investigarea taxelor compensatorii a fost necesară, deoarece orientările anterioare ale SUA – care datează din 1998 – „sunt acum învechite”.

Decizia a fost luată de SUA la începutul săptămânii, iar Bloomberg notează că scopul ei a fost simplificarea capacității SUA de a penaliza țările care îi fac concurență cu ”exporturi subvenționate în mod incorect”. Bloomberg mai spune că țările vizate ar fi fost China, India și Africa de Sud.

Potrivit Bloomberg, mișcarea ar reflecta nemulțumirea președintelui SUA Donald Trump că țări precum China și India au un regim comercial preferențial ca națiuni în curs de dezvoltare din partea Organizației Mondiale a Comerțului, el declarând că dacă China și India sunt națiuni în curs de dezvoltare, atunci și SUA este o națiune în curs de dezvoltare.

Grupul Nestle - vânzări în creştere, de 92,6 miliarde CHF, anul trecut A .P.Ziarul BURSA #Internaţional / 17 februarieGrupul Nestle, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de dulciuri, cafea şi mâncare pentru animale de companie, a înregistrat vânzări de 92,6 miliarde franci elveţieni pentru 2019, în creştere cu 1,2%, de la 91,4 miliarde franci în 2018. Perspectiva pentru anul în curs arată o creştere continuă a vânzărilor organice.

95

https://www.bursa.ro/international

https://www.bursa.ro/ziar/2020-02-17

"Achiziţiile nete au avut un impact negativ de 0,8%, iar evoluţia schimbului valutar a avut un impact negativ de 1,5% asupra vânzărilor", arată reprezentanţii grupului.

Creşterea organică a fost de 3,5% în 2019, în timp ce creşterea internă reală (RIG) a fost de 2,9%, iar cea a preţurilor de 0,6%. Creşterea a fost susţinută de un impuls puternic al afacerilor din Statele Unite şi Purina PetCare.

Câştigurile per acţiune au crescut cu 28%, până la 4,30 franci pe durata intervalului de raportare. Fluxul suplimentar de numerar a crescut cu 10,9% la 11,9 miliarde franci.

"Consiliul de administraţie a propus o creştere a dividendelor cu 25 de centime la 2,70 franci per acţiune, marcând 25 de ani consecutivi de creştere a dividendelor. În total, pe parcursul anului 2019, 16,9 miliarde franci au fost plătiţi către acţionari sub formă de dividende şi răscumpărări de acţiuni", precizează compania, conform Agerpres.

La sfârşitul anului 2019, Nestle a finalizat programul de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 20 miliarde franci, iniţiat în iulie 2017. De asemenea, în ianuarie 2020 a demarat un nou program de răscumpărare de acţiuni de până la 20 miliarde franci elveţieni.

Nestle a vândut Nestle Skin Health în 2019 şi a anunţat vânzarea companiei sale de îngheţată din SUA pentru 4 miliarde dolari către Froneri (tranzacţia a fost finalizată la 31 ianuarie 2020). De asemenea, Nestle a fost de acord să vândă 60% din compania Herta (activă în producţia de alimente pe bază de carne) către Casa Tarradellas.

Perspectiva pentru 2020 arată o creştere continuă a vânzărilor organice, aşteptând o accelerare suplimentară în 2021/2022, spre o creştere durabilă de o singură cifră. Câştigul per acţiune în monedă constantă şi eficienţa capitalului se aşteaptă să crească.

Mark Schneider, CEO Nestle, subliniază: "Am înregistrat progrese importante în 2019, parametrii operaţionali şi financiari îmbunătăţindu-se semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Creşterea organică a accelerat, alimentată de un impuls puternic în Statele Unite şi a businessului Purina PetCare la nivel global. În 2019, am înregistrat progrese semnificative în transformarea portofoliului nostru. Vom răspunde la schimbările rapide din

96

industrie şi la evoluţia rapidă a preferinţelor consumatorilor pentru a oferi portofoliului de produse oportunităţi de creştere".

Acesta afirmă că va continua să se concentreze pe inovaţia rapidă.

Acesta adaugă: "Suntem pregătiţi pentru noi inovaţii rapide, aşa cum s-a putut observa din expansiunea rapidă portofoliului de produse alimentare şi băuturi bazate pe plante. Prin urmare, putem să ajungem mai repede în piaţă cu produsele esenţiale. În plus, am înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte transformarea, diversitatea şi incluziunea la locul de muncă. Noi iniţiative, cum ar fi creşterea duratei concediului de maternitate, consolidează dezirabilitatea Nestle ca angajator".

Reprezentanţii grupului spun că, în ultimele săptămâni, răspândirea coronavirusului a necesitat eforturi extraordinare din partea echipei din China. Sursa citată a adăugat: "Ne-am concentrat pe asigurarea siguranţei colegilor noştri şi a familiilor lor şi pe introducerea de măsuri de protecţie pentru toate facilităţile noastre. Lucrăm îndeaproape cu autorităţile chineze, în timp ce acestea iau măsuri pentru a opri epidemia, bazându-se pe experienţa şi expertiza noastră pe teren. Suntem alături de cei afectaţi de această epidemie globală, suntem solidari cu poporul chinez şi depunem toate eforturile pentru a ne sigura că alimentele şi produsele noastre sunt în continuare disponibile la scară largă, în special cele pentru cei mai vulnerabili, cei mai tineri şi cei mai bătrâni din societate".

Toate categoriile de produse au înregistrat o creştere organică pozitivă. Cea mai mare contribuţie a venit de la Purina PetCare şi brandurile sale premium Purina Pro Plan şi Purina ONE. Cafeaua a avut un impuls bun, ajutat de cererea puternică de produse Starbucks, care până acum au fost distribuite în peste 40 de ţări.

În total, produsele Starbucks au generat vânzări suplimentare de peste 300 milioane franci în 2019. Nestle Health Science a înregistrat progrese bune, cu o dezvoltare puternică a vânzărilor pentru nutriţie medicală şi produse Atrium. Categoria de apă a fost în scădere, reflectând presiunea pe preţ în segmentul mediu şi cererea redusă din Europa. Produsele alimentare vegetariene şi vegetale au înregistrat o creştere organică puternică de două cifre, ajungând la vânzări de aproape 200 milioane franci.

Achiziţiile nete au avut un impact negativ de 0,8%, în mare parte legate de vânzarea Nestle Skin Health şi Gerber Life Insurance. Fluxurile financiare valutare au avut un efect de reducere a valorii vânzărilor cu 1,5%. Vânzările totale raportate au crescut cu 1,2%, până la 92,6 miliarde franci.

97

UNIUNEA EUROPEANA

„Bătălie epică” în cadrul Comisiei Europene în privinţa măsurilor pentru agricultură prietenoasă cu mediul 17 feb 2020, Cristina Ene

Un document intern la care a avut acces Politico scoate la iveală faptul că departamentele de agricultură, respectiv mediu ale Comisiei Europene se află la cuţite în privinţa măsurilor necesare susţinerii unui sistem agricol prietenos cu mediul, în contextul elaborării strategiilor de implementare a Pactului Verde European, prezentat primăvara trecută.

În cadrul Comisiei „se duce o bătălie epică între cei care doresc schimbare şi cei care se opun”, a declarat un oficial european care a acuzat departamentul de agricultură de „o serie de acţiuni distructive menite a bloca schimbările” în direcţia cultivărilor sustenabile. Propunerile departamentului de mediu vin în sensul reducerii cantităţii de pesticide şi fertilizatori şi stimulării agriculturii organice, precum şi mărirea spaţiilor verzi în cadrul fermelor. Acesta propune şi un termen: 2030.

Directorul de politici în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei susţine însă că schimbările bruşte nu sunt fiabile.

În Pactul Verde Uniunea Europeană s-a angajat să „reducă în mod semnificativ” riscurile asociate utilizării excesive a substanţelor chimice în agricultură, ca parte a unor politici „profund transformatoare” în domeniu.

Bugetul Comisiei se ridică la circa 59 de miliarde de euro anual. În document se arată că o reformă a Politicii Comune în domeniul agriculturiii, care finanţează fermierii din blocul comunitar, dispune de toate instrumentele pentru asigurarea unei agriculturi sustenabile la nivelul Uniunii Europene – fără a fi necesar un target numeric, care de altfel nu este deloc o soluţie şi aduce mai multe probleme. Nu este clar dacă aceasta este şi o poziţie oficială, însă în mare parte documentul pare a fi o reacţie la un draft cu privire la strategia de biodiversitate a directoratului general pentru mediu care propunea o reducere cu 30% a cantităţii de pesticide şi fertilizatori până în 2030.

Documentul intern menţionat sugerează că UE n-ar trebui să stabilească ţinte, ci să se concentreze mai degrabă pe„oferirea unor soluţii alternative şi

98

încurajarea unui sistem alternativ de gestionare a dăunătorilor”. Acesta arată că ar fi „lipsit de sens” din perspectiva sănătăţii publice să fie redus volumul sau valoarea unei liste lungi de diverse substanţe”.

În privinţa fertilizatorilor „un target cantitativ unitar nu ar putea să ţină seama de echilibrul nutritiv extrem de diferit” în fiecare ţară membră, se subliniază în document care sugerează o altă modalitate de măsurare a folosirii excesive a fertilizatorilor, măsuri ale comisiei comune de reducere a surplusului până la 2030, şi o aplicare mai strictă a legilor cu privire la mediu.

Departamentele nu cad de acord nici asupra proporţiei de zone verzi din cadrul fermelor. Departamentul de mediu propune ca 10% din pământul arabil să fie alocat copacilor şi gardurilor vii - o proporţie considerată „excesivă” de către departamentul de agricultură, întrucât ar putea duce la scădere de circa 15% a producţiei de cereale la nivelul UE, în timp ce ar putea creşte preţurile la alimente şi chiar ar ameninţa biodiversitatea din afara blocului comunitar din cauza importurilor.

Propunerea departamentului de mediu de a aloca 30 la sută din agricultură cultivării organice „nu este doar excesiv, ci ignoră realitatea unei dezvoltări puternice motivate de cerere a pieţei de legume şi fructe”, în timp ce dezvoltarea altor sectoare organice a arătat o creştere mai lentă.

„Avem mari probleme să ajungem să discutăm despre conţinut, întrucât au fost obiecţii din partea directoratul general pentru agricultură cu privire la Pactul Verde”, a declarat un oficial UE. Un alt oficial UE consideră că documentul menţionat cuprinde o abordare greşită.

„În ceea ce priveşte biodiversitatea trebuie să pornim de la cauze şi să producem schimbări sistematic. E necesar să reducem pesticidele şi folosirea sistematică a fertilizatorilor, să lăsăm pământ în afara producţiei” Şeful Comisiei de agricultură, veteran al politicilor publice în acest domeniu, susţine o strategie graduală în privinţa practicilor nesustenabile în agricultură.

„Inversarea drumui către abis presupune îniţial o încetinire, ca abia ulterior să ajungem la o schimbare completă a tendinţelor actuale- nu avem altă cale şi cu cât ajungem mai repede la o recunoaştere publică a acestui lucru cu atât mai bine”, a spus acesta într-o postare pe Linkedin, potrivit Politico.

Directorul de strategie din cadrul directoratului general pentru agricultură Tassos Haniotis nu a dorit să comenteze.

99

Producer Organisations 17-02-2020 - 12:14

On 17 February, the DG AGRI of the European Commission will present the study published last October, on "The best ways for producer organisations to be formed, carry out their activities and be supported”. An exchange of view will follow.

Further information Study of the best ways for producer organisations to be formed, carry out

their activities and be supportedhttp://www.europarl.europa.eu/cmsdata/196311/4_report_producer_organisations_study_en.pdf

17.2.2020 OPINION of the Committee on the Environment, Public Health and Food Safety for the Committee on Economic and Monetary Affairs on the European Semester for economic policy coordination: Annual Growth Survey 2020 (2019/2211(INI)) Rapporteur for opinion: Pascal Canfin http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/ENVI-AD-646764_EN.pdf

AGRI_PV(2020)0122_1 MINUTES Meeting of 22 January 2020, 9.00-12.30 and 14.30-18.30, and 23 January 2020, 9.00-13.00 BRUSSELS http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PV-2020-01-22-1_EN.pdf

100

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PV-2020-01-22-1_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PV-2020-01-22-1_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/ENVI-AD-646764_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/ENVI-AD-646764_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/196311/4_report_producer_organisations_study_en.pdf




https://www.europarl.europa.eu/resources/library/images/20200217PHT72704/20200217PHT72704_width_600.jpg?epbox

llegal, unreported and unregulated (IUU) fishing 17-02-2020 The IUU Regulation (1005/2008) is the core of the EU’s legal framework for action against global IUU fishing. Its primary objective is to prevent, deter and eliminate the trade of IUU-caught products into the EU. One of its key components is a multiple-step procedure for dealing with non-EU countries considered uncooperative in the fight against IUU fishing. Fourth edition. This infographic further updates an earlier one of February 2019. For more information on IUU fishing and the EU's IUU Regulation 1005/2008 , see EPRS briefing: PE 614.598. http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2017/614599/EPRS_ATA(2017)614599_EN.pdf

The European Council and the 2021-27 Multiannual Financial Framework 17-02-2020EU Heads of State or Government will meet on 20 February 2020 for a special European Council to discuss the 2021-2027 Multiannual Financial Framework (MFF). Both the Sibiu declaration by EU Heads of State or Government and the Strategic Agenda 2019-2014 state that ‘the EU must give itself the means to match its ambitions, attain its objectives and carry through its policies’. Following a first informal discussion in February 2018, the European Council regularly touched upon the MFF negotiations at its meetings over the last two years. However, until now, the EU Heads of State or Government did so without really attempting to reach an agreement. http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/631732/EPRS_BRI(2020)631732_EN.pdf

UE investește peste 100 de milioane de euro în noi proiecte din cadrul programului LIFE Lidia Neagu in Biodiversitate 17 February 2020

Comisia Europeană a anunțat astăzi investiții de 101,2 milioane de euro în cele mai recente proiecte din cadrul programului LIFE pentru mediu și politici climatice.

Finanțarea va sprijini 10 proiecte de anvergură vizând mediul și clima în nouă state membre și va ajuta tranziția Europei către o economie sustenabilă și către neutralitate climatică. Din păcate, România nu se află pe lista beneficiarilor. Aceste proiecte vor fi derulate în Cipru, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Letonia, Slovacia, Cehia și Spania.

101

https://www.green-report.ro/biodiversitate-3/

https://www.green-report.ro/author/lidia-neagu/

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/631732/EPRS_BRI(2020)631732_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/631732/EPRS_BRI(2020)631732_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2017/614599/EPRS_ATA(2017)614599_EN.pdf

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2017/614599/EPRS_ATA(2017)614599_EN.pdf

„Pactul ecologic european vizează îmbunătățirea bunăstării și a prosperității cetățenilor noștri, protejând totodată natura și clima. Proiectele din cadrul programului LIFE au jucat un rol important timp de mulți ani și continuă să aibă un impact major asupra mediului natural. Prin investițiile anunțate astăzi în valoare de 100 de milioane de euro, vom contribui la conservarea unor habitate naturale prețioase, la menținerea unui aer curat și la reducerea poluării în multe lacuri și râuri din Europa”, spune vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Proiectele integrate îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să respecte legislația UE în șase domenii: natură, apă, aer, deșeuri, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Ele sprijină punerea în aplicare a legislației în materie de mediu și climă într-o manieră coordonată și pe scară largă la nivel teritorial, antrenând finanțare din partea altor surse ale UE, a actorilor naționali și regionali și a investitorilor privați.„Proiectele integrate din cadrul programului LIFE permit autorităților din statele membre să contribuie efectiv la ameliorarea mediului și a vieților oamenilor. Proiectele vor ajuta statele membre să conserve natura, să îmbunătățească calitatea aerului și a apei și să creeze condițiile unei economii ecologice. Toate acestea vor îmbunătăți capacitatea noastră de a face față schimbărilor climatice”, a declarat omisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.Investițiile în cadrul programului LIFE sunt menite să antreneze peste 6,5 miliarde de euro din fonduri suplimentare, deoarece statele membre pot utiliza și alte surse de finanțare ale UE, inclusiv fonduri agricole, regionale și structurale, programul Orizont 2020, precum și fonduri naționale și investiții ale sectorului privat.

102

Proiectele de mare anvergură vor sprijini Pactul ecologic european și ambiția UE de a deveni până în 2050 primul continent al planetei care este neutru din punct de vedere climatic. Ele vor contribui la refacerea și la conservarea ecosistemelor și a speciilor de care toți depindem, la trecerea către o economie circulară, la îmbunătățirea calității aerului și a apei, la stimularea finanțării sustenabile și la creșterea capacității Europei de a face față schimbărilor climatice.

Impactul asupra mediului naturalConservarea naturii: Proiectele integrate din Estonia, Irlanda și Cipru vor contribui la conservarea naturii Europei și la îmbunătățirea gestionării rețelei de zone protejate Natura 2000 din UE. Vor beneficia multe habitate și specii importante, de la păduri, terenuri agricole, pășuni, zone de coastă și turbării până la polenizatori. Aceste habitate servesc, de asemenea, ca importante rezervoare de carbon.Gestionarea deșeurilor: Un proiect din Grecia va promova prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea acestora, reducând cantitatea de deșeuri municipale care ajung în depozitele de deșeuri. Se vor crea noi indicatori și standarde pentru deșeuri, pentru a contribui la dezvoltarea economiei circulare.Calitatea aerului: Finanțarea în cadrul programului LIFE va ajuta Slovacia să respecte directivele UE privind calitatea aerului, reducând expunerea populației la poluanții aerieni nocivi. Aceleași beneficii vor fi obținute și în Cehia, care este afectată de probleme similare de calitate a aerului.Apa: Proiectele integrate aplicate la nivelul bazinelor hidrografice vor proteja și îmbunătăți calitatea apei în Irlanda și în râurile și lacurile din Letonia, permițând țărilor respective să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul Directivei-cadru a UE privind apa.

Adaptarea la schimbările climatice: Finanțarea în cadrul programului LIFE va sprijini, de asemenea, creșterea capacității de a face față schimbărilor climatice. Proiectele vor integra adaptarea la schimbările climatice în planificare și în alte domenii de politică din Spania și vor consolida capacitățile de adaptare în Franța prin utilizarea soluțiilor bazate pe natură.Finanțarea sustenabilă: Tot în Franța, un proiect integrat va contribui la completarea cunoștințelor în acest domeniu și va aduce produsele financiare ecologice în centrul atenției.Programul LIFE este instrumentul de finanțare al UE pentru mediu și politici climatice. El se derulează începând cu anul 1992 și a cofinanțat peste 5.400 de proiecte în întreaga UE și în țări terțe. În orice moment, aproximativ 1.100 de proiecte se află în curs de derulare. Bugetul pentru perioada 2014 – 2020 este stabilit la 3,4 miliarde de euro.

103

Proiectele integrate din cadrul programului LIFE au fost introduse în 2014 pentru a ajuta statele membre să respecte legislația principală a UE în materie de mediu, natură și climă. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021 – 2027, Comisia propune majorarea finanțării programului LIFE cu aproape 60 %.

..................................................

BULGARIA

104

Pericol de infectare la granița României! Autoritățile sunt în alertă maximă Alecsandru Ion 17 februarie 2020

Un focar de gripă aviară a fost raportat de autoritățile din Bulgaria, la o fermă de rațe cu peste 5.000 de păsări. În consecință, o zonă de protecţie a fost instituită pe o rază de trei kilometri în jurul fermei, fiind interzise transportul păsărilor domestice, sălbatice şi a altor păsări, precum şi vânzarea de ouă şi carne de pasăre. Toate rațele din ferma respectivă vor fi sacrificate, au precizat autoritățile din țara vecină.

Agenţia pentru Siguranţa Alimentară din Bulgaria a raportat luni descoperirea virusului gripei aviare H5N8 la o fermă de raţe din oraşul Rakovski, sudul Bulgariei.

Agenţia a precizat că toate cele 5.830 de raţe de la ferma respectivă vor fi sacrificate, adăugând că acesta este primul caz de gripă aviară de tip H5N8 descoperit în Bulgaria în ultimele 10 luni.O zonă de protecţie a fost instituită pe o rază de trei kilometri în jurul fermei, fiind interzise transportul păsărilor domestice, sălbatice şi a altor păsări precum şi vânzarea de ouă şi carne de pasăre, anunță Agerpres, citând presa internațională.În ultimele săptămâni, mai multe cazuri de gripă aviară au fost descoperite în Germania, Slovacia, Polonia, Ungaria, Cehia şi România.Amenințare multiplăÎn țara noastră, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a anunţat, la jumătatea lunii ianuarie, diagnosticarea gripei aviare într-o fermă de tip comercial din judeţul Maramureş.În consecință, ANSVSA a dispus aplicarea, la nivel naţional, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în România, după ce Comisia Europeană a informat despre evoluţia unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evolua în Polonia.De asemenea, Autoritatea Sanitar Veterinară din Ungaria (NEBIH) a anunţat că virusul H5N8, o tulpină a virusului de gripă aviară, a fost descoperit la o mare fermă de curcani din judeţul Komarom-Esztergom, nord-vestul Ungariei.

POLONIA – UCRAINA

Producătorul polonez de elevatoare Feerum pătrunde pe piaţa ucraineană Catalina Apostoiu 17.02.2020,

Producătorul polonez de elevatoare pentru cereale Feerum se aşteaptă ca valoarea comenzilor din acest an să fie similară cu cea de anul trecut

105

https://www.zf.ro/autor/catalina-apostoiu

https://www.capital.ro/gripa-aviara-va-da-o-grea-lovitura-industriei-avicole-din-romania-avertisment-extrem-de-grav.html

https://www.capital.ro/author/alecsandru-ion

după ce va primi primele plăţi legate de un contract important încheiat cu compania ucraineană Picentr K, a anunţat CEO-ul acestuia, Daniel Janusz, potrivit Warsaw Voice.

Mai multe alte companii importante din Ucraina sunt interesate să coopereze cu compania poloneză, a adăugat CEO-ul acesteia.

BREXIT

Comercianţii britanici avertizează că Brexitul va afecta aprovizionarea cu produse alimentare M.I. / 17 februarie

Brexitul va aduce scumpiri şi mărfuri mai puţine pe rafturi, avertismentul fiind valabil în cazul a patru cincimi din importurile de alimente care provin din UE, anunţă reprezentanţii retailerilor, care au reînnoit apelul pentru încheierea de către Marea Britanie a unui acord cu blocul european, informează Financial Times.Ministrul Michael Gove a avertizat şi el luna trecută că viitoarea relaţie comercială a UK cu UE va implica costuri crescute şi o birocraţie suplimentară. El a recunoscut că un nou acord "inteligent" care să reducă fricţiunile comerciale nu ar fi gata până în 2025.

Aproape 80 la sută din produsele alimentare importate de comercianţii britanici provin din UE, în mare parte prin porturile Dover şi Folkestone, prin care trec zilnic aproape 7.000 de camioane.

Avertizarea retailerilor vine pe măsură ce noi date arată că producătorii au înregistrat o scădere a comenzilor de export pentru al doilea trimestru consecutiv. Camerele de comerţ britanice şi DHL Express, care au efectuat un sondaj în rândul a 3.300 de exportatori, au declarat, de asemenea, că guvernul trebuie să acorde prioritate accesului la pieţele-cheie pentru exportatori.

Raportul asociaţiei retailerilor privind sănătatea exporturilor din Marea Britanie arată că dificultăţile generate de Brexit ar perturba mii de companii ale căror comenzi sunt deja în contracţie din cauza incertitudinii privind încheierea unui acord. "Brexitul creează costuri suplimentare pentru companii, iar aceasta nu este o declaraţie politică, ci este doar o declaraţie a ceea ce se întâmplă de fapt. Ceea ce am spus şi vom continua să spunem guvernului este că trebuie să acorde prioritate fluxului de mărfuri peste

106

graniţe după 31 decembrie şi să ia măsuri rezonabile pentru a sprijini afacerile într-o perioadă de schimbare", spun retailerii.

Organizaţia retailerilor mai spune că impactul Brexitului poate fi atenuat prin eforturi în direcţia reducerii documentaţiei privind taxa pe valoarea adăugată, a certificatelor de sănătate la export, accizelor şi privind celelalte proceduri vamale.

Helen Dickinson, director executiv al asociaţiei retailerilor a declarat: "Problema este simplă - tarifele mai mari şi controalele extinse vor dăuna consumatorilor, comercianţilor cu amănuntul şi economiei din Marea Britanie." Sondajul făcut în rândul celor peste 3.300 de companii a mai arătat, de asemenea, o scădere a investiţiilor în instalaţii şi utilaje. Comenzile interne s-au majorat cu 3 puncte până la -1, dar rămân în continuare semnificativ mai mici decât primul trimestru al anului 2019, când cifra era la 16.

Parabola ștecherului

SUA

Bayer contestă despăgubiri de 265 de milioane de dolari impuse de un juriu American M.A./ 17 februarieGrupul german Bayer va contesta despăgubiri de 265 de milioane de dolari impuse de un juriu american împotriva sa şi a grupului BASF, în favoarea unui fermier din Missouri care a afirmat că un erbicid numit dicamba i-a distrus livezile de piersici, transmite Reuters.Despăgubirea, prima dintr-o serie de peste 140 de procese legate de dicama care urmează să fie judecate, este separată de un litigiu pe care Bayer încearcă să îl închidă legat de erbicidul Roundup fabricat de Monsanto, compania americană pe care a preluat-o în 2018 pentru 63 de miliarde de dolari.

107

https://reporterglobal.ro/parabola-stecherului/

Monsanto a fabricat atât Roundup cât şi dicamba, iar Bayer este dată în judecată pentru ambele produse.

În cazul dicamba, un juriu a decis plata unor compensaţii de 15 milioane de dolari fermierului Bill Bader şi alte daune punitive de 250 de milioane de dolari care trebuie plătite de Bayer şi BASF.

SUA

Parlamentarii republicani americani vor plantarea a 1.000 de miliarde de arbori pentru combaterea încălzirii globale Lidia Neagu in Biodiversitate, Legislatie, Poluare 16 February 2020

Parlamentarii republicani americani au propus, miercuri, o lege prin care să fie 1.000 de miliarde de copaci până în 2050 pentru a lupta împotriva încălzirii globale, un plan destinat să abordeze schimbările climatice prin absorbirea emisiilor de dioxid de carbon din aer în loc prin reducerea emisiilor, anunță Reuters.

Proiectul de lege reflectă recunoaşterea în cadrul Partidului Republican a dorinţei alegătorilor de luare a unor măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, dorind în acelaşi timp să menţină beneficiile economice asuse de dezvoltarea istorică a activităţilor de foraje petroliere în Statele Unite, cel mai mare producător de petrol şi gaze din lume.Preşedintele american Donald Trump, care pune la îndoială în mod constant ştiinţa schimbărilor climatice, şi-a exprimat sprijinul pentru ideea unei campanii masive de replantare, în timpul discursului susţinut luna trecută la Forumul Economic Mondial de la Davos.”Lucrez la o lege care va face doar acest lucru: plantarea a 1.000 de miliarde de arbori până în 2050, cu obiectivul de izolare a carbonului şi de încurajare a utilizării produselor din lemn”, a declarat congresmanul de Arkansas Bruce Westerman, membru al Comisiei pentru resurse naturale din Camera Reprezentanţilor.Alte elemente ale planului, care va fi publicat în săptămânile următoare, se vor concentra pe izolarea carbonului de la centralele energetice, reciclarea plasticului şi dezvoltarea energiei curate, inclusiv a gazelor naturale şi a energiei nucleare.Democraţii, inclusiv cei care au aspiraţii prezidenţiale în acest an electoral, au propus renunţarea rapidă la carburanţii fosili, pentru a ajuta Statele Unite şi alte ţări să evite un impact grav al schimbărilor climatice.

108

https://www.green-report.ro/poluare/

https://www.green-report.ro/legislatie-protectia-mediului/

https://www.green-report.ro/biodiversitate-3/



Ecologiştii afirmă că o concentrare pe plantarea de copaci, ignorând reducerea emisiilor produse de carburanţii fosili, este contraproductivă. Marea majoritate a cercetătorilor consideră că emisiile produse de carburanii fosili sunt principalul factor care determină încălzirea globală.”Plantarea copacilor este bună, desigur, dar este departe de a fi suficientă, pentru ceea ce este nevoie, şi nu poate înlocui măsurile reale de compensare şi revenirea la natura sălbatică”, spunea luna trecută Greta Thunberg la Davos.Măsurile de eliminare a dioxidului de carbon în mod natural, cum ar fi prin plantarea de arbori, au câştigat teren la nivel mondial. În iulie 2019, de exemplu, Etiopia a stabilit un record mondial plantând peste 350 de arbori în 12 ore, în cadrul unei campanii verzi a premierului Aiby Ahmed.James Mulligan, asociat senior la World Resources Institute, a spus că plantările de copaci ar putea reduce cu 180-360 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an până în 2040, dacă vor fi efectuate corect. El a adăugat că finanţarea este esenţială şi că programul are nevoie de ”un sistem de guvernanţă inteligent”.Alianța Americană pentru Energie, un grup al industriei energetice pe piața liberă, a prezentat propunerea republicană de miercuri ca un „exercițiu de comunicare climatică” care imită propunerile democratice.„Propunerea costisitoare a lui McCarthy este o pantă alunecoasă către un New Deal Green ceva mai puțin intruziv”, a declarat Thomas Pyle, președintele AEA.

BRAZILIA

Carrefour cumpără 30 de magazine de la compania concurentă Makro M.I.Companii / 17 februarie

Divizia din Brazilia a retailerului francez Carrefour a convenit preluarea a 30 de magazine de la compania concurentă Makro, potrivit unui anunţ al acesteia, citat de Reuters.

În urma acordului, Makro va continua să desfăşoare activităţi pe piaţa din Brazilia, dar numai cu 24 de magazine, în cel mai bogat stat al acestei ţări, Sao Paulo, informează News.ro.

Makro, care deţine magazinele braziliene prin intermediul companiei SHV Holdings, înregistrată în Olanda, nu a făcut public preţul tranzacţiei.

109

https://www.bursa.ro/companii-afaceri

Carrefour a confirmat săptămâna trecută discuţiile pentru cumpărarea magazinelor, dar a negat informaţiile din presa braziliană potrivit cărora va cumpăra magazinele Makro din Brazilia pentru 1,2 miliarde de dolari.

Valoarea acordului va fi substanţial mai scăzută decât suma respectivă, a precizat retailerul francez.

Potrivit Makro, tranzacţia, care trebuie aprobată de autoritatea pentru concurenţă din Brazilia, CADE, are rolul să crească profitabilitatea afacerilor din Brazilia ale grupului.

CHINA

China aprobă importul de carne de pasăre din SUA A.M. Internaţional / 17 februarie China a aprobat reluarea importurilor de carne de pasăre şi produse din carne de pasăre provenite din SUA, a anunţat, luni, Ministerul Agriculturii de la Beijing, transmite Reuters. Conform anunţului autorităţilor de la Beijing, vor fi permise importurile de păsări vii, a precizat Li Jinghui, de la Asociaţia Comercianţilor de Carne de Pasăre din China, informează Agerpres.

De noua reglementare vor beneficia inclusiv companiile Aviagen şi Cobb-Vantress Inc, ambele cu sediul în SUA, lideri mondiali în creşterea păsărilor de carne şi de reproducere.

Comerţul cu carne de pasăre şi produse din carne de pasăre fusese interzis de China din 2015, din cauza epidemiei de gripă aviară din SUA. În noiembrie 2019, China a aprobat importul de produse din carne de pasăre, ca o concesie făcută autorităţilor de la Washington, înaintea finalizării unui acord comercial limitat.

China a produs anul trecut 22 de milioane de tone de carne de pasăre, cu 12% mai mult faţă de 2018, pe fondul reducerii efectivelor de porcine, din cauza pestei porcine africane.

SANATATE si GASTRONOMIE

Dovedit științific: Ceaiul care prelungește viața cu ani buni Cristina Popescu Ceaiul de mușețel îți poate prelungi viața, potrivit unor noi studii. S-a demonstrat că acest tip de ceai scade procentul de deces oricare ar fi cauza cu aproape 29%.

110

https://www.exquis.ro/author/cristina/

https://www.exquis.ro/author/cristina/

https://www.bursa.ro/international

Nu se știe exact, însă ceaiul are acest efect doar asupra femeilor. Ceaiul de mușețel este cel mai vechi și bine-cunoscut medicament pentru tot felul de afecțiuni.

„Acestă diferență între femei și bărbați poate fi explicată prin activitățile femeilor precum îngrijirea copiilor, curățenia.” spune dr. Bret Howrey, potrivit doctorulzilei.ro

De asemenea, femeile consumă mult mai mult ceai de mușețel decât bărbații.

Beneficiile ceaiului de mușețel

trataează hipertensiunea durerile de stomac complicațiile diabeticilor bolile de anxietate(are un efect calmant) scade colesterolul antioxidant proprietăți anti-microbiene antiinflamator

Rezultatele studiului au fost publicate în The Gerontologist journal.

DOSAR

Magazinul de artă şi design AlbAlb, un brand creat de Cristina Olteanu, a adunat peste 50 de designeri şi artişti români, iar numărul lor creşte în fiecare lună. 17.02.2020, 00:07 : Alina-Elena Vasiliu

În căutarea brandului de ţară. Designul tradiţional „ţesut“ în România trece graniţele, condus de antreprenori tineri: Vrem ca oamenii să înţeleagă că e bine să susţinem producătorii locali Apetitul pentru ideile inovative ale artiştilor locali a propulsat şi un festival conceput în jurul acestor îndeletniciri, sub numele Romanian Design Week, cel mai mare eveniment local dedicat industriilor creative.

111

https://www.zf.ro/autor/alina-elena-vasiliu/

https://www.doctorulzilei.ro/ceaiul-care-iti-prelungeste-viata-sigur-il-ai-in-bucatarie/

Designul românesc, indiferent că e pus sub forma obiectelor de decor, a mobilei, a pieselor vestimentare, s-a conturat ca o nişă a micilor antreprenori, ataşaţi de artă şi tradiţii, dar cu spiritul de iniţiativă în sânge. Aşa au apărut, în Bucureşti, dar şi în restul ţării, sute de ateliere fondate de antreprenori tineri, care, deşi nu au intrat în contact direct cu tradiţiile generaţiilor trecute, vor să ducă mai departe specificitatea designului local. Ei aduc astfel o nouă vibraţie tradiţiilor româneşti.

„Este încurajator că apar tot felul de showroomuri şi spaţii, medii şi proiecte, festivaluri, evenimente şi târguri care cred în designul românesc, care educă publicul în acest sens şi care creează o infrastructură. Designerii de produs formează astfel o comunitate, se cunosc, au proiecte comune, se încheagă o piaţă de design“, spune Andreea Lăzărescu, o tânără absolventă a Univer-sităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, care, alături de colegul ei Tiberiu Dăncilă, a creat Ceramic Sparrow, un atelier localizat în Capitală, unde confecţionează produse din ceramică precum seturi de ceai, clopoţei decora-tivi, cutii de bijuterii şi figurine. Vânzările lor anuale se situează între 15.000 şi 20.000 de euro.

Platforme precum The Institute, Dizainăr sau AlbAlb au un rol definitoriu în transmiterea mai departe a ideilor artiştilor locali, precum cei doi antrepre-nori din spatele Ceramic Sparrow, dar nu numai.

„Oamenii care vor să încu-rajeze astfel de iniţiative creative sunt ca nişte bijuterii. Din fericire, sunt tot mai mulţi, odată cu creşterea veniturilor şi acumularea experienţei de viaţă, schimbarea mentalităţii şi a priorităţilor“, povesteşte Cristina Olteanu, o

112

antreprenoare care, la finalul anului 2018, a creat magazinul de artă şi design AlbAlb, dedicat producătorilor români.

Circa 50 de designeri şi artişti expun în cadrul magazinului ei astăzi, atât din Bucureşti, cât şi din provincie, din oraşe ca Sibiu, Timişoara, Iaşi, Botoşani, Arad. În AlbAlb, amplasat în zona Dorobanţi a Capitalei, se reunesc bijuterii, marochinărie, textile şi lucrări de artă purtând „pecetea“ artiştilor locali.

„Vrem să excludem ideea că nu e nimic deosebit la ce se produce în România şi că mai bine cumpărăm de la un brand cunoscut, pentru că e mai ieftin. Aş vrea ca oamenii să înţeleagă că e bine să susţinem producătorii locali din când în când, din orice domeniu ar fi“, spune Oana Ivan, fondatoarea conceptului Urzeală, un brand de haine inspirate din tradiţiile româneşti.

Proiectul ei a început ca o platformă destinată păstrării şi continuităţii tradiţiilor locale şi a evoluat ulterior către un business. Aşa a devenit un brand de haine simple, făcute de români, cu design de inspiraţie folclorică, intergeneraţional, care a ajuns să genereze vânzări de aproape 10.000 de euro anual. Businessul este 100% românesc, de la concept la croială, imprimare, accesorii şi mână de lucru.

Tradiţiile locale „grăiesc“ însă şi sub alte forme. Radu Piloca şi Dragoş Jivan, foşti colegi la Facultatea de Arhitectură, secţia Mobilier şi Amenajări interioare, au transformat un garaj din Timişoara, care stătea gol şi nefolosit, într-un atelier de mobilă. Au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea în galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben, un atelier de mobilier de mică dimensiune, unicat şi provocator, în Timişoara.

Severina Puiu a creat, la rândul ei, Lada de zestre, un atelier de broderie în comuna Fundata din judeţul Braşov, un sat de munte amplasat între munţii Piatra Craiului şi Bucegi. Acolo şi din mâinile ei iau naştere lenjerii din

113

bumbac, feţe de masă, naproane, perdele şi pernuţe decorative, toate brodate cu motive tradiţionale.

„Client poate fi oricine, fie că vrei un cadou personalizat, ai nevoie să-ţi decorezi casa, eşti o unitate de cazare şi ai nevoie de lenjerii de pat personalizate, feţe de masă, naproane, perdele, pernuţe decorative“, spune Severina Puiu.

Ţesutul covoarelor la război este o altă tradiţie locală, transmisă din generaţie în generaţie, care, la 1 decembrie 2016, a fost inclusă pe lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Flavia Scînteanu şi Andreea Batros au adus o nouă viziune acestui obicei local, creând Dare to rug, un atelier în care „ţes“ idei şi forme prin care vor să promoveze covorul ca obiect de design interior.

Exemplele sunt nenumărate şi sunt în sine dovezi că nu există limite pentru spiritul antreprenorial desprins din tradiţie şi bun-gust. Apetitul pentru ideile inovative ale artiştilor locali a propulsat şi un festival conceput în jurul acestor îndeletniciri, sub numele Romanian Design Week, cel mai mare eveniment local dedicat industriilor creative, organiza de The Institute, o fundaţie coordonată de Andrei Borţun.

Pentru a susţine meşteşugul şi, în general, lucrurile făcute manual româneşte, câţiva tineri au creat în 2015 NOD Makerspace, în zona Timpuri Noi din Bucureşti, un spaţiu de coworking destinat industriilor creative, care, pe lângă spaţiul propriu-zis, pune la dispoziţia chiriaşilor şi echipamentele de lucru necesare. Sabina Baciu, Florin Cobuz, Tamina Lolev şi Sandra Bălăşoiu au creat astfel o comunitate a pasionaţilor de

* * *

Google ajută firmele românești să vândă în străinătate Elena Marinescu 17 februarie 2020

Firmele mici și mijlocii (IMM-uri) din 23 de județe pot să se înscrie la o serie de cursuri și training-uri intensive gratuite, prin care vor beneficia inclusiv de acces la instrumente și resurse puse la dispoziție de gigantul IT Google, în cadrul proiectului Pașaport de Export, lansat în această perioadă. Vor fi selectate 40 de IMM-uri care vor beneficia și de o vizită de informare în Austria.

Proiectul beneficiază de o finanțare de 1 milion de euro, din fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman (POCU)- Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajați (OS 3.12).

114

https://www.capital.ro/author/elena-marinescu

Proiectul Pașaport de Export este realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), cu sprijinul Google. Potrivit startupcafe.ro, sprijinul se oferă în patru regiuni de dezvoltare ale României:

Regiunea Vest: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Regiunea Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Regiunea Nord Vest: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramureș, Satu

Mare, Sălaj. Regiunea Sud: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița,

Prahova și Teleorman.În ce constă sprijinul Google

Dan Oros, Head of Marketing la Google & YouTube România, a enumerat 3 direcții mai mari:1. ajutăm companiile să aleagă țările potrivite unde să exporte, pe baza datelor, în funcție de căutările din țările respective pentru produsele pe care ei le realizează și în funcție de alți indicatori pe care îi putem pune la dispoziție.2. procesul de export propriu-zis, adică să înțeleagă partea de logistică, de plăți, partea legală, partea de angajare a anumitor colaboratori din țările respective. Noi punem la dispoziție studii de caz din toate aceste țări, pentru ca ei să înțeleagă mai bine acest proces de export.3. partea de marketing, pentru că odată ce decizi să exporți, e important să înțelegi cum poți să ajungi la clienții din țările respective, iar noi ajutăm firmele să facă acest lucru. Sperăm să colaborăm cât mai bine și să ajutăm cât mai multe companii să se extindă, fiindcă acest lucru va duce și la creșterea economiei naționale.

„În România, undeva la 2% dintre firme exportă în acest moment, este un procent extrem de mic și noi considerăm că exportul este o oportunitate de a accelera dezvoltarea economică. Tocmai de aceea, exportul a devenit o prioritate și pentru noi, la Google. Anul trecut am lansat Market Finder, care este un instrument gratuit, ce poate fi folosit de către orice companie care dorește să exporte să înțeleagă mai bine cum poate să exporte.

Suntem bucuroși să ne alăturăm acestei inițiative, vom colabora la cursuri, la programe educaționale pentru exportatori, precum și la dezvoltarea unui ghid pentru exportatori. Sperăm că prin acest proiect vom crește procentul firmelor românești care exportă de la 2% la 5-6%, poate chiar mai mult”, a spus Dan Oros, într-o conferință, la Consiliul IMM-urilor.„În ultimii 3 ani, prin programul nostru educațional, Atelierul Digital Google, am avut discuții față-în-față cu peste 10.000 de IMM-uri și toate au nevoie de informații de bază: ce înseamnă să fii pe hartă, să-ți faci un site, să

115

https://www.startupcafe.ro/idei-si-antreprenori/inscrieri-google-pasaport-export-firme-romanesti.htm

înțelegi cum se citește Analytics-ul de pe site. Toate aceste informații sunt gratuite,important este să ajungă la companii, pentru că, până la urmă, consumatorul este online și tu vrei să fii unde este consumatorul”, a mai explicat reprezentantul Google și YouTube.

Din 5 martie 2020, vor fi demarate evenimente în cele 4 regiuni, pentru prezentarea oportunităților către antreprenorii IMM. Echipe ale proiectului lucrează deja în cele 4 regiuni pentru a selecta și recruta firmele care să fie implicate în proiect. În următoarele zile, site-ul oficial va fi actualizat cu noi informații.

Lista domeniilor eligibile

Principiul după vor fi selectate firmele și persoanele este în primul rând primul venit-primul servit, dar trebuie să îndeplinească și o serie de alte criterii:– trebuie să fie IMM-uri– să activeze în cel puțn unul dintre domeniile din Strategia națională de competitvitate (SNC):

turism si eco-turism; textile si pielarie; lemn si mobila; industrii creative; industria auto si componente; tehnologia informatiei si comunicatii (IT&C); procesarea bauturilor si alimentelor; sanatate si produse farmaceutice; energie si management de mediu; bio-economie

– să dorească să implice angajați.Obiective principale

1. Dezvoltarea competentelor necesare derularii activitatilor de export pentru 400 de angajati prin participarea la cursuri integrate de formare profesionala. Actiunile de formare pentru cele 400 de persoane vor aduce un plus de cunoastere pentru participanti, fiind derulate transferuri de informatii cu privire la cele mai relevante arii tematice din domeniul comertului exterior.2. Dezvoltarea competentelor necesare derularii activitatilor de export pentru 400 de angajati prin participarea la cursuri integrate de formare profesionala. Actiunile de formare pentru cele 400 de persoane vor aduce un plus de cunoastere pentru participanti, fiind derulate transferuri de informatii cu privire la cele mai relevante arii tematice din domeniul comertului exterior.3. Sustinerea a cel putin 40 de IMM-uri in vederea elaborării și introducerii unor programe de învățare la locul de muncă, in speta prin realizarea

116

https://pasaport-export.ro/

“Ghidului Exportatorului”, va crea premisele pentru cresterea competitivitatii prin inovare pe termen mediu si lung. Acest ghid va fi un instrument care va descrie parcursul optim de urmat de o intreprindere pe termen lung pentru maxim de competitivitate in activitatile de export si va permite celor 40 de intreprinderi care il vor implementa sa isi poate instrui personalul actual si viitor in vederea eficientizarii la maximum a activitatilor de export.4. Promovarea inovarii sociale prin crearea de parteneriate la nivelul regiunilor Nord Est, Nord Vest, Sud si Vest care vor implica stakeholderi relevanti pentru obiectivele proiectului: reprezentanti ai mediului de afaceri, reprezentanti ai autoritatilor publice locale din regiune, reprezentanti ai agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, reprezentanti ai mediului academic, prin implicarea activa a mai multor antreprenori de succes care vor constitui reteaua Ambasadorilor Exportului in cadrul activitatilor proiectului.Mai multă practică, dar și un pic de teorie

„Cursurile vor fi mai degrabă practice, doar cu o mică parte teoretică. Vom lucra mult pe zona aceasta de pregătire și identificare a nevoilor pentru internaționalizare. Vom începe cu o componentă de export readiness, să vedem dacă firmele sunt și cum sunt pregătite să se internaționalizeze. Către ce piețe ar trebui să se internaționalizeze – aici intervine foarte mult Google cu instrumente pe care le au la dispoziție pentru antreprenori. Apoi, vom realiza și studii de caz cu exportatori români, adaptate și regiunilor în care vom merge și vom pune și cursanții și antreprenorii și managerii la treabă, vom face și follow-up”, a spus Claudiu Vrînceanu, consultant în proiect, citat de startupcafe.ro.

De asemenea, se va pune accent pe digitalizarea firmelor non-tehnologice, cum sunt, de exemplu, afacerile din turism. „Din ceea ce observăm noi și din statistica pe care o avem, suntem mult în urma a ceea ce înseamnă sectorul non-tehnologic, 3 din 10 IMM-uri au site, siteul este cea mai simplă formă de digitalizare, nu mai vorbim de softuri mai complicate”, a spus Florin Jianu, președintele CNIPMMR.Înscrierile se fac printr-un email la adresele: [email protected] și [email protected] cu următoarele informații:1. Nume si Prenume2. Județul de domiciliu/reședință – listă prestabilită cu județele de implementare din proiect, respectiv: Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Satu Mare, Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Suceava, Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova, Teleorman.

117



http://www.startupcafe.ro/

https://www.capital.ro/de-ce-nu-au-succes-unele-afaceri-care-sunt-greselile-facute-de-antreprenorii-romani.html

3. Adresă de e-mail4. Număr de telefon5. Vârsta6. Domeniul de activitate al firmei unde sunteți angajat.După transmiterea aplicației, un reprezentant al CNIPMMR vă va contacta în cel mai scurt timp posibil pentru a vă oferi informații suplimentare și pentru înregistrarea în grupul țintă.

* * *

Reabilitarea sistemelor de desecare Mihai Nistor Sâmbătă, 15 Februarie 2020

Câmpia de vest a României s-a născut din mlaștini, acum aproape 300 de ani, grație lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă începute de Florimund Mercy, guvernatorul militar al Banatului de la acea vreme, cunoscut în mentalul colectiv sub numele de „Contele Mercy”.

„Epoca de aur” a însemnat perioada de glorie pentru activitatea de ameliorare hidrotehnică în județul Timiș. S-a ajuns, în anii ‘80, la 480.000 de hectare pe care au fost efectuate lucrări hidroameliorative și peste 11.000 de kilometri de canale de desecare-irigare. Din păcate, toată această zestre a rămas în paragină de aproape 30 de ani. Acum, fermierii, împreună cu mediul academic, încearcă reabilitarea sistemelor de desecare din sud-vestul României.Anii tot mai capricioși, cu precipitații distribuite neuniform, alternând perioadele cu ploi abundente și perioade lungi de secetă, peste așa-zisele „terenuri grele” de pe care apa se drenează cu dificultate, seceta accentuată, toate și-au pus serios amprenta asupra producțiilor agricole. Terenurile cu un conținut mare luto-argilos ocupă o suprafață importantă în județul Timiș. Zona Peciu – Giulvăz este un exemplu elocvent în acest sens. Datele obținute de la stația meteo de la Banloc de inginerul Alexander Degianski relevă că anul 2019 a fost cel mai secetos, cu doar 430 l/mp, față de o medie multianuală de 620 l/mp, a fost cel mai călduros din ultimii 25 de ani, cu o temperatură medie de 12,7 grade Celsius, ceea ce înseamnă cu două grade mai mult față de anul 2005 și cu un record de precipitații înregistrat în luna mai de 220 l/mp, adică mai bine de jumătate din cantitatea totală de

118

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/itemlist/user/317-mihainistor.html

precipitații căzută în 2019. Traduse în „pierderi”, aceste condiții meteo au însemnat aproximativ 1.200.000 de euro pagube produse de secetă, la care se adaugă 700.000 de euro cu minus din cauza excesului de apă din luna mai, anul trecut, numai în ferma coordonată de tânărul inginer Alexander Degianski.

46.000 de euro, studiul finanțat de fermieri

12 mari fermieri din județul Timiș, împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, au hotărât realizarea unui studiu pe baza căruia să întocmească un amplu proiect de reabilitare a sistemelor de desecare din sud-vestul României. „Am dat drumul la un studiu care să argumenteze temeinic necesitatea sistemelor de desecare din sud-vestul României, arată Alexander Degianski. Este un studiu finanțat exclusiv de fermieri, iar suma totală ajunge la aproape 46.000 de euro, pe care noi, cei 12 fermieri, am pus-o mână de la mână. Întregul plan național de irigații a fost finanțat din bani guvernamentali sau europeni, pe refacerea vechilor amplasamente, nu pe construirea unui sistem nou. La fel am gândit și noi pentru a rezolva problema desecărilor, să reabilităm rețeaua de canale existentă, pe care să o dotăm cu pompe noi și eficiente, atât ca debit de absorbție, cât și ca eficiență a consumului de energie și, evident, a costurilor de exploatare.”

La nivelul Uniunii Europene există un precedent important în ceea ce privește finanțarea sistemelor de irigații. Portugalia este primul stat european care a reușit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigații eficient. Pornind de la acest exemplu, Alexander Degianski este convins că și România poate beneficia de sume importante nerambursabile, cu condiția să știe să-și argumenteze cererea de finanțare. „Acest studiu, care nu este deloc ieftin, are girul ANIF-ului, AFIR-ului și al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Odată finalizat, acest studiu va fi prezentat și susținut la Bruxelles pentru ca proiectul să se bucure de finanțare europeană. Uniunea Europeană îți dă bani, dar trebuie să știi ce să-i ceri, și să ceri fundamentat. Nimeni nu o să vină de la Comisia Europeană să ne pună în poală 400 de milioane de euro ca să refacem canalele de desecare din Banat. O să spună mai degrabă că dacă nu le-am făcut până acum înseamnă că n-avem nevoie de ele. Consecințele nematerializării acestui proiect vor fi o povară pentru toți”, conchide Alexander Degianski.

Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 de hectare, din care peste 530.000 de hectare de teren arabil, fiind considerat, din acest punct de vedere, cel mai important județ ca potențial agricol din țară.

* * *

119

Învățământul agricol, o șansă la meserie Mihai Nistor Duminică, 16 Februarie 2020

Învățământul profesional agricol se bucură de succes la Lovrin, în județul Timiș.

Înființat în 1995 ca Grup Școlar Agricol, „a derapat” mai apoi spre alte specializări, pentru ca acum să revină la menirea inițială, aceea de a forma meseriași în agricultură, în zona cu cel mai bun potențial agricol din întreg vestul țării. Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu” de la Lovrin este unul dintre liceele cu specializări în agricultură care se bucură de sprijinul financiar al Ministerului Agriculturii.

„Cei care au asociații agricole în Lovrin și în comunele din apropiere sunt interesați să colaboreze cu școala și să facă un contract cu elevii pentru practică.”În acest an școlar sunt înscriși numai în clasa a IX-a 120 de elevi la cele două clase de învățământ profesional, dar și la cele două clase de liceu. Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu” de la Lovrin este unul dintre cele 58 de licee din țară cu specializări în agricultură și se bucură de sprijinul financiar al Ministerului Agriculturii.Nu puține sunt firmele cu profil agricol din Timiș care sunt interesate de mână de lucru calificată, dispuse să plătească și să ofere timp de practică pentru elevi. De altfel, în programa de școlarizare, la modulul profesional se pune un accent deosebit pe partea practică și, din acest punct de vedere, baza materială a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin constituie o adevărată mană cerească pentru liceu. „A fost o surpriză plăcută să văd că aceia care au asociații agricole în Lovrin și în comunele din apropiere sunt interesați să colaboreze cu școala și să facă un contract cu elevii, pentru practică. Au dobândit încredere și speră că în acest fel își pot forma viitorii angajați. În clasa a IX-a, copiii fac mai multă teorie și cinci săptămâni de practică, însă apoi raportul dintre teorie și practică se schimbă în favoarea practicii. Din clasa a X-a, elevii ajung la nouă săptămâni de practică, iar în clasa a XI-a programa prevede zece săptămâni de practică efectivă în fermă. Foarte important în procesul didactic este sprijinul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare de la Lovrin, care ne pune la dispoziție laboratoarele, loturile experimentale și atelierul mecanic pentru practica școlară. De asemenea, orele de curs le desfășurăm în școală, cu ajutorul

120

https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/itemlist/user/317-mihainistor.html

specialiștilor de la stațiunea de cercetare. Eu cred că este un atu pe care puține școli agricole din țară îl au și avem capacitatea să pregătim absolvenți de cea mai bună calitate, pe un segment profesional rămas descoperit în ultimii ani. În momentul de față, suntem autorizați provizoriu pentru două specializări, agricultură și mecanici agricoli. Vom continua cu învățământul agricol pentru că există cerere pe piața muncii și luăm în calcul acreditarea pe cele două specializări”, ne-a spus directorul liceului, prof. Claudia Hodorog.„Am reușit să convingem părinții care doreau să-și rețină copiii acasă să-i lase la școala profesională.”De la an la an, crește numărul elevilorDupă încheierea ciclului de învățământ profesional, elevii pot opta pentru continuarea studiilor prin rută progresivă, pentru a obține o diplomă de bacalaureat și a urma chiar o formă de învățământ superior. Până una-alta, învățământul profesional agricol s-a dovedit a fi șansa la școală pentru mulți copii care provin din familii nevoiașe și care în alte condiții ar fi abandonat școala după numai opt clase. „În fiecare an, prin promovarea liceului și a școlii profesionale în zonă, am reușit să convingem părinții care doreau să-și rețină copiii acasă să-i lase la școala profesională. Am fost plăcut surprinși să constatăm în vara lui 2019 că avem mai multe dosare decât locuri și am fost foarte aproape să organizăm concurs pentru admiterea în clasa a IX-a de profesională. Am reușit să suplimentăm numărul de locuri și acum avem în clasa a IX-a patru clase paralele la liceu și la profesională, pe specializările agricole”, arată directorul unității de învățământ, Claudia Hodorog.La Liceul Tehnologic de la Lovrin învață peste 200 de elevi, care la finalul studiilor vor avea calificări în meseriile de agricultor sau mecanic agricol. Școala de la Lovrin atrage copiii din zece comune ale județului Timiș, situate în zona cu cel mai fertil teren agricol din Banat.Primele atestări ale școlii din Lovrin datează de la anul 1777.În anul 1995, se înființează „Grupul Școlar Agricol“ cu clase liceale, profilul fiind „Resurse naturale și protecția plantelor“, iar în anul 1996 se adaugă profilul economic (contabil, planificator, statistician pentru agricultură). Numele liceului, ,,Romulus Paraschivoiu”, este dat de o personalitate locală, un mare cercetător/agronom al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin.În 2010, se schimbă titulatura școlii din Grup Școlar în Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu”.

* * *

121

Cum poti combate eficient buruienile din cultura de cereale paioase Februarie 15, 2020

Orice fermier este preocupat sa maximizeze profitul pe care i-l poate aduce o recolta. Supravegherea lucrarilor agricole, investitia in soiuri noi, adaptate cerintelor pedoclimatice, alegerea perioadei optime pentru semanat si folosirea unei tehnologii adecvate de protectie a plantelor sunt doar cateva dintre activitatile recurente esentiale pentru succesul unei culturi.Un aspect care necesita o atentie sporita este combaterea buruienilor din culturile de cereale. Acestea pot provoca pierderi importante, deoarece ele lupta cu plantele de cultura pentru nutrienti, lumina si apa, fiind, cel putin in primele stadii de dezvoltare, mai bine „echipate” pentru supravietuire decat cerealele. Fara un sprijin acordat la momentul optim pentru cultura de cereale paioase, buruienile pot compromite semnificativ recolta.

Mai mult, multe specii de buruieni dicotiledonate sunt greu de combatut. Buruieni perene precum palamida, sau unele dificil de eliminat, precum turita, volbura, veronica, macul, musetelul sau mustarul salbatic, pot provoca multe neplaceri fermierilor. De aceea, combaterea buruienilor inca din stadiile timpurii de dezvoltare este cruciala, mai ales daca tinta ta este sa obtii profituri mari la hectar, apropiate de potentialul genetic al soiurilor folosite.

Evita pagubelePagubele produse de buruieni nu se rezuma doar la actiunea directa a acestora asupra plantelor de cultura. Buruienile produc si efecte indirecte, precum facilitarea transmiterii bolilor sau a daunatorilor de la o sola la alta, atragerea insectelor daunatoare, inrautatirea regimului termic al solului, scaderea eficacitatii ingrasamintelor, ingreunarea sau intarzierea activitatilor agricole si chiar cresterea riscului de mucegaire a recoltei de cereale.

Un prim pas in combaterea buruienilor il constituie chiar prevenirea aparitiei acestora. Culturile de cereale trebuie infiintate in paturi germinative afanate si curate, fara buruieni rasarite. De asemenea, e foarte importanta respectarea rotatiei culturilor.

122


https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/ghidul-buruienilor-bolilor-si-daunatorilor/

O combatere integrata a buruienilor implica mai multe metode: mecanice, chimice si/sau biologice. Alegerea acestora se va face in functie de tipul buruienilor si de caracteristicile lor biologice si cat de mare este gradul de infestare sau rezerva de seminte din sol.

Combaterea mecanica a buruienilor implica folosirea unor echipamente precum grapa cu colti reglabili, sapele rotative, dar si a efectuarii unor lucrari precum discuirea inainte de aratura de baza.

Combaterea biologica a buruienilor utilizeaza anumite bacterii, ciuperci, virusuri sau chiar insecte daunatoare sau parazite pentru respectivele buruieni, dar selective pentru plantele de cultura. Combaterea chimica implica folosirea de erbicide. Acestea se aplica in pre-emergenta sau in post-emergenta. Un avantaj important pentru fermieri il reprezinta folosirea de erbicide cu spectru mare de combatere, precum acest erbicid pentru cereale.

Erbicide cu spectru larg de actiuneUn produs cu o fereastra mai larga de aplicare este un mare atu pentru fermieri, deoarece buruienile care se gasesc deja in stadii mai avansate de dezvoltare vor fi foarte greu de combatut. Ele vor duce nu doar la ingreunarea lucrarilor agricole, ci si a recoltarii, un consum mai mare de combustibil in timpul acestei lucrari si o calitate mai redusa a recoltei din cauza infestarii.

Pentru cultura de cereale paioase, buruienile necombatute eficient pot cauza pagube cuprinse intre 10-20% din recolta. In situatii prielnice pentru buruieni, pierderile pot ajunge chiar si la 80% din recolta. La grau, de exemplu, predomina buruienile dicotiledonate. Peste 40 de specii de buruieni pot pune probleme cultivatorilor de grau, cele mai daunatoare dintre ele fiind volbura (Convolvulus arvensis), musetelul (Matricaria inodora), albastrita (Centaurea cyanus) sau macul (Papavel rhoeas).

Pentru o combatere chimica eficienta, produsul de erbicidare trebuie sa aiba anumite caracteristici. Suplimentar fata de spectrul mare de combatere, erbicidul poate combina actiunea mai multor substante active. Totodata, formula acestuia joaca un rol esential, pentru ca va ajuta la o raspandire mai buna a picaturilor de erbicid pe frunzele buruienilor, iar substantele active se vor absorbi mai bine. La fel, rezistenta la precipitatii ar trebui sa fie una ridicata. Insa fermierii trebuie sa calculeze intotdeauna bine avantajele si dezavantajele folosirii unui anumit produs, mai ales intr-un program integrat de combatere si management al rezistentei.

* * *

123

https://www.agro.basf.ro/ro/produse/overview/Biathlon%C2%AE-4D.html

Respect pentru fermieri - ne dau hrană din belşug la preţuri accesibileEmil GEORGESCU 16 februarie 2020 -

Trăim nişte vremuri tare ciudate! Deşi tehnologia a avansat foarte mult în ultimele decenii, se pare că înţelepciunea societăţii moderne a scăzut, parcă direct proporţional cu progresul ştiinţei.

Trăim vremuri în care fermierii au ajuns să fie acuzaţi parcă de toate relele de pe acest Pământ, ba că ne otrăvesc, ba că poluează mediul, ba că ne omoară albinele, ba consumă resursele planetei şi multe altele...

În urmă cu un secol, cei mai respectaţi în societate erau medicii, dascălii, preoţii şi făuritorii de hrană, adică fermierii. În prezent, majoritatea medicilor sunt huliţi, o mare parte dintre profesori a ajuns de batjocura elevilor sau a părinţilor, de asemenea, mulţi şi-au pierdut credinţa, în timp ce fermierii sunt priviţi ca nişte... criminali care „otrăvesc lumea”. În schimb, „şmecherii” sunt priviţi cu admiraţie, toţi visează să facă bani repede, să nu ajungă ca „amărâţii ăia de profesori” sau, mai rău, la „coada vacii”!Trăim vremuri în care fermierii francezi au ajuns să se sinucidă din cauza falimentului. Asistăm la scene în care un cocoş (ajuns acum celebru) e dat în judecată deoarece cântă dimineaţa, sau revolte în care turiştii cer proprietarilor hotelurilor din sudul Franţei să facă ceva cu cicadele prea gălăgioase!

Marele beneficiar al cercetării şi al muncii fermierului este consumatorulRevenind la fermieri, aceştia au ajuns să fie acuzaţi de toate relele de pe acest Pământ, de faptul că ne otrăvesc, că din cauza lor mâncăm „cancer pe pâine” şi multe alte asemenea aberaţii.Dacă am folosi telefoanele mobile pe care le avem la dispoziţie, ca să mai accesăm din când în când internetul pentru a ne documenta, probabil că

124

https://www.revista-ferma.ro/autori/emil-georgescu

această concepţie la adresa fermierilor ar fi total diferită. E drept, majoritatea folosesc telefoanele inteligente ca să vadă ce mai este pe Facebook sau Instagram sau să îşi facă selfi-uri pe care să le posteze apoi pe reţelele de socializare.Până la urmă, să ne gândim puţin ce este fermierul? Ce este truditorul pământului sau crescătorul de animale? Simplu, ei sunt cei care ne hrănesc pe noi. Datorită muncii lor, noi avem burta plină şi nu ducem foame, aşa cum se mai întâmplă şi astăzi în multe zone din Africa sau din Asia, unele măcinate de războaie interminabile.În ţările Uniunii Europene există un lucru comun. Când mergem la supermarket, la magazinele de cartier sau la piaţă, găsim o ofertă foarte bogată de hrană, la diverse preţuri, provenite fie din producţia internă, fie din alte ţări ale UE, fie din ţări terţe. Avem diverse opţiuni, să cumpărăm hrană provenită fie din agricultura convenţională, fie din agricultura organică, evident, la un preţ mai mare. Fiecare alege ce să cumpere, după care merge acasă, mănâncă, apoi se uită la ştirile alarmiste, multe dintre ele „Fake News”. Ne alarmăm, răspândim ştirile mai departe, apoi mai scăpăm o înjurătură la adresa „criminalilor de fermieri” care ne „otrăvesc” planeta cu pesticidele lor.Atunci când oamenii merg la raionul de mâncare dintr-un magazin sau când merg la piaţă, ei uită un lucru esenţial. Faptul că există un sortiment variat de hrană este rezultatul cercetării agricole. Sunt roadele muncii amelioratorilor, agrotehnicienilor, protecţioniştilor, economiştilor agrari, roade pe care le-au pus în practică fermierii pentru a avea randamente din ce în ce mai bune de producţie, pentru a avea plante sănătoase. De asemenea, progresele tehnologice au fost adoptate de către fermieri, rezultatul fiind creşterea preciziei agriculturii, scăderea cantităţilor de pesticide la hectar, protejarea solului etc. Este adevărat, de-a lungul timpului s-au făcut greşeli, a fost poluat mediul înconjurător, au fost stricate echilibrele naturale, dar din aceste greşeli s-a învăţat şi se învaţă şi în prezent, iar cercetarea agricolă a făcut noi descoperiri, care au ajuns în slujba fermierilor şi, în final, marele beneficiar a fost şi este consumatorul final.

De ce se folosesc pesticide?!Acum, referitor la protecţia plantelor, chiar dacă nu suntem experţi în domeniu, ar trebui să ne întrebăm de ce folosesc fermierii erbicide, fungicide sau insecticide, mai ales în condiţiile în care preţul acestora creşte de la un an la altul? Le folosesc aşa, ca moft? Nu! Ei sunt primii care ştiu ce dezastru se întâmplă dacă nu îşi protejează culturile, ei văd cum le dispar, la propriu, culturile dacă nu iau toate măsurile pentru a le proteja.Protecţia plantelor a făcut progrese mari în ultimele decenii, acest lucru datorându-se tot muncii cercetătorilor din domeniu. De la produsele cloroderivate, un adevărat dezastru pentru mediu (fermierii mai în vârstă, cu

125

mare experienţă în domeniu, mai ţin minte şi acum câmpurile „albite” în urma aplicării acestor produse), la tratamentul seminţelor cu produse pe bază de carbofuran (foarte eficace împotriva dăunătorilor, dar foarte toxice pentru om şi animale), s-a ajuns la produse de protecţia plantelor care se aplică în doze scăzute la hectar şi care au un impact minim asupra mediului înconjurător.

Lumea a uitat că în Europa au existat perioade cu foamete...Numai dacă am introduce în motorul de căutare (Google) două cuvinte cheie „foamete”, „Irlanda”, am putea vedea multe pagini cu referiri la „Marea Foamete Irlandeză” din perioada 1845-1849. Care au fost efectele acesteia? Cel puţin un milion de morţi (după alte estimări, 1,5 milioane), populaţia Irlandei a scăzut cu 20%, mulţi locuitori au emigrat în America, numărul locuitorilor acestei ţări fiind în scădere timp de 70 de ani. Cauzele au fost multiple, dar, declanşatoare a fost o boală a cartofului, foarte cunoscută în zilele noastre; este vorba de mana cartofului (Phytophora infestans), originară din America de Sud. La mijlocul secolului al XIX-lea, mana cartofului ajunge în Europa, răspândindu-se rapid în Belgia, Olanda, nordul Franţei şi Anglia. Repeziciunea cu care s-a răspândit această maladie a cartofului, lăsând mulţi locuitori fără principala sursă de hrană, a fost ilustrată în „Cronica grădinăritului şi Gazeta de horticultură” care, pe data de 16 august 1845, raporta apariţia unei mane cu un caracter neobişnuit, în Isle of Wight, iar în data de 23 august 1845 vorbea despre o maladie de temut care a pustiit câmpiile din Belgia. Cultura cartofului a fost puternic afectată în 1845 în Irlanda, iar asta s-a reflectat în corespondenţa primită de Comitatul Casei din Dublin de la populaţia alarmată. Pe data de 19 noiembrie 1845, s-a raportat faptul că mai mult de o treime din recolta de cartofi a fost distrusă. Catastrofa s-a amplificat doi ani mai târziu, astfel că anul 1847 este cunoscut şi ca „Black 47” („Negrul an 47”). Efectele acestei foamete au schimbat peisajul politic, cultural şi mai ales demografia Irlandei. Fără această foamete, este foarte posibil ca istoria Irlandei să fi arătat cu totul altfel.

Exerciţiu de imaginaţieProtecţia plantelor nu este un simplu moft, ci e foarte importantă pentru asigurarea securităţii alimentare. Să lăsăm un pic telefonul mobil şi Facebook-ul, măcar pentru 5 minute, şi să încercăm să facem un mic exerciţiu de imaginaţie. De exemplu, să ne gândim că apare o nouă boală la culturile de cereale, la cartof sau un nou dăunător invaziv, cu efecte catastrofale, care ar avea drept consecinţe dispariţia a cel puţin 75% din hrana care se găseşte în prezent în magazine sau la piaţă. Cum ar reacţiona lumea atunci? Când hrana ar fi de patru ori mai puţină şi de patru ori mai scumpă? Când hrana nu ar ajunge tuturor? Ar mai fi aşa vehemenţi la adresa fermierilor? I-ar mai blama aşa cum se întâmplă acum? Probabil că nu.

126

Tocmai de aceea ar trebui să-i preţuim pe fermieri. Practic, datorită muncii lor avem ce mânca, iar datorită progreselor făcute de cercetărea agricolă în ultimii o sută de ani, Europa a scăpat de foamete, iar raioanele de hrană ale magazinelor sau pieţele agro-alimentare sunt pline. Înainte să ne isterizăm la toate ştirile de pe net, multe dintre ele pure aberaţii, ar trebui să ne gândim că nu ştim ce este foametea, că nu am trăit acele vremuri cumplite în care nu aveai ce mânca zile întregi şi sper că nu le vom trăi niciodată.

Cine are minte să priceapă, să o facă!Trebuie să-i respectăm pe cei care produc mâncarea şi, acolo unde există probleme, toate părţile implicate trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să aibă discuţii constructive. În caz contrar, peste ani şi ani, cei care lucreză în agricultură vor fi din ce în ce mai puţini, cu posibile consecinţe negative asupra securităţii noastre alimentare, adică nu va mai avea cine să producă hrana, ceea ce înseamnă că nu vom mai găsi raioanele de mâncare pline şi la preţuri accesibile.Să nu uităm că agricultura se va confrunta cu foarte mari provocări în anii ce vor urma, cred că cea mai mare va fi de ordin climatic. Cu toţii am văzut ce dezastru trăieşte Australia din cauza incendiilor forestiere (care au afectat şi foarte mulţi fermieri). Ne aşteaptă vremuri grele. Tocmai de aceea ar trebui să fim uniţi şi să îi privim cu mai mult respect pe „făuritorii de mâncare”. Poţi să fii cel mai mare „şmecher” şi să ai câţi bani vrei, dar dacă nu ai de unde să faci rost de hrană, toţi banii din lume nu te ajută la nimic.Aşa că, tot respectul pentru fermieri şi pentru truda lor zilnică, pe care, din păcate, majoritatea celor care alcătuiesc această societate modernă şi super-tehnologizată nu o conştientizează!

* * *

Taieri ilegale de aproape 34.000 mc. Paguba a fost descoperita abia in anul 2018 Februarie 17, 2020

Reprezentantii Garzii Forestiere Focsani sustin ca volumul arborilor taiati ilegal in padurile aflate sub jurisdictia institutiei a scazut de la an la an, insa in anul 2018, in urma inventarierii unor suprafete fara paza, au fost identificate taieri ilegale de aproape 34.000 mc, noteaza Agerpres.

127


„Volumul arborilor arborilor taiati ilegal a scazut de la an la an. Daca in anul 2015 s-a inregistrat un volum de circa 4.700 mc, in 2016 circa 3.500 de mc, iar in 2017 aproximativ 3.100 de mc, in anul 2018 institutia noastra a constatat un volum de arbori taiati ilegal de 1.939 mc. Asta nu inseamna ca presiunea asupra padurii a scazut, ci din contra. S-a constatat, la finele anului 2018, ca volumului arborilor taiati ilegal de aproape 2.000 de mc se adauga peste 34.000 de mc, care au fost identificati de ocoalele silvice nominalizate in urma controalelor efectuate ca urmare a aplicarii articolului 16 din Codul Silvic”, a declarat Ionica Cherciu, inspector sef al Garzii Forestiere Focsani.

Inspectorii silvici evalueaza prejudiciul la peste 15 milioane de lei

Potrivit unui bilant pe anul 2018 al Garzii Forestiere Focsani, care raspunde de respectarea regimului silvic in padurile de pe raza judetelor Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Vrancea si Vaslui, in urma controalelor de fond si evaluarii pagubelor de catre ocoalele silvice nominalizate, s-a constatat un volum al arborilor taiati ilegal si furati de 34.132 mc, cu o valoare a prejudiciului de 15.790.412 lei.

Potrivit inspectorului sef al institutiei, taierile ilegale constatate nu provin doar din anul 2018, ci incepand cu aplicarea legilor fondului funciar, respectiv din 1991 si pana astazi.

Incepand cu anul 2018, conform prevederilor Codului Silvic, ocoalele silvice nominalizate prin lege au preluat in paza o suprafata de 15.614 ha. Este vorba de suprafete de maximum 30 ha, pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarii nu se pot identifica sau pentru care proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala.

* * *

Tren de marfa deraiat! 15 vagoane pline cu cereale, rasturnate pe calea ferata In feb. 17, 2020

Traficul feroviar între staţiile Fărcaşele şi Drăgăneşti Olt a fost închis în cursul nopţii, din cauza deraierii unei garnituri private de marfă, iar trei trenuri au fost anulate luni dimineaţa, informează purtătorul de cuvânt al companiei CFR SA, Oana Brânzan, pentru AGERPRES.

128

https://www.agerpres.ro/

Potrivit unui comunicat al companiei, pentru asigurarea continuităţii circulaţiei feroviare pe relaţia Bucureşti – Craiova, reprezentanţii Regionalei CF Craiova asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto între staţiile Drăgăneşti Olt – Caracal.

Degajarea liniei ferate pe care au deraiat cele 15 vagoane de marfă încărcate cu cereale, va fi o operaţiune de durată, potrivit prefectului judeţului Olt, Florin Homorean. El a precizat că în zonă se va interveni cu utilaje de mare tonaj de la Craiova şi Bucureşti.

„Sunt la faţa locului. A avut loc un accident feroviar, 15 vagoane de transport cereale sunt deraiate de pe linia ferată, în zona pasarelei dintre Fărcaşele şi Drăgăneşti-Olt. Echipe de la CFR Infrastructură şi poliţia, mai multe organe de cercetare, sunt la faţa locului pentru cercetări. La finalizarea cercetării la faţa locului se va interveni pentru îndepărtarea vagoanelor deraiate. S-a închis traficul feroviar între Caracal şi Drăgăneşti-Olt, iar călătorii se transbordează cu transport auto între cele două staţii. Urmează să se facă intervenţia pentru degajarea liniei ferate, trebuie să vină macarale de tonaj foarte mare de la Craiova şi de la Bucureşti, dar durează. Prima dată va veni de la Craiova o macara pentru repunerea pe linie a vagoanelor care pot fi repuse pe linie. Este o operaţiune de durată, o operaţiune complexă, nu se poate estima cu exactitate cât va dura”, a declarat prefectul.

* * *

Business-urile din domeniul floral si-au dublat cifra de afaceri in ultimii cinci ani Flori 16 Februarie 2020

Afacerile cu flori au crescut considerabil in ultimii cinci ani, cu 96% fata de 2014 si cu 6% fata de 2017, la 330 milioane de lei in 2018. Astfel, business-urile din domeniul floral din Romania si-au dublat cifra de afaceri in ultimii cinci ani si vor continua sa creasca si in 2020, cu aproximativ 15%, pana la 450 milioane de lei, potrivit estimarilor analistilor KeysFin.

„Florile nu sunt doar frumoase, ci pot fi si profitabile. Business-urile din

129

https://www.gazetadeagricultura.info/flori.html

https://www.gazetadeagricultura.info/flori/22154-business-urile-din-domeniul-floral-si-au-dublat-cifra-de-afaceri-in-ultimii-cinci-ani.html

https://www.gazetadeagricultura.info/flori/22154-business-urile-din-domeniul-floral-si-au-dublat-cifra-de-afaceri-in-ultimii-cinci-ani.html

domeniul floral au capatat avant in ultimii ani si nu putem sa nu remarcam faptul ca peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt romani. Creativitatea acestora si pasiunea pentru aranjamente florale cu siguranta ca si-au spus cuvantul, insa, pentru ca piata locala sa infloreasca si mai mult, este nevoie de o strategie clara si de investitii sustinute si in ceea ce priveste cultivarea florilor. Momentan, cresterea acestui sector a venit doar din consum, insa cu siguranta ca poate veni si din productie daca vor exista initiative in acest sens.“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanti furnizori de solutii de business information din Romania.

In 2018, numarul companiilor care activeaza in domeniu a fost cu 36% mai mare decat in 2014, in urma analizei calitative rezultand peste 830 de companii in industria florilor.

Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri infloritoare: din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au inregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul in 2018. Pe de alta parte, in acelasi an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere neta) a evoluat in ritm sustinut, reusind sa treaca de la o pierdere de 12,5 milioane de lei in 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei in 2018. AFACERILE CU FLORI - UN BUSINESS APROAPE 100% ROMANESC

In topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, dupa cifra de afaceri, se afla: COMGABY MOLN SRL (florariile Magnolia: 31,6 milioane de lei), FLOWERS MARKET HOLLAND SRL (26,1 milioane de lei) si FLOR DE LOS ANDES SRL (17,6 milioane de lei in 2018).

Toate cele trei sunt detinute de investitori romani si, mai mult decat atat,

130

dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% - sub marja statistica de eroare de 3%, sunt controlate de investitori straini. NE PRICEPEM LA ARANJAMENTE FLORALE, DAR NU CU FLORILE NOASTRE

Comertul international de plante vii si produse de floricultura al Romaniei (exporturi plus importuri) a inregistrat o crestere de 2,7% fata de 2017 si 5,8% fata de 2014, la aproape 136 milioane de euro in 2018. Analistii KeysFin atrag insa atentia asupra majorarii deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% fata de 2017 si a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro in 2018.

Mai simplu spus, valoric Romania a importat de 50 ori mai multe flori decat a exportat, in 2018, iar principala sursa a importurilor florale din tara noastra este Olanda. Tara lalelor este asadar furnizorul oficial de flori al Romaniei, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezentand aproape 60% din totalul importurilor de plante vii si produse de floricultura de pe plan local. In topul tarilor din care Romania importa flori se mai regasesc si Ungaria, cu 12% din totalul de importuri mentionat mai sus, si Italia, cu 8% din acelasi total.

Olanda este de altfel lider de necontestat in domeniu, cu peste 40% din

131

exporturile de flori la nivel global in 2018, aproximativ 3,7 miliarde de dolari potrivit datelor Statista. UNDE INFLORESC BUSINESS-URILE DIN DOMENIUBucuresti se afla pe primul loc in topul judetelor in functie de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, insumand 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel national. Capitala este urmata in clasament de judetul Bistrita-Nasaud, cu 10% din total si o cifra de afaceri de 32,5 milioane de lei, si judetul Ilfov, cu 9% din total si o cifra de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile inregistrate in cele trei judete cumuleaza peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.

In ceea ce priveste forta de munca din domeniu, a ramas relativ constanta fata de 2017. Astfel, in 2018 existau aproximativ 1,6 mii de angajati activi in industrie, la nivel national, cu 36% mai multi decat in 2014. Pe de alta parte costul mediu per angajat a avut o crestere de aproape doua ori mai rapida decat productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% in 2018 versus 44% in 2014.

132

E-FLORILE CASTIGA TERENPiata de e-commerce din Romania creste de la an la an, iar obisnuinta romanilor de a gasi totul la un click distanta se regaseste si in cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, in 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni pentru acestea sunt lunile februarie, martie si decembrie. Sarbatorile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar si cele internationale, precum Valentine’s Day sau 8 martie, contribuie asadar semnificativ la veniturile comerciantilor online de flori. In ceea ce priveste avantajele competitive, majoritatea magazinelor online se intrec in a oferi durate mici de livrare a florilor, de chiar si o ora sau doua, mizand pe spontaneitatea clientilor.

Nota: Analiza KeysFin are la baza datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companiile selectate in urma analizei interne calitative la Ministerul Finantelor (la sfarsitul perioadei) si care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 4622 - comert cu ridicata al florilor si al plantelor , 4776 - Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si semintelor; comert cu amanuntul al animalelor de companie si a hranei pentru acestea, in magazine specializate, 0119 - cultivarea altor plante din culturi nepermanente si 4779 - comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine. Toate cifrele sunt exprimate in lei iar datele au fost extrase in prima parte a lui 2020. Estimarile au la baza rata medie anuala, calculata pe o perioada de cel putin 5 ani.

133

DESPRE KEYSFINKeysFin ofera informatii despre firmele din Romania si din strainatate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienti, KeysFin este unul dintre cei mai importanti furnizori de solutii de business information din Romania.KeysFin detine si aplicatia KeysFin Mobile, prin intermediul careia utilizatorul poate accesa usor si rapid informatii de contact, situatii financiare, indicatori si informatii juridice de la peste un milion de companii active din Romania. Informatiile pot fi salvate si vizualizate in format PDF si trimise via e-mail sau SMS oricarui contact din agenda.

* * *

Asociaţia Bankwatch România: Combustibilii fosili, o prioritate pentru România, contrar viziunii europenePosted by: Lidia Neagu in Energie, Poluare 14 February 2020

Ministerul Economiei propune o scădere de 43,9% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 2005, o pondere de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final brut, în comparație cu recomandarea Comisiei Europeane de 34%, și o scădere a consumului final de energie de 40,4%, anunţă Asociația Bankwatch România.

Propunerea se găseşte în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), publicat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri la 31 ianuarie 2020 şi analizat de către Asociaţie.Documentul definește strategia României în domeniu până în 2030, însă țintele pentru energie regenerabilă sau eficiență energetică nu respectă în totalitate recomandările Comisiei Europene. Potrivit sursei citate, lipsa de ambiție a PNIESC limitează oportunitățile României pentru tranziția energetică, dominând în schimb energia costisitoare și poluantă din combustibili fosili.Însă, măsurile care ar trebui să ducă la atingerea acestor obiective sunt chestionabile, în primul rând deoarece nu este clar ce contribuție va avea fiecare. Mai mult, nu sunt menționați anii pentru implementarea unor programe propuse, iar finanțarea investițiilor nu este identificată decât la modul general.România rămâne unul din ultimele șapte state membre UE care nu și-au stabilit o dată pentru renunțarea la cărbune. Capacitatea instalată în 2030

134

https://www.green-report.ro/poluare/

https://www.green-report.ro/energie-regenerabila-solara/


este estimată la aproape 2 GW, deși această metodă de producere a electricității deja nu mai este rentabilă și nu este clar cum vor supraviețui aceste companii până atunci. Un mic progres față de versiunea anterioară a PNIESC poate fi considerată excluderea planului de a construi o nouă unitate la termocentrala Rovinari, un proiect propus în 2012 și amânat la nesfârșit deoarece nu s-a putut identifica o soluție rentabilă pentru toate părțile implicate.În ciuda faptului că în România sunt zone dependente de industria cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, nici măsurile pentru susținerea unei tranziții juste nu sunt detaliate. Valea Jiului este deja parte a Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și beneficiază în prezent de asistență tehnică pentru a identifica cele mai benefice proiecte și surse de finanțare pentru acestea. Însă pentru județul Gorj, unde peste 10000 de oameni sunt angajați direct în cariere și termocentrale, nu sunt specificați următorii pași pentru decarbonizare.„O nouă oportunitate ratată: în timp ce Comisia Europeană anuță că va susține statele membre pentru realizarea tranziției energetice cu 1000 de miliarde de euro prin Planul de investiții al Pactului ecologic european, România propune investiții masive în gaze naturale și păstrarea cărbunelui în sistemul energetic. Deși aproape toate statele membre UE au înțeles că energia curată este viitorul, România nu îndrăznește să își valorifice potențialul enorm pentru energia regenerabilă”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Asociația Bankwatch.Toate statele membre UE trebuie să producă acest Plan, obligația pentru acesta reieșind din noul regulament al UE privind Guvernanța Uniunii Energetice, parte a Pachetului “Energie Curată pentru toți Europenii”.Documentul trebuie să se refere la cele cinci dimensiuni interdependente ale Uniunii Energetice: securitate energetică, solidaritate și încredere; o piață internă a energiei pe deplin integrată; eficiență energetică; acțiune climatică și decarbonizarea economiei; cercetare, inovare și competitivitate. PNIESC este o strategie elaborată pe 10 ani, vizând perioada 2021-2030, având ținte intermediare și un sistem de raportare comun tuturor statelor.Analiza completă a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice este disponibilă aici.

https://bankwatch.ro/wp-content/uploads/2020/02/2030-fara-carbune-un-obiectiv-greu-de-atins.pdf

* * *

Românii au făcut 4 milioane de ore de mișcare în 2019 și au ars 2 miliarde de calorii – studiu 7card Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE 15 February 2020

135




Cei peste 100.000 de angajați români care au folosit anul trecut abonamentele 7card au făcut 4 milioane de ore de mișcare, echivalentul a 454 de ani, și au ars 2 miliarde de calorii, dublu față de anul 2018.

Vârsta medie a abonaților 7card a fost de 31 de ani, iar cele mai populare activități sportive au fost fitness&aerobic, yoga și cycling, arată un studiu care analizează activitatea abonaților 7card în perioada ianuarie-decembrie 2019.Potrivit studiului, 53% dintre abonații activi în 2019 au fost bărbați, iar 47% femei, în timp ce în 2018 procentele au fost exact invers. Categoria de vârstă 26 de ani a rămas, și în 2019, cea mai activă, având cele mai multe vizite în centrele de sport și relax.Vârsta medie a abonaților 7card a urcat la 31 de ani, față de 30 de ani în 2018, cel mai tânăr fiind un băiat însoțitor de 4 ani, din București, iar cel mai vârstnic o angajată de 70 de ani, din București.“Este al treilea an când facem acest studiu și ne-am bucurat să constatăm că s-au dublat cifrele privind orele de mișcare efectuate și caloriile arse de către abonații 7card. S-au efectuat 4 milioane de ore de mișcare, față de 1,8 milioane în 2018, și au fost consumate 2 miliarde de calorii, față de un miliard de calorii în 218. Este un semn că sportul a devenit o prioritate în viața românilor. În 2019, aproape 2.000 de companii private și de stat le-au oferit angajaților un abonament 7card, ca beneficiu extrasalarial. Numărul de abonați activi a ajuns la peste 50.000, iar anul acesta ne așteptăm să ajungă la 60.000”, spune Andrei Crețu, co-fondator 7card.Cea mai activă zi din rețeaua 7card a fost 18 martie 2019, iar cei mai mulți abonați preferă să facă mișcare în zilele de luni. În timpul săptămânii, cele mai popular interval pentru a face mișcare este între 18.00 și 19.00, în weekend între 9.00 și 10.00 (față de 10.00-11.00 cât fusese în 2018).Angajații cei mai matinali locuiesc în Brăila, Beclean și Alba Iulia, cei care fac sport în mijlocul zilei sunt din Marghita, Sfântu Gheorghe și Câmpina, în timp ce abonații 7card din Timișoara, Sibiu și Pitești merg la sport după job.Activitățile vedetă, preferate de către cei mai mulți abonați, indiferent de oraș, au fost anul trecut fitness&aerobic, yoga și cycling, Bucureștenii au fost mari amatori și de escaladă și CrossFit, în timp ce clujenii au fost atrași și de CrossFfit, arte marțiale și Tae Bo, iar timișorenii au ales și pilates, cycling și Tae Bo.La Brașov, abonații 7card au adăugat pe lista de activități preferate și clasele de zumba și pilates, în timp ce ieșenii s-au relaxat mergând la piscină și la CrossFit. La capitolul activități în trend, cu cea mai mare creștere a numărului de practicanți, sunt menționate piscina, escalada și CrossFit-ul.“Rețeaua 7card cuprinde aproximativ 700 de centre de sport și relax din 56 de orașe din țară (aproximativ 70% din totalul de centre existente), iar Cluj-Napoca a rămas, și în 2019, orașul cu cea mai mare ofertă de centre de sport

136

și relaxare raportat la populație: 27 locații/100.000 locuitori. Top 5 al celor mai active industrii cuprinde companii din sectorul auto și componente auto, software și servicii IT, bancar, public și retail”, spune Andrei Crețu.În funcție de preferințe și comportament, abonații 7card sunt împărțiți în trei categorii: exploratorii (cei au încercat cele mai multe activități de relaxare&sport și locuiesc în Cluj-Napoca, Craiova și Timișoara), cei mai prietenoși (cei care au avut cei mai mulți prieteni cărora le-au oferit acces la 7card, ei fiind din Târgu Mureș, Satu Mare și Cluj-Napoca ) și plimbăreții (cei care au făcut mai multă mișcare în alte orașe decât cel de reședință și locuiesc în Suceava, Râmnicu Vâlcea și Mioveni).În 2019, compania Benefit Seven a avut o cifră de afaceri de 9,5 milioane euro, iar pentru 2020 este estimată o cifră de afaceri de 14,5 milioane euro. Compania, înființată în 2011 de către Andrei Crețu, Iulian Cîrciumaru și Cătălin Ivașcu, a introdus în România conceptul de abonamente unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport și wellness.

* * *

Bucureșteanul Dumitru Comânescu, declarat al 3-lea cel mai longeviv bărbat al Planetei LIFE Profit.ro scris astăzi, 19:41 Dumitru Comânescu, în vârstă de 111 ani și 3 luni, a fost declarat oficial de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne "cel mai vârstnic cetățean român al Municipiului București".

Dumitru Comănescu a fost premiat de Primăria Capitalei, prin Centrul pentru Seniori al Municipiului București, CSMB, cu suma de 5.000 lei și o plachetă onorifică drept "omagiu adus vieții și contribuției la dezvoltarea societății și a comunității Municipiului București și ca o recunoaștere a respectului și prețuirii față de seniorii bucureșteni", arată news.ro. Până în prezent, în cadrul Proiectului

137

"Vieți Centenare", demarat în decembrie 2018 și adresat tuturor seniorilor care au împlinit vârsta de cel puțin 100 de ani și care au domiciliul stabil în București, au fost depuse 103 dosare eligibile.

Născut la 8 noiembrie 1908, Dumitru Comânescu este la ora actuală al treilea cel mai vârstnic bărbat în viață din lume, conform clasamentului "Ten oldest living men", al 75-lea cel mai vârstnic bărbat al tuturor timpurilor ("100 verified oldest men") și a 72-a cea mai vârstnică persoană în viață ("100 oldest living people").

Acest clasament a fost publicat recent de The Gerontology Research Group (GRG) cu ocazia desemnării și recunoașterii de către Guinness World Records a celui mai bătrân bărbat din lume, japonezul Chitetsu Watanabe, care va împlini luna viitoare 113 ani (s-a născut pe 5 martie 1907).

Pe locul II se află britanicul Robert Weighton, născut pe 29 martie 1908. Cel mai vârstnic om din lume trăiește tot în Japonia și este o femeie - Kane Tanaka, care a împlinit pe 2 ianuarie 2020, 117 ani. Aceasta a primit anul trecut distincția Guinness World Records

Dumitru Comânescu s-a născut la Provița de Jos, comuna Drăgăneasa, în județul Prahova.

Secretul longevității sale a fost și este dragostea pe care i-o oferă familia, fiii, cei trei nepoți și doi strănepoți.

A fost inginer agronom și unul dintre cei mai valoroși fitopatologi, fiind discipolul fondatorului Institutului de Cercetări Agronomice, Gheorghe Ionescu Sisești.

Inițial s-a înscris la Facultatea de Matematică, avându-l profesor pe unul dintre cei mai valoroși matematicieni ai tuturor timpurilor, Gheorghe Țițeica, pentru ca apoi să își găsească vocația în domeniul cercetării plantelor.

A absolvit facultatea în 1933 și a lucrat efectiv timp de 70 ani: în anul 2003 făcea ultima expertiză fitopatolgică.

La vârsta de 86 de ani a participat la un concurs pentru experți agricoli, unde s-a clasat al cincilea, prelungindu-și activitatea.

* * *

Vinul de azi: Negroamaro Talo 2018 - 93 puncte Luca Maroni POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

138

În San Marzano, producătorii de vin au grijă de micile lor podgorii de viță de vie cu atât de multă grijă de parcă ar fi parte a familiei.

Și, într-un fel chiar sunt. Aici, pasiunea pentru vinuri se împletește cu poveștile, tradițiile și obiceiurile locului. Negroamaro Talo 2018 este un vin simbol, un tribut adus acestei atmosfere speciale și oamenilor locului. Recomandarea noastră de astăzi este un vin roșu cu tente violete, cu un buchet intens și persistent.

Gustul este predominat de aromele de merișoare și fructe de pădure, alături de note condimentate, cu tente balsamice și de vanilie. Acest vin se poate degusta la 16-18 grade Celsius, alături de mâncăruri consistente, cu carne sau brânzeturi. Vinul are 93 puncte Luca Maroni și Medalie de Argint la IWCB 2019.

* * *

Conducerea grupului bancar francez Crédit Agricole și-a anunțat angajații de vânzarea operațiunilor din România MUST READ Foto: Larisa Ros | Dreamstime.com Marius Oncu scris astăzi, 06:09 Grupul bancar francez Crédit Agricole și-a informat angajații că "investighează oportunitatea de a ieși din România", potrivit datelor Profit.ro.

Conducerea a promis angajaților că îi va ține la curent cu evoluția acestei situații. Marile companii își informează, în general, angajații asupra

139

planurilor de vânzare destul de târziu, când lucrurile sunt avansate și urmează și informările publice către presă și investitori.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Mișcarea este argumentată prin tendința de consolidare de pe piața bancară și cadrul de reglementare tot mai restrictiv și solicitant. În perioada următoare, se mai arată în mesaj, Credit Agricole Bank România se va concentra pe atingerea obiectivelor de rentabilitate pentru anul acesta.

Potrivit informațiilor Profit.ro, grupul francez a discutat în ultimele luni vânzarea cu instituții financiare locale, printre care și Alpha Bank, în prezent favorită pentru preluarea operațiunilor locale ale Credit Agricole fiind însă Vista Bank. Grupul francez operează pe piața locală prin Crédit Agricole Bank România

Crédit Agricole România a fost înființată în 2010, în urma achiziției Emporiki Bank, inclusiv a filialelor regionale, de către Grupul Crédit Agricole, cel de-al treilea grup bancar din Europa după activele totale. Obiectivul principal al băncii vizează IMM-urile active în domeniul agriculturii. Recent, banca a lansat un agri hub regional în Slobozia. Astfel, în iunie anul trecut, Crédit Agricole România a inaugurat primul centru agri regional pentru partea de sud-est a României, cu scopul de a deservi mai bine fermierii din județele Ialomița, Călărași, Buzău, Brăila și Galați. Banca era pe locul 24 după dimensiune la finele anului 2018, cu active totale de 1,9 miliarde de lei și o cotă de piață de 0,4%.

* * *

Ștampila, eliminată din marea parte a instituțiilor statului. Actele de stare civilă, contractele publice și alte documente oficiale - fără ștampilă TAXE ȘI CONSULTANȚĂ Ovidiu Bărbulescu scris 11 sep 2019

Începând din iulie 2017, firmele și persoanele fizice nu mai sunt obligate să aplice ștampila pe niciun document necesar în relația cu instituțiile publice, nici chiar pe contractele încheiate cu statul, după cum a anunțat Profit.ro.

Un proiect de lege care stabilește ca nici instituțiile statului să nu mai aplice ștampila pe acte de stare civilă, contracte sau alte documente oficiale a fost adoptat astăzi, prin vot final, de Camera Deputaților. Astfel, ștampila va mai fi obligatorie pentru stat doar dacă este prevăzută în mod special în vreo lege.

140

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider Până în iulie 2017, legislația prevedea că ”persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri sau orice alte documente depuse la instituțiile sau autoritățile publice”. Guvernul a extins atunci sfera acestor documente, printr-o ordonanță de urgență, stabilind practic și în mod explicit că, de fapt, firmele și cetățenii nu vor mai avea nevoie de nicio ștampilă pentru actele din relația cu statul, inclusiv pentru contracte încheiate cu autoritățile sau instituțiile publice.

Acum, un grup numeros de parlamentari, atât de la partidele de guvernământ, cât și din opoziție, a susținut proiectul de lege prin care este eliminată ștampil și din instituțiile publice de stat. ”Un model de bună practică întreprinsă de Statul român este reprezentat de facilitarea interacțiunii între instituțiile statului și persoanele fizice și juridice de drept privat, precum și a entităților fără personalitate juridică, prin încetarea obligativității ștampilării contractelor, declarațiilor, cererilor etc. în relația cu autoritățile publice. Acest demers reprezintă un prim pas spre modernizarea și simplificarea raporturilor ce se stabilesc între subiectele de drept menționate anterior, dar nu suficient. Pentru o reală facilitare a acestor interacțiuni și pentru consolidarea efectivă a relației dintre cetățean și administrația publică, este esențială eliminarea obligativității aplicării ștampilei pe documentele emise sau solicitate de către cea din urmă”, afirmă inițiatorii Argumentul este că, la ora actuală, ștampila nu mai reprezintă un garant al veridicității actelor, dată fiind multiplicarea mijloacelor prin care aceasta poate fi procurată. Inițiatorii mai amintesc că semnătura electronică este promovată în Ununea Europeană ca mijloc de reducere a birocrației, în anul 2016 fiind adoptat și un regulament în acest sens. Astfel, la propunerea Comisiei Europene, a fost eliminată apostila pentru recunoașterea autenticității documentelor oficiale de tipul certificatelor de naștere, căsătorie, parteneriat civil, constatâbdu-se că obligativitatea autentificării actelor prin folosirea apostilei generează costuri și obstacole în activitatea cetățenilor și nu reprezintă neapărat un mijloc eficace de garantare și veridicității acestor documente

Proiectul completează legislația actuală prin adăugarea instituțiilor statului în cadrul categoriilor de persoane care nu sunt obligate să folosească ștampila, atât în relația cu persoanele private, fie ele fizice sau juridice, cât și în relația cu alte autorități sau instituții de stat. Conform formei finale a proiectului: - Persoanele juridice de drept public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice. - Persoanele juridice de drept

141

public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea și persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, entităţile fără personalitate juridică.

Prevederile din urmă nu se vor aplica, însă, instituţiilor sau autorităţilor publice cărora prin acte normative de rangul legii, cu caracter special, li se impune expres folosirea ştampilelor. Astfel, vor rămâne obligate a aplica ștampila doar acele persoane, instituții, autorități care au această obligație într-un act normativ de rangul legii (Lege, Ordonanță a Guvernului, Ordonanță de Urgență a Guvernului). Aleșii arată că nu poate fi identificată cu certitudine și exhaustiv legislația primară în care apare obligația de ștampilare a actelor și documentelor emise de instituțiile statului, astfel încât să se poată realiza o exceptare doar a anumitor instituții. ”După intrarea în vigoare a prezentei legi, este necesar ca fiecare persoană de drept public să facă o evaluare a legislației din domeniul să de competență (legislație primară, secundară, terțiară) și să decidă menținerea sau eliminarea obligației aplicării ștampilei pedocumentele emise de aceasta, în funcție de anumite condiționalități/rațiuni (importanța documentului, legislație europeană, tratate internaționale, relații între state, etc)”, arată parlamentarii. În măsura în care o asemenea obligație apare la nivelul unui act normativ secundar sau terțiar, instituția respectivă poate decide introducerea unei asemenea obligații la nivel primar, dacă este cazul.

În continuare, însă, fapta unui funcționar, din cadrul unei instituții sau autorități publice, de a solicita categoriilor de persoane menționate aplicarea ștampilei va constitui, ca și acum, abatere disciplinară și va atrage răspunderea disciplinară a respectivului funcționar sau angajat public. Acum, după votul din Camera Deputaților, proiectul trebue promulgat și de șeful statului pentru a intra în vigoare.

* * *

Jaf armat asupra unui camion care transporta hârtie igienică, în Hong Kong PERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, 13:52

Poliția din Hong Kong se află luni în căutarea unor bărbați care au participat la un jaf armat în urma căruia au sustras hârtie igienică, pe fundalul unei crize a aprovizionării cu acest produs, provocată de epidemia de coronavirus, informează AFP.

De peste zece zile, hârtia igienică a devenit un produs dificil de găsit în Hong Kong, în ciuda asigurărilor date de autorități care afirmă că aprovizionarea nu este afectată de epidemia de pneumonie virală, scrie Agerpres

142

Supermarketurile nu reușesc să se alimenteze într-o manieră suficient de rapidă, iar clienții formează cozi lungi înainte de ora de deschidere a magazinelor. Rafturile, care nu conțin îndeajuns de multă marfă, se golesc într-un timp foarte scurt.

Orezul, pastele, precum și produsele de curățenie și soluțiile hidroalcoolice sunt de asemenea la mare căutare. Poliția a anunțat că un șofer de camion a fost jefuit luni dimineață de trei bărbați, în fața unui supermarket din Mong Kok, unul dintre cartierele în care acționează triadele, mafia locală.

"Un curier a fost amenințat de trei bărbați înarmați cu cuțite, care au furat pachete cu hârtie igienică în valoare de peste 1.000 de dolari din Hong Kong (119 euro)", a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției. În imaginile transmise de postul de televiziune Now TV apar anchetatori din cadrul poliției lângă mai mulți paleți conținând hârtie igienică, în fața unui supermarket. Unul dintre acești paleți este pe jumătate gol.

* * *

De ce fiecare eco-războinic norvegian are 200.000 de petrodolariThe Economist 17 Februarie 2020

Startup-urile prietenoase cu clima din Norvegia sunt finanțate din fondul petrolier al statului

Foto: Getty Images / Guliver

DE CÂTEVA ORI PE AN, vecinii din Norvegia se adună să strângă frunze, să toaleteze tufișurile, să curețe florile de buruieni și să își repare ariile comune. Aceste ocazii aparțin unei tradiții numite dugnad (voluntariat comunitar). Cilia Holmes Indahl spune că Norvegia are acum nevoie de dugnad pe o scară mult mai largă pentru a se transforma într-o societate mai verde. Dna Holmes Indahl este șefa în vârstă de 30 de ani a Katapult, un grup de companii care investesc în firme de tehnologie cu scopuri verzi. Katapult organizează anual un „future fest” de trei zile în Oslo, un amestec de conferință de tehnologie și Burning Man.

143

https://reporterglobal.ro/author/the-economist/

Mulți tineri verzi norvegieni vor să reducă dependența țării lor de petrol. Startup-urile de tehnologie proliferează în Oslo, ajutate de subvenții generoase de la guvern. Startup-urile au nume precum „Douchebags” și „Monster”. Se întâlnesc în săli numite „Cocon creativ” sau “Bug Fixer”. Stau în birouri open space aflate în foste fabrici convertite chic, înconjurați de platouri de fructe și fotolii de puf, îmbrăcați negreșit în tricouri și fesuri negre. Anul trecut, Oslo a ieșit pe locul trei într-un clasament al celor mai competitive orașe în materie de angajați alcătuit de INSEAD, o școală europeană de afaceri. Inginerii absolvenți se îngrămădeau înainte spre profitabilul sector petrolier; în ziua de azi firmele mari de petrol au probleme în a recruta angajați.

Însă, deși Innovation Norway, o agenție de stat, a făcut o treabă bună în ultimii ani pentru promovarea startup-urilor, economia Norvegiei va rămâne dominată de petrol pentru viitorul previzibil. Petrolul a transformat țara de când a fost descoperit în câmpul petrolier Ekofisk în Marea Nordului în 1969. Norvegia este unul din cei mai mari exportatori de petrol din lume. Hidrocarburile sunt responsabile pentru jumătate din exporturile sale și pentru 19% din PIB. Și un nou boom petrolier începe acum. Johan Sverdrup, un uriaș nou câmp petrolier din Marea Nordului, ar putea să aducă Norvegiei 100 miliarde de dolari în următorii 50 de ani, conform estimărilor.

Sveinung Rotevatn, proaspătul ministru al climei și mediului, în vârstă de 32 de ani, recunoaște că Norvegia este un paradox – unul din liderii mondiali în folosirea energiilor și tehnologiilor regenerabile, însă și un uriaș al combustibililor fosili. Aproape toată electricitatea Norvegiei provine din surse regenerabile. Încălzirea cu păcură va fi interzisă în acest an. Jumătate din mașinile nou-înmatriculate sunt electrice (Norvegia este una dintre cele mai mari piețe pentru Tesla). Oslo a fost primul oraș din lume care a stabilit în fiecare an un prag pentru emisiile de gaze de seră. În ultima parte a anului 2018 a eliminat aproape toate locurile de parcare din centrul orașului, înlocuindu-le cu bănci, stații de biciclete și mai multe trotuare. În octombrie anul trecut, fondul suveran de bogăție al Norvegiei de 1,1 trilioane de dolari, cel mai mare din lume, instituit în 1990 pentru a pregăti țara pentru un viitor post-petrol, a anunțat că își va vinde acțiunile deținute în companii dedicate explorării petrolului și gazelor.

Face Norvegia destul pentru a se pregăti pentru un viitor post-petrol? Unii spun că ar trebui să facă mai mult. „Guvernul este adânc întrepătruns cu industriile vechi, însă nu a arătat că ar fi interesat și de a investi direct în firmele de tehnologie”, spune Trond Riiber Knudsen, directorul TRK, o firmă de investiții din Oslo. Statul e proprietarul unei treimi din acțiunile de

144

pe bursa din Oslo, inclusiv mari părți din Telenor, cel mai mare operator telefonic al țării; Norsk Hydro, cel mai mare producător de aluminiu; Yara, cel mai mare producător de fertilizatori; și DNB, cea mai mare bancă. Controlează, de asemenea, uriași nelistati precum Statkraft, un producător de electricitate, care dacă ar fi listat, ar fi cea de-a treia companie că mărime de pe bursă. Cu toate acestea, statul nu a mișcat un deget când mai multe firme de tehnologie au fost vândute către străini. În 2010, Cisco, un titan tehnologic american, a plătit 3,3 miliarde pentru Tandberg, un producător norvegian de echipament de videoconferință. În 2016, un grup chinezesc a cumpărat Opera, o companie norvegiană de software.

Ivar Horneland Kristensen, șeful federației de comerț și servicii, e de părere că guvernul ar trebui să fie mai atent la sectorul de servicii. Serviciile reprezintă 55% din PIB. Conform dlui Horneland Kristensen, Norvegia se confruntă cu patru provocări. Are nevoie să își reducă concentrarea de pe petrol și gaze, să își crească productivitatea prin utilizarea tehnologiilor, să își decarbonizeze economia pentru a îndeplini obiectivele acordului de la Paris și să creeze 25.000 de slujbe pe an pentru ca muncitorii petroliști care își pierd locurile de muncă să își găsească servicii bine plătite.

Norvegia a profitat de decizia sa înțeleaptă de a economisi principalul și de a investi profiturile bogățiilor sale petroliere. Însă mărimea însăși a fondului său suveran – peste 200.000 de dolari pentru fiecare cetățean – încurajează dependența. O proporție de 20% din norvegieni se bazează pe ajutoare sociale, iar aceasta nu include pensiile. Norvegia cheltuiește 4,3% din PIB pe ajutoare de incapacitate, a doua proporție că mărime din OECD, după Danemarca. Tinerii nu au cunoscut niciodată o țară fără bogății petroliere. Sunt obișnuiți cu școli și universități gratuite excelente și îngrijiri de sănătate gratuite. Dar pentru cât timp?

„Nu există un viitor pentru petrol”, insistă Mathias Mikkelsen, CEO-ul de 29 de ani al Memory, un startup care a dezvoltat o aplicație pentru a urmări timpul de lucru. Petrolul este noul cărbune, așa că investitorii isteți își investesc banii în alte părți, spune Inge Berge, CEO-ul firmei Wastefront, care, susținută de Innovation Norway, construiește o fabrică pentru a recicla cauciucuri. Însă atât dl Mikkelsen, cât și dl Berge au beneficiat de ecosistemul pentru startup-uri finanțat de bogăția din petrol și le-ar fi fost mult mai greu să își construiască companiile fără aceasta. ■

* * *

145

Coaliția pentru Dezvoltarea României deschide dialogul cu Guvernul pe teme fiscale prioritare Financial Intelligence 17 februarie 2020,

Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru pe fiscalitate din cadrul CDR

Grupul de lucru fiscalitate din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) a avut o întrevedere cu Ministrul Finanțelor Publice, domnul Florin Cîțu, pentru a detalia prioritățile în materie fiscală, dar și pentru a evalua sincronizarea acestora cu obiectivele Ministerului și a discuta maniera de lucru pentru atingerea acestora. Prioritățile CDR în materie fiscală vizează stabilitatea și predictibilitatea măsurilor fiscale, digitalizarea ANAF, menținerea cotei unice, reintroducerea plafonului la contribuțiile de asigurări sociale, stimularea activității de cercetare-dezvoltare prin operaționalizarea stimulentelor fiscale deja prevăzute în legislație, eliminarea plafonului la cesiunea de creanțe.

Prioritatea pe termen scurt este adoptarea proiectului de modificare a Codului fiscal care conține măsuri îndelung discutate, analizate și agreate cu mediul de afaceri în ultimii trei ani, printre care: introducerea consolidării fiscale, IFRS 16, dar și a proiectului de modificare a Codului de procedură fiscală care reprezintă un pas important în echilibrarea relației dintre contribuabili si autoritățile fiscale. CDR a subliniat importanța acestor modificări și a solicitat susținerea Guvernului pentru adoptarea lor cu celeritate în Parlament, proiectele aflându-se la Comisia buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților.

„Ne-am bucurat să constatăm deschiderea domnului Ministru Cîțu la dialog și preocuparea de a identifica soluții sustenabile pe termen lung pentru România. Totodată, salutăm faptul că una dintre prioritățile mediului de afaceri, respectiv înlocuirea termenului de 15 martie cu 25 mai pentru depunerea Declarației unice, s-a și pus în practică pentru anul 2020 și avem speranța că acesta va deveni noul termen stipulat în Codul fiscal”, a declarat domnul Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru pe fiscalitate din cadrul CDR.

146

https://financialintelligence.ro/coalitia-pentru-dezvoltarea-romaniei-deschide-dialogul-cu-guvernul-pe-teme-fiscale-prioritare/

https://financialintelligence.ro/author/financial_2018/

Atât Ministerul Finanțelor Publice cât și reprezentanții grupului de lucru pe fiscalitate al CDR au considerat utilă continuarea dialogului și au recunoscut importanța realizarii studiilor de impact ca fundament al unor măsuri viabile, în beneficiul României.

* * *

Legumicultorii din Cioroiași au ieșit cu plantele în tunele. Vremea bună i-a ajutat! 8 februarie 2020

Vremea caldă a ajutat legumicultorii să iasă mai devreme cu plantele în tunele! Am mers în comuna Cioroiași din Dolj pentru a vedea cum se pregătesc solariile cu varză și tomate, pentru ca primele roșii să iasă deja pe piață din luna mai!

Am mers la Dănuț Fota din Cioroiași, care are în cele două solarii nu mai puțin de 25.000 de fire de varză și roșii. L-am găsit în toiul plantării, pentru că în această perioadă legumele se mută din recipiente de plastic în solarii sau în tunele, cum este cazul verzei. “Este de muncă la noi de dimineața și până seara, avem 25.000 de fire și trebuie să le repicăm. Tomatele din soiul Precos se vor coace cam la începutul lunii mai, pe data de 10. Programul Tomata ne-a ajutat foarte mult, am accesat fonduri și accesăm tot ce se poate. Am beneficiat și de măsura de subvenție pentru usturoi, văd că

147

programele fostului Guvern sunt în continuare funcționale”, ne-a spus fermierul din Cioroiași.

Firele de roșii și varză sunt acum în turbă, în recipiente speciale și vor fi luate pe rând și plantate în solarii și în tunele. O muncă titanică, dar de la care legumicultorul din Cioroiași nu se dă în lături. Îngrășământul natural face ca plantele să se dezvolte frumos. “Acum începe munca în solarii, vremea caldă a ținut cu noi și după ce au fost repicate în turbă, începem să le plantăm. Varza o punem în câmp, în tunele și roșiile aici în solar. Sunt făcute în alveole, așa că mai sunt și pierderi, dar orice muncă are riscul ei”, mai spune Dănuț Fota.

După această fază, legumicultorul va cultiva castraveți și varză de toamnă, cu care speră să iasă tot primul pe piață. Suntem mândri de fermierii noștri harnici, care prosperă și muncesc!

* * *

148

* * *

149

apar-romania.ro · Web view2020/02/17 · Dincolo de acordurile bilaterale în vigoare, pentru a...

Documents

Transcript of apar-romania.ro · Web view2020/02/17 · Dincolo de acordurile bilaterale în vigoare, pentru a...