Stiri 11 octombrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 11.10.2019

1 EUR 4.7582

1 USD 4.3186

APIA si SUBVENTII

Au început despăgubirile pentru pesta porcină! Sute de crescători au primit deja banii  Iulian Luca 11 octombrie 2019

Crescătorii de porci din Teleorman, afectați de pesta porcină au primit despăgubiri. În județ sunt în continuare focare de pestă porcină africană dar autoritățile speră să le închidă până la sfârșitul lunii noiembrie.

Peste 800 dintre crescătorii de porci din Teleorman, afectaţi de pierderea animalelor din cauza pestei porcine africane (PPA), au fost despăgubiţi, valoarea plăţilor efectuate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) din judeţ depăşind suma de 2.500.000 de lei.

1

„Până acum au fost despăgubiţi 802 proprietari, iar valoarea plăţilor efectuate este de 2.543.200 de lei”, a declarat vineri directorul DSVSA Teleorman, Iulian Ianculescu.Potrivit acestuia, în prezent sunt active 253 de focare de pestă porcină, care se manifestă în gospodării din 51 de localităţi din judeţ. Un număr de 96 de focare au fost stinse, iar în perioada următoare vor fi închise alte circa 150.„Numărul focarelor de pestă porcină este în scădere. În următoarele zece zile vor fi închise 148 de focare şi sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să lichidăm toate focarele din judeţ”, adăugat directorul DSVSA Teleorman.În Teleorman, în jur de 7.070 de porci au fost afectaţi de PPA, toţi din gospodăriile populaţiei. Dintre aceştia, peste 6.700 au fost ucişi. În 17 localităţi din judeţ, autorităţile au fost nevoite să dispună uciderea preventivă a tuturor suinelor, măsură care a afectat 1.152 de gospodării.Proprietarii ai căror porci au fost afectaţi de PPA sunt despăgubiţi la valoarea de piaţă, între 8 şi 12 lei pe kilogram, în termen de 90 de zile de la eliminarea şi neutralizarea animalelor.

VIDEO! ȘEFUL APIA: 900.000 DE OVINE ÎN PLUS LA PLATA SUBVENȚIEI DE 17,71 EURO/CAP DE OAIE/AN!Agroinfo  11 octombrie 2019 -

CREȘTERE SPECTACULOASĂ! Numărul ovinelor pentru care crescătorii de animale vor încasa anul acesta cea mai mare subvenție, sprijinul cuplat, a crescut spectaculos. Prin comparație cu anul trecut, la plată sunt mai mult cu 900.000 de ovine!

Sprijinul cuplat la ovine (SCZ) este cea mai mare subvenție care li se plătește oierilor. Este o subvenție europeană, iar cerința obligatorie, esențială, pentru încasarea acestui sprijin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) este deținerea animalelor cu certificate de origine, înscrise în registrele genealogice ale raselor, la secțiunea principală. Crescătorii de ovine primesc această plată pentru berbeci cu certificate de origine, înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic. Trebuie respectată proporția un berbec cu origine la 35 de ovine femele înregistrate sau neînregistrate în cărțile de rasă și astfel plata se face și pentru aceste ovine.

Anul acesta, numărul ovinelor declarate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), solicitate la plata acestei subvenții, a crescut cu 900.000 de capete.

Cuantumul sprijinului cuplat la ovine, aferent anului 2019, este mai mare sau mai mic decât anul trecut?

Este puțin mai mic, 17,71 de euro pe cap de ovină, ne-a declarat Adrian Pintea, director general APIA.

2

Anul trecut cât a fost?

A fost 20 de euro. Sunt (la plată n.r.) mai mult cu 900.000 de capete de ovine anul acesta, a precizat șeful APIA.

VIDEO AICI CU DECLARAȚIA ȘEFULUI APIA, DE LA MINUTUL 2:49! PAGINA FACEBOOK AGROINFO!Datele oficiale, furnizate nouă tot de APIA, îl contrazic pe șeful APIA. Anul trecut valoarea sprijinului cuplat la ovine a fost de 15,9737 euro/cap de animal = 74,4981 lei/cap de animal. Aceasta este suma care le-a fost plătită crescătorilor de ovine. Probabil, în momentul în care a fost întrebat de AGROINFO, șeful APIA s-a gândit la cuantumul SCZ ovine din anul 2017.

Important de subliniat, sunt cu 900.000 de ovine în plus la plata SCZ, iar cuantumul anunțat de APIA pentru plata avansului este mai mare decât anul trecut. Concret, anul trecut valoarea SCZ a fost 15,9737 euro/cap de ovină, atât le-a plătit APIA oierilor, iar anul acesta valoarea SCZ este 17,7173 euro/cap de ovină. Ceva nu se potrivește, sunt mai multe capete de ovine la plată, iar cuantumul este mai mare. Sperăm, pentru binele crescătorilor, să nu urmeze, după plata avansului APIA, o recalculare a valorii pe cap de ovină a acestei subvenții și fermierii să fie forțați să dea banii înapoi. Nu ar fi prima oară. Așa s-a întâmplat când, în premieră, li s-a acordat un avans  APIA din sprijinul cuplat crescătorilor de bovine. După recalculare, fermierii au fost nevoiți să dea agenției de plăți o parte din banii încasați.

 

ULTIMA ORĂ! DĂNCILĂ DESPRE PLATA SUBVENȚIILOR APIA: SPER CA ACEST LUCRU SĂ SE ÎNTÂMPLE!Agroinfo  11 octombrie 2019

ȘEDINȚĂ DE GUVERN. Viorica Dăncilă, prim-ministru interimar, a anunțat astăzi, 11 octombrie 2019, în debutul ședinței de Guvern că este pregătită suma de 1,4 miliarde de euro pentru plata avansului la subvențiile fermierilor. Banii ar trebui să ajungă în conturile agricultorilor până la sfârșitul lunii noiembrie. Sper ca acest lucru să se și întâmple, a spus Dăncilă.

Acest Guvern a înțeles pe deplin rolul esențial al agriculturii și importanța dezvoltării satului românesc. De la preluarea guvernării, am pus agricultura între prioritățile noastre și am susținut puternic acest sector.

Am acordat la timp subvențiile, am extins suprafețele irigate, am pus în funcțiune sistemului antigrindină și am lansat mai multe programe de sprijin pentru fermieri și pentru promovarea produselor tradiționale.

3

Agricultorii români au beneficiat de fonduri de peste 10 miliarde de euro și ne dorim ca acest lucru să continue. După cum știți avem pregătită suma de 1.4 miliarde de euro ce urmează a fi plătită fermierilor, sub formă de avans, până la finalul lunii noiembrie. Sper ca acest lucru să se și întâmple, a spus Viorica Dăncilă, premier interimar, la începutul ședinței de Guvern, ținută vineri.

Vă reamintim că joi, 10 octombrie 2019, Parlamentul României a adoptat moțiunea de cenzură, depusă de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Astfel, Cabinetul Dăncilă asigură interimatul până la instalarea unui nou Guvern.

LISTA SUBVENȚIILOR DE CARE BENEFICIAZĂ FERMIERII ROMÂNI LA AVANSUL APIA!

ȘEFUL APIA, ANUNȚ DESPRE PLATA AVANSULUI LA SUBVENȚIILE AGRICOLE! CÂND ÎNCEPE PLATA?Agroinfo  10 octombrie 2019 -

PLATĂ AVANS SUBVENȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că va respecta calendarul pentru plățile fermierilor. APIA este pregătită să dea drumul pe 16 octombrie 2019 la plata avansului la subvențiile aferente anului de cerere 2019, cuvenite fermierilor care au solicitat ajutoarele din agricultură.

Întrebat de AGROINFO care este situația la plata avansului la subvențiile agricole, Adrian Pintea, directorul general APIA, a declarat că totul este pregătit ca banii să ajungă în conturile fermierilor.

Suntem pregătiți pentru plata subvențiilor. Pe 16 octombrie îi vom da drumul, a spus șeful APIA.

Fermierii români vor primi un avans de 70% din valoarea plăților directe pe suprafață și același procent din valoarea sprijinului cuplat la ovine și caprine.

Vă reamintim sumele pe care APIA le va vira în conturile fermierilor, începînd cu data de 16 octombrie:

VEGETAL 2019

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha, avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha.Plata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha, avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha.Plata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha, avans 70% din

4

sumă este 34,0988 euro/ha.Plata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha, avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha.Plata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha, avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha.

ZOOTEHNIE 2019Sprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal, avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal.Precizăm că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

ȘEFUL APIA, ANUNȚ DESPRE PLATA AVANSULUI LA SUBVENȚIILE AGRICOLE! CÂND ÎNCEPE PLATA?Agroinfo 10 octombrie 2019

PLATĂ AVANS SUBVENȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că va respecta calendarul pentru plățile fermierilor. APIA este pregătită să dea drumul pe 16 octombrie 2019 la plata avansului la subvențiile aferente anului de cerere 2019, cuvenite fermierilor care au solicitat ajutoarele din agricultură.

Întrebat de AGROINFO care este situația la plata avansului la subvențiile agricole, Adrian Pintea, directorul general APIA, a declarat că totul este pregătit ca banii să ajungă în conturile fermierilor.

Suntem pregătiți pentru plata subvențiilor. Pe 16 octombrie îi vom da drumul, a spus șeful APIA.

Fermierii români vor primi un avans de 70% din valoarea plăților directe pe suprafață și același procent din valoarea sprijinului cuplat la ovine și caprine.

Vă reamintim sumele pe care APIA le va vira în conturile fermierilor, începînd cu data de 16 octombrie:

VEGETAL 2019

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha, avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha.Plata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha, avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha.Plata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha, avans 70% din

5

sumă este 34,0988 euro/ha.Plata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha, avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha.Plata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha, avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha.

ZOOTEHNIE 2019Sprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal, avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal.Precizăm că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

Fermierii vor intra la plata avansului în ordinea în care au depus cererile la APIA Ramona Dascălu11 octombrie 2019

În numai câteva zile, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va demara plata primei tranșe din subvențiile agricole pe acest an.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu directorul general al APIA despre stadiul pregătirii dosarelor pentru autorizarea la plată și vă aducem noutăți despre activitatea funcționarilor. ”În data de 16 vom începe plățile în avans pentru Campania 2019. Până în momentul de față peste 380.000 de dosare sunt pregătite pentru calcul. Categoric că nu vor putea intra toate dosarele într-o singură zi pentru că nu se poate fizic, dar în scurt timp toate dosarele pe care ni le-am propus vor fi autorizate la plată. Vreau să subliniez faptul că începând cu data de 16 va începe plata avansului atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic. Fiind cerere unică, și dosarele care au parte de zootehnie vor intra la plată, mai exact sprijinul cuplat pentru ovine și caprine”, a declarat Adrian Pintea, directorul general al APIA, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Fermierii vor intra la plata avansului în ordinea în care și-au depus cererile de plată la sediul APIA, a lăsat să se înțeleagă șeful agenției de plăți.

6

”Nu există o ordine, pur și simplu sunt cei care nu au neconformități, aceștia vor intra la plată. Cumva e în ordinea depunerii cererilor, în funcție de cum au procesat colegii, dar nu este o alegere anume, să fie mici sau mari. Sunt luați efectiv pe rând toți fermierii”, a dezvăluit Adrian Pintea, directorul general APIA, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Din data de 16 octombrie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va demara campania de plată în avans a fermierilor care au depus cererea unică în Campania 2019. Se pot face plăți de până la 70%  în cazul plăților directe și de până la 85 la sută în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor compensatorii.

România beneficiază de o alocare de 1.943.162.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) iar în baza plafoanelor alocate și a informațiilor extrase din baza de date, APIA a stabilit cuantumurile în vederea calculării sumelor pentru avansul Campaniei 2019: Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha. Plafon 987.609.000 de euro; Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha. Plafon 101.799.000 euro; Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha. Plafon 570.959.000 de euro; Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha. Plafon 23.752.000 euro. Sprijin Cuplat Zootehnic ovine/caprine: 17,7173 euro/cap de animal adică 84,15 de lei pe cap de animal. Plafon 64.300.000 euro.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3. Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06. Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

7

Ce plăți se fac la APIA în luna octombrie agrointeligenta.ro 10 octombrie 2019

Calendarul APIA cu plățile pentru luna în curs. Octombrie este cunoscută de toți fermierii ca ”luna plăților în avans a subvențiilor agricole” iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este pregătătită să dea în plată un număr record de dosare în prima zi de autorizare a subvențiilor.

În plus, pe agenda agenției de plăți se mai află și alte programe pentru care se vor achita sume considerabile de bani.

Luna octombrie la APIA. Se plătește ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor În luna octombrie APIA are programată plata pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna septembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna august a anului 2019. Cea mai recentă autorizare la plată a avut loc pe 30 septembrie când au fost plătiți 1.405.000 lei. Banii se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Luna octombrie la APIA:

Începe plata avansului din subvențiile aferente anului 2019 APIA va demara pe 16 octombrie campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus Cereri Unice de Plată în anul 2019. Astfel, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013. Ca și anii trecuți plățile vor fi făcute cu prioritate pentru fermierii care dețin suprafețe cuprinse între 1 și 10 ha, urmând ca din data de 25 octombrie să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafețe mai mari de 10 ha de teren agricol. Anterior plăților în avans Ministerul Agriculturii trebui să lanseze în dezbatere publică plafoanele alocate pentru Campania 2019

8

urmând ca acestea să fie aprobate în ședință de Guvern și publicate în Monitorul Oficial. Ulterior, APIA poate stabili cuantumul pe hectar și cap de animal care va sta la baza plăților pentru anul 2019. România beneficiază de o alocare de 1.943.162.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) iar în baza plafoanelor alocate și a informațiilor extrase din baza de date, APIA a stabilit cuantumurile în vederea calculării sumelor pentru avansul Campaniei 2019: Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha. Plafon 987.609.000 de euro; Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha. Plafon 101.799.000 euro; Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha. Plafon 570.959.000 de euro; Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha. Plafon 23.752.000 euro. Sprijin Cuplat Zootehnic ovine/caprine: 17,7173 euro/cap de animal adică 84,15 de lei pe cap de animal. Plafon 64.300.000 euro. Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3. Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

Luna octombrie la APIA: Se plătesc banii pentru motorina utilizată în agricultură, semestrul II Centrele APIA pregătesc în această săptămână plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2019), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare. Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru. Sumele se achită către sectorul vegetal, sectorul zootehnic și sectorul îmbunătățiri funciare. În Ședința Guvernului din data de 2 octombrie 2019 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Prin actul normativ se completează lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat ce vizează institutele/stațiunile de cercetare-dezvoltare, eliminându-se astfel situațiile discriminatorii privitoare la institutele care au ca obiect de activitate testarea și înregistrarea soiurilor la accesarea schemei de ajutor, începând cu anul 2020. De asemenea, va crește suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2019, de la 580.000.000 lei la 595.606.000 lei. Aceste modificări vizează includerea institutelor care au ca obiect de activitate testarea și înregistrarea soiurilor în categoria beneficiarilor schemei de ajutor de stat prin reducerea accizei la motorina utilizată și completarea resurselor financiare necesare pentru plata

9

ajutorului de stat aferent perioadei aprilie-iunie 2019. Impactul financiar este de 15.606.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2019.

Luna octombrie la APIA: Se plătește renta viageră agricolă Pentru luna octombrie sunt programați la plată și fermierii care încasează renta viageră. Sumele se vor achita în două tranșe în funcție de metoda de plată aleasă de fermieri. În prima parte a lunii vor primi banii rentierii agricoli care au optat să primească banii prin mandat poștal urmând ca la jumătatea lunii să intre la plată și agricultorii care au optat ca plata să le fie efectuată prin virament bancar. Rentierii agricoli au avut termen până la 2 septembrie să se prezinte la APIA pentru obţinerea vizei aferente anului 2018. Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2018 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15 ocotmbrie, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative: – carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original); – copie a certificatului de deces; – copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”); – copie B.I/C.I./paşaport al moştenitorului; – împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original); – extras de cont pe numele moștenitorului.

ALTELE

Monitorul preţurilor la alimente va fi lansat pe 15 octombrie. Preţurile a 30.000 de produse din magazinele din România vor putea fi comparate Monitorul preţurilor la alimente va fi lansat pe 15 octombrie, iar consumatorii vor putea compara preţurile pentru 30.000 de sortimente în lanţurile de magazine existente în România, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Comparatorul preţurilor pentru alimente va fi lansat pe 15 octombrie. El este similar cu comparatorul pe carburanţi pe care l-am lansat în iunie şi care a mers bine. Similar în ce sens? Soluţie tehnică identică, deci poate fi accesat atât de pe un desktop, un laptop, cât şi de pe un telefon mobil prin intermediul unei aplicaţii care poate fi descărcată. Consumatorii vor putea să compare preţul unui coş de produse, deci produsele care îi interesează pe ei le bagă într-un coş şi pot să compare preţul la orice magazin din oraş - orice

10

magazin din ţară, dar o să îi intereseze bănuiesc oraşul în care locuiesc", a spus Chiriţoiu, potrivit Agerpres.

Potrivit şefului de la Concurenţă, în Monitorul preţurilor la alimente vor putea fi găsite 30.000 de sortimente de produse care sunt pe rafturile lanţurilor de magazine din România.

"Vor fi toate magazinele, de asta este un proiect foarte complicat, pentru că sunt prinse toate magazinele lanţurilor prezente în România şi care acoperă peste jumătate din vânzările de produse alimentare din ţară şi, de asemenea, avem toate produsele. Deci, toate magazinele şi toate produsele. În total avem 30.000 de sortimente care sunt prezente în acest comparator de preţuri. Omul îşi alege din cele 30.000 de produse care îl interesează şi le pune în coş", a precizat el.

Bogdan Chiriţoiu a precizat că aşteptarea autorităţii de concurenţă este ca preţurile, acolo unde sunt mai mari, să scadă, în caz contrar retailerul respectiv pierzând clienţi.

"În loc să te deplasezi, să mergi din magazin în magazin să compari preţurile, poţi să o faci de la tine de acasă, poţi să economiseşti în felul acesta timp şi aşteptarea noastră este faptul că, fiind mai uşor pentru consumator să compare preţurile, acest lucru va face ca retailerii să fie obligaţi să reducă preţurile spre nivelul celor care au preţuri mai mici, pentru că altfel vor pierde clienţi. Asta este aşteptarea noastră", a subliniat Chiriţoiu.

La sfârşitul lunii decembrie 2018, Consiliul Concurenţei a semnat un contract cu firma Maguay pentru "Monitorul preţurilor pentru alimente", contractul având o valoare de 1,42 milioane de lei.

Atât platforma web cât şi aplicaţiile mobile vor oferi multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.

"Dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a preţurilor va conduce la transparentizarea pieţei pentru consumatori, permiţându-le să se informeze cu privire la preţurile practicate de către principalii distribuitori cu amănuntul a produselor alimentare, respectiv de principalele reţele de distribuţie a carburanţilor auto, astfel încât aceştia să poată alege produsele (carburanţii auto şi alimente) cu cel mai bun raport preţ-calitate", preciza la finele lunii februarie şeful Consiliului Concurenţei.

Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi are peste 1,3 mil. accesări

11

Consiliul Concurenţei (CC) a lansat la 1 iulie 2019 platforma Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi, care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

"Dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a preţurilor va conduce la transparentizarea pieţei pentru consumatori, permiţându-le să se informeze cu privire la preţurile practicate de principalele reţele de distribuţie a carburanţilor auto, astfel încât aceştia să poată alege produsele cu cel mai bun raport preţ-calitate", declara recent Chiriţoiu.

Potrivit lui Chiriţoiu, proiectul "Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi", care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România, pare să meargă bine, având peste 1,3 milioane de accesări de când a fost lansat.

"Proiectul pare să meargă bine. A avut peste 1.300.000 de accesări de când a fost lansat. El nu va fi un miracol, să nu se aştepte lumea că or să scadă preţurile dramatic, că nu au cum să scadă dramatic, dar este o sursă de informare pentru conducătorii auto, să ştie unde pot să găsească combustibilul care-i interesează mai ieftin şi aşteptarea mea este că această informare mai lesnicioasă a conducătorilor auto va pune presiune asupra companiilor care au preţuri mai mari să le coboare spre cele care au preţuri mai mici", a declarat Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, este încă devreme pentru cuantificarea efectelor lansării acestui proiect, însă, în ultimul timp, preţurile la carburanţi în ultimul timp sunt un pic mai mici decât media europeană.

"E devreme ca să vedem asta, deci de-abia sunt câteva luni, nu pot să spun că putem cuantifica efectul. Dar, întâmplător sau nu, în ultima perioadă, România e din nou un pic sub media europeană la preţul benzinei şi motorinei. De unde în ultimii ani trecusem un pic peste media europeană, acum văd pe ultimele date ale Eurostat, atât la benzină, cât şi la motorină, suntem puţin sub media europeană", a subliniat el.

Inflaţia a scăzut la 3,5% în septembrie, după 3,9% în august. Citricele au înregistrat cele mai mari scumpiri : Cristina Bellu astăzi, 09:49 160

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,5% în septembrie, marcând o scădere de 0,4 puncte procentuale faţă de evoluţia înregistrată în luna august, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Raportul INS indică o scădere a preţurilor alimentelor cu 4,7% faţă de 5% în august, în timp ce serviciile au stagnat la 4,2%, iar mărfurile nealimentare au scăzut la 2,7% de la 2,9% în august.Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum

12

(IAPC) este 3,5%. De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la citrice (25,6%), fructe şi conserve din fructe (13,4%) şi cartofi (11,9%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu aproape 5%, iar gazele cu 4,93%.

BNR a transmis la începutul lunii octombrie că "cele mai recente evaluări relevă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent, pe o traiectorie uşor inferioară celei evidenţiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019”

La începutul lunii august prognoza BNR pentru inflaţia la final de 2019 era de 4,2% an la an.

Banca Mondială revizuiește în sus creșterea economică a României, dar estimează că deficitul bugetar se va adânci în 2020  InCont.ro, 10 octombrie 2019

Banca Mondială a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019, se arată într-un raport publicat miercuri de Banca Mondială (BM).

De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale faţă de previziunea precedentă.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, deficitul României ar urma să se situeze la 3% din PIB anul aceasta, urmând să se adâncească la 3,6% din PIB în 2020 şi apoi să se situeze la 3,5% din PIB în 2021. De asemenea, deficitul de cont curent va ajunge la 5,2% din PIB în 2019, la 5,4% din PIB în 2020 şi la 5,6% din PIB în 2021.

Rata inflaţiei este previzionată să ajungă anul acesta la 4,1% şi să se reducă la 3,6% şi 3,1% în 2020 şi, respectiv, 2021. Datoria ar urma să urce la 38,5%

13

din PIB în 2019, la 39,1% din PIB în 2020 şi la 39,5% din PIB în 2021, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

"Creşterea economică a României este aşteptată să se modereze pe termen mediu, în linie cu potenţialul pe termen lung, deoarece spaţiul fiscal disponibil se contractează, iar piaţa forţei de muncă se înăspreşte din ce în ce mai mult. Această înăsprire va fi probabil mai pronunţată pentru angajaţii cu educaţie terţiară, în cazul cărora rata angajării în primul trimestru din acest an, de 89,2%, era dublă faţă de cea a angajaţilor cu o educaţie mai scăzută. Aceste evoluţii vor pune probabil presiune pe creşterea salariilor şi vor alimenta sporirea inegalităţilor", avertizează Banca Mondială.

De asemenea, apreciază instituţia financiară, "este puţin probabil ca Guvernul să poată să ţină sub control în mod ferm dezechilibrele, în urma măsurilor fiscale promovate în ultimii ani, cuplate cu incertitudinile politice".

Pe termen mediu, susţine Banca Mondială, "Guvernul va avea dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Nou promovata Lege a pensiilor şi planificatele majorări salariale în sectorul public vor pune o presiune endemică pe deficitul bugetar consolidat şi vor reduce spaţiul fiscal disponibil pentru investiţii. Cele două măsuri vor adăuga aproximativ 0,8% din PIB la cheltuielile publice în 2019 şi 1,7% din PIB în 2020. Adâncirea deficitului fiscal va majora datoria publică la 39,5% din PIB la finalul lui 2021, de la 36,6% în 2018", susţine instituţia financiară.

"Incertitudinile politicii fiscale, cuplate cu înăsprirea pieţei muncii - amplificate de emigraţie - ar putea genera efecte adverse interne semnificative asupra creşterii şi investiţiilor. Acestea vor fi exacerbate de aşteptata încetinire a creşterii principalelor pieţe de export ale României, în special Germania şi Italia", avertizează Banca Mondială.

Instituţia recomandă reînnoirea eforturilor pentru îmbunătăţirea participării pe piaţa forţei de muncă şi măsuri pentru reducerea şomajului ridicat în rândul tinerilor şi a celor cu calificare scăzută, ceea ce va ajuta la atenuarea constrângerilor în ceea ce priveşte oferta şi la îmbunătăţirea sustenabilităţii creşterii.

"Pe termen mediu, punctul central al politicii fiscale ar trebui reechilibrat, de la majorarea consumului spre mobilizarea investiţiilor, în special din fondurile europene, pentru a sprijini o convergenţă sustenabilă spre UE şi incluziunea socială. Reformele în administraţia publică şi în companiile de stat, sporirea predictibilităţii reglementărilor, precum şi politici adecvate pentru rezolvarea disparităţilor sociale şi spaţiale ar trebui să fie pe agenda de priorităţi a Guvernului", susţine Banca Mondială.

14

LEGISLATIV

Este oficial: De astăzi ANAF nu va mai stabili criteriile de risc fiscal pentru acordarea codului de TVA astăzi, 09:31 591

Începând de astăzi, 11 octombrie 2019,  criteriile de evaluare a riscului fiscal, în baza căruia se acordă codul de TVA pentru contribuabili, nu vor mai fi stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. ca până acum. Această modificare este prevăzută în Legea nr. 172/2019 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Legea nr. 172/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 815 din 8 octombrie 2019 şi prevede următoarele modificări:

INTERNE

TRANSMISIUNE LIVE: PARADA TAURILOR 2019 agrointeligenta.ro11 octombrie 2019 11:11

https://www.facebook.com/agrointel.ro/videos/515021972396803/

Cultivatori care ne inspiră7 octombrie 2019 Rona David  Agricultura ecologică este o nișă în dezvoltare pentru viitorul fermelor de familie din România, iar vasta piață a produselor bio este, și ea, în continuă creștere.

Percepția celor mai mulți români este că biologic sau ecologic  înseamnă  produse de la țărani, de la micii producători, însa, nu este întotdeauna adevărat, criteriul de bază fiind neutilizarea pesticidelor.

15

Zeci de soiuri de legume, fructe și ierburi aromatice, toate, bio

Dorind să ofere mâncare sănătoasă fetiței lor, prahovenii Alina și Dan Constantinescu au renunțat la carierele lor, în corporații, și s-au apucat de grădinărit.

Culturile de plante aromatice, fructe de pădure, peste 60 de soiuri de tomate, dar și legume rare, precum kiwano, busuioc de salată, castraveți albi, maro, fasole violet, vinete de ghiveci, tomate cu fructe mici, ardei iuți și pomi fructiferi se întind pe o  8.000 de metri pătrați, exact în locul în care bunicii și străbunicii lor au trăit.

Grădina se găsește în satul Palanca, la 25 de km distanță de municipiul Ploiești, iar produsele au devenit cunoscute, în 2016, sub brand-ul de Nasul roșu. Ìnainte ca noi să ne mutăm, la țară, terenul era cultivat cu porumb. Nu am dorit să continuăm să cultivăm tot porumb, ci altceva, mult mai variat. Am constatat că dacă îngrijești bine plantele, fără a utiliza produse chimice, ele sunt cu adevărat gustoase și sănătoase și se pot dezvolta frumos.

La început, familia Constantinescu nu a vrut să creeze o afacere din asta, ci doar să aibe o activitate și să o deruleze cu pasiune. Nasul Roşu s-a transformat, însa, în primii trei ani, într-o platformă care adună zeci de alţi mici antreprenori români, iar grădina a devenit o fermă de două hectare.

16

Nasul roșu, după „Le nez rouge“ din Franța

Alina și Dan Constantinescu s-au bucurat de ambianța și experiența culinară dintr-un restaurant francez, numit „Le nez rouge”. Au descoperit bucuria lucrurilor simple și de suflet, de aici, dar și amabilitatea și pasiunea pentru gătit  a patronilor acelui resturant.

Acela a fost pentru noi un moment în care am descoperit că există oameni care nu se gândesc, în primul rând, la cifra de afaceri, ci la relațiile interumane și la valorile reale ale vieții. Ìn plus, „Nasul Roșu” este ușor de reținut pentru că fiecare dintre noi se poate gândi la simbolistica sa ca la: sănătate, bucurie, voie bună (…)

Dacă la început, livrarea comenzilor se făcea la uşa clienţilor, doi ani mai târziu, antreprenorii au deschis un magazin în zona Floreasca din Bucureşti.

Aproape 100 de clienţi le calcă, zinic, pragul, iar valoarea medie a unei vânzari este de 150-200 de lei. În magazinele Nasul Roşu se găsesc, pe lângă produse româneşti, şi produse specifice Italiei.

Anul trecut am avut vânzări de un milion de lei, însă nu cifrele reprezintă prioritatea noastră, ci, mai degrabă, ceea ce spun consumatorii: dacă sunt mulțumiți de produsele noastre și dacă îi ajutăm, în felul acesta, să se hrănească sănătos.

Cei doi tineri și-au propus să amenajeze o grădină demonstrativă unde oamenii să să vadă cum arată și cum cresc legumele, iar pentru doritori se vor organiza activități de grădinărit, în scop terapeutic. Un alt plan de viitor include înființarea unui atelier de conservare, pentru iarnă, a legumelor și fructelor.

17

 INDUSTRIE ALIMENTARA

Fabrică de sucuri naturale delicioase, produse din fructele şi legumele clienţilor de Cosmin ROMEGA www.grandebucovina.roSucurile naturale din fructe, care se obţin din fructele care se găsesc din belşug în această perioadă a anului – în special mere şi pere, sunt cea mai bună variantă de a ne bucura de un produs răcoritor şi energizant, fără conservanţi şi fără adaosuri de zahăr.

Cei care vor să savureze sucuri sănătoase, cu vitamine, obţinute din fructe şi legume din producţie proprie sau alese cu grijă, de la producători, au acum la dispoziţie serviciile unui producător cu experienţă în domeniu – Grande Bucovina, care a deschis recent o nouă fabrică, în municipiul Suceava.Noua unitate de producţie, dotată cu utilaje de ultimă generaţie, care garantează un randament foarte bun, de aproape 70%, la stoarcerea fructelor şi legumelor, se află pe Aleea Dumbrăvii nr. 33, fiind uşor accesibilă atât prin cartierul Burdujeni, cât şi prin Iţcani, de pe strada Gheorghe Doja, care face legătura între aceste cartiere.Procedura este simplă – clienţii vin cu produsele din care vor să obţină sucul natural, procesarea făcându-se pe bază de programare, chiar sub privirea acestora, dacă se doreşte.

„Oricine doreşte să apeleze la serviciile noastre este bine-venit. Produsele sunt garantate, pasteurizate, fără conservanţi şi fără adaos de zahăr. Sucul obţinut este garantat un an de zile, timp în care nu îşi pierde din proprietăţi, dacă este ţinut la o temperatură de maximum 10 grade Celsius”, a explicat Sebastian Rotaru, managerul Grande Bucovina.Fructele şi legumele sunt depuse pe o bandă transportoare, unde sunt spălate cu jeturi de apă cu presiune, după care sunt tocate şi apoi presate, sucul obţinut fiind supus unui tratament termic, de pasteurizare, după care se face îmbutelierea produsului finit, în ambalaje de tip bag-in-box (pretabile a se ambala în cutii) de 3, 5 şi 10 litri.Sucul obţinut este sută la sută natural, fără conservanţi şi zahăr, tocmai de aceea este considerat de părinţi o alternativă sănătoasă şi delicioasă la sucurile din comerţ, mai ales că pe lângă variantele clasice, de mere sau pere, se pot face combinaţii interesante şi cu multe vitamine, precum mere cu morcovi şi ţelină, mere cu sfeclă roşie şi morcovi.

  Date de contact Grande Bucovina – strada Aleea Dumbrăvii nr. 33, cartier Burdujeni telefon 0746547737 e-mail: rotaruseba.80@gmail.com www.grandebucovina.ro

18

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Urmează conferinţa Franchise Connection, Bucureşti, 21 octombrie 2019. Brandul bulgar de cofetării Nedelya a ajuns la 10 unităţi în România şi caută primii parteneri pentru franciză Cristina Rosca astăzi,

Dimitar Gikov, director regional al Nedelya: Planificăm să deschidem 10 cofetării în franciză în Bucureşti şi în ţară până la sfârşitul anului 2020.

Un număr de 50 de cofetării funcţionează pe teritoriul Bulgariei şi al României. Majoritatea de pe piaţa de la sud de Dunăre sunt francize.

„Povestea Nedelya începe la data de 1 aprilie 1993 în Bulgaria. Radoslava Mincheva şi Georgi Minchev îşi deschid prima cofetărie în centrul oraşului Sofia. Familia Mintchev îşi întâmpină primii clienţi personal. La scurt timp după deschidere au început şi propria producţie“, spune Dimitar Gikov, director regional al Nedelya.

Carrefour extinde programul de plata cu PET-ul in cinci orase din Romania. Harta si perioada de desfasurare Roxana Grosu11 Octombrie 2019, Companii

La inceputul lunii iulie, Carrefour a lansat, in Bucuresti, un program-pilot intitulat "Punem pret pe plastic", prin intermediul caruia clientii puteau duce la magazin o sticla PET, primind in schimb legume sau fructe produse de fermieri romani. Pentru ca rezultatele acestei campanii au fost chiar peste asteptarile retailerului, programul se extinde in alte cinci orase din Romania: Timisoara, Cluj-Napoca, Buzau, Constanta si Bucuresti.

Carrefour a publicat harta platii cu PET-ul

Primele doua orase care intra in programul Carrefour sunt Constanta si Cluj-Napoca, unde programul se va derula in perioada 11-20 octombrie. Urmeaza

19

Timisoara in perioada 25 octombrie-3 noiembrie, iar in Buzau si Carrefour Bucuresti Park Lake, plata cu PET-ul va fi disponibila in intervalul 8-17 noiembrie.

Plata cu PET-ul va fi implementata in Bucuresti, Constanta, Cluj, Timisoara si Oradea cu sprijinul Greenpoint Management si Green Academy, iar in Buzau cu sprijinul Primariei Municipiului Buzau si Green Resources Management S.A., in cadrul unor campanii de informare si educare a publicului si operatorilor economici din fiecare oras.

In perioadele mentionate, clientii din cele 6 orase vor putea cumpara fructe si legume provenite de la producatori locali in hipermarketul Carrefour din orasul lor, cu PET-uri. Fiecare PET valoreaza un fruct sau o leguma! Carrefour transforma plasticul in moneda pentru a stimula consumatorii sa foloseasca plasticul in mod inteligent, prin reducere, refolosire si reciclare.

Foto harta: Carrefour Romania

„Initial, in Carrefour Baneasa, trebuia sa avem o saptamana acest program, insa, la cererea clientilor, l-am mai prelungit cu inca o saptamana (9-21 iulie). In cele doua saptamani am strans peste 25.000 de PET-uri si am dat la schimb 6 tone si jumatate de legume si fructe, cele mai cautate fiind vinetele, ardeii kapia si varza”, a declarat, intr-un interviu acordat de curand Wall-Street, Felician Cardos, Manager Mediu Carrefour Romania.

Programul propus de retailerul francez contine activitati concrete pentru reducerea, refolosirea si reciclarea plasticului si a altor deseuri. Potrivit reprezentantilor Carrefour, in 2018, romanii au reciclat aproape 200 de tone de plastic prin intermediul statiilor SIGUREC si au cumparat 20 de milioane de pungi biodegradabile.

20

Cat de daunator este plasticul

Plasticul are efecte dezastruase pentru mediu, astfel ca multe tari si orase din lume interzic sau limiteaza foarte mult folosirea materialelor din plastic.

un PET se descompune in circa 1000 de ani un milion de sticle de plastic sunt cumparate in intreaga lume/minut in ultimii 70 de ani, in lume au fost produse 8,3 miliarde de tone de plastic la nivel mondial, se vand 2 milioane de pungi de plastic/minut 100 de kg de plastic se devarsa in ape/minut in oceane sunt circa 500.000 de tone de plastic, iar pana in 2025 se

estimeaza ca va fi mai mult plastic decat peste in oceane o punga de plastic este folosita, in medie, doar 12 minute 50% din plasticul folosit este de unica folosinta plasticul ucide mai mult de 1,1 milioane de pasari marine si animale in

fiecare an o persoana consuma anual 70.000 microplastice

GLOBAL

Evoluții ale producției agricole mondiale  REDACȚIA FIR 11 OCTOMBRIE 2019

Raportul lunar publicat joi de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA) nu a adus mari surprize, opinează observatorii de la agritel.com1. Câteva cifre ridică semne de întrebare asupra producției de grâu a Rusiei, pentru care estimările USDA rămân neschimbate, la 72,5 milioane tone, deși Ministerul Agriculturii rus anunțase o producție efectivă ce depășește deja 76 milioane tone. Agritel.com consideră, de asemenea, că producția de orz a Rusiei este încă subestimată de USDA la 20 de milioane de tone, în acest an.

Producția globală de semințe oleaginoase în anul comercial 2019/2020 este prevăzută la 574,8 milioane tone de USDA, în scădere cu 4,6 milioane tone față de estimările din septembrie, ca urmare a unei producții mai slabe de soia, floarea-soarelui și rapiță.

Producția de soia este proiectată la 339 milioane tone, cel mai mic nivel din ultimii patru ani, în special, pe seama reducerii prognozelor pentru producția de soia din SUA.

1 http://www.agritel.com/fr/

21

Pentru semințele de floarea-soarelui, producția globală este prognozată de USDA la 51,4 milioane tone, în scădere cu 1,2 milioane tone față de estimările din luna septembrie, reflectând o recoltă mai redusă în Ucraina, până la 14,5 milioane tone, și în Uniunea Europeană, până la 9,8 milioane tone.

Producția de rapiță a fost redusă cu aproape un milion de tone, la 68,6 milioane tone, ca răspuns la reducerile semnalate din Canada, Australia, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Prognoza pentru producția mondială de grâu rămâne aproape neschimbată față de estimările din luna septembrie, la 765 milioane tone în opinia USDA, care consideră că reducerea semnalată în Australia a fost compensată de creșterile din Uniunea Europeană.

Câteva evoluții ale producțiilor agricole semnalate în raportul publicat ieri de USDA:

Ucraina, scădere a producției de floarea soarelui Producția de floarea soarelui din Ucraina pentru 2019/2020 este prognozată la 14,5 milioane tone, în scădere cu 6% față de estimările din luna septembrie și cu 3% față de anul trecut. Randamentul este estimat la 2,34 tone la hectar, în scădere cu 6% față de luna trecută. Rapoartele recente ale Ministerului Agriculturii ucrainean confirmă scăderea randamentului. Suprafața totală este estimată la 6,2 milioane hectare, nemodificată față de ultima lună și în scădere cu 5% față de anul trecut.

Australia, randamente mai mici la producția de grâu Producția de grâu a Australiei pentru 2019/2020 este prognozată la 18 milioane tone, cu o tonă în scădere față de estimările de luna trecută și cu 700.000 tone mai puțin decât anul trecut. Zona recoltată este de 10,7 milioane hectare, cu 0,5 milioane hectare peste suprafața recoltată anul trecut. Randamentul este prognozat la 1,68 tone la hectar, cu 17% sub media ultimilor cinci ani.

Rusia, producție de porumb mai mare Cu un randament mai mare decât cel anticipat în luna septembrie, producția de porumb a Rusiei este estimată la 13,5 milioane tone pentru anul 2019/2020, cu 18% peste cea de anul trecut. Randamentul este estimat la 5,51 tone, în creștere față de luna trecută cu 4% și cu 15% peste cel realizat anul trecut, pe baza rapoartelor Ministerului Agriculturii rus. Suprafața totală este estimată la 2,45 milioane hectare, cu 3% mai mare decât cea din 2018. Datele Ministerului Agriculturii indică faptul că la începutul lunii octombrie se

22

recoltase 34% din suprafață. USDA precizează că producțiile preliminare de porumb declarate de Ministerul Agriculturii rus sunt, de obicei, mai mari decât cele raportate ulterior de agenția rusă de statistică.

China, producție în scădere la porumb, pe seama reducerii suprafeței plantate USDA estimează producția de porumb a Chinei la 254 milioane tone în 2019/2020, în scădere cu 1,3% față de anul trecut și cu aproximativ 5 milioane tone sub media ultimilor cinci ani. Declinul producției este atribuit unei scăderi semnificative a suprafeței plantate care pentru acest an este estimată la 41 milioane hectare, sub cea de anul trecut cu 1,1 milioane hectare. Randamentul este estimat la un record, la 6,20 tone la hectar, în creștere cu 1% față de anul trecut și cu 4% față de media ultimilor cinci ani, de 5,98 tone/hectar.

În septembrie, personalul USDA a vizitat principalele regiuni de producție de porumb și de soia din China, provinciile de nord-est ale Liaoning, Jilin și Heilongjiang. Observațiile pe teren au arătat că zona cultivată cu porumb a scăzut semnificativ în favoarea culturilor de soia, către care fermierii chinezi s-au orientat cu precădere în ultimele patru sezoane.

De asemenea, specialiștii USDA au relevat faptul că majoritatea regiunilor cultivate cu porumb, din provinciile de nord-est, aveau umiditate adecvată până la abundentă a solului, ceea ce a dus la condiții bune de creștere și, prin urmare, la un randament mai bun. Până la sfârșitul lunii septembrie, porumbul era la maturitate fiziologică și recoltarea era în derulare, potrivit USDA.

UNIUNEA EUROPEANA

Europa, cea mai afectată de încălzirea globală. Țările mediteraneene, Balcanii și Turcia, predispuse deșertificării  InCont.ro, 11 octombrie 2019

Ţările mediteraneene sunt în particular mai afectate de încălzirea globală, cu o creştere a temperaturilor peste cele medii, care ameninţă resursele agricole şi de apă.

Grupaţi în cadrul MedEcc, o reţea de peste 600 de oameni de ştiinţă din spaţiul mediteranean, aceşti experţi şi-au prezentat raportul la Barcelona, în cadrul unei întâlniri a Uniunii pentru Mediterana.

23

"Regiunea noastră este una dintre cele mai afectate de schimbările climatice", a declarat Nasser Kamel, secretar general al Uniunii pentru Mediterana, cu ocazia prezentării noului studiu, scrie Agerpres.

Cercetătorii din cadrul MedEcc susţin că deja creşterea temperaturilor în spaţiul mediteranean a atins pragul de 1,5 grade Celsius prin raport la perioada pre-industrială.

În 2040, conform studiului, creşterea temperaturii medii în bazinul Mediteranei ar putea ajunge la 2,2 grade Celsius, iar la sfârşitul acestui secol, în unele părţi ar putea ajunge chiar la 3,8 grade Celsius peste media din perioada pre-industrială, iar episoadele de caniculă vor deveni "mai frecvente şi mai intense".

Această creştere a temperaturilor va fi însoţită de o reducere a precipitaţiilor în deceniile următoare, reducere ce ar putea ajunge la 30% în zone precum Balcanii sau Turcia. De prevăzut sunt şi episoade, rare dar violente, de ploi torenţiale.

"Scăderea precipitaţiilor, asociată intensificării încălzirii contribuie la accentuarea tendinţelor de deşertificare", conform studiului.

Autorii studiului susţin că "populaţia mediteraneană considerată a fi 'săracă în apă' (adică dispunând de mai puţin de 1.000 m3 de apă pe cap de locuitor, pe an) va ajunge de la 180 de milioane de oameni în 2013, la peste 250 de milioane în următoarele două decenii".

De asemenea, recoltele agricole vor putea fi afectate de sărăcirea solului, de secete sau de valurile de căldură, iar pescuitul va şi el de suferit din cauza dispariţiei unor specii de peşti în condiţiile încălzirii apei mării.

BULGARIA

O româncă, Laura Manu, a fost numită în boardul director al Kaufland Bulgaria Cristina Rosca astăzi, 07:25 292

Laura Manu

24

Laura Manu şi-a construit cariera în retailul românesc, lucrând un deceniu pentru Kaufland şi cinci ani pentru Penny Market.

Laura Manu, un executiv român care şi-a construit întreaga carieră în retail, a fost numită în boardul director al Kaufland Bulgaria, urmând a deţine totodată funcţia de director comercial şi marketing.

Kaufland are în Bulgaria circa 60 de magazine şi 6.000 de salariaţi, compa-nia fiind prezentă pe această piaţă din 2006, conform presei locale. Pe piaţa din România nemţii sunt lideri cu afaceri de peste 2 mld. euro anual. Ei au de două ori mai multe magazine ca în Bulgaria şi dublu salariaţi. Piaţa locală este însă mai dezvoltată economic decât cea de la sud de Dunăre şi este tot-odată mai mare ca populaţie şi suprafaţă.

Înainte de această mutare, Laura Manea a lucrat timp de un deceniu pentru Kaufland România, după alţi cinci ani la Rewe România, compania care operează magazinele de discount Penny Market. Laura Manu a început la Penny Market ca buyer în 2003, pentru ca în vara lui 2008 (ultimul an de boom economic) să devină category manager în cadrul Kaufland, prima poziţie pe care a avut-o în companie. A crescut apoi la senior category manager, director de achiziţii pentru băuturi şi ţigări. Ultima poziţie înainte de a pleca în Bulgaria a fost aceea de director de achiziţii de alimente uscate.

UNGARIA

Crește numărul focarelor de PPA din Ungaria Maria Demetriad vineri, 11 octombrie, 2019

Potrivit autorităților sanitar-veterinare din Ungaria, citate de Radio România Actualități, în ultima perioadă au fost descoperite sute de cadavre de porci mistreți decedați din cauza pestei porcine africane,

25

într-o zonă în care anterior nu a fost confirmată prezența acestui virus. Nu au fost înregistrate până în prezent îmbolnăviri în rândul porcilor domestici. Mistreții au fost găsiţi în zona localității Budakeszi pe un domeniu de vânătoare împrejmuit, autoritățile luând măsurile necesare în astfel de situații pentru a se împiedica răspândirea virusului în afara perimetrului. Autoritatea de resort din Ungaria informase la sfârșitul săptămânii trecute că analizele de laborator au confirmat prezența virusului pestei porcine africane în cazul cadavrelor a 5 mistreți, care fuseseră descoperite pe acest teren. Specialiștii consideră că pesta porcină africană ar fi ajuns în zonă prin intermediul oamenilor deoarece terenul respectiv se află la o distanță mare de regiunile din estul Ungariei în care a fost depistat anterior virusul. Începând din luna aprilie a anului trecut, virusul pestei porcine africane a fost depistat în cazul a numeroși mistreți, dar în Ungaria nu au fost înregistrate deocamdată îmbolnăviri în rândul porcilor domestici.

BALCANI

Eurocronica: ”Spațiul Schengen” din Balcani Ovidiu Nahoi11 OCTOMBRIE 2019

Președintele Serbiei Aleksandar Vucic, premierul albanez Edi Rama și premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev la Novi Sad, Serbia, 10 octombrie 2019 Image source:  AFP

Liderii din Serbia, Albania și Macedonia de Nord au semnat  o declarație privind cooperarea economică regională, inclusiv cu privire la libera circulație a mărfurilor și a persoanelor.

26

Presa europeană vorbește despre un adevărat mini-Schengen. Iar cele trei state din Balcanii de Vest așteaptă ca această deschidere să contribuie la dezvoltarea economică - bineînțeles – dar și la apropierea de Uniunea Europeană.

Mesajul este important. Vorbim despre trei state care au trecut în ultimele decenii prin mari convulsii, ceea ce le-a ținut departe de proiectul european. Și astfel, au rămas în urmă și din punct de vedere economic. Doriți o dovadă despre ce înseamnă să fii membru al clubului și ce însemnă să nu fii?

Ei bine, conform Eurostat, în 2007, în momentul aderării, România se afla, la capitolul PIB pe locuitor, la 43% din media europeană, iar Serbia la 35%. În 2018, România se găsea la 64%, Serbia la 40%. Cu alte cuvinte, de la aderare încoace, România a recuperat 20 de puncte procentuale din diferența față de media Uniunii Europene. În acest timp, Serbia, aflată în afara clubului, a recuperat doar cinci .

Și mai există un mesaj. Faptul că după toate conflictele, generate îndeosebi de naționalismele concurente, cele trei țări din Balcanii de Vest înțeleg că șansa pentru bunăstare este dată de deschidere, comerț liber, libera circulație a persoanelor - modelul Uniunii Europene.

Provocările însă, nu s-au încheiat. Drumul până la aderare se anunță îndelungat și plin de obstacole.

La sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, considerând că aceste state au dat dovadă de o determinare puternică de a merge înainte pe calea către UE.

Dar pentru începerea negocierilor este nevoie de unanimitate și câteva state membre se opun, potrivit agențiilor de presă. Ar fi vorba despre Franța, Olanda și Danemarca.

Franța, de pildă, consideră că Uniunea Europeană are în acest moment prea multe probleme legate de reforma internă, migrația și schimbările climatice pentru a se putea angaja în procesul de extindere. În plus, cele două state ar trebui să mai aplice reforme, o eventuală deschidere a negocierilor putând fi reexaminată în 2020.

Dacă lucrurile vor sta așa, atunci frustrarea macedonenilor și albanezilor, care în majoritatea lor își doresc aderarea, ar fi de înțeles. Și există și un risc.

Balcanii nu mai sunt demult curtea din spate a Europei de Vest. Pe acest teren au început să joace și alte puteri, nu doar Uniunea Europeană. Să ne gândim la Rusia, Turcia și chiar Arabia Saudită. Și ele de-abia așteaptă să profite de eventualele dezamăgiri din regiune.

27

Să nu uităm că – lucru mai puțin știut la noi – Macedonia de Nord a reușit să înlocuiască  un regim iliberal, prin mecanisme democratice și acțiune civică. Doar așa s-a putut ajunge la schimbarea numelui, urmată de primirea în NATO.

Albania, Macedonia de Nord și Serbia nu sunt democrații perfecte. Economiile lor sunt încă slabe, sistemele de justiție nereformate, corupția este ridicată. Multe reforme sunt încă necesare.

Dar mesajul profund european dat acum de cele trei state, care au decis să uite de vechile neînțelegeri și să se deschidă unele față de altele, nu trebuie să rămână fără un răspuns din partea Uniunii.

GRECIA

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Grecia a ajuns să se împrumute la dobânzi negative. România, penalizată în continuare pe pieţele internaţionale din cauza deficitelor Sorin Pâslaru astăzi,

Grecia a ajuns să se împrumute la rate negative ale dobânzilor în condiţiile în care lichiditatea abundă în zona euro, astfel încât investitorii plătesc în loc să primească dobânzi.

Deci Grecia, un stat care a ajuns în buza falimentului în urmă cu nouă ani, este suficient de credibilă pe pieţele externe pentru ca investitorii să accepte să recupereze mai puţin din banii împrumutaţi, în schimb România, prezentată ca „tigru” al Europei de Sud-Est, cu o rată de creştere economică în medie de 4% în ultimii cinci ani, plăteşte o dobândă la împrumuturile statului de 3-4%.

Deşi suntem în UE de 12 ani, deşi 90% din sistemul bancar este în mâinile băncilor străine, economia românească este penalizată în continuare faţă de ţările din zona euro, iar statul, companiile şi cetăţenii trebuie să se împrumute la costuri de 4-10% faţă de ratele de dobândă curentă astăzi în zona euro de circa 1-2% la credite.

În zona euro lichiditatea este excepţională ca urmare a reducerii în septembrie a dobânzii Băncii Centrale Europene (BCE) cu 0,1%, până la 0,5%. Grecii au emis marţi, conform Financial Times, titluri pe 13 săptămâni în valoare de 487,5 milioane de euro  la -0,02% dobândă, faţă de 0,1% vânzarea anterioară din august. Titlurile de stat sunt cumpărate în general de băncile dornice să îşi „parcheze” cash-ul. La bondurile pe 10 ani, Grecia plăteşte un minim record de 1,5%. În acest moment, cam două treimi

28

din datoria guvernamentală în euro se tranzacţionează la yielduri (randamente) negative, inclusiv toate bondurile germane, conform Financial Times.

Italia şi Spania nu mai sunt de mult ţări în pericol, cred pieţele financiare internaţionale. Astfel, mult criticata Italie, unde reformele structurale nu avansează şi guvernele se schimbă necontrolat, se împrumută astăzi la dobânzi negative, în condiţiile în care în urmă cu 5-7 ani dobânzile ajunseseră şi la 10%.

Şi iată cum pieţele financiare acceptă şi dobânzi negative când pur şi simplu nu mai au ce să facă cu banii emişi cu nemiluita de BCE pentru a impulsiona creşterea economică. Dacă România era astăzi în zona euro, aşa cum ar fi trebuit, ca şi Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia, dobânzile la bonduri ar fi putut coborî la 0,5%, 1% sau chiar 0%. La aceste dobânzi favorabile statele se îngrămădesc să ramburseze în avans datoriile acumulate. Spre exemplu, Portugalia va rambursa un împrumut de 2 miliarde de euro obţinut de la Fondul European de Stabilizare Financiară (EFSF), economisind astfel 120 de milioane de euro din dobânzi. La 3% dobândă şi o datorie publică de circa 38% din PIB, adică aproape 80 mld. euro, România plăteşte dobânzi anuale de circa 2,4 mld. euro, triplu faţă de bugetul Ministerului Transporturilor.

Cu toate că piaţa monetară românească este la rândul său inundată de lichidităţi, marile bănci precum BCR sau BRD îşi permit să plătească doar 1% dobândă la depozitele în lei pentru populaţie, iar Raiffeisen să retragă pur şi simplu oferta de depozite în euro, dobânzile la creditele pentru locuinţă rămân la 4-7%, iar cele la creditele de consum 8-10%.

România rămâne ca o insulă a dobânzilor înalte unde veniturile băncilor din dobânzile la depozite sunt de patru-cinci ori mai mari decât cheltuielile cu dobânzile. Ca urmare, şi profiturile sunt pe măsură, adică, în general, profit net de 50 de lei la venit operaţional din comisioane şi dobânzi de 100 de lei.

În tot acest timp, în pofida profiturilor excepţionale, băncile închid sucursale, desfiinţează bancomate şi gradul de bancarizare exprimat ca active bancare/PIB sau credite bancare/PIB este în scădere. Şi  nimeni nu răspunde.

Cum ajunge o ţară precum Grecia, despre care se discuta în cei mai duri termeni în 2010-2011, la dobânzi negative, iar România, care a micşorat salariile în 2010 şi a ţinut în ultimii 10 ani cu dinţii de deficitul de 3% din PIB, să fie atât de lipsită de credibilitate pe pieţele financiare? În ultimii 3-4 ani, a existat tot timpul o temere hrănită în mod insistent că deficitul bugetar

29

de 3% va fi depăşit, dar nu a fost aşa. Pentru anul acesta prevederile sunt şi mai apocaliptice. Mulţi nu iau însă în seamă acest context extern complet neuzual al dobânzilor negative şi al supralichidităţilor.

Pe de altă parte, aici este un mare semn de întrebare al funcţionării pieţelor. Cum să ai în continuare ţări lipsite de infrastructură şi unde standardul de viaţă al locuitorilor este la 20% din cel al mediei UE, deci nevoia de investiţii este imensă, însă mii de miliarde de euro să fie parcate la dobânzi negative la Frankfurt, la BCE. Aici ceva nu funcţionează. Aceşti bani trebuie puşi la lucru.

ITALIA

Jambonul de Bosses, un rege în tradiția Văii D’AostaMircea Demeter vineri, 11 octombrie, 2019

Valle D’Aosta este una dintre regiunile italiene care produc cele mai rafinate alimente. Pășunile verzi, bogate în ierburi și mirodenii cu parfum aromat, permit realizarea cărnii și brânzeturilor cu calități unice, apreciate în întreaga lume. Printre cele mai cunoscute tăieturi de frig din această frumoasă regiune, se numără Jambonul de Bosses, care este produs și astăzi la 1.600 de metri înălțime, în uimitoarea Vale Gran San Bernardo.

 Atestare istorică  În Valea Gran San Bernardo există micul sat din Saint-Rhémy-en-Bosses, care a reprezentat în Evul Mediu, unul dintre cele mai importante noduri comerciale. Acolo, o comunitate de călugări augustinieni și-a dat seama că abația lor poate fi un refugiu pentru a-i găzdui și hrăni pe oameni în timpul călătoriilor. Gestul de caritate a fost atât de apreciat, încât călugării au fost plătiți în special cu brânzeturi și cozonaci, dar mai puțin cu produse din carne. Ca urmare, călugării au început să producă deliciosul jambon. Primele dovezi istorice cu privire la acest produs datează din 1397, fiind menționat

30

în „Contes de-a-ține-spital du Grand-Saint-Bernard”. Documentul numește produsul rece cu termenul „tybias porci”, care înseamnă coapse de porc. În mod tradițional, Jambon de Bosses este lăsat să se maturizeze în ”rascards”, case din lemn specifice, realizate exact pentru a păstra alimentele reci, cerealele și fânul, pentru a le proteja de deteriorare. Identitate  Producția de Jambon de Bosses s-a menținut aproape nestinsă până în zilele noastre, permițându-ne să degustăm o bucată din istoria și atmosfera acestei regiuni uimitoare. Jambon de Bosses este atât de înrădăcinat în cultura locală, încât are parte de un festival exclusivist, care are loc în Saint-Rhémy-en-Bosses în fiecare an, în a doua duminică a lui iulie. Putem găsi o altă dovadă a modului în care această șuncă este puternic legată de locul său de origine în simbolul tipic. Astfel, Jambon de Bosses este un produs cu o identitate precisă, care întruchipează pe deplin cultura și istoria locului de origine. Din acest motiv, în 1996, recunoașterea denumirii de origine protejată a început să protejeze numele și calitatea acestui produs. În consecință, toți producătorii de Jambon de Bosses DOP trebuie să respecte sever criteriile impuse de regulament, începând de la materiile prime, până la comercializarea șuncă. Producție  Porcii destinați producției de Jambon de Bosses trebuie să provină de la fermele de reproducție din regiunile Valle D’Aosta, Lombardia, Piemonte, Veneto și Emilia-Romagna. Animalele care îndeplinesc criteriile expuse prin regulament sunt abatorizate și transportate în Saint Rhemy en Bosses, singurul teritoriu destinat producerii de șuncă DOP. Coapsele sunt rafinate cu acuratețe și lipsite de grăsimea excesivă. După 24 de ore de odihnă, coapsa este sărată uscat, în încăperi frigorifice specifice. Pe lângă sare, se adaugă și câteva ierburi și mirodenii de munte, precum ardei, salvie, ienupăr, frunze de dafin, cimbru, usturoi și rozmarin. În timpul celor 15-18 zile de sărare, carnea este masată de multe ori, pentru a permite absorbția sării și aromelor, dar și pentru a garanta ieșirea de sânge și ser excesiv. Ulterior, coapsa este spălată, uscată și pregătită pentru asezonare, în încăperi întunecate, aerate, cu o umiditate constantă, reproducând ambientul tipic al vechilor „rascards”. După 12 luni, șunca este examinată și introdusă în comerț. Caracteristici   Datorită climatului uscat și aerat al muntelui și al utilizării de materiale de înaltă calitate, Jambon de Bosses este capabil să

31

achiziționeze, în cele 12 luni de condimentare, câteva caracteristici complet diferite de celelalte șunci. Fiecare mușcătură ne face să distingem mirosul moale și aromat al ierburilor de munte. Notele intense de piper și usturoi se echilibrează perfect cu ienupărul, salvia și celelalte parfumuri, garantând o explozie puternică de arome, dar niciodată prea invazive. În același timp, putem distinge și nota tipică a fânului, care însoțește șuncă în timpul condimentării.

SUA

Strategia BASF pentru agricultură: creștere bazată pe inovație, în piețe specifice Ramona Dascălu 11 octombrie 2019

Strategia BASF pentru o agricultură vizează o creștere bazată pe inovație, în piețe specifice. Această strategie este structurată în jurul a patru mari puncte de interes pentru companie, și anume:

O ofertă solidă, ce aduce la un loc semințele, trăsăturile genetice, protecția culturilor și soluțiile digitale pentru a contribui la succesul fermierilor la nivel mondial

Vizează o creștere profitabilă de un punct procentual peste piața agricolă mondială și o creștere de 50% a vânzărilor până în 2030

Lansarea a peste 30 de produse noi până în 2028, cu un vârf al potențialului de vânzări de peste 6 miliarde de euro

Creșterea vânzărilor de produse care contribuie substanțial la sustenabilitate BASF Agricultural Solutions vizează creșterea cotei de piață și un avans de un punct procentual peste piața agricolă. Până în 2030, divizia urmărește o creștere a vânzărilor cu 50%. Acest lucru va contribui semnificativ la obiectivul Grupului BASF de a atinge vânzări de 22 de miliarde de euro până în 2025, cu produse din categoria Accelerator, care aduc o contribuție substanțială în sprijinul sustenabilității în cadrul lanțului valoric.

32

Vizăm o creștere medie de 5% pe an pentru EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) pentru divizia BASF Agricultural Solutions. Există o așteptare din ce în ce mai mare de la fermieri, autorități de reglementare și consumatori din întreaga lume ca BASF să aducă valoare – din punct de vedere financiar, social și ecologic.

Prin strategia noastră în domeniul agriculturii, bazată pe inovație, acceptăm provocarea, concentrându-ne pe nevoile clienților și ale societății în sens larg. Credem în găsirea echilibrului optim pentru succesul fermierilor, al agriculturii și al generațiilor viitoare”, a declarat Saori Dubourg, membru în Consiliul de Administrație, la Ziua Piețelor de Capital de la Centrul de Inovare Agricolă BASF din Gand, în Belgia.

Strategia BASF în agricultură se bazează pe inovații care permit fermierilor să hrănească o populație în creștere și să facă față unor provocări precum terenurile arabile limitate, presiunea bolilor și schimbările climatice.

Creșterea bugetului de cercetare și dezvoltare până la valoarea de aproximativ 900 de milioane EUR în 2019 vine să sprijine portofoliul de produse inovatoare pentru agricultură al companiei BASF. Până în 2028, BASF va lansa peste 30 de produse noi, cu potențial maxim de vânzări de peste 6 miliarde de euro. Acestea includ opt substanțe active, precum și trăsături genetice unice și hibrizi performanți de grâu și rapiță, precum și soiuri de bumbac, soia și legume. BASF își armonizează activ oferta în funcție de nevoile fermierilor și ale industriei agricole, oferind soluții durabile, prin integrarea sustenabilității în toate deciziile care privesc business-ul și portofoliul său.

„Criteriile de sustenabilitate sunt încorporate în întregul nostru proces de cercetare și dezvoltare pentru a identifica și dezvolta în continuare acele componente care sunt atât în beneficiul fermierilor, cât și al mediului”, a declarat Peter Eckes, President Bioscience Research la BASF.

Consolidarea experienței clienților „Prin actuala strategie, deschidem un nou capitol care pune afacerea fermierului în centrul preocupărilor noastre”, a declarat Vincent Gros, President Agricultural Solutions la BASF.

„Fermierii au culturi diferite, cu cicluri de vegetație și necesități de cultivare diferite. De aceea, ne concentrăm pe anumite combinații de culturi, cunoscute sub numele de sisteme de culturi, unde avem o ofertă câștigătoare. În acest fel, putem susține cel mai bine clienții noștri în maximizarea recoltelor, atenuarea riscurilor legate de vreme și de presiunea bolilor, precum și în satisfacerea necesităților societății.”

33

În urma integrării structurale reușite a business-ului și a activelor preluate prin achiziție de la Bayer, în mai puțin de un an, BASF poate oferi fermierilor un portofoliu integrat de soluții agricole care cuprinde semințe, trăsături genetice, soluții pentru protecția plantelor, dar și soluții digitale.

Fiind una dintre cele mai importante companii mondiale de soluții agricole, BASF își concentrează activitățile pe patru mari segmente strategice de clienți și sistemele lor de culturi: soia, porumb și bumbac în America; grâu, rapiță și floarea-soarelui în America de Nord și Europa; orez în Asia; fructe și legume la nivel global. În total, aceste culturi reprezintă aproximativ 70% din piața globală. BASF va crea noi fluxuri de venituri din soluții digitale pentru agricultură.

Cu o importantă experiență în domeniul digital, precum și cu o tradiție în cultivarea parteneriatelor, BASF va oferi soluții digitale care adaugă valoare modului în care fermierii folosesc produsele BASF, modului în care își gestionează fermele, precum și modului în care accesează și cumpără produse sau servicii. În plus, BASF va utiliza tehnologii de precizie și digitalizarea pentru a crea oportunități viitoare de inovare în agricultură. Aceasta include noi modele de afaceri bazate pe rezultate.

Creștere considerabilă a vânzărilor și a EBIT (profitul înainte de dobânzi și taxe) pentru primul semestru al 2019 În prima jumătate a anului 2019, divizia Agricultural Solutions a crescut vânzările față de perioada anterioară cu 38%, până la 4,4 miliarde de euro. Acest lucru a fost determinat în principal de modificarea portofoliului prin achiziția business-ului și activelor de la Bayer în august 2018. EBIT pentru divizia Agricultural Solutions a crescut cu 23%, până la 861 milioane EUR în prima jumătate a anului 2019, în principal datorită contribuției achiziției.

Despre BASF În cadrul BASF, dezvoltăm chimia viitorului. Noi îmbinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cei aproximativ 122.000 de angajați ai grupului BASF lucrează pentru a contribui la succesul clienților noștri în aproape toate sectoarele și aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în şase segmente: Chimicale, Materiale, Soluţii Industriale, Tehnologia Suprafeţelor, Nutriţie şi Îngrijire şi Soluţii pentru Agricultură. BASF a generat o cifră de afaceri de aproximativ 63 mld. € în 2018.

Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursa din Frankfurt (BAS) şi ca American Depositary Receipts (BASFY) în SUA . Puteţi afla mai multe informaţii, accesând www.basf.com.

34

SUA

SUA va taxa cârnații europeni și brânzeturile italieneștiNora Marin vineri, 11 octombrie, 2019

Conform Reuters, SUA au primit de la Organizația Mondială a Comerțului acordul pentru a impune taxe vamale pentru produse europene în valoare de 7,5 miliarde de dolari pe an. Decizia vine în semn de compensație pentru suvențiile stabilite drept ilegale acordate de UE grupului aeronautic Airbus.

 Marea parte a tarifelor vor intra în vigoare de la 18 octombrie și vor fi aplicate produselor importate din Franța, Germania, Spania și Regatul Unit, țările considerate responsabile pentru subvenționarea Airbus. Este vorba despre taxe de 10% aplicate avioanelor civile și de 25% altor produse printre care: cașmir produs în UK, măsline din Franța, Germania și Spania, cârnați de porc produși în UE, cafea germană, vin franțuzesc, brânză italiană și scotch. Oficialii americani au avertizat că au dreptul de a crește taxele sau de a schimba produsele vizate, dar că orice decizie ulterioară va fi luată pe baza negocierilor cu UE. Decizia Statelor Unite vine ca urmare a faptului că Uniunea Europeană şi SUA sunt implicate într-o dispută comercială care durează de peste un deceniu, cu privire la subvenţionarea producătorilor de avioane Airbus şi Boeing. Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că ambele părţi au acordat subvenţii în valoare de miliarde de dolari celor doi producători de avioane, în ideea de a-i ajuta să dobândească un avantaj pe piaţă, şi le-a

35

cerut să înceteze să mai acorde subvenţii, în caz contrar urmând să le sancţioneze. În cazul Airbus, OMC a stabilit deja oficial, anul acesta, că subvențiile au fost ilegale. O decizie oficială pe tema subvențiilor acordate de SUA producătorului Boeing va fi luată la începutul anului viitor.  Marți, oficialii UE, care mai vorbeau încă despre o posibilă soluție amiabilă, au avertizat că ar putea reacționa, în funcție de decizia SUA. „Analizăm toate domeniile în care am putea reacţiona dar atât timp cât tarifele vamale americane nu intră în vigoare dăm prioritate unei soluţii negociate”, a declarat Cecilia Malmstrom, Comisarul european pentru Comerţ, într-o conferinţă de presă. „Există întotdeauna riscul ca situaţia să escaladeze”, a mai spus Malmstrom.

RUSIA

Agricultura Rusiei în secolul XIX-Criza care a schimbat lumea Maria Demetriad vineri, 11 octombrie, 2019

Una dintre cele mai importante și mai general expuse interpretări din istoria rusă este existența unei crize în agricultura rusă spre sfârșitul secolului al XIX-lea. O discuție despre această criză sau problemă agrară se regăsește în lucrările contemporane, în lucrările științifice din Occident. Pentru a vedea ce s/a petrecut în agricultura Rusiei în secolul al XIX-lea, facem apel de această dată la studiul publicat de Cambridge.

 Politica fiscală a ruinat țărănimea Orice discuție despre agricultura rusă, și în special despre distribuția veniturilor, ar trebui să fie prefațată de afirmația că nu există date suficiente din care se pot face judecăți incontestabile. Se pot face doar inferențe. Geroid T. Robinson a subliniat acest punct, afirmând că nu au existat și nici nu există mijloace pentru a determina, an de an, venitul real al țărănimii; nici acum nu este posibilă măsurarea cumulativă a tuturor schimbărilor din situația lor economică. Nu există date! Cel mai bun lucru care se poate face este selectarea anumitor factori măsurabili, care par să concentreze și să reflecte condiția generală. 

36

Susținătorii ipotezei crizei agricole susțin că politicile fiscale ale statului, în special cele ale lui Vîșnegradskîi, au dus la ruinarea economică a țărănimii. Intelectualii și savanții din anii 1870 și până în prezent au subliniat rolul impozitării ca factor critic în dezvoltarea crizei, susținând că emanciparea nu a oferit țăranului pământ suficient, necesitând plăți de răscumpărare care depășesc valoarea terenului și a păstrat practica de vârstă, a responsabilității comune, pentru impozite. În afară de plățile de răscumpărare, țăranii s-au confruntat și cu impozitele zemstvo, sătești, și cele indirecte. Dar trebuie menționat că impozitele indirecte au devenit mult mai importante ca sursă de venituri fiscale, decât impozitele directe; peste 80 % din veniturile fiscale proveneau din impozite indirecte, până în 1900. Se pare că există un acord universal potrivit căruia impozitarea ridicată a deprimat veniturile și nivelul de trai al țăranului. În plus, se presupune că sectorul țărănesc, și nu orice alt sector al economiei, a fost nevoit să suporte costurile programelor guvernamentale. Astfel, plățile de răscumpărare, împreună cu impozitele ridicate, au creat o povară care a fost o cauza de bază a declinului economiei rurale. Statul își propusese să-l impoziteze pe țăran până la epuizare. Clasa țărănească a fost redusă la mizerie abjectă, teren fertil pentru bolșevism și bolșevici. Factorul critic Politica fiscală a statului a fost considerată factorul critic al declinului economic al țăranului din mai multe motive. În primul rând, impozitele au consumat o mare parte din veniturile țăranului și nu au contribuit cu nimic în schimb. În al doilea rând, țăranul a fost obligat să vândă toate produsele sale pentru subzistență; și, în al treilea rând, s-a aplicat o presiune pentru a extinde suprafața totală a terenurilor agricole. Astfel, politica guvernamentală a dus la chirii mai mari, din cauza concurenței sporite pentru terenuri, prețurile au scăzut din cauza pieței inundate, iar țăranul, prin tehnicile sale agricole înapoiate, au epuizat solul, toate acestea fiind o consecință a încercării țăranului de a-și îndeplini cerințele fiscale ale statului. Numeroase studii, subliniind în principal restanțele la plățile de răscumpărare, ca dovadă a incapacității țăranului de a-și îndeplini obligațiile, au susținut afirmația că întreaga capacitate de plată a țăranului era epuizată. În perioada de la 1861, la 1881, arieratele de răscumpărare au crescut treptat, dar din 1881 până în 1901 au crescut rapid. În 1880, arieratele țărănești din plățile de răscumpărare au reprezentat 27% din evaluarea anuală. Sărăcia, condiția țăranului Istoricii susțin că, dacă țăranul ar fi avut banii, acesta și-ar fi plătit impozitele. Este neapărat așa? Geroid T. Robinson,

37

considerat autoritatea de vârf în agricultura țaristă pentru această perioadă, oferă o ipoteză, privind motivul pentru care arieratele în plata răscumpărării demonstrează incapacitatea de plată. Deoarece aceasta este o problemă critică, atât în teoriile standard referitoare la criză, cât și în interpretarea revizionistă prezentată aici, Robinson trebuie citat pe termen lung: în căutarea unui indice economic, se poate reconsidera problema taxelor și impozitelor? Obligațiile țăranului față de trezoreria publică au fost o cauză contributivă a suferinței sale, însă statisticile cu privire la cuantumul acestor obligații nu sunt valabile, de la sine, ca un indice al situației țăranului, din motivul că suma totală și fluctuațiile lor s-ar putea să fi fost compensate de alți factori economici. Pe de altă parte, datele privind restanțele din aceste plăți publice sunt cu totul diferite.

Rezultatul: Apariția comunismului Care este atunci semnificația acestor restanțe? Este implicit, uneori, altceva decât o indicație de lipsa de plată a plății? Răspunsul poate fi găsit chiar și prin cea mai întâmplătoare anchetă a metodelor de colectare. Confiscarea bunurilor nu a fost singura procedură posibilă, atunci când plățile nu au fost îndeplinite. Țăranul și familia lui ar putea fi supuși muncii forțate, iar uneori biciul a fost angajat, chiar și împotriva unui întreg sat, ca încercare de a ”învinge” impozitul. O armată de corecționari strânși la sarcină, metodele de încasare fiind ceea ce au fost, adică bătăile crunte, iar neplata poate fi considerată ca fiind de obicei o incapacitate de plată. Prin urmare, restanțele prezintă, probabil, cel mai bun dintre toți indicii, ai situației economice a țăranilor și totalitatea lor considerabilă, distribuția lor teritorială largă și faptul că acumularea lor continuă pare să indice o suferință largă și în creștere în întreaga Rusie. Pe acest fond, evenimentele începutului de secol XX aveau să schimbe lumea din rădăcini, aducând cel mai crunt regim imaginabil: Comunismul.

SANATATE si GASTRONOMIE

OCDE avertizează: obezitatea apasă asupra educaţiei, productivităţii şi economiei Catalina Apostoiu astăzi, 00:00 64

Lumea este, oficial, obeză, iar acesta este un lucru negativ pentru sănătate, educaţie şi creştere economică, avertizează OCDE, potrivit Bloomberg. Peste jumătate din locuitorii din 34 din cele 36 de ţări membre

38

ale organizaţiei au greutate peste medie, şi aproape jumătate dintre aceştia sunt obezi. Problema stă în calea creşterii economice şi pune presiune adiţională asupra bugetelor guvernelor, potrivit OCDE. În total, ţările membre cheltuiesc aproximativ 311 miliarde de dolari pe an pe tratarea problemelor legate de obezitate.

DOSAR

Moștenirea economică lăsată de Grindeanu, Tudose și Dăncilă Constantin Rudniţchi11 OCTOMBRIE 2019

În România, de fiecare dată când are loc o schimbare de guvern, în care se modifică și polii politici, se pune problema „grelei moșteniri”. Noul guvern îl acuză pe cel vechi de incompetență, rea-credință sau eventual nereguli mai mici sau mai mari. În urmă cu trei ani, guvernul PSD-ALDE acuza Executivul precedent, condus de Dacian Cioloș, că a lăsat o „gaură bugetară” de 10 miliarde de lei. S-a creat chiar și o comisie care nu a descoperit absolut nimic.Tema moștenirii lăsate de un guvern este cât se poate de serioasă. Fără a încerca să scuzăm guvernările liberale, nu putem să nu remarcăm că au fost o serie de situații în care dreapta politică a preluat puterea după o guvernare „de tip lăcuste” a PSD. Adică, o guvernare PSD care a secătuit statul de resurse.

De exemplu, o coaliție de partide sub numele de Convenția Democratică din România a venit la putere în anul 1996. A găsit o economie sleită de puteri și complet nereformată. O economie care își pierduse piețele din fostele țări socialiste, care avea fabrici cu mulți muncitori și cu pierderi mari, fără investitori și fără vreo încercare de a fi restructurate, o economie care trecuse prin cifre record ale inflației. În acest context, coaliția care a preluat puterea a fost nevoită să restructureze companiile de stat. Cu multe dureri sociale și economice și cu disponibilizări de personal masive.

În anul 1999, România a avut un vârf al datoriei externe de achitat care o aducea practic în pragul intrării în incapacitate de plată. O mare parte din problemele economiei veneau chiar din vechea guvernare socialistă.

În anii 2007 și 2008, guvernul Tăriceanu susținut de PSD a umflat aparatul bugetar și a pompat în creșteri de salarii. A venit criza și coaliția de la guvernare a trebuit să ia măsuri nepopulare, de austeritate pentru a echilibra bugetul de stat.

Mai sunt câteva exemple, dar să ajungem la situația actuală a economiei, după guvernările Grindeanu-Tudose-Dăncilă. Sunt câteva puncte fierbinți în moștenirea economică lăsată de guvernarea PSD.

39

Situația reală a bugetului de stat. La retragerea de la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu declara că din buget lipsesc nouă miliarde de lei. Situația poate fi și mai complicată. Deficitul bugetar este aproape de limita de 3% din PIB, cheltuielile cu pensiile și salariile reprezintă două treimi din totalul cheltuielilor bugetare și sunt mai mari decât veniturile fiscale. Aceste proporții ne arată cât de dezechilibrat este bugetul. Iar aceste cifre sunt raportate la primele opt luni ale anului. Din septembrie, cheltuielile cu pensiile au fost și mai mari.

Noul guvern va moșteni un aparat de stat stufos, apăsat de suspiciuni legate de corectitudinea angajărilor și de lipsa de eficiență. Există ideea de a efectua un audit al instituțiilor publice. O idee bună, dar care are un mare dezavantaj: necesită timp. Iar noul guvern va fi presat de timp și de așteptările populației. La fel de complicate sunt lucrurile și în ceea ce privește companiile de stat. La aceste firme, ordonanța privind managementul profesionist nu se mai aplică de mult, iar companiile au devenit niște feude de partid.

Ordonanța 114 și legea off-shore. Repararea stricăciunilor făcute de Ordonanța 114 nu va fi simplu de făcut. Actul normativ și-a făcut deja efectele, a fost schimbat în unele domenii și de aceea trebuie umblat cu atenție la prevederile Ordonanței. În ceea ce privește legea off-shore, trebuie luată în calcul ultima variantă a legii și cu siguranță este nevoie să reînceapă dialogul cu investitorii în perimetrele din Marea Neagră.

Legea pensiilor. Există tot mai mulți specialiști care au opinia, argumentată, că legea pensiilor nu poate fi susținută de buget. Drept urmare, experții propun o amânare, o prorogare, a legii pensiilor. Va fi un gest politic complicat, pentru că va fi, probabil, decontat, dar care se justifică din punct de vedere economic.

Datoria publică. În valoare nominală datoria externă a crescut de la 92 miliarde euro, în 2016, la 107 miliarde euro în primele șapte luni ale acestui an, adică cu 16%. Toate aceste evoluții macroeconomice ne arată o economie aflată pe nisipuri mișcătoare.

În concluzie, orice zguduire internă sau externă poate produce daune majore.

* * *

Licitaţie online de maşini agricole şi horticole Agroinfo  10 octombrie 2019 - Troostwijk Auctions organizează o nouă LICITAŢIE ONLINE cu utilaje agricole şi horticole.

40

Vor fi: TRACTOARE Fendt, John Deere, Deutz-Fahr, Massey Ferguson, Claas, New Holland, MAŞINI DE RECOLTAT FURAJE Claas şi John Deere; combine de recoltat, prese, remorci de însilozare, împrăştiere de gunoi, maşini de cosit şi multe altele!

LICITAŢIA se închide: marți 22 octombrie 2019, ora 17.00.

  Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul nostru web: TROOSTWIJKAUCTONS.COM

Reprezentăm mai mult decât un logo sau un site web. Suntem 180 de persoane. Şi suntem gata să vă ajutăm să profitaţi de valoare.

41

Noi credem că totul are o valoare. Dar trebuie să fiţi capabili să o găsiţi, să o recunoaşteţi şi să profitaţi de aceasta. Indiferent dacă doriţi să cumpăraţi sau să vindeţi bunuri industriale. Exact asta face Troostwijk. Aducem împreună cumpărători şi vânzători din întreaga lume în mediul online. Preţuim clienţii noştri, oferim consultanţă şi suntem cea mai mare casă de licitaţii B2B din Europa.

De ce Troostwijk?

Cumpărătorii găsesc cea mai mare ofertă de bunuri industriale. Licitarea se efectuează cu uşurinţă şi procesul de cumpărare este sigur. Experţi în domeniu ajută vânzătorii să obţină cele mai bune venituri.

Veţi găsi cumpărătorii potriviţi în întreaga lume şi veţi primi rapid banii în contul dumneavoastră.

(RO: https://www.troostwijkauctions.com/ro/about )

42

* * *

Corteva Agriscience va inaugura anul viitor un Centru de tehnologii pentru tratarea semințelor agrointeligenta.ro11 octombrie 2019 Corteva Agriscience intenționează să deschidă un Centru de tehnologii pentru tratarea semințelor.

Centrul de producție, localizat în Franța, va oferi un pachet complet de soluții pentru fermierii europeni. Corteva Agriscience își propune să inaugureze anul viitor un Centru de tehnologii pentru tratarea semințelor (Seed Applied Technologies – SAT) în Sud-Vestul Franței pentru a ajuta fermierii europeni să ofere culturilor cel mai bun start și să beneficieze de recolte bogate. Centrul din Aussonne va fi primul de acest tip din Europa și al treilea la nivel mondial. Acesta va deveni operațional spre finalul anului 2020 și va avea o activitate concentrată pe dezvoltarea de produse, beneficiind de investiții importante în cercetare, care vor facilita lansarea de noi soluții pentru a ajuta fermierii să gestioneze schimbările din domeniul agricol.

Corteva oferă deja o gamă de soluții de tratare a semințelor, respectiv soluții aplicate direct pe semințe, așa cum sunt Lumiposa și Lumivia, prin care semințele sunt tratate cu insecticide, Lumisena pentru aplicarea de fungicide pe semințe și Lumiflex, un fungicid cu care se tratează semințele de porumb. Ca urmare a parteneriatului anunțat între Corteva Agriscience și Pro Farm Technologies, un furnizor finlandez de tehnologii agricole, oferta companiei va include produse pe bază de soluții naturale aplicate semințelor prin intermediul platformei tehnologice brevetate de Pro Farm.

Aceste instrumente vor ajuta cultivatorii europeni să combată stresul abiotic și biotic și să crească nivelul de biodisponibilitate a substanțelor nutritive, îmbunătățind într-un mod durabil starea generală de sănătate a plantelor. Inovațiile din domeniul tratării semințelor garantează precizie în aplicarea dozelor, îmbunătățesc performanțele solului și potențează productivitatea agricultorilor.

„Faptul că tehnologiile de tratare a semințelor presupun aplicarea tratamentelor direct pe semințe și nu pe câmp, face ca impactul activității agricole asupra

43

mediului să fie mai mic”, a declarat Andre Negreiros, Lider Tehnologii de Tratare a Semințelor în Europa, Corteva Agriscience. „Corteva Agriscience este dedicată inovației. De aceea investim circa 5 milioane de euro în acest proiect, parte a eforturilor noastre de a ne consolida oferta pe segmentul de semințe. Suntem o companie concentrată atât pe producători, cât și pe consumatori, iar acest centru va ajuta agricultorii să-și majoreze productivitatea, răspunzând, în același timp, cererii consumatorilor pentru produse agricole obținute sustenabil”. Anunțul privind acest centru a fost făcut anterior datei de începere a congresului anual Euroseeds, eveniment care se desfășoară în perioada 13-15 octombrie în Stockholm, Suedia. Corteva s-a alăturat sutelor de participanți de la acest eveniment anual în care au loc discuții despre legislația UE, agricultura ecologică și reglementările privind sănătatea plantelor.

Câte focare de pestă porcină africană sunt acum în România Ramona Dascălu11 octombrie 2019 15:53

Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 337 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.105 de focare (dintre care 15 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A), potrivit datelor prezentate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), ieri, joi – 10 octombrie. 

Situația prezentată de ANSVSA nu cuprinde însă și cazurile nou apărute, atât cel din județul Sibiu, confirmat de Institul de Diagnostic și Sănătate Animală București (IDSA), cât și pe cel din județul Neamț, confirmat de același laborator ieri, joi – 10 octombrie.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel: – Judeţul Satu-Mare – 22 de focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 157 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Bihor – 26 de focare în gospodăriile populaţiei şi 182 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Tulcea – 173 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Brăila – 40 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți; – Judeţul Constanţa – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Ialomiţa – 28 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Galaţi – 34 de focare în gospodăriile populației şi 39 de cazuri la mistreţi; – Judeţul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 147 de cazuri la mistreți; – Judeţul Călăraşi – 6 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreţi; – Județul Buzău – 65 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți; – Județul Giurgiu – 232 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 279 de cazuri la mistreți; –

44

Județul Teleorman – 253 de focare în gospodăriile populației și 529 de cazuri la mistreți; – Județul Argeș – 16 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți; – Județul Olt – 110 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la misteți; – Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 39 de cazuri la mistreți; – Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți. – Județul Botoșani – 12 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți; – Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 16 cazuri la mistreți; – Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți; – Județul Prahova – 39 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți; – Județul Iași – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț; – Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți; – Județul Arad – 34 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți; – Județul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 4 cazuri la mistreți; – Județul Gorj – 27 de focare în gospodăria populației; – Județul Vâlcea – un caz la mistreț; – Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației; – Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației. Pe lângă aceste județe, au mai fost confirmate focare de pestă porcină și în județul Sibiu și județul Neamț. Virusul Pestei Porcine Africane a fost confirmat la un porc dintr-o gospodărie din localitatea Colun, județul Sibiu. Confirmarea a venit de la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană, au anunțat reprezentanții Direcției Sanitare Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sibiu, potrivit realitateadesibiu.net. De asemenea, și în județul Neamț, potrivit presei locale s-a confirmat PPA la o exploatație non-profesională din localitatea Agapia, confirmarea venind din partea IDSA București în data de 10.10.2019. Până la data de 10.10.2019 au fost despăgubiți 11.072 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 275.900.870 de lei. Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel: – Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru cele 24 de exploatații afectate în valoare de 73.700 de lei; – Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 277 de exploatații din 282 afectate în valoare de 1.324.140 de lei; – Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.185 de exploatații în valoare de 46.622.790 de lei; – Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.512 de exploatații dintr-un total de 3.964 de exploatații în valoare de 177.328.170 de lei; – Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploatații din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei; – Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.484 de exploatații dintr-un total de 2.596 de exploatații în valoare de 6.734.000 de lei; – Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 83 de exploatații dintr-un total de 92 de exploatații afectate în valoare de 252.000 de lei; – Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 44 exploatații din cele 45 afectate în valoare de 10.585.960 de lei; – Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 325 de exploatații din cele 451 afectate în valoare de 19.220.010 de lei; – Județul Teleorman – au

45

fost plătite despăgubiri pentru 802 exploatații dintr-un total de 808 de exploatații în valoare de 2.543.200 de lei; – Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 7 exploatații din cele 12 afectate în valoare de 75.960 de lei; – Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 214 exploatații din cele 569 afectate în valoare de 1.618.110 de lei; – Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 677 de exploatații din cele 1.072 afectate în valoare de 3.672.500 de lei; – Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 45 de exploatații din cele 55 afectate în valoare de 121.170 de lei; – Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru 3 exploatații din cele 6 afectate în valoare de 6.660 de lei; – Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 370 de exploatații dintr-un total de 632 de exploatații afectate în valoare de 1.131.500 de lei; – Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru cele 11 exploatații afectate în valoare de 31.350 de lei; – Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei; – Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 2 exploatații din cele 38 afectate în valoare de 23.410 de lei; – Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 29.990 de lei; – Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 95 din cele 105 exploatații afectate în valoare de 382.530 de lei; – Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei; – Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploatații afectate în valoare de 23.970 de lei; – Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru 16 din cele 17 exploatații afectate în valoare de 59.000 de lei. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 484.422 de porci afectați de boală și există 2.175 de cazuri la mistreți. În total au fost stinse 1.547 de focare după cum urmează: – 33 de focare în județul Satu Mare; – 4 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A); – 21 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A); – 3 focare în județul Maramureș; – 156 de focare în județul Brăila (dintre care 12 în exploatații comerciale); – 132 de focare în județul Dolj; – 5 focare în județul Vrancea; – 69 de focare în județul Bihor; – 132 de focare în județul Ialomița; – 10 focare în județul Ilfov; – 27 de focare în județul Giurgiu; – 11 focare în județul Argeș (dintre care unul într-o exploatație de tip A); – 7 focare în județul Olt; – 20 focare în județul Galați; – 96 de focare în județul Teleorman; – 94 de focare în județul Constanța; – 115 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială); – 3 focare în județul Timiș; – 4 focare în județul Sălaj; – 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A); – un focar în Arad; – 2 focare în județul Covasna; – 4 focare în județul Bacău; – 6 focare în județul Botoșani; – 2 focare în județul Vâlcea; – 4 focare în județul Prahova.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

46

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Ce să nu faci, cu niciun chip, de Sfânta Parascheva. Vremea, gravidele și „Sfânta Vineri” Vasile Surcel 10 octombrie 2019

14 octombrie este ziua în care este prăznuită Sfânta Paraschiva. Cu această ocaziela Iași se va desfășura un pelerinaj, organizat între 11 și 15 octombrie.

Sfânta Parascheva este prăznuită în fiecare an la data de 14 octombrie 2019. Anul acesta, programul pelerinajului de la Iași se desfășoară între  Cu ocazia pelerinajului de la Iași, acolo vor fi aduse spre închinare și moaștele Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, din Corfu.În calendarul orthodox, ziua Sfintei este marcată cu cruce roșie, aceasta fiind a doua mare sărbătoare religioasă ortodoxă din luna octombrie.Numită în popor și Sfânta Vineri, ziua Sfintei Parascheva este o sărbătoare veche care abundă în tradiții și superstiții. Domnitorul Vasile Lupu, a adus la Iași moaștele Sfintei în anul 1641 și le-a așezat în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi.

Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrală Mitropolitană din Iași.

47

Credincioșii care respectă vechile tradiții respectă o serie de obligații spirituale. Astfel, în această zi gospodinele nu au voie să facă nici un fel de treburi: nu au voie să coasă, nu au voie să gătească și în general, nu au voie sfă facă nici un fel de treburi pe lângă casă.Se spune că femeia care nu va ține cont de aceste interdicții se va alege cu dureri de cap și de ochi.

În schimb, în această zi sfântă este bine să se împartă must și vin nou, pine și lipie. Dar, nu trebuie date de pomană fructe marcate cu cruce, precum nucile, castraveții și pepenele roșu.

Femeile însărcinate trebuie să împartă mâncarea cu copii sărmani. Astfel, Sfânta le va ocroti la naștere, iar nașterea copilului va fi ușoară și fără de dureri.

Ziua Sfintei Parascheva poate prevesti și starea timpului.

Aceste previziuni sunt legate și de turmele de oi. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în ziua de 14 octombrie, ciobanii spun că iarnă va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă ele dorm risipite, iarna va fi blândă.

* * *

48

* * *

49