“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XI

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 376Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

PUBLICATIe lunara a INTREGULUI ORAS

Performanţele"Uniunii"ipocrite

Ziua românilorliberi

Teorie incredibilă: şefulPapei Franciscconduce lumeadin umbră!

UE şimititeiiromâneşti

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

Pagina 7

Medicamentecare ucid!

Divertisment

Pagina 8

Extratereştriitrăiesc printrenoi şi ne-audat arme!

1 IUNIE - ZIUA INTERNATIONALA A COPIILOR

ONORAŢI ÎNVINGĂTORII!

Visãm ca într-o bunã zisã dezlegãm tainele Universului...Nãdãjduim cã vom ajunge cândvasã zburãm printre stele, sã punempiciorul pe alte planete, sãcunoaºtem alte civilizaþii... Darpânã atunci, ce avem de gând sãfacem cu viaþa noastrã, cu timpulnostru? Ne risipim, cu o uºurinþãde neiertat, într-o lume ciudatã, încare, de multe ori, nu mai avemtimp nici pentru noi... Din câtavem, cât timp alocãm copiluluinostru? Puþin ºi uneori deloc!Printre facturile de achitat, grijilecotidiene, dead-line-urile proiec -telor de la job, uitãm sã acordãmparte din sufletul ºi timpul nostrucelor mai importante fiinþe delângã noi: copiii!

Cât valoreazã timpul tãu?Am sã vã spun o povestioarãdespre un tatã ºi copilul sãu. Nupot sã nu v-o istorisesc, deoarecesunt convins cã imediat ce o veþiciti, vã veþi ridica din faþa calcula-torului sau a televizorului ºi veþimerge sã vã îmbrãþiºaþi copilul.

Într-o zi, copilul merge latatãl sãu ºi-l întreabã cât câºtigã elpe orã. Preocupat, acesta îlrepede, spunându-i cã nu are timpsã-i rãspundã la aºa ceva. În urmainsistenþelor celui mic, îi rãspunde

totuºi: "Câºtig cam 10 euro peorã". Atunci copilul îi cere cincieuro. Tatãl se supãrã, considerândcã motivul pentru care acesta îlîntrebase era de fapt un pretextpentru a-l "stoarce" de niºte bani.κi trimite copilul în camerã ºi îºicontinuã treaba. Târziu, începe sãregrete cã nu i-a dat banii copilu-lui... poate vroia sã îºi cumpereceva... Merge la acesta, spunându-i cã i-a adus cei cinci euro.Copilul ia banii ºi atunci exclamã:"Gata tatã, acum am cei 10 euro.Acum poþi sã-mi acorzi o orã dintimpul tãu?"

Cât de bine îþi cunoºticopilul? Îþi sugerez câteva între-bãri la care rãspunzându-þi vei ºtiicât de bine îþi cunoºti propriulcopil! ªtii care e culoarea luipreferatã? Dar povestea favoritã?ªtii care e jucãria lui de care nu sedesparte niciodatã? Ce muzicãascultã sau ce sport îi place celmai mult? Care sunt visurile lui?Unde i-ar plãcea sã cãlãtoreascã?Ce dorinþe ºi-ar pune dacã s-arîntâlni cu peºtiºorul de aur? Cevrea sã se facã atunci când o sã fiemare? Care e numele prietenilorlui de joacã sau al colegului debancã? Are un erou preferat?

Dacã nu ºtii rãspunsurile

la întrebãrile de mai sus, e timpulsã iei o pauzã mai lungã ºi sã alocitimp din timpul tãu pentru a-þicunoaºte copilul. Punþile care nusunt create la momentul oportun,

pot fi dificil sau chiar imposibil deconstruit mai târziu!

La mulþi ani, copii ailumii!

Veghind puritatea lumii

Se numesc Alexia ºi Bogdan Pandelea, Alina Leescu, George Rãducanu, ªte-fania Riciu ºi Maria Banu (ultimele douã participante nu apar în pozã!). Ei aureprezentat România la Campionatul European de karate tradiþional, stilulFUDOKAN, competiþie care s-a desfãºurat în oraºul italian Caorle, în perioada 15 -19 mai ºi la startul cãruia s-au prezentat aproximativ 300 karate-ka din 12 þãri, avândvârste cuprinse între 6 ºi 13 ani. Seriozitatea ºi munca depusã de aceºti minunaþi copiide-a lungul istovitoarelor antrenamente efectuate sub îndrumarea dedicatului lorantrenor - sensei Florin Carabã - , a fost rãsplãtitã aºa cum se cuvine: Alina - o medaliede aur ºi una de bronz, Alexia - o medalie de argint, ªtefania - o medalie de bronz ºiBogdan - locul 5 la douã probe din 70 de concurenþi!

Bravo, copii! Meritaþi toatã admiraþia ºi preþuirea noastrã. ªi datoritã strã-daniei voastre, sportul românesc are viitor, iar clubul mizilean de karate HASU adevenit un autentic brand! Mulþumindu-le sponsorilor pentru generozitate, clubul lededicã aceste victorii.

În dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã,prin amabilitatea Primãriei oraºului Mizil, începând cu data de 1 mai, MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul

acestei instituþii, la adresa www.primaria-mizil.ro, secþiunea "Publicaþii".

ONLINE www.primaria-mizil.ro

MIZILUL

ŞTIRIAVION

NASA a început tes -tarea noului avion supersonic depasageri. Denumitã "fiul luiConcorde", aeronava supersonicãeste proiectatã de CompaniaBoeing. În momentul de faþã,avioanelor supersonice nu li sepermite sã zboare pe teren, dincauza zgomotului puternic, cepoate duce la explozii sonice.

LEACCercetãtorii danezi sunt

aproape sã descopere un leacaccesibil pentru HIV, dupã ce aureuºit sã izoleze virusul HIV deADN-ul uman ºi sã îl distrugãdefinitiv. Oamenii de ºtiinþã arputea astfel fabrica un medica-ment aºteptat sã fie disponibil încâteva luni. În prezent, cercetã-torii fac teste pe oameni pentru adovedi eficienþa metodei lor.

AER CONDIŢIONATDe la 1 ianuarie 2013 a

intrat în vigoare RegulamentulUE 206/2012 de punere în apli-care a Directivei ErP 2009/125CE referitoare la aparatele de aercondiþionat cu o capacitate depânã la 12 KW. Scopul este acelade a promova un nou concept de"produs ecologic" printr-un con-sum minim de energie electricãºi, astfel, o reducere cu 20% aemisiilor de CO2. În prezent, pepiaþã existã douã mari categoriide aparate, cu compresor de tipON/OFF (pornit/oprit), care aupreþuri mai mici sau cu compre-sor inverter, care au preþuri maimari. Din 2014 aparatele cu com-presor de tip ON/OFF (pornit/oprit) vor fi interzise total la co -mercializare, iar anul acesta seacceptã finalizarea stocurilorexistente, fiind ilegal sã se maiimporte altele.

TAXADan ªova, ministrul

delegat pentru Proiecte de infra-structurã de interes naþional ºiinvestiþii strãine, a anunþat cãºoferii care vor circula pe cei 58de kilometri ai autostrãzii Co -marnic-Braºov sau Autos tradaZãpezii, cum mai este cunoscutã,vor plãti o taxã de circa 3 euro/100 de km. Taxa este impusã dincauzã cã aceasta va realizatã princoncesiune, plata realizându-sefie prin trimiterea unui SMS, fieprin achiziþia unui cod de baresau a unei viniete din benzinãrii,aºa cum în prezent ºoferii îºicumpãrã rovinietã pentru circu-laþia pe drumurile naþionale.

METEOMeteorologii estimeazã

cã ne aºteaptã o varã la fel de cãl-duroasã ºi de secetoasã ca ºi ceade anul trecut. Sudul ºi sud-estulþãrii vor fi cele mai afectate delipsa de precipitaþii, iar începânddin iunie, temperaturile vor creºteºi ploile se vor rãri. Mai mult, diniulie vremea va fi canicularã,mercurul din termometre depã -ºind valorile medii obiºnuite pen-tru aceastã perioadã. Estimãrilepe termen mediu fãcute publicede ANM sunt realizate deCentrul European pentru prog-noze pe medie durata de laReading, Anglia, gradul derealizare al acestor tipuri de prog-noze fiind de 60%.

DECORAREPreºedintele Traian Bã -

sescu i-a conferit militaruluiromân Florinel Enache, rãnit în

Publicaþie editatã de AsociaþiaCulturalã “Agatha Grigorescu

Bacovia”

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefoane: 251 011

250 3400766 329 293

E-mail: publicatiamizilul@yahoo.com

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA

adyzest@yahoo.com

În primii ani de "dupã",când, sub privirile tulburi aleromânilor "ambetaþi" de atâta "li -bertate", conducãtorii de atunci aiþãrii (oare aleºi sau numiþi?) se ºiapucaserã sã decaveze cu frenezieþara, a te opune fãþiº lor sau a le cri -tica manierã de "guvernare", era ungest inutil, dar ºi de o mare irespon-sabilitate. Mai mult chiar, a cutezasã-l contrapui atunci pe Ceauºescului Iliescu & Co. era echivalentulunei "sinucideri" publice.

Românii ºi nevestele loraveau acum alte "preocupãri": sãtuide stereotipele discursuri inter-minabile ale gângãvitului, suspinauºi admirau cu evlavie un preºedinte- Ion Iliescu, promotorul "capitalis-mului cu faþã umanã" - zâmbinddin toate încheieturile ºi care nelãmurea, sfãtos, cum e cu demo -craþia ºi cu viitorul þãrii; un premier- Petre Roman - tânãr, bãtãios,îmbrãcat "la patru ace", care seadresa Europei în toate limbile pecare le învãþase pe vremea cândînvãþa cum e cu fluidele în Franþa(?), dar le-a ieºit repede pe nas ado-raþia... Generaþia post-revoluþionarã- Iliescu, Roman, Constantinescu,Geoanã, Isãrescu, Hrebenciuc,Tãriceanu, Bãsescu, Boc ºi mulþi

alþii - distruseserã, pentru mult timpde acum încolo, viitorul þãrii.

Precum popicele înce-puserã sã cadã vechile realizãri ale"cârmaciului", lovite necruþãtor ºicu înverºunare de bilele mânuite de"iscusiþii" demolatori... Dar nimicnu apãrea în locul lor! Românii,care tocmai descãlecaserã prin tal-ciocurile Europei, cheltuindu-ºieconomiile ºi umplând þara de ciu-rucurile Occidentului ºi Orientului,priveau cu o îngãduinþã criminalãraptul ce se petrecea în România,fiind preocupaþi doar sã nu-ºipiardã "libertãþile udate cu sânge".Dimpotrivã, peste puþin timp, aubeneficiat ºi de alte noi "bucurii",necunoscute pe vremea "împuºca -tului": ºomaj, inflaþie, fãrãdelege...si foarte curând, numãrul celor careau început sã plângã dupã vre-murile ce tocmai apuseserã urma sãcreascã. ªi creºte ºi astãzi...

Având la dispoziþie ostrategie coerentã ºi pe termen lung- "amãnunt" considerat a fi lipsit deimportanþã de cãtre noii veniþi -Ceauºescu dispusese realizareaunor investiþii remarcabile ºiîndrãzneþe, realizãri de care sebucurã ºi astãzi cei ce-l contestã ºi-l hulesc. Scopul era corect definit -

modernizarea þãrii -, mijloaceleînsã n-au fost totdeauna cele maipotrivite. Categoric, "micul panto-far" a comis multe ºi mari greºeli,unele cu implicaþii adânci ºi deduratã în viaþa poporului sãu ºi aºaminti aici doar sacrificarearomânilor în vederea plãþii, îndevans, a datoriei externe. Dardespre greºelile celor de-acum n-avem nimic a spune? Pe ãla nu l-amputut dovedi cã avea conturi înstrãinãtate, dar pe ãºtia, care îndecurs de 23 de ani au devenit dincioflingari miliardari?...

A fost Ceauºescu un dic-tator în adevãratul sens al cuvântu-lui? Categoric, da! De fapt, asta ºiera esenþa statului socialist super-centralizat: deþinerea de cãtre con-ducãtorul statului a întregii puteripolitice. Dar cine i-a atribuit - însens peiorativ - aceastã etichetã?Maimuþoii care în decembrie 89 seperindau pe ecranele televi-zoarelor? Cei care beneficiaserã dinplin de pe urma comunismuluiceauºist? Cât de naivi am fost... Afost Ceauºescu un om rãu pentruþara sa? Ce s-a construit în 25 deani nu am reuºit sã întreþinemmãcar. Ba, din contra, am dãrâmatsau am vândut, iar bãnuþii n-au

intrat învisteria þã -rii, ci prin bu -zu narele celor dinTop 300. Aceastaeste realitatea! Ce ne-aadus "revoluþia"? Liber -tatea de a merge la cãpºuni, lacãrat þucale, la toate muncile"umilitoare" refuzate de alþii, cãcinoi nu mai avem fabrici, uzine,întreprinderi ...

De mult timp, "jandarmu-lui planetei" i se pusese pata peHugo Chavez, preºedintele Vene -zuelei, þarã foarte bogatã în petrol."Chavez sprijinã terorismul, esteun dictator. Chavez trage în propri-ul popor, Chavez antisemit,Chavez militarist"... ªi încercãrilede demonizare au continuat pânã înclipa morþii sale... Totuºi, am onelãmurire. Dacã Chavez a fost aºacum spun americanii, un dictatorcare ºi-a chinuit poporul, de ce lafuneraliile lui au participat aproapenouã milioane de oameni? ªi con-tinui sã mã întreb... Acum, de ce omare parte a românilor a ajuns sãplângã în pumni dupã Cea u -ºescu?...

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

NOSTALGIE? NICIDECUM. ADEVĂRURI!

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Nimeni nu sãrbãtoreºteindependenþa României. Mulþiromâni nici nu au habar cã 9 mai1877 e ziua proclamãrii lor ca naþi-une de sine stãtãtoare. Adoptarea eica zi naþionalã n-ar însemna decâtîncã o "liberã", care, cuplatã cu 1Mai ºi, la noroc, cu Paºtele, sã facãun pod de vreo 10 zile de loisir.

Totuºi, dacã ne consi -derãm cetãþeni ai unei naþiunieuropene ºi nu membri ai uneiturme, dacã încercãm sã nu trãim cagâzele, în orizontul exclusiv al zileiºi vrem sã înþelegem ºi ce ne aºteap-tã mâine, trecutul nu-i o pierdere de

timp.De pildã, eu zic cã e

interesant sã ºtim cã IndependenþaRomâniei nu a dorit-o niciuna din-tre marile puteri care conduc ºiastãzi Europa. Rusia n-ar fi permisnicicum intrarea armatei române înluptã cu turcii dincolo de Dunãre,dacã situaþia trupelor ruseºti nu ar fidevenit criticã la poalele Plevnei.

Marele duce Nicolae,comandantul rus, i-a solicitat prin -cipelui Carol angajarea românilorîn luptã, dar a refuzat sã ofere vreogaranþie privind integritatea teritori-alã ºi independenþa României dupãrãzboi.

Cei peste 10.000 de ostaºiromâni, unii voluntari din Tran -silvania ºi Bucovina, cãzuþi înluptele crâncene din Bulgaria, sfâr -ºite cu capitularea lui Osman Paºa,n-au contat câtuºi de puþin lanegocierea pãcii - niciun reprezen-tant al României n-a fost acceptat la

discuþii pentru a susþine intereseleþãrii.

Mai mult, Rusia a anunþatcã va relua în stãpânire sudulBasarabiei, oferind în compensaþieDobrogea.

Ministrul rus de externeGorceakov a refuzat participareaRomâniei ca þarã independentã lanegocierile ulterioare de pace, dândasigurãri cã interesele îi vor fireprezentate de Rusia!

Nici la tratatul de la SanStefano, nici la revizuirea acestuitratat de la Berlin, România nu afost primitã ca parte. Cu chiu, cuvai, la Berlin li s-a permis luiBrãtianu ºi Kogãlniceanu sã ex -punã cazul României, aºa zicând, înafara competiþiei oficiale.

Sudul Basarabiei a rãmasînºfãcat de Rusia, iar independenþaRomâniei a fost condiþionatã deeliminarea interdicþiei pentru evreide a dobândi cetãþenia românã ºi

drepturi civile ºi politice depline,prevãzutã de Constituþia din 1866,în nefericitul articol 7. Chiar ºi aºa,Germania, Franþa ºi Marea Britanieau tergiversat recunoaºterea inde-pendenþei României pânã în 1880,din cauza disputei cu investitoriigermani privind construcþia de cãiferate în România - celebra afacereStroussberg.

Ca ºi Unirea Principatelordin 1859, independenþa României afost forþatã prin tactica faptuluiîmplinit, de cãtre politicieni patrioþiºi curajoºi, care au avut ºi norocul,indispensabil, al unor conjuncturifavorabile în confruntãrile dintreMarile Puteri.

Altfel, Europa, a cãrei zi etot pe 9 mai, a fost nepãsãtoare,dacã nu ostilã, faþã de existenþa uneiþãri numite România. Dar poate cãnu ne intereseazã 9 mai fiindcã e pestil vechi, aºa cã poate pe 21 mai,Ziua Independenþei pe stil nou, neobiºnuim sã consumãm festiv nis-cai mici ºi o bere.

Cristian Tudor POPESCU

Ziua românilor liberi

Guvernul Ponta a aniver-sat pe 7 mai un an de guvernare.Nu voi face o analizã exhaustivãcu grafice ºi cifre, referitor la ce areuºit ºi ce nu Guvernul USL. ªiasta fiindcã lucrurile sunt dezbã-tute zi de zi în presã: s-au reîntre-git salariile ºi pensile, s-au maideblocat fondurile europene, s-aumai oprit hoþiile înspãimântãtoaredin fostele guvernãri.

La un an de guvernare, euaº vedea însã un singur lucru cu

adevãrat important, cu adevãratîngrijorãtor, cu adevãrat nerea -lizat: Guvernele Ponta nu aureuºit, încã, sã redea românilor în -crederea.

În 2008, criza mondialã,cu siguranþã cea mai gravã dinistoria capitalismului, a începutfiindcã a dispãrut încrederea.Încrederea în bãnci, în burse, înactive, în branduri, în proprietãþiimobiliare. Totul s-a volatilizat,aducându-ne în ceea ce urma sã fie

cea mai gravã crizã a capitalismu-lui liberal. România se aflã la unnivel de dezvoltare atât de redus,încât, în mod paradoxal, nu ar fitrebuit sã cunoascã fenomenulacesta devastator. Din nefericire,guvernarea PDL a luat românilorbunul cel mai de preþ: încrederea.Nu se poate sã propovãduieºtitãierile de venituri, în timp ceclientela politicã fura bani cuavioanele.

Premierul Ponta a crescutenorm într-un an de zile, calificân-du-se la locul de muncã. Într-untimp record, în ciuda opoziþiei

Cotroceniului ºi a instituþiilor sale,Ponta a reuºit nivelarea aspe -ritãþilor externe. Cu toate acestea,românii nu au, dupã un an de zile,un obiectiv clar: atâtea locuri demuncã nou create, atâtea ºosele,atâtea spitale, atâþia bani pentruinvestiþii în agriculturã.

Fãrã restabilirea încre -derii, Guvernul Ponta rãmâne, încã,un guvern provizoriu. Faptul punetoatã România în stare de provizo-rat. Oricând, se poate alu neca înprãpastia în care tot mai multe stateeuropene au cãzut deja…

Bogdan CHIRIEAC

Guvernul provizoriu Ponta

Pagina 3 MIZILUL

Afganistan, MedaliaNaþionalã "Serviciul Credincios"- clasa I, cu însemn de rãzboi,pentru militari. Plutonierul-adju-tant Florinel Enache, dinBatalionul 280 Infanterie, careaparþine Bri gãzii de InfanterieMecanizatã Focºani, aflat în mi -siune în pro vincia Zabul, a fostgrav rãnit, în mai anul trecut, înurma exploziei unui dispozitivartizanal. Sub ofiþerul are 45 deani, locuieºte în comuna GuraCaliþei ºi este tatãl unui bãiat,elev la un liceu din Focºani.

MAJORAREMinisterul Muncii, Fa -

miliei, Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice a anunþatcã ministrul Mariana Câmpeanua aprobat, în 14 mai, ordinul careprevede majorarea prin indexarea valorii nominale a tichetului demasã de la 9 la la 9,35 de lei, pre-cum ºi a valorii sumei lunarecare poate fi acordatã de angaja-tori sub forma tichetelor decreºã, de la 400 la 420 de lei.

RABLAÎn acest an, Admi -

nistraþia Fondului pentru Mediuva emite 20.000 de tichete pentruProgramul Rabla, dintre care17.000 pentru persoane fizice/juridice ºi 3.000 de tichete pentruinstituþiile publice. Valoarea unuitichet este de 6.500 de lei, faþã de3.800 lei cât valora în 2012. Încadrul programului deschis înacest an, se va utiliza un singurtichet valoric pentru achiziþio -narea unui autovehicul nou, faþãde trei tichete câte puteau fi uti-lizate în anii anteriori. Pro gramulRabla 2013 se va desfã ºura într-osingurã etapã, iar termenul limitãîn care tichetele vor fi acceptatela achiziþionarea unui nouautovehicul este 20 noiembrie.Bugetul prevãzut în acest an pen-tru Programul Rabla este de 135milioane lei. Prin ProgramulRabla (2005 - 2012) au fostcasate în total 459.775 de auto-turisme uzate ºi au fost achi -ziþionate 225.869 de autoturismenoi.

PREMIUIonuþ Budiºteanu, în

vârstã de 19 ani, elev în clasa aXII-a din Râmnicu Vâlcea, acâºtigat marele premiu, în va -loare de 75.000 de dolari, la unconcurs din SUA, pentru creareaunui model viabil de maºinãlow-cost fãrã ºofer. Modelulcreat de Budiºteanu, folosindinteligenþa artificialã, poatedetecta neregularitãþile drumuluiºi poziþia maºinii în timp real ºinu ar costa decât 4.000 de dolari,dacã ar fi pe piaþã.

DESERTÎn Biblie este precizat ce

desert au servit apostolii la Cinacea de Tainã. Acesta constã într-o combinaþie de mere tocatemãrunt ºi nuci pisate, cãrora li seadaugã stafide strivite, curmale,scorþi soarã ºi miere. Consumândîn mod constant acest desert bi -blic, putem alunga durerile deinimã, putem scãpa de calculiirenali ºi biliari, putem ajuta tiroi-da hipoactivã, putem face sã dis-parã petele de pe piele, acneea,psoriazisul ºi herpesul sau in -somnia.

Miracolul din Charosetînfruntã cancerul ºi ajutã la trata-mentul infecþiilor cu candida.

ŞTIRI

c

Prin anii '70-'80, înRepublica Socialistã România sedorea crearea "omului de tip nou".Ceea ce atunci pãrea o utopie, s-arealizat dupã nenorocitul sfârºit dean 1989, dar nu aºa cum se doreape timpuri. Omul de tip nou deastãzi poate fi întâlnit pretutindeni:"Omul urât, angoasat, nefericit... ",cum a afirmat recent unul dintrereprezentanþii gãrzii vechi aartiºtilor autentici români, cunos-cutul actor Dorel Viºan. Da! Omulurât, angoasat, nefericit miºunãprintre noi, în milioane de exem-plare! Ne cotropeºte, suntem lamâna acestui om, omul trivial,agresiv, necinstit ºi murdar, rod alhaosului ºi al educaþiei telecontro-late cu silicoane ºi pornografie "pesticlã". În fotoliile confortabile dela parlament, la guvern sau încurtea Cotroceniului, puturoºesc

oamenii care mint de-ngheaþã apeleîn toiul verii, granguri cãrora omulde rând le-a încredinþat destineleþãrii ºi pe care ei îl sfideazã, îiignorã drepturile ºi libertãþile fun-damentale. Occidentul s-a de -barasat de vechituri, de rablele demaºini, de canalii ºi de reziduurilenocive, pe seama statelor rãvãºiteîn urma Jocului de Domino al lui'89. Tot mai mulþi români îºi pierdslujbele, iar sãrãcia atinge coteparoxistice. Companiile transna -þionale ºi bãncile cãmãtãreºti faclegea în Þara care "aur poartã" ºi încare "noi cerºim din poartã-npoartã". În aproape jumãtate dinstatele membre ale U.E. veniturileau scãzut. Prin comparaþie, veni-turile în þãrile nordice, înGermania, Franþa, Polonia au cres-cut, datoritã faptului cã aceste stateau sisteme de asistenþã socialã ºipieþe ale forþei de muncã puternice.În aceste condiþii, pentru români,perspectiva anului 2013 se aratãextrem de îngrijorãtoare. ªi estepuþin spus. Dacã ne punem speranþaîn cei abilitaþi sã administreze Þara,la noi ca la naufragiu: scapã cinepoate!

Se spune cã cerºim bani"europeni"! Care europeni? Suntde fapt cota-parte din cotizaþiaRomâniei. Banii noºtri, nu ai aces-tei Europe ipocrite ºi hulpave.Cerºim accesul la spaþiul liber decirculaþie în superstatul U.E. -

Noua Uniune Sovieticã, în care nis-a dat brânci ºi-am devenit sclavi.Cerºim drepturile înscrise în lege,în loc sã reclamãm nerespectarealor ºi discriminãrile la care suntemsupuºi. Nu doar Occidentul estevinovat, îºi dau concursul ºi câr-pacii noºtri, în mâinile cãrora sejongleazã machiavelic cu deciziile.Noi suntem vinovaþi cã nu neridicãm din adormire sã scuturãmparaziþii cãþãraþi pe spinarea rãbdã-torului popor român în urmasângerosului decembrie al veaculuitrecut. Generosul Occident ne-aazvârlit, precum papuaºilor dinNoua Guinee, ºiraguri de "perle" ºipromisiuni economice, iar ipocriþiimoraliºti ai U.E. ne-au "convins" sãimplorãm intrarea în acest con-glomerat nefast ºi morganatic,proiectându-ne holograma iluzieicã ni se vor deschide PorþileRaiului. Se pare cã dupã ce, aparentîn silã ºi de milã ni s-a permis acce-sul, Raiul promis ºi-a arãtat faþahidoasã. O antecamerã a împãrãþieilui Skaraoþki, unde simulacruldemocraþiei s-a dovedit a fi formacamuflatã ºi ipocritã a celei maiferoce dictaturi din istoria uma -nitãþii.

De când suntem statmembru al U.E., ne merge din ce înce mai rãu ºi pânã la urmã, întreb:ce cautã România în U.E.?Rãspunsul este simplu: pentrusaltimbancii care ne conduc de

peste 23 de ani, suveranitatea Þãrii,demnitatea naþionalã ºi nivelul detrai al poporului român au aceeaºiimportanþã pe care o are cucuta încreºterea glandelor endocrine aleþânþarului anofel sau naºterea princezarianã a acvilei carpatine! Întrebºi eu aºa: cine, în urmã cu douãdecenii, referindu-se la þigani, zbie -ra din toþi bojogii: "România facediscriminare!" Nu a durat mult ºi,când ipocritul Occident s-a trezit cuhoardele de þigani pe cap, a schim-bat calimera. Asta cum se cheamã?U.E. interzice discriminarea, darstatele ei membre o fac fãrãreþineri! Au ajuns românii "jidanii"Europei secolului al XXI-lea? Ceculoare ºi câte colþuri va aveasteaua pe care U.E. ne va obliga são purtãm cât de curând? Româniisunt extrem de sãraci, dar nimeninu ia taurul de coarne. Nu mai suntlocuri de muncã pentru cã nemer-nicii autohtoni au vândut pe nimicfabricile, uzinele, combinatele,intreprinderile rentabile, bogãþiilesolului ºi ale subsolului strãinilorinteresaþi sã contracareze concu -renþa ºi sã transforme România înpiaþã de desfacere ºi mânã de lucruieftinã.

Ion MÃLDÃRESCU, Corespondenþã din Stuttgart de la

revista Agero www.agero-stuttgart.de

Performanţele "Uniunii" ipocriteOPINII

La aproape douã sãp-tãmâni de la închiderea Euro -vision-ului, atitudinea mea os -cileazã între revoltã, scârbã ºiîngrijorare, ºi toate astea nu pentrucã Ouatu nostru nu a fost declaratcâºtigãtor de cãtre europeniiprosternaþi la poalele rochiei aces-tuia. Nici poveste! Indiferent cât despectaculoasã a fost þinuta ºiprestaþia "scapetului" nostru, înmod cert el nu avea ce cãuta acolo,într-o competiþie de o asemeneafacturã, iar aceastã "omletã" fãrãgãlbenuºuri trebuie musai sã fiearuncatã în creºtetele tembele alemembrilor juriului românesc!

Sunt revoltatã de aºa-zisaselecþie a pieselor care au acces înfinala competiþiei. Fãrã nicio ruºineau fost admise în finalã (ºi culmea,apreciate frenetic) niºte "compo -ziþii" ºi "voci" fãrã sare ºi piper(Ungaria, Malta), pentru care nicimãcar Horia Brenciu nu ºi-ar fiîntors scaunul, în detrimentul alto-ra, indiscutabil mai valoroase! Pece criterii au fost selectate þãrilecalificate direct în finalã, excep-tând - aºa cum se obiºnuieºte însport - þara organizatoare? În acestcaz, am avut singura satisfacþie dinconcurs: toate au constituit unmare ºi veritabil "fâs", dând-o degard cu aplomb (Anglia, Franþa,Spania, Germania)!

De ce sunt dominatã descârbã? Datoritã "ceremoniei" deatribuire a voturilor, de departe celmai penibil moment al concursu-lui! De câþiva ani buni nimeni nuvoteazã compoziþiile ºi vocile pen-tru calitãþile acestora, momentultransformându-se într-o veritabilã,dar penibilã, cârdãºie politico-eco-nomico-financiarã ºi de afirmare avecinãtãþilor, amiciþiilor ºi intere-

selor meschine (þãrile nordice,statele din fostele URSS ºiIugoslavia, Þãrile de Jos etc).

Sunt profund îngrijoratãpentru modul în care a fost apreci-atã România la acest concurs!Fãcând abstracþie de penibila noas-trã clocitura dâmboviþeanã, toþi aufugit de noi ca de râia cãpreascã. Încazul nostru, criteriul de atribuire apunctelor s-a bazat pe cu totul alteraþiuni, cã doar nimeni n-avea uncât de mic interes sã se dea bine pelângã "þãriºoara mea". Atât Mol -dova, pe care am umplut-o cupoduri de flori ºi alte favoruri(cetãþenii, locuri în instituþii deînvãþãmânt), cât ºi Bulgaria - veci-na noastrã din coada tuturor clasa-mentelor europene - , ne-au tratatcu sictir. Cât despre Ungaria saustatele din fosta Iugoslavie ce sãmai vorbesc...

Cãºtigãtoarea din acest anal concursului - Danemarca - estemeritorie, atât compoziþia, cât ºiprestaþia solistei înscriindu-se pedeplin, dupã umila ºi subiectivamea pãrere, în standardele acesteicompetiþii. Dar, dacã organizatoriiEurovision-ului vor sã salveze (celpuþin aparent) concursul, trebuie sãrenunþe la multe dintre "criteriile"care l-au transformat de mai mulþiani într-o mega-afacere!

Elena ªTEFÃNESCU

Calitatea pãmântuluinegru, preþurile avantajoase ºi posi-bilitatea de a obþine ajutoare suntmotivele pentru care "investitoriistrãini" sunt atraºi de România,aflatã pe locul al cincilea în UE înceea ce priveºte suprafaþa agricolã.Acapararea de terenuri agricolepriveºte toatã Europa ºi în specialRomânia, unde circa 60% dinterenul agricol este compus dincernoziom. În pofida legii careinterzice investitorilor strãini sãcumpere terenuri agricole în Ro -mânia, 6% din suprafeþele arabileale þãrii, mai puþin de un milion dehectare, sunt exploatate de multi-naþionale ca Rabobank, Ge n eralisau ASI EuropeGmbh. Pentru aocoli legea,aceºti in ves -titori inter-naþionali

creeazã ofirmã localã subprivirile binevoi -toare ale funcþio na -rilor, oferindu-le dreptul de acumpãra sau închiria terenuri agri-cole pentru a le exploata ulterior.

Mai mult, din punct devedere financiar, este vorba despreo investiþie foarte rentabilã atâtpentru cumpãrat, cât ºi pentruînchiriat, afirmã Dan Cismaº,copreºedinte al Eco Ruralis, careexploateazã în total 14 hectare: "Înprezent, preþul de cumpãrare a

terenurilor agricole în Româniavariazã între 2000 ºi 4000 de eurohectarul, adicã de 10 ori mai ieftindecât în Danemarca sau Olanda,douã þãri care se confruntã cu olipsã teribilã a terenurilor cultivate.În plus, ºi mâna de lucru este ief -tinã în acest sector, unde salariulminim este la nivelul a 160 de europe lunã ºi poate ajunge la 200 deeuro cu orele suplimentare".

Nu în cele din urmã, chiarînainte de a cultiva orice, acesteterenuri aduc 130 de euro ajutoaredirecte europene pe hectar. PlãþilePAC au contribuit la avântul aces-tui fenomen care favorizeazã spe -

cula cu terenuri."Sis temul sub-

venþiilor PACfa vo ri zea zã

ex pli cit ma -rile ex -ploa taþii,margi -nali zea -

zã mi ci -le fermeºi

blocheazã insta-larea potenþialilor agri cultori",acuzã Dan Cismaº, adãugând cã"jumãtate din subvenþiile destinateRomâniei merg la 1% dintreagricultorii þãrii, care dispun deexploataþii de 500 de hectare ºi maimult".

Elena BADEA

RUŞINE! România, noul Eldorado pentruachiziţia de terenuri agricole

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

retrospectiv

g A BON ENTENDEUR,SALUT (fr.) - Salut pe cel ceînþelege. Formulã prin care seatrage atenþia asupra unorlucruri care nu pot fi spusedirect.g ACTA, NON VERBA (lat.)- Fapte, nu vorbe. Faptele suntmai convingãtoare decât vor-bele.g AD AUGUSTA PERANGUSTA (lat.) - Pe potecistrâmte (ºi abrupte) se ajunge lafapte mari. Parola conjuraþilordin "Hernani" de Victor Hugo.g A LA GUERRE COMMEA LA GUERRE (fr.) - Larãzboi ca la rãzboi. A te confor-ma unor condiþii aspre impusesau unor situaþii dificile în careai ajuns fãrã voia ta.g ALEA IACTA EST (lat.) -Zarurile au fost aruncate.Cuvintele rostite de Cezar latrecerea Rubiconului. Indicã odecizie irevocabilã, luatã dupãîndelungi ezitãri.g ALMA MATER (lat.) -Mamã hrãnitoare. Epitet princare romanii îºi desemnaupatria. Ulterior a început sã fieastfel denumitã universitatea.g ALTER EGO (lat.) - Un alteu. Încrede-te în el ca în mine,cãci este un alter ego al meu.g APRES MOI (APRESNOUS) LE DELUGE (fr.) -Dupã mine (dupã noi) potopul.Cuvinte atribuite marchizei dePompadour ºi lui Ludovic alXV-lea, care semnificã un ego-ism profund ºi nepãsare pentrusoarta generaþiilor viitoare.g ARS LONGA, VITA BRE-VIS (lat.) - Arta e lungã, viaþa escurtã. Variantã latinã a primu-lui aforism hipocratic.g AVE CAESAR (IMPERA-TOR), MORITURI TE SALU-TANT! (lat.) - Slavã þie, Cezar,cei ce merg la moarte te salutã!.Omagiu rostit de gladiatori înfaþa lojii imperiale, înainte deînceperea luptelor în arenã.g CARPE DIEM! (lat.) -Bucurã-te de ziua de azi! În -demn de a trãi intens clipaprezentã, singura certã.g CASTIGAT RIDENDOMORES! (lat.) - Îndreaptãmoravurile prin râs! Devizacomediei datã de poetul francezJ. de Santeul, reliefeazã forþaeducativã a râsului.g CAVE NE CADAS! (lat.) -Ia seama sã nu cazi! În cortegi-ile triumfale ale romanilor, înspatele învingãtorului se afla unsclav, care-i spunea acestecuvinte, avertisment împotrivatrufiei.g COGITO, ERGO SUM!(lat.) - Gândesc, deci sunt!Celebrã tezã a lui Descartes,care proclamã drept adevãrindubitabil - dovadã a existenþei- gândirea.g CURRICULUM VITAE(lat.) - Cursul vieþii. Schiþãbiograficã însoþitã de un memo-riu de activitate ºtiinþificã,didacticã etc., întocmitã în ve -derea obþinerii unor posturi sautitluri.g DE MORTUIS NIL NISIBENE (lat.) - Despre morþinimic altceva decât de bine.Dicton atribuit lui Chilon dinSparta.

Continuare din numãrul trecut

Regina Elena(1896 - 1982)

A fost Reginã a Ro mâ -niei, dar a fost o reginã retrasã.Este vorba de Regina Elena, soþiaoficialã a lui Carol al II-lea, cel

de-al treilea Rege a României ºimama Regelui Mihai. S-a nãscutîn 1896 în familia regalã a Gre -ciei, fiind fiica Regelui ConstantinI al Greciei ºi a Reginei Sofia dePrusia. La 25 de ani a devenitsoþia Prinþului Carol de România,dar nu a avut parte de o viaþã lin-iºtitã: aventurile soþului au umbritpersonalitatea Elenei. Titlul deReginã, mai precis Reginã Mamã,l-a primit odatã cu urcarea pe trona fiului ei, Mihai. Înainte de acestmoment, Elena a avut rangul deprinþesã, iar pentru o perioadã nu adeþinut nicio po ziþie oficialã. Italiaa fost a treia ei patrie, aici trãind ºidupã divorþul de Carol al II-lea ºidupã abdicarea Regelui Mihai.

Viaþa tumultoasã a soþu-lui ºi scandalurile au fãcut cafaptele Reginei Elena sã treacã înumbrã. Reginei Elena i se dato -reazã salvarea a numeroºi evrei înanii `40. Meritele i-au fost recu -noscute de Israel prin decer nareapostmortem (în 1993) a titlului de

Dreaptã între Popoare. De aseme-nea, numele Reginei este înscris,alãturi de numele altor 53 deromâni, pe Zidul de Onoare dinGrãdina celor Drepþi între Po -poare din Ierusalim.

Regina Ana

O viata spectaculoasã...prin statornicie, modestie, firesc ºisimplitate. Astfel a fost ºi estedescrisã viaþa Reginei Ana aRomâniei, într-o carte ce i-a fostdedicatã de principele Radu deHohenzollern-Veringen.

În 1948, când s-a cãsã-torit cu Regele Mihai, Regina Anaºtia cã rangul ei va fi acela dereginã în exil. Viaþa o pregãtiseînsã pentru acest rol dificil: s-anãscut în 1923 ca fiicã a prin -cipelui René de Bourbon-Parma ºia principesei Margareta a Dane -marcei ºi nu a ezitat sã lucreze sausã participe alãturi de ForþeleFranceze Libere la campaniile din

Algeria, Maroc, Italia, Luxemburgºi Germania, primind "Crucea derãzboi".

Reginã fiind, Ana a arãtataceeaºi disponibilitate, aºa cãîmpreunã cu Regele Mihai a con-struit o fermã de pui ºi un atelierde tâmplãrie. În 1992, Regina Anaa vizitat România pentru primaoarã.

Elena şi Ana sau despre discreţie

Continuare din numãrul trecutAstãzi, din douã în douã

ore se aud sirenele celor de laambulanþã, de la SMURD sau dela pompieri, care anunþã începutulunei nenorociri sau sfârºitul uneivieþi.

Astãzi, toatã lumea ter-minã liceul, pentru cã nu esteeuropean sã avem analfabeþi, iarfacultatea (de fapt, tipografia dediplome) a devenit locul unde sepun la cale cele mai tari chefuri ºise adunã puºtoaicele pentru "olinie".

Astãzi, strãzile sunt plinede oameni care în niciun caz numerg la serviciu, dar nici la doc-tor: toatã lumea e în "concediufãrã platã".

Astãzi, când vezi un

poliþist pe stradã, te uiþi speriat sãvezi pe cine urmãreºte sau maibine îl ocoleºti, sã nu îþi dea vreoamendã aºa, pentru cã l-ai deran-jat când te-ai uitat la el.

Astãzi, când mergi la spi-tal, nu mai mergi cu sticla ascunsãsub hainã. Când intri la medic, încabinet, înainte de a da cu bunãziua, trebuie sã dai cu plicul. Numai vezi pe nimeni cu pieptulumflat. Nu se mai uitã nimenichior⺠la tine, toþi paznicii ºtiu cãîn sacoºele burduºite nu ai "drep-tul", ci feºe, vatã, cearceafuri,dezinfectant, medicamente, pungicu plasmã pentru operaþie…

Astãzi, când vezi copiide ºcoalã, te întrebi dacã merg laºcoalã sau la discotecã. Þinutaeste aceeaºi, machiajul la fel destrident, rucsacul din spate are uncaiet ºi laptopul, i-podul, i-pho nulsau tableta.

Astãzi, tinerii nu mai aunevoie de serviciu ca sã îºi înte-meieze o familie, doar de bani dela "babaci" ºi îºi întemeiazã câte ofamilie pe sãptãmânã, fãrã acte,fãrã bisericã, fãrã serviciu. Feteleabia aºteaptã sã fie nevestite lacâte cineva, cine nu are câte un"ma men" este ori "urâtã cu cren-gi" ori "tutã".

Astãzi, bãieþi deºtepþisunt cei fãrã carte, care reuºesc sã"se învârtã" sau sunt "bãieþi debãieþi deºtepþi", care obþin baniuºor din "afaceri" cu fraierii.

Astãzi, când te întâlneºticu un cunoscut pe stradã, îlocoleºti ca sã nu te întrebe cum omai duci, sã nu îþi cearã bani cuîmprumut sau sã nu te invite lavreo nuntã.

Astãzi, oamenii nu semai întâlnesc în faþa blocului, le eruºine sã se întâlneascã ºi la gunoi,

se uitã fiecare pe geam sã se asi -gure cã nu e nimeni care sã se uiteîn gunoiul lui amãrât sau sãobserve cã nici câinii vagabonzinu zãbovesc lângã resturile lui,pentru cã nici oase nu mai sunt îngunoi. Cel mai mult oamenii stauascunºi în casã sau pleacã "la þarã"de zilele onomastice, ca sã nu setrezeascã cu invitaþi nepoftiþi.

Astãzi, ieºi din bloc ºidupã doi paºi apare unul cu uncuþit sau un pistol, þi-l pune la gâtºi te întreabã de ce te-ai însurat cunevastã-ta, nu ºtiai cã era prietenalui?

Astãzi, când lumea audede armatã, întoarce capul în cea -lalaltã parte, pentru cã "ãºtia autras în noi în 89" ºi acum "au pen-sii nesimþite".

Oare ce va fi mâine? Vamai fi þara asta?

Dem. DIACONESCU

ERA O VREME…

Eileen Lane

O relaþie "interzisã" aavut Brâncuºi cu o frumoasã ame -ricancã de origine irlandezã, penume Eileen Lane, venitã în Eu -ropa pentru a-ºi vindeca rãnileprovocate de o lo -godnã eºuatã.Era fasci-natã deB r â n -c u º i ,dar, înacelaºit i m p ,rigidã îngândire ºiplinã depre judecãþi,ceea ce l-a

de terminat pe Brâncuºi sã-i spunã:"De ce nu vii cu mine în România?Asta îþi va schimba ideile. Nu tre-buie sã-þi faci probleme de ce vorzice oamenii, te voi prezenta dreptfiica mea".

Eileen a acceptat in vitaþiaºi, îm preunã cu Brân cuºi, a vi z itat

Româ nia, între 11 septembrie ºi7 octombrie 1922. Diferenþade vârsta dintre cei doi(peste 20 de ani) a fãcutimposibilã finalizarea rela -

þiei printr-o cãsãtorie, lucru lacare, oricum, Brâncuºi nici nuse gândea.

Eileen, care era foarteîndrãgostitã de Brâncuºi, a rupt în

cele din urmã relaþia ºi s-a întors înAmerica unde s-a cãsãtorit. "Do -resc sã-þi mulþu mesc pentru zilele

petrecute împreunã. M-a durutînsã sã te vãd suferind, la

fel cum m-a întristatteama de a nu-þi puteaarãta o afecþiune pecare nu mai am drep-tul sã þi-o împãr -tãºesc", scria ea maitârziu. Eileen Lane i-ainspirat lui Brâncuºilucrarea ce-i poartã nu -

mele - "Eileen Lane".

Scriitorul american EricJon Phelps ºi-a dedicat viaþa pro -blemelor contemporane religioase,fiind liderul miºcãrii "cãutãtoriloradevãrului". Acesta a stârnit con-troverese cu o carte în care susþinecã Ordinul Iezuiþilor conducelumea. Cartea se numeºte "Asa -sinii Vaticanului" ºi a apãrut laînceputul anilor 2000. Ea a intratdin nou în atenþia publicã dupã ces-a aflat cã Papa Francisc e unul

dintre liderii Ordinului Iezuiþilor.Teoriile Conspiraþiei spun

cã prin Papa Francisc, aºa numitul"papã negru", ºi-a adjudecat ºiultimul bastion pe care ºi-l doreapentru a controla complet Planeta.Cei care cred în profeþia SfântuluiMalachia sunt convinºi cã PapaFrancisc e cel despre care se spunecã aduce Apocalipsa, termenul de"Papã Negru" fiind folosit pentrudescrierea liderului suprem aliezuiþilor, care se îmbracã mereu înnegru ºi asupra cãruia planeazã unmare mister.

Din 2008, liderul iezui -þilor este Adolfo Nicolas, un span-iol de 76 de ani, despre care EricJon Phelps a scris: "E dictatorulabsolut. Atunci când el vorbeºte,supuºii lui ascultã. El conduceacum lumea. El e ºeful Papei de laVatican ºi va forma un guvernmondial".

Jon Phelps susþine cã ardeþine documente care atestã impli-carea iezuiþilor în evenimente pre-cum asasinarea preºedintelui J.F.Kennedy sau bombardarea nucle -arã a Japoniei, la Hiroshima ºiNagasaki.

Andrei MOISOIU

Femeile din viaţa lui Brâncuşi Teorie incredibilă: şeful PapeiFrancisc conduce lumea din umbră!

Pagina 5 MIZILULDIVERSE

g Dacã toþi cei 600 de muºchidin care este format corpul umans-ar încorda în acelaºi timp ºi înaceeaºi direcþie, o persoanã arputea ridica o greutate de 25 detone.g Creierul uman este compusdin 100 de miliarde de celule ner-voase.g Acidul gastric pe care sto -macul uman îl eliminã este atâtde puternic încât ar putea dizolvapânã ºi oþelul. Nu ne autodige -rãm pentru cã suntem protejaþide mucoase. Cu toate acestea,stomacul trebuie sã-ºi refacãmembrana de protecþie la fiecaretrei zile pentru a evita autodige -rarea.g De-a lungul vieþii, un omsecretã pânã la 25 000 litri desalivã.g Creierul uman genereazã maimulte impulsuri electrice într-ozi decât toate telefoanele dinlume.g Corpul uman elibereazã în 30de minute suficientã energie câtsã încãlzeºti un litru de apã.g Celulele care alcãtuiesc cor-pul uman pot stoca de pânã lacinci ori mai multã informaþiedecât cea cuprinsã în Enciclo pe -dia Britanicã.g Un singur bãrbat poate pro-duce 10 milioane de spermato-zoizi în fiecare zi, suficient sãrepopuleze întreaga planetã înºase luni.g Când o persoanã moare,vãzul este primul simþ care dis-pare, iar auzul ultimul.g Cea mai mare celulã din cor-pul uman este ovulul, iar cea maimicã spermatozoidulg În cazul în care cantitatea deapã din corpul unui om va firedusã cu 1%, acestuia i se vaface sete. Dacã va fi redusã cu10%, acesta va muri.g Femurul este mai tare decâtbetonul.g Pentru cã nu are receptori aidurerii, creierul uman nu resimtedurerea.g Unghia care creºte cel mairepede este cea de la degetulmijlociu.g Corpul uman utilizeazã 300de muºchi pentru a menþine cor-pul în poziþie dreaptã.g Persoanele inteligente au maimult zinc ºi cupru în compoziþiafirului de pãr.g Din punct de vedere fizic, ofemeie poate naºte 35 de copiide-a lungul vieþii.g În ureche existã pânã la 4.000de glande generatoare de cearã.g La fel ca amprentele, buzelenu lasã urme identice.g Urechile pot distinge pânã la300.000 de tonalitãþi.g Nu poþi sforãi ºi visa în ace-laºi timp.g Vasele de sânge din creieruluman mãsoarã aproximativ161.000 de km, suficient cât sâînconjoare Pãmântul de patru ori.g Un om poate trãi 40 de zilefãrã mâncare, ºase zile fãrã apã ºiºase minute fãrã oxigen.g Înãlþimea omului variazã întimpul zilei. Dimineaþa suntemcu un cm mai înalþi decât seara.Acest lucru se întâmplã deoarecediscurile intervertebrale se "ta -seazã" atunci când stãm în pi -cioare, datoritã greutãþii propriu-lui corp.

CURIOZITĂŢI

Continuare din numãrul trecutLocul 3. Ivan Deneº

Personaj mai mult decâtinteresant. Viaþa lui pare un romanºi chiar mai rãu decât atât. A fostcel mai aproape de a fi infiltrat deSecuritate în secþia românã a pos-tului de radio Europa Liberã.

Scriitor vag, bun traducã-tor din germanã, englezã, maghiarãºi francezã, a emigrat, aparentlegal, în Israel, în 1971. În realitatea fost "trimisul" legendat alSecuritãþii, cu numele de cod "GX-36".

Practic, a lucrat neîntre-rupt pentru Securitate din 1948pânã în 1989. Trimiterea înOccident, unde a lucrat cu numele"Krauss" ºi "Konrad", fusese pre-cedatã de o lungã colaborare cuSecuritatea, ca informator de suc-ces. Ca "Aurel Bantaº" a dat infor-maþii despre deþinuþii politici, acãror soartã a împãrtãºit-o. Subnumele "Alecu Sîrbu" a facilitatconfiscarea de cãtre Securitate,printr-o spargere înscenatã, aprimei variante a manuscrisuluicãrþii lui Belu Silber, "Monarhia dedrept dialectic".

Nu s-a acomodat cu viaþadin Israel, a emigrat în Germania ºi

a fost angajat la concernul de presãAxel Springer, de orientare netanticomunistã. Normal, drumul luis-a intersectat cu cel al oamenilorde la Europa Liberã, unde a începutsã colaboreze, sub pseudonim sausub numele lui. Noël Bernard, carei-a apreciat calitãþile reale de jur-nalist, vorbitor de patru limbistrãine ºi o foarte bunã capacitatede analizã ºi de sintezã, i-a propusangajarea.

În perioada de probã, l-aajuns din urmã trecutul negru. Foºtideþinuþi politici aflaþi în exil s-aumobilizat exemplar ºi au reuºit sãprobeze cã în închisoare Deneº aparticipat la "reeducarea" care aprecedat eliberarea din 1964 ºi i-aturnat pe recalcitranþi. Angajarea afost stopatã, Deneº s-a întors laAxel Springer, dar a rãmas înrelaþii bune cu Europa Liberã ºi cuoamenii ei. Cãlãtorea des înRomânia, oferind Europei Libereample materiale documentaredespre situaþia din þarã, pentru careera remunerat. Cinci dintre ele lemai am ºi astãzi. Sunt excelente.Detesta comunismul, varianta luiceauºistã, mai ales. Asta nu l-aîmpiedicat sã colaboreze ºi cuSecuritatea, la fel de fructuos ºi tot

pe bani, oferind informaþii despreEuropa Liberã ºi despre oameniiei.

Apare obsedant în do -sarul Europei Libere, "Meliþa ºiEterul", dar ºi în dosarele indivi -duale ale oamenilor de la EuropaLiberã, mai ales ale directorilor.Are caracteristicile unui spionsadea, nu doar simplu informator.Era convocat pentru instruiri laBucureºti, dar ºi în alte oraºeeuropene, i se dãdeau sarcini, eraplãtit.

Harnic, articulat, sãritor, is-au trasat sarcini în planurileSecuritãþii pentru compromiterealui Noël Bernard, a lui EmilGeorgescu, a lui Paul Goma, pro -babil ºi a altora. A prezentat pla-nurile casei ºi biroului lui Bernard,cu indicarea exactã a locului încare erau þinute scrisorile ascultãto-rilor.

Identificat dupã apariþiacãrþii "Meliþa ºi Eterul", s-a luatlegãtura cu el. Nu a negat colabo-rarea cu Securitatea. A avut oexplicaþie de un cinism nãucitor.Pentru el, informaþia era o marfã!A vândut-o celui care a plãtit maibine. I-a trãdat pe toþi cei care l-auplãtit. ªi-a trãdat ºi prietenii din

þarã, lista celor turnaþi de el laSecuritate este enormã. I s-a suge -rat sã-ºi scrie memoriile. Avea cepovesti. A refuzat. Voia sã-ºidedice ultimii ani de viaþã scrieriiunei nuvele despre ultima noapte alui Spinoza

Un pãgubos care, în vise-le lui de glorie, se va fi imaginat caun Richard Sorge al RãzboiuluiRece. N-a avut statura necesarã,nici la propriu, nici la figurat.Merita, totuºi, un loc mai sus înacest top. Alþii au fost mai harnicidecât el, iar dosarul furnizat deSIE, parþial ilizibil, nu pare com-plet. Ca om a fost ticãlos, un gunoi.Dar rãmâne un personaj interesant.Literar vorbind. Spre deosebire deurmãtorul pe listã, care este doarun gunoi.

Neculai Constantin MUNTEANUContinuare în numãrul urmãtor

Cei mai scârboşi informatori

Paradoxal, directiva UEnu interzice, ci ajutã la salvareaunui preparat tradiþional româ-nesc! Ca de obicei, jurnaliºtii s-aurepezit la "breaking news", fãrã sãse gândeascã de ce producãtoriiadaugã E-uri într-o reþetã veche dezeci de ani. Nimeni nu ºi-a pusîntrebarea cum de ajunge pasta demici mai ieftinã decât carnea dincare, chipurile, este preparatã.

Comisariatul europeanpentru Sãnãtate ºi Protecþia Con -su matorilor a in -ter zis folo sirea înpreparatele de car -ne proaspãtã a maimultor aditivi, din-tre care opt E-urisunt utilizate lapre pararea micilor.Bicarbonatul ali-mentar este adãu-gat în reþetã doarpentru afânareacãr nii, dar CE aconsiderat cã poatefi folosit ºi pentru mascarea sem-nelor de alterare, pãcãlind con-sumatorii.

Alt aditiv cu care se luptãCE este carminul (E120), un co -lorant alimentar produs prin zdro-birea unei insecte, numitã coºenilã.Acest colorant natural nu estetoxic, dar poate provoca alergii.De ce se adãuga în pasta de mici?

Pentru cã unii producã-tori "în doaie" carnea cu texturã desoia! Carminul coloreazã în roºuproteina vegetalã, care nu are cecãuta într-o reþetã tradiþionalã!Unii comercianþi adaugã ºi alþiagenþi de îngroºare, de origine ve -getalã, a cãror culoare trebuie mas-catã cu carmin.

Nu ar fi nevoie nici de ceitrei conservanþi folosiþi la pasta de

mici, dacã vorbim despre unpreparat de carne proaspãt, rolulconservanþilor fiind de a prelungitermenul de valabilitate. Este puþinprobabil ca UE sã accepte derogãriîn cazul conservanþilor, aºa cãmicii fie vor fi proaspeþi, fie nu vorfi deloc! E greu de crezut cã pu -blicul îºi doreºte sã cumpere"vechituri", pãstrare în rafturi princhimizare.

Printre E-urile interzisese mai numãrã ºi trei acidifianþi

sintetici, folosiþi la "stingerea"bicarbonatului adãugat în pasta demici. Din fericire, existã în -locuitori, cum ar fi acidul citric sauoþetul din vin. Românii nu rãmânfãrã mici, chiar dacã producãtoriivor trebui sã dea ceva mai multpentru acidifianþii naturali. Celmai probabil, CE va lua în discuþiesolicitarea României de a consi -dera micii un preparat tradiþionalîn data de 15 iunie. Pânã atunci,DG SANCO a anunþat derogareade la control, aºa cã "producþia" demici nu va fi niciun momentopritã. Dacã se va aproba soli -citarea, toþi producãtorii de pastãde mici vor trebui sã foloseascãdoar reþeta tradiþionalã, cu ingredi-ente naturale.

Ion VOICU

UE şi mititeiiromâneşti Despre folosirea hârtiei

igienice la fabricarea cren vur -ºtilor s-a mai scris, fãrã ca vreoautoritate a statului sã ia vreomãsurã. Un mare producãtor demezeluri din Alba, face importurimasive de hârtie igienicã dinUngaria, care ar fi folositã pepost de celulozã alimentarã înfabricarea crenvurºtilor.

Potrivit unor surse, cren-vurºtii conþin în cea mai mareparte tocãturã de oase, tendoane,pieliþe, grãsime, tot ce mai

rãmâne din carcasã dupã ce se iacarnea. Sunt plini de bacterii cene pot îmbolnãvi: salmonella,rãspunzãtoare de toxiinfecþiilealimentare ºi campilobacter, obacterie care favorizeazã can-cerul de stomac. În momentul încare carcasa este tocatã, bacteriilese amestecã în toatã masa pro-dusului care, chiar dacã estepreparat termic, rãmâne infectatpânã la consumul propriu-zis.

Criºan ANDREESCU

Poliþia din Hertfordshire aconfirmat cã anul acesta GrupulBildergberg se va reuni la înce -putul lunii viitoare la luxosul hotelGrove, din Watford, Marea Bri -tanie. Peste 100 dintre cei maiinfluenþi lideri ai lumii se vor întâl-ni discret pentru a discuta în spateleuºilor închise politica globalã.

Un purtãtor de cuvânt alpoliþiei a confirmat informaþia ºi aprecizat cã autoritãþile nu vorîmpiedica persoanele care vor sãprotesteze paºnic. Poliþia insistã cãdemonstraþiile sunt permise,Bilderberg învãþând din expe-rienþele trecute cã tratarea jurna -liºtilor ºi protestatarilor cu dispreþconduce la o atenþie negativã dinpartea presei. Conferinþa se va des-fãºura în perioada 6-8 iunie, dar sepreconizeazã cã cei mai mulþi par-ticipanþi vor pleca în dimineaþazilei de 9, dupã cum presupune obi-ceiul.

Daniel Estulin scrie încartea sa "Adevãrata poveste aGrupului Bilderberg", publicatã în2005, cã, pentru prima oarã în1954, cei mai puternici oameni din

lume s-au întâlnit la Oosterbeek,Olanda, unde au dezbãtut viitorullumii ºi au decis sã se reuneascãanual. S-au intitulat grupul Bil -derberg, format din cei mai influ-enþi oameni ai planetei, în specialdin America, Canada ºi VestulEuropei. Printre ei, David Rocke -feller, Henry Kissinger, Bill Clin -ton, Gordon Brown, Angela Mer -kel, Alan Greenspan, Ben Bernan -ke, Larry Summers, Tim Geithner,Lloyd Blankfein, George Soros,Donald Rumsfeld, Rupert Mur -doch, alþi ºefi de state, senatoriinfluenþi, congresmani ºi parla-mentari, lideri ai NATO ºi Penta -gon, membri ai familiilor regaleeuropene, figuri selecte din media,dar ºi alþi invitaþi.

Vasile ARDELEANU

Crenvurştii se mai fac şidin hârtie igienică?

Secretele liderilor mondiali:reuniunea Grupului Bilderberg

Pagina 6MIZILUL

Într-un termen recordpentru o þarã unde autostrãzile semãsoarã cu centimetrul, CatedralaMântuirii Neamului a ajuns laprimul nivel. Reproºurile au trecut,însã, de turla care va zgâria cerul.

De ce se construieºteCatedrala Mântuirii Neamului, seîntreabã corul nemulþumiþilor, peNet, în loc sã se ridice ºcoli, spitale,cãmine de bãtrâni? Sã le luãm perând, de la coadã la cap. Vârstniciivor bisericã, nu azil. Nu spun cã nuexistã ºi bãtrâni care îºi cautã loc încãmin, deºi moda nu e prea popu-larã la noi. Ideea este cã toate son-dajele îi aratã pe cei de vârsta atreia ca având cea mai mareîncredere în Bisericã. Dacã eraunemulþumiþi de Catedralã, nudonau bani pentru asta.

Spitale sunt destule, pro -blema e cu dotãrile ºi cu medicii.Eu unul n-aº vrea sã mã consulteun preot ºi sã se roage pentru mineun medic. Propunerea ca spitalelesã treacã în administrarea, eventualproprietatea unor fundaþii, a dus larevolta din ianuarie. Deci, pânãuna-alta, Biserica nu are obligaþiasã asigure tifon la chirurgie. Niciciorbã la cantinele sociale. Dacãvrea sã se implice, e bine cã o face.Personal, nu aº dori sã se implicefoarte mult. În unele þãri, masagratis ºi ºcoala religioasã merg

mânã în mânã cu fundamentalis-mul. Sã lãsãm ºi statului laic cevade fãcut, ca sã-ºi justifice existenþa.

Apropo de ºcoli, nu lipsalor e problema, ci ceea ce se întâm-plã în sala de clasã. Dacã în loc deCatedralã erau construite douãzecide ºcoli în care se preda în acelaºimod aceleaºi materii inutile, dupãaceleaºi manuale tembele, era maibine?

De când nu au mai avutromânii un proiect împreunã? Oravea prelaþii pãcatele lor, dar cam-pania la adresa Bisericii atacã sin-gurul numitor comun pe care îl maiau românii, indiferent de clasasocialã, preferinþele politice sau

zona de reºedinþã.Cred cã mulþi au devenit

anti-BOR din snobism, ca sã fiealtfel decât majoritatea. E drept cãla asta contribuie ºi populismulunor politicieni, care aleargã dupãmajoritãþi facile cu Biblia într-omânã ºi crucea în alta. Mã deran-jeazã cei care spun cã nu se con-struieºte o catedralã în timp decrizã. Îmi aduc aminte de cenzoriidin perioada dictaturii, care spu -neau "Acum nu e momentul!". Darcând?

ªi de ce, dacã nu le placcatedralele, stau la coadã sã leviziteze pe cele din Europa?

Val VÂLCU

Campania la adresa BOR, o religie

INTERN

UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI

România este, ºi la capitolulmedicamente, un "sat fãrã câini",un maidan pe care vin ºi se joacã cusãnãtatea ºi viaþa noastrã sute defabricanþi de medicamente, mediciºi farmaciºti! Bani sã iasã! ªi ies,fãrã numãr! Oameni buni, dacã pevoi nu vã intereseazã, mãcar copi-ilor voºtri le puteþi salva viaþa!Încercãm acum o serie de dez -vãluiri, unele incredibile, referi-toare la medicamentele românilor,unele dintre acestea fiind doar aleromânilor, pentru cã þãrile civilizatele-au interzis!

Primul pe listã este"medicamentul sãracului" sau cele-brul ALGOCALMIN. Piaþa aces-tuia din România este estimatã lapeste 11 milioane de dolari anual.Preþul mic l-a transformat în cal-mantul nr. 1 pentru români. Dinaceastã piaþã, au reuºit sã prindãfelii importante ºi alte companiifarmaceutice, care produc acestmedicament sub o altã denumire:ALGOZONE. Agenþia Europeanãde Evaluare a Produselor Medicale,de recomandãrile cãreia suntemobligaþi sã þinem cont, nu arestricþionat folosirea algocalminu-

lui. Cu toate acestea, majoritateaþãrilor europene l-au interzis de maimulþi ani. Studiile au demonstrat cametamizolul din algocalmin poateprovoca o boalã fatalã, numitãagranulocitozã, o boala care debu -teazã ca o infecþie supraacutã.Boala distruge celulele din mãduvaosoasã, altfel spus, tratarea du re -rilor de cap cu algocalmin duce ladistrugerea sângelui!

Mai periculoase decâtalgocalminul, sunt calmantele careau în componenþã, alãturi demetamizol, o a douã substanþãactivã. De departe, PIAFENULeste cel mai riscant de administrat.Altul este BENALGIN, un calmantpe bazã de matamizol ºi cofeina.Ambele se vând la liber în farmaci-ile româneºti, fãrã niciun fel derestricþii! Primii care au interzismetamizolul au fost americanii,încã din 1977. Azi, substanþa dincare se face "calmantul sãracului"din România este interzisã înDanemarca, Belgia, Germania,Spania, Olanda, Grecia sau Irlanda.Pe lista analgezicelor consideratenocive de occidentali, dar care sefolosesc frecvent în România, se

mai regãsesc DIPYRONE, NO -VALGIN ºi PIROXICAM.

AULIN este un alt me -dicament care poate ucide ºi totuºieste vândut la liber în farmaciileromâneºti! Mai grav, acesta estevândut ºi în formele sale pentrucopii! Aulinul este interzis înSpania, Marea Britanie, Finlanda,Turcia, SUA, Australia sau Ja -ponia, deoarece s-a constat cãprovocã frecvent insuficienþã he -paticã mortalã. Aulinul este reco-mandat pentru tratamentul dureriiºi inflamaþiei asociate osteoar-tritelor, entorselor, luxaþiilor ºidurerilor menstruale, numãrându-se printre cele mai cãutate ºi uti-lizate medicamente în România,datoritã efectelor sale calmanteimediate. Puþini însã ºtiu cã sub-stanþa activã conþinutã de acestmedicament, nimesulid, poate fimortalã!

În România sãnãtatea sauchiar viaþa copiilor noºtri nu e lapreþ european! Dacã tot vremdepopularea planetei, moartea pen-tru sute de milioane de oameni, dece sã nu punem accent pe români?Din cauza efectelor secundaregrave, o serie de medicamente aufost retrase de pe pieþele unor þãri.Cu toate acestea, ele continuã sã fiecomercializate în România! Sun -tem un vast laborator, cu 20 de mi -lioane de cobai, un loc în care se facmulþi bani pe sãnãtatea ºi chiarviaþa "prostimii" Europei! "Pros -timea", adicã ce a ajuns poporulromân în ultimii 24 de ani, estedoar o bunã piaþã de desfacere pen-tru multe medicamente criminaleinterzise în alte state. Vreþi exem-

ple? Vreþi sã ne salvãm mãcar copi-ii, dacã pentru mulþi dintre noi esteprea târziu?

Sprayul pentru astm ISO-PROTERENOL, comercializat subnumele de ISUPREL, a ucis în anii'60 în jur de 3500 de pacienþi. Cutoate acestea, el se comercializeazãîn þara noastrã, fiind prescris îndiverse afecþiuni ale inimii. Me -dicamentul STILBESTROL a fostdovedit ca producând tumori ute -rine ºi mamare ºi a fost scos de pepiaþã în unele þãri europene, dar înRomânia este produs ºi comercia -lizat. THYREOTOM FORTE, unmedicament pentru suplimentareaaportului de hormoni tiroidieni lapacienþi cu hipotiroidie, a fost scosde pe piaþa din Germania în 2005.Pentru cã la români merge perfectceea ce este interzis la nemþi,medicamentul este în continuareprescris de medicii noºtri ºi se gã -seste în farmacii!

Medicamentul împotrivaacneei, ROACUTAN, medicamentcare se prescrie ºi în prezent, a con-dus la malformaþii foarte grave alenou-nãscuþilor. ZELMAC, medica-ment împotriva afecþiunilor diges-tive, care se vinde în România, a

fost scos de pe piaþa din Germaniaîn 2007. KETOTIFEN, un medica-ment pentru tratamentul de lungãduratã în astmul bronºic alergic,bronºita alergicã ºi tulburãri ast-matice, a fost scos în 2006 de pepiaþa din Germania, din cauzaefectelor secundare grave la nivelulglobilor oculari ºi ai rinichilor. ÎnRomânia se gãseºte în farmacii!TERFENADIN, antialergic, a fostscos de pe piaþa mai multor þãrieuropene. În România se gãsestesub denumirea de HISTADIN, unsirop folosit în tratamentul simp-tomelor multor afecþiuni alergice ºiîn prevenirea ºi tratamentul reacþi-ilor alergice la transfuzia de sânge.METHOTREXAT, de asemeneaîmpotriva leucemiei, a produstumori ºi a dus la anemie gravã ºiruperea intestinelor. În Româniaeste comercializat ºi prescris înreducerea dureriilor ºi a tumefacþi-ilor articulare!

Afacerea medicamentelorcare "ucid lent" este una de succes:sute ºi sute de miliarde de dolarisau euro în fiecare an! Sã vã deaDumnezeu sãnãtate!

Prof. Dr. George POPA

Finalizarea achiziþiilor publice în cadrul proiectului"Centralã fotovoltaicã de producere a energiei electrice din

conversia energiei solare în oraºul Mizil, judeþul Prahova"

Mizil, 24 aprilie 2013

Oraºul Mizil a finalizat în data de 12.04.2013 procedurilede achiziþie publice, desfãºurate conform legislaþiei achiziþiilor pu -blice în vigoare, stabilite în cadrul proiectului "Centralã fotovoltaicãde producere a energiei electrice din conversia energiei solare înoraºul Mizil, judeþul Prahova".

Consiliul Local Mizil, cu sediul în Mizil, bd. Unirii, nr. 14,judeþul Prahova, este beneficiarul proiectului "Centralã fotovoltaicãde producere a energiei electrice din conversia energiei solare înoraºul Mizil, judeþul Prahova" cofinanþat prin Fondul European deDezvoltare Regionalã, în baza contractului de finanþare încheiat cuMinisterul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, în cali-tate de Organism Intermediar pentru Energie, în numele ºi pentruAutoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial"Creºterea Competitivitãþii Economice". Valoarea totalã a proiectu-lui este de 46.458.212 lei, din care asistenþa financiarã neram-bursabilã este de 34.868.926 lei, iar durata perioadei de imple-mentare a proiectului este de 23 luni: 17.07.2012-16.06.2014.

Construcþia centralei fotovoltaice se va realiza de oasociere formatã din S.C. TOP RAM PROJECT S.R.L. Bucureºti,S.C. ELECTRO-ELFA INTERNAÞIONAL S.R.L. Botoºani ºi S.C.ENERGOMONTAJ S.R.L. Bucureºti, dupã un proiect realizat deS.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L. Bucureºti. Valoarea contrac-tului de execuþie a centralei fotovoltaice este de 31.132.940,66, iardurata de realizare a investiþiei este de ºase luni de la emitereaordinului de începere de cãtre oraºul Mizil.

Pe durata execuþiei lucrãrilor, proiectantul S.C. ROMAIRCONSULTING S.R.L. Bucureºti va acorda asistenþã ºi va asigurasupervizarea lucrãrilor.

La finalizarea proiectului, oraºul Mizil va dispune de oinvestiþie ce va permite acoperirea consumului de energie electricãdin sectorul public, sumele economisite fiind disponibilizate pentrualte proiecte.

Detalii suplimentare puteþi obþine de la:Petronela Sturz - manager de proiect sau Doru Mladin - responsabil comunicareAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon: 0244-250027; fax: 0244-251120E-mail: primaria@primaria-mizil.ro

Programul Operaţional Sectorial "CreştereaCompetitivităţii Economice"

- cofinanţat prin Fondul European de DezvoltareRegională

„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră“

COMUNICAT DE PRESĂ

Medicamente care ucid!

"Pentru a schimba ceva înRomânia este nevoie de o masãcriticã de un milion de persoaneaflate în acelaºi loc, iar PartidulDezamãgiþilor este primul pascãtre acest lucru". Acesta estemesajul fostului senator PDL,Iulian Urban, care a decis iniþiereapartidului.

"Iniþiativa PartiduluiDezamãgiþilorNu mergi la vot pentru cã

nimeni din actuala clasã politicã nuîþi inspirã încredere? Eºti deza-mãgit de toþi actorii de pe actualascenã politicã româneascã? Te-aisãturat sã fii minþit, prostit, folosit,

înºelat, ignorat? Te-ai sãturat degrobianism, diletantism, mizerie,puturoºenie, furt, minciunã?

Atunci, vino alãturi de noiîn miºcarea noastrã on-line PartidulDezamãgiþilor!

Singurul partid unde: casã devii membru trebuie sã daidoar un like ºi share, cotizaþialunarã costã doar un.. like, toþi sun-tem preºedinþi, secretari ºi membri,toþi avem putere de decizie, noi îivom pune pe ei la zid!", spuneUrban.

Sã mori tu cã nu ne minþi,întrebãm noi?!

Aceeaşi gâscă, în altă traistă!

MIZILULPagina 7

BANCURIm Soþul: - Unde este zahãrul?Soþia:- Da' chiar nu vezi? Zahãrul e-n borcanul de cafea pe carescrie "Sare". Dar e gol!

m - Tãticule, de ce Moº Crã -ciun e bãrbat ºi nu femeie? - Unde ai vãzut tu femeie sãpoarte aceleaºi haine în fiecarean?

m Ion pe patul de moarte. Ocheamã pe Maria lângã el ºi îizice:- Mario, eu nu mai am mult detrãit, mai am un pic ºi mor... Darmai am o singurã dorinþã,spune-mi drept, m-ai înºelat pemine vreodatã?- Mai, Ioane, eu þi-aº zice, da'dacã nu mori?

m Întrebare: Ce timp grama -tical este folosit în propoziþia:"Tu nu trebuia sã te fi nãscut "? Rãspuns: Prezervativ imperfect.

m Primarul unui oraº obser vãcã cel mai mare ºi mai bogatavocat din oraº nu a fãcut ni cio -datã o donaþie în scop de cari-tate. Pentru a-l convinge sã ofacã, primarul îl cheama la el înbirou: - Domnule avocat, am observatcã veniturile dumneavoastrãanuale se ridicã la peste 600.000de dolari. Cu toate acestea,niciodatã nu aþi fãcut o donaþiecomunitãþii...- Dacã tot aþi cãutat informaþiidespre mine, nu aþi observat cãmama mea este bolnavã, iarmedicamentele de care arenevoie depãºesc de câteva oriveniturile ei?- Nu... rãspunse primarul jenat.- În al doilea rând, fratele meu,veteran de rãzboi, este con-damnat într-un scaun cu rotile ºieste orb.Primarul începu sã-ºi cearãscuze, dar fu întrerupt:- În plus, sora mea a murit într-un accident lãsând orfani treicopii.Umilit, primarul spuse cu vocestinsã:- Nu ºtiam, mã iertaþi...Avocatul continuã:- Nu vãd de ce v-aº da dum-neavoastrã bani, dacã nu le daunici lor...

m - De ce taifunurile au nu mede femei?- Pentru cã vin umede, teribile,fierbinþi ºi pleacã cu maºini,case...

m Într-o zi, la uºa unei bã trânesunã un domn elegant îmbrãcat,cu un aspirator în mânã.- Aº dori sã vã prezint cel maiperformant aspirator!ªi în acelaºi moment aruncã pecovorul din holul casei o canti-tate considerabilã de bãlegar,spunând:- Dacã acest aspirator nu vacurãþa tot, promit cã restul îl voimânca!Bãtrâna, dupã ce ascultã toatãpovestea, îi rãspunde:- Atunci sper sã ai poftã, cã nuam curent de azi-dimineaþã!

Preºedintele Obama aieºit cu soþia într-o searã sã ia cinaîntr-un restaurant. Proprietarulrestaurantului ceru voie body -guarzilor sã se apropie pentru a osaluta pe soþia preºedintelui.

Când s-a retras patronul restau-rantului, Obama a întrebat-o peMichelle:

- De ce a þinut atât demult acest om sã te salute?

Soþia îi rãspunse: - În adolescenþa mea,

acest om a fost foarte îndrãgostitde mine mult timp.

Preºedintele o întrebãatunci:

- Asta înseamnã cã dacãtu te-ai fi cãsãtorit cu el, azi ai fifost patroana acestui restaurant!

Michelle îi rãspunse: - Nu, scumpule, dacã eu

m-aº fi cãsãtorit cu acest om, el arfi fost azi preºedintele SUA!

DIVERTISMENT

PREŞEDINTELE

O profesoarã a cerut claseisale sã îºi întrebe pãrinþii care estecea mai relevantã poveste a familiei,care sã aibã ºi o moralã la sfârºit,urmând ca în ziua urmãtoare, fiecaredintre ei sã spunã povestea în clasã.A doua zi, în ora respectivã, Cristiana spus urmãtoarea poveste:

- Tatãl meu este fermier ºinoi creºtem gãini. Într-o zi am mersla piaþã cu o grãmadã de ouã puseîntr-un coº de nuiele, coº aºezat pescaunul din faþã al camionului. La unmoment dat, camionul a trecut pesteo groapã, iar coºul a cãzut de pescaun ºi toate ouãle s-au spart.

Morala este sã nu îþi pui niciodatãtoate ouãle într-un singur coº.

- Foarte bine, spuse profe-soara.

Urmãtoarea a fost Maria,care a povestit:

- ªi noi suntem fermieri.Aveam 20 de ouã care trebuiauclocite, dar au ieºit numai 10puiºori. Morala: Sã nu îþi numerigãinile înainte de a fi clocite ouãle.

- Foarte bine, replicã dinnou profesoara, mulþumitã de ceauzise pânã aici.

Urmãtorul a fost Horia,care a început ºi el povestea:

- Tatãl meu mi-a povestitdespre mãtuºa Ana... Mãtuºa Ana afost pilot în rãzboi, iar odatã, avionulei fiind lovit, a trebuit sã aterizezeforþat în teritoriul inamic. Tot ce aveala ea era o sticlã de palincã, o puºcãºi o sabie. A bãut toatã palinca pen-tru a se pregãti, apoi a aterizat înmijlocul a 100 de soldaþi inamici. Aomorât 70 dintre ei cu puºca, pânã is-au terminat gloanþele, apoi a maiomorât 20 cu sabia, pânã când lamaacesteia s-a tocit... Pe ultimii 10 i-aomorât cu mâinile goale.

- Dumnezeule mare, spuneprofesoara îngrozitã... ªi care estemorala acestei povestiri?

- Stai departe de mãtuºaAna când e beatã!

Mătuşa Ana

A prins-o lupul peScufiþa Roºie în pãdure:

- Unde mergi singurã

prin pãdure? - Eu sunt Scufiþa Roºie

ºi mã duc la bunicuþa. - N-ai sã mai ajungi. Mi-

e o foame de lup, pregãteºte-te cãvreau sã te mãnânc!

- Lupule, dacã tot o sãmã mãnânci, îmi îndeplineºti ºimie trei dorinþe?

- Zi-o pe prima!- ªtii, eu sunt virginã ºi

vreau sã vãd cum este... Dupã ce terminã lupul

treaba, zise frânt de obosealã: - Hai, spune-o ºi pe-a

doua! - Mi-a plãcut! Mai

vreau!

Dupã a doua partidã,lupul cu limba scoasã, ochii ieºiþidin orbite ºi stomacul lipit despate, spuse abia ºoptit:

- Gaaaata! Cc..are-i atrre..ia?

- ªtii... a-nceput sã-miplacã! Hai încã o datã!

N-apucã sã ajungã sãr-manul lup la capãt de linie, cã-ºidãdu duhul.

Morale: Nu face sexnemâncat! Nu daþi drumul lacurve în pãdure, cã distrug faunapatriei!

Pentru a-ºi salva maria-jul, un cuplu a apelat la notar,întocmind o scrisoare cu anumitecondiþii.

Iatã condiþiile:- Când vorbesc eu, nu ai

voie sã mã întrerupi, ci trebuie sãasculþi ce vorbesc pentru a mãauzi ºi a nu spune ulterior cã nu-þiaminteºti ce-am zis.

- Sã nu þipi, decât cândþip ºi eu.

- Sã nu apreciezi în nici-un fel modul meu de a mã îmbrã-ca, decât atunci când îþi cer eu pã -rerea.

- Sã nu-mi mai spui

"mã", "bã", "grãsunicã", "fã" ºialte diminutive înjositoare. Aivoie sã-mi spui doar numele... ªifãrã "iubiþicã mititicã".

- Sã mã ajuþi când îþi cerajutorul, sã nu ajung sã îþi spunîncã o datã.

- Sã nu mã mai comparicu maicã-ta sau cu orice altã per-soanã.

- Sã nu mã înºeli. Dacãmã înºeli, am dreptul sã vin încasã cu un amant gãsit ulterior ºisã-i serveºti cafea ca o gazdã bunãce eºti.

- Sã nu mai critici nicio-datã mâncarea pe care þi-o fac.

Scufiţa RoşieO bãtrânã statea amãrâtã

pe un balansoar, þinând în braþe pemotanul ei, Gicuþã.

Deodatã apare o zânãcare-i spune:

- Deoarece ai dus o viaþãcinstitã ºi ai un suflet bun, îþi voiîndeplini trei dorinþe !

Stã bãtrâna, se gândeste ºiîi spune zânei:

- Vreau sã devin foartebogatã! Zâna miºcã bagheta ma -gicã, transformã casa în palat ºi o

umple pe babã de bani. - Acum vreau sã fiu tânãrã

ºi frumoasã! Zis ºi fãcut! - ªi ultima dorinþã: vreau

sã-l transformi pe Gicuþã în cel maifrumos bãrbat din lume! Zâna îiîndeplineºte ºi ultima dorinþã ºi dis-pare.

Câteva minute frumoasa ºiGicuþã se privesc în ochi. Ea estetulburatã de frumuseþea lui Gicuþã.Acesta se ridica, se apropie de ea, seînclinã ºi îi ºopteºte la ureche:

- Acum îþi pare rãu cã m-aicastrat, deºteapto?!

GICUŢĂ

Pagină realizată de Adriana POPA

u Cu cât întârzii mai mult, cu atâtcâi nele se bucurã mai tare când tevede.u Câinii nu fac scandal dacã îistrigi cu un alt nume de câine.u Câinilor le place când laºi ogrã madã de lucruri pe podea.u Pãrinþii câinelui nu te viziteazãniciodatã.u Câinii acceptã cã trebuie sãridici glasul ca sã-þi argumentezipunctul de vedere.u Câinilor le place sã meargã lapescuit ºi la vânãtoare.

u Un câine n-o sã te scoale nicio-datã în miezul nopþii ca sã teîntrebe: "Dacã eu mor, o sã-þi iei altcâine?"u Dacã un câine are pui, poþi sãpui anunþ în ziar ºi sã-i dai altcuiva.u Un câine o sã te lase sã-i puizgardã cu numele lui, fãrã sã-þi zicã"Perversule!"u Dacã un câine miroase alt câinepe hainele tale, nu se supãrã.Gãseºte chestia asta chiar interesan-tã ºi continuã sã te iubeascã.

De ce unii bărbaţi preferă săaibă câine în loc de nevastă

În noaptea aceea s-aîntrerupt curentul ºi pentru cã aufost multe cazuri de urgenþã, lachemarea fãcutã la 112 ambulanþaa venit doar cu paramedic.

Casa era în beznã cândparamedicul i-a cerut fetiþei detrei ani, Corina, sã þinã lanternadeasupra mamei ei, ca sã aibãsuficientã luminã sã o poatã ajutape mama ei sã dea naºtere miculuiei fraþior.

Cu multã sârguinþã, Co -rina a facut tot ce i s-a cerut. ªi înscurt timp s-a nãscut frãþiorul ei,Eduard.

Paramedicul l-a ridicatde picioruºe ºi i-a dat o palmãmicuþului sã-l facã sã plângã pen-tru a-ºi curãþa astfel plã mânii. ªiimediat Eduard a început sã þipe.

Apoi, paramedicul i-amulþumit fetiþei pentru ajutorul eiºi a întrebat-o, din curiozitate ºi

grijã pentru psihicul ei, ce crede eadespre ceea ce s-a întâmplat?

Corina a rãspuns promptºi cu atitudine:

-N-ar fi trebuit sã se bageacolo de la bun

început!… Meritasã maicapeteî n c ãuna!

Cuvintele simplesunt cele mai adânci!

MIZILUL Pagina 8

DESCRIEREHerpesul, numit ºi bãºi-

ca de febrã, este o infecþiedureroasã, care apare pe buze, înafara gurii ºi uneori în interiorsau pe nas. Majoritatea per-soanelor au avut aceste bãºicistânjenitoare ºi, de fapt, 90% dinoameni au herpes cel puþin o datãîn viaþã. Precedatã adesea de osenzaþie de mâncãrime, de arsurãpulsatorie, apare o bãºicuþã um -plutã cu fluid. Dupã aproximativo zi, aceasta se sparge ºi seformeazã o crustã.

Odatã ce aþi avut herpes,veþi avea toatã viaþa virusul careîl cauzeazã. Acesta se gãseºtelatent în celulele nervilor ºi poate

reapãrea din mai multe cauze:când sistemul imunitar esteslãbit, când sunteþi foarte stresaþisau nu aþi dormit suficient. Lamajoritatea persoanelor la careherpesul recidiveazã, acesta vaapãrea în acelaºi loc ca ºi primadatã ºi va fi mai puþin dureros. Îngeneral, herpesul dureazã o sãp-tãmânã sau 10 zile.

CAUZECercetãtorii cred cã her-

pesul este cauzat cel mai probabilde virusul herpes simplex de tipI. Se crede cã acest virus poate fiîmprãºtiat prin atingere cu herpe-sul de pe buze sau alte pãrþi alecorpului. Dupã ce a prins crustã,herpesul este mai puþin conta-

gios. Herpesul poate fi declanºatde anumiþi factori, cum suntoboseala, radiaþiile ultraviolete,modificãrile hormonale, unelemedicamente care reduc eficienþasistemului imunitar, infecþiile saustresul.

SIMPTOME- Erupþia iniþialã: bã -

ºicuþe dureroase pe buze sau înjurul acestora, însoþite uneori desimptome asemenãtoare gripei ºide umflarea nodulilor limfaticedin apropiere

- Recidive: senzaþie demâncãrime sau înþepãturã pebuze, urmatã peste o zi sau douãde una sau mai multe bãºicuþeumplute cu lichid

PREVENÞIE ªI TRATAMENT

Unii medici considerã cão dietã bogatã în lizinã (unaminoacid) poate reduce re ve -nirea herpesului. Studii prelimi -nare sugereazã cã substanþeleantivirale existente în usturoi potfi eficiente în prevenirea herpe-sului. Nu atingeþi bãºicuþele;riscaþi sã rãspândiþi virusul. Întimpul unei erupþii herpetice ºicâteva zile dupã încetarea aces-teia, limitaþi toate contactele fi -zice. De asemenea, nu folosiþi încomun obiecte precum pro soa -pele, lamele de ras, paharele sauperiuþele de dinþi.

Când vã deranjeazã unherpes, þineþi un cub de gheaþã pezona afectatã de câteva ori pe ziºi veþi reduce durerea, iar bãºicilese vor usca.

ALIMENTAÞIAConsumaþi din belºug:

curcan, lactate, ouã, pui, citrice,fructe de pãdure, cereale inte-grale, fasole, fructe de mare.Reduceþi consumul de: ciocolatã,nucifere, seminþe ºi gelatinã.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Ele se petrec peste tot.Nu este necesar un ochi foarteexersat pentru a le depista. Între -gul univers este plin de ele. S-arputea spune cã nu-i nimic nou subsoare, însã unele dintre elesfideazã logica ºi par sã fie o ali -niere de evenimente de pe o altãlume. Toate acestea chiar s-auîntâmplat!

O predicþie macabrã a luiEdgar Allan Poe

Prin 1838, Edgar AllanPoe, viitorul clasic al literaturiihorror, a publicat o carte intitulata

„Aventurile lui Gordon Pym dinNantucket“, de fapt singurul sãuroman. Ciudãþenia cãrþii, desprecare Poe susþinea cã este bazatã pe"evenimente reale", constã în fap-tul cã acele evenimente se vorpetrece în viitor. În carte, o bale-nierã naufragiazã pe mare, iar dinechipaj supravieþuiesc doar patruoameni. Rãmaºi fãrã hranã, ceipatru trag la sorþi, sã vadã cine vafi sacrificat. Stewardul de pe navã,Richard Parker, un bãietan, tragebeþiºorul cel scurt.

Peste 46 de ani, o bale-nierã eºueazã pe un banc de nisip,iar stewardul este mâncat de

ceilalþi, povestea declanºând unimens scandal la vremea respec-tivã. Coincidenþã: pe bãiat îlchema Richard Parker!

Adrian DIMÃNCESCUContinuare în numãrul urmãtor

HERPES

Coincidenţe stranii

Oamenii nu sunt singuraspecie de pe Terra care apreciazãgustul plãcut al berii, aceasta fiindconcluzia la care au ajuns propri-etarii companiei australiene PawsPoint. De aceea, ei au hotãrât sãconceapã o bãuturã dedicatã celuimai bun prieten al omului, câinelui,

intitulatã "Dog Beer". "Câinii noº -t ri iubesc berea, însã aceasta nu leface bine. De aceea ne-am hotãrâtsã le concepem o bãuturã dedicatã,de care aceºtia sã se bucure", audeclarat oficialii companiei. Aus -tra lienii nu sunt singurii care auavut aceastã idee. O companieame ricanã, Dog Star BrewingCompany, a conceput la rândul sãuo bere specialã pentru câini.

Intitulatã "Happy TailAle", bãutura este elaboratã pebaza unei reþete speciale, conþinândglucosaminã, vitamina E ºi aromede carne de vitã. Ambele beri suntnon-alcoolice ºi necarbonatate.

Reprezentanþii altei com-panii australiane, "4 Pines BrewingCompany", au realizat cã berea nupoate fi consumatã în spaþiu. Deaceea, aceºtia au conceput o bere

destinatã consumului în condiþii degravitaþie zero, ceea ce va permiteastronauþilor sã se bucure de bãu-tura preferatã chiar ºi atunci cândnu se aflã pe Terra. Berarii aus-tralieni au optat pentru o bere aro-matã, pentru a compensa faptul cãoamenii îºi pierd o parte din simþul

gustului în lipsa gravitaþiei.Bãutura pe care aceºtia au con-ceput-o, intitulatã "Vostok 4-PinesStout", a devenit prima bere dinistorie care a fost testatã în condiþiide microgravitaþie, dupã ce berariiaustralieni au închiriat un avionspecializat în acest scop.

Deci, dacã aveþi chef deexperimente, de noi provocãri, denoi senzaþii, existã destule beriinedite care sã vã incite curiozitateaºi sã vã satisfacã imaginaþia.Savurate din când în când, pe "fun-dalul" confortabil oferit de obiº -nuinþa cu o bere clasicã, aceste ex -perienþe sunt variaþiuni, nuanþeaparte, care adaugã savoare ºipicanterie vieþii unui adevãratamator de bere.

Ing. Dionisie CULEÞU

"Lângã piaþa centralã din cartierulDrumul Taberei, pe trotuarul principal, troneazãde câþiva ani încoace douã chioºcuri din lemn,elegante, cu cãrþi de anticariat. La un momentdat, un bãieþel cam de ºapte ani s-a desprins debunicã ºi s-a apropiat de raftul plin de cãrþivechi. Puºtiul a fost atras de ilustraþia vie de pecoperta unui volum cu povestiri de FraþiiGrimm, "Împãratul Cioc-de-Sturz". Vânzã -toarea i s-a adresat matern: "Ce-þi place?". În locde rãspuns, bãieþelul i-a pus o întrebare, încân-tãtor de inocentã pentru vârsta lui: "E frumoasãcartea asta?". Femeia din chioºc nici nu a apucatsã deschidã gura, cã bunica venitã din spate îlsmuceºte de lângã raft ºi, cu o voce guturalã, ise adresã agresiv ºi autoritar: "Idiot mic, nuatinge cãrþile. Au bacterii! Vrei injecþii?".

Alexandru CALMÂCUdirectorul Editurii Universitãþii din Bucureºti

DECLARAŢIALUNII

MISCELANEU

Beri inedite sau cuutilizări neobişnuite

"Extratereºtrii trãi-esc printre noi ºi o parte dintehnologia pe care o avemacum ne-a fost datã de ei. Deasemenea, extratereºtrii co -la boreazã de mult timp cuguvernul SUA ºi trãiescprintre noi". Afirmaþiileaparþin lui Laster B. (89 deani), fost ministru al Apãrãriiîn Canada. "Nu existã doar ospecie de extratereºtrii, cimai multe. Aratã ca noi. Ne-au dattehnologii. Unele dintre ele suntþinute în secret. Ne-au dat teh -nologii antigravitaþionale, dar ºiarme diabolice care pot schimbatoatã lumea".

Întrebat de ce nu a vorbit

despre ei când timp a fost ministru,Laster a rãspuns cã nu ºtia de exis-tenþa lor. Pe de altã parte, politi-cianul a declarat cã nu înþelegeteama guvernului SUA cã dacã nuar þine secretã existenþa extra -tereºtrilor, panica ar cuprinde

omenirea. "Oamenii vor în -þelege cã existã lucruri inex-plicabile, dar care sunt nor-male. Nu cred cã s-ar panica.Gândiþi-vã cã pânã acum nu s-a demonstrat ºi nici explicatexistenþa lui Dumnezeu ºi cutoate acestea oamenii cred înEl".

Laster B. a mai afirmat cãextratereºtrii trãiesc pânã la900 de ani, dar nu au reuºit sã

învingã moartea."Unele specii trãiesc pânã

la 900 de ani, cum ar fi "ÎnalþiiAlbi". Ei au ºi fost vãzuþi fãcândcumpãrãturi în Las Vegas", a maispus el.

Andrei MOISOIU

Extratereştrii trăiesc printre noi şi ne-au dat arme!

De ce au oamenii amprente?Dacã strãmoºii noºtri nu

ar fi trãit în copaci, criminaliºtii dinziua de astãzi nu ar fi avut uninstrument util în identificareainfractorilor Detectivii care folo -sesc amprentele pentru a lua urmainfractorilor, ar trebui sã fierecunoscãtori pentru faptul cãoamenii se trag din strãmoºi caretrãiau în copaci. Dermatoglifelecare marcheazã pielea de pemâinile ºi picioarele primatelor auevoluat, deoarece ajutã aceste ani-male sã aibã mai mult control a -tunci când se agaþã de crengilecopacilor, afirmã antropologulNate Dominy.

Doar animalele dinordinul nostru, cu câteva excepþii,prezintã aceste dermatoglife lacapetele degetelor. Cercetarea su -ge reazã cã amprentele au oferitstrãmoºilor noºtri un avantaj unicpe mãsurã ce aceºtia se deplasauprin pãduri.

Dominy ºi colegii sãi autestat aceastã ipotezã folosind undeget artificial pe care au amplasatcâteva dermatoglife. Testând dege-tul pe mai multe materiale, cercetã-torii au descoperit cã amprenteleoferã un mare avantaj mai ales încazul materialelor naturale - cumar fi coaja de copac.

"Atunci când am folositmateriale biologice, cum ar fi coajade copac - pe care primatele leagaþã adesea cu mâinile lor, amdescoperit o diferenþã foarte mare.Coeficientul de frecare creºte cuaproximativ 50%", explicã Do -miny. Cercetãtorul afirmã cãaceastã frecare suplimentarã a per-mis primatelor timpurii sã se urcemult mai uºor în copaci, astfel cãamprentele au oferit un importantavantaj evoluþionar.

Mihail PERIANU