“Din 2019-2020, Sobolewski, la prima vom produce mai mult … · 2015. 9. 9. · Potrivit...
1
GRAM AUR = 133,2719 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6632 RON EURO = 4,4698 RON DOLAR = 3,2292 RON 5 948491 340012 0 7 1 5 0 n Aversa Manufacturing a câºtigat procesul cu AAAS PAGINA 4 n ASF: “Harinvest” trebuie sã îºi vândã acþiunile la Depozitarul Central PAGINA 5 n Anul electoral ar putea liniºti apele în sectorul fiscal PAGINA 2 n “Barclays” ar putea elimina 7.500 de posturi la divizia de investiþii PAGINA 16 Joi, 24 aprilie 2014, nr. 77 (5170), anul XXIV 16 pagini 2 lei RÃZVAN NICOLESCU, MINISTRUL ENERGIEI: “Din 2019-2020, vom produce mai mult gaz decât vom consuma” l Ministrul susþine cã nu trebuie sã fim încrâncenaþi în cãutarea de surse alternative, ci sã ne exploatãm mai bine resursele Reporter: Este sau nu situa- þia tensionatã dintre Ucraina ºi Rusia o ameninþare pentru ali- mentarea cu gaze a þãrii noastre? Rãzvan Nicolescu: Situa- þia a fost ºi este un element de preocupare pentru noi. Dar n-aº putea spune cã reprezintã o mare problemã, întrucât România este pregãtitã sã facã faþã oricãrei si- tuaþii. Avem suficient gaz din pro- ducþia internã ca sã acoperim cere- rea, importurile sunt la minim, iar in- dustria ºi-a micºorat semnificativ consumul. Conform ultimelor infor- maþii pe care le avem de la Uniunea Europeanã, se pare cã nu ne vom confrunta cu întreruperi ale importu- rilor de gaze ruseºti. Reporter: Situaþia de pe piaþa au- tohtonã a gazelor pare „bucuria ne- bunilor”. Consumul industrial a scã- zut atât de mult încât importurile au ajuns la un nivel minim istoric. Acest lucru indicã probleme în economie. De asemenea, þara noastrã este captivã im- porturilor de gaze din Rusia. Cum comentaþi aceastã situa- þie ºi ce ºanse reale avem sã ne diversificãm sursele de apro- vizionare? Rãzvan Nicolescu: Analizele noastre legate de evoluþia pieþei gaze- lor indicã o menþinere a consumului la nivelul celui înregistrat anul trecut. A consemnat ALINA TOMA VEREHA (continuare în pagina 4) CATRINEL FRÂNCU ANUNÞà Cà NU ªTIE CE A MÂNCAT ASF, din dudã-n dudã S erviciul de comunicare din ca- drul Autoritãþii pentru Supra- veghere Financiarã (ASF), unde Catrinel Frîncu este ºef, i-a tri- mis ºi acesteia din urmã poziþia ASF faþã de informaþiile Raportului Corpu- lui de Control al Primului Ministru conform cãrora doamna Frîncu a mâncat de peste 9.000 de lei pe banii Companiei de Asigurãri-Reasigurãri Exim România (CARE România), deºi era director de comunicare al Co- misiei de Supraveghere a Asigurãrilor. Probabil conform procedurilor, reprezentanþii serviciului de comu- nicare de la ASF au transmis e-mai- lul care conþinea opinia Autoritãþii faþã de documentul menþionat ºi spre ºtiinþa (în “carbon copy” – CC) doamnei Catrinel Frîncu. ASF aratã cã nu are cunoºtinþã despre situaþia deconturilor fãcute de compania de asigurare a EximBank, care era condusã de Radu Frîncu, fostul soþ al doamnei Catrinel Frâncu. Potrivit Raportului Corpului de Control, Radu Frîncu a decontat nu mai puþin de 12 facturi, totalizând 9.175,5 lei, din fondurile companiei de asigurare-reasigurare, toate emise pe numele soþiei sale de societatea Twins Cafe pentru consumaþii efectuate la restaurantul Le Club din Bucureºti. Radu Frîncu a deþinut funcþia sus menþionatã în perioada mai 2010-iulie 2013, când Catrinel Frîncu era director de comunicare în cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor (CSA). De asemenea, raportul primului mi- nistru scoate la ivealã mai multe seju- ruri pe care Radu Frîncu le-a fãcut împreunã cu soþia sa de atunci, precum ºi cu alte persoane, din companie ºi din afara ei, pe banii CARE România, în locaþii precum Ibiza, Roma, Munchen, Paris, San Benedetto del Tronto. Pe lângã zboruri cu elicopterul, cãlãtorii cu avionul, cheltuieli cu di- verse case de modã din strãinãtate de mii de euro, raportul prezintã o listã întreagã de produse de lux, precum brãþãri, genþi ºi bijuterii “Louis Vui- ton” sau ceas “Cartier”, telefon “Vertu” ºi colier “Chimento”, de zeci de mii de lei, achiziþionate pe numele conducerii, toate, pe facturi decontate de CARE România. EMILIA OLESCU (continuare în pagina 3) Troica creditorilor evalueazã Portugalia înaintea ieºirii din bail-out Troica creditorilor internaþionali (UE-FMI-BCE) a început, ieri, ulti- ma misiune de evaluare a perfor- manþelor Portugaliei în cadrul pla- nului de salvare (bail-out) convenit în urmã cu trei ani, þara pregãtin- du-se sã iasã din acest program luna viitoare. Programul de salvare este prevã- zut sã se încheie la data de 17 mai, însã analiza ultimei evaluãri, care ar urma sã se prelungeascã pânã la fine- le lui aprilie, ºi eliberarea tranºelor se vor amâna pânã la sfârºitul lunii iunie. Vicepremierul portughez, Paulo Portas, a declarat: “Acesta nu este un control oarecare, este ultimul. Este examenul care ne va permite sã ne redobândim autonomia politicã ºi fi- nanciarã”. Dar, ieºirea din acordul de salvare nu va însemna ºi sfârºitul mãsurilor de austeritate adoptate de Portugalia în ultimii trei ani. “Un angajament extins în favoarea disciplinei buge- tare este crucial pentru a asigura cã datoria rãmâne sustenabilã ºi pentru a menþine încrederea pieþelor”, a avertizat Fondul Monetar Internaþio- nal. La data de 17 aprilie, randamen- tul obligaþiunilor portugheze de re- ferinþã, cu scadenþa la zece ani, a atins cel mai redus nivel din ultimii opt ani: 3,68%. Ieri, randamentul era de 3,74%. V.R. Semne de întrebare în cadrul BCE privind posibila relaxare cantitativã l Ardo Hansson: “Ce tip de active vor fi achiziþionate? Dupã ce reguli? Cum vom implementa aceste operaþiuni într-un sistem descentralizat?” R elaxarea cantitativã va fi complexã din punct de ve- dere operaþional pentru Banca Centralã Europeanã (BCE), potrivit afirmaþiilor lui Ardo Hansson, mem- bru în consiliul guver- natorilor instituþiei, care pun la îndoialã posibila implementare de cãtre aceasta a unui astfel de plan care sã îndepãrteze ameninþa- rea deflaþiei. Afirmaþiile lui Hansson vin dupã ce, la începutul acestei luni, preºedintele BCE, Ma- rio Draghi, anunþa cã instituþia a dez- bãtut posibila achiziþie de active la scarã largã (relaxare cantitativã). Ulterior, Vitor Constancio, membru în consiliul guvernatorilor institu- þiei, a menþionat cã BCE nu a luat în discuþie detaliile privind posibila im- plementare a mãsurii de relaxare cantitativã în zona euro. Acesta a subliniat cã, în reuniunea de po- liticã monetarã din 3 aprilie, consiliul guver- natorilor BCE doar s-a exprimat în mod una- nim în privinþa achizi- þiilor de active ce ar pu- tea fi luate în considera- re în cazul în care infla- þia din zona euro se menþine sub 1%. În prezent, inflaþia din zona euro este de 0,5%, cu mult sub þinta BCE, de aproape 2%. (ALINA VASIESCU) (continuare în pagina 15) Sobolewski, la prima înfruntare cu acþionarii l Soft-ul Depozitarului – subiect de examen, pentru noul CEO L udwik Sobolewski, direc- torul general al Bursei de Valori Bucureºti, va da faþã cu acþionarii institu- þiei, pentru prima datã în cadru ofi- cial, la Adunarea Generalã, progra- matã pentru astãzi, în cazul în care ºedinþa se va þine la prima convoca- re, aºa cum se aºteaptã mai multe voci din piaþã. Venit pe un val de simpatie la con- ducerea BVB, Sobolewski ºi-a mai pierdut din suporteri pe drum, cel mai vizibil conflict în care a intrat fiind cel legat de selecþia unui nou soft la Depozitarul Central, subiect asupra cãruia vor decide, pânã la urmã, acþionarii BVB. Bursa a propus recent dezvoltarea unei soluþii “in-house” destinatã mi- grãrii la platforma paneuropeanã “Target2-Securities”, arãtând cã in- vestiþia într-un nou soft nu se justifi- cã, însã numai dupã ce mai multe voci din piaþã au susþinut cã Ludwik Sobolewski ar fi solicitat Depozita- rului Central sã cearã o ofertã ºi pro- viderului Nasdaq OMX. AGA Depozitarului de la finalul lunii martie nu a decis nimic în pri- vinþa providerului IT, în condiþiile în care acþionarul majoritar, reprezentat de Ludwik Sobolewski, s-a abþinut de la vot, deºi solicitase convocarea AGA, atitudine care i-a deranjat pe unii dintre acþionarii minoritari. Dupã acele întâmplãri, la solicita- rea unui grup de acþionari - “Raiffei- sen Capital&Investment”, “Vienna Investment Trust”, “Rombell Secu- rities”, “Eastern Securitites”, “BRD Group Societe Generale”, “Eldain- vest” ºi “Raiffeisen Asset Manage- ment” – convocatorul AGA de la BVB a fost completat cu propunerea aprobãrii achiziþionãrii de cãtre De- pozitarul Central a unui nou sistem IT, în limita sumei de 3,86 milioane de euro ºi mandatarea DC pentru alegerea furnizorului. Decizia acþionarilor pe acest su- biect ar trebui sã arate, într-o mãsurã, ºi susþinerea pentru Ludwik Sobo- lewski. Unii brokeri din piaþã considerã cã Bursa nu ar trebui sã cheltuiascã, în acest moment, câteva milioane de euro pentru un nou soft ºi ar susþine propunerea BVB pentru dezvoltarea unei soluþii IT “in-house”. Alþii apreciazã cã, de fapt, aceastã varian- tã ar reprezenta, de fapt, o tragere de timp, care ar periclita selecþia deja fãcutã la Depozitar. Reprezentanþii Depozitarului Cen- tral au explicat cã decizia este una stra- tegicã, de care depinde viitorul pieþei de capital româneºti, în condiþiile schim- bãrilor preconizate pe plan european. Votul pe listã pentru alegerile de la societãþile din grup – metodã contestabilã Un alt subiect controversat de la AGA BVB este ºi procedura de vot pentru conducerile societãþilor din grupul Bursei. BVB a propus o me- todã nouã - votul pe liste –, în timp ce grupul de acþionari care a solicitat modificarea convocatorului doreºte o nouã procedurã, întrucât apreciazã cã metoda propusã de conducerea BVB este nefuncþionalã. Unele voci din piaþã susþin cã procedura propusã de BVB este con- testabilã, în condiþiile în care nu este clar cum vor fi aleºi administratorii societãþilor din grup (Depozitarul Central ºi Casa de Compensare Bucureºti), în condiþiile în care pe liste sunt mai mulþi membri decât numãrul necesar. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 5) BÃSESCU ÎL ARUNCà ÎN LUPTà PE DANIEL MORAR? Ionel Niþu: “Nominalizarea lui Morar - angajament în lupta anticorupþie sau politizare a justiþiei? l Fostul ºef DNA - portretul robot al viitorului preºedinte al României l Bãsescu: “Stânga nu poate bate dreapta unitã” D aniel Morar, fost ºef la DNA ºi, în prezent, judecã- tor la Curtea Constituþiona- lã, se încadreazã, în opinia lui Tra- ian Bãsescu, în portretul viitorului preºedinte al României. Analistul Ionel Niþu spune cã mesajul lui Tra- ian Bãsescu despre Daniel Morar face parte din strategia ºefului statu- lui ºi a Miºcãrii Populare (PMP) le- gatã de acapararea temelor privind justiþia ºi a ideologiei luptei antico- rupþie. Ionel Niþu considerã nominaliza- rea lui Morar nerealizabilã. ANCUÞA STANCIU (continuare în pagina 3) Situaþia tensionatã din Ucraina nu reprezintã, în opinia mi- nistrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, o mare problemã, întrucât România este pregãtitã sã facã faþã ori- cãrei situaþii. Domnia sa ne-a declarat, într-un interviu, cã avem suficient gaz din producþia internã ca sã acoperim ce- rerea, dar ºi cã toate previziunile aratã cã, din 2019-2020, România va produce mai mult gaz decât va consuma. Mi- nistrul Nicolescu ne-a precizat cã, în anii urmãtori, piaþa gaze- lor se va menþine constantã, la un nivel de consum apropiat de anul 2013. Domnia sa susþine cã nu trebuie sã ne preocupe atât de mult diversificarea surselor de gaze când avem atâtea resurse în þara noastrã, iar Guvernul încurajeazã noile explo- rãri. Ministrul Energiei ne-a mai spus cã piaþa gazelor are o mare rezistenþã la schimbare, dar ºi cã Romgaz trebuie sã aibã un set clar de politici pentru selecþia clienþilor ºi acordarea discounturilor. Rãzvan Nico- lescu susþine cã prioritãþile domniei sale sunt întocmirea stategiei energetice, reeficien- tizarea companiilor energetice ºi instituirea principiilor de gu- vernanþã corporativã în socie- tãþile pe care le coordoneazã. Euro avea un curs de 1,3833 dolari ieri, la ora 10.36, pe piaþa din New York, în creºtere cu 0,2% faþã de ziua anterioarã. “TU CE CAUÞI AICI, Fà DOINA?” Ce calitãþi îi mai lipsesc lui Victor Ponta? E xplicaþia pentru care toatã lu- mea vorbeºte despre mitocã- nia premierului Victor Ponta (i-a spus “fã” Doinei Panã – o bãtrînicã aflatã pe post de ministru al Mediului), este cã toþi orãºenii ºtiu cã “fã” este un vulgarism. Dacã toþi orãºenii ar pri- cepe ce mitocãnie fiscalã este taxa pe stîlp, atunci nu i-ar mai interesa cã premie- rul se mai ºi exprimã groso- lan. Minciuna cã Victor Ponta ºi Rovana Plumb ar fi crescut pensii- le, cînd, de fapt, le calculaserã greºit, sub nivelul legal, parcã nu a fost atît de “popularã” ca “fã, Doina”. Ce este mai grav: sã fii ordinar în vorbire, sau sã minþi? Plagiatul este mai grav decît minciuna cã n-ai fi pla- giat? Acuzaþiile cã Guvernul Ponta este corupt, repetat formulate de preºedintele Traian Bãsescu, nu au avut audienþa de care se bucurã “fã, Doina”. MAKE (continuare în pagina 3)
Transcript of “Din 2019-2020, Sobolewski, la prima vom produce mai mult … · 2015. 9. 9. · Potrivit...
GRAM AUR = 133,2719 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6632 RON EURO = 4,4698 RON DOLAR = 3,2292 RON
5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 07150
n Aversa Manufacturing a câºtigat procesulcu AAAS
PAGINA 4
n ASF: “Harinvest” trebuie sã îºi vândãacþiunile la Depozitarul Central
PAGINA 5
n Anul electoral ar putealiniºti apele în sectorulfiscal
PAGINA 2
n “Barclays” ar puteaelimina 7.500 de posturila divizia de investiþii
PAGINA 16
Joi, 24 aprilie 2014, nr. 77 (5170), anul XXIV 16 pagini2 lei
RÃZVAN NICOLESCU, MINISTRUL ENERGIEI:
“Din 2019-2020,vom produce mai multgaz decât vom consuma”lMinistrul susþine cã nu trebuie sã fim încrâncenaþi în cãutarea de sursealternative, ci sã ne exploatãm mai bine resursele
Reporter: Este sau nu situa-þia tensionatã dintre Ucraina ºiRusia o ameninþare pentru ali-mentareacugazeaþãriinoastre?
Rãzvan Nicolescu: Situa-þia a fost ºi este un element depreocupare pentru noi. Darn-aº putea spune cã reprezintão mare problemã, întrucât Româniaeste pregãtitã sã facã faþã oricãrei si-tuaþii. Avem suficient gaz din pro-ducþia internã ca sã acoperim cere-rea, importurile sunt la minim, iar in-dustria ºi-a micºorat semnificativconsumul. Conform ultimelor infor-maþii pe care le avem de la Uniunea
Europeanã, se pare cã nu ne vomconfrunta cu întreruperi ale importu-rilor de gaze ruseºti.
Reporter: Situaþia de pe piaþa au-tohtonã a gazelor pare „bucuria ne-bunilor”. Consumul industrial a scã-zut atât de mult încât importurile auajuns la un nivel minim istoric.
Acest lucru indicã problemeîn economie. De asemenea,þara noastrã este captivã im-porturilor de gaze din Rusia.Cum comentaþi aceastã situa-þie ºi ce ºanse reale avem sã nediversificãm sursele de apro-vizionare?
Rãzvan Nicolescu: Analizelenoastre legate de evoluþia pieþei gaze-lor indicã o menþinere a consumuluila nivelul celui înregistrat anul trecut.
A consemnat
ALINA TOMA VEREHA
(continuare în pagina 4)
CATRINEL FRÂNCU ANUNÞÃ CÃ NU ªTIE CE A MÂNCAT
ASF, din dudã-n dudã
Serviciul de comunicare din ca-drul Autoritãþii pentru Supra-veghere Financiarã (ASF),
unde Catrinel Frîncu este ºef, i-a tri-mis ºi acesteia din urmã poziþia ASFfaþã de informaþiile Raportului Corpu-lui de Control al Primului Ministruconform cãrora doamna Frîncu amâncat de peste 9.000 de lei pe baniiCompaniei de Asigurãri-ReasigurãriExim România (CARE România),deºi era director de comunicare al Co-misiei de Supraveghere a Asigurãrilor.
Probabil conform procedurilor,reprezentanþii serviciului de comu-nicare de la ASF au transmis e-mai-lul care conþinea opinia Autoritãþiifaþã de documentul menþionat ºispre ºtiinþa (în “carbon copy” – CC)doamnei Catrinel Frîncu.
ASF aratã cã nu are cunoºtinþãdespre situaþia deconturilor fãcute decompania de asigurare a EximBank,care era condusã de Radu Frîncu,fostul soþ al doamnei Catrinel Frâncu.
Potrivit Raportului Corpului deControl, Radu Frîncu a decontat numai puþin de 12 facturi, totalizând9.175,5 lei, din fondurilecompanieideasigurare-reasigurare, toate emise penumele soþiei sale de societatea TwinsCafe pentru consumaþii efectuate larestaurantul Le Club din Bucureºti.
Radu Frîncu a deþinut funcþia susmenþionatã în perioada mai 2010-iulie2013,cândCatrinelFrîncueradirectorde comunicare în cadrul Comisiei deSupraveghere a Asigurãrilor (CSA).
De asemenea, raportul primului mi-nistru scoate la ivealã mai multe seju-
ruri pe care Radu Frîncu le-a fãcutîmpreunãcusoþia sadeatunci, precumºicualtepersoane,dincompanieºidinafara ei, pe banii CARE România, înlocaþiiprecumIbiza,Roma,Munchen,Paris, San Benedetto del Tronto.
Pe lângã zboruri cu elicopterul,cãlãtorii cu avionul, cheltuieli cu di-verse case de modã din strãinãtate demii de euro, raportul prezintã o listãîntreagã de produse de lux, precumbrãþãri, genþi ºi bijuterii “Louis Vui-ton” sau ceas “Cartier”, telefon“Vertu” ºi colier “Chimento”, dezeci de mii de lei, achiziþionate penumele conducerii, toate, pe facturidecontate de CARE România.
EMILIA OLESCU
(continuare în pagina 3)
Troica creditorilor
evalueazã
Portugalia înaintea
ieºirii din bail-out
Troica creditorilor internaþionali(UE-FMI-BCE) a început, ieri, ulti-ma misiune de evaluare a perfor-manþelor Portugaliei în cadrul pla-nului de salvare (bail-out) convenitîn urmã cu trei ani, þara pregãtin-du-se sã iasã din acest program lunaviitoare.
Programul de salvare este prevã-zut sã se încheie la data de 17 mai,însã analiza ultimei evaluãri, care arurma sã se prelungeascã pânã la fine-le lui aprilie, ºi eliberarea tranºelorse vor amâna pânã la sfârºitul luniiiunie.
Vicepremierul portughez, PauloPortas, a declarat: “Acesta nu este uncontrol oarecare, este ultimul. Esteexamenul care ne va permite sã neredobândim autonomia politicã ºi fi-nanciarã”.
Dar, ieºirea din acordul de salvarenu va însemna ºi sfârºitul mãsurilorde austeritate adoptate de Portugaliaîn ultimii trei ani. “Un angajamentextins în favoarea disciplinei buge-tare este crucial pentru a asigura cãdatoria rãmâne sustenabilã ºi pentrua menþine încrederea pieþelor”, aavertizat Fondul Monetar Internaþio-nal.
La data de 17 aprilie, randamen-tul obligaþiunilor portugheze de re-ferinþã, cu scadenþa la zece ani, aatins cel mai redus nivel din ultimiiopt ani: 3,68%. Ieri, randamentulera de 3,74%.
V.R.
Semne de întrebareîn cadrul BCE privindposibila relaxare cantitativãl Ardo Hansson: “Ce tip de active vor fiachiziþionate? Dupã ce reguli? Cum vom implementaaceste operaþiuni într-un sistem descentralizat?”
Relaxarea cantitativã va ficomplexã din punct de ve-dere operaþional pentru
Banca Centralã Europeanã (BCE),potrivit afirmaþiilor luiArdo Hansson, mem-bru în consiliul guver-natorilor instituþiei,care pun la îndoialãposibila implementarede cãtre aceasta a unuiastfel de plan care sãîndepãrteze ameninþa-rea deflaþiei.
Afirmaþiile luiHansson vin dupã ce, la începutulacestei luni, preºedintele BCE, Ma-rio Draghi, anunþa cã instituþia a dez-bãtut posibila achiziþie de active lascarã largã (relaxare cantitativã).Ulterior, Vitor Constancio, membru
în consiliul guvernatorilor institu-þiei, a menþionat cã BCE nu a luat îndiscuþie detaliile privind posibila im-plementare a mãsurii de relaxare
cantitativã în zonaeuro. Acesta a subliniatcã, în reuniunea de po-liticã monetarã din 3aprilie, consiliul guver-natorilor BCE doar s-aexprimat în mod una-nim în privinþa achizi-þiilor de active ce ar pu-tea fi luate în considera-re în cazul în care infla-
þia din zona euro se menþine sub 1%.În prezent, inflaþia din zona euro este
de 0,5%, cu mult sub þinta BCE, deaproape 2%. (ALINA VASIESCU)
(continuare în pagina 15)
Sobolewski, la primaînfruntare cu acþionariil Soft-ul Depozitarului – subiect de examen, pentru noul CEO
Ludwik Sobolewski, direc-torul general al Bursei deValori Bucureºti, va dafaþã cu acþionarii institu-
þiei, pentru prima datã în cadru ofi-cial, la Adunarea Generalã, progra-matã pentru astãzi, în cazul în careºedinþa se va þine la prima convoca-re, aºa cum se aºteaptã mai multevoci din piaþã.
Venit pe un val de simpatie la con-ducerea BVB, Sobolewski ºi-a maipierdut din suporteri pe drum, celmai vizibil conflict în care a intratfiind cel legat de selecþia unui nousoft la Depozitarul Central, subiectasupra cãruia vor decide, pânã laurmã, acþionarii BVB.
Bursa a propus recent dezvoltareaunei soluþii “in-house” destinatã mi-grãrii la platforma paneuropeanã“Target2-Securities”, arãtând cã in-vestiþia într-un nou soft nu se justifi-cã, însã numai dupã ce mai multevoci din piaþã au susþinut cã LudwikSobolewski ar fi solicitat Depozita-rului Central sã cearã o ofertã ºi pro-viderului Nasdaq OMX.
AGA Depozitarului de la finalullunii martie nu a decis nimic în pri-vinþa providerului IT, în condiþiile încare acþionarul majoritar, reprezentatde Ludwik Sobolewski, s-a abþinut dela vot, deºi solicitase convocareaAGA, atitudine care i-a deranjat peunii dintre acþionarii minoritari.
Dupã acele întâmplãri, la solicita-rea unui grup de acþionari - “Raiffei-
sen Capital&Investment”, “ViennaInvestment Trust”, “Rombell Secu-rities”, “Eastern Securitites”, “BRDGroup Societe Generale”, “Eldain-vest” ºi “Raiffeisen Asset Manage-ment” – convocatorul AGA de laBVB a fost completat cu propunereaaprobãrii achiziþionãrii de cãtre De-pozitarul Central a unui nou sistemIT, în limita sumei de 3,86 milioanede euro ºi mandatarea DC pentrualegerea furnizorului.
Decizia acþionarilor pe acest su-biect ar trebui sã arate, într-o mãsurã,ºi susþinerea pentru Ludwik Sobo-lewski.
Unii brokeri din piaþã considerã cãBursa nu ar trebui sã cheltuiascã, înacest moment, câteva milioane deeuro pentru un nou soft ºi ar susþine
propunerea BVB pentru dezvoltareaunei soluþii IT “in-house”. Alþiiapreciazã cã, de fapt, aceastã varian-tã ar reprezenta, de fapt, o tragere detimp, care ar periclita selecþia dejafãcutã la Depozitar.
Reprezentanþii Depozitarului Cen-tral au explicat cã decizia este una stra-tegicã,decaredepindeviitorulpieþeidecapital româneºti, în condiþiile schim-bãrilor preconizate pe plan european.
Votul pe listã pentrualegerile de la societãþile dingrup – metodã contestabilã
Un alt subiect controversat de laAGA BVB este ºi procedura de votpentru conducerile societãþilor dingrupul Bursei. BVB a propus o me-todã nouã - votul pe liste –, în timp cegrupul de acþionari care a solicitatmodificarea convocatorului doreºteo nouã procedurã, întrucât apreciazãcã metoda propusã de conducereaBVB este nefuncþionalã.
Unele voci din piaþã susþin cãprocedura propusã de BVB este con-testabilã, în condiþiile în care nu esteclar cum vor fi aleºi administratoriisocietãþilor din grup (DepozitarulCentral ºi Casa de CompensareBucureºti), în condiþiile în care peliste sunt mai mulþi membri decâtnumãrul necesar.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 5)
BÃSESCU ÎL ARUNCÃ ÎN LUPTÃ PEDANIEL MORAR?
Ionel Niþu: “Nominalizarealui Morar - angajament în luptaanticorupþie sau politizare a justiþiei?l Fostul ºef DNA - portretul robot al viitoruluipreºedinte al României l Bãsescu: “Stânga nupoate bate dreapta unitã”
Daniel Morar, fost ºef laDNA ºi, în prezent, judecã-tor la Curtea Constituþiona-
lã, se încadreazã, în opinia lui Tra-ian Bãsescu, în portretul viitoruluipreºedinte al României. AnalistulIonel Niþu spune cã mesajul lui Tra-ian Bãsescu despre Daniel Morarface parte din strategia ºefului statu-
lui ºi a Miºcãrii Populare (PMP) le-gatã de acapararea temelor privindjustiþia ºi a ideologiei luptei antico-rupþie.
Ionel Niþu considerã nominaliza-rea lui Morar nerealizabilã.
ANCUÞA STANCIU
(continuare în pagina 3)
Situaþia tensionatã din Ucraina nu reprezintã, în opinia mi-
nistrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, o mare
problemã, întrucât România este pregãtitã sã facã faþã ori-
cãrei situaþii. Domnia sa ne-a declarat, într-un interviu, cã
avem suficient gaz din producþia internã ca sã acoperim ce-
rerea, dar ºi cã toate previziunile aratã cã, din 2019-2020,
România va produce mai mult
gaz decât va consuma. Mi-
nistrul Nicolescu ne-a precizat
cã, în anii urmãtori, piaþa gaze-
lor se va menþine constantã, la
un nivel de consum apropiat de
anul 2013. Domnia sa susþine
cã nu trebuie sã ne preocupe
atât de mult diversificarea surselor de gaze când avem atâtea
resurse în þara noastrã, iar Guvernul încurajeazã noile explo-
rãri.
Ministrul Energiei ne-a mai spus cã piaþa gazelor are o mare
rezistenþã la schimbare, dar ºi cã Romgaz trebuie sã aibã un
set clar de politici pentru selecþia clienþilor ºi acordarea
discounturilor. Rãzvan Nico-
lescu susþine cã prioritãþile
domniei sale sunt întocmirea
stategiei energetice, reeficien-
tizarea companiilor energetice
ºi instituirea principiilor de gu-
vernanþã corporativã în socie-
tãþile pe care le coordoneazã.
Euro avea un cursde 1,3833 dolariieri, la ora 10.36,pe piaþa din NewYork, în creºterecu 0,2% faþã deziua anterioarã.
“TU CE CAUÞI AICI, FÃ DOINA?”
Ce calitãþi îi mai lipsesc luiVictor Ponta?Explicaþia pentru care toatã lu-
mea vorbeºte despre mitocã-nia premierului Victor Ponta
(i-a spus “fã” Doinei Panã –o bãtrînicã aflatã pe post deministru al Mediului), estecã toþi orãºenii ºtiu cã “fã”este un vulgarism.
Dacã toþi orãºenii ar pri-cepe ce mitocãnie fiscalãeste taxa pe stîlp, atunci nui-ar mai interesa cã premie-rul se mai ºi exprimã groso-lan.
Minciuna cã Victor Ponta
ºi Rovana Plumb ar fi crescut pensii-le, cînd, de fapt, le calculaserã greºit,sub nivelul legal, parcã nu a fost atît
de “popularã” ca “fã, Doina”.Ce este mai grav: sã fii ordinar în
vorbire, sau sã minþi?Plagiatul este mai grav
decît minciuna cã n-ai fi pla-giat?
Acuzaþiile cã GuvernulPonta este corupt, repetatformulate de preºedinteleTraian Bãsescu, nu au avutaudienþa de care se bucurã“fã, Doina”.
MAKE
(continuare în pagina 3)
