Anxietatea in Corelatie Cu Manoperele de Igienizare

8/13/2019 Anxietatea in Corelatie Cu Manoperele de Igienizare

1/8

Anxietatea in corelatie cu manoperele de igienizare -rezultatele ultimului studiu realizat in SUA

Introducere:

In ciuda ultimelor descoperiri legate de modul de comunicare cu pacientul sicontrolul durerii, frica de stomatolog si anxietatea continua sa creeze problemeserioase atat pacientului, cat si practicianului. Frica de stomatolog influenteazanegativ tratamentul si poate determina pacientul sa intarzie sau chiar sa renuntela efectuarea lui, chiar daca ii este necesar. ercetarile au stabilit ca scoruriridicate ale fricii si anxietatii sunt corelate cu factori cum ar fi: intervale lungi intrevizitele la stomatolog, estetica si functionalitatea deficitara a cavitatii bucale,frecventa crescuta a simptomatologiei orale !",#,$,%,&'.

In timp ce ma(oritatea cercetarilor legate de frica si anixietatea stomatologica s-au axat pe prevalenta, cauzele si consecintele acestora, in ultimii ani s-a conturato noua directie de interes in acest domeniu.

)in ce in ce mai multe studii evalueaza impactul diferentelor legate de varsta sisex asupra anxietatii dentare , aceasta pentru ca atat practicienii, cat sicercetatorii au inceput sa caute strategii individualizate si eficiente care saintampine nevoile diferitelor categorii populationale.

ele doua descoperiri fundamentale in acest sens sunt:

". femeile prezinta scoruri mai ridicate ale anxietatii fata de barbat

#. o relatie inversa exista intre teama*anxietate si varsta !",+,'

Un studiu realizat de agglin et al. in Suedia a evaluat anxietatea stomatologicasi practicile orale, sanatatea orala si simptomele participantilor. S-a constatat odiferenta semnificativa in scorurile anxietatii stomatologice legate de varsta. afemei, cu cat varsta este mai inaintata, cu atat teama de stomatolog este mairedusa.

iddell et al. au examinat relatia varsta*sex-anxietate stomatologica pe populatiacanadiana si a descoperit ca varstnicii prezinta experiente stomatologice mai

putin dureroase decat tinerii. S-a emis ipoteza ca varstnicii au beneficiat de untimp mai lung, cu experiente pozitive care au reusit sa neutralizeze impactulexperientelor negative, aceasta ducand la mai putine cazuri raportate deexperiente dureroase in randul acestei categorii de varsta.

el mai important factor determinant al anxietatii pentru ambele sexe a fost fricade durere. Subiectii femei au prezentat un scor al anxietatii legate de durere mairidicat decat barbatii, dar o examinare detaliata a indicatorilor de predictie ai


2/8

fricii*anxietatii a aratat ca experientele dureroase au fost percepute de barbati caavand o importanta mai mare. Intoleranta la durere a fost un indicator depredictie semnificativ doar pentru barbati.

/ierderea cunostintei a fost un alt factor de predictie al anxietatii semnificativ

identificat in cateva studii!+,0,1'. iddell et al. a aratat ca pierderea cunostintei afost al doilea factor ca importanta in predictia anxietatii stomatologice in cadrullotului studiat !+'. 2otusi, femeile au demonstrat o dorinta semnificativ mai marede control decat barbatii. Autorii au concluzionat ca femeile par sa fie intr-undezavanta( mai mare decat barbatii in privinta abilitatii de adaptare intr-o situatiestomatologica datorita acestei dorinte mai mari de control, cuplate cu o perceptiemai scazuta a controlului real. 3i au sugerat ca aceasta situatie creeza otensiune psihologica in randul femeilor, ducand la o crestere a fricii si anxietatii.In contrast, subiectii varstnici prezinta o dorinta mai mica de control in cabinetulstomatologic comparativ cu subiectii tineri, avand in acelasi timp o senzatie maiputernica de detinere a controlului in ambientul stomatologic decat tinerii. In

studii similare realizate de a4 et al. subiectii cu o dorinta mai mare de controlcuplata cu un sentiment redus de control au prezentat cele mai ridicate scoruride anxietate.

iteratura de specialitate in domeniu a aratat ca un mare procent din pacientiicare sufera de anxietate stomatologica atribuie acest lucru unui episod traumaticsau negativ suferit in copilarie !#,"5'.

6al7er et al. au examinat corelatia dintre experientele traumatice din copilariefara legatura cu stomatologul si experientele traumatice ale varstei adulte!abuzuri sexuale, fizice si emotionale, negli(are' in randul femeilor si consecintele

acestora asupra fricii si anxietatii stomatologice !0'. 8ezultatele au aratat cafemeile care au suferit diverse forme de abuzuri in copilarie si la varsta adulta!sexuale, fizice' prezinta scoruri mult mai ridicate ale anxietatii stomatologice.

Acesti pacienti au relatat frica de a fi imobilizati in scaunul stomatologic, senzatiaclaustrofobica, incapacitatea de a respira sau au experimentat episoade severede asfixiere care au interferat negativ cu executarea manoperelor de tratament.

Autorii au concluzionat ca pentru acesti pacienti sentimentul de nea(utorare silipsa a controlului par a fi in stransa corelatie cu anxietatea lor stomatologica.

8ecent, frica legata de tratamentul de igienizare dentara a inceput sa fie o arie

de interes, pe masura ce cercetatorii au reconsiderat reactia pacientilor in fatastomatologului. )e 9ongh si Stouthard au examinat anxietatea unui lot depacienti dintr-un centru de sanatate din Amsterdam !landa', constatand cama(oritatea celor examinati au prezentat diverse grade de anxietate in timpultratamentului de igienizare dentara. lasarea cea mai importanta in randulfactorilor determinanti ai anxietatii a primit-o senzatia de durere. !""' Acesterezultate concorda cu cele ale studiului realizat de iddell at al., in care pacientiiaflati in tratament stomatologic au clasificat durerea ca cea mai importanta cauza


3/8

a anxietatii lor. !+' Sentimentul de anxietate, inainte si dupa tratament, a fost maimare ca raspuns la tratamentul de igienizare comparativ cu restul tratamentelordentare. ;u a existat nici o relatie intre nivelul anxietatii si sex. Atat barbatii, catsi femeile prezinta reactii similare la tratamentul de igienizare. Un studiu condusde din participanti au indicat valori crescute ale anxietatiilegate de tratamentul de igienizare. 2ripp et al. a examinat cazurile de episoadedureroase ale pacientilor in timpul procedurilor de rutina ale tratamentului. !"$'

Aproximativ #&> din participanti au experimentat senzatii dureroase variind de lamoderate la severe in timpul cel putin uneia dintre procedurile de igienizare. eamai mare clasare a fost atribuita manevrelor de sondare si a celor de detartra(manual* ultrasonic.

?ateriale si metode

Subiectii

A fost selectat un lot de $55 pacienti care au beneficiat de manopere deigienizare intr-o arie din ?id4estern, "&5 dintre acestia fiind selectati dintr-uncabinet stomatologic situat intr-o suburbie frecventata, restul de "&5 dintr-o

facultate de stomatologie aflata la periferie.

hestionarul

Studiul de 3valuare a Anxietatii Stomatologice orelate cu Igienizarea !S3ASI' afost utilizat in acest caz. Studiul a constat din evaluarea celor patru domenii:fobia legata de stimuli specifici, anxietatea generalizata, frica iremediabilului sineincrederea si a utilizat o scala standard de clasificare, de la " la &: "- deloc, &-foarte mult. ele patru domenii au fost dezvoltate utilizand ?odelul AnxietatiiStomatologice !?AS' al Universitatii din 6ashington ca baza teoretica !"%'

Avand la baza acest model, au fost definite cele patru domenii:

1. anxietatea generalizata este definita ca senzatia aparuta la acei pacienti

care gasesc multe situatii diferite ca fiind dificile si stresante.

2. fobia legata de stimuli specifici este teama pacientului de a nu a fi

capabil sa suporte o anumita procedura stomatologica sau durereaasociata cu un anumit tratament

3. neincrederea include sentimentul prezent in randul acelor pacienti care

experimenteaza o pierdere a respectului de sine, o senzatie de


4/8

inferioritate, de nea(utorare, de victimizare sau suspiciunea si indoialalegata de ceea spune sau face practicianul. 2oate definitiile mentionateale neincrederii reflecta esecuri de comunicare.

4. frica iremediabilului se bazeaza pe teama de a avea o reactie organica

necontrolabila in timpul tratamentului stomatologic: infarct miocardic,

asfixiere sau reactii alergice.

8ezultate

Caracteristici Nr. (%) respondenti (N=300*)

Sex

FemeiBarbati 174(!%)1"3(41%)

#arsta

$"0"0"!303!404!0!& '0

"7(!%)'1("0%)'("!%)74("%)"4(%)"(!%)

asa

Caca+ieni,-roamericaniispanici/nsari,merindieni,tii

""(7%)3!(13%)14(%)!(3%)3(1%)!(3%)

dcatie2 ice

CoeiCombinatiiBacaareat5asterat6octorat

4(1%)

!0(30%)"7(!%)7("'%)3(1"%)13(4%)

*Ci-ree n totai+ea+a 300 pentr toate caracteristiciepentr ca nii respondenti n a raspns a toate intrebarie.


5/8

6omeniie

,nxietatea enerai+ata- ma gandesc la programarea la stomatolog cu multe zile inainte

- imi fac gri(i ca voi suferi fizic- imi fac gri(i ca igienistul dentar ma va anestezia inainte sa-mi curete dintii- ma gandesc ca este posibil sa-mi pierd cunostinta

,nxietatea data de stimi speci-ici- vederea instrumentarului de curatire- sunetul instrumentarului pe dinti- vederea acelor de anestezie- intepatura acului de anestezie

Neincrederea- nu am control asupra intalnirii- medicul imi spune ca am afectiuni gingivale sau alte vesti @proaste@- remarcile facute de igienistul dentar asupra modului in care am gri(a desanatatea orala- sentimentul ca igienistul nu-mi spune adevarul despre tratamentul de care amnevoie

Frica de iremediabi- ma gandesc ca ma pot asfixia cu instrumentarul- frica de a muri pe scaunul stomatologic- gandul ca s-ar putea sa nu supravietuiesc- gandul ca nu suport anestezia

6omenii Barbati FemeiScor 8ota "3.! "7.

,nxietatea enerai+ata .1 '.1

,nxietatea eata destimi speci-ici

'.! .

Neincrederea '.0 '.

Frica de iremediabi 4.7 .1

)iscutii

)iversi cercetatori au demonstrat ca exista diferente intre sexe in privinta fricii sianxietatii stomatologice. 8ezultate similare au fost obtinute si de catre studiuldescris care a evaluat frica si anxietatea pacientilor legate de tratamentul deigienizare dentara. Femeile au prezentat scoruri semnificativ mai mari decatbarbatii. Acest rezultat coincide cu cercetarile psihologice care au aratat prezinta


6/8

o teama mai mare decat barbatii !"+'. /entru ca barbatii nu-si exteriorizeaza fricaasa cum o fac femeile, practicianul trebuie sa fie mai vigilent in ceea ce privesteposibilele manifestari. 3motiile exagerate cum ar fi furia sau nerabdarea potmasca teama.

)incolo de analiza scorurilor totale, studiul descris examineaza diferenteledeterminate de sex in relatie cu cele patru domenii ale anxietatii. oltzman et al.a stabilit ca femeile prezinta un grad semnfificativ mai ridicat de anxietate caraspuns la tratamentul stomatologic in domeniile stimulilor specifici !senzatiadata de ac, senzatia data de freza' si anxietatii generalizate apropierea decabinetul stoamtologic'. Aceste rezultate corespund cu cele ale studiului descris.

Aceasta poate sugera ca reactiile pacientilor, fie ca sunt corelate cu mediculstomatolog sau cu igienistul dentar, sunt similare.

3xaminarea domeniilor individuale care compun anxietatea generalizata arata unraspuns ceva mai mare al femeilor cu privire la urmatoarele aspecte: ma

gandesc la programarea la stomatolog cu multe zile inainte, imi fac gri(i ca voisuferi fizic, imi fac gri(i ca igienistul dentar ma va anestezia inainte sa-mi curetedintii. iddell et al. a emis ipoteza ca impactul diferentelor legate de sex asupradurerii dentare poate fi dat de diferentele in perceptia insemnatatii experientelordureroase. ercetarile medicale si psihologice asupra raspunsului uman lastimuli durerosi !nociceptivi' au gasit in general ca femeile prezinta scoruri mairidicate si toleranta mai mica la stimuli de intensitate data decat barbatii !","0'.

Aceste rezultate ofera dovada pentru a demonstra importanta metodelor decontrol a durerii in timpul tratamentului dentar, nu numai pentru prevenirea dureriiconcrete, dar si pentru a crea un mediu propice, astfel incat pacientii sa nu-sifaca gri(i legate de apropierea intalnirii cu stomatologul sau gri(i legate de

suferinte fizice posibile.

6al7er at al. sugereaza ca femeile care au suferit abuzuri in antecedenteprezinta scoruri mai mari ale anxietatii si concluzioneaza ca sentimentul denea(utorare si lipsa a controlului accentueaza aceasta anxietate !0'. orelatiadintre anxietatea stomatologica si pierdera cunostintei a fost validata prin multestudii in acest sens. In studiul de fata, femeile indica un raspuns mai mare inrelatie cu urmatoarele domenii: gandul ca ar putea sa lesine, pierdereacontrolului general, posibila asfixiere cu instrumentarul stomatologic.

Studiul de 3valuare a Anxietatii Stomatologice orelate cu Igienizarea !S3ASI'poate sa fie un instrument valoros pentru practician, pentru ca el obtine informatiidespre pacient care ar putea declansa o reactie anxioasa. Aceasta informatiepoate fi folosita in implementarea strategiilor care a(uta pacientul sa se adaptezesi sa-si depaseasca frica, reusind in ultima instanta sa accepte tratamentul decare are nevoie. Acest domeniu de cercetare fundamenteaza nevoia uneiabordari multi-disciplinare in tratamentul anxietatii pacientilor provocate destomatolog sau de igienizarea dentara. Antecedentele abuzive suspectate pot fiabordate cel mai bine de o echipa care include psihologi si stomatologi.


7/8

;u au fost constate diferente statistice semnificative intre diversele categorii devarsta in relatie cu scorurile totale ale anxietatii provocate de tratamentul deigienizare sau alte diferente semnificative in cadrul celor patru domenii aleanxietatii. )e asemenea, nu au fost constatate corelatii intre varsta si sex.

3xista totusi o tendinta de scadere a numarului de cazuri de anxietate provocatade tratamentul de igienizare dentara atat la femei, cat si la barbati, pe masura ceinainteaza in varsta. )in nou, aceste rezultate sustin conceptul ca pacientiiraspund similar la tratamentul dentar in general si la cel de igienizare

oncluzii

Indivizii nu pot fi complet sanatosi pana cand nu se elibereaza de povara oricareiafectiuni a cavitatii bucale. 2ema si anxietatea stomatologica au fost identificateca fiind principalele bariere care impiedica pacientii sa apeleze la tratamentul

stomatologic.

ercetarea continua si aprofundata a anxietatii provocate de stomatolog si detratamentul de igienizare este necesara pentru a a(uta practicianul sa identifice sisa trateze consecutiv diverse categorii populationale.

e-erinte bibiora-ice9

". agglin ., erggren U., a7eberg ?., AhlB4ist ?. )ental anxiet= amongmiddel-aged and elderl= 4omen in S4eden. A stud= of oral state, utilization ofdental services and concomitant factors.


8/8

0. 6al7er 3, ?ilgrom /, 6einstein /,

Anxietatea in Corelatie Cu Manoperele de Igienizare

Documents

Transcript of Anxietatea in Corelatie Cu Manoperele de Igienizare