i f R E O A C Ţ IU N E A ,lim istriliieaşi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30Scrisori nefrancate nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimit. I N S E R A T E I se pri esctAdministraţiuneBraşov şi >a următoarele BIROURI de ANUNŢURI : în Viena ia M. Dukes Nachf, Heinricli Scha- lek, Rudolf Mosse. — In Budapesta la Ekstein Beinât. lulius Leopold. Biockner I. Preţul hserţiundor: o serie garmond pa o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială. RECLAME pe pag 8-a

mmA N U L L X X I I I

Telefon Nr. 226.

ZIARUL APARE IN £L2jl fiecare zi. SHUAbona lentepentrn Anstro-Dngaria:Pe un an 24 C. pe 6 luni 12 C pe trei luni 6 C. Nrii de Dumineca: 4 C pe an.Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10. Nrli de Duminecă 8 fr. 1 an.Se prenumără la toate o ficiile poştale din lontru şi dinafară şi la domnii colectori. — Abonamente pentru B R A Ş O V : A D M IN IS T R A - Ţ IU N E A în P IA Ţ A -M A R E târgul inului Nr. 30. etagiul I. pe an 20 C. pe şase luni

— 10 Cor pe trei 1. 5 Cor. —

flr. 48.

Mântuirea Ardeaiu ui.— Doi articoli. —

II.Groful Bethlen István în vorbi,

rea sa de deschidere, a conferenţe* dela Oşorheiu, pe lângă susţinerea eghernoniei maghiare, a dat confe- ftnţei ca a doua tema de discuţie: întărirea elementului maghiar în Ardea). Programúi pentru ajungerea acestui s *op l-a cuprins în 4 puncte: întărirea clssei de mijloc, chestia de colonizare, căile terate şi desvoltarea industriei.

Acest program, care s-a discutat şi s-a primit, stabilindu-se cereri ge-1 nerale, nu poate aduce aproape nici! nn folos Ardealului, căci e unilateralj ş$ ţinteşte a ajuta mai înainte de toate clasa de mijloc, ciasa de gen- I try ruinata, urmaşa nobililor de odi-. nioarâ. Celelalte sunt numai paravan,! ea să se mascheze adevăratul scop. i

De poporul agricol, nici chiar de j tel unguresc, nu se face nici o po- j menire, de interesele iui grofii şi fiş- j panii nu simt nici un obligament a j se îngriji. ipi- Mai bizar ne va apărea însă fe-1 lol de gândire al aristocraţilor noştri, dacă vom conzidera, că ei, cari s-au idonat să chibzuiască asupra măsurilor de-a ridica întreg Ardealul din mizerie, vorbesc şi se îngrijesc numai de un popor, de cei unguresc şi sâcuiesc. De Saşi se face amintire abia în treacăt, la chestia industriei. Recunosc adecă grofii — căci trebuie 8ărecunoască — că poporul săsesc are simţ desvoltat pentru industrie. Iu- eolo nimic. Asemenea fac şi cu noi : Românii din Ardeal pentru domnii de la Oşorheiu nu esistă. Nu se pomeneşte nimic de ei, de ocupaţiuniie lor şi de sprijinul, de care ar trebui să fie împărtăşite aceste ocupaţiuni.

Dar staţi, domnilor, căci nouă

Braşov, Miercuri 3 (16) Martie

aşa ni-se pare, că suntem şi noi pe j penilor, se ocupă din timpuri vechi aci, prin Ardeal. Fără de noi nu pu-1 cu industria de lemn, făcând ciubăre, teţi regenera Ardealul şi fără de bra- j doniţe, coveţi etc. pentru a putea să

1010.

ţele noastre muncitoare nu puteţ» esista.

Deci vederile şi hotărârile d-voas

se perfecţioneze în acest lam industria), cerem deia guvern să înfiinţeze fără amânare o şcoală de lemnării

tre de ia Oşorheiu sunt unilaterale, \ în Câmpenii cu internat pentru elevi greşite şi nu duc la nici un scop. j şi să sprijinească exportul produselor

La scop numai acele măsuri pot j de lemnărie din munţi la ţară, căci duca, cari se rapoartâ la toate da-1 ele şi azi se espoartă şi se vând în sele sociale şi ia toate popoarele din j întreg Ardealul şi în Ungaria pănă ia Ardeal. j Dobriţin şi Seghedin. Spre acest scop

In timpul mai nou Săcuii au a- j 1° consonanţă cu cererea noastră de-a juns Ia mare sărăcie. Nu vor fi ei | se provedea Sâcuimea cu o reţea de mai săraci şi mai năcăjiţi ca d. e. j c î̂ ferate, cerem să se construiască Moţii noştri, dar pentru aceea, la a- 0 ferat& dela Turda pănă înlarma dată de unii deputaţi, statui ; creeril Munţilor Apuseni. le-a venit în ajutori a instituit o ex-i Părintescul guvern din Budapesta poziturâ săcuiască, cu sediul în Oşor-1— c&ci care guvern n’a fost părintesc heiu, prin care li să fac înlesniri eco- ! cn poporul? — va ascnlta de sigur nomice, să ridică întreprinderi indus- j aceste cereri şi le va împlini, triale, unde capătă de lucru sute şi I Ştim, că guvernul ajută şi sub- mii de oameni etc. j venţionează unele întreprinderi indus-

Vedeţi, noi aflăm, că e corect j triale mai mari maghiare şi săseşti, acest lucru, căci statui trebue să vie Bine face guvernul şi e corectă mă- în ajutorul unui ţinut, dacă el, din sura aceasta. Onorata comisie aleasă anumite împrejurări decade şi sără-! 1° Oşorheiu, luând act de aceasta, să ceşte. Insă pretindem tot atunci, ca solicite şi pe mai departe acest spri- statul să purceadă uniform şi cu drep-1 j^n> dar 1° conziderare, că industria j tate şi să ajute şi alte ţinuturi să- de lucruri manuale femeieşti e binerăcite.

Astfel comisiei instituite de d-voas- tre îi recomandăm, ca pe lângă cererile de-a fi ajutaţi mai intensiv Săcuii şi în legătură cu aceste, să îna

reprezentată în Sălişte (1. Sibiiu), pentru înflorirea acestui ram industrial să ceară cu insistenţă dela guvern înfiinţarea in Sălişte a unui atelier de aceasta specialitate şi să caute a afla

inteze la guvern o rugare de felul ur-1 debuşeuri pentru articii din acest ate- rnâtor : j fier şi în streinătate, căci articii de

Considerând, că Românii din Munţii j ţesături din Sălişte să esportează şi Apuseni au dat îndârăpt, mai cu samă j acum, fără nici un sprijin, în ţările în urma dispoziţiilor legii de păduri j europene.— nepotrivită pentru noi, căci e co- In considerare, că economia depiaţă de pe cea din Germania şi care câmp e cam înapoiată în partea Arîn parte mare e cauza şi mizeriei Să- dealului, numită Câmpiei comisia să cuilor — să li-se dea mai multă li- j stărue pe lângă guvern, să înfiinţeze bertate pentru păşuni şi obţinerea lem- j în inima acestui ţinut, să zicem în \ nelor de lucru din păduri. I Sân-Petru, sau în Mociu, o şcoală |

Considerând apoi, că poporul de j inferioară de agricultură, pentru ! aici, mai cu samă cel din jurul Câm-1 băieţii de ţărani agricultori, cu limba |

i de propnuere mai mult românească, | ca băieţii sâ se aleagă cu bune şi fo- I lositoare cunoştinţe. Şeoale de aceste J susţine universitatea săsească în Me* i diaş şi Feldioara (I. Braşov) şi ele j sunt de nepreţuit folos pentro popo- raţiunea rurală.

Iată onor. comisie, am dat câteva îndrumări pentru lucrarea d-voastrâ. V-am putea da şi mai mult material, dar ne lipseşte spaţui, căci voind a arăta toate lipsurile, ar trebui să scriem o carte voluminoasă.

Aceasta e calea, pe care urmân- du-o să poată ferici Ardealul. Cu îngrădire de privilegii şi restrângere de drepturi nu mai merge în timpurile noastre.

Aprobatele şi Compilatele Ardealului sunt îngropate pentru totdeauna.

Mişcări electorale şi constituiri.Alegerile din Ungaria şi Românii.

Cu acest titlu > Viitorul« din Bucureşti, în numărul de eri publică la loc de frunte un articol, din care reţinem următoarele pasage:

Peste câteva zile camera ungară va fi disolvată. Lupta electorală, care abia este la începutul el, va porni, începând dela această dată, cu toată puterea. Atunei se va vedea întrucât declaraţiile făcute de membrii actualului cabinet ungar au fost sincere.

Intru cât îi priveşte pe Români, a- ceştia poate niciodată n*au fost în faţa unei situaţiuni mai nehotărâte ca acuma. Căci în timp ce chiar şovinistul Tisza asigură, că guvernul este condus de cele mai paşnice intenţiuni faţă de naţionalităţi, vedem că acelaş guvern hezită când este vorba de anularea faimoasei ordonanţe a lui A pponyi. Mai zilele trecute » Gazeta Transilvaniei« a fost somată să plătească amenda de ÎOOO de coroane, de care se credea că a scăpat.

FOILETONUL »GAZ. TRANS.»

Despre femei.Femeia urâtă.(Urmare şi fine.)

Când, în fine, s-a găsit cineva, care l&-i sufle şi ei la ureche, acel cuvânt mape şi mult dorit, pe care o fată urâtă îl cerşeşte, par-că, până şi dela copii cu privirile sale, imaginea lui îi revine din nou cu mai multă putere, se estompează mai clar minţii sale, capătă proporţii reale şi destul de seducătoare, pentru a-i reda vieţii an farmec, pe care ea de mult încetase de i-l mai avea pentru dânsa.

Nu se poate ca mai curând sau mai târziu, să nu apară şi el, Fât-Frumos, nu aşa cum mintea ei naivă şi mărginită de copilă şi-l imaginase, dar sub figura unui tânăr melancolic şi visător, cuminte şi iubitor, a-a cum şi-l închipue ea acum.

Va veni el odată — trebuie să vie • — şi ea are să-l prindă, din fugă, în mrejele sale printr-acele meşteşuguri, pe cari femeia Ie practică cu o pricepere invers proporţională frumseţii sa le; apoi îl va reţine şi pironi de veci pe lângă ea graţie calităţilor sufleteşti, pe cari implicit şi le «tribue orice femeie, şi pe cari de fapt le

şi posede de cele mai multe-ori — ca o dreaptă compensaţiune a naturii — femeia urâtă.

Fât-frumos nu va căuta la frumse- ţea ei, căci va H cuminte şi va şti să ju dece cât preţueşte ei...

El nu-i va cere zestre, dacă n-o are şi nici nu va ţine seamă de ea, dacă o are, căci va căuta numai la calităţile ei sufleteşti.

O va iubi, căci flecare va găsi în celălalt un sprijin preţios, un protector devotat, o completare a propriei sale fericiri^

Şi cu această iluzie o apucă uneori amurgul vieţi*', fără ca visul ei sa se împlinească.

Ce-i pasă! Vieaţa acestor feme* nu se sfârşeşte ca a noastră pe lumea aceasta. Ea deabia începe aci...

Ele sunt fiinţele, despre care d-na de Montaran spune, că nu cunosc decât ju mătatea v ie ţ ii: cea imaginară.

Să le lăsăm dar într-această dulce iiuziune — care pentru multe e şi unica lor raţiune de a exista şi să ne ocupăm de acelea ce, după lungi şi penibile aşteptări, ajung în fine a-şi vedea întrupat idealul lor mult aşteptat.

Sunt puţine, v a i! Şi în**ă mai mic e numărul acelora, cari după ce şi l-au realizat, când se trezesc din beţia în care Ie-a

adâncit goana după acest ideal, să n-aibă impresia unei decepţiuni mai mult.

O asemenea deceDţiune o aşteaptă mai ales pe aceea care s-a înşelat asupra felului iubirii, ce a isbutit să inspire’alesu- jui inimii sale.

Şi se-nşalâ muit3 Se-nşală mai toate.Această iubire, când există într-ade-

văr, poate avea ori ce alt caracter, afară de acela al sensualităţii.

Valoarea-i nu se micşorează prin- tr-aeeasta : dimpotrivă creşte.

Câte femei, într-adevăr nu-şi datoresc fericirea lor tocmai faptului, că nefiind frumoase, n-au inspirat acele pasiuni violente — pe nedrept numite iubiri — ce se potolesc aşa de curând, pe cât se aprind şi cari sunt tot atât de periculoase pentru cei ce le resimt, ca şi pentru cei ce le inspiră !

Câte ahele — fără să fie frumoase — mulţămita unor calităţi sufleteşti cu atât crai apreţiate cu cât sunt mai rare, n«au isbutit a captiva inimi, a le fnl&nţui şi a şi-le însuşi de veci, acolo unde frumseţea se abătuse zadarnic, fără să le mişte, fără să le câştige.

Ti tuş ar fi o greşală neiertată şi fatală pentru o femeie, care, găsindu-se în- tr-aceasta situaţiune, ar uita cărei împrejurări îşi daioreste ea fericirea ei si s-ar

j hrăni cu iluzia, că va putea vre-odată în- i frânge legile firii şi impune nişte senfci- | mente, ce nu pot decurge în mod direct ) şi firesc din simpla contemplaţiune a per- ; soanei sale.

| Sunt iluzii, cari se plătesc scump mai târziu, căci natura se răsbună totdeauna

! contra celor ce vor* s-o nesocotească.

| Să nu recurgă dar la acele meşteşu- j guri,, pe cari ie practică unele femei cu fi*! zic nu tocmai recomandabil, cu gândul să-şi | ascundă sau să-şi atenueze urâciunea, când aceasta urâciune nu mai poate fi ascunsă, nici atenuată.

Să-şi aducă aminte de vorbele lui Montaigne, care zicea : >Etitre Ies premie- res laideurs, je compte Ies beaultez artifi- cielles (t forcest.

Şi să se mulţumească cu acea legătură cuminte,trainică şi sănătoasă, pe care o stabileşte între oameni uneori existenţa chiar a unei singure calităţi sufleteşti, ce nu e de mirare să se întâlnească şi ia fiinţele cele mai puţin răsfăţate de natură.

Această calitate cultivată cu atenţiune — chiar când apare izolată la o femeie — poate s-o facă interesantă, utilă şi atrăgătoare.

Uneori obişnuinţa, căpătată printr-un contact mai îndelungat între două fiinţe, poate înlocui eu succes şi existenţa aces-

r*

Asemenea fapte ne fac să credem că numai persoanele s-au schimbat. In realitate sistemul a rămas acelaş. Chiar şi menajarea »moderaţilor«, în contra cărora I Tisza s-a ridicat cu atâta hotărâre, dăi- nueşte...

De aceed Românii în actualele împrejurări au nevoe ce mult tact politic şi mai ales de mult scepticism. Căci vorbe bune am mai auzit şi altă dată. Când a fost insă vorba de fapte, tocmai cei mai marcanţi membrii ai partidului naţional al muncei, Tisza, Hyeronimi şi leszenszky s-au întrecut în aplicarea măsurilor de represiune faţă de Români. Ceea ce lipseşte Românilor şi de data asta este o puternică organizare. De aceea nu trebue sa ne mirăm, dacă desertori din tabăra naţională să ivesc şi acuma.

Poporul este însă însufleţit pentru candidaţii naţionalişti. Această însufleţire ne îndreptăţeşte a crede că triumful Românilor şi în genere al naţionalităţilor va fl chiar mai mare de cum îl prevedea acum şeapte ani d-l Aurei Vlad, când Românii din cercul Dobrei l-au trimes pentru prima oară în parlamentul ungar...

Articolul încheie in următorul m od:In Ardeal şi în Bănat cercurile de

pănă acum sunt sigure. Numai Maramureşul, străvechiul Maramureş nu dă semne de viaţă şi aci este perdută orice nădejde.

Cam acestea sunt împrejurările între cari se va începe lupta peste nouă zile.

Şi în faţa pregătirilor adversarilor politici credinţa în ideal este cea mai puternică armă a Românilor.

*

Un adio.

Iulian Weisz, faimosul deputat aţ Bocşenilor raameluci, îşi ia adio dela alegatorii săi în o scrisoare descbişă. Jupanul zice, că nu aproabă disolvarea coaliţiei, nici a partidului constituţional, dar j neputând împedeca disolvarea, ei îşi trage consecvenţele şi nu mai candidează.

Credem pe cuvânt pe d-i Weisz, căci. ne mai stând sub aripele »ocrotitoare« ale | puterii dela guvern, să face modest şi | pleacă.

Sunt acrii strugurii —• d-le W eisz!

*

Partidul ţărănesc.

Din Bichiş-Ciaba se anunţă, că conducătorii partidului ţărănesc ungur, sub prezidenţia lui Achim Andrâs, au hotărât să se alăture la partidul independist al lui Iusth.

Partidul va pune candidaţi în câteva cercuri, iar unde este în minoritate, va sprijini pe candidaţii independişti.

Slabă nădejde trebue că are Achim, dacă crede că ţărănimea maghiară va a- junge la creangă verde, cu ajutorul inde- pendiştilor.

Contele Tisza la Arad.întimpinare cu ouă clocite.

— 13 Martie n.

Duminecă dimineaţa la oarele 9 contele Tisza a sosit la Arad pentru a şi ţinea discursul anunţat. Gara era păzită cu puternice cordoane de jandarmerie şi numai cu cărţi de intrare speciale se putea ajunge pănă la peron. După bineventare cortegiul de trăsuri în frunte cu Tisza s’a îndreptat spre primărie. Pe tot drumul era înşirată o mare mulţime. Publicul a manifestat în mod sgomotos contra fostului prim-ministru. » Ruşine, jos cu duşmanul poporului«, i-se striga din toate părţile. La capătul stradei Carolina, trăsura lui lisza a fost bombardată cu pietri, bolovani de cărbuni şi ouă clocite. Unul clin aceste proectile a nimerii in jobenul lui Tisza, turlindu-i-l.

Cu mare greutate poliţia a reuşit să degajeze trăsura. Când aceasta ajunse, în dreptul primăriei, se afla adunată acolo o mare mulţime ostilă. Un lucrător a rupt cordoanele poliţieneşti şi repezindu-se la Tisza, i-a pus mâna în piept, strigându-i: »Să -ţi fie ruşineU Agresorul a fost arestat.

Tisza a tras la flşpanul Urban, unde a luat masa. După amiazi ia 2, în sala »Crucea Albă« s’a ţinut întrunirea convocată de partidul naţional al muncei. Spre a se preveni noui turburări, un puternic cordon de jandarmi şi poliţişti împresurară localul meetinguiui, iar două compănii de infanterie fuseseră consemnate. Făcând mari ocoluri, Tisza a isbutit să ajungă neobservat pănă la »Crucea Albă«.

Numai cu cărţi speciale se putea pătrunde în sală, iar controlul era foarte sever, deoarece se svonise, că un grup numeros de adversari politici îşi procurase cărţi falsificate, îo scopul de a împiedeca ţinerea adunărei.

După deschiderea şedinţei a luat cuvântul Tisza, comentând discursul dela Czegidd al lui Kossuth spunând între altele : Francisc Kossuth are două programe: unul utopic şi un altul de om de guvern. Aşa ceva nu se poate : ori eşti partid de guvernământ, ori nu eşti

Trecând apoi la chestiunea naţionalităţilor, oratorul s’a exprimat astfel :

»La declaraţiile mele dela Oradea-mare nu am să adaog decât atâta. Complicarea chestiunei naţionalităţilor e păcatul de neiertat al coaliţiei. Ori de câte ori s’a ivit o neînţelegere sau chiar un conflict mai grav între Coroană şi naţiunea maghiară, naţionalităţile au căutat să exploateze situa- ţiunea, impunându-se atenţiunei monar- chului.

» Naţionalitatea română nu are n ici un motiv să fie pornită contta maghiarismului. Aceasta o spun mai ales pentru demnitarii hisericei române^ cari, prin a- titudinea lor ostilă nouă, ezeratâ o înrâurire primejdioasă asupra poporului român. Românii să bage de seamă, căci în ziua când va izbucni lupta hotărîtă între maghiarism şi românism, paguba va fi mare de o parte şl de alta; naţiunea ungară va fi însă destul de puternică spre a-şi zdrobi adversarul«.

tei unice calităţi. Dar să nu ne amăgim punând şi pe aceasta prea mult temeiiL

De câte ori nu azistfim Ia acele scene extrem de mişcătoare, în cari vedem căsnicii vechi stricate ori prietinii strânse sfărâmate în limitele câtorva minute, dupăce la cimentarea lor s-a lucrat adeseori ani întregi şi s’au cheltuit energii nenumărate şi a trebuit concursul atâtor şi atâtor factori, ce rareori se întâlnesc de două ori In v eaţa unui om.

Şi ne-am mirat atuncia când cercetând cauzele, cari au făcut posibilă, o convieţuire între nişte persoane, ce acum nu se mai pot suferi, ne-am convins, că între eh« nu lăcrimea- j ză, numai pentru Pantieeu. De altcum n& bucurăm de compătimire. Insă se vede, că nu e condus de principiul dreptăţii, pentrucâ acele comune ar trebui deplânse, cari ; s-au lipsit de şcoală atunci, când încă nu le-a asuprit legea, ca cea din 1907. Or' doară îşi inchipueşte d-l »ch sta cu vreo 10 ani, s-ar li putut face, dacă r ar fi fost cine să umble de rândul ei.

Dar acum nu se poate. Că, de când au ieşit legile şcolare la suprafaţă şi şcoala dt. stat din comună a apucat de-asupra, de atunci superiorii acelei şcoale în con- • tinuu au şicanat şcoala confesională, şi poporenii nu au mai avut mare speranţă P în susţinerea ei. Nu numai edificiul, ci chiar locul undo stă şcoala încă e es opţional, şi dacă am vrea sa facem şcoală nouă, de sigur că acolo în acea grădini • nu am mai edifica-o.

Popescu, candidat de advocat de membrii fundatori cu condiţia ca taxele de câte 200 cor. să Ie plătească în rate anuale de câte 20 cor., achitând momentan rata primă, cu totul 80 cor.

c) 1. Doamna văd. Maria Dr. Ceuşan soţie de medic. 2. D-l Simeon Zehan, preot în Caşva. 3. D-l^Grigoriu Nicoară, preot în Ibăneşti. 4. D-l George Cazan, preot în Filea 5. D-l Iosif Popescu, preot în Dumbravă. 6. D-l Octavian Petra, preot în Ibă- neşti şi 7. D-i Ioan Duma, preot în Săcal de tnebrii pe viaţă, sub condiţia ca taxa de câte 100 coroane să o plătească în rate | anuale de câte 10 cor. şi achitând momentan rata primă, cu totul 70 cor.

Pănă la achitarea întregilor taxe de câte 200, respective câte 100 cor. a liberat fiecare câte o obligaţie în toată regula.

Tot cu această ocaziune şi-au achitat îutreaga taxă de câte 100 cor. cu totul 400 cor. alţi patru membrii pe viaţă, cari se înscriseseră încă în anul trecut.

S-au fncassat deci cu totul cor. 1550.Atât membrii înscrişi acum cât şi

cei înscrişi încă din anul trecut, cu totul vr-o 27 s-au constituit în un »Comitet- filial« cu sediul în Reghin şi anume altfel:

D-l Iosif Popescu preşedinte. D 1 Dr. Ioan Harşia advocat; vicepreşedinte. D-l Sever de Barbu cassier, D-l Sabin Popescu secretar.

Membrii în comitet: Doamnele: 1. Maria Dr. Ceuşan. 2. Sabin Iosif Popescu.3. Văd. Elena Marinovich. 4. Sidonia Dr. I Popescu. 5. Eugenia de Barbu. D om n ii: 6. Dr. A. Cheţian. 7. Ioan Duma. 8. Mihall Grecu. 9. Dr. llie Popescu.

Din toate acestea se vede că iraţîi noştri din Reghin şi din împrejurime au început o însufleţită şi serioasă muncă culturală, şi anume nu numai ca membrii ai »Societăţii pentru fond de teatru român« ci şi ea membrii ai »Asociaţiunei pentru literatura română şi pentru cultura poporului român« după cum strălucit au dovedit prin prestaţiunile făcute in aceaşi zi din iniţiativa »Despărţământului Reghin al Asociaţiunei«, despre cari de bună samă veţi primi un raport mai amănunţit.

Dar să z'cem, că am edifica-o şi ani prevedea-o cu toate cele de lipsă, a- tunci ar costa vreo 7000 cor. cel puţto, pentrucă trebue să facem şi locuinţă învăţătorului după paragraful lui Apponyi şi ce mai trebueşte pentru o curte economică. Iar averea noastră constă din o pădure, a cărei valoare e 1400 cor , vreo 2000 cor. fondul de bucate şi anual 252 cor. % regale (salar doceneal), cil cari sume dacă voim să facem o şcoală buni şi corăspunzătoare, nu putem merge departe. Apoi dacă d-l »ch« a ştiut, că noi vom fi ajutoraţi din partea unor institute ori autorităţi, pentru ce nu a avizat acele instituţiuni să ne îmboldească la lucru, ‘*ă noi între ori şi care împrejurări ne-om pune pe lucru, dacă ni-s-ar asigura; întregirea de salar şi quinquenaiele, pentrucă făr’ de acestea nici la un caz nu putem susţinea şcoala, iar dacă am fi edificat-o, de sigur nu nc-ar fl ajutat nime (?j şi atunci şcoaia rămânea o casă pustie ia care ar zăcea toată averea bisericei, s-au poate ar lua-o alţii în stăpânire!

De altă parte nici poporul nu-şi pune # multă nădejde în şcoala românească şi” pentru aceea, pentrucă vede pe păreţi! şi uşile şcoalei insignii, inscripţii şi flamure neobicinuite şi necunoscute, apoi în şcoală se vorbeşte chiar ca şi în şcoala de stat; la toate acestea le zice că sunt semne rele, şi nu se plăteşte să cheltuim banii ̂pfi şcoală. Şi e de însemnat, că ne-ar trebui 2 sale de învăţământ şi 2 dascăli, pentrucă în tot anul avem până la 120 băeţi obligători la şcoala de toate zilele Aceştia ori umblă toţi la şcoală românească, ori nici unul, căci altcum nu ne a» jungem scopul. Deci nu lamenteze d-l »ch« şi nu ne ruşineze înaintea lumii, pentrucă

i nimic ce-arn moştenit dela părinţi mi am aruncat în tină şi nu vom arunca; iaf că suntem săraci şi nu putem face câte am vrea o ştie toată lumea Că ne-a miluit oarecândva caritatea creştinească, J când ne-a nimicit focul, d-lui »ch« să nu-i, ft pară rău, ci să se roage lui Dumnezeu & ft nu ajungă, soartea, ce-am ajuns-o noi a? I tunci. K

Defectele, ce le avem noi şi alţii le S au, încă poate în măsură mai mare, şi alţii cheituesc pe lux, beutură, dar nu*l- apasă povara legilor dominante în măsurii atât de mare, cum ne apasă pe noi, pea- trueă trăiesc între împrejurări mai favorabile. decât cum trăim noi. Şi aşa să. avem cât de mare dragoste faţă de moştenirile strămoşeşti, dacă nu le putem sus: ţinea cu puterile noastre proprii, suntem / siliţi pentru vitregimea sorţii a le lăsa în 1

48. 1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Pagina 3.

moştenirea altora, pentru ca şi noi, ca şi alţii mulţi să vărsăm lacrimile durerii asupra ruinelor unui trecut de scumpă a- mintire.

Deci ruşine să ne fie atunci, când am putea face şi nu am vrea.

Ş T I R I .— 2 Martie ▼.

Boicotul contra laptelui. Urcarea necontenită a preţului laptelui furnisat de »MoIkereU-ul din Braşov a produs o viuă şi justă agitaţie In sânul poporaţiunei Braşovului şi îndeosebi în rândurile industriaşilor mici şi a muncitorimei. Această nemulţumire, şi-a ajuns culmea zilele trecute când preţul laptelui a fost din nou urcat la 36 flieri litrul, o sumă în tot cazul horendă, când ne cugetăm ca numai înainte cu vre-o 2—3 ani laptele se vin-

§dea pentru preţul de jumătate. Zadarnice au .fost toate intervenţiunile venite dela particulari ia forurile competente ale oraşului ! In faţa acestei situaţiuni, partidul social-democrat a convocat pe alaltâeri o mare întrunire, în care s-a luat hotărârea a începe cu ziua de en boicotul în contra MolkereU'Ului şi a adresa în acelaşi ti mu em irului de agricultură o petiţie, ce- rMui-se să detragă acestei societăţi ajutorul de stat. Ambele resoluţiuni s-au primit cu mare însufleţire de cătră cele «îţevi sute de muncitori întruniţi, cari s-au legat a se lupta din toate puterile în contra societăţii, care a monopolizat vân- zarea laptelui. In acelaşi timp conducerea partidului muncitorilor a luat măsuri pootru înfiinţarea unei societăţi do consum, care să le lifereze alimentele necesare pentru preţuri convenabile.

Concertul în favorul Sanatoriului.adUee la cunoştinţa membrilor reuniunilor dş musică, cari î-şi dau concursul la concertul de Joi seara, că repetiţia generală »seţ; va ţinea mâne (Miercuri) seara la orele 8 in reduta oraşului.

ceasta anulează vre-o 3000 căsătorii săvârşite.

Sinuciderea cumnatului preşedintelui Ta ft După ştiri din Londra Thomas Langlee, cumnatul preşedintelui Statelor- IJnité, a fost găsit mort pe neaşteptate. La început medicii au crezut că e vorba de o aploplexie, în urma însă s-a stabilit că cumnatul lui Taft se sinucisese. Cauza e până acum necunoscută.

0 comoară de mare valoare. Am a-dus la timpul său ştirea, că în comuna Rogojina, din judeţul Gorj, locuitorii făcând săpături, au dat peste mai multe monede de aur şi argint, a căror valoare este mare atât din cauza vechimii cât şi a modului de conservare. După cecrcetări continue, le-a succes acum autorităţilor să strângă 479 monede, din 1664. 1671 şi 1676, purtând efigia regelui Viadislav ai Poloniei. Cea mai mare parte a monedelor a fost găsită de copilul Constantin, fiul lui Fiiimon Triailon, din comuna Topeşti, ne când se afla cu vitele pe proprietatea statului, la locul numit Driocsa. Monedele adunate au fost înaintate direcţiei poliţiei, într-o casetă sigilată,

ÂpOllO-BiOSCOp. Marcuri în 16 şi Joi în 17 Martie n. Vânătoarea cu bufniţa (sport). Ghetele strâmte (humor). Drăciile (humor) Nebunul dragostei (dramă). Cânele ambiţios (humor). Manevrele marinei engleze (vedere). Aparatul sburător magnetic (vedere). Institutul de îndreptare (după natură). Jertfa (dramă).

Vineri şi Sâmbătă program nou. La fiecare reprezentaţie tnusicâ militară.

Ö8 Vânzare pentru un preţ convenabil cunoscutele reproduceri ale tablourilor pictorului Munkácsy »Ecce homo« şi »Golgota«. Tablourile se pot vedea în localul redacţiei noastre.

A v iz ! Un pian bine conservat şi aite mobile dn cauza strămutai ei sunt de vânzare. A se adresa la administraţie,

Cvartetul Svecik. Vineri în 18 I. c. n.tlravea loc în sala redutei oraşului pre- ep am anunţat, concertul dat de celebrul cvartet de coarde Seveik, din care iw parte artiştii Bohusiav Lhotsky ( L vi- oţt&), Carol Mrochâzka (2 vioară;, Carol

jpihîrek (viola) şi Bedrich Vaska (cello). Kprograna sunt luate următoarele piese: I 1. Ant. Dvorak: Streichquartett F- I dur op 96; a) Allegro ma non troppo; b)

■Lftnto: c) Molto vivace; d) Vivace ma non troppo.

2, a) Alex. Borodin: Noeturno; b) Joach. Raff: DieMiihle; c) Alex. Glazonnoff: Scherzo.

3 Robert Schumann: Streichquartett A-molI op. 41 Nr. 1; a) Introduzione, An- fante espressivo — Allegro; b) Scherzo Presto; c) Adagio; d) Presto. Începutul la orele 8 seara.

Turburiri sângeroase In Rusciuc. Oraşul Rmcme a fost Dumi.eeâ teatrul unor trenimente sângeroase. Un funcţionar dela Banca Naţională din localitate era de mult in legături de dragoste cu o frumoasă Turcoaică, Cazed. Ştefan Ivanov dorea să la io căsătorie pe iubita lui şi ca să-şi a- j\m?& scopul a recurs la mijlocul de a

I fata din casa părinţilor. Cadâna tresă treacă la creştinism, ca pe urmă oficieze cununia religioasă după ri- reştin, între cei îndrăgostiţi. Părinţii şi toţi musulmanii din localitate s-au iat la această veste şi s-au plâns ia ■itâţi, cari au intervenit cu forţa la lui Ivanov, aducând din nou fata pă- or. Fata a fost însă din nou răpită, cri care era de faţă la această co e a început să huiduiască pe agenţii •ităţilor. Parte din public a încercat po Turcoaică din mânile poliţiei. S a

iis atunci o încierare ne mai pome- Generalul Dimitrlew, comandantul ce- a dat ordin armatei ca să restabi-

ă liniştea, dar publicul înfuriat acon- »t să dea cu pietrii în soldaţi şi ofi- Unii agitatori au tras cu revolverul, ee a îndemnat pe generalul Dimi-

. în urma formalităţilor îndeplinite, nând de mai multe ori publicului ca & retragă, să comande soldaţilor să eze împotriva publicului. A fost o I înspăimântătoare. Copii, femei, bă- i, bărbaţi, cădeau ia pământ răniţi ori urâţi. Cu totul sunt 29 morţi şi 60 ră- Deabea noaptea târz u s-a putut re- iii ordinea.

3000 căsătorii anulate In AmericaNew-York se anunţă, că o vie agita- i a produs legea votată de Senat, după i m e valabilă nici o căsătorie d« mi- i, chiar când aceştia au obţinut dina- i consimţământul părinţilor. Legea a-

Reprezentaţia teatralăa elevelor din Internatul Orfelinat.

— Raport special. —

Braşov, 14 Martie c,

. Reprezentaţia teatrală dată „ori, ,Du minecă, de elevele Internatului Orfelinat al nostru de aici, a succes deplin, rămânând publicul mulţumii, şi încântat.

Cum să ştie, s au jucat două piese— şi să mă exprim în stil do toatru — cea de-a doua ca no vii ale.

Piesa „La lăsata seculuU este o comedie localizată de d-na Maria ?‘opescu profesoara de studiile teoretice în internat. La această localizare s-a mai intercalat în piesa monologul »Baba Anghe- luşa« de Alexandri, cu un cuplet din opereta »Princesa dolarilor« Este o drăgălaşă idilă, aşa zicând de casă. O doamnă (d-na Fîiip — M. Marica) cu două fice (Eliza — A. Socaci şi Ţinea — E. Istoc) are mai multe penzionareţd-şoarele: E. Bi- râescu, D. Făgăraş, A. Fierea, ş» V. Goia), între cari susţine ordinea cu stricteţă. In o zi după prânz, dânsa rreb 'ie să lipsească de acasă, căci i-a sos t în oraş o prietina. Atunci fetiţele profiră de ocazie şi-şi petrec în libertate, fiecare după voia «a. Dau comisii servitoarei (E. Te »dornicii), una sâ-i aducă un roman, alta «ă i aducă prăjituri, apoi un flaşnet ca să danseze niţel ere. Să petrec scene hazlii, până ce sos şte acasă pe neaşteptaţe — d-na Fiiip, a- flând fetiţele în un hal ne mai pomenit.

Jocul elevelor a fost natura!, cil gesturi şi mimică neescepţionabile. Au fost viu aplaudate.

A doua piesă »Apoteoza poetului F/- sile Alexandri«, a fost forţa reprezenta- ţiunii. Este un tablou viu, cu reeitaţîuni, compus şi aranjat cu multă iscminţâ de d na Maria B. Baiulescu, anume pentru această reprezentaţiune.

Portretul lui Alexandri, împodobit frumos, e invocat de »Geniul neamului român«, prin graiul d-şoarei Marioara Rusn, subdirectoară şi profesoară de menaj a Internatului. Invocaţiunea, în versuri, a fost scrisă de d-na Baiulescu.

Vin apoi pe rând creaţi unde poetului predate de câte-o elevă, în costume frumoase şi potrivite: Toamna ţesătoare —L. Vescan, La gura sobei — D. Oneţiu, Rodica — A, Maniu, Românca dela Griviţa— C. Nistor, Ana Doamna — O. Socaci şi Latina gintă e regină — V. Ghighiniţâ.

Fie-care după predare se aşazâ în preajma portretului, formând in fine un minunat tablou viu, care a piăcut mult publicului, bizându-i prin aplauze, ce nu mai conteneau.

Costumele au fost ezecutate în atelierul de croitorie al Internatului-Orfelinat, condus de d-şoara Ana Birăescu, directoara Internatului, după indicaţiunele şi instruc- ţiunele date de d-na Baiulescu, conform cuprinsului poeziilor predate. Costumul Anei Doamne a fost lucrat după tablourile Dtamnei Chiajna, cu mantaua de aur brocat, lucrată şi copiată în det-ail.

Toamna în cămaşa albă şi cu lefţi mari în salbă, acoperită cu voal alb diafan, gătită cu struguri din vie.

Ileana Cosinzeana, cu părul de aur bogat, o zină albastră.

Rodica, în costum bănăţenesc, purta spicele de aur în cap şi cofiţa cu apă în vasul original românesc.

Românca dela Griviţa, în costumul ţăcănesc, copiat după tablourile pictorului Grigorescu, — purtând în mână un ceaun de aramă pentru făcutul mămăligei.

Latina gintă, cu steaua în frunte, în costum roşu, cu buciumul în mână.

Cum suntem informaţi amândouă piesele au fost studiate şi îngrijite de autoare, — cu multă şi minuţioasă îngrijire. — Re- gisoara a fost d-na M aria Popescu.

Toate damele din comitet au dat concursul lor, punând ia dispoziţie tabloul poetului, frumoasele covoare şi decoraţiuni naţionale plăcute ş. a. Le felicităm pe toate pentru bunul succes.

Grupul s’a fotografiat şi fotografiile se vor pune în vânzare în formă de cărţi poştale.

Mai amintim, că un public numeros şi distins a azistat la reprezentaţie, depăr- tându-se deplin mulţumit. Venitul este destinat pentru ajutorarea elevelor sărace din Internat.

x.

Ilibli oşrai ie.»Studii ştiinţifice«. Nimeni nu con

testă valoarea ştiinţelor în viaţa culturală a unui popor. Totuşi, aşa de puţin se lucrează la noi pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor! Abia câte un articol de revistă, câte-un foileton de z ’ar: ecouri rătăcite in pustiu.

Cu atâta nu ne putem fericii Ne trebuie alt interes, altă atragere, altă răspândire. »W ir wollen weniger gehoben und fleissiger golesen sein«. Această ţintă ar trebui să o urmărească toate societăţile noastre ştiinţifice, de aici şi de dincolo, precum şi muncitorii particulari. A ltfel, C8 folos de volumele frumos rânduite în rafturile magaziilor ?

Din oarte-mi voind să-mi adun în volume ordonate sistematic şi uşor accesibile, atât foiletoanele şi articolele aţin- gătoare de ştiinţă, publicate deja în ziare şi reviste, cât şi altele nepublicate până acum, — nu aflu cale mai potrivită decât editându-lo în fascicole de câte 3— 4 coaie, oetav, cari să poată fi legate, ulterior, în volume portative. Voi scoate tot la trei luni câte-o fasciculă. Abonamentul anual 5 cor. Pentru a mă lămuri asupra tira- gului, binevoiţi a vă înscrie, d-voastră şi cunoscuţii

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 48— 1910.

A v i z !Se caută o păşune bine

situată, în mărime de 150—300jugăre, având apa curgătoare destulă, în depărtare de 20— 50 kilo- metride Braşov a se lua în arândă pe mai mulţi ani.

Cumpărarea unei astfel de pa- şune nu este eschisă

Oferte sub Z. B. Nro. a se a-dresa la Administraţia Transilvaniei“ .

.Gazetei

Institut financiar „LUNCANA“ soc. pe acţii«iKMtHiiatiiMiiiMiMiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitimiiimiiiiiimiiiiiiMiiiiiiiiMiii«

în ffiarghita.Illlllllll111111111111111111111111II

ConcursEscriem concurs pentru postul

de contabil şi cassier la institutul financiar „Luncana“ . societate pe acţii în Harghita.

Dela concurenţi se cere să cunoască bine, afară de limba română, limbile maghiară şi germană, şi să fie pe deplin cvalificaţi.

Concurenţii la postul de conta bil trebue să fie capabili a conduce singuri contabilitatea şi a încheia bilanţul, iar ceice optează la postul de casier au să depună cauţianece sară, în senzul regulamentului intern. La postul de casier pot concura şi dame, daca au cvalifîcaţia necesară

Concurenţii la ambele posturi au să dovedească:

a) că sunt absolvenţi ai şcoalei comerciale;

b) că au făcut deja practica necesară la alte institute financiare;

c) că cunosc bine limbile română. maghiară şi germană şi

d) că au împlinit 24 şi n'au trecut peste 55 ani.

Contabilul va ii retribuit anual deocamdată cu 2000, iar casierul cu 1600 cor., precum şi cu tantiema statutară.

Cererile au să se înainteze d-lui director executiv Dr. Dionisie Stoica în Şîtnleu (Szilâgysomlyb), până )a 15 Aprilie n a. c.

Harghita, la 28 Febr. n. 1910.

9491,—i. Direcţiunea-

Invitarela adunarea generală de constituire a institutului de credit şi de economii „CONCORDIA“ societate pe acţii.

Locul adunării: Gherla (Szamos ujvâr), localitatea oficioasă a fondurilor de sub administrarea a onor. Capitlu diecezan gr. cat.

Timpul adunării: 5 1 Martie 1910 înainte de amiazi la 10 oare.

framul adunării:1. Luarea în seamă a subscrie

rile r de acţii şi a plătiriior făcute la preţul acestora.

2. St-atcrirea statutelor5. Decidere asupra constituirei

a institutului.4 Raport despre denumirea mem

brilor în direcţiune şi alegerea comitetului de revizie.

5. Absolutorul fundatorilor.6. Propuneri.La această adunare de consti

tuire prin aceste sunt invitaţi toţi aceia, cari au subscris acţii la a- ceasta bancă de sub constituire.

Gherla (Szamosujvâr) la 10 Martie 1910.

Din încredinţarea fondatorilor:

Joa n G e o r g iu ,948,1— 8. ■ canonic.

De închiriat2 odăi mobilate în Piaţa-mare, târgul Inului Nr. 50. Informaţii se pot lua la Administraţia ziarului.

Nr. 38— 1910. jkvi.

Publicare.Comuna politică Oláhszentgyörgy

(Besztercze Naszód vm.) dă în arândă prin licitare publică hotelul băilor de apă minerală „Hebew pe anii 1910 şi 1911

Licitarea va avea loc în 29 Martie a. c. st. n. la 10 oare a. m. în cancelaria comunală.

Preţul strigarei 600 cor.Vadiu 10°/0 din preţul strigării. Postoferte nu se primesc. Condiţiuniîe de licitare se pot

privi la cancelaria comunală.Oláhszentgyörgy, 1910 5 Martie.

(937.1—3) P r i m â r i a c o m u n a lă .

i ü M ü i i iUn distins institut de asigurare

pe viaţă, bine introdus, caută pentru B raşov şi ju r un agent-şef,cu oarecare oauţ'e Totacoio să accep- tează un acvízitor inteligent ca oficial extern, cu cunoştinţe extinse în Ardeal, pe lângă remunexaţie fixa.

Ofertele cu referenţii sunt a se trimite la Cluj (Kolozsvár) post restante, sub mar -a „Főügynök“ .

W

Cărămizi şi ţiglese află în magazinul nostru dinBistriţa, piaţa cailor Nr. 9,

cu următoarele preţuri:• • , ( în msg»z n « . 28 Co mne de) f ,„ ~ { î Wifgon la gara

cărămizi dn Bsui & . . 34 c.

o mii deţigle (şlepuri)

m magazm . 15 0. în wagon ia gara d n Bis-

_ triţa . . . 16 0. 40 f.

Cărămizile şi ţiglele (şlepurile) sunt de calitate superioară,lucrate şi arse foarte bine,din vestitul lut mâlos ce se află în Bistriţă.

Coaiandele eu ca’ea ferată se efcciuesc prompt. Preţul se rambursează, dacă nu se stato- resc altcum condiţiile de literare.

Probe la eerere se trimit.

Societatea acţionara de cdrăiidârieîn Bistriţa (B-szOroz -).

1708,28 20.)

»Romana«ssfce tifclal broşnrei, care a apâruf*Vn edita *a tipografiei A. Mureşianu, o a descrierea şi aplicarea dansului nostru de salon.

„Romana“ dans de oolouă în 5 figuri, D e sc r isă ş i esp lica tă îm p r e u n ă cu m u s ica ai, d u p ă c o m p u n e re a ei o r ig in a lă . Ou-o introducere („în loo de prefaţă,44,) de T u n a r u l d in D u m b r ă u Popa. — Tipografia Aurel Mureşianu, Braşov 1903.

Broşura este în cuart mare, hârtie Snă, A tipar elegant, cu adausul unei coîe la note (musica „Romanei“ cu esplicărlj şi aosfca numai 2 cor. 50 bani (pluti 5 bani porto-portal) pentru România 3 lei.

„Romana“ &e p6ie procura de Ia tipografia A. Mureşianu, Braşov.

La Tipografia şi Librăria A. Mureşianu, Braşov.

important pentru vânătorii de cărţi prin oraşe şi târgurieste cartea de rugăciune

„ L a u d a iui D um neţi e u“pentru credincioşii de religiunea ortodoxă română, cuprin