liiiiisiraţiiiM ii Tipografii.1BAŞOV, piaţa mar® Nr, 30,

Scrisori ne francate na H primesc. Manuscripte sn »e retrimet.ÎI8E R A T E ae primesc la AD-

■IttlSTRAŢIUNE în Braşov ţ i a «naătârele Blrour! do anunolurî :

l a V ie n a : ■. Duke» Nachf. I u . Auganfefd & Emerlch Losner, Holnrioh 8ohalek. Rudolf Bosse. A. Oppellkt Nachf. Anton Oppsllk. I a B u d a p e s t a : A. V. Goîdber-

rir, Eksteln Bernat. In H am ­u r g ; Marolyl 4 Ltebmann. PREŢUL INSERŢIUNiLOR : o s e ­

d a garmond pe o colonă 6 or.— Pablioări mai dese după

tarifă şi învoială RECLAME pe pagina a 8-a o

B*ri& 10 or. séu 30 bani.

BEBACŢIUNEA,

X - 2 S I I X

„o a z e t a * iese în flEcare ţi.Abonamente pentru Austro-U ngaria:Pe un an 12 f l . , pe sése Iun!

6 fl., pe tre i luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 f l. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 fran c i, pe sése luni 2 0 fr ., pe tre i luni 10 fr .

N-rii de Duminecă 8 fran o l. Se prenumeră la tóté ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraşcţAdmtntstraţiunea, Piaţa m&it

Târgul Inului Nr. 80, et&giti I . : Pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe tre i luni 2 fl. 5 0 or. Cu dusul în casă : Pe un s i 12 fl., pe 6 luni 6 fl., p© trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. séu 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se p lăti înainte.

№. 160. Braşov, Hiercnrl 19 Iulie (1 August). 1900.

Alianţa israelită şi România.Pe lângă calamităţile, de cari

are se sufere România în urma cri- sei economice şi financiare, estefără îndoială o mare plagă şi cestiunea emigrării Evreilor. Şi nu pentru-că de un timp înc6ce Evreii părăsesc ţera în masse mai mari, de6re-ce în împrejurările actuale nu mai găsesc în ea terenul de esploatare de pană acuma, ci pentru-că emigrarea, cum se face astăcji, este în cea mai mare parte pusă la cale tot de Evrei, cari prin sgomotul ce-1 iac împrejurul ei ţintesc a aţîţa opiniunea publică eu­ropeană în contra României, spe­rând, că astfel le va succede de-a pune din nou la ordinea c[ilei ces­tiunea evreâscă în România.

Au avut dreptate foile de din­colo de Carpaţî, cari încă de pe la începutul emigrărilor, ce se datâză acuma aprope de un an, au vecjut în afacerea acestor emigrări vîrîtă mâna alianţei israelite. Acum nu mai p6te suferi îndoială, că aşa este. Agenţii alianţei israelite au lucrat în România sub masca compătimi- rei pentru s6rtea coreligionarilor, ca se-i îndemne se emigreze în masse £«iai mari, ca se potă scrie apoi prin toile ce stau la disposiţia „alianţei44, că 6tă cum fug Evreii din România mâncând pământul din causa ne mai pomenitelor „persecuţiuni barbare44, ce trebue se le şuiere acolo.

Şi cum-că celor dela „Alianţa44 nu li-a fost şi nu le este atât de sortea celor câte-va mii de Evrei emigranţi, cât mai mult de efectul ce voesc se-l producă în lume în defavorul României, o dovedesc destul de bătetor la ochi faptele întemplate cailei© acestea cu câte-va grupuri mai mari de emigranţi. După-ce filiala Alianţei israelite din Yiena, în apelul publicat în organul seu „Neue Freie Presse44 pentru aju­torarea „coreligionarilor nenoroci ţ iw din România a aruncat atâtea in­sulte asupra acestei ţeri, — care numai prin ospitalitatea şi prin na­tura indulgentă a poporaţiunei sale a ajuns se aibă ac|Î pe capul ei ca­lamitatea elementară a unei popo- raţiunî în partea ei covîrşitore ne­cultă de un pătrar de milion de Evrei,— acum când i-a venit rendul se ajute de fapt pe emigranţii evrei „peste mesură persecutaţi44, a refusat de a-le da ajutore ca se căletorâscă mai departe dela Viena.

Ce s’a întemplat mai departe, se scie. Cei 640 de Evrei emigranţi cari au trecut alaltăerî pe la gara din Braşov, fuseseră opriţi de poli­ţia din Viena şi retrim işi la Buda­pesta din motiv, că n’aveau m ijl6ce de ajuns pentru a căletori mai de­parte Unde era alianţa israelită? De ce nu i-a ajutat, de ce n ’a făcut nimic pentru ei, ci i a lăsat se fiă trimişi înderet cu tren separat?

De sigur, că motivul purtării pretinşilor protectori ai jidovimei n’a fost altul, decât a produce încurcă-

turî în cestiunea emigrărilor şi a face astfel sgomot cât mai mare, pentru a puté apoi mai uşor pescui în tur­bure.

Numai înainte cu cjece cJH© »N. Freie Presse44 cjicea într’un articul tendenţios şi forte ostil Românilor, că prin emigrarea Evreilor „s’a sdruncinat şi creditul moral şi cul­tural al României*, şi plângea sortea acestei ţeri, care tratâză pe Evreii sei ca „streini44, că-i „tortur0zăw pănă la sânge prin „legi escepţionale duş- măn0se“ şi prin „prigoniri44 directe; da tot-odată a-se cunósce, că li-se refusă drepturile cetăţenesc!, că nu sunt aplicaţi la lucrările publice şi că, în urma curentului antisemit din ţâră, muncitorii evrei nu capetă ni- căiri de lucru. „Aşa44, esclamă numita fóiá, „aceşti proletari goniţi de fóme şi de desperare fug din patria lor străbătând Europa ca nisce acusatorî muţi.

Şi éta, că tot cei cari au stri­gat ast-fel în contra României, întorc acum cu de a-sila pe aceiaşi proletari emigranţi în ţâra „nămolită în bar­baria asiatică44, cum a numit’o tot organul evreesc amintit.

Dela Yiena au fost retrimişi emi­granţii evrei făra multă gălăgie, căci acolo demonstraţiunile evreesci nu mai au trecere. Dér la Budapesta— aici în acésta metropolă a evreis- mului din Ungaria — avea se se spargă bomba. Insultele mişelesci şi minciunile, ce s’au scris în foile ji- dano*maghiare despre tractarea, ce ar întempina-o Evreii în România trec peste tóté marginele. Evreii din Budapesta cu numele maghiarisate şi-au oprit acolo vr’o 300 de emi­granţi ca se demonstreze cu vgene- rositatea44 lor faţă de ei; pe ceilalţi vr’o miie cinci sute înse guvernul i-a trimis la graniţă.

Contrarii acestuia s’au folosit de ocasiunea acésta, ca se-l acuse, că ar sta în înţelegere cu guvernul român, pe când era învederat, că nu putea se * fiă dorinţa guvernului român ca Evreii odată emigraţi se se reîntorcă în ţ0ră,

Dér patrioţii perciunaţi au vrut se facă mai mare gălăgiă şi au şi provocat printr’asta o intervenire a guvernului unguresc prin ministeriul de esterne din Viena la guvernul român. Resultatul acestei intervenirî se fi fost, că guvernul român a de­clarat, póte pentru evitarea unui conflict diplomatic, se primâscă 0răşi

Asasinarea Kegelui Umberto.Lumea a primit cu grâză şi în­

fiorare scirea despre blăstematul aten­tat din Monza. Grlonţul unui anar- chist scelerat a lovit inima nobilă a regelui Umberto, a stîns viaţa urma­şului vrednic şi generos al lui Victor Emanuel I. şi a făcut, ca Italia se îmbrace haină cernită, tocmai pe când cea mai mare şi linişte dom­nea în frumosul regat.

ÎCtă — după scirile din urmă— cum s’a întemplat atentatul mon­struos :

R o m a , 30 Iulie. Regele Umberto a primit alaltăerî invitarea primarului din Monza şi a promis să asiste la serbarea gimnasticilor. ErI pe la 8 y2 ore s^ra a apă­rut în sala de gimnastică din Monza şi se delecta privind serbarea. După producţiune rândurile gimnasticilor au defilat pe dina­intea lui, apoi s’au împărţit premiile. Re­gele a împărţit însuşi premiile şi, după obi­ceiul său, a adresat cuvinte amicale fiă-că- rui dintre premiaţi.

Regele era forte bine dispus şi mai multora li-a spus, oă anul acesta se simte estra-ordinar de bine, aşa încât medicul l’a dispensat dela cura din Oarlsbad, care de obioeiii o făcea în Iulie.

La 10 6re serbarea s’a înobeiat şi re­gele a părăsit tribuna, şl-a luat adio dela primar şi însoţit de adjutantul său marchi- sul Ponziovaglio, a plecat spre trăsura curţii.

In momentul, când caii erau să plece, eşi din mijlocul massei de popor un om tinăr cu faţă palidă îmbrăcat în negru, gr o bl spre trăsură şi descărcâ trei glânţe de revolver. La prima puşcătură regele sări în sus, la a treia puşcătură §i-a dus mâna în dreptul inimei, recăzu şi cjise: „S’a s f î r ş i t cu m ine, mi-a nimerit inimau. Vizitiul, care abia putu să-şi dea s&mă de ceea-ce se pe­trece a dat bice cailor şi trăsura a plecat.

Oei ce se aflau în apropierea trăsu- rei se aruncară asupra ucigaşului şi se pro­duse o mare învălmăşalâ, lovindu-se unii pe alţii. In fine le succese gendarmilor a pune mâna pe atentator. Când l’au prins el avea hainele sfâşiate, sângera din mai multe răni şi gendarmii numai cu greu au putut sS-1 libereze din manile poporului şi să-l ducă la cel de mai aprope post de gendarml.

La început poporul credea, că regele n’a fost deoât rănit, după câte-va minute însă a aflat trista realitate : un glonţ al asa­sinului a străbătut inima regelui, care a şi murit. Marchisul Ponziovaglio a rămas oâte-va clipe lângă rege şi, după-ce s’a con­vins, că mortea a urmat îndată după puş­cătură, a plecat la castelul regesc din Monza, unde cu multă precauţiune a împăr-

R om a, 30 Iulie. Ministru-preşedinte Saracco a plecat la Monza pentru luarea caşului de morte. Cadavrul regelui va fi adus în Roma şi va, fi aşezat spre veclnică odihnă în Pantheon. Preşedintele guvernului a adresat o circulară tuturor prefecţilor, în care le face cunoscută uoiderea regelui şi-i provocă tot-odată să îngrijâscă de susţine­rea ordinei si liniqtei.

R o m a , 30 Iulie. Moştenitorul de tron Victor Emanuel a primit vestea despre uci­derea tatălui său în Antivari. El a adresat următ6rea telegramă ministrului preşedinte : „Sârtea tristă a tatălui meu m& înfiordză. Sunt în drum spre Moneau. — Până la so­sirea lui Victor Emanuel, regina Margareta va ave regenţa.

*Despre atentator se mai cjice, că e de

35 ani, de profesiune pălărier. Un frate al său servesce ca sublocotenent în regimen­tul 11 de artileriă. Bressi s’a reîntors c’o lună înainte din America şi de două săp­tămâni petrecea în Monza, unde nimeni nu l’a cunoscut. La comiterea atentatului a fost de-o linişte neînchipuită şi când a puş- oat, se 4ice> că nici un muschiu al feţii nu i-se mişcase. In mâni purta mănuşi albe. Nici când poporul l’a bătut, nici când a fost arestat, el n’a opus resistenţă. S’a lă ­sat să facă cu el oe vrâu. înfăţişarea lui face impresia unui om sălbatec. înaintea judelui instruotor a declarat, că mărturi- sesce principiile anarohiste şi oă a ucis pe regele numai din ură contra monarohilor.

în ţeră pe emigranţii evrei, cari au |t4şit reginei Margarda soirea înfiorgt6re. fost întorşi la graniţă din causă, că n’au mijloce de ajuns pentru călă­toria în ţerile depărtate.

Aşa stă astăcţi afacerea emi­granţilor părăsiţi de alianţa israelită.D6că printr’asta i-se va put6 lua tăişul îndreptat în contra României, nu putem se seim. Ne temem înse, că agitaţiile alianţei israelite nu se vor opri aici.

R o m a , 30 Iulie. Asasinul se numesce Gaetano Bressi, născut în Prato la 1869. La interogator a declarat, că a venit din Peterson (America) şi n’are complici. Aten­tatul l’a comis din ura c'mtra instituţiuni- lor monarchice. Când a aflat, că regele a mu­rit, el а фз : — am voit.. Că ce se va întâmpla cu mine, e indiferent44. Când îl căutau să-l prindă, el ridicând revolve-rul, strigâ : ,jVo e bisogno di cercare,

• Ecco mei.... (Nu e lipsă să mă căutaţi. Aiol1 sunt).

„Mediaţiunea“ guvernului unguresc.Să nu oredeţl cum-va, oă e vorba de

o mediaţiune în conflictul dintre China şi marile puteri. Aşa ceva ar fi nu numai ris­cat, dér chiar şi primejdios. Se trateză dór cu totul de alt-ceva.

Am arătat erl în liniamente generale asupra sgomotului scandalos, oe-1 face o parte din pressa maghiară în jurul oestiu- nei emigrării Evreilor din România. Văzu­răm apoi, cum sute şi sute de perciunaţi au fost reîntorşl pe la Predeal şi Orşova ârăşl în România. Foile de dincolo spun, că de pildă, la Predeal 30 de vagoné erau încărcate ou acest bagaj călător, apoi, oă prin Vérciorova s’au înapoiat 800 şi 4ilelQ acestea e vorba să reintre în România, tot prin Vérciorova, alţi 1200 de emigranţi.

Va se cjioâ comedia cu emigrările abia acum începe sé se desvélóscá în t0tă „splen- dórea“ ei.

Intr’aceea este fără îndoială remarca­bilă o descoperire, oe o face fóia filosemită „Pesti Napló“ în nr. dela 30 Iulie n. Sub titlul „Sschimbare în sortea Evreilor din România" publică un articul, în oare se ocupă de sórtea „cetelor rătăcitoreu şi deja la început face constatarea, că numai 1—2 4ile mai sunt pănă când „se va pune ca­păt gónei nenorocite, care de un timp în- cóce alungă din România pe căile mării nordice încoce şi ’ncolo cetele cálétóre ale Jidovilor românîu.

Cum adecă?Răspunsul este oât se póte de uşor.

„ Guvernul unguresc a provocat pe guvernul co­mun de esterne din Viena sé adreseze în ces- tiunea emigrării Evreilor note diplomatice la Bucurescl. Resultatul a fost, că România re- primesce pe emigranţiu.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 160.—1900

„P. N.u afirmă acésta ou totă hotărî- rea şi pentru sprijinirea afirmării sale se provocă la declaraţiunila secretarului de stat diu ministeriul de interne Iuliu Gulner, care interviawat de un colaborator al fóiei din cestiune, a cjis: „România primesoe pe emigranţii reînapoiaţî, oăcî cu privire ia acésta s’a fâout un sohimb de note". Apoi continuă: „Ministeriul de interne (unguresc) a făcut o representaţiă asupra situaţiunei absurde, ce póte sé se nască pentru Ro­mânia din atitudinea manifestată faţă cu supuşii săi, décá nu-i va reprimi' în cas când ei sunt espulsaţl din vre-o ţeră stră­ină. Guvernul a transpus representaţia la ministeriul de esterne pentru a negocia cu guvernul român. La acesta guvernul român a răspuns şi ministeriul de esterne ni-a co­municat răspunsul, (picând, că reinidrcerea emigranţilor nu se va mai isbi de greutăţi.“

Este interesant să mai spunem, că în oomentarul ce-1 face „P. N.tt declaraţiuni- lor secretarului de stat, esclamă: „Media- ţiunea umanitară a Ungariei a decis sortea emigranţilor*. Vorbele acestea au de sigur pretenţia de-a nasce în Jidovii rătăcitori „sentimente de gratitudine" faţă cu guver­nul unguresc, care a „intervenit1,4 în causa lor, îucât o parte să se potă reîntoree ârăşl în România.

*Pe când se lansézá acestea, fóia

„Nagyváradi Naploa publică o scrisóre deschisă adresată ministrului preşedinte Co- loman Szeli de un anume Dr. Deşi Geza. Autorul vorbesce în numele „liberalismului1* maghiar; scrisórea geme de invective la a- dresa României de-oparte şi la adresa lui Colo- man Szeli de altă parte. Autorul ei a pu- blicat’o din incidentul ordinului circular, ce l ’a dat ministru-preşedinte unguresc ca ministru de interne, în afacerea emigranţilor evrei din România. Cităm din acésta sori- sóre următorele pasage, drept ilustrare a fanatismului jidovesc:

„Eşti mai rău decât Românul din Ro­mânia, şî nu eşti mai bun ca Chinesul din China.... România a schingiuit pe locuitorii săi jidani pănă oând aceştia, împinşi de instinctul natúréi, s’au refugiat, şi-au pără­sit vetrele, morminţii Şi tot ce este istoria vieţii lor. Au plecat din ţâră ca fraţii lor din Spania înainte cu 408 ani, au plecat în lume spre Canada.... Şi guvernul român, care acasă i-a prigonit ou neîndurărările lui rafinate, vrednice de închisiţiune.... il-a permis oel puţin să se refugieze, D-vóstre, d-le ministru, bărbat de stat libera!, ai mers mai departe, a-i alungat îndărăt în România pa jidovii refugiaţi, i-ai alungat în braţele prigonirei, în gura fiarei sélbatice..,. Décá hin­gherul persecută pe cân?, nu se află om de bun sentiment, care n’ar sări în aju­torul cânelui, ér nu al hingherului. D-ta, graţiose d-le, ai ajutat hingherului. Se póte înse, că d-ta, considerând activitatea hin­gherului de o pasiune vânătorâscă, séu even­tual de o activitate de ordine publică, în calitate de prim poliţaiă al ţerii urmezi şi ajuţi pe hingher ou paloşul scos al pu­terii. Bine, acésta e gustul D-tale. Dér acei Jidovi refugiaţi aveau paşaporte şi bilete pănă la Viena; pe ce basă ai cutezat dér a esoorta ou şupa pe aceşti călători provă- c}uţi cu bilete ?.... Niol Lueger, aliatul D-Tale, n’a comis un astfel de atentat ; ceea-ce a făcut Lueger, a fost o neumanitate, dér nuo ilegalitate."

In tonul aoesta oontinuă scrisórea pănă îa fine. Nu vom mai reproduoe din ea.

Constatăm însă, că nu în cuvinte sbu- burátóre, ci prin tipar un „cetăţăn" ungar cutézá se oalomnieze şi ínegréscá ast-fel un stat vecin.

Gestiunea economică în Bucovina.*)V.

Datoria tuturora e de a crea noue de- buşeurl pentru producţiunea agricolă şi a stărui cji n6pte pentru luarea tuturor în­treprinderilor din mâuile Jidanilor. Numai ast-fel va fi plătită munca ţăranului cum se cuvine, devenind prin chiverniselă şi sîrguinţă un financiar liber şi independent.

E caraghios de tot, că, pe când s’au înfiinţat multe stipendii pentru bacalau­reaţii, ce se dedică silviculturei, nu esistă nici un stipendiu pentru agro- nomiă. Statul nu simte aşa-dâră necesita- tea aprofundării în studiul acestui ram din Bucovina.

A se vedé Nrii precedenţi 149, 150, 151, 153, 156 şi 157 ai „Gaz. Trans.u

Deocamdată suntem necesitaţi a pro­paga cunosoinţele agronomice prin reco­mandarea broşurilor poporale, ce trebue efectuite şi lăţite în totă ţera. Un rol în­semnat au în privinţa aoésta cabinetele de lectură. Ast-fel s’ar oimoeta o legătură ne­înfrântă între popor şi inteligenţă. Ţărăni­mea simţind e.jutorul rea! s’ar simţi şi obligată la contraservioii, atunci n’ar serie nimeni despre Bucovina, oă cum nu i-a păsat boerului de ţăran, aşa nu i-a păsat la nevoiă nici acestuia de boer, refusându-şl dragostea, refusându şi ajutorul şi au făcut unul altuia pagube.

Scepticismul şi nestatornicia ţăranului au deci motive profunde. Aci trebue să începâ lucrarea, şi în urmă nu vor fi posi­bile surprinderi, ca la ultimele alegeri dié­táié. Ce se atinge de scóla elementară din Rădăuţi nu se scie încă ce fructe şi când le va aduce. Instruarea celor mai în verstă cari lucră deja !a pământ e de neapărată lipsă pe lângă prepararea copiilor.

In strinsă legătură cu progresul agri- oulturei stă ocnparea meseriilor şi a corner- ciului de oătră poporaţiunea indigenă, mai ales de suprapoporaţiunea creată la ţeră prin dărăbuirea pământului. Déoá po- liticianii noştri ar fi urmărit vre-odată o ţintă reală seriosă ar fi descoperit acésiá necesitate din capul locului. Paralel eu progresul material al ţărănimei ar fi ocupat şi oraşeie. Ast-fel nu ar fi depus un scrib al reptilei „Timpul“ utopiile sale în numă­rul 4.

Trebue numai organisată în întrega ţâră o mişcare puternică pentru îmbrăţişa­rea meseriilor şi a comerciului. Trebue for­mate societăţi şi comitete esclusiv cu pro­gramul acesta. Neîntere9ându-se nimeni de comersanţii români, cari nu puteau ţin0 singuri pept puhoiului străin ocrotit şi îm­pins de guvern, evident, că a fost siliţi să se desfacă de daraverile lor comerciale, să părâsâscă ţâra, séu să sa ocupe de alte în­deletniciri, pănă şi micul negoţ, de bálciü, au trebuit să’l cedeze Jidanilor.

Ţeranul e lipsit momentan de capaci­tatea industrială, întreprinderi industriale lipsesc, ér industria casnică, decade mereu fiiud şi acésta nimicită de Jidani. Ţărancele cumpără mai lesne în térg materii, cari ar trebui se le efectuescă singure mai frumóse şi mai trainice. Despre acésta s’a scris mult, dér nu ajută nimic pănă când inteligenţa nu vine singură în contact nemijlocit cu poporaţiunea dela ţâră, pentru a-i dovedi clar şi nerăsturnabil folosul industriei cas­nice.

Apropiarea de păduri ar trebui să fiă legată de meşteşuguri felurite. In tóté lo­curile aflăm însă numai rudimente; o parte de tot neînsemnată de materiă brută se transformă îu obiecte de manufactură, par­tea covîrşitore e importată.

La 1864 află Aureban în capitala Bu­covinei limbi străine, servitori străini, stă­pâni străini, dér Românii nicăiri.

Apariţiunea cea mai bolnăvicicsă este, că dela ţâră nu vine nimeni în oraşe îu condiţiunl de serviciu, meseriaşi, scriitori, comercianţi etc... Acésta are asupra ţării efectul cel mai desastruos.

Esistă o luptă între comunele rurale şi oraşe, cari nu-şl au în ţâră reionul de admigrare. Oraşele sunt duşmane forte pe- riculóse pentru buna stare materială a po- poraţiunei dela ţeră. Scribul dela „Timpulu plânge, că servitori români nu se primesc de nimeni în oraşe; uită însă, că în oraşe sunt acu şi mulţi amploiaţi români, uită oă tocmai oiocoimea a causat inundarea ţării cu venetici.

Să se lapodé mai íntáiü Românii de servitori străini, şi apoi vom vorbi de apli­carea lor şi în alte locuri. Cine a comis în privinţa acésta mai mari greşeli, decât oo- mitetul ţării, în care Românii au majori­tatea? Veneticii nu primeso Români în ser- viciü, ar trebui să procedă şi Românii ast­fel. De ce nu o fac ?

Meseriaşii străini sunt oea mai mare parte susţinuţi de Români. Aceştia trebue înlocuiţi cu de ai noştri: decă scribul dela „Timpul* se teme, că copiii noştri nu vor fi primiţi la învăţătură de măeştrii din Bucovina, esistă şi alte locuri în cari con­curenţa eventuală din partea meseriaşilor români nu va fi combătută în modul acesta. Amintim numai de Viena, unde oolonia română dă de present mereu semne de viaţă. Ne-am puté pune în înţelegere cu ea şi suntem siguri, că ne-ar sprijini din răs­puteri,

Etă o problemă, care ar trebui să con­centreze mulţii bărbaţi în jurul său, cari şi-ar căştiga mai mari merite, decât pe alte terene, unde din causa insufioienţei, încurcă lucrurile ast-fel, încât adese inconscienţi, devin pedecile cele mai detestabile ale pro­gresului.

Am scris aceste şire pe de o parte cu privire la frasele gole cu cari opor­

tuniştii şi strinsura din jurul reptilei „Tim­pul" intenţionâză a specula naivitatea po porului, pe de alta însă ca să dovedesc cu unele date situaţia nefastă, în care se află Românii din Bucovina şi pe terenul economic, în urma politicei conduse de cosmopoliţi fâră simţ, fără minte.

Deşi aflăm din capul looului îa em- brionalele oraşelor de adl un amestec de limbi, totuşi o politică raţională putea pune stavilă înaintării străinismului, care răstornă totul, ce se află în cale.

Tocmai colonisarea oraşelor cu străini apuseni, care adl se practică cu o febrilitate ne mai pomenită, nu e dovadă pentru drep­tate şi considerarea iüdigenilor diu partea guvernului. E evident, că o desvoltare a băştinaşilor şi pe terenul economic are de urmare colisiunea cu interesele veneticilor. Guvernul e prea consciu de acesta şi de bună séma îşi va asigura armata sa, care ocupă tot mereu la teren pe spatele Ro­mânilor.

Numai nisce creeri seci, dér tot-odată în mare parte şi mişelescl, precum sunt cei ai mamelucilor dela „Timpul", pot să se opintéscá pentru & deştepta în Români speranţa, că cel puţin pe terenul economic guvernul va înoeta prea graţios cu prigo­nirea.

Vom îucepe o mişcare şi pe terenul acesta şi vom vedé, ori de vor combate lacheii contra stăpânului, când vor pretinde interesele naţiunei române.

Seneca.

E m igrarea E vre ilo r în consiliul de m iniştri. S’a scris, că în consiliul de miniştri ţinut Marţi în Bucurescî s’a hotă- rît să se dea paşaporte de emigrare şi să se acorde o reducere de preţ personelor, cari emigr£ză. „Timpul" desminte acâsta scire, scriind între altele:

...Decă nu ne înşelăm, îu acel consiliu de miniştri s’a hotărît din contră, ca să nu se acorde nimănui paşaport în mod gratuit, întru cât legea prevede o taxă. Se va face acâsta favore nurnai acelor persone, care vor poseda acte de paupertate în regulă — de asemenea conform legilor.

Nici vorbă nu a fost despre reduce­rea de taxă de transport, întru cât se presu­pune, că aceia, cari emigreză, au cel puţin cheltuelile de drum şi de întreţinere pentru cât-va timp.

Chiar ţările unde sa duc emigranţii reclamă, ca coudiţiă de debarcare, posesiu­nea din partea emigranţilor a unei sume de bani, — în Canada se cere, decă nu ne înşelăm, 60 de lire sterline.

Acestă disposiţiă este în însu-şl inte­resul emigranţilor, ca să aibă cu ce trăi pănă vor găsi mijloce de susţinere, âr nu să mărâscă numărul cerşitorilor în ţările străine.

O altă disposiţiă, discutată în consi­liul de miniştri, se referă la plimbările pe cari le fac emigranţii dintr’un oraş la altul, \ lucru care trebue, firesee, oprit de a se mai repeta. De asemenea s’a mai hotărît pentru curmarea orl-cărui scandal şi a unor abusurl, să nu se mai libereze paşap6rte pe grupuri, ci individuale.

Luptele Burilor.Din Transvaal sosesc colnic scirl des­

pre luptele Burilor cu Englesii. Acum în urmă mareşalul Roberts telegrafézá, oă după un raport al generalului Buller, în nóptea de 26 Iulie Burii au atacat de două- orl garnisóna englesă dela Vlaldaagt% dér înainte de ce să fi făcut Englesilor pagube mai simţitore, Burii au fost resprinşl.

Biroul „Reuter" anunţă de altă parte, că generalul French a ocupat Middleburg, ér Polecareto a ajuns ou brigada sa în Bruyspruit, situat îa 50 chim. de Middle­burg.

Luptele acestea dovedeso din nou, că răsboiul din Africa sudică, care durézá de10 luni, nu e sfirşit încă. Burii continuă cu bărbăţiă luptele lor de guerillă şi sunt de­cişi a le continua cel puţin pănă la alege­rea noului preşedinte în Scatele-Uuite nord- americane. Ei nutresc încă speranţa, că contra-candidatul democrat Bryan, ajun­gând să fiă el preşedinte în Statele-Unite, va interveni în favórea lor şi va mijloci pacea.

Cine scie însă, décá Burii vor puté să lupte încă pănă atunci. Anglia are arji în Africa sudică — după propriele mărtu­risiri ale miniştrilor săi — 218,000 soldaţi. In faţa acestei puternice oştiri, numărul

luptătorilor buri e cu totul disparent. E drept, că Burii apar în cete mici şi ici şi celo, dau năvală peste garnisónele englese, culcă la pământ număroşl Englesî şi fao stricăciuni unde numai pot. Dér luptele acestea miol sunt împreunate mai mult séu mai puţin şi cu pierderi în omeni pe par­tea Burilor.

Acum se vestesee din Paris, că de- putaţiunea transvaaliană, care a cutrierat America şi diferitele capitale europene, se află în capitala francesă. Ea a fost presen- tată şi preşedintelui Loubet, oare a primit’o cordial. Deputaţiunea a luat într’aceea mă-

j suri, ca în oonferenţa de pace interparla­mentară să se faoă vorbă şi despre oausa Burilor. S’a înaintat conferenţei un memo­riu în causa acésta şi se afirmă, că însă-şl deputaţiunea va participa la şedinţele con­ferenţei. Ei vor cere ca naţiunile şi parla­mentele Europoi să-i salveze de situaţia grea, în care se găsesc, să pretindă dela Anglia sistarea răsboiului şi pacea.

Puţin însă vor folosi şi aceste espe- diente. Chiar de şi-ar ridica conferenţa in­terparlamentară cuvântul în favórea păcii, pasul acesta însemnă mai mult un protest moral, de care Salisbury, Balfour şi Cham­berlain nu se vor prea speria, deşi li-ar fi ceva neplăeut.

De altă parte nu trebue să se trécá cu vederea, că niol pentru Anglia răsboiul acesta provocat din pofta de cucerire, nu póte să aibă urmări bune. Fructele lui se văd deja acum din incidentul încurcăturilor din China. Fiindu-i manile legate în Trans­vaal, Anglia se vede osîndită la rolul de spectatoră neputinciosă, ea nu póte să des- făşure o forţă militară mai însemnată, ca bună-oră Rusia şi Germania.

Răsboiul din Africa-sudică a costat’o pe Anglia deja pănă acum 600 milióne fl. peste cheltuelile ordinare ou armata, şi o va mai costa încă sume colosale — căci cine soie, când i-se va pune capăt.

Flori de teiü.V.

Singură... Vremea-i târzie şi vântul adie pe la geamuri, liniştit.

In picióre, îu faţa oglindei îşi des­prinde a lene părul, oare-i cade ca o manta peste umerii desvăliţl. Deasupra capului îi suride luna reflectată şl-o împodobesce cu melancolia ei. Pare o zîuă venită diu ţerile primăverii séu o nimfă eşită din va­lurile mării. Un pictor, dâcă ar fi copiat’o în momentele acestea, ar fi devenit stăpân peste veacuri..., nemuritor. A, aouma bag de semă, de ce vântul pribeag şi-a molco­mit mersul prin dreptul ferestrii; vrea să-i spue ceva, pe semne, dér sub farmecul ochi­lor ei, îi fug tóté gândurile.

Zâmbesce... şi cum să nu zâmbeseă, când în faţa ei, în oglindă îi surîde o gu­riţă aşa de drăgălaşe şl-o desmérdá nisce ochi dulci, atât de dulci, de ar învia şi morţii din morminte. Cu manile împreunate de-asupra capului, cu ochii pe jumătate închişi, dornică îşi întinde fragedele-i buza spre... La ce s’o fi gândind?... La ce?... Un fior îmbătător îi străbate corpul..., of- teză..., tresare... $>i buimăcită se uită lung la chipul drăgălaş din oglindă şi ’ncepe sö rîdă; e ea însa-şl!

Sfi0să... ou mâna tremurândă ridică de pe-o măscioră portretul lui. II privesce şi se simte îmbătată de-o sensaţiă dulce, nes­pus de dulce..., adormitóre. II privesce şi trecutul îi răsare ’n suflet ca o grădină, oa un paradis... II privesce şi ’n minte i-se aprinde frumosul vis din vremile senine, care atâta timp a licărit ca o candelă pe un mormânt. II privesce şi nu se mai sa­tură privindu-1. II potrive8ce apoi alături de faţa ei şi se uită ’n oglindă. Ochii i-se împăinginesc şi pe obraji i-se aşâc|ă o ro- şâţă uş0ră, ca zâmbetul aurorii. După câte­va secunde un oftat sfăşietor îi ese din piept; portretul îi cade din mână şi doué lacrime i-se preling pe faţă ca două pică­turi de rouă pe-o flore.

Obosită apoi cade pe-un fotei şi’n* gâuă pierdută un cântec:

Nr. 160-1900. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Cât aşi da s’aud şi-acuma Cântul tSu de serafim ! . . .Scris ni-a fost în cartea vieţii Amendoi se suferim !

Cine scie ce minune Va luci prin alte z ă r i ? . . .Pănă-atuncea lumina-vei Ca o stea prin depărtări. . .

Uitată cântă mai departe... Vremea-i târzie şi vântul adie pe la geamuri liniştit.

Veturio.

SC IR IL E Di LELţ— 18 (31) Iulie.

„Lucru mare!14 Chiar în Budapesta, j oentrul şoviniştilor şi netoleranţei maghiare,

■se întâmplă „minunea", că la pertractările ; dela judecătorii, la cas dăcă acusatul,

martorul, ori acusatorul nu sciu un^uresce, pertractarea decurge în limba germană. Acésta o spune fóia „A törvényszéki és Ren­dőri Újság44, care ín numărul séu mai nou scrie un artioul în care constată, că îa Bu-

1 dapesta se află mulţi dintre cei oe figurézá j; Jn procesele penale, cari deşi s’au născut [ în Budapesta şi deşi locuesc acolo de câte ; 30— 40 ani încă tot nu sciu unguresce şi

astfel ajungând ei înaintea judecătoriei li-se dă voiă (mare „graţiă !44) sé yorbâscă

! nemţesce. Dér pentru ce este tălmaciul? intrébá fóia unguresoă şi cere, ca — deşi costă bani — în tot caşul sé se aplice tăl- maciu şi „preşedintele nici într’o împreju­rare sé nu comunice cu partida altfel, decât în limba unguresoă, şi n’ar trebui permis nimănui, nici chiar apérátorului, ca sé pună vre-o întrebare acusatorului seu martorilor în altă limbă, afară de cea maghiară14.— Minunaţi mai sunt şoviniştii dela fóia unguréscá ! Lor nu le pasă de cheltuelile făcute cu tălmacii, şi cu atât mai puţin de neîndreptăţirea cetăţenilor prin restrîngerea libertăţii dreptului lor de apérare, numai limba unguréscá sé se audă oă sbărnăe prin

! sală. Câtă réutate şi netoleranţă sunt în stare sé dovedéscá aceste reptile faţă de cetăţenii nemag-hiarl J

o scire întristătore ne sosesce dela Abrud. Tínérul jurist român loan Moga, originar din Sibiiu, oare se dusese la Abrud spre a lua parte la adunarea generală a Societăţii pentru fond de teatru român, muri repentin Dumineca trecută, înainte de-a fi apucat sé se reíntórcá acasă. El a fost unul dintre aoei tineri ai noştri dela universitatea din Cluşifl, cari au încununat mormântul fericitului Avram lanou şi care pentru acésta şi dânsul a fost eliminat dela universitate alături ou ceilalţi tovarăşi ai «Si prigoniţi. — Fiă amintirea lui bine­cuvântată !

Logodna princiară. Fóia oficială anunţă, că archiducele Petru Fcrdinand ou consensul Majestăţii Sale ímpératului şi re­gelui, s’a logodit ou Măria Cristina prin-

: cesă Bourbon de Sioilia şi fiică a prinţului Alfons Bourbon de Sioilia.

j Din Bucovina. Cetim în „Deştep-I -tarea44 din Cernăuţi: D-1 Dr. lancu cav. de j Flondor — aşa se vorbesce prin Cernăuţi

— şt-a dat dimisia din clubul dietal român. Causa demisionării domnului deputat Dr. Flondor sé fiă ţinuta deputaţilor români

| tnpăcaţl cu bar. Bourguignon. Se scie, oă d-1 Dr. cav. de Flondor, fiind contrar al

*| aoelei împă.cărl fără rost, s’a retras dela ’ conducerea *Patrieiu şi a îngăduit apu- j Berea vonicei gazete, oa sé lase curs liberi întâmplărilor şi acţiunei de împăoare. De­

putaţii împăcaţi însă, în loo sé grijâscă de îndreptarea trebilor spre binele Românilor,

Ş dânşii s’au dat de-au înâinţat o nouă ga­zetă „Timpul44, prin care în loo sé limpe- <j0scă, mai réu au încurcat trebile româ- nesol din acâstă ţâră. Cu acest preţ d-1 Dr. Flondor n’a putut să se învoâscă. Domnia Sa iubesoe lucrarea cinstită şi lipsită de şarlatanii. Cu cei întinaţi nu-şî face de lucru. De aceea noi nu ne-am mira de loo, când s’ar adeveri, că demisia d-lui Dr. Flondor din club e fapt împlinit44.

Loubet la secţia agricolă română.Preşedintele R^publicei francese, Loubet, a visitat Joi secţia agricolă română dela Es-

posiţia din Paris. El a fost primit de d. Olănescu şi de persoualul comisariatului. D. Loubet şi-a esprimat admiraţia sa pentru produsele espuse şi s’a arătat forte satis­făcut de suocesul obţinut la Esposiţie de secţia română.

„El Mundo latino44. La 1 Ianuarie1901 va apare, cum s’a mai anunţat, ma­rele 4iftr intercontinental cu acest nume. Şi pănă atunci, scrie „Apăr. Naţională44 din Bucurescî, directorul séu d. Mariano Iosé Mandueno va publica de doué-orï pe lună, cu acelaşi titlu, o ediţiune precursoriă a „Lumei latine44, destinată a faoe cunoscută organisaţiunea marelui 4*ar c’un fond de4 milióne de duros (20 miiióne lei) şi a lua act de tôte nouële adesiunl primite din ambele continente la programa 4iarului. Nr. 1 al Ziarului precursor, imprimat la Barcelona în 10 Iulie st. n., cuprinde între altele varii şi numöróse materii şi un ar- ticul în limba română de d-1 V. A. Ure- chiă întitulat „Resureoţiunea popórelor la- tiutia şi publicat în amintitul 4 ^ r bucures- cean. In numérul viitor „4iarul precursor“ va publica un articul despre cestiunea Ro­mânilor din Ungaria.

Un pictor român distins. D. Ştefan Popescu, student al Academiei de pictură din München, a obţinut la esposiţia acelei Academii cea mai înaltă distincţiune, anume: marea medaliă de argint. Tânerul Popescu este bursier al M. S. Regelui.

Recolta tutunului în România se anunţă anul acesta forte bogată. După ra- pórtele sosite 1a direcţia generală a mo­nopolurilor, se constată, că produoţiunea tu­tunului va fi anul acesta aprópe de oincl- orl mai mare ca anul trecut.

Grozav ! Aşa ar trebui së esclaml cetind rapórtele foilor jidano maghiare des­pre „suferinţele44 Evreilor escortaţi dela Viena peste Budapesta, Oradea-mare, Cluşifi, Braşov pănă la Predeal. La Oradea-mare trenul, care-i duoea, a sosit Sâmbătă la 6 óre. La gară i-au primit membrii celor doué comunităţi israelite. Una din perciunatele din Oradea scrie: „Plângând cu hohot ne­norociţii au părăsit vagóneie. Sortea înfio- rátóre, ce-i aştâptă în România, a făcut së le isbucnéscá durerea în ţipete sfăşiet0re (ah! —). Pe căldura tropică, piaţa unde s’au aşe4at era teatrul unor scene teribile. Smulgendu-şl pörul, sfăşiându-şl îmbrăcă­mintea se văetau nenorociţii de ei şi 4i- ceau, oă nu vor sé se mai reíntórcá în Ro­mânia, unde nu-i aşt0ptă decât chinuri crude, miseriă şi mórtea prin fôme44 etc.— Mari meşteri sunt Schreib-Moritzii dela pressa maghiară vândută. Ţi-o sucesc şi în­vârtesc pe tóté părţile numai ca sé apară lucruri în oolorile oele mai negre. Ar tre­bui íntr’adevér sé cŞicî, că e grozav a vedé sortea târtanilor pribegi, déoà n’ar spune-o chiar gazetele maghiare, oă emigranţii sunt toţi pănă la unul veseli, sănătoşi, robuştl şi nu se cunósoe la ei vre-o urmă din „su­ferinţele44, de cari se plâng raportorilor perciunaţi delà pressa maghiară jidovită. Cel ce sufere şi tângesce nu are pohtă chiar da ghiscă şi tütün, cum au domnişorii din cetele emigranţilor. Nécájitul şi amărî- tul se mulţumesce şi o’un codru de pâne şi nu prea îşi face plăcerea de-a sări în Dunăre, éo’ aşa numai, ca sé facă sgomot ou pretinsele-i suferinţe. Nu-i grozavă sor­tea acestor emigranţi, dér grozavă este în- tr’adevăr făţărnicia şi cutezanţa sgârietori- lor delà pressa jidovită, cari umplu lumea ou minciuni.

Vestitul gimnastic român Traian Lupu, oare acum se află augegiat la „Em­pire Theâtre44 din Londra pentru trei aux de 4ile, a angagiat pentru trupa sa pe un tînër şi talentat gimnastic Ivauoiu Rusă- nesou, oare numai de câte-va luni este elev al şc01ei de tir şi gimnastică. Tínérul Rusănescu plécá mâne diminâţă la Londra, unde va debuta îu curând îu trupa d-lui Lupu.

Victimele câldurei. In Budapesta oăldura s’a urcat treptat şi aprópe în fiă- care 4i se întâmplă înbolnăvirl de insola- ţiune. — Din Paris comunică o telegramă,

că acolo Duminecă s’au ivit 40 înbolnăvirl de insolaţiune, dintre acestea 15 s’au ter­minat cu mórte. — Din Triest se comu­nică, că acolo temperatura e de 3B grade şi mulţi au fost loviţi de insolaţiune.

O singură speranţă. Pentru căutarea out^zătorului aeronaut Andrée s’&n trimis mai multe corăbii în regiunea polului nordic.O telegramă din Copenhaga comunică, că s’au reîntors pănă acum oorăbiile „Biking44, „Sámson44, „Hekla14 şi „Vega44, dér tóté fără nici un résultat. Singura speranţă mai este acum în vaporul „Capelle44, oare a plecat în luna lui Aprilie spre pământul „Francise losif“ şi care e singurul, care în; ă nu s’a reîntors şi nici vre-o soire despre aoest vapor n’a sosit.

Avis publicului braşovean! Mâne, MercurI în 1 August n., se vor face în Poiana din partea batalionului I de hon- ve4l eserciţii cu glânţe înainte de prân4 de diminâţa pănă la 12 óre din 4’- Umblarea prin Poiană este în timpul acesta strîns oprită.

Congres internaţional al Negrilor.Incurând se va aduna la Londra primul congres internaţional al Negrilor. Vor lua parte 800 de delegaţi din tote ţ0rile, unde locuesc Negri, şi printre aceştia multe per­sonalităţi distinse. Au sosit deja în capitala Angliei d. Straker, cei mai important personagiu negru din Statele-Unite ; un aghiotant al lui Menelik şi alţii- E aşteptat şi un musicant negru. Conferinţa va dura trei 4ile.

Bogăţia unei cerşitore. In Alba- regală a murit 4 ii0le acestea pe neaştep­tate femeia Eva Kalman, care trăia din cerşit şi din căratul de apă pe la case. Locuinţa ei fù sigilată, dér mai pe urmă poliţia ajunse la presupunerea, că delà ré posata au putut së rămână sume mai mari de bani, deórece înaintea mai multora ea s’a esprimat, că la prima lunei viitóre îşi va face testamentul, prin oare va lăsa cunos­cuţilor bani buni ai sëi câte 1—2 sute fior., ér pentru înmormântare 400 fl. In urma acésta poliţia porni cercetare şi resultatul a fost, că în casa rëposatului s’au aflat as­cunse printr’o mulţime de haine murdare vre-o 50 de albituri pentru femei cari de cari mai frumóse, mai multe haine de mă­tase, 82 cor. bani, o obligaţiune despre 500 fl. şi un libel de depunere la c*ssa de pëstrare a oraşului de 3958 cor. 97 bani.

Canada şi Jidovii emigranţi. Din Viena se anunţă, că guvernul din Canada a încunosciinţat telegrafic autorităţile vie- nese, că nu permite Jidovilor emigranţi din România sé între în Canada.

Logodna Regelui Serbiei.După cum seim, logodna Regelui

Alexandru al Serbiei s’a săvârşit Sâmbătă séra la 6 óre, la locuinţa în mod festiv împodobită a miresei. Actul l’a îndeplinit Metropolitul în presenţa preotului din cir- cumsoripţiunea miresei. Afară de rudele cele mai apropiate ale Regelui miresei, apoi a casei civile şi militare, a tuturor miniştrilor şi a soţiilor lor, a preşedintelui Scupştinei şi a preşedintelui consiliului de stat, au fost de faţă toţi membrii corpului diplomatic, oarl după o sfătuire prealabilă s’au decis a lua parte la logodnă.

In decursul 4ilei au sosit telegrame de felicitare fórte numéróse şi deputaţiunl din tóté părţile ţârii. Vineri a felicitat pe Rege o deputaţiă de 300 învâţătorl, ér Sâmbătă o deputaţiă a studenţilor univer­sitari.

Şi Sultanul a adresat o telegramă de felicitare Regelui Alexandru.

Séra oraşul a fost iluminat şi s’a aranjat un mare conduct de torţe, la care au luat parte 10,000 persóne.

La vorbirea consilierului comunal Io- kovicl, a réspuns Regele Alexandru, 4icând, că locuitorii din Belgrad nu l’au salutat nicl-odată într’un moment mai scump ini- mei sale, ca astă4i, când s’a îndeplinit ac­tul bisericesc, care-1 lâgă pe totă viaţa sa cu o fiinţă pe care o iubesoe din adâncul sufletului séu. Regele arăta motivele, cari

l’au îndemnat 1a acest pas şi declarâ, că înainte de tóté a urmat ş0ptei inimei sale, fiiind-că eZ, ca şi poporul sêrbesc, a sciut din esperienţă ce marí stricăciuni a causat cérta în casa regésca, cât de mult ţéra şi poporul au fost împedecate printr ênsa în desvoltarea lor. El însè şi ci om a avut dreptul de a-şî alege o soţiâ, pe cate s’o iubéscá şi care së-l fericéscâ. Până acum întâmplările in vmţa con­jugală a domnitorilor sêrbescï au wfiuinţat şi politica. Acésta nu mat e permis sè se în­tâmple. Politica să-şi mérgá drumul sëu. El vré së aibă mulţumire în casa sa şi de aci încolo se va dedica cu totă puterea şi ou inimă veselă binelui ţârii sale.

Producţiunî şi petreceri.Inteligenţa romană din Benic învită la

petrecerea de vară, ce o va arangia Dumi­necă în 12 Aug. n. c. în o grădină privată, âr la cas de timp nefavorabil în şcola ro­mână. începutul precis la 6 6re d. a. In­trarea: de pers6nă 1 cor., de familiă pănă la 3 membri 2 cor. In pausă se va juca „Căluşerul44 şi „Bătuta.44 Venitul curat e destinat pentru cumpărarea unui clopot mare la s. biserică, gr. cat.

Suprasolvirile se primesc ou mulţu­mită’ şi se vor cuita pe cale 4iaristică. P. St. familii sunt rugate de a se îngriji de viptualii, âr de beuturi bune şi eftine pre­cum şi de incuartirare se îngrijesce comi­tetul arangiator.

B e n i c , în Iulie 1900.Ar. Beteoui, not. cerc., Nic. Betecui,

înv., G. Spatacean, înv., V. Dregan, înv., I. Stan, practicant, JAm. Frâncu, preot, L. Frâncu, tutor cerc., R. Cristea, primar, I. Beteoui, stud. abs., Al. Mastici pădurar.

ULTIME SCI EI.Rom?, 81 Iulie. Regele Victor

Emanuel 11 s a reîntors din căletoriâ. Armata i-a ju rat credinţă.

L ite ra tu ră .Din „C u ra de a p ă 44 ed. IV, apărută

de curend, se pot procura esemplare şi dela Tip. „A, Mureşianu44 cu 3 cor. plus20 bani porto. Legată în soorţă şi ou es- terior plăout 4 cor. plus 30 b. porto. Cura lui Kneipp e cunoscută în t6tă lumea şi scrierile sale cu preţiosele poveţe igienice ar trebui să se afle în t6tă familia, precum şi în bibliotecile poporale, căci ţSranii pot profita mai mult de ele. Opul cuprinde peste 6.X) pag, şi are o scală alfabetică a tuturor bolelor şi poveţelor de cari se trac- teză în op, în numâr cam de 2200.

i i i % № i i . h m .Câştig d in o m o rîre a de şerp i.

In partea de sus a ţinutului Loire din Fran- cia se află şerpi veninoşi în numâr extra­ordinar de mare. Fiind-că guvernul ofere un premiu de 25 centime pentru stîrpirea fiă-cărui şerpe omorît, în acel ţinut se află f6rte mulţi locuitori, cari trăesc numai din omorîrea de şerpi.

Cel mai renumit între aceştia este Courtol, al cărui nume e cunoscut în tote Francia. Când s’a hotărît sâ-şl agonisâscă pânea din omorîrea de şerpi, era un sim­plu băiat ţăran. El se ocupa ani de 4^° cu studiarea şerpilor veninoşi şi oun6sc« t6te obiceiurile lor, scie în ce 6ră şi cum are să sufle vântul pentru ca şerpele să ese din gaură.

De obiceiti Courtol plâcă diminâţa în pădure, avend un simplu baston în mână şi, dâcă are 4i cu noroc, omoră câte 30 de şerpi şi alţi mai mulţi îi duce vii acasă. In calcul rotund nimicesce câte 4000 dă şerpi în fiă-care an şi câştigă prin asta 8—10 mii de franci. Atât de mult cunosce şerpii veninoşi în tote amănuntele lor, în­cât direotorul institutului „Pasteur44 din Lille, care a inventat şi serutn în contra veninului de şerpi, a învitat pe Courtol ca soţ de muncă la institutul condus de el.

Proprietar: Dr. Aure! Mureş/anu.Redactor responsabil: G re g or tu

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 160.—1900.

Dela „Tipografia A. Mureşianu“din B raşo v ,

se pot procura urmâtorele c ă rţi:

S c r ie r i istorice.M em orii d in 1 8 4 9 - 4 9 de Vas.

Moldova*, fost prefect ai Légiiméi III în 1848—49. Preţul 50 cr. j(cu posta 55 cr.)

„Povestea u n e i corone de oţel*,G. Coşbuc. In istoria acesta ni-se arată oglinda vină a faptelor măreţe, prin cari a trecut România pănă a ajuns la indepen­denţă, Scenele ce be descriu din râsboiul pentru neatârnare, sunt la culme mişcătore şi însufleţitore. Cartea e provădută cu nu- méróse portrete şi ilustraţiunl. Preţ. 75 cr. (cu posta 80 or.)

„jUésboiul p en tru n eatern ae , de George Coşbuc*, o carte nu numai cât se póte de interesantă, bine scrisă şi atrăgătore, dér tot-odată şi cea mai eftină între căr ţile românesc!, apărute pănă acum. Un esem- plar în format mare 8° de 283 pagine numai 60 cr. (porto 55 cr,),

I s to ria lu m ii, „tălmăcită de preotul Constantin Morariu din cartea nemţâscă a D-rului Th. B.gWeltar. Partea I şi II, fiă- carei parte câte cu 50 cr. (cu porto 55 cr.

Z a ra n d u l ş i m u n ţii ap u sen i a i t r a n s i lv a n ie i , descriere de Silvestru Mol- dovan. Ou 9 ilustraţiunl şi o schiţă. E o carte tot atât de preţiosă şi rară în felul séu, ca şi cea dintáiü. Recomandăm şi acéstá carte pentru bibliotecile poporale, cum şi pentru toţi Românii, carî vor să-şi cunoscă ţâra şi némul lor. Preţul 1 fl. (cu posta 1 fl. 5 cr).

„P in tea Vitézül*, tradiţiunl, le­gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Re-

teganul. Cea mai completă scriere despre eroul Pintea. Iu ea se cuprind forte inte­resante tradiţiunî şi istorisiri din tote păr­ţile, pe unde a umblat Pintea. Preţul 20 cr. (cu posta 28 cr.)

„JRomânul in sa t ş i la osteu Acesta este ritlul unei nouă cărticele, ce d-1 Joan Pop Reteganul, cunoscutul şi me­ritatul nostru scriitor poporal, a dat lite- raturei române. Preţul 10 cr., cu posta13 cr.

vD avid A lm ă ş ia n u * , schiţe biografice de loan Popea. Broşura acesta, presentă şi multe momente de însemnătate istorică. Preţul 30 cr. (cu posta 33 cr.)

„Ţera nostră*. Descrierea părţilor Ardealului dela Mureş spre mia^ă-cjişi valea Mureşului, de Silvestru Moldovan, — e o scriere unică în felul său, atat de călduros apreţiată de întrega diaristică româcă. Cu deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar trebui să lipsescă. Preţul 1 fl. (cu posta1 fl. 10 cr).

Cursul la bursa din Viena.Din 30 Iulie 1900.

Renta ung. de aur 4 % ...................... 115.40Renta de corone ung. 4°/0. . . . 90.85Impr. căii. fer. ung. în aur 41/2°/0 . 120.40Impr. căii. fer. ung. înargint. 472% 99.35Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 117.75Bonuri rurale ungare 4% . . . . 90.50Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.—Impr. ung. cu p r e m i i ...................... IE8.—Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 139.—Renta de argint austr...........................97.60Renta de hârtie austr...........................97.20Renta de aur austr................................ 115.80Losuri din 1860........................................97.40

Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 705.— Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 685.— Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 664.75N ap o leo n do rî....................................... 19.33Mărci im p e r ia le ................................. 118.52London vista.......................................... 242.80Paris v i s t a .............................................96.62Rente de corone austr. 4°/0 . . . 97.40 Note i t a l i e n e ........................................ 90.40

Cursul pieţei Braşov.Din 31 Iulie 1900.

Bancnota rom. Cump. 19.10 Vend. 19.14Argint român. Cump. 18.80 Vend. 18.90Napoleond’ori. Cump. 19.28 Vend. 19.32Galbeni Cump. 11.30 Vend. 11.40Ruble RusescI Cump. 127.— Vend. —.—Mărci germane Cump. 58.50 Vend. —.—Lire turcescl Cump. 10.72 Vend. —.—

w15 b u c ă t î 3 f l . 0 5 c p .

Ш

In viaţă nu se mai dă rara m im a i cu

următorea splendidăpompos orologii ce bu- sunar Ancker-Remontoir denickel, care me'ge regulat; garanţie 8 ani.lanţ Goldin adevërat, séunickel.inele goldin imit. în fa-çonul cel mai nou cu bri­liante imit.

ocasiune de a puté cumpëra fl» 3 .0 5 cr.colecţiune de obiecte :

ЩÉщ£1□r aи

1 părechiă de cercei de arg in t, cel mai nou façon.Tó'e aceste 15 obiecte de podobă, la olaltă cu orologiul Ancker-Remontoir costă

num ai 3 fl. 05 c r .Aceste 15 obiecte, dér în locul ciasornicului Ancker-Remontoir, un alt orologiu

Patent-Jubileu de Goldin, care înlocuesce pe deplin un orologiu de aur, şi garanţă de 3 ani, costă numai 6 fl. 10 cr. Ceea ce nu convine, bucuros ce înschimbă séu se înapo­iază banii astfel că e eschis orl-ce risic. — Asemenea anunciurl sunt imitate.

Comandele se pot face cu bani gata ori cu rambursă (Nachnahme) dela

E _ H O L Z E E ,în CRACOVIA (Krakau, Stradom 18) în Austria

Liferantul Asociaţiei oficianţilor de stat austriacl ces. reg. P r e ţ u r i c u r e n t e i lu s t r a t e g r a t i s ş i f r a n c o .

rW&ел*1*Ж»Жк!ж>сЖ*Ж*аГхж*Ж®х'*®*®х®Ж*Жка

2 nasturii pentru maugete,aur dublu cu mechanism,

3 nasturi de chem isettes, i f f j1 nastu re p en tru g u le r, fjţjjj1 ac e leea n t de c ra v a tă ,1 etui pentru Ciasornic- hun

Ancker,1 oglindă de busunar, cu iwfj

etui. j j

8 8 8N W8 8 8f f l

d ep o sit e n g ro s de orolojçe ş i g iu v e lii

2—3

M ersul trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din I M aiü 1900.

B u d a p e s t a —P r e d e a l — B u c u r e s c î .Trende

’'0Г801Л-

Trenaccel.

10.- 10.

Trenmixt.

Tren - de persón.

Trenaccel.

8.80 6 6011.21 8 46 5.101.33 10.38 8.003.42 11.56 7 223.58 12.16 12.20438 12.46 1.15520 1.26 2.215.43 2.576.31 7 16

2.162.49

4.004.59

8.06 8 33 3.50

6.137.04

8.609.07

10.14

tr. prs. 4.20 4.41 5.53

8.4019.09

10.4010.44 6.24 11.2510.56 6.33 11.4011.03 6.40 11.4911.12 6.48 11.5911.34 7.11 12.2911.52 7.32 12,55

1.3012.2412.53

1.021.14 1.45 2.012.15 2.33 3.04

Dela 1

Iunie circ

în serbătorî

gr. or. care

Joia delà

I

2.07 2.26 2.36 3.14 3.33 3.484.08 4.45

3.403.47

2 -с &.P -s as< -со 5 ̂o O UI <1 ö Ö

5.27 5 47

4.035.35

6 08 7.54

6 13 6.43

K-p o g. Cbjo œ -ю

8.329.09

7.16 9.408 .- 10.253.65 6 40 11.—4.40 7.30 12.266.10 8.00 1,11

11.65 10.15Sinaia

6.05

5.459.27

11.33 1,48 2.06 3.03 3.46 4 06 4.53 5.326.24 6 59

Tr. acc.

■o OtD Os i> !•» Ü e. -£■.■ a> * &CD ^* Ф P rt-

11.4512.2812.29

1.051.07

1.43 2 081 2 J5i 2.29 331

4.16

5.07 5.14 5.56

2 109.15

11.12 12.472.112.182.503.26

4.16 4.52

5.55

6.2611.10

6.116.27 7.26

7.50, 7 52/

8.168.328.37

9.04) 9.05 Í9.31 9.43 9.47

10.0110.25 10.53 11 - 11.1412.26 12.58

1.16 1.35 2.09 2 19 3.013.31

pi.

vsospi, •}

<?0&. I pl. (

Viena . . , B u d a p e s t a Szolnok P.-Ladány.Oradea-mareMező-Telegd Rév . . .Bratoa . . Ciucia . . B,-Huiedin Ghârbău .

Clnşiu . .Apahida Ghiriş . .Cucerdea .Uiuóra . .Vinţul de susAiud . .

sos. \ p l . ?

9.10

Teiuş . . Crăciun el . .

B iaSïü(nngli. Târnavei)Blaşiu . , .

^ . Micăsasa . . sos. Ipl. I Copşa-mică

Mediaş . . EiisabetopolSighişora .Haşfalău .Homorod . AgoştonfalvaApsţa . . Feldióra

UI5- •p!. J Braşov . .

Timiş . . P r e d e a l Bucurescî .

sos.

sos.

S e p s i - S t . - G e o r g - Ciuc-Gyim es — (P alan ca).Tren mixt

5.19 8.50 3 .15 Jbtaşov ....................................... 8.25 1.51 6.484.58 2 27 Cesdt-Oşorheiu...................... 8.63 6 507.10 11 . (5 4.57 Sepsi-Sângeorgiu . . . . л. 6.30 12.05 4.317.54 11 57 6 41 M a ln a ş ...................................... 5.48 11.24 3.478 .14 12 22 6.01 Băile Malnaş ............................ 5.36 11 . i2 3.358 57 1.09 6 43 <} Băile T u şn ad ...................... 4.53 10.30 2.489 .18 1.32 7.08 Tuşuad . ................................. 4.36 10 14 2 31

10.39 3.00 8.17 C iu c -S e r e d a ............................ 3.20 8 56 1.081.35 5.57 sos. C in c -G y im eş............................ pl. 5.40 9.50

Tren mixt

Copşa-mieă — $i§»iiu — A vrig - JFaj ;âraştr. prs. tr.dpr. tr. prs. tren mixt2.21 443 11.30 7.103.50 6.36 12.58 7 52 8.504.12 7.04 1.20 Ş.18 9.15

tr. mxt. / « e tr.m ixt4.335.23

|>cd L «O (6 o

I k *

2 . - 2 54

^ ' a >íá ® ^ 'oi ^6.15

I E rt >3.59 о ГЧ . 1

8.34 6.35 Л ^ fl О гн <Я ?

pl.

Ю8.

Pl. Í

SOS.

CopşaOcna

> Sib iin

mică

Tălmacin Avrig . Făgăraş

mare

tr. prs. tr. mixt tr.dprt. tren de persónsoe. 6.25 9.32 3.25 12.35

5.07 8.08 1.50 3 29 11.011 P'- 4.40 7.41 121 3 — 10.30

7.33 5 «3 Ю tr.m ixt1 sos. >4 Cucd и Q>

СГ) 8.57• 1 6 45 S t ti Юr-4 8 04

1 6.01 o t> 1• pH

7.1bpl. 1 m 3.82J ö ^ Ca 4.25

M ii r e ş - fj «î 4 — B i s t r i ţ aTren mixt şi de pers.4 .— * 9.06 4.255 01 î 10.29 5.396 57 £12.48 7.197M î 1.55 Bal rj8.47 ” 3.02 6.859 24 Í 3.52 C»ro

10.14 1 4 55 Marţ»

Tr. mia:t şi de pers.

Mureş-Ludoş . . .Z a u ............................Ţagu-Budatelio St. Mihaiu de câmpie Lechinţa . . . . . Ş.-Măghiărnş , . . B is tr iţa . . . . .

6.495.524.10

Numai Marté, Viner, Dumin circulă

7.306.354.543.442.482.051.16

35_ Sâmb - circulăO

9.448.467.436.525.55

Cucerdea — Osortieiii — Regh.-să§e§c.1.40 8.10 3.16 9.00 pl. Ciî'îenioa . . aos. à 7.42 2.38 8.30 12.312.32 8.51 3.57 9.42 Lud< ş . . 6.59 1.55 7.37 11.233.29 9.40 4.44 10.30 Cjpău . • 6.24 1.19 6 51 10.394.32 10.30 5.34 11.22 SOS. Ï Í ri. 5.30 12.25 5.43 9.304.50 10.42 5.45 pl. I Oşorhei * \ SUS. 8.36 5.04 9.156 19 12.16 7.14 9 SOS. Regh.-ftăs.. . pl. 7.15 3.30 7:54

G li I r i s - T u r d a7 33 7.55

10 50 11.12

6 . -6-27

10.2310.45

GhirişTarda

5.054.45

7 . -6.40

3.203.00

9.128.52

D e j - B i s t r i t a .9 50

10.4912.50

7 24 8.30 9 56

iie j. .BooleanBistrita

6.48 5 584.29j

ó y. 5 2.26

12.55

§ i b i i u — С i s ii ă d i e.5.30 2.15 8 25 ol. Sibiiu s. (7.10 3.55 10.95.42 2.27 8.37 Selemb. „ II6 57 3.42 9.566.06 2.51 9.13 js. Cisnăd pl 6.36 3.21 9.35

€ 1 u s i ii — Z ă l a u .

$iglii§tor a .- Odorheiu-sëcuesc.Tren m bt3 223.646.20

11.1011.40

1.59

Sighişora . . . Haşfalen . . . Odorheiu-seciiesc.

Tren mixt9.519.027.15

5.32 4.54 3.

B r a ş o v — Z e r n e ş t i8.35 9.57

10 28

5.106.126.43

9.1510.0710.38

Braşo?ReşnovZerneşti

7.276. 3 1fl.oo

1.3212.4112.05

7.257.488 52 9.149 38 1.56

4.38 Clnşiu . . • Ï 5.45 9.295.25 Ţ Âpahida . 6 5.26 9.076.41 I Gherla . . 1 3 42 7.38

7.07 ? D ej . .Zëlan . .

II, 3.57 1 3.42 10.45

7 03

A lb a -Iu lie — Zlatna.4 37 9 4 0 4 Зб| Alba-lulia 7 22 11 .0 1 6 167.28 12 .25 7.47| Zlatna . 5 ,— 8 3.5U

T i m i § 6 r a — m . - R o d n a - l j i p p a .*.847.477.20

3 207 08

90512.43

3.156 87]|

Ti mişora . M.-Rodna

7 501 1.05 4 00| 9 51

7 203 32

I f r a s o v — C l i e z d i - O ş o r l i e i u

5.19 8.50 3.155.53 9.33 3.506.35 10.31 4.34 I6 50 10 49 4.52 18.03 12.33 6.058.53 1.37 6.50

pl. Braşoviimera

sos.

Sepsi S. G-eorg.У Covasűa . .

sos. C .-O şorheia . pi

10.049.348.47

Д2 —• iO

Д й> .Днз p.

*) N o t ă : Orele însemnate în stânga staţiunilor, sunt a se ceti ds> sus îu jos; îls mi eză ori le de nopte. — Heatnul ( |> arată cu sigoa direoţifi, încătrău merg

cele însemnate în drépta de jos în sus. — Numeri îucuadraţî j trenul.

8.25 1.517.55 1.217.04 12.306 49 12.155.37 11.014.58 Ю..22lioii mai

6.486.105.04.513.162.27

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.