Anul XX - Nr. 236 hermes R CONTACT

BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE MARAMUREȘ

Editorial

Ing. GHEORGHE MARCAȘ -

președintele C.C.I. Maramureș

Continuare în pag. a 2-a

20 de ANI împreună pentru afacerea Dvs.!

Februarie 2010Anul XX - Nr. 236

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCThermes

R

Baia Mare 18-20 februarie edi ia ţ a VII-a� �

2010R

În perioada 18 – 20 februarie a.c. la Centrulde Instruire și Marketing al CCI Maramureș s-adesfășurat cea de-a VII-a ediţie a manifestăriiexpoziţionale MARMEDICA.

Evenimentul a marcat deschiderea anuluiexpoziţional în cel de-al 20-lea an de existenţăa Camerei de Comerţ și Industrie Maramureș.

La acest eveniment au fost alături de CCIMaramureș în calitate de parteneri:

- Universitatea de Medicină și Farmacie “ IuliuHaţieganu” – Cluj Napoca

- Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș- Colegiul Medicilor Maramureș- Colegiul Medicilor Dentiști Maramureș- Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practica

Privata din România – Filiala Maramureș- Asociaţia Tehnicienilor Dentari - Filiala

Maramureș- Spitalul Judeţean de Urgenţă “Constantin

Opriș” Baia Mare

În perioada 26-28 februarie a.c., Centrul de Instruire și Marketing al CCI Maramureș a fost gazda ediţiei a IV-a amanifestării expoziţionale Nunta de la A la Z, dedicată nunţilor - produse și servicii, mirilor și nuntașilor.

Ediţia a IV-a s-a bucurat de un interes deosebit atât din punct de vedere al expozanţilor cât și al vizitatorilor.Organizată pe 3 nivele: Expoziţia cu vânzare propriu-zisă; Programul de divertisment;

Bursa de afaceri la standuri, Nunta de la A la Z ediţia a IV-a a venit și cu elemente de

- Societatea Judeţeană de Medicină de Familie- Direcţia de Sănătate Publică Maramureș- Ordinul Moașelor și Asistentelor MedicalePartener de Excelenţă al Manifestării a fost

firma ALFA SOFTWARE SA Zalău.Expoziţia propriu zisă a fost organizată pe 3

saloane:· Salon de Stomatologie și Tehnică Dentară· Salon MEDICA – aparatură medicală și

instrumentar, Terapie Intensiva și Chirurgie· Salonul Serviciilor medicale la domiciliuPe o suprafaţă de 1600 mp, au expus 47 de

firme din România reprezentând companii derenume din Germania, Slovacia, Japonia, Coreea,Finlanda, China, Franţa, Italia și Turcia.

De-a lungul celor 3 zile de manifestări, peste1000 de cadre medicale au participat la celepeste 70 de comunicări știinţifice.

Au mai fost organizate și 2 simpozioane:· Simpozionul “Progrese în ultrasonografie”· Simpozionul AUTISMULÎn cadrul acestor acţiuni au conferenţiat 42 de

profesori, conferenţiari și Asistenţi Universitariși 59 de medici.

Expozanţi:� ADION Prodimpextrans SRL București -

Instrumentar și aparatură Medicală;� Alfa Gate Dental Implants SRL Arad -

implanturi dentare;Continuare în pag. a 3-a


edi Vţia a I -a

Baia Mare

26 - 28 februarie 2010

Să învăţăm dinexperienţa altor ţări

Dacă parcurgi știrile, comunicate deagenţiile de presă internaţionale,aproape toate ţările din vecinătate saudin UE, în acest an 2010, anunţă ieșireadin criza economică și financiară.România, nu numai că nu a ieșit dincontracţia economiei, din contră, criza semenţine și perspectiva ieșirii în acest anse îndepărtează. Despre cauze, atitudini,măsuri, programe, acte normative,demersuri și decizii politice care săconducă la stoparea crizei sau ladiminuarea efectelor ei în economia șifinanţele României, am scris și amtransmis din acest colţ de BuletinInformativ, punctele de vedere șipropunerile mediului de afaceri, care erauși sunt rezultatele sondajelor făcute deSistemul Camerelor de Comerţ dinRomânia, inclusiv de Camera de Comerţși Industrie Maramureș.

În timp ce guvernul nostru „se luptă”din birourile ministeriale sau în stradă, înîntâlniri publice cu demonstranţii, înBucurești și în teritoriu pentru problemecare în majoritatea lor sunt sociale,acoperite de hotărâri judecătorești ce aula bază legi în funcţiune, legate de salarii,

HERMES CONTACT2

Urmare din pag. 1

Să învăţăm din experienţa altor ţări

de veniturile personalului bugetar sau pensiilede stat sau pentru implementarea legii unicede salarizare și legea pensiilor de stat, o luptasterilă, celelalte forţe politice stau înexpectativă. Nu se constată implicareapartidelor politice parlamentare șineparlamentare care să clarifice o politicănaţională unitară, susţinută pentru ieșirea dincriză sau diminuarea efectelor crizeieconomice și financiare. În celelalte ţări dinUE cu excepţia Greciei și eventual Bulgaria,guvernele împreună cu parlamentele loralături de care se află partidele politice augăsit încă din 2008-2009 căile și mijloaceleeconomice și financiare prin care și-au propusși au ieșit, începând cu 2010, din crizaeconomică și financiară.

Guvernul nostru se „luptă” cu sindicatele,cu hotărârile judecătorești care au dat câștigde cauză salariaţilor bugetari pentrudrepturile câștigate în ultimii ani electorali,când s-au făcut „pomeni electorale” fărăacoperire și surse bugetare. În loc să facăreforme economice și structurale temeiniceîn cei 20 de ani, guvernele noastre aumenţinut România într-o stare de crizădecizională. În ultimii 5 ani am avut laconducerea ţării guverne de dreapta, care,surprinzător, au luat și aplicat măsurispecifice guvernelor de stânga. Astfel, amajuns în situaţia că legile aprobate atunci,acum sunt o piedică de netrecut din punctde vedere juridic. Cele aprobate șipromovate, acum nu consună cu măsurileanticriză cerute de organismeleinternaţionale de finanţare: FMI, UE, BM, cași condiţionări pentru primireaîmprumuturilor financiare și însușite deconducerea ţării la toate nivelurile. Suntemblocaţi în sistemul nostru, în politica noastrăoriginală. Nu ne mai uităm ce fac alţii aflaţiîn situaţia noastră. Cum și ce au făcut de aureușit să reformeze economia, trecând-o dela economia de stat de tip socialist laeconomia de piaţă capitalistă. Ţări care aufost în același sistem politic și economic detip socialist – comunist.

Scriind acum aceste rânduri, îmi vine înmemorie cum a reușit Georgia, stat fostcomunist, desprins din fosta URSS, sărealizeze o reformă economică liberală în anii2003 - 2009. Merită să prezint succint pentrucititorii noștri și de ce nu pentru politicieniinoștri ca să vadă că se poate face ceva concretpentru schimbare

În aprilie 1991 Georgia a obţinutindependenţa de stat, prin revalidareadeclaraţiei de independenţă din 1918, fiindoficializat și vechiul steag. Forţată, Georgia afost nevoită totuși să accepte obligatoriuaderarea sa la CIS, condiţie pentru a primi„ajutorul rușilor” pentru ieșirea din vidulpolitic și economic georgian, care de fapt adeclanșat o criză economică și războaiele dinzonă. Din această „eliberare” condiţionată,pentru prima oară în istoria Georgiei, cetăţenii

tării au început să părăsească ţara masiv,emigrând nu numai în spaţiul ex-sovietic ci șiîn restul lumii.

În această situaţie se afla în anul 2003Georgia, ţară fostă componentă a URSS,marcată de deficienţele din economie,specifice trecerii de la economia de stat, decomandă, la economia de piaţă, în careingerinţele statului în economie se manifestaprin blocarea creșterii economice, pierdereapieţei interne și externe, închiderea de uzine,creșterea sărăciei, forţarea sistemuluiimpozitării ridicate asupra firmelor private, ocorupţie cronică, înstrăinarea avutului public,ș.a.

Anul 2003 este însemnat în istoriaeconomică a Georgiei ca an al schimbăriimajore a politicii de stat. Însă anul 2004 vaintra în istoria contemporană al Georgiei caan al reformării economiei statului, printr-oterapie de șoc, introdusă o dată cu numirealui Kaha Bendukidze la Ministerul Economiei,care oferă și introduce una din cele mai reușitereforme economice liberale în sistemul ţărilordin fostul lagăr socialist.

Acest tânăr economist este renumit și prinsloganul lansat de el referitor la ţara sa, că„Georgia ar trebui să renunţe la tot ce poatefi vândut, cu excepţia propriei conștiinţe”.

Dacă am luat această ţară fostăcomponentă a Uniunii Sovietice, cu o populaţiede 5 milioane de locuitori, cu un venit brut pecap de locuitor de 1.000 $, exportator de ceai,mangan, citrice, viţă – de – vie, petrol, turism,ș.a, cu o populaţie majoritară georgiană (70%),și urbană de 58%, este pentru că a reușit săimplementeze o reformă economică liberală,durabilă și eficientă, oferind unul din cele maireușite exemple de reformă structurală, atâtdin punct de vedere al atitudinii și profunzimiimăsurilor și deciziilor politice luate la toatenivelele – executive și legislative cât și almenţinerii trendului de creștere economică.

Merită să reţinem câteva din principaleleelemente ale reformei georgiene au fost:

- Reforma fiscală; Regimul fiscalmoștenit din sistemul economiei de comandăera complicat și complex, susţinut de omultitudine de taxe, impozite, cu o dinamicăa schimbărilor excesivă, având ca pilonprincipal impozitarea progresivă a venitului.Ca urmare a reformei fiscale, sistemulprogresivist a fost abandonat în schimbulintroducerii cotei unice de impozitare, numărulprincipalelor impozite a scăzut de la câtevasute la patru și anume: impozitul pe profit de15%; impozitul pe venit de 20%; urmând ca în2012 nivelul să ajungă la 15%; impozitul peproprietate până la 1%; TVA redus la 18% cuexcepţia sectorului financiar și de sănătateunde TVA este 0.

Georgia nu mai încasează impozit pedividende oferite de companiile cotate labursă, nici impozit pe dobânda aferentădepozitelor bancare și a obligaţiilor saucontribuţiilor sociale.

Impactul aplicării acestor măsuri asuprabugetului de stat a condus la creșterea

veniturilor colectate. Astfel au crescutveniturile de la 15% din PIB în 2003 la 30% în2008. Urmare acestei creșteri Georgia a redustreptat deficitul și a avut un excedent bugetar.Paralel cu reducerea fiscalităţii autoritateapolitică a aprobat legea limitării cheltuielilorpublice la 25% din PIB.

Cealaltă măsură s-a referit ladebirocratizare și dereglementare.Pentru aceasta s-a luat la analiză critică asituaţiei moștenite și s-a reușit să se realizezea amplă reformă a administraţiei publice,concretizându-se în reducerea de 50 % anumărului funcţionarilor publici care a avutun efect dublu – reducerea generatorilor debirocraţie inutilă și creșterea consistenţă asalariilor personalului rămas care adeterminat creșterea naturală și nu politică aprofesionalismului și responsabilităţiifuncţionarilor, dar și remunerarea crescută.

Dereglementările au constat însimplificarea sau reducerea până la abrogarealor completă având în vedere următoareleprincipii:

- Birocraţia georgiană nu are capacitateade a reglementa sau certifica produsele șiactivităţile economice mai bine decât orealizează birocraţiile din statele dezvoltate.Astfel, furnizarea oricărui produs sau serviciureglementate într-un stat membru OECD estepermisă necondiţionat, așa cum este definităîn reglementările internaţionale.

- Înfiinţarea și introducerea ghișeului/biroului unic în domeniile în care statul areatribuţii de certificare.

- Acceptarea și introducerea principiuluiconsimţământului implicit, care impunetermene precise funcţionarilor publici pentrusoluţionare cererilor înregistrate , dincolo decare se consideră că cererile au fost avizatefavorabil. Avem și noi această prevederelegală, dar care nu se respectă de nimeni –nici de solicitant și nici de instituţia în carefuncţionează funcţionarul public.

Privatizarea în conceptul georgian sunăcam așa „în Georgia poţi să cumperi orice, dela porturi navale, aeroporturi, terminalepetroliere și până la studiouri de film sauspitale”. Deci se poate privatiza prin vânzare– cumpărare orice obiectiv sau activ aflat înproprietatea statului, exceptând distribuţiaenergiei electrice, calea ferată, poșta,drumurile, serviciile de apă și canalizareinclusiv cele din zonele rurale.

Se pot privatiza inclusiv activele/obiectiveledin sectorul educaţiei și sănătate.

De reţinut că Georgia finanţează școlilepublice cu ajutorul sistemului de vouchere.Fiecare familie plătește un număr de cupoanede valoare pe care le poate folosi pentrueducaţia membrilor familiei la orice instituţiede învăţământ publică sau privată, exceptândetapa din învăţământ care este obligatorie șigratuită – 8 clase din învăţământulpreuniversitar.

În domeniul sanitar, reforma urmăreșteînlocuirea spitalelor de stat cu cele private.Privatizarea activelor învechite existente îndomeniul sanitar, inclusiv terenurile aferente,


HERMES CONTACT 3

Baia Mare 18-20 februarie edi ia ţ a VII-a� �

2010R

Urmare din pag. 1

� Alias Protech Dent SRLBucurești - produse stomatologiceși tehnică dentară;� Banca Transilvania Baia Mare

- servicii bancare ;� Bredent Tim SRL Timișoara -

stomatologie;� BTL Romania Aparatura Medicala

București - aparatura medicala;� CAS Maramureș, Baia Mare;� Chirana Romdent Arad -

unituri dentare;� Cosba SRL Maramures -

Instrumentar medical;� Dental Life Sciences Manufacuring

Ro srl București - materiale șiconsumabile stomatologice;� Dental Vladmed V&M SRL

Brașov - aparatură stomatologică;� Denti System Arad -

implanturi dentare;� Dentex Trading București -

stomatologie;� Dentotal Protect București -

stomatologie;� Derom Dental International

Iași - stomatologie;� Donis Brașov - consumabile

medicale;� Elmed SRL Baia Mare -

aparatura medicală și stomatologică;� Eyecon Medical SRL București

- mobilier medical;� Fantastic Glass București -

produse și aparatură pentru tehnicădentară și stomatologie;� Farmamedia Targu Mures -

editură medicală;

� Halmadent SRL Brașov -echipamente și instrumentarstomatologic;

� Intercoop SRL Targu Mures -consumabile medicale;� Introdesign SRL București -

aparatură medicală;� Jersey Transilvania Baia Mare

- laborator medical;� Liamed Brașov - aparatură

medicală;� Medica M3 Comexim SRL Cluj

- produse stomatologice;� Medica H&S Baia Mare -

medicale;� Med.Co (Medical Company )SRL

București - aparatură medicală;� Medical Tech Brașov -

aparatură medicală;� Medident Exim SRL Brașov -

stomatologie;� Megagen Dental Implant SRL

București - implanturi dentare;� Medmark Satu Mare -

stomatologie;� Mold Dent SRL Cluj -

stomatologie;� Neomed Oradea - aparatură

medicală;� Numeris Com Baia Mare -

aparatură medicală;� Osteoti SRL Oradea -

consumabile stomatologice;� Sanoprodmed SRL București -

aparatură medicală;� Spofa Dental București -

stomatologie;� TAG Grup SRL București -

uniforme medicale;� Tehnodent-Poka Timișoara -

stomatologie și tehnică dentară;� Terra Dent București -

stomatologie;

� Tiana Dent Sibiu -stomatologie;� Total Med Brașov;

� White Dent Plus București -stomatologie;

Impresii de la MaraMedica

Dr. Maria Rusu - PreședinteCentru Judeţean Maramureș -AMSPPR ARDEAL NORD

MaraMedica anului 2010 areprezentat o adevărată provocareatât pentru organizatori cât și pentruparticipanţi.

Sfidând criza economică careincontestabil are un efect negativmajor asupra activităţii medicale însistem privat, medicii audemonstrat prin participarea mare

la acest simpozion că pentru cei caresunt în slujba vieţii și a sănătăţiicomunităţii, dorinţa deperfecţionare este mai presus decâtlipsurile materiale.

A fost cel mai bogat și maiîncărcat program de până acum.

Lectori din trei centre universitarerespectiv Cluj Napoca, Timișoara șiBucurești au susţinut teme de mareactualitate în domeniul stomatologicși mai ales ultimele tehnici întratamentul majorităţii afecţiunilorspecifice patologiei dentare.

Pentru prima data au fost douazile de work-shopuri undeparticiparea medicilor dentiști a fostpeste așteptări demonstrând dorinţalor de a vedea și aplicarea practicăa celor studiate din cărţi sau audiateîn cadrul expunerilor. Într-un cuvântMaraMedica ediţia a VII-a a fost unsucces iar colaborarea cu angajaţiiși conducerea Camerei de Comerţ șiIndustrie Maramureș am putea spunecă a atins perfecţiunea.

Dorinţa noastră este ca aceastămanifestare pornită din suflet șicontinuată cu o perseverenţă care adepășit impedimentele și orgoliileinerente unor colaborări interumanesă fie dusă mai departe și de către

generaţiile următoare spre mândriacorpului medical maramureșean.

ELMED SRL Baia Mare -expozant

În calitate de expozant onorificla „Maramedica” - firma noastrăparticipând de la prima ediţie aacestei expoziţii - considerăm căanul acesta nivelul a fost mai ridicatdecât până în prezent. Paleta deproduse expuse s-a extins de-a lungulanilor, ridicând expoziţia despecialitate „Maramedica” de la nivellocal la nivel regional.

„Maramedica” 2010 a reprezentatpentru noi o ocazie în plus de a ne

reafirma importanţa pe piaţamedicală regională. Cei care auvizitat standul nostru s-au pututconvinge de calitatea produselorpromovate de noi, precum și demarea varietate a acestora. De laaparatura de uz spitalicesc, delaborator, de medicină de familie,la cea destinată în exclusivitatestomatologilor, și nu în ultimulrând, aparatura de specialitate pentruradiologie, standul ELMED a oferitnumeroase aparate medicale de laproducători de renume internaţional.Spaţiul de expoziţie mai încăpătordecât în anii precedenţi ne-a permissă etalăm aproape întreaga gamăde produse cu care ne mândrim.Pentru noi, această manifestare esteîntotdeauna un prilej de apropierede clienţii existenţi, dar și de aatrage alţii interesaţi în a oferiservicii medicale de calitatesuperioară doar cu ajutorul uneiaparaturi pe măsura.

Dorim să mulţumim pe aceastăcale organizatorilor care au fost șiîn acest an la înălţime. Fărăeforturile și sprijinul lor permanentacordat expozanţilor, „Maramedica”nu ar putea avansa spre stadiul deexpoziţie regională de prestigiu.

HERMES CONTACT4

edi Vţia a I -a

Baia Mare

26 - 28 februarie 2010

Urmare din pag. 1

Preţul din titlu include: taxa de utilizare a serverului, licenţeleMicrosoft Windows Server și Microsoft SQL Server și licenţa deutilizare ASiSplus. Pentru accesarea ERP-ului ASiSplus în regimSaaS e nevoie doar de o conexiune la Internet.

Răspândirea din ce în ce mai mult a cloud-computing-ului și atehnologiilor RIA (Rich Internet Applications) au dat posibilitateaproducătorilor de software de a-și reorienta politicile de business șide a oferi astfel clienţilor posibilitatea de a utiliza software pe bazaunui abonament lunar sau mai bine zis sub forma de serviciu(Software as a Service).

Conceptul de SaaS (Software as a Service) permite utilizareaunui program informatic fără a fi necesară achitarea sa integrală înmomentul achiziţiei. Firmele producătoare de soft pot găzduiaplicaţiile pe servere dedicate si pot da acces clienţilor pe duratacontractului în schimbul unui abonament lunar.

În acest context al evoluţiei tehnologice, o dată cu finalizareadezvoltării componentei ASiSria, Alfa Software pune la dispoziţiaclienţilor săi ERP-ul ASiSplus în regim SaaS în baza unuiabonament care începe de la 40 EUR/lună/utilizator.

“Pentru a veni în întâmpinarea clienţilor noștri cu un astfel demodel de business, mai puţin costisitor pentru ei, el trebuia să fiesusţinut și de tehnologia potrivită care să permită reducerea înmod real a preţului o dată cu reducerea propriilor costuri. Rămânândla aplicaţiile tradiţionale de tip desktop (care necesită instalare,configurare și asistenţă de lungă durată pentru clienţi), conceptulSaaS nu putea convinge pe termen lung. Tehnologia RIA, însă,permite aplicarea acestui model de afaceri deoarece ea eliminăde pe calculatoarele client orice costuri de instalare sauconfigurare. Totuși, clienţii trebuie să cunoască faptul că existăcosturi iniţiale legate de implementarea produsului. Implementareacuprinde servicii referitoare la configurarea iniţială a serverului (pespecificul clientului), preluările de date din alte sisteme, dacă estecazul precum și instruirea utilizatorilor.

RIA nu transformă un ERP care se vinde în varianta SaaS într-unprodus low cost, ci ne demonstrează că tehnologia informaţiei aevoluat într-o asemenea măsură încât mai bun poate însemna șimai ieftin în acest moment.” – Cristian Pavel – Director Cercetare– Dezvoltare.

ASiSplus ERP începând de la 40 EUR / utilizator / lună în regim SaaS

noutate și anume: prezentareaobiceiurilor, portului tradiţionalmaramureșean de nuntă, elemente depodoabă și zestre tradiţionalemaramureșene și Salonul florarilor șimărţișorului.

În cadrul evenimentului,programul de divertisment a fostpregătit pentru fiecare zi atât cu„momente dulci” prin degustări deproduse de cofetărie cât și cumomente de „cântec, joc și voiebună” prin mini-concerte de muzicăușoară și populară, mini-spectacole dedans și prezentări de ţinute pentrumirese și miri.

Reușita celei de-a 4-a ediţii o putemdeclara prin faptul că atât expozanţiicât și vizitatorii au propus ca CCIMaramureș să organizeze și ediţia detoamnă.

EXPOZANŢI- Nord Vest Fashion SRL - rochii

de mireasă- Grup Cerneștean SRL - cofetarie- Depemar SRL - florării- Akoya Pearl SRL - rochii de

mireasă- Rosario SRL - cofetărie- Roland & Studio - muzică- Cofetăria Rodna - cofetărie- Cseterki Erzsebet Ilona -amenajări

- Decam SRL - rochii de mireasă- Avimar SA - catering- Bet Sean Impex - cofetărie- Guz SRL - rochii de mireasă- Baguette - prăjituri- II Mociran Alexandru - muzică,

foto, video decoraţiuni- Cards Distributions - Invitaţii de

nuntă- Ana Karin Events - decoraţiuni

diverse evenimente- Hofer Hi- CCL Marche - restaurant- Design Ariana - rochii de mireasă,

pantofi, bijuterii, aranjamente nuntă- Nina S SRL - bijuterii

Pentru firmele care nu își pot permite o investiţie de valoaremare în infrastructură și în soluţii informatice integrate, ASiSplusERP în varianta SaaS oferă accesul online clienţilor la următoareleaplicaţii: Contabilitate, Gestiune, Salarii, Mijloace Fixe șiRapoarte, prin intermediul componentei RIA. În costul lunar carepornește de la 40 EUR/lună/utilizator, se mai regăsesc și cheltuielileprivind închirierea serverului și a licenţelor de Windows și SQLServer. Nu există cheltuieli privind instalarea sau configurarea pecalculatoarele client, iar companiile care apelează la acest gen deabonament nu vor necesita investiţii în infrastructura IT sau înpersonal specializat IT. Pentru accesarea ERP-ului ASiSplus înregim SaaS e nevoie doar de o simplă conexiune la Internet.

De asemenea, se asigură confidenţialitatea datelor șisecuritatea lor prin mecanisme avansate de criptare și accesul ladate se va face pe bază de drepturi și nivele de acces diferenţiat.

Adresabilitatea acestei soluţii ia în considerare în mare partefirmele de mărime mijlocie-mică, ale căror beneficii prin ASiSplusîn regim SaaS s-ar traduce în:

· Tehnologie de ultimă oră (prin componenta ASiSria - Rich InternetApplication);

· Ușurinţă în utilizare și acces la informaţii în timp real ;· Mobilitate și accesibilitate de oriunde printr-o conexiune la

Internet;· Timp și costuri substanţial reduse;· Predictibilitate lunară privind cheltuielile IT;· Configurabilitate totală a aplicaţiilor ASiSplus în regim SaaS

după cerinţele clienţilor (chiar și la nivel de câmpuri) .· Administrarea și securitatea bazei de date e asigurată prin

serviciul de găzduire;În baza unui abonament lunar care începe de la 20 EUR/lună/

utilizator, Alfa Software pune suplimentar la dispoziţia clienţilor șiaplicaţia ASiSria.POS pentru vânzarea în interfaţă directă cuclientul.

Date de contact: www.asw.ro

HERMES CONTACT 5

sunt vândute unor firme private,în baza unui angajament ferm dea moderniza sau de a construi unspital/o clinică cu respectareaunor condiţii specifice legate denumărul de paturi, destinaţiaunităţii etc. În domeniul sănătăţiiexistă finanţarea cu sprijinulstatului pentru persoaneledefavorizate, cu venituri reduse,cca. 25% din populaţia ţării, iarpentru restul populaţiei există oemisiune de vouchere prin careaceste persoane cumpără poliţede asigurare medicală de bază.Acestea sunt distribuite decompaniile de asigurare de pepiaţa de asigurări de sănătatecontracost pentru a fi utilizate laplata serviciilor/medicamentelor.Companiile de asigurare șiasigurare de sănătate suntcompanii private. La acestecompanii salariaţii își achităobligaţiile asiguratoare desănătate.

Liberul schimb acceptat șilegiferat de Georgia constă înabolirea aproape în totalitate șiunilateral a taxelor vamale șibarierelor non tarifare la import.Circa 95% din mărfurile șiprodusele importate intră în ţarăfără taxe vamale. Pentru restulde 5% din importuri există taxede maxim 12%. Astfel, taxavamală medie pe ţară nudepășește 0,6%.

În ceea ce privește „zoneleindustriale libere” legeaacordă dreptul oricărei persoanefizice sau juridice care deţine maimult de 10 ha de teren liber deobligaţii să beneficieze de uneleavantaje fiscale, urmărind accesulla dezvoltarea acestor zone.

Liberalizarea pieţei munciiși protecţiei sociale s-asimplificat semnificativ, în sensulcă munca și rezultatele munciistau la baza veniturilor salariale.În economia georgiană nu existăsalariu minim pe economie și nicinu are acest etalon dedeterminare a altor drepturisalariale. Accesul străinilor pepiaţa muncii este liber și nu esterestricţionat de permise de muncăsau condiţionări care să introducăîndepărtarea angajărilor în piaţamuncii. Singura condiţie pentruobţinerea statutului de rezidenteste încheierea contractuluiindividual de muncă.

În ceea ce privește sistemulcomplex și complicat de ajutoare

Urmare din pag. a 2-a

Să învăţăm din experienţa altor ţăride stat, moștenire din perioadacomunistă, acesta a fost înlocuitcu un program naţional deprotecţie socială prin carefamiliilor cu venituri mici li seacordă lunar o anumită sumă, desubzistenţă, dar care să asigurerevenirea asiguratului de ajutorla situaţia de a fi activ în piaţamuncii.

Acestea sunt numai o parte dinprincipalele elemente alereformei Georgiei, dar care auavut efecte economice, mărindgradul de libertate și dezvoltareeconomică. Astfel, locul ocupat deGeorgia în clasamentele libertăţiieconomice și permisivităţiimediului de afaceri a crescutsemnificativ. Dacă în 2005,conform studiului efectuat pe 181de ţări de către Banca Mondială,Georgia ocupa locul 99 la Indexof Economic Freedom (IEF) în 2008a ajuns să ocupe locul 32, iar laDoing Bussines (DG) de la locul112 în 2005, la locul 15 în 2008.

Pentru a fi mai convingători ceidoi indicatori, vom redaprincipalele efecte ale reformeigeorgiene manifestate în planeconomic.

A fost stimulat spiritulantreprenorial. Cu toate căGeorgia este o ţară mică, cu 5milioane de locuitori, numărul decompanii înfiinţate la numărul delocuitori a fost în 2008 de 15 firmenoi deschise la 100 locuitori. Prinacest indicator, Georgia sesituează peste statele din Europade Est și chiar a unor ţărirecunoscute pentru tratamentulavantajos acordat mediului deafaceri, așa cum se întâlnesc înstatele asiatice – „mici și maridragoni” ai Asiei.

Un alt efect benefic esteatragerea masivă de investiţiistrăine. Astfel, investiţiile străinedirecte au ajuns în ultimii ani săreprezinte 15-17% din PIB, ceeace a permis ca deficitul de contcurent să fie suportat și finanţatprin aceste investiţii străinedirecte și nu prin împrumuturi petermen scurt și mediu de pe piaţade capital naţională sauinternaţională.

Ca urmare a reformei liberaleGeorgia a cunoscut o creștereeconomică accelerată. Începândcu 2004. PIB real al Georgiei acrescut cu peste 8% în fiecarean. Numai în 5 ani, 2004-2008,PIB nominal a crescut de peste 3ori, plecând de la 4 milioane dedolari SUA în 2004 și ajungând

la 13 milioane de dolari SUA în2008.

În comparaţie cu alte state alelumii și ierarhizărilor întocmitede experţii Băncii Mondiale,rezultă că dacă se ia înconsiderare ușurinţa derulăriiafacerilor (easy of doingbusiness) Georgia ocupa în 2009locul 15 din 181 de state aflateîn studiu. România în acestclasament ocupă locul 47.

Un alt criteriu folosit pentru aevalua pierderile care afecteazămediul de afaceri, mai ales pentrufirmele noi, îl constituie ușurinţacu care se înregistreazăproprietatea societăţiicomerciale. Cu cât înregistrareaproprietăţii se face cu mai maregreutate, cu atât transferul șiprotejarea ei este mai dificilă. Dinaceleași surse (BM), Georgia seafla în 2009 în frunteaclasamentului, locul 2 din 181, întimp ce România se afla pe locul114.

Un alt criteriu de eficienţă amăsurilor luate de Georgia sereferă la angajarea forţei demuncă. Flexibilitatea pieţiimuncii este dată de modul în carelegile guvernează încheierea saudesfacerea contractului individualde muncă care se face în condiţiide acord al părţilor. Mobilitateaforţei de muncă nu este îngrădităsau restricţionată și nuinfluenţează decisiv funcţionareaafacerilor și creșterea economică.De aceea, în 2009, Georgia ocupalocul 5 în clasamentul statelor, iarRomânia locul 143.

Se știe că la noi birocraţiaexistentă pentru a obţine oautorizaţie de construcţie tedetermină de multe ori să renunţila ea sau să faci pe cont propriusuportând consecinţele aberanteale birocraţiei românești. Dinaceastă cauză România, lacapitolul obţineriiautorizaţiei de construcţii,ocupa în anul 2009 locul 88, iarGeorgia locul 10.

În ceea ce privește evaluareapoverii fiscale (Paying Taxes),dacă comparăm România cuGeorgia în 2009 – după raportulBăncii Mondiale – vom afla de cela noi povara fiscală, puternicbirocratizată și dezvoltată a ajunso povară pentru economiaromânească și chiar o frână încalea dezvoltării sale economiceși sociale.

Referindu-ne la ușurinţa cucare se fac plăţile taxelor

și impozitelor, Georgia ocupălocul 110, iar România locul 146.Gradul de impozitare șitaxare, în același clasament, facca Georgia să ocupe locul 75, iarRomânia 119.

Am luat o ţară a cărei istorie,poziţie și zonă geografică,tradiţii, cultură, cultul muncii seapropie de ţara noastră. Maimult, și ei au avut momentesângeroase prin care au trecutîn câteva etape ale tranziţiei dela economia sovietică laeconomia de piaţă, de la„democraţia” comunistă, laadevărată democraţie, bazată pelibertăţile consemnate îndocumentele internaţionale,printre care drepturile omului,grav încălcate în Georgia deregimul sovietic de la Moscova.

Georgia a dovedit că se potatinge parametrii economiciprogramaţi numai printr-oreformă profundă șicomprehensivă reală, în carerestructurarea sectorială,neviciată de ingerinţeleautorităţilor politice, darsusţinute de o decizie politicăunitară, este posibilă și dorită. Oreformă care să pună și sămenţină economia, mobilizândtoate forţele umane, materiale șipolitice pentru realizarea uneieconomii la potenţialul resurselormateriale și umane ale ţării.

Măsurile care se iau trebuie săconstituie un angajament atât aforţelor puternice cât și aopoziţiei, indiferent ce poziţieocupă la un moment dat în planpolitic partidul sau partidelepolitice. Acolo unde nevoile șinecesităţile dezvoltării le cer,guvernul, parlamentul șipreședinţia trebuie să ia acelemăsuri dure cu condiţia caacestea să conţinăresponsabilitate, continuitate,transparenţă, fără ingerinţe aleintereselor de grup, deapartenenţă politică sau deîmbogăţire nemeritată. Netrebuie multă înţelepciune și multaltruism politic și cât mai puţinsau deloc orgoliu și egoism.

Georgia nu este un unicat îneconomia lumii, ci un exemplu decum se poate ca o ţară cu resursemult mai mici ca România a reușit,printr-o reformă pe care putemsă o numim cum vrem – de dreaptasau liberală să treacă mai ușorprin criza economică și financiarăcare bântuie în lume.

Poate că vom învăţa câte cevadin experienţa altor guverne,parlamente și naţiuni.

HERMES CONTACT6

Prin Statutul său, Camera de Comerţ si Industrie a Românieisi-a asumat sarcina de a publica anual un Raport privindstarea economiei naţionale. În ultimii ani, odată cu intrareaRomâniei în Uniunea Europeană, analizele privind stareaeconomiei naţionale s-au înmulţit, instrumentele de analizăs-au rafinat si viteza de succesiune a acestor analize acrescut simţitor. Totodată s-au maturizat si s-au diversificatcanalele media (print, TV, radio și internet) dedicate evaluăriisituaţiei economice. În aceste condiţii, se pune întrebareadacă un studiu în plus nu riscă să devină redundant. Noicredem că nu este cazul. Si iată de ce, prin însuși faptul căSistemul cameral acoperă întreg teritoriul Românieicuprinzând printre membrii săi firme de cele mai diversemărimi, cu performanţe si experienţe dintre cele mai diferiteel devine o sursă de informaţii dintre cele mai credibile. Înplus, organizarea, în fiecare an, a Topului Naţional al Firmelor– un demers care de asemenea acoperă întregul teritoriunaţional – constituie un excelent instrument de evaluare astării economiei. La aceasta se adaugă bazele de date la acăror completare si dezvoltare specialiștii Camerei Naţionalelucrează în permanenţă. Toate acestea fac ca CCIR sădispună de informaţii preţioase care trebuie puse încirculaţie. Mai important însă decât informaţiile propriu-zise este setul de propuneri pentru îmbunătăţirea mediuluide afaceri și pentru dezvoltarea IMM-urilor derivat din aceststudiu. Promovarea acestor propuneri prin toate mijloaceleeste însăși raţiunea de a fi a Camerei Naţionale.

Mihail M Vlasov /Rodica Luiza Grigorescu / Smaranda Heroiu

Criza economică

Consideraţii generaleFenomenul globalizării a adus cu sine vulnerabilităţi ce nu

au putut fi prevăzute și care au dat naștere uneia dintrecele mai severe crize economice din istoria noastră modernă.Precedenta criză economică ce a afectat Asia de sud-est în1997 – 1998 a fost o criză mult mai blândă, generând ocontracţie a PIB-ului statelor din regiune respectivă deaprox.6%, prin comparaţie cu actuala criză economică cea generat (în 2009) contracţii de aproximativ 7% din PIB-ulunor �ări EU 12.

În 2009, economia Europei Centrale și de Est s-acontractat cu 4,3%, procent ce depășește avansul economicde 3,1% din anul precedent. În același timp, pentru primadată în ultimii 60 de ani, economia la nivel mondial acunoscut o contracţie de 1,1% în 2009 datorată recesiunii.

Cele mai afectate state din Uniunea Europeană au fostţările baltice, Letonia înregistrând o contracţie a PIB-uluide -10%. La celălalt pol, se situează Polonia, singura ţarădin Uniunea Europeană care a raportat o creștere economicăpozitivă de 1,1%.

România a resimţit acut efectele crizei economice,înregistrând o contracţie a PIB-ului de aproximativ -8%.Pentru anul 2010, atât Banca Naţională a României, analiștiifinanciari, guvernul României , cât și experţii FMI estimeazăa creștere economică situată între 1,3% și 1,5%.

Semnele recesiunii economice din România nu au dispărutodată cu stimulii fiscali implementaţi de guvern, ci s-autransformat în tendinţe pozitive. Economia româneascădepinde de ieșirea din recesiune la nivel mondial, iar așacum primele semne ale crizei s-au manifestat mai târziu la

noi, tot așa se vor resimţi și semnele redresării economicemai târziu decât în economiile dezvoltate.

Acordul cu FMI a intervenit ca o măsură salvatoare pentrueconomia românească, însă mare parte din sumele primites-au dus către redresarea deficitului bugetar și nu cătreimpulsionarea investiţiilor, care ar fi generat o revigorareeconomică. Deficitul bugetar continuă să rămână ridicat,la 7,5% și în primele luni ale lui 2010.

Economia Naţională

Sfârșitul de an 2009 și primele două luni ale lui 2010, secaracterizează printr-o scădere moderată a activităţii înindustria prelucrătoare si retail, o scădere în activităţile deservicii si o scădere accentuată în sectorul de construcţii înraport cu cele trei luni anterioare. Această tendinţă generalăde scădere a activităţii în majoritatea sectoarelor industrialedetermină și o scădere a pieţei muncii. Sectorulconstrucţiilor și cel imobiliar au cunoscut un puternic regres,fapt previzionat de specialiști încă de la mijlocul lui 2009.

Industria prelucrătoareTendinţă de scădere moderată a activităţii industriei

prelucrătoare (surse: Institutul Naţional de Statistică și BCR)Indicatorul de sentiment din industrie în zona Euro s-a

îmbunătăţit într-un mod mai vizibil decât cel din România înperioada iulie-septembrie 2009, ceea ce a contribuit larevenirea în termeni anuali a industriei românești. Cerereaexternă a fost prin urmare un factor de susţinere pentruindustrie, în timp ce contrapartida internă a rămas la unnivel scăzut. Deși este destul de greu de imaginat o reveniretotală a industriei fără suportul cererii interne, trendulfavorabil din Zona Euro reprezintă o gură de aer binevenităcu un impact pozitiv asupra mediului macroeconomic lanivel local.

Cu toate că este greu de vorbit despre o performanţăbună a industriei în condiţiile actuale, unele sectoareindustriale și-au temperat scăderile mai rapid decât alteleîn trimestrul al III-lea 2009 (ex. industria produselor chimice,metalurgică și cea a construcţiilor metalice). Având unadin cele mai mari ponderi în total industrie (aprox. 9%),metalurgia s-a situat totuși la un nivel foarte scăzut întrimestrul al III-lea (-34% în medie faţă de anul anterior), iarcelelalte ramuri industriale vor depinde în mare măsură deevoluţia cererii externe.

Au existat însa și câteva industrii care s-au menţinut înzona pozitivă, acestea fiind echipamentele electrice,autovehiculele de transport rutier, produsele din lemn (cuexcepţia mobilei), industria alimentară precum și tipărireași reproducerea pe suporturi a înregistrărilor și sectorulenergiei. Creșterea agregată a acestor industrii în trimestrulal III-lea 2009 a fost de circa 11% și se poate spune căimpactul asupra producţiei industriale a fost semnificativ,aceasta continuând să se apropie de nivelul „zero” la nivelanual. Totuși, industria autovehiculelor de transport rutierși-a încetinit ritmul de creștere faţă de trimestrul al II-lea șiacest fapt poate fi atribuit într-o mare măsură activităţii maireduse în timpul verii.

Deși atinseseră punctul minim al scăderii în trimestrul alII-lea, industriile textilă, a îmbrăcămintei și cea a produselordin piele s-au situat într-o zona a contracţiei de sub 20% lanivel anual în perioada iulie-septembrie 2009. Practic,

Starea mediului economic din România - 2009


HERMES CONTACT 7


acestea s-au situat pe un trenddescrescător în ultimii ani ca urmarea competiţiei puternice venite din Estși se pare că procesul de revenire va filent, aceasta în condiţiile în careperspectiva pe termen mediu nu esteuna optimistă. Cererea locală nu a fostpână acum de mare ajutor pentruaceste industrii care, teoretic, și-arputea reorienta producţia mult mailesne spre piaţa internă.

O situaţie interesantă este cea a unorindustrii care au înregistrat o creșteresemnificativă a exporturilor faţă de anulanterior, însă și-au menţinut declinul.Industria altor mijloace de transport, aproduselor farmaceutice sau cea acalculatoarelor și produselorelectronice și optice sunt exempletipice de sectoare în care creștereacererii externe nu a putut compensacontracţia celei interne.

Managerii români sunt totuși foarteprecauţi în ceea ce privește evoluţiapieţei în ultimul trimestru al anului2009, indicând în anchetele desentiment o scădere moderată aindustriei prelucrătoare în ultima partea anului, concomitent cu creștereașomajului.

Industria prelucrătoare a estimat oscădere moderată a volumuluiproducţiei în perioada imediaturmătoare. În ceea ce privește numărulde salariaţi se estimează o scădere,soldul conjunctural fiind de -21% petotal industrie prelucrătoare (-24% laîntreprinderile foarte mari, cu 500salariaţi si peste). Pentru unele dintreactivităţi se va înregistra o tendinţă descădere mult mai accentuată decât petotal: metalurgie; fabricarea produselorde cocserie și a produselor obţinute dinprelucrarea ţiţeiului; prelucrarealemnului, fabricarea produselor dinlemn si plută, cu excepţia mobilei(solduri conjuncturale -63%, -46% sirespectiv -36%).

ConstrucţiiTendinţă de scădere accentuată a

activităţii construcţii (surse: InstitutulNaţional de Statistică și BCR)

Segmentul rezidenţial si cel comercialși-au adâncit scăderile în trimestrul III2009. În același timp, evoluţiainfrastructurii s-a îmbunătăţit ușor faţăde trimestrul precedent în condiţiile încare guvernul a încercat să susţină câtmai mult, în ciuda condiţiilor adverse,proiectele majore de construcţie aautostrăzilor.

Reducerea finanţărilor externe,menţinerea cererii la un nivel scăzut,un factor des amintit în cadrulsondajelor lunare de conjunctură înrândul manageri lor, precum șiperformanţa sub așteptări a credităriivor oferi un sprijin destul de firavconstrucţiilor rezidenţiale pe termenscurt. Dincolo de aceasta, creștereaîn continuare a șomajului saureducerile echivalente de cheltuielisalariale din sectorul bugetar suntelemente care pot menţine o presiunedestul de ridicată asupra construcţiilorîn următoarele luni.

Datorită condiţiilor adverse din piaţă,programul Prima Casa iniţiat de guvernși sprijinit pe deplin de bănci a avutpână în prezent efecte limitate la nivelul„construcţiilor noi”. Companiile dindomeniu au citat în mod repetatcreșterea stocurilor în perioada iulie -septembrie datorită cererii scăzute.Este puţin probabil ca ultimul trimestrusă aducă schimbări pozitive majoredatorită profilului sezonier al acesteiactivităţi. Managerii din domeniuanticipează în aceste condiţii reduceriatât ale portofoliului de comenzi noi,cât și ale numărului de salariaţi, în timpce preţurile ar putea să rămânăconstante în ultimul trimestru al acestuian.

Potrivit estimărilor din luna decembrie2009, în activitatea de construcţii seva înregistra, pentru următoarele treiluni, o tendinţă de scădere accentuatăatât a volumului producţiei (soldconjunctural -53%), cât si a stoculuide contracte si comenzi (soldconjunctural -49%).

Managerii estimează tot o scădereaccentuată si a numărului de salariaţi,atât pe total (sold conjunctural 48%),cât si pe grupe de mărime aîntreprinderilor. În ceea ce priveștepreţurile lucrărilor de construcţii, sepreconizează o scădere moderată aacestora (sold conjunctural - 6%).

RetailTendinţă de scădere moderată a

activităţii retail (surse: InstitutulNaţional de Statistică și BCR).

În luna decembrie 2009, manageriidin sectorul de comerţ cu amănuntulau estimat o scădere moderată aactivităţi i economice pentruurmătoarele trei luni (sold conjunctural- 10%). Volumul total al vânzărilor demărfuri va avea o tendinţă de scăderemoderată (sold conjunctural -9%).Volumul comenzilor adresate de cătreunităţile comerciale furnizorilor de

mărfuri vor avea o scădere moderată(sold conjunctural -7%). Angajatoriiprognozează, pentru următoarele treiluni o scădere moderată si a număruluide salariaţi din acest sector (soldconjunctural -11%). Manageriisocietăţilor comerciale estimează căpreţurile de vânzare cu amănuntul vorcreste (sold conjunctural +26%).

ServiciiTendinţă de scădere a activităţii

servicii (surse: Institutul Naţional deStatistică și BCR)

Conform estimări lor din lunadecembrie 2009, cererea de servicii(cifra de afaceri) va cunoaște o tendinţăde scădere (sold conjunctural -16%).În sectorul de servicii se estimează,pentru următoarele trei luni, scădereanumărului de salariaţi (soldconjunctural - 24%). Această tendinţăeste dată în special de întreprinderilefoarte mari (500 salariaţi si peste).Conform opiniei managerilor, preţurilede vânzare sau de facturare aprestaţiilor vor înregistra o relativăstabilitate (sold conjunctural -5%).

AgriculturaAgricultura (surse: Institutul Naţional

de Statistică și BCR)Din punct de vedere al resurselor de

formare a PIB, agricultura s-a alăturatindustriei în zona pozitivă în trimestrulal III-lea (trim./trim.), în timp cecomerţul și serviciile, dar și construcţiileși impozitele pe produs au rămasnegative. Agricultura a crescut întermeni reali cu un surprinzător 15%faţă de trimestrul anterior, generând ocontribuţie pozitivă de 1 pp la formareaPIB.

Spre deosebire de anul anterior,când producţia agricolă a fost afectatăîn ultima parte a verii și în perioada detoamnă de condiţi i le meteonefavorabile, de aceasta dată vremeaa fost bună, iar producţia de porumb acrescut cu aproape 10%. Deși zonelecultivate în anul 2009 au fost mai micidecât cu un an în urmă, randamenteleau fost în creștere, iar acest lucru s-adatorat în mare măsură chiarcondiţiilor meteo favorabile.

Producţia agricolă în Româniarămâne totuși mult sub potenţial -randamentele la hectar în sectorulcerealelor spre exemplu sunt în mediela un nivel de 50% faţă de Zona Euro– iar productivitatea muncii nu s-aîmbunătăţit vizibil în ultimii ani. În ciudarecunoașterii largi a oportunităţilor care



HERMES CONTACT8


există în agricultură - dimensiuneageneroasă a suprafeţei arabile,calitatea solului, preţul atractiv alterenului - investitorii străini aumanifestat un interes destul de reduspentru acest domeniu care are unpotenţial de susţinere a unei populaţiide 80-100 milioane locuitori. Marjelede profit mai scăzute comparativ cualte domenii, precum și nivelul ridicatde fragmentare a proprietăţii în zonarurală reprezintă unele din principalelemotive care au dus la un comportamentreţinut al investitorilor străini faţă deinvestiţiile în acest domeniu.

Sistemul BancarDeși PIB-ul românilor în 2008,

exprimat nu în valori nominale, ci caputere de cumpărare la scarănaţională, nu ajungea nici la jumătateamediei europene (48%, conformEurostat), băncile românești au avutcâștiguri mult peste media UE,raportate la valoarea totală a activelor.

Dobânzile si comisioanele, dintre celemai mari practicate în UE, le-au adusacţionarilor băncilor care au activat înRomânia în 2008 profituri neașteptate.Rata rentabilităţii capitalurilor proprii(return on equity - ROE) a fost de29,5%, adică dublu faţă de mediaţărilor membre ale UE din EuropaCentrală si de Est, depășind cu mult sivalorile înregistrate de băncile dinBelgia (44%) sau Germania (-22%) etc,potrivit datelor publicate de BancaCentrală Europeană (BCE).

La sfârșitul lui 2008, veniturile neterealizate de băncile de pe piaţaromânească din dobânzi si comisioanereprezentau 5,8% din totalul activelordeţinute, însumând nu mai puţin de 4,5miliarde euro, în condiţiile în careveniturile nete din toate celelalte stateUE au scăzut dramatic. În Româniacosturile aferente unui cont bancarsunt destul de ridicate – raportate lacelelalte state ale Uniunii Europene –ţara noastră plasându-se pe locul 14într-un clasament al celor 27 de statemembre. Italia are cele mai scumpeservicii bancare, iar Bulgaria cele maiieftine. De asemenea, avem una dintrecele mai scăzute rate de utilizarepentru diferite tipuri de serviciibancare de plată, potrivit unui studiual Comisiei Europene, Consiliului deAdministraţie al Băncii Centrale aredus, în această toamna lui 2009substanţial rata dobânzii de politicămonetară, de data aceasta la nivelul

de 7,5%. Demersul a fost precedat,în luna august, de decizia de scăderea ratei rezervelor minime obligatoriipentru pasivele în valută cu scadenţăreziduală mai mică de 2 ani, de la 35%la 30%.

Toate aceste măsuri au fostdestinate să elibereze în piaţă banipentru creditarea vieţii economice,alături de reducerea rezervelor minimeobligatorii la pasivele în valută de la 40%la 35%, menite să revigoreze firmele,prin eliberarea a 1,2 miliarde euro dinvistieria băncilor comerciale.

Piaţa munciiDe la debutul crizei, rata șomajului a

crescut constant, îndeosebi în sectorulprivat în care numeroase sectoare deactivitate au trebuit să facă faţă unorprovocări majore determinate decontracţia cererii atât a celei interne,cât și a celei externe. Deși rata șomajuluia crescut mai rapid în România faţăde ţările UE, aceasta a rămas totuși laun nivel mult inferior (în jur de 6,9% lafinele lunii septembrie - metodologiaILO) faţă de media Uniunii Europene.

Criza internaţională a afectat puternicpiaţa muncii, în timp ce accesul lafinanţare a devenit mai dificil pentrucompaniile românești. Potrivit unuiraport Coface, numărul companiilorcare au falimentat a crescut cuaproximativ 40% în primele șase lunidin 2009, la circa 10.400 firme (faţăde 7.400 companii în aceeași perioadadin 2008).

Vânzările retail, cu ridicata șiconstrucţiile deţin peste 50% din totalulcompaniilor care au dat faliment. Ceimai afectaţi au fost micii comercianţi,în condiţiile unei concurenţe acerbevenite din partea hipermarketurilorcare s-au menţinut în topul preferinţelorclienţilor. În orice caz, nu trebuieexclusă a posibilă reorientare aclienţilor către magazinele mici, aflateîn apropierea domiciliului, și un volummai redus al cumpărăturilor, având învedere perspectivele incerte aleveniturilor, în condiţiile unei rate așomajului în creștere.

Multe din cazurile de faliment provindin creștere arieratelor, în timp cedatoriile restante au fost extinse de la90 de zile la 120 de zile sau mai chiarmai mult. Managerii companiilor auinvocat deseori blocajul financiar caprincipal factor pentru această situaţie,în special în industrie. Criza a afectatîn mod diferit sectorul privat faţă decel public. Ajustarea sectorului privata avut ca rezultat creșterea numărului

Urmare din pag. a 7-a șomerilor, în timp ce sectorul public areîn continuare nevoie de reforme, fiindîmpovărat de cheltuieli salarialeridicate.

Corecţia din sectorul privat a fost multmai rapidă și vizibilă și a condus laritmuri mai ridicate de creștere aproductivităţii muncii faţă de creștereareală a salariului în ultimele șase luni.Numărul total de șomeri a ajuns la 683mii persoane la finele lunii noiembrie2009 potrivit datelor Agenţiei Naţionalede Ocupare a Forţei de Muncă(ANOFM), faţă de 403 mii persoane îndecembrie 2008.

Perspectiva șomajului rămânenegativă în 2010, cu atât mai mult cucât, conform Acordului cu FMI,reducerile totale de costuri salariale în2010 ar trebui să corespundă unuiechivalent al disponibilizărilor de circa130-150 mii persoane.

La finele anului 2008, în Româniaerau puţin peste 400.000 de șomeri.După jumătate de an, numărulacestora a crescut până la aproape550.000, rata șomajului urcândvertiginos de la 4,4% în decembrie,până la 6,3% în iulie. Economiștii spunînsă că acest nivel relativ mic alșomajului (printre cele mai mici dinEuropa) ar putea urca până la 8% lasfârșitul acestui an și până la 9,5% lafinele lui 2010, conform prognozelorRaiffeisen Bank.

În cifre, în numai doi ani, numărulșomerilor ar putea crește de la400.000 la cel puţin 800.000, dintrecare cel puţin 100.000 în 2010, înspecial din cauza disponibilizărilormasive care sunt anunţate în sectorulbugetar la începutul anului viitor.Președintele Asociaţiei Oamenilor deAfaceri din Romania (AOAR). amenţionat că pentru anul 2009 “seașteaptă, într-un scenariu neutru, laample mișcări sociale, din parteabugetarilor care vor fi daţi afară, dar șidin mediu privat, din sectoare cum arfi construcţi i le navale, în careperspectivele sunt sumbre.”

La finele lui 2009, România avea orată a șomajului de 7,8%, și deși uneleestimări sumbre estimau ca sigură cifrade 1 milion de șomeri în 2010,guvernul dă asigurări că această cifrănu va fi atinsă, iar numărul șomerilorchiar va scădea, mai ales în ultima partea anului, pe fondul redresări ieconomice.

(Extras din Studiul Starea mediuluieconomic din România - 2009)

HERMES CONTACT 9

PROPUNERI ȘI SOLUŢII ALE MEDIULUI DE AFACERIUrmare a sondajului realizat în rândul membrilor Camerelor

de Comerţ și Industrie și a mediului de afaceri, privind poziţiași punctele de vedere ale acestora, pentru reducerea efectelornegative ale crizei și declanșarea creșterii economice, s-audesprins următoarele propuneri și sugestii, structurate pedomenii de activitate:

A.AGRICULTURĂ- Stabilirea/elaborarea unei strategii naţionale privind

dezvoltarea agriculturii românești în concordanţă cu PoliticaAgricolă Comună (PAC) pe termen mediu și lung la nivelnaţional, regional și sectorial.

- Elaborarea unei politici agricole în domeniul dezvoltăriiși modernizării sistemelor de irigaţii și susţinerea prinsubvenţii/programe de finanţare a costurilor cu exploatareași utilizarea irigaţiilor în condiţii de eficienţă în exploataţiileagricole mici și mijlocii.

- Organizarea reţelelor de comercializare a produseloragricole în întreg fluxul producţie-aprovizionare, mecanizarealucrărilor, depozitarea și vânzarea produselor agricole șiagroalimentare, inclusiv a burselor de cereale.

- Crearea și dezvoltarea creditului agricol și sistemului deasigurări care să stimuleze dezvoltarea agriculturii, în general,și a fermelor mici și mijlocii, în special.

- TVA pentru produsele agricole să constituie o preocupareși o analiză cu dezbatere naţională atât pentru executiv cât șipentru legislativ - astfel ca TVA să devină element de stimulareal producţiei și consumului produselor agricole.

- Clarificarea din punctul de vedere a prezentului șiviitorului agriculturii românești a produselor modificategenetic în vederea alinierii agriculturii românești la niveluleuropean și mondial, al productivităţii și costurilorinternaţionale ca efect al produselor modificate genetic.

- Pregătirea profesională a fermierilor, a mecanizatorilordin agricultură, a cadrelor tehnice cu pregătire medie șiuniversitară necesară unei agriculturi dezvoltate și competitivepe plan european și mondial.

- Descentralizarea activităţilor de control, îndrumare,consiliere și decizie prin restrângerea conducerii centralizatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Ruraleși agenţiilor guvernamentale, care va conduce la reducereabirocraţiei și birocratizării , a implicării acestora în deciziileteritoriale și locale . Conducerea operativă a agriculturii seface din teritoriu și nu din birourile ministerului.

Propuneri și solicitări punctuale:- cererile privind acordarea subvenţiilor pentru bovine,

ovine și caprine în anul 2010 să fie vizate de medicii veterinariconcesionari.

- retribuirea medicilor veterinari concesionari pentruactivitatea de identificare, crotaliere și înregistrare aanimalelor pentru lunile martie și aprilie 2008.

B. COMERŢ- Necesitatea modificării / revizuirii și stabilizării cadrului

legislativ în domeniile:� utilizării și decontării prin intermediul instrumentelor

de plată fără numerar (CEC, Bilete la ordin, etc.), în vedereaeliminării cecurilor fără acoperire și a „ţeparilor”.� legea insolvenţei, în sensul stabilirii de sancţiuni pentru

administratorii cu rea-credinţă care interpretează „lacunelelegislative” în defavoarea bunului mers al mecanismuluieconomic.� atestarea administratorilor de societăţi comerciale și

evidenţa acestora într-un Registru unic al Administratorilor,conform practicilor internaţionale.

- Fluidizarea operaţiunilor agenţilor economici prinintermediul sistemului financiar bancar în sensul asigurăriiși garantării de către stat, împotriva falimentelor bancare saulipsei de lichidităţi a băncilor

- Responsabilizarea structurilor administraţiei publice în

ceea ce privește plata creanţelor către agenţii economici,respectiv asigurarea unei simetrii juridice și fiscale dereciprocitate între Stat și mediul de afaceri.

C. CONSTRUCŢIIÎmbunătăţirea legislaţiei achiziţiilor publice prin:- eliminarea, în procesul de atribuire, a ofertelor mai mici

de 85% din valoarea evaluată și stabilită de proiectant pentruvaloarea lucrării.

- stabilirea prin caietele de sarcini a calităţii standardelormaterialelor ce trebuie să fie folosite pentru realizarealucrărilor licitate.

- stoparea practicilor de dumping în stabilirea valoriiofertelor.

- stabilirea clară a termenelor de garanţie de bună execuţiede către autorităţile contractante prin caietul de sarcini,pentru a evita punctarea lor exagerată.

- evitarea favorizării unor ofertanţi sau grupuri de ofertanţiprin stabilirea clară de criterii și a limitelor în care acestease pot încadra.

- revenire la efectuarea plăţilor pe toată perioada luniipentru lucrările finanţate din fonduri bugetare și nu numaiîn perioada 25-31 ale lunii.

- obligativitatea precizării subcontractorilor în documentaţiade preselecţie.

- prezentarea obligatorie de către ofertanţi a certificatelorde calificare profesională pe categoriile de lucrări ce facobiectul licitaţiei.

- obligativitatea utilizării și aplicării Normelor de contractareîn construcţii ale Federaţiei Internaţionale a InginerilorConsultanţi - FIDIC.

D. INDUSTRIA LEMNULUI- creșterea densităţii reţelei de drumuri auto în perimetrul

forestier și de exploatare forestieră pentru a micșora distanţelede colectare ; îmbunătăţirea stării acestor drumuri de cătreutilizatorii și beneficiarii de mase lemnoase conform legii.

- implicarea instituţiilor abilitate ale Statului: Ministerulde Finanţe, Consiliul Concurenţei etc. în stabilirea preţurilorde pornire la licitaţiile de masă lemnoasă (acum este doar însarcina Romsilva care are și activitate proprie de exploatare)făcând concurenţă neloială.

- accesarea de programe la nivel naţional care să introducăcentralele ecologice de producere a energiei electrice șitermice utilizate ca în UE și care folosesc lemnul subţire șideșeurile lemnoase.

- externalizarea lucrărilor de exploatare și prelucrare alemnului de la unităţile Romsilva;

- reducerea accizelor la carburanţi, conform directivei C.E96/2003, pentru utilajele și mijloacele de transport ce lucreazăîn exploatările forestiere.

- implicarea instituţiilor de la nivel judeţean pentrureglementarea taxelor de peiaj, care în momentul de faţă suntstabilite în mod arbitrar de fiecare Consiliu Local.

E. INDUSTRIA UȘOARĂ- Implicare directă a Statului în protecţia producătorilor

autohtoni în conformitate cu normele internaţionale șiprevederile directivelor UE în problema importului de produsedin afara UE.

- Instituirea unor măsuri de protecţie vamală, pentru evitareaintroducerii produselor de un nivel calitativ inferior și carese comercializează la negru, cu eludarea mai multor taxe.

- Luarea de măsuri de supraveghere a pieţei, pentru aasigura șanse egale în mediul intern.

- Eliminarea impozitului forfetar din domeniul industrieiușoare.

- Afișarea pe eticheta de preţ a adaosului comercial practicatde către marile lanţuri de magazine.


HERMES CONTACT10

F. IMPORT-EXPORTProblemele identificate au fost:- Referitoare la legislaţia Uniunii

Europene - Agricultură privindproducerea, subvenţia și circulaţiaproduselor agricole și agroalimentare.� dezavantajarea agenţilor economici

în Acordul încheiat de România cu UEprivind agricultura.� concurenţa neloială în domeniul

produselor alimentare practicată decompanii din America de Sud care vincu preţuri foarte mici folosind produsemodificate genetic (PMG) și din alte ţăridin afara UE.

- Legate de obţinerea finanţărilor dinfonduri europene� firmele care fac export nu sunt

sprijinite în accesarea acestor fondurisau nu se cunosc programele destimulare a exportului în afara UE sauîn interiorul UE.

G. SERVICII- deblocarea fondurilor ce reprezintă

creanţe ale primăriilor către mediulprivat și plata acestor sume restante cătrefirmele prestatoare de servicii.

- eliberarea avizului de liberă practicăpentru noii absolvenţi din învăţământulsuperior medical, numai după efectuareastagiaturii și rezidenţiatului -stomatologie/dentiști.

- controlul organelor abilitate alestatului în teritoriu pentru limitarea șilichidarea muncii la negru și aeconomiei subterane din acest domeniu,în care evaziunea fiscală induceconcurenţa neloială. Aceste instituţii alestatului să mai lase I.M.M. care audovedit și dovedesc că sunt la zi cu plataobligaţiilor către stat de la sufocarea lorprin control, și să se ocupe de cele carenu raportează

- consiliile locale să urmărească peplan local: AF și PF care lucrează fărăautorizare și care induce concurenţaneloială și munca la negru.

H. TRANSPORTURI- încurajarea de către instituţiile

abilitate ale statului a concurenţeineloiale efectuate de persoane fizice îndiferite localităţi ale judeţului întransportul de persoane/mărfuri.

- numărul mare de controalenejustificate efectuate de instituţiilestatului.

- necesitatea înfiinţării organului decontrolul unic al activităţiitransportatorilor - în prezent sunt 4-5organe de control care fac același lucru.

- cuantumul mare al taxei de utilizarea drumurilor comparativ cu starea lorfizică, cu termenul de utilizare și gradulde încadrare al drumurilor (DE, DN,DJ).

- lipsa legislaţiei care să reglementeze

PROPUNERI ȘI SOLUŢII ALE MEDIULUI DE AFACERItransporturile de persoane/mărfuri înţară și străinătate pentru persoanelefizice.

- neaplicarea principiului bonus/malus pentru RCA și în cazul agenţiloreconomici așa cum se aplică lapersoanele fizice.

I. TURISM- Implicarea instituţiilor în

organizarea și susţinerea manifestărilorexpoziţionale ce au scopul de a promovași implicit dezvolta potenţialul turistical judeţului.

- Implicarea instituţiilor abilitate invederea creării unui Centru deInformare Turistică funcţional, care săfuncţioneze în sistem privat și să fieautonom, nonprofit și neguvernamental.

- Introducerea cotei reduse deimpozitare în cazul clădirilor șiterenurilor utilizate în scop turistic șiextinderea acesteia și asupra serviciilorde alimentaţie publică din zoneleturistice.

- Eliberarea primelor de vacanţă subforma tichetelor de vacanţă.

- Eliminarea marjei de profit de 10 %pentru tichetele de vacanţă .

- Impozitul forfetar să fie plătit numaide unităţile de cazare neclasificate saucare nu raportează activitate la DGFP.

J. SOLICITĂRI COMUNErezultate din sondajele efectuate deSistemul Cameral în rânduloperatorilor economici:

- instituirea unor măsuri care să obligeinstituţiile statului implicate în controlulactivităţii agenţilor economici să asigureconsilierea acestora pe problemespecifice domeniului de activitate

- eliminarea practicilor de stabilire aamenzilor în funcţie de valoarea cifreide afaceri a agentului economic și afondului de salarii necesar instituţiei decontrol

- simplificarea procedurilor deaccesare a fondurilor structurale

- necesitarea intensificării controalelorprivind folosirea la negru a forţei demuncă pentru evitarea concurenţeineloiale;

- simetrie juridică privind drepturileși obligaţiile contractuale în relaţiiledintre agenţii economici și instituţii aleStatului.

- simplificarea procedurilor decompensare a TVA de recuperat cuobligaţiile pe care firmele le au labugetul de stat

- modificarea Codului fiscal privindplata TVA la data încasării și nu la datafacturării lucrărilor, doar în relaţiilecontractuale ale firmelor cu Statul

- promovarea de către BNR și GuvernulRomâniei a unor programe:� de creditare reală a economiei

private, prin practicarea unor dobânzila nivelul celor din UE (ţinând seama

de sediul central al băncilor careactivează în România)� de eșalonare a datoriilor firmelor

către bănci, societăţi de leasing, pentruo perioadă de 18 luni, până la ieșireadin criză prin garanţii asigurate de cătrestat

- susţinerea, nu doar la nivel declarativși de bune intenţii, de către Guvern șiministerele aferente a programelor deinvestiţii în infrastructură: rutieră,feroviară, energetică, edilitară, demediu, în construcţiile de locuinţe noiși în reabilitarea termică a clădirilorvechi.

- asigurarea finanţării lucrărilorîncepute în 2007-2009

- garantarea finanţării pentru lucrărilenoi, până la finalizare, prin promovareaLegii responsabilităţii fiscale, elaborareași aplicarea bugetelor multianuale

- intervenţia fermă a instituţiilorstatului pentru stoparea folosirii munciila negru

- eliminarea impozitului minim- sprijinirea agenţilor economici în

recuperarea cât mai rapidă de la CNASa contribuţiei pentru Fondul naţionalunic de asigurări sociale de sănătate

- instituirea de sancţiuni asupraadministratorilor firmelor careacumulând datorii mari pe firme intrăîn mod intenţionat în insolvenţă, îșiînfiinţează alte firme, prejudiciind astfelstatul și firmele furnizoare

- diminuarea, până la eliminare, aatribuirii lucrărilor prin influenţe șipresiuni de ordin politic

- reforma învăţământului profesionalși tehnic:� accent pe pregătirea practică și

școlarizarea pe meserii cerute de piaţamuncii (randament în activitate,productivitate, diminuarea șomajului)� crearea unui sistem unitar de

pregătire prin autorizarea numai așcolilor de pe lângă Camerele de comerţ(după modelul existent în multe ţări dinUE)� eliminarea furnizorilor de pregătire

profesională (de multe ori firme„căpușă” ale conducătorilor deinstituţii) care au devenit fabrici dediplome, fără ca absolvenţii să aibăcompetenţele necesare și impuse pepiaţa muncii

- compensarea TVA de recuperat cuobligaţiile pe care firmele le au labugetul de stat

- plata TVA la data încasăriicontravalorii bunurilor și nu la datafacturării

- sprijinirea agenţilor economici înrecuperarea cât mai rapidă de la CNASa contribuţiei pentru Fondul naţionalunic de asigurări sociale de sănătate

- Verificarea modului de desfășurareși atribuire a licitaţiilor „personalizate”.


HERMES CONTACT 11

Investește în oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 2 -,,Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”Domeniul major de intervenţie 2.3-,,Acces și participare la formarea profesională continuă”

Proiect POSDRU/24/2.3/G/30376- Campania Succesului Tău

O șansă de a te calificaprin proiectul,,Campania Succesului Tău”

POSDRU/24/2.3/G/30376

Proiectul "Campania Succesului Tău", cofinanţat din Fondul Social European prin "Programul OperaţionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013" - Investește în oameni!, are ca obiectiv general creștereacompetitivităţii a 410 angajaţi din judeţele Maramureș, Satu Mare, Salaj în vederea sprijinirii dezvoltării capitaluluiuman, condiţie esenţială pentru asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a munciimodernă, flexibilă și inclusivă.

Implementarea proiectului a început la 1 septembrie 2009. Pentru atingerea obiectivului general și a obiectivelorspecifice, în primele 6 luni, beneficiarul proiectului Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" Baia Mare împreună cu parteneriiCamera de Comerţ și Industrie Maramureș și Asociaţia Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Maramureș audesfășurat o serie de activităţi, cum ar fi:

- conferinţa de lansare a proiectului, care a avut loc la 30 septembrie 2009 și la care au participat și reprezentanţiai autorităţilor locale printre care și dl. Cristian Anghel, primarul Băii Mari.

- acţiuni de conștientizare și promovare a beneficiilor participării la programe de formare și calificare a persoanelorinteresate prin "Caravana Succesului Tău" care s-a deplasat în diferite localităţi din judeţ, iar în lunile următoare se vadeplasa în judeţele Satu Mare și Sălaj

- promovarea proiectului la Tg. Intelectual, din 24 noiembrie 2009.- desfășurarea cursurilor de consiliere și orientare privind cariera care cuprind 3 direcţii: autocunoaștere și dezvoltare

personală, tehnici de căutare a unui loc de muncă sau a unei oportunităţi de afaceri și pregătirea traseului profesional- derularea cursurilor de calificare și recalificare în meseriile: zidar pietrar tencuitor, sudor, confecţioner pentru

tâmplărie din aluminiu și pvc, instalator pentru instalaţii tehnico-sanitare și de gaze, cu o durată de 20 săptămâni,pentru 7 grupe a câte 25 de cursanţi.

În perioada următoare 10 profesori ingineri din cadrul Colegiului Tehnic "Anghel Saligny" care au fost formaţi caevaluatori de competenţe profesionale, tot în cadrul proiectului, vor elabora instrumente de evaluare pentru 8 meseriice urmează să fie autorizate în cadrul Centrului de Evaluare a Competenţelor ce se va înfiinţa peste câteva luni. În acestcentru se vor evalua 125 de persoane care au dobândit competenţe în meseriile zidar pietrar tencuitor, sudor, confecţionerpentru tâmplărie din aluminiu și pvc, instalator pentru instalaţii tehnico-sanitare și de gaze, pavator, cioplitor în piatră,zugrav, dulgher pe alte căi decât cele formale (cursuri de calificare).

Având o durată de 20 de luni, acest proiect va contribui la creșterea gradul de conștientizare și promovare a uneiatitudini pozitive faţă de formarea profesională continuă prin campania de promovare inovatoare CARAVANA SUCCESULUITĂU, la îmbunătăţirea adaptabilităţii angajaţilor la condiţiileîn schimbare a economiei și pieţei muncii prin cursuri deinformare și consiliere privind cariera, va oferi programede formare profesională pentru obţinerea decalificare completă pentru 275 de angajaţi dinjudeţele Maramureș, Sălaj și Satu Mare și vadiversifica serviciile de validare a cunoștinţelordobândite în alte contexte de învăţare decât celeformale pentru 125 de angajaţi prin Centrul deEvaluare a Competenţelor.

Pentru informaţii suplimentare și înscrieri vă rugăm săne contactaţi la: Tel/fax: 0262-225803 sau e-mail:[email protected]

HERMES CONTACT12

Participarea la târguri și expoziţii internaţionalecu finanţare de la bugetul de stat

În baza prevederilor OG nr. 120 din 25 septembrie 2002, a Hotărârii 296/2007 și a Ordinului nr. 1609/2007 (cu anexa 1 și anexa 4)privind aprobarea Sistemului de susţinere și promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, Ministerul Economiei, Comerţului, și Mediuluide Afaceri administrează fondurile de participare a agenţilor economici sub pavilion naţional, la târgurile și expoziţiile internaţionale, în vedereapromovării exportului de produse românești pe pieţele ţintă, prin delegarea către acesta a operaţiunilor de încheiere, finanţare si derulare acontractelor de prestări servicii pentru realizarea acţiunilor respective Centrului Român pentru Promovarea Comerţului si Investiţii Străine.

Ministerul Economiei, Comerţului, și Mediului de Afaceri, suporta, parţial sau total, din fonduri de la bugetul de stat cheltuielile privind participareala târguri si expoziţii internaţionale, după cum urmează:

- suportarea a 50% din cheltuielile privind transportul si cazarea pentru un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentruinstituţiile publice,

- suportarea totala a cheltuielilor privind:� transportul, asigurarea și manipularea exponatelor, mostrelor și materialelor publicitare, formalităţile vamale aferente acestora,� depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfășurării acţiunii promoţionale,� elaborarea proiectului de execuţie a standului,� închirierea, construirea si/sau amenajarea spaţiului expoziţional, transportul materialelor aferente,� cheltuielile generale pe perioada de desfășurare a acţiunilor promoţionale,� cheltuielile de reprezentare si de protocol,� cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează si coordonează acţiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea patronatului

de ramura sau a asociatei profesionale care contribuie la realizare acţiunii respective,� cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare si promovare cu caracter economic general si pentru mediatizarea prezentei

romanești la acţiunile promoţionale,� cheltuielile aferente comisionului prevăzut in contractul încheiat cu societatea organizatoare a pavilioanelor naţionale, standurilor specializate

pe produse si mini-expoziţiilor, precum si� alte cheltuieli care se justifica a fi alocate pentru realizarea târgurilor si expoziţiilor internaţionale, cu aprobarea ordonatorului de credite.Programul de participare la târguri și expoziţii internaţionale cu finanţare de la bugetul, în anul 2010 este prezentat mai jos.

Târguri internaţionale cu finanţare de la bugetul de stat - 2010� HEIMTEXTIL - Frankfurt - textile-13 - 16.01� IMM - Koln - mobilă-19 - 24.01� GRUNE WOCHE - Berlin-produse alimentare - 15 - 24.01� PRET A PORTER /WHO’S NEXT - Paris - design vestimentar - 23-26.01� SINGAPORE INTERNATIONAL AIR SHOW - aeronautică - 02-07.02� ZOW - Bad Salzuflen-semifabricate din lemn-08 - 11.02� WIN WORLD OF INDUSTRY (produse mecanice) - Istanbul -tehnic-

04-07.02� ZOOM BY FATEX / PREMIERE VISION / MOD’AMONT - Paris-

confecţii-09-12.02� AMBIENTE - Frankfurt -sticlărie-12-16.02� BIOFACH - Nurnberg -produse alimentare ecologice-17-20.02� SIGN CHINA - Guangzhou -echipamente electrice și electrotehnice-

02-05.03� MICAM - Milano -marochinărie și încălţăminte-02-05.03� CEBIT - Hanovra -IT-02-06.03� KIEV EXPO MEBELI -mobilă-10-13.03� GDS - Dusseldorf-marochinărie și încălţăminte-12-14.03� PROWEIN - Dusseldorf -vinuri-21-23.03� ALIMENTARIA - Barcelona -produse alimentare-22 -26.03� ASIA PACIFIC MARITIME EXHIBITION - Singapore -echipamente

navale-24-26.03� HOUSEHOLD - Moscova-articole de casă și decoraţiuni interioare-

06-09.04� Targ Montreal-sticlărie decorativă-07-15.04� AMITEC - Leipzig-subansamble auto-10-14.04� WIRE 2010 - Dusseldorf -ţevi și tuburi-12-16.04� SALONE DEL MOBILE - Milano-mobilă-14-19.04� HANNOVER MESSE -tehnic-19-23.04� Fashion - Chicago -confecţii-22-23.04� THE HANDICRAFTS TRADE FAIR - Florenta -artizanat și produse

meșteșugărești-24.04-02.05

� IFSEC - Birmingham -IT-10-13.05� EUROEXPOFURNITURE - Moscova-mobilă-12-15.05� LONDON INTERNATIONAL WINE & SPIRIT-vinuri-18-20.05� VINEXPO - Hong Kong-vinuri-25-27.05� EXPOELECTRICA INTERNATIONAL - Ciudad de Mexico-

echipamente electrotehnice-02-04.06� POSIDONIA - Atena-echipamente navale-07-11.06� ILA - Berlin -aeronautică-08-13.06� EUROSATORY - Paris -tehnică militara-14-18.06� TEXMED - Tunis-textile-16-18.06� FANCY FOOD SHOW - New York-produse alimentare-27-29.06� Damascus Int’l Fair - Damasc-general-14-23.07� FARNBOROUGH - Londra -aeronautică-19-25.07� Magic Show Las Vegas-confecţii-august� MAISON & OBJET - Paris-mobilă-03-07.09� SMM - Hamburg -echipamente navale-07-10.09� RIO OIL & GAS - Rio de Janeiro-utilaje petroliere-13-16.09� INDEX FURNITURE FAIR - Mumbai -mobilă-septembrie� PRET A PORTER / WHO’S NEXT - Paris-design vestimentar-

septembrie� ZOOM BY FATEX / PREMIERE VISION / MOD’AMONT - Paris-

confecţii-septembrie� MICAM - Milano-marochinărie și încălţăminte-septembrie� GITEX - Dubai -IT-17-21.10� SIAL - Paris -produse alimentare-17-21.10� SEATRADE MIDDLE EAST MARITIME - Dubai -echipamente navale-

26-28.10� MIDEST - Paris -tehnic-02-05.11� MEBEL - Moscova -mobilă-noiembrie� EXPOZITIA MONDIALA SHANGHAI-vinuri, expoziţie tehnică,

confecţii și încălţăminte, expoziţie generală, produse și servicii IT-1.05-31.10 (perioada totala)

HERMES CONTACT 13

Acte normative publicate în

Monitorul OficialBR E V I A RJ U R I D I C� CIRCULARA nrCIRCULARA nrCIRCULARA nrCIRCULARA nrCIRCULARA nr. 4 din 1. 4 din 1. 4 din 1. 4 din 1. 4 din 1

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind nivelul rateidobanzii de referinta a BanciiNationale a Romaniei valabil in lunafebruarie 2010 (MO nr. 73 din 1februarie 2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 20 din 27. 20 din 27. 20 din 27. 20 din 27. 20 din 27

ianuarieianuarieianuarieianuarieianuarie 2010 privind condiţiile depracticare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicarea pescuitului recreativ/sportiv,precum si modelele permiselor depescuit sportive (MO nr. 75 din 2februarie 2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 12 din 25. 12 din 25. 12 din 25. 12 din 25. 12 din 25

ianuarie 2010ianuarie 2010ianuarie 2010ianuarie 2010ianuarie 2010 privind aprobareaschemei de ajutor de stat“Stimularea dezvoltării regionaleprin realizarea de investiţii pentruprocesarea produselor agricole siforestiere in vederea obţinerii deproduse neagricole” (MO nr. 77 din4 februarie 2010)� ORDONANTORDONANTORDONANTORDONANTORDONANTA DE URGENTA DE URGENTA DE URGENTA DE URGENTA DE URGENTAAAAA

nrnrnrnrnr. 4 din 5 februarie 2010 . 4 din 5 februarie 2010 . 4 din 5 februarie 2010 . 4 din 5 februarie 2010 . 4 din 5 februarie 2010 privindreglementarea unor masuri deprotecţie sociala pentru anul 2010(MO nr. 93 din 10 februarie 2010 )� HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 79 din 5. 79 din 5. 79 din 5. 79 din 5. 79 din 5

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind înfiinţarea

Comisiei de monitorizare aprogreselor înregistrate de Romaniain domeniul reformei sistemuluijudiciar si luptei împotriva corupţiei(MO nr. 100 din 15 februarie 2010)� HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 22 din 29. 22 din 29. 22 din 29. 22 din 29. 22 din 29

ianuarie 2010 ianuarie 2010 ianuarie 2010 ianuarie 2010 ianuarie 2010 pentru aprobareaTabloului executorilor judecătoreștipe anul 2010 (MO nr. 101 din 15februarie 2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 1.429 din 1. 1.429 din 1. 1.429 din 1. 1.429 din 1. 1.429 din 1

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind modificareaanexei nr. 1 la Ordinul președinteluiAgenţiei Naţionale de AdministrareFiscala nr. 975/2006 pentruaprobarea Listei contribuabililordeclaraţi inactivi si a Listeicontribuabililor reactivaţi (MO nr.101 din 15 februarie 2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 135 din 10. 135 din 10. 135 din 10. 135 din 10. 135 din 10

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind stabilireavalorii nominale indexate a unuitichet de masa pentru semestrul Ial anului 2010 (((((MO nr. 104 din 16februarie 2010)� NORME din 17 februarieNORME din 17 februarieNORME din 17 februarieNORME din 17 februarieNORME din 17 februarie

2010 2010 2010 2010 2010 de certificare a declaraţiilorfiscale anuale ale contribuabililorpersoane juridice, cu excepţia celorpentru care este obligatorie

auditarea (((((MO nr. 111 din 18februarie 2010)� HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 120 din 17. 120 din 17. 120 din 17. 120 din 17. 120 din 17

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind aprobareaListei cuprinzând programele siproiectele de investiţii in turism sia surselor de finanţare adocumentaţiilor tehnice si alucrărilor de execuţie a programelorsi obiectivelor de investiţii in turism(MO nr. 126 din 24 februarie 2010)� HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 113 din 17. 113 din 17. 113 din 17. 113 din 17. 113 din 17

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind aprobareataxelor si tarifelor pentruoperaţiunile efectuate de OficiulNational al Registrului Comerţuluisi oficiile registrului comerţului depe lângă tribunale (((((MO nr. 130 din25 februarie 2010)� PROCEDURA DEPROCEDURA DEPROCEDURA DEPROCEDURA DEPROCEDURA DE

SOLUTIONARE din 22 februarieSOLUTIONARE din 22 februarieSOLUTIONARE din 22 februarieSOLUTIONARE din 22 februarieSOLUTIONARE din 22 februarie2010 2010 2010 2010 2010 a deconturilor cu sumenegative de taxa pe valoareaadăugata cu opţiune de rambursare(MO nr. 131 din 26 februarie 2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 47 din 22. 47 din 22. 47 din 22. 47 din 22. 47 din 22

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 pentru modificareaOrdinului ministruluiadministraţiei si internelor nr. 620/2005 privind modalităţile de

recunoaștere a certificatelor decalificare sau a atestatelor pentruexercitarea profesiei de detectivparticular, eliberate in unul dintrestatele membre ale UniuniiEuropene sau ale SpaţiuluiEconomic European (MO nr. 131din 26 februarie 2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 171 din 5. 171 din 5. 171 din 5. 171 din 5. 171 din 5

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind retragereade pe piaţa, interzicereacomercializării si utilizăriiechipamentelor de tip 2,4 GHzWireless Acces Point, DWL-2100AP,D-link, introduse pe piaţa dinRomania de către SocietateaComerciala “Asesoft Distribution” -S.R.L. (MO. 131 din 26 februarie2010)� ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 172 din 5. 172 din 5. 172 din 5. 172 din 5. 172 din 5

februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 februarie 2010 privind retragereade pe piaţa, interzicereacomercializării si utilizăriiechipamentelor de tip 2,4 GHzWireless Acces Point,QA705401APE, Qubs, introduse pepiaţa din Romania de cătreSocietatea Comerciala “TornadoSistems” - S.R.L. (MO nr. 131 din26 februarie 2010)

CENTRUL DE INSTRUIRE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂȘI INTEGRARE EUROPEANĂ

INSPECTOR RESURSE UMANEÎn aprilie 2008, Camera de Comerţ și

Industrie Maramureș a fost autorizată săorganizeze cursul de perfecţionare pentruocupaţia “Inspector Resurse Umane” conformcodului COR 342304, astfel încât, laînceputul anului 2010, în perioada 09 –24 februarie, CCI Maramureș a organizat ceade-a noua serie a cursului.

În acest an, la invitaţia Camerei de Comerţși Industrie Maramureș au răspuns firme dindiferite domenii de activitate cât și persoanefizice, fiind prezenţi pe parcursul celor treisăptămâni, 25 de participanţi.

Cursurile s-au desfășurat zilnic, de luni pânăjoi, la sediul CCI Maramureș, acestea fiindsusţinute de formatori autorizaţi de MinisterulMuncii, Familiei și Egalităţii de Șanse, cuspecializări corespunzătoare programei depregătire si cu o pregătire pedagogică specificăformării profesionale a adulţilor.

În cadrul cursului au avut loc discuţii libere

pe diverse teme cum ar fi: funcţionareadepartamentului de resurse umane, regulamenteinterne, contracte de muncă, sisteme desalarizare, taxe, impozite, asigurări sociale sauraportări statistice, cât și pe baza legislaţieimuncii în vigoare.

Cursul s-a finalizat în data de 25 februarie2010 cu un examen: proba teoretică - lucrareascrisă (test grilă) și proba practică - lucrareapractică, ce a constat în executarea și prezentareaunei lucrări de specialitate (executată peparcursul acestui curs, sub coordonarealectorilor). Promovabilitatea a fost de 100%.

După promovarea examenului, absolvenţilorli sau eliberat certificate de absolvire curecunoaștere naţională, eliberate de MinisterulMuncii, Familiei și Egalităţii de Șanse șiMinisterul Educaţiei, Cercetării și Tineretului.Certificatele au fost însoţite de suplimentedescriptive menţionând următoarelecompetenţele dobândite:

• Întocmirea și gestionarea documentelorde evidenţă a personalului;• Organizarea recrutării și selecţiei

personalului;• Întocmirea și gestionarea carnetelor de

muncă ale personalului angajat;• Întocmirea dosarului de pensionare;• Oferirea informaţiilor privind problemele

de personal;• Administrarea bazei de date de evidenţă

a personalului utilizând PC-ul;• Planificarea activităţii proprii;• Lucrul în echipă;• Dezvoltarea profesională;• Întocmirea ștatului de plată pentru

personalul încadrat;• Întocmirea și depunerea declaraţiilor

privind contribuţiile la bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale, asigurărilor deșomaj și pentru asigurările de sănătate,

acestea fiind conforme cu cele 11 unităţide competenţă ale Standardului Ocupaţionalpentru ocupaţia „Inspector resurse umane”.

HERMES CONTACT14

CERERE - OFERTĂ prin Centrul de Promovare și Informaţii de Afaceri al

C.C.I. Maramureș, tel. 0262-221510, fax 0262-225794

(Când solicitaţi informaţiile faceţi trimitere la numărul de referinţă din paranteza cererii/ofertei)

COLEGIUL REDACŢIONAL: ing. GHEORGHE MARCAȘ director; ec. MARIAMORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUȘ membru.SEDIUL REDACŢIEI: C.C.I. Maramureș, Bd.Unirii nr. 16, 430232 Baia Mare.Tel.:40-262-221510, 40-362-405303, 40-728-233908; fax: 40-262-225794;e-mail: [email protected], www.ccimm.ro, www.proafaceri.roTehnoredactare computerizată: EUGENIA SĂLĂJANU

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCT

hermes

C.C.I. Maramureș - Busola dumneavoastră în afaceri !

ISSN 1221-0455

• Din străinătate

CERERI

BELGIA

� Dorește să importe: uși interioare

din lemn, rame din aluminiu, lemn și

PVC pentru ferestre, mobilă din lemn

pentru bucătării. (5055)

CANADA

� Solicită confecţii de îmbrăcăminte

pentru damă pentru 20-35 ani;

paltoane, pardesie și mantouri de

damă, măsura 40-42. (5068)

FRANŢA

� Solicită mobilă contemporană din

lemn nobil și canapele. (5052)

� Doresc să importe în vederea

comercializării pe piaţa franceză , din

România, regine de albine (mătci

românești) tip “CaRPATE”. (5053)

� Solicită case din lemn. (5054)

� Solicită plante aromatice și

medicinale uscate. (5056)

� Creatoare a unei noi mărci de

îmbrăcăminte pentru femei din gama

superioară (sacouri, fuste, cămăși,

bluze) ce va fi lansată pentru toamnă/

iarnă 2011, caută producători din

diferite ţări est-europene. (5061)

� Societatea franceză, distribuitor de

drapele în regiunea de sud a Franţei,

dorește să intre în contact cu

producători români de drapele. (5062)

� Solicită canapele și banchete din

piele și ţesături, pvc și skai.(5063)

� Dorește să reprezinte societăţile

românesti care vor să exporte pe piaţa

franceză articole pentru gradină:

mobilier din lemn pentru grădină,

adăposturi din lemn. (5064)

� Solicită personal specializat ,

vorbitor de limba engleză, pentru

supervizare inspecţii în domeniile:

metalurgie, sudură, coating. (5067)

IRAN

� Dorește cooperare și asociere (joint

venture) cu firme românești de

construcţii pentru realizarea a :20.000

apartamente în Iran; 10.000

apartamente în Irak; 4.000 locuinţe în

Uganda. (5059)

IRLANDA

� Firma irlandeză dorește să

colaboreze cu o firma românească în

domeniul producerii în România de uși

din lemn de stejar, pentru a realiza apoi

exportul acestor produse în Irlanda, în

cantitate aproximativă de un container/

lună. (5060)

MAREA BRITANIE

� Solicită echipamente și

îmbrăcăminte de protecţie. (5058)

POLONIA

� Firma poloneză e interesată să

colaboreze cu firme care produc rafturi

metalice înalte. (5065)

UNGARIA

� Solicită ouă pentru praf de ouă.

(5057)

� Solicită confecţii bărbaţi, sacouri,

pantaloni, paltoane, cămăși.(5066)

Anul XX - Nr. 236 hermes R CONTACT

Documents

Transcript of Anul XX - Nr. 236 hermes R CONTACT