"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 909

4 ianuarie 2018 16 pagini * 1,00 leu

Rugãciune la început de an în Episcopia Severinului

Cu binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte Episcop Nicodim, în bisericile ºi mãnãstirile din Eparhia Severinului ºi Strehaiei s-au sãvârºit rugãciuniatât la momentul trecerii dintre ani cât ºi în dimineaþa zilei de 1 ianuarie, când Biserica l-a prãznuit pe Sfântul Vasile cel Mare.

citiþi în pag. 3

Comitetul Ecomic ºi Social European a selectat Colegiul Tehnic“Decebal” din judeþul Mehedinþi printre cele 33 de ºcoli din întreagaEuropã, care vor veni la Bruxelles în luna martie ºi vor prezentainstituþiilor europene opinia lor în legãturã cu rolul pe care cultura îljoacã în viitorul Europei. Elevii vor cãuta rãspunsuri, vor dezbate ºi vorsupune la vot cele trei propuneri pe care instituþiile europene le vor luaîn calcul în procesul de elaborare a politicilor. Razvan SZABO

Tinerii din judeþul Mehedinþidezbat viitorul UE la Bruxelles CITIÞI ÎN PAG. 9

Adevãratul rãzboi din 2018

PAG. 3Orºova are MuzeuAnul tatonãrii PAG. 2

5pag.Demersuri realizate în vederea

pregãtirii pe timp de iarnã adrumurilor publice judeþene din Mehedinþi

social - politicOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 2

Editorial - de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

E destul de limpede pentruorice observator atent alfenomenului politic autohton faptulcã anul în curs, 2018, va fi unul altatonãrii, al miºcãrilor de încãlzirece premerg marile meciurielectorale din 2019 ºi 2020. Principalii combatanþi rãmânliberalii, pe de o parte, ºi social-democraþii, pe de alta.

Anul tatonãrii Desigur cã în ecuaþiaconfruntãrilor politice ce vin voravea un rol de jucat ºi partidele micisau medii, nimic de zis. Cu toatecã realizãm importanþa exerciþiuluidemocratic ºi al pluripartidismului,avem uneori senzaþia cã întregsistemul politic funcþioneazã cumvaizolat de restul sistemelor, depopulaþie în genere. La acestsentiment contribuie mai cu seamãseria de proteste de tip #rezist,manifestãrile stradale de diferiteamplitudini, toate aceste voci criticeºi anonime care se adunã pentrua-ºi vocifera nemulþumirile, fiefaþã de OUG nr 13, fie de subiectullegat de modificãrile propuse laLegile Justiþiei. Chiar am vãzut recent datele unuisondaj ce arãtau faptul cã 33,73%dintre subiecþii chestionaþi

considerã protestele faþã demodificãrile sus amintite ca fiindprincipalul eveniment politic alanului abia încheiat. Este din ce înce mai limpede faptul cã avem douãrealitãþi politice care se bat cap încap: una a vechiului sistem (carese aºazã pe poziþii în pregãtireaanilor electorali 2019 ºi 2020) ºiuna a realitãþii antipolitice, stradale,protestatare, al cãrei murmur seaude constant ºi imperturbabil. Ede aºteptat ca ºi în 2018 strada sãreacþioneze, sã se constituie ca ºiîn 2017, în veritabila opoziþie, încondiþiile în care opoziþia politicãa fost dezamãgitoare, slabã, fãrãvigoarea de altãdatã. Anul în curs va fi mai degrabãgreu pentru opoziþie, decât pentruputere. Puterea îºi vede pe maideparte de ale ei, dar opoziþia e cea

care trebuie sã convingã, sã seconsolideze pentru a putea aveacu adevãrat un cuvânt de spusîn 2019 ºi 2020. Va fi un an al tatonãrii,indiscutabil. Dar ºi un an în care sevor pregãti argumentele electorale,ºi tacticile, ºi mesajele, ºi alianþele.ªi rãspunsurile la marile problemecu care ne confruntãm. Pe de altãparte, þinând cont de faptul cã e AnulCentenar, 2018 ar trebui sã fie unan al concordiei ºi înþelegerii. Pentrucã sãrbãtorim 100 de ani de laMarea Unire ºi acest lucru ar trebuisã ne dea tuturor un sentiment demândrie ºi de unitate, ºi sã fie pentrunoi toþi un moment de reflecþieasupra idealurilor noastre comune,ºi asupra trecutului nostru încãrcatde suferinþã, jertfã ºi glorie. Rãmâne de vãzut ce ne va aduce 2018.

Mircea Popescu

USR Mehedinþi este oformaþiune ca ºi existentã pe scenapoliticã localã. De la înfiinþarea sa,mai precis din toamna anului 2016,USR Mehedinþi a pãrut sã fie unpartid mai activ doar în timpulcampaniei electorale de la ultimelealegeri parlamentare. De atunci,deºi a trecut mai bine de un an dezile, USR Mehedinþi nu s-a maimanifestat din punct de vederepolitic aproape deloc. Pe parcursulanului trecut, USR Mehedinþi a fosto formaþiune politicã fãrã oactivitate susþinutã, un partid carenu a contat deloc pe scena politicãa judeþului. Din acest punct devedere, perspectiva ca anul 2018sã fie unul în care USR Mehedinþisã arate cã este o formaþiune deviitor în politica localã este incertã.USR Mehedinþi ar fi avutposibilitatea anul trecut sãdemonstreze cã este un partidresponsabil cu prilejul alegerilorparþiale din judeþul Mehedinþi dinluna iunie, când în douã comuneale judeþului au avut loc alegeripentru funcþia de primar. Au fostprimele alegeri locale din scurta saexistenþã la care USR Mehedinþiputea sã participe. Cu toate acestea,

Perspectivã incertã pentru USR Mehedinþi în 2018partidul nu a avut candidaþi pentrufuncþia de primar nici pentruprimãria ªimian, nici pentruprimãria Godeanu. Cu siguranþã afost o eroare politicã imensã a USRMehedinþi ºi a preºedintelui sãu.Vasile Deac, pentru cã, indiferentde scorul obþinut, partidul aveaobligaþia sã depunã candidaþitocmai pentru cã era primul examenelectoral local din existenþa sa. Nuºtiu care au fost motivele pentrucare partidul nu a avut candidaþi cuprilejul acestor alegeri, însã estelimpede cã decizia de a nu aveacandidaþi de primari în acestecomune spune multe desprepotenþialul politic al acestui partid.Acest fapt demonstreazã, pe de oparte, cã USR Mehedinþi nu are înfruntea sa un lider politic autentic,iar, pe de altã parte, cã partidulnu are în teritoriu structuripolitice cât de cât consolidate.

Un preºedinte de partidca ºi inexistent

Preºedintele USR Mehedinþi,Vasile Deac, cel care, de altfel, a ºiconstituit nucleul oraganizaþieijudeþene nu pare, cel puþin anultrecut, primul an integral din

existenþa acestei noi formaþiunipolitice în judeþ, un lider politic deforþã. Dimpotrivã, liderul USRMehedinþi a lãsat impresia unuipreºedinte de partid ca ºi inexistent.Chiar dacã este un partid nou-înfiinþat, USR Mehedinþi putea facemai mult pânã în prezent. Oposibilitate ar fi fost alegerilorparlamentare din anul 2016, scrutinla care USR Mehedinþi ar fi putut fio surprizã fie ºi datoritã faptului cãformaþiunea era creditatã cu unprocent foarte mare la nivel naþional.Realitatea electoralã a demonstrat cãnu era deloc aºa. La primul scrutinelectoral la care a participat,alegerile parlamentare din data de11 decembrie 2016, formaþiuneacondusã de Vasile Deac a scos unscor foarte slab în judeþ, obþinândun procent sub 3%. Dupã

consumarea acestui scrutin, USRMehedinþi nu a mai avut nicioacþiune politicã notabilã.Preºedintele USR Mehedinþi, VasileDeac, a fost, cel puþin în aceastãperioadã scurtã de când conduceacest partid, un politician slab, fãrão activitate susþinutã ºi fãrã un simþal organizãrii politice în teritoriu.Lipsit de experienþã politicã, VasileDeac nu a arãtat cã este un politiciancapabil sã construiascã un partid, sãse implice activ în afirmarea sa. Decând este preºedintele USRMehedinþi, Vasile Deac nu ademonstrat abilitãþi de lider politicautentic, deºi este preºedinteleunui partid parlamentar. USRMehedinþi este un partid foarte slaborganizat în teritoriu, fãrã structuripolitice ºi fãrã lideri politici locali.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 3

Cu binecuvântareaPreasfinþitului Pãrinte Episcop

Nicodim, în bisericile ºimãnãstirile din Eparhia

Severinului ºi Strehaiei s-ausãvârºit rugãciuni atât la

momentul trecerii dintre ani câtºi în dimineaþa zilei de

1 ianuarie, când Biserical-a prãznuit pe

Sfântul Vasile cel Mare. La trecerea dintre ani s-asãvârºit Acatistul Domnuluinostru Iisus Hristos, însoþit derugãciuni de mulþumire pentrubinefacerile primite în anul ce atrecut ºi de rugãciuni la intrareaîn noul an. La Catedrala Episcopalãdin Drobeta Turnu Severin, SlujbaAcatistului a început în jurul orei23.30 ºi a fost oficiatã dePreasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei.În mesajul transmis de ierarhullocului credincioºilor prezenþi s-aadus ca exemplu vieþuireaminunatã a sfinþilor dar ºi aînaintaºilor noºtri, care întotdeaunaau fost modele demne de urmat. În dimineaþa zilei de 01 ianuarie,

Vineri, 29 decembrie, înprezenþa oficialitãþilor locale, s-ainaugurat filiala Orºova a MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier. Este orealizare importantã pentru viaþaculturalã a municipiului, dar ºi ajudeþului Mehedinþi. Proiectulmanagerului Doiniþa Chircu prindeastfel viaþã, în ciuda tuturorproblemelor apãrute. Meritul estecu atât mai mare, cu cât domnia sanu a renunþat la ideea înfiinþãriiunui muzeu pentru orºoveni. Noul spaþiu amenajat cuprinde treiregistre expoziþionale cu tematica:ºtiinþele naturii, istorie-arheologie ºietnografie specifice zonei. Prin acestproiect se doreºte includereamunicipiului Orºova în circuitulturistic naþional. Prin aºezarea ºiistoricul zonei, vechea cetate romanãDierna avea nevoie de un muzeulocal, de un loc în care istoria eizbuciumatã sã fie conservatã ºiredatã contemporaneitãþii.

Orºova are MuzeuSecþia ªtiinþele Naturii

prezintã aspecte floristice ºifaunistice din zona Porþilede Fier, cel mai specta-culos defileu pe careDunãrea îl strãbate, o zonãde interferenþã. Una dintrecele mai remarcabile zoneale Defileului Porþile de Fiereste reprezentatã deCazanele Dunãrii. Unicitatea CazanelorDunãrii este conferitã deraritãþi floristice (laleaua deCazane, clopoþeii Cazanelor,ºibliacuri) ºi faunistice, precum ºide un adevãrat spectacol naturaloferit de frumuseþea calcarelorurgoniene. Relieful subacvatic alCazanelor Dunãrii este reprezentat,înainte de construirea HidrocentraleiPorþile de Fier I, habitatul preferat alsturionilor marini (morunul, nisetrul,pãstruga) pentru reproducere. Una dintre „restituirile” propuse în

expoziþie este o secvenþã Ada –Kaleh prin care se urmãreºtepopularizarea ºi cunoaºterea de cãtrepublicul larg a valoroasei colecþii deEtnografie Strãinã din patrimoniulMuzeului Regiunii Porþilor de Fier, ocolecþie care reflectã civilizaþia alteietnii, care prezintã tradiþia convieþuiriiºi a bunelor relaþii interetnice.Expoziþia prezintã crâmpeie din viaþainsulei scufundate invitând publicul

la o cãlãtorie în timp spredescoperirea unui loc cu un destintragic, fiind în acelaºi timp, pentruscurtã vreme, spaþiu de rememorarea unei experienþe de viaþã unice, unprilej de reafirmare a identitãþiifoºtilor insulari. Felicitãri muzeografilor care au lucratdin greu pentru realizarea acestuiproiect, dar ºi oficialitãþilor locale ºijudetene care au sprijinit iniþiativa.

Rugãciune la început de an în Episcopia Severinului

în biserici s-a oficiat LiturghiaSfântului Vasile cel Mare. LaCatedrala Episcopalã din DrobetaTurnu Severin, Sfânta Liturghie afost sãvârºitã de ierarhul locului,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,împreunã cu întregul sobor depreoþi ºi diaconi ai sfântuluilãcaº de cult. În fiecare an în ziua de 1 ianuarieBiserica noastrã prãznuieºte pelângã Praznicul Tãierii împrejur aDomnului nostru Iisus Hristos ºi

pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare,Arhiepiscopul din CezareeaCapadociei. De aceea, în aceastãzi, în cinstea Sfântului Vasile celMare se sãvârºeºte Liturghia careîi poartã numele. LiturghiaSfântului Vasile cel Mare sesãvârºeºte de zece ori pe an: înAjunul Crãciunului ºi în cel alBobotezei, în ziua de prãznuire aSfântului Vasile cel Mare, pe 1ianuarie, în primele cinci duminicidin Postul Mare, în Joia Mare ºi

în Sâmbãta Mare. La finalul Sfintei Liturghii s-aoficiat Slujba de Tedeum care seoficiaza in prima zi a anului nou. Pentru a încununa momenteleduhovniceºti deosebite trãite laînceput de an la CatedralaEpiscopalã, protopsalþii Catedralei auprezentat pe platoul din faþaCatedralei tradiþionalul Pluguºor,momentat gustat cu multã bucurie darºi cu nostalgie de toþi cei prezenþi.

Preot Marian-Alin Giginã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 4

“În semn de protest depunem niºte rapoarte prin careaducem la cunoºtinþã inspectorului ºef cã nu mai suntem deacord sã executãm activitãþi de serviciu din timpul nostruliber, neremuneraþi. De la 1 ianuarie 2018, nu se va mai plãtisportul de 40 la sutã pentru continuitate. Se încearcã acuminstaurarea sclavagismului în Poliþia Românã, adicã sã neoblige sã muncim din timpul nostru liber, neremuneraþi”, adeclarat Raul Ghenciu, preºedintele Europol Mehedinþi, unlider de sindicat care a scos la ivealã anul acesta o serie denereguli în activitatea Poliþiei din Mehedinþi. Pe fondul deficitului de personal din MAI, poliþiºtii dinstructurile subordonate ministerului, care asigurãcontinuitate în îndeplinirea atribuþiilor de serviciu înafara programului normal de lucru, au beneficiat de unspor de 40% la salariu. Se întâmplã de multe ori ca poliþistul sã iasã din programulde lucru, dar sã rãmânã în fapt “în stare de dispozitiv” ºi sãintervinã în orice moment dacã situaþia impune acest lucru.

Protest la IPJ MehedinþiPoliþiºtii mehedinþeni, membrii ai Sindicatului Europol, au

depus zilele trecute, în semn de protest, un raport prin care i-au adus la cunoºtinþã inspectorului ºef al IPJ Mehedinþi cã

refuzã sã mai lucreze în timpul liber.Direcþia Generalã Control ºi Antifraudã

din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri deSãnãtate, aflatã sub comanda preºedinteluiCNAS, a demarat un control amãnunþit la Casade Asigurãri de Sãnãtate Mehedinþi, dupãscandalul generat de decontãrile pentru AlphaMedical – Centrul de Rezonanþã MagneticãDrobeta Turnu Severin. Într-un comunicat transmis de cãtrepreºedintele CNAS – Laurenþiu Teodor Mihai,datat 29 decembrie 2017, se aratã faptul cã afost demaratã o acþiune de control a DirecþieiGenerale Contol ºi Antifraudã.

Remember La finele lunii noiembrie 2017, unscandal rãsunãtor a cutremurat Casa deAsigurãri de Sãnãtate Mehedinþi! La aceaveme existau suspiciuni cã instituþia ar fidecontat servicii medicale de circa 2,5milioane de lei unui centru de rezonanþãmagneticã (RMN) din Severin, în modilegal. Mai exact, documentele ajunse ladecontare purtau parafa mediculuiradiolog Gheorghe Frîntu, deºi acesta afost plecat din þarã sute de zile. Tot atuncia fost sesizatã ºi Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate. Controlul dispusacum vine ca urmare a acelor sesizãri. Casa Judeþeanã de Asigurãri de SãnãtateMehedinþi se afla la finele lunii noiembrie2017, în mijlocul unui scandal legat dedecontãri ilegale de servicii medicale. Maiexact, existau la vremea respectivãinformaþii potrivit cãrora CAS Mehedinþi arfi decontat unui centru de rezonanþãmagneticã (RMN) din Severin serviciimedicale parafate de un medic care a lipsitefectiv de la prestarea acestor servicii. Cunoscutul medic radiolog severineanGheorghe Frîntu era suspectat cã ar fidecontat, pentru ALPHA MEDICAL –CENTRU DE REZONANÞÃ MAGNETICÃ,servicii medicale cifrate la peste 2,5milioane de lei, în timp ce era plecat dinþarã. Concret, centrul respectiv eraînregistrat la CAS Mehedinþi cu un singurmedic specialist radiolog, a cãrui parafãmedicalã apare pe documentele trimise ladecont. Pentru aceste cazuri este, în modfiresc, obligatoriu ca medicul respectiv sãfie prezent la centru medical, conformprogramului anunþat la CAS, iar parafa nupoate fi aplicatã pe buletinele de analizãdecât de el. În timp ce la CAS Mehedinþiau ajuns documente parafate de medicul

CONTROL ANTIFRAUDÃLA CAS MEHEDINÞI

Peste 1.000 de oameni au petrecut noaptea dintre ani înaer liber, la concertul organizat pe strada Criºan dinmunicipiul Drobeta-Turnu Severin. Numeroºi artiºti de muzicã popularã au concertat laRevelionul organizat de Primãria Drobeta-Turnu Severin ºiPalatul Culturii „Teodor Costescu”, la scena de pe stradaCriºan. Spectacolul a început la ora 22.30. La miezul nopþiia fost programat un foc de artificii. Printre artiºtii care au urcat pe scenã au fost Sanda Argint, IrinaZoican, Ana Maria Opriºan, Liliana Buncianu, Ionuþ Tudorescu,Ionuþ Iovãnel, Alina Moþi Drãghia, Victor Pârvãnescu, Iasmina Iova,acompaniaþi de orchestra Palatului Culturii „Teodor Costescu”,„Lãutarii Mehedinþiului”, sub bagheta dirijorului Nucu Drãghia. Numãrãtoarea inversã cãtre anul 2018 s-a încheiat cu unfoc de artificii. S-a auzit „La mulþi ani” din toate pãrþile latrecerea în 2018, iar dopurile de ºampanie au acompaniatartificiile care brãzdau cerul.

Severinenii s-au bucurat de trecereaîn noul an pe strada Criºan

Gheorghe Frîntu, acesta a fost plecat, încursul anului 2017, din þarã, sute de zile.De altfel, atât ALPHA MEDICAL cât ºiSpitalul Judeþean de Urgenþã din Severin,unde medicul Gheorghe Frîntu este ºef desecþie la Tomografie Computerizatã, auobligaþia de a transmite în permanenþãsituaþia concediilor, fie cã acestea sunt deodihnã, fãrã platã sau medicale. Unasemenea grafic transmis de SpitalulJudeþean atestã faptul cã pe parcursulanului 2017 medicul Gheorghe Frîntu afost plecat sute de zile în strãinãtate. Decontãrile care fac acum obiectul unorsuspiciuni de fraudã s-ar fi realizat ºi înperioadele în care medicul a lipsit efectivde la centrul medical RMN. Pe de altãparte, dacã aceste lucruri se confirmã, este

evidentã ºi complicitatea angajaþilor de laCAS Mehedinþi, deoarece aceºtia aveauobligaþia legalã de a verifica prin sondaj ºiîncruciºat dacã în zilele în care s-audecontat servicii medicale, cu parafamedicului Gheorghe Frîntu, acesta s-a aflatefectiv la centrul RMN. Destul de ciudat ºifaptul cã, dupã ce a izbucnit scandalul,ALPHA MEDICAL ºi-a suspendat bruscactivitatea, chiar în ziua în care presa aînceput sã punã întrebãri. Directorul de relaþii contractuale al CASMehedinþi, Cristinel Drãghici explica înnoiembrie 2017, faptul cã nu pot fi decontateservicii decât dacã au fost prestate efectiv demedicul specialist aflat în relaþie contractualãcu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Drãghicimai spunea cã deconturile se fac de bunãcredinþã, considerându-se cã furnizorul deservicii medicale trimite date reale. În acestecondiþii, directorul comercial recunoºtea,indirect, cã de la CAS nu s-au fãcutcontroalele prevãzute de lege. În opinia luiDrãghici, doar dacã existã sesizãri, se faccontroale ºi se dispun mãsurile în cauzã. Iatã cã, dupã mai bine de o lunã de laizbucnirea scandalului respectiv, CNAS adispus un control antifraudã, al cãruirezultat îl vom afla în curând. R. C. Alexia M.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 5

În cadrul unei Conferinþe informale,susþinutã de preºedintele Consiliului Judeþean,domnul Aladin Georgescu, împreunã cu prefectuljudeþului Mehedinþi, domnul Nicolae Drãghiea,s-au adus precizãri în privinþa demersurilorrealizate în vederea pregãtirii pe timp de iarnã adrumurilor publice judeþene din Mehedinti. În aceastã Conferinþã s-a precizat faptul cã, dupãeºuarea a opt proceduri de atribuire prin licitaþiepublicã (neprezentarea niciunui operator), în datade 8.12.2017, a fost semnat primul contract deîntreþinere curentã a drumurilor judeþene, aferentlotului 3, iar în data de 14.12.2017, s-a reuºit ºisemnarea celorlalte contracte, pe loturile 1 ºi 2,astfel încât, actualmente, Consiliul JudeþeanMehedinþi a achiziþionat serviciile de deszãpezirepentru toate drumurile judeþene. Cele 3 contracte semnate acoperã urmãtoareleloturi ºi tronsoane:

Lotul 1 - Zona de Nord; L=223,168  km

- DJ607B -  Drobeta Turnu Severin (DN6)-Magheru-Brezniþa Ocol-Jidoºtiþa-Bunoaica-Cireºu-Jupîneºti-Marga-DJ 670;- DJ607C  - DN6-Iloviþa-Bahna-Cireºu-Podeni-Malariºca-Balta-DJ670;- DJ670 - Malovãþ (DN67)-Bobaiþa-Bîlvãneºti-Godeanu-ªiroca-Balta-Coada Cornetului-Nadanova-Stãneºti-Ponoarele-Baia de Aramã-Negoeºti-Comãneºti-Crainici-Cîmpu Mare-Stroeºti-Moºneni-Livezi-Floreºti (DN67);- DJ671A - DN67 (Cocorova) - Crãguieºti-Racova-Ilovãþ-Studina- ªovarna-Rudina-Balade Sus - Cîrºu-Bala-Iupca-Cîmpu Mare;- DJ671 E - DN67 (ªiºeºti) -Ilovãþ - Dîlbociþa-Firizu - Cerna Vîrf - Nadanova - Isverna;- Drum Turistic- Canton Ciresu (DJ 607C) –Ciresu (DJ 607B);

Lotul 2 – Zona de Centru; L=253,700 km

- DJ 561A - Tronson DJ 606 (Gvardeniþa) -

Demersuri realizate în vederea pregãtirii pe timp de iarnã adrumurilor publice judeþene din Mehedinþi

Bîcleº - Vlãdica - AdunaþiiTeiului - Plopi- Boceni -Tîmna (DN6);- DJ 562A - DN 56A (Rogova)- Livezile (DJ606B);- DJ 563A- Tronson DJ 606 -Slasoma – DJ 606B (PoduGrosu);- DJ606A- limitã judeþ Dolj-ValeaMarcului-Dumbrava-Plopi-Izvorãlu-DN6;- DJ 606 B - limitã judeþ Dolj-Corzu-Podu Grosu-Stigniþa-Poroina Mare-ªipotu-Livezile-

Petriº-Izvoru Aneºtilor-Valea Izvorului-Bistriþa-DN6;- DJ 606C - Limita jud. Dolj-Tintaru-Buicesti-DN 6;- DJ 606 D - DN6 (Strehaia)-Lunca Banului-Slãtinicul Mare-Slãtinicul Mic-Bîltanele-Greci-Colareþ- Plopi (DJ606A);- DJ 606 E - Limita jud. Dolj-DJ 561A;- DJ 607 - DN67A (Strehaia) - Cîrceni-Grozeºti-ªuºiþa-Pãsãrani-limitã judeþ Gorj;- DJ 607 A - DN6 (Dr. Tr. Severin)-Cerneþi-ValeaCopcii-Husnicioara-Peri-Pruniºor (DN6);- DJ 674 - Limitã judeþ Gorj - DN6;- DJ 671 B -Comanda –DN 67A- Mentii din Fata-Limitã judeþ Gorj;- DJ 671 E - DN67A (Corcova)-Pîrvuleºti-Poiana-Severineºti-Valea Coºuºtei-Jigniþa-

Cãzãneºti (DN 67).

Lotul 3 - Zona de Sud; L=221 KM

- DJ 561A - Tronson lim. Dolj - Opriºor -DJ606 (Bãlãciþa);- DJ 562 - lim. jud. Dolj - Dîrvari - Obârºia de Câmp- DN 56A, DN 56B - Devesel -Scãpãu - DN 56A;- DJ 562A - Tronson DN56C (Gruia) -Pãtulele -Vînjuleþ - DN 56A (Rogova);- DJ 562B - Vrata (DN 56C) - Cujmir (DN 56A);- DJ 563 - DN 56A-Punghina-Opriºor-DJ 561A;- DJ 563A- Tronson Vlãdaia (int. DC 94) -DJ606;- DJ 564 - DN 56A (Nicolae Bãlcescu) -Pãtulele- Jiana - Scãpãu (DJ 562);- DJ 565 - Jiana Mare (DJ 606) - int. DN 56C -Burila Mare - Crivina-Vrancea-Batoþi - Tismana- Dunãrea Micã;- DJ 606 - Lim. jud. Dolj - Bãlãciþa - Dobra -Corlãþel - Vânju Mare - Hotãrani -Vînjuleþ - Jiana- Jiana Mare - Gogoºu - DN 56B (DJ 566);- DJ 606 G - DN 56C (Balta Verde) - Porþile de Fier II. Astfel, în momentul de faþã, sunt contractateintegral serviciile de întreþinere a drumurilorjudeþene pentru perioada sezonului rece,asigurându-se cadrul corespunzãtor pentrufluenþa circulaþiei rutiere ºi interconectivitateaUnitãþilor Administrativ Teritoriale Judeþene. Consiliul Judeþean Mehedinþi este pregãtit, dinpunct de vedere logistic, pentru deszãpezireaarterelor judeþene, în cazul ninsorilor abundente.

Ministerul Educaþiei Naþionale (MEN) ºiInstitutul de ªtiinþe ale Educaþiei (ISE) lanseazão primã etapã a procesului de consultare publicãprivind planurile-cadru pentru învãþãmântul liceal,filiera teoreticã, prin prezentarea a trei variante.Toþi cei interesaþi - cadre didactice, specialiºti încurriculum, elevi, pãrinþi - sunt invitaþi sã participeºi sã-ºi exprime punctele de vedere, sugestiile ºipropunerile pe adresa de e-mail info@ise.ro,pânã la data de 26 ianuarie 2018, inclusiv. O altãformulã de colectare a feedback-ului va fipublicarea unui chestionar online, instrumentdisponibil în perioada imediat urmãtoare. Toate cele trei variante supuse consultãrii au fostconstruite pornind de la competenþele ce urmeazãa fi dobândite de elevi la finalul claselor a X-a ºi aXII-a, aºa cum sunt definite de profilulabsolventului. Variantele de proiect urmãresceliminarea unor incoerenþe/dezechilibre existenteîn actualele planuri-cadru ºi dezvoltarea unor oferteeducaþionale care sã corespundã aºteptãrilorelevilor ce au optat pentru un anumit profil/specializare. Principiul de bazã a fost acela de aasigura un trunchi comun (TC) pânã în clasa a X-a, care sã permitã tuturor elevilor ce vor finaliza

Start în procesul de consultare publicã privindnoile planuri-cadru pentru învãþãmântul liceal

învãþãmântul obligatoriu deþinerea la nivelfuncþional a celor opt competenþe-cheie. Fiecarevariantã are o raportare specificã la rolulcurriculumului diferenþiat (CD) ºi al curriculumuluila decizia ºcolii (CDS), situaþie reflectatã ºi deponderile orare diferite, alocate acestora. Procesul de elaborare a propunerilor de planuri-cadru pentru ciclul liceal (filiera teoreticã) s-afundamentat pe un set de repere ºi principii dedezvoltare curricularã ºi pe un profil de formare alabsolventului, promovate în documentul de politici„Repere pentru proiectarea ºi actualizareacurriculumului naþional”. Consultarea publicã va include ºi întâlniri cuelevi, pãrinþi, cadre didactice, reprezentanþi aisocietãþii civile, organizate la nivel regional/judeþean. Opiniile argumentate ºi sugestiileparticipanþilor vor sprijini în mod esenþial luareaunei decizii pe acest subiect. Adoptarea noilorplanuri de învãþãmânt va permite demarareaprocesului de elaborare a unor noi programeºcolare pentru liceu ºi implementarea, înpremierã, a unui model unitar de proiectare bazatpe competenþe la nivelul învãþãmântului primar,gimnazial ºi liceal. Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Dupã zgura sufleteascãextrem de compactã, acumulatã înultimele douã sãptãmâni, când sensulmai profund al sãrbãtorilor a fostînlocuit de goana febrilã, quasi-generalizatã, a majoritãþiicompatrioþilor dupã chefuri promiscueîn cârciumi sordide cu pretenþii defirmã, aº avea o poftã nebunã sã revãdo comedie excepþionalã, realizatã, cred,pe la sfârºitul anilor ‘60 sau începutulanilor ‘70 - “The Party” (“Petrecerea”),cu neuitatul Peter Sellers în rolulprincipal. Dincolo de amuzamentulcopios pe care-l produce, aceastãpeliculã are ºi virtutea, delocneglijabilã, de a te vindeca de tot felulde snobisme ºi de mondenitãþi greþospreþioase. Din pãcate, televiziunilenoastre (care au oferit, de Revelion,programe însãilate, ca vai de mamalor) nu au programat acest film, tocmaiîn perioada cea mai adecvatã pentruaºa ceva. Pãcat! * De altfel, puzderia de party-uri...subþiri de prin baruri ºi cluburi a datun start mult prea grãbit mariideastrãbãlãri bachico- golãneºti,cãreia unii compatrioþi seîncãpãþâneazã a-i mai spune,oarecum înnobilant, Revelion.România a devenit, de ceva vreme,Þara Chefului Continuu. Dincolo deChef, nimic nu mai conteazã. Nu ieºibine din sãrbãtorile Crãciunului, cãintri în vria rezervãrii locurilor în

ÞaraChefuluiContinuu

staþiuni sau la pensiuni cât mai defirmã pentru... Paºti. Numai binetuturor, care-i treaba noastrã?! Atâtadoar cã trezirea la realitate, atât la nivelgeneral, cât ºi la nivel individual, seanunþã nu doar bruscã, dar ºi extremde dureroasã. Mi-ar plãcea sã fiuprofet mincinos, dar... * Am discutat cu unii dintreparticipanþii la revelioanele organizatede anumite societãþi comercialeseverinene. Cei mai mulþi pãreausatisfãcuþi, atât de ambianþã, cât ºi demeniu. Chiar dacã nu reuºeau uneorisã ofere detalii foarte convingãtoare.Majoritatea nemulþumirilor eraulegate de disproporþia existentã întrecostul unui “tacâm” ºi valoareaserviciilor oferite. Alþii au fostdezamãgiþi de calitatea muzicii, deprestaþia personalului de servire.

Unul peste alta (aici cred ca s-astrecurat o greºealã, dar nu am timpsã mai revin asupra ei!) cam aºa seîntâmplã la orice chermezã de acestnivel, oriunde ºi oricând. Prin urmare,totul pare sã fi fost, n’aºa, în regulã.Altfel spus, toatã lumea fericitã, darºi cu niscaiva lacrimi pe obraz! Binecã nu s-au semnalat (sau, mã rog,nu am auzit noi!) situaþii de pumni,palme, picioare-n fund, înjurat gravDumnezeul mamii, cranii sau tibiifãcute zob, aºa cum am auzit ca s-aîntâmplat în alte pãrþi, pe la RâmnicuVâlcea, Timiºoara sau prinmahalalele de lux ale Bucureºtilor. * Deºi ne e lehamite, haideþi sã maivedem ce se mai întâmplã princatacombele politicii. Vã amintiþi cã,înainte de Crãciun, o mânã deambasadori, reprezentând þãri din

Uniunea Europeanã, precumGermania, Franþa, Olanda, Suedia ºialtele au dat publicitãþii un comunicat,prin care solicitau factorilor implicaþiîn procesul de reformã a justiþiei “sãevite orice acþiuni care ar putea ducela slãbirea independenþei sistemuluijudiciar”. Le e acestor ambasadori oteamã de corupþii români ceva desperiat! Altminteri n-ar lua-o pe urmahastagiºtilor din Piaþa Victoriei!Numai cã, iatã, printre ei, sunt ºipersoane ceva mai tari de þâþânã, carenu se udã-n izmene de frica unorcorupþi autohtoni, ba chiar supeazãîmpreunã cu ei, cautând, nu-i aºa,soluþii pentru perfectarea în cât maibune condiþiuni a unor afacerireciproc avantajoase. Nu-i aºa cãsunã frumos? Exemplul cel mairecent ni l-a oferit, chiar în prima zi alui 2018, doamna Stella RonnerGrubacic, ambasadorul Olandei laBucureºti, care cina, la un hotelbucureºtean, împreunã cu familia luiNelu Iordache. Cine este NeluIordache? Pãi, stimaþi cititori, vacanþaasta v-a fãcut prea comozi, ca ºi penoi, de altfel, aºa cã hai sã pornimniºte documentãri pe cont propriu,pânã data viitoare. Sã vedem la cerezultate ajungem.

Stella Ronner Grubacic Nelu Iordache

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 7

Bucurie, zarvã mare,clinchete de clopoþei, miros de brad… toate ne vestesc minunea naºteriiMântuitorului, pe care o aºteptãm cudrag. Toate acestea nu ar fi posibile,fãrã sunetul cald al colindelor, fãrãglasurile duioase care ne încãlzescsufletul. Conform tradiþiei, eleviiColegiului Tehnic “Domnul Tudor”au pregãtit ºi în acest an, unspectacol dedicat iernii ºiCrãciunului. Minunaþii noºtri artiºtidin clasele a IX-a, a X-a ºi a XI-a,coordonaþi de doamnele profesoareBogdan Iuliana, Dumitrescu Codruþa,Predescu Aurora, ne-au împãrtãºitdin farmecul colindelor, care ne-auîncântat tuturor copilãria. Ne-am bucurat sã fim gazde ºi

În aºteptarea lui Moº Crãciun

elevilor clasei a V-a de la ªcoalaGimnazialã Regele Mihai I,parteneri în proiectul Colinde,Colinde…, coordonaþi dedoamnele profesoare DobrescuDaniela ºi Bogdan Constanþa, carene-au prezentat vechile obiceiuri

s t r ã m o º e º t i :steaua, colindele, pluguºorul ºisorcova, demonstrându-ne cã suntadevãraþi pãstrãtori ai tradiþiilor.Finalul serbãrii a adus-o alãturi denoi pe eleva Pãunoiu Denisa, al cãreiglas ne-a dus cu gândul spre zonade nord a judeþului, unde colindelenu ºi-au pierdut autenticitatea.Felicitãri elevilor, profesorilor ºi luiMoº Crãciun, care a ajuns astãziºi la noi, oferind cadouri prin

intermediul doamnei directoarea Colegiului Tehnic “DomnulTudor”, Mihãilescu Carmen ºi altuturor cadrelor didactice de laaceastã instituþie.

Sã privim anul care a trecut cusufletul unui om înþelept ºi noulan cu ochi limpezi de copil.La mulþi ani!

Florea MihaelaDobrescu Daniela

Ca de fiecare datã în preajmasãrbãtorilor de iarnã, moment încare ne gândim la cei dragi ºi la ceicare ne-au sprijinit, ºi în acest an,atât copiii cât ºi vârstnicii aflaþi îngrija Direcþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiMehedinþi au primit din parteaconducerii direcþiei un strop debucurie ºi speranþã. Astfel, aceºtia au primit din parteaMoºului cadouri, constând îndulciuri, fructe, hãinuþe ºi jucãrii,iar ei, la rândul lor, l-au rãsplãtitcu poezii, cântece tradiþionale,încântându-l, ca ºi în anii trecuþi curepertoriul lor în cadrul unuiconcert de colinde. Primii au fost copiii aflaþi înplasament la asistenþi maternali.Aceºtia au organizat în data de 21

Moº Crãciun a ajuns la copiii ºi vârstniciidin centrele Direcþiei Generale de Asistenþã

Socialã ºi Protecþia Copilului Mehedinþi

decembrie un concert de colinde laComplexul de servicii sociale pentrucopii din Drobeta Turnu Severin. Atât vârstnicii, cât ºi copiii aflaþiîn centrele direcþiei noastre s-aubucurat de vizita ºi atenþia unoroameni cu suflet mare, primindvizita doamnei Anica Ganþu, artistde muzicã popularã ºi a unor cetede colindãtori. Conducerea Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi mulþumeºte peaceastã cale tuturor sponsorilor,colaboratorilor precum ºi colegilorºi partenerilor noºtri care s-auimplicat activ în organizareaacestor acþiuni caritabile ºi ureazãtuturor mehedinþenilor Craciunfericit ºi un cãlduros La mulþi ani!

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

În data de 30.12.2017, ora19.45, în cadrul unei acþiuni decombatere a braconajului piscicol,poliþiºtii de frontierã din cadrulSectorului Poliþiei de FrontierãGîrla Mare – I.T.P.F. Timiºoara auoprit pentru control, la intrarea înlocalitatea de frontierã Gruia, unautoturism marca Volkswagen, lavolanul cãruia se afla cetãþeanulromân H. P., în vârstã de 59 ani,domiciliat pe raza judeþuluiMehedinþi. La controlul autoturismului,poliþiºtii de frontierã au descoperitîn portbagaj, în mai mulþi saci,cantitatea de 130 de kg peºteproaspãt din specia fitofag,transportatã în condiþii improprii,pentru care ºoferul nu deþinea

130 kg de peºte,transportat fãrã documentelegale, confiscat de poliþiºtii

de frontierã mehedinþeni

PURTÃTOR DE CUVÂNT,Comisar de poliþie PÃSÃRELU

LIZONETA

Poliþiºtii de frontierã din cadrul Sectorului Poliþiei de Frontierã GîrlaMare au depistat în trafic un cetãþean român, care transporta în

condiþii improprii, cu autoturismul proprietate personalã, 130 kg depeºte din specia fitofag, fãrã a deþine documente legale

documente legale. Bãrbatul în cauzã a declaratpoliþistilor de frontierã cã aachiziþionat pestele de la opersoana din localitatea Gruiapentru consumul propriu.

Întreaga cantitate de peºte afost ridicatã în vederea confiscãriiºi predatã unei societãþicomerciale autorizate, conformprevederilor legale, iar în cauzãse efectueazã cercetãri subaspectul sãvârºirii infracþiunii decomercializare ilegalã a peºteluiori deþinerea sau transportul învederea comercial izãri i fãrãdocumente legale.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 8

Dacã în Evul Mediu sultaniiotomani, de la Osman la Mahmed,de la Selim la Murad ºi Baiazid, nuºi-au realizat marele vis de a „dacalului ovãz din pristolul de laRoma”, fiindcã au fost opriþi de„Bãtrânul Mircea”, de „Athleta Christi”- ªtefan cel Mare, cum l-a numit PapaSixtus al IV-lea, sau de Mihai Viteazul- kalergiada babeliºtilorcontemporani din vârful piramideiînstelate le-a depãºit toateaºteptãrile. Creºtinismul este demolatºi înlocuit, „pas cu pas”, cu Islamul.Nu sunt habotnic ºi nici cu dusul labisericã prea des nu mã laud, darrespect cu sfinþenie datinile, strãmoºiiºi credinþa Neamului meu. Respectreligiile altor popoare ºi cred cã ºi eletrebuie sã se poarte cum se cuvinecu credinþa românilor. Facã ce vorla ei acasã, e þara lor, dar aici sã sesupunã legilor noastre! Cred cã nusuntem nici mai buni, nici mai rãidecât alþii, ceea ce mã îndreptãþeºtesã nu accept nici statutul de cetãþeaneuropean de categorie nedefinitã, nicicutia stricatã de viteze a UniuniiEuropene, trâmbiþatã cu multã pompãde clovnul de serviciu, Junker, nicifãrã-de-legile lor stupide.

Deºi vor fi destui care, îndoctrinaþicu drogul televizorului, nu vor fi deacord cu mine, în haosul programatºi impus de Înalta Poartã a NoiiUniuni Sovietice (citiþi, vã rog,Uniunea Europeanã), subscriuîntocmai celor spuse de economistulbritanic, laureat al Premiului Nobelpentru economie în 1996, Sir JamesMirrlees despre români, România ºiUniunea Europeanã: „Rãdãcinile

Europa sub consemnul Chrislamuluivoastre sunt clãtinate, iar acestea nuse pot repara, nu poþi repara sursade putere. Oamenii nu vãd cu ochibuni rezultatele ºi vãd cã acum estemai rãu decât era înainte (de aderareaRoniei la U.E. - n.a.). Ceva trebuiefacut, [...] sunteti într-o încurcãturãdestul de serioasã ºi îmi este greusã mã gândesc la alte soluþii cât timpsunteþi în «jacheta strâmtã»” asistemului euro”. Rãspunsul radicalar fi ieºirea din U.E. Cred cã estesoluþia care ar reduce ºocul cel maibine!”[1]. Întreb - retoric, desigur -ºi nu pentru prima datã: ce-amcâºtigat întrând legaþi la ochi înlagãrul de concentrare-exterminarenumit U.E., cã de pierdut am pierdutmulte. Independenþa, în primul rând.Regatul Unit s-a trezit, a deschisochii, a vãzut „viitorul” ºi a zis „Goodbie, Bruxelles!”Crãciun sub Semilunã Foarte recentele mãsuri, impuse depiramida celor 12 stele cu prilejulCrãciunului îmi oferã un temei în plussã refuz dictatura Bruxelles-ului ºi sãvreau RO-xitul. Târgurile tradiþionaleeuropene au primit etichete ciudate,cuvântul „Crãciun” fiind eradicat.Astfel, la Amsterdam s-a numit -Parada de Iarnã; la Bruxelles -Bucuriile Iernii; la Kreutzberg - Târgulde Iarnã; la Londra - Oraºul de Iarnã;la München - Sãrbãtoarea Iernii...Studiul publicat de „Gatestone Institute- International Policy Council”[2], la24 decembrie 2017, ne anunþã cã„multiculturalismul” invadator s-astrãduit ºi în bunã mãsurã a ºi reuºitsã „laicizeze” Sfânta Zi a NaºteriiDomnului... pentru a nu-i deranja pemusulmani cu sãrbãtoarea creºtinã, bachiar au recurs islamizarea acesteia.„Mul þumim d in in imã. . .Bruxelles!” Conform studiului menþionat,tentativele de islamizare a NaºteriiMântuitorului, în fapt o re-teologizarea Crãciunului, se bazeazã pe falsaipotezã cã Iisus din Biblie ºi Isa dinCoran ar fi una ºi aceeaºi persoanã.Aceastã gãselniþã religioasã,

denumitã tendenþios „Chrislam”,câºtigã teren într-un Occident care adevenit analfabet biblic. Pentru aînlãtura orice confuzii sau erori, încele ce urmeazã voi reda câtevarelatãri ale studiului realizat de„Gatestone Institute - InternationalPolicy Council” ºi reacþiile portaluluicreºtin „Archbishop Cranmer”[3]:Lui Mahomed i se recunoaºtestatutul de profet, în timp ce luiIisus Hristos i se contestãdimensiunea profeticã ºi sacerdotalã

În Marea Britanie, biserica TuturorSfinþilor din Kingston pe Tamisa asãrbãtorit de curând dublaaniversare a lui Iisus ºi Mahomed.„Milad, Advent and ChristmasCelebration” din 3 decembrie a avutdrept scop „semnalarea aniversãriiprofetului Mahomed ºi aºteptarea cunerãbdare a aniversãrii lui Iisus”.Serviciul religios de o orã a inclus operioadã de rugãciune islamicã ºi afost urmat de împãrþirea unui tort. Portalul creºtin „ArchbishopCranmer” a criticat deschis lipsa dediscernãmânt a bisericii din Kingstonpe Tamisa: „Nu poþi decât sã fii ºocatde acest eveniment care marcheazãaniversarea profetului Mahomed, fãrãa manifesta nici un entuziasm pentruapropiata Naºtere a Domnului IisusHristos, Fiul lui Dumnezeu. LuiMahomed i se recunoaºte statutul deprofet, în timp ce lui Iisus Hristos i secontestã dimensiunea profeticã ºisacerdotalã. El ºi-a pierdut ,deasemenea,, ºi dimensiuneaîmpãrãteascã ºi mesianicã. Este slãvitProfetul Mahomed alãturi de „banalulIisus”, deoarece recunoaºterea la celdin urmã a celei mai mici pretenþii dedivinitate ar fi descurajat, bineînþeles,numeroºi musulmani (ca ºi cum nuar fi fost suficient de descurajaþi deharam - lucru interzis în Islam) de laorice manifestare interconfesionalã ºimisionarã, nu-i aºa?”. Aceeaºi sursãprecizeazã cã glorificarea lui Mahomedîn biserici duce la proclamareaacestuia ca fiind mai mare decât Iisus:„De fiecare datã când o bisericã lipeºteepitetul Profet de Mahomed, earespinge Rãstignirea, neagãÎnvierea ºi refuzã sã accepteÎntruparea Cuvântului printre noi,

tocmai pentru cã Mahomed a respinstoate aceste principii fundamentale alecredinþei creºtine”.„Un Crãciun Fer ic i t . . .musulman” În ianuarie 2017, Catedralaepiscopalã din Glasgow organizase,de Boboteazã, citirea unui fragment dinCoran care nega cã Iisus este Fiul luiDumnezeu. Gavin Ashenden,confesorul Reginei, a calificat acesteveniment drept „blasfemie”. El aadãugat cã „existã alte metode, multmai bune, de a crea punþi de înþelegerecu musulmanii. La Londra, un grupparlamentar multipartit care se ocupãde musulmanii britanici, compus dinmembri ai Camerei Comunelor ºiCamerei Lorzilor, a dat publicitãþii unraport intitulat: „Un Crãciun Fericitmusulman”, cu scopul de a atrage„bunãvoinþa” musulmanilor deCrãciun. Raportul precizeazã: „Foarteadesea, organizaþiile caritabilemusulmane sunt tratate în presã înmod negativ. Auzim foarte puþinvorbindu-se de «Crãciunul Fericitmusulman». Cantinele sãracilor,bãncile de alimente, cinele de Crãciun,operele de binefacere, sãrbãtorile desfârºit de an - totuºi organizaþiilecaritabile musulmane vor fi la datorieîn perioada de Crãciun.”23 de evenimente în timpullunilor de iarnã. Niciunul dintreevenimente nu are nicio legãturãcu Crãciunul. În Scoþia, guvernul regional a fostacuzat de „subminarea” moºteniriicreºtine a Marii Britanii, prinpromovarea „festivalurilor de iarnã”pentru minoritãþile etnice, ignorândCrãciunul. Ministrul de DezvoltareInternaþionalã din Alaskair, Allan, apromis aproape 400.000 de liresterline (535.000 dolari) pentru afinanþa 23 de evenimente în timpullunilor de iarnã. El le-a descris cafiind „date cheie în calendarul nostrunaþional” ºi a declarat cã programul„interesant ºi divers” îi va ajuta pescoþieni sã „sãrbãtoreascã tot ce esteminunat despre þara noastrãminunatã, în timpul lunilor de iarnã”.

[1] http://www.caleaeuropeana.ro/exclusiv-sfatul-pentru-romania-al-unui-laureat-al-premiului-nobel-pentru-economie-iesiti-din-ue/ 29/05/2013. Accesat 30.12.2017[2] https://www.gatestoneinstitute.org/11598/christmas-islamization-europe accesat 30.12.2017(gãsiþi textul integral în limba englezã, mai jos).[3] http://archbishopcranmer.com/british-government-divinity-christ-hate-crime/

continuare în numãrul urmãtorIon Mãldãrescu, Art-emis

www.art-emis.ro/editoriale

opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 9

Ce rol mai au sindicatele înRomânia ºi ce rol au avut în ultimulan? Aproape niciun rol. Este o marevarzã în tot ceea ce înseamnãsocietatea civilã. Sindicatele s-auexprimat mai mult pe reþelele desocializare decât în stradã. Iar stradaeste defectã de vreo ºase luni. Nu maipricepe nimeni nimic: cine sunt tineriifrumoºi ºi liberi, care sunt partidele,care este societatea civilã, care suntcei care „rezistã”. Mãcar sã poarteuniforme colorate diferit, pentru aputea fi verificaþi. Este un fel de chestiehibridã. Vã mai aduceþi aminte derãzboiul hibrid pentru cucerireaCrimeei de cãtre Rusia? Mã rog,pentru ocuparea unui teritoriu în câtevaluni, fãrã sã fie tras un foc de armã. Aºa este ºi cu rolurile astea pe careunii ºi alþii le joacã în stradã sau pereþelele de socializare. Nu mai ºtiecine cu cine þine, care este cu care,prin ce firme sau prin ce asociaþii saupartide este jucat Binele public. Esteo lume pestriþã de interese ºi finanþãrinetransparente. Este posibil orice,

Adevãratul rãzboi din 2018inclusiv ca toate informaþiile sã fiefalse sau toate sã fie adevãrate.Depinde de cât de convingãtoareeste campania. Acesta este adevãratul rãzboi din2018. Cum vom câºtiga rãzboiuldintre ºtirile false ºi cele adevãratesau mai puþin adevãrate sau maipuþin false. De ce este important sãcâºtigãm un astfel de rãzboi? Pentrua nu ne trezi ocupaþi de un inamic pecare nici mãcar nu îl cunoaºtem. Aºas-au trezit ºi localnicii din Crimeeacu o armatã care nu aparþinea oficialniciunui stat, deºi neoficial era a luiPutin. Nu aveau insigne, nu aveaunume. Probabil vorbeau ruseºte ºiau trecut graniþa în statul vecin ºi nuau mai plecat nici pânã acum deacolo. Nu a mârâit niciun occidentalsau vreun american cã ruºii aucomis o chestie care a încãlcattoate tratatele internaþionale. Auimpus niºte amãrâte de sancþiunipe care cei mari nu le respectã. Aºa ne vom trezi ºi noi cu ºtirile falseºi cu cele adevãrate. Cel mai rãu va fi

cã nu vom putea sã ºtim care suntadevãrate. Cum le vom separa?Scopul este clar: manipulareapublicului în diferte scopuri: demarketing, politice, electorale desecuritate ºi altele. Nu vom cunoaºtenici cine ne manipuleazã. Adicãaruncã cineva, un cont fals, deexemplu, informaþia cã nu se maifabricã vaccin de orice fel ºi l-amputea importa din Bulgaria sau dinRusia. Pânã sã aparã un punct devedere oficial ºtirea e deja distribuitã.Sau cã va fi o secetã extremã sau oiarnã durã sau cã Rusia ne va cuceriîn 24 de ore, fãrã sã tragã un foc. Acesta este adevãratul rãzboi carese poartã în momentul de faþã ºiunele state investesc sume grele sãîl poarte sau sã îl câºtige. Este unrãzboi care se poartã zi de zi,secundã de secundã. România esteextrem de vulnerabilã la acestcapitol, deºi unii ar spune cãalegãtorul tradiþional nu are accesla tehnologie ºi la internet ºi va fimai greu de manipulat, dacã seinformeazã prin intermediulmijloacelor tradiþionale decomunicare. Este vorba de radio, tvsau ziare. Radioul aproape cã nu maiexistã, decât pentru atmosferã, iarziarele aproape cã au dispãrut învarianta printatã. Suntem probabilmartorii ultimelor ziare tipãrite.Probabil cã în zece ani le vom

numãra pe degete pe cele tipãritesau nu vor mai exista deloc, fiindînlocuite cu dispozitive electronice. Televiziunea rãmâne încã un mijlocde informare credibil ºi consistent,deºi este jumãtate orientatã cãtredivertisment ºi preluarea de ºtiri cu unconþinut îndoielnic sau dacã nu cumvafals. Aºadar, pe televiziuni se va purtadin greu rãzboiul dintre fals ºi adevãrat.Majoritatea îºi extrage informaþiile dela tv. Internetul este un câmp de bãtaiegreu de controlat. Este patria oricãruitip de informaþii. S-a vãzut cã în spaþiulvirtual este posibil orice. Este mediuîn care se cultivã extremismul, se facplanuri, se manipuleazã. Riscurilelibertãþii aparent totale. Nu mai ºtimcare ce rol are, cine sunt liderii deopinie. Societatea se transformãîntr-un babel în care nimeni nu semai înþelege cu nimeni. Oare ce s-ar întâmpla în România,dacã pentru o zi s-ar închide reþelelede socializare ca sã nu spun internetul,pentru cã ar fi o tragedie. Cu sau fãrãghilimele. Mulþi oameni ar rãmâne fãrãun scop în viaþã. Nu eºti pe o reþea desocializare, nu exiºti. Oare cum o fi ozi din viaþa unui cetãþean care nu arefacebook sau twitter sau altceva. E purºi simplu liber. În rãzboiuldezinformãrii ºi al manipulãriisindicatele ar putea juca un rolbenefic. Ce rol vor juca sindicateleîn 2018?

ªtefan Bãeºiu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 10

Inspectora tul Genera l pent ruImigrãri a demarat procedura pentruocuparea a 29 de posturi vacante (26agenþi ºi 3 ofiþeri), prin concurs dinîncadrare directã pentru agenþi ºiofiþeri de poliþie. Viitorii poliþiºti deimigrãri îºi vor desfãºura activitateaîn cadrul aparatului propriu al I.G.I.,în cadrul structurilor judeþenepentru imigrãri ºi în centrelespecializate pe linie de azil, îndomenii de activitate precum:proceduri administrative ºi judiciarede azil, integrare, migraþie, resurseumane, financiar, comunicaþii ºiinformaticã, administrativ, achiziþii,analizã de risc, logisticã, secretariat. Posturile au fost deblocate prinMemorandum aprobat de GuvernulRomâniei în urma unei analizeprivind necesitãþile operative ºi desuport, de la nivelul structurilorcentrale ºi teritoriale. Totodatã, s-a avut în vedere obiectivul decreºtere a gradului de siguranþã acetãþeanului ºi a capacitãþii de acþiunela nivelul structurilor teritoriale,prioritatea în combaterea migraþieiilegale ºi facil itarea accesuluipersoanelor la procedura de azil. Pentru a participa la examen/concurscandidaþii trebuie sã îndeplineascãcumulativ urmãtoarele condiþii ºi cerinþe:a. sã aibã cetãþenia românã ºidomiciliul în România;b. sã cunoascã limba românã, scris

ºi vorbit;c. sã aibã capacitate deplinã deexerciþiu;d. sã fie apþi din punct de vederemedical, fizic ºi psihologic; În situaþiaîn care se constatã inaptitudineapentru oricare dintre situaþ ii,procedura de recrutare înceteazãpentru candidatul respectiv. Evaluareapsihologicã se susþine înainteaexaminãrii medicale.e. sã aibã vârsta de minimum 18 aniîmpliniþi;f. sã îndeplineascã condiþiile deocupare (cerinþele de pregãtire)prevãzute în fiºele posturilor;g. sã aibã un comportamentcorespunzãtor principi ilor careguverneazã profesia de poliþist;h. sã nu aibã antecedente penale,cu excepþia situaþiei când aintervenit reabilitarea;i. sã nu fie în curs de urmãrirepenalã ori de judecatã pentrusãvârºirea de infracþiuni;j. sã nu fi fost destituiþi dintr-ofuncþie publicã sau sã nu le fiîncetat contractul individual demuncã pentru motive disciplinareîn ultimii 7 ani;k. sã nu fi desfãºurat activitãþi depoliþie politicã, astfel cum sunt definiteprin lege;l. sã nu aibã semne particulareevidente sau tatuaje neacoperite devestimentaþie, în þinuta de varã.

Documentele necesare înscrierii laexamen/concurs vor fi depuse personalla Inspectoratul General pentru Imigrãri- Serviciul Resurse Umane din str.Lt. col. Marinescu Constantin, nr. 15A, sector 5, Bucureºti, în perioada15.01.-19.01.2018, în intervalulorar 09.00-15.00. Viitorii poliºti de imigrãri îºi vordesfãºura activi tatea în cadrulaparatului propriu al IGI ºi încentrele specializate pe linie de azil,în domenii de activitate precum:proceduri administrative ºijudiciare de azil, integrare, migraþie,resurse umane, comunicaþii ºiinformaticã, administrativ, relaþiiinternaþionale ºi asistenþã psihologicã,urmând a fi repartizai astfel:Aparat propriu al InspectoratuluiGeneral pentru ImigrãriServiciul Resurse Umane – 1,Financiar-2, Direcþia ManagementStrategic-Serviciul Analizã Risc-1,Direcþia Suport Logistic - ServiciulComunicaþii ºi Informaticã-2, Serviciul Administrativ-3, DirecþiaAzil ºi Integrare – 1. Printre structurile cu locuri vacantescoase la concurs se numãrã: Direcþia

pentru Imigrãri a MunicipiuluiBucureºti-5, Serviciile pentru Imigrãriale judeþelor Caraº-Severin-1,Cãlãraºi-1, Mehedinþi-1, Ilfov-1,Timiº-1, Centrele Regionale deProceduri ºi Cazare a Solicitanþilorde Azil din Bucureºti-3, Giurgiu-1,Rãdãuþi-2 ºi Timiºoara-1, precum ºiCentrele de luare în Custodie PublicãOtopeni-1, Arad-1. Anunþurile de recrutare pot fiaccesate pe site-ul oficial alInspectoratului General pentruImigrãri la adresa www.igi.mai.gov.ro,secþiunea “Carierã” ºi la avizierulinstituþiei. Tot aici puteþi gãsi detaliidespre depunerea cererilor ºiperioada de înscriere. Informaþii suplimentare privindmodalitãþile de înscriere ºi participarela concurs, condiþiile de recrutare,probele de examen, criteriile dedepartajare ºi alte date importantepentru desfãºurarea în bune condiþii arecrutãrii ºi încadrãrii candidaþilor potfi obþinute de la structura de resurseumane a Inspectoratului General pentruImigrãri la numãrul de telefon 021/4107513 ºi interiorul prevãzut în anunþ.BIROUL INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

Comunicat de presã

Bucureºti, decembrie 2017:Paula Pîrvãnescu, secretarul destat coordonator aldepartamentului InvestRomania apromovat mediul ºi ofertainvestiþionalã a României în cadrulunor întâlniri la nivel înalt avute întimpul vizitei oficiale efectuatã înperioada 11-20 decembrie 2017în Statele Unite ale Americii. În acest sens, echipa InvestRomania, condusã de secretarul de statPîrvãnescu a avut întâlniri atât cuoficiali americani cât ºi cu reprezentanþiai mediului de afaceri din oraºeleChicago, New York si Washington. Printre oficiali cu ca care au discutatreprezentanþii ministeruluimenþionãm: preºedintele senatuluiIlinois John Cullerton, vice-lider almajoritãþii democrate Antonio

Paula Pîrvãnescu a promovat mediul ºi oferta investiþionalã aRomâniei în Statele Unite ale Americii

Munoz, Brian Oszakiewski - directorcabinet congresmen Daniel WilliamLipinski, Michael Frerichs - trezorierºef Camera de Comerþ Chicago,Matthew Abbott - Camera de ComerþChicago, Laura Ortega Camera decomerþ Ilinois, Tom Bartkoski - WorldBussines Chicago. De asemenea au avut locîntrevederi cu reprezentanþi aiDepartamentulului Comerþ - SelectUSA, District Export Council NorthVirginia precum ºi ai companiilorparticipante la Trade WindsRomânia, dar si ai companiilorEmerson, McGuire Woods siWashington Network Group. Principalele teme abordate încadrul discuþiilor s-au referit lamãsurile ºi programele implementatede Guvernul de la Bucureºti pentru

dezvoltarea ºi modernizareamediului de afaceri românesc, princrearea unui cadru legislativpredictibil, orientat spre business. Partea americanã a apreciatprogresele înregistrate de România înultimii ani în ceea ce priveste ritmuldezvoltãrii economice ºi profilarea cao piaþã competitivã în ceea ce privesteatragerea investiþiilor strãine. În urma vizitei echipei InvestRomania în SUA, s-a stabilit pentru

primul trimestru a anului 2018 o vizitãîn România a unei delegaþii de oamenide afaceri însoþiþi de oficiali ai statuluiamericani, semnarea unuiMemorandum de Înþelegere întreMMACA si Camera de Comerþ Ilinoisîn vederea promovãrii mediuluiinvestiþional din România printremembrii acesteia.

Biroul de presãal Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat

opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 11

MEHEDINÞIUL ÎN ANII 1916-1918 (4)dr. Tudor Rãþoi,

director Arhivele Naþionale Mehedinþi

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

urmare din numãrul trecut

Semnificativã este ºi mãrturiaplutonierului N. Preda privind comportamentulrapace al ocupantului. Într-un memoriu depuscomisiei de anchetã, acesta arãta cã “dupãretragerea trupelor noastre (în urma luptelor dinCâmpia Severinului – n.n.), s-au dat ordine decãtre comandantul german ca populaþia sã seînapoieze la casele lor. Soþia ºi copiii venindacasã, au gãsit totul devastat, iar în curte un singurporc care, dupã un ceas, a fost luat, în faþa copiilor,de cãtre soldaþi. Soþia cerându-le un bon pentruacest porc, i s-a dat un bilet scris în limbagermanã, pe care-l alãtur numai pentru a fi citit.

Soldaþii germani gãsind, în cãmarã, casetacu unturã, circa 25 kg, au luat-o. Au mai gãsitun lighean cu jumãri ºi, spre a se convinge cãnu sunt otrãvite, au ameninþat copiii cubaionetele, þinându-se sã mãnânce în faþa lor,dupã care au fost luate. În timpul luptelor, din cauza gloanþelor, mi-a fostdistrusã þigla ºi tinicheaua de pe case, geamurilesparte ºi care se pot vedea ºi astãzi. Mi s-au luat clanþele (ivere) ºi garniturile de alamãde la 7 uºi. ªi mi s-a luat ºi hrana zilnicã din caretrebuia sã se hrãneascã copiii. În tot timpul ocupaþiei acestor inamici, aproapezilnic s-au fãcut percheziþii, luându-se din mânacopiilor alimentele de hranã. Cred cã se vor mai gãsi severineni care, ca ºicopiii mei, sã aducã la cunoºtinþa opiniei publicecã, chiar de sãrbãtorile Crãciunului din anul 1917,copiii au trebuit sã vesteascã mamele sã fugãdin bucãtãrie cu oala cu carne de pe foc ºi s-oascundã prin lemne. Cãci nu aveau voie sãmãnânce carne“21. O soartã similarã au avut ºi bunurile lui P.Burileanu, care în ianuarie 1919 relata cã “Laocupaþiunea Severinului ºi împrejurimi de cãtrearmatele austro-ungare ºi germane, tot avutul meudin casele situate în Turnu Severin, stradaDestinului nr. 102 ºi 104, cu dependinþele lor, casaºi pivniþa din dealul Curila, pendinte de comunaªimian, de la via mea, depãrtare de 5 km de Severin,au fost devastate de armatele germane de ocupaþieºi de populaþia civilã. Din casele sus arãtate au fost goniþi cu forþa copiiimici ºi cu mine, nepermiþându-se sã luãm ceva,nici chiar strictul necesar. Germanii au transformat casa mea din stradaDestinului nr. 104 în adãpost de luptã, perforândpereþii pentru a se putea instala mitraliere, gardurilele-au dãrâmat pentru a sãpa tranºee, acoperiºurileau fost distruse de gloanþe ºi obuze.

Dupã patru zile, când m-am întors acasã, mobilanu mai exista, iar întreaga rufãrie, cearceafuri,prosoape au fost întrebuinþate de cãtre duºmanpentru pansamentul rãniþilor, care erau instalaþi întoate camerele”. Pagubele erau evaluate la 10.000lei - casã; mobilier ºi obiecte casnice – 29.000 lei;alimente ºi bãuturi – 40.000 lei; douã butoaie ºiºase damigene – 10.000 lei; pãsãri – 1.500 lei;doi cai ºi douã vaci – 2.100 lei; ºapte porci –5.000 lei; una briºcã hamuri ºi o ºa de piele –2.000 lei, adicã optzeci ºi ºase mii una sutã lei22. Dar cea mai cuprinzãtoare ºi convingãtoaremãrturie cu privire la ceea ce au însemnat anii deocupaþie a Severinului ºi judeþului Mehedinþi dintimpul Primului Rãzboi Mondial a lãsat-oprofesorul I. St. Paulian, dirijorul corului “Doina”23.Pentru valoarea ei de exemplu, iat-o în integralitate,dupã cum s-a pãstrat în arhiva reºedinþeiMehedinþilor. “Deºi cetãþeni liniºtiþi, fãrã altã vinãdecât cã nu am traficat cu duºmanii þãrii noastre,am fost declaraþi arestaþi în ziua de 7/21 fevruarie917 ºi þinuþi sub regimul cel mai sever la Hotelurile“Europa” ºi “Traian”, supuºi tuturor privaþiunilor,tuturor vexaþiunilor ºi impuºi în fiecare zi ºi la fiecarefinit de sãptãmânã la plãþi fantastice fie pentrucumpãrare de jurnale, fie pentru plata santinelelorºi a caporalului, care ne pretindeau ºi în caz deneplatã, ne bruscau în modul cel mai ordinar. La 1- iu Mai 917 am fost trimiºi la MonastireaTismana, unde era un regim ºi mai sever, taxe ºimai mari pentru soldaþi, bucãtãreasã, oameni deservici, instalaþii, ne sleiau zilnic ºi sãnãtatea ºimodestul buget, ce putusem a ne face. La 11 Iunie, se spune cã într-un sat din Mehedinþis-ar fi revoltat locuitorii, omorând un sergent ungur;pentru ca executarea a 11 din ei sã nu fie conturbatãde vreo miºcare a cetãþenilor severineni, ne ridicã 10din noi, izolându-ne imediat de ceilalþi ºi ne pornescla Severin cu hotãrârea ca la cea mai micãmiºcare sã fim executaþi. Graþie împrejurãrilor, hotãrârea n-a fost îndeplinitã. Spre finitul lui septembrie, dupã o sumarãchestionare, suntem condamnaþi la pierderea libertãþiipe tot timpul rãzboiului ºi deportaþi în Bulgaria. În drumul spre Bulgaria, suntem opriþi la Bucureºtiºi închiºi la Cercul Militar ºi supuºi la noi ºi greleprivaþiuni ºi vexaþiuni. Dupã trei sãptãmâni suntem trimiºi, fãrã sã ni sepermitã a lua cu noi veºminte sau învelitoare potriviteiernii în care intram, în Bulgaria. Prima etapã o facem la Rusciuc, aci dãm de unofiþer superior bulgar, care ne insultã în modordinar ºi ordonã sã fim duºi în localul poliþiei. Într-o camerã de 5 pe 4 metri, suntem vârâþi 40de persoane. Înghesuiþi ca sardelele în cutie, trãimºi dormim trei nopþi fãrã aer ºi fãrã hranã. Abia atreia zi, ni se permite sã ne cumpãrãm câte ceva,

prin canalul de speculã al santinelelor ºiºefului de post. Aci începem a face cunoºtinþã ºi a simþi chiarspecula bulgãreascã. Ni se impun bacºiºuri ºischimbarea banilor româneºti în bulgãreºti cuscãzãmânt de 30 ºi 40%. Dupã o sãptãmânã de drum, oprindu-ne câte onoapte ºi zi prin diferite staþii, asvârliþi din trenurilede vite în care eram conduºi în trenuri deschise –pe lângã câte o magazie a staþiunei, expuºi la ploi,frig ºi vânt, ajungem la Târnova. Aci suntem duºi6 kilometri noaptea printr-o negurã nepomenitã ºio ploaie torenþialã pe niºte dealuri ce nu mai aveausfârºit, afarã din oraº, într-un lagãr unde erauînchiºi ºi alþi nevinovaþi ºi noaptea la 2 ore, uzila piele, suntem bãgaþi în niºte bordeie în careploua ca afarã. Amorþiþi de udãturã ºi frig, a douazi ne-au trimis mai departe ºi dupã douã zileam ajuns la Filipopoli. Plimbaþi prin oraº, expuºi batjocurei ºi insultelorpopulaþiei, am fost închiºi într-o baracã plinã depãduchi ºi murdãrie. Dupã noi jefuiri de bani din partea sergentuluiplutonier bulgar, am fost trimiºi în lagãrul depedeapsã din Golemo Konare, 24 km de Filipopoli.Ajunºi aci, suntem întâmpinaþi de sublocot.Miºaicov, care ne insultã în modul cel mai trivial ºifãrã a ne da voie sã mâncãm ceva, sã ne odihnimcâteva clipe, ne ordona ca imediat sã nereîntoarcem la Filipopoli. În opt luni cât am stat în Bulgaria, am fost de ºapte oritrimiºi din Filipopoli la Golemo Konare ºi înapoi. În Golemo Konare am fost închiºi în niºte grajdurivechi ale unei mori pãrãsite din partea Rumelieiorientale, în care strãbãteau ploaia ºi vântul ºicare n-aveau sobã.

Privaþiunile ºi suferinþele îndurate aci întrecorice închipuire. Plãteam pâinea 30-40 leve, lemnele le plãteam uncar de ¼ metru 120-150 de leva, sarea 10-12 levakilo ºi alte plãþi enorm de ridicate. Adeseori <pentru> suferinþele fizice ºi morale ceam îndurat în Bulgaria ar trebui coli întregi. Tot ceputem spune este cã am suferit de foame, am suferitde frig ºi de ploaie ºi zãpadã în grajdurile în care amtrãit pe jos ca niºte vite aproape ºase luni. Am fostjefuiþi de ultimul ban ce mai aveam, am fost vârâþi însala bolnavilor de tifos exantematic spre a muri ºicâþiva din noi au fost ºi bãtuþi de bestiile ce ne pãzeau,din care cauzã unul din noi a murit. Reîntorºi în þarã bolnavi prãpãdiþi ºi storºi de oriceban, am fost aduºi în þarã, primiþi de administraþiagermanã din Giurgiu ºi expuºi trei zile aceluiaºiregim mizerabil, apoi internaþi la ªcoala de Poduriºi ªosele cinci sãptãmâni, puþin mai bine îngrijiþi ºiapoi liberaþi în ziua de 6/19 iulie 1918.

21 Ibidem, dosar nr. 16/1918, f. 274-275.22 Ibidem, dosar nr. 13/1919, f. 1.23 Ibidem, dosar nr. 16/1918, f. 253-255.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 12

P o e t aseverineanã AristiþaBuciu Stoian ne-apãrãsit duminicã,17 decembrie2017, pentru acompune de acumversuri îngerilor. Oboalã nemiloasã aþinut-o în ultimii doi ani departe deevenimentele culturale ºi de oamenii dedicaþiscrisului, pe care îi îndrãgea atât de mult.Dragostea pentru versul izvorît dintr-o simþirealeasã, inspiratã de plaiul natal al Nadanovei,i-a oferit mereu sensul vieþii ºi un adevãratºuvoi creator din care au luat naºtere cele 35de volume de poezie cu titlu de autor ºi cele18 antologii, din care 4 internaþionale. Toateaceastã muncã de slujitor neobosit al versuluii-a adus ºi statutul de membru al LigiiScriitorilor din România, dar ºi cele 20 dediplome, premii ºi trofee locale ºi naþionale,fiind ºi laureatã în 2015 a ConcursuluiNaþional de Literaturã „Steaua Nordului” dinBotoºani. A scris prima poezie la vârsta de14 ani ºi de atunci a tot strâns caiete întregide versuri pe care le-a publicat în cotidienelocale. A aºteptat rãbdãtoare vârstapensionãrii pentru a se dedica în totalitateacestei minunate pasiuni care a însoþit-oîntreaga viaþã. Primul volum „Dincolo denoi”, avea sã-i aparã în anul 2002, dupã carenimic nu a mai putut opri zecile de cãrþi, ce îipoartã semnãtura, sã vadã lumina tiparului.A elogiat în scrierile sale mai cu seamã zonade munte a Mehedinþiului dar a aºternut pehârtie sentimente, trãiri de moment sauradiografia societãþii. A iubit ºi a admiratmereu oamenii sinceri, drepþi, altruiºti ºispirituali, taxând cu un umor fin derapajeledin societate. Doamna Aristiþa Buciu Stoiana fost evidenþiatã în „Dicþionarulpersonalitãþilor mehedinþene”- 2006 alistoricului Virgilius Tãtaru, a primit Premiulde Excelenþã în 2013, din partea PrimãrieiDrobeta Turnu Severin, alãturi de altepersonalitãþi ale Mehedinþiului.

Drum bun cãtre Luminã, stimatãdoamnã Aristiþa Buciu Stoian!

ARISTIÞA BUCIUSTOIAN – UN

SUFLET DE POETA PLECAT ÎN

LUMEA ÎNGERILOR

LUMNIC este satul care astãzi face partedin componenþa comunei PRUNIªOR de la ultimaîmpãrþire administrativ-teritorialã din anul 1968.Pânã atunci a aparþinut comunei CERVENIÞA,

numitã mai înainte DEGERAÞI. Se poate admite caprima atestare documentarã apare în 8 ianuarie1571, când un “zapis” preciza cã fiul Sirbului dinLUBNIC (Lumnic de azi) cumpãra ocina de laStanciul,fiul lui Pîrvu din acelaºi sat. Alãturi denumele LUBNIC (Lumnic) apar ºi numele unoraºezãri din vecinãtate ca: PERI, RUPTURA sauDEGERAÞI. Satul este aºezat pe un deal, casele fiindconstruite pe mai multe linii, partea de sud fiindcea de la “Capul dealului” iar cea de vest poartãnumele de “mahala” asta pentru cã în timpurile maivechi, aici ºi-au avut casele mai multe familii deþigani. Destul de populat în anii comunismului,satul LUMNIC a avut local de ºcoalã în care aufuncþionat clasele I-VIII, elevii fiind din localitate,dar ºi din satele Cerveniþa ºi Sperleºti (astãzi decomuna Voloiac). Localul a fost construit laînceputul anilor ‘50 din initiaþiva profesoruluiDumitru Antonescu, venit aici din satul PIRIA,judeþul Dolj, cel care avea sã fie ºi inspector ºcolarde limba românã. A fost cãsãtorit cu Iulia Antonescu,originarã din satul Valea Bunã, comuna Voloiac ºiea învãþãtoare în sat. Drept recunoºtiinþã pentrumeritele sale, uliþa satului ce trece pe lângã fostalui casã se numeºte Antonescu. Ca urmare ascãderii natalitãþii ºi a efectivelor de elevi, ºcoala afost desfiinþatã de regimul actual, doar scheletulimpunãtor aminteºte de vremurile trecute. În satulLumnic a funcþionat în ultimii 60-70 de ani ofrumoasã ºi rentabilã fermã pomicolã, amplasatãpe fostele proprietãþi ale boierilor Dobrotescu ºiMiºu Râureanu, mândria localnicilor dar ºi alocuitorilor din zonã. Îmi aduc aminte cu plãcerecã am fãcut cu elevii practicã agricolã la cules defructe (mere, prune, pere), mai bine de douã deceniimulþumindu-i pe proprietari cu munca depusã, darnici noi ºi nici elevii nu am plecat vreodatã acasãcu “mâna goalã”. S-a schimbat regimul ºi s-asfârºit ºi cu vestita fermã pomicolã de la LUMNIC,astãzi fiind de nerecunoscut ºi fãrã producþie. Ce-au avut în cap guvernanþii de dupã 1989 de audistrus totul? Pulsul localnicilor a scãzut la zero,iar aceºtia s-au reorientat ca sã supravieþuiascã.Aici lucraserã înainte: ingineri, tehnicieni,

DESPRE SATUL LUMNICeconomiºti, tractoriºti, muncitori zilieri ºi mulþistudenþi ºi-au fãcut practicã în producþie. Despredenumirea satului LUMNIC se spune din bãtrânicã numele ar veni de la faptul cã aici s-au adunatoameni din lume. Se cunosc denumiri specificsatului cum ar fi:- Pãdurea Teleleica - se spune cã aici se întâlneauîn secret ºi departe de ochii semenilor, femei ºifete cu amanþii lor.- Bunarul de la Tei, foarte vechi ºi construit din“chei” de lemn de salcâm.- Fântâna turcului, aflatã în estul satului, spreRuptura, numitã aºa ca urmare a gãsirii în acelloc a unor olane de origine turceascã, semn cãraidurile turceºti au ajuns ºi pe aceste meleaguri.- Valea pãtulelor, locul unde bãtrânii îºi construiaupãtule pentru depozitarea recoltelor. Erau situateîn afara zonei construibile a satului.- Cotea –deal situat în partea de nord-vest asatului, în direcþia spre satul Ercea, bine împãduritºi cu mici loturi de muncã. Alte denumiri:Braniºte, Pe sub hodãi, Ciurila, Câmpul Mitolii. Legãtura mea cu satul Lumnic s-a fãcut princãsãtoria cu Cornelia, fiicã a satului ºi care în primulan de învãþãmânt la ªcoala Lumnic l-a avut elev peNandi Covlea, primarul de astãzi al comuneiPruniºor. A aparþinut acestui sat ºi colonelulGheorghe Fluieraºu (nea Iorgu), pentru familie ºiapropiaþi, veteran din primul rãzboi mondial, acestafiind fratele mai mic al bunicului soþiei, ca ºi celãlaltfrate Constantin Fluieraºu, fost comisar de poliþieîn Bucureºti, pe care i-am cunoscut personal. Toto rudã a soþiei, generalul maior Constantin Mazilu,fost ºef al serviciului paºapoarte în regimulCeauºescu, un profesionist adevãrat ºi caracterdeosebit, a impresionat-o plãcut pe cunoscutacântãreaþa Pompilia Stoian, care prin anii 1970 aavut nevoie de o vizã pentru plecarea în Germaniaºi nu reuºise pentru cã toþi ceruserã câte ceva.Singurul om care i-a acordat vizã fãrã nimic a fostgeneralul Mazilu. Aºa a povestit recent artista într-o emisiune televizatã. Dacã înainte de 1989 satulLumnic era destul de populat, astãzi mai locuiescîn jur de 100 de suflete. Exodul spre oraº dar maiales afarã este aproape ireversibil, aºa cã bãtrâniisunt majoritari acum în sat. În 2011 cu ocaziarecensãmântului mai erau 134 de locuitori,astãzi cu mult mai puþini. Cu toate acestea, satul are o bisericã nouã,construitã pe locul unde fosta bisericã a fost demolatãde comuniºti. Ctitorul bisericii ºi cel care a suportattoate cheltuielile necesare a fost un fiu al satuluiEmilian Blindu, când în 7 august 2015 a fost pusãprima piatrã la fundaþie. Biserica a fost sfinþitã decãtre Prea Sfinþitul Pãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei cu hramul “Sf. Emilian de laDurostomnii”. CONTINUARE ÎN PAGINA 15

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O perioadã în care este bine sã pui la punctaspectele gospodãreºti ºi relaþiile cu membriifamiliei. Planurile alcãtuite acum împreunã cupersoanele dragi se vor desfãºura în timp în modbenefic pentru toatã lumea. Final de etapãdomesticã. Este rost de distracþii ºi aventuri cupersoana iubitã ºi cu copiii. Însã evitãextravaganþele ºi implicarea în treburile altora.A doua parte a sãptãmânii aduce multã muncã,fie cã stai acasã, fie cã mergi la serviciu. Estebine sã-þi selectezi prioritãþile ºi sã lucrezi cumãsurã. Sãnãtatea este vulnerabilã.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Se întrezãresc schimbãri în relaþiile cuanturajul apropiat. Probabil cã în urma celordiscutate sau petrecute în ultimele zile decizi sãte îndepãrtezi de persoanele care te-au necãjitprea mult sau de aceia pe care nu-i mai simþipe aceeaºi lungime de undã cu tine. Este unmoment delicat, aºa încât fii prudent ºi evitãgraba sau luarea deciziilor la primul impuls. Înfamilie este multã forfotã, întâlniri ºi dialoguricu neamurile, treburi gospodãreºti deanvergurã. Discuþii furtunoase pe tema plecãriiîn strãinãtate sau departe de locurile natale.Sentimentalisme accentuate.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Noutãþi financiare, mai ales la secþiuneavenituri obþinute din munca proprie. Este rostsã primeºti bani, bunuri sau cadouri din parteacelor apropiaþi, dar în paralel va trebui sãcheltuieºti ºi tu ceva. Prudenþã ºi discernãmânt,pentru cã existã riscul sã rãmâi fãrã lichiditãþi.Se încheie o etapã financiarã vizavi de baniiobþinuþi din munca proprie. Dialoguri ºi întâlniricu persoanele din anturajul apropiat, unelefoarte importante ºi cu impact pe termen lung.Însã, fereºte-te de a povesti prea mult despretine ºi planurile tale. Treburi domestice ºiplanuri familiale.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

O nouã etapã foarte importantã, pentru tine,începe din aceastã sãptãmânã. Eºti hotãrât sãschimbi multe ºi mãrunte în viaþa ta ºi bine aiface. Rezervã momente de odihnã, de singurãtateºi gândeºte-te pe îndelete cum ai dori sã sedesfãºoare viaþa ta de acum încolo. Chiar dacãºtii bine încotro bate vântul schimbãrii evitãgraba în decizii ºi þine numai pentru tine ceintenþionezi sã faci mai departe. Este vremeamarilor schimbãri ºi existã doar mers înainte.Cheltuieli pe cele necesare traiului cotidian,dar ºi pe cadouri pentru cei dragi. Întâlniricu multã lume.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Sunt momente bune pentru introspecþie,meditaþii interioare, întoarcerea eforturilor spretine însuþi. Chiar dacã stãrile tale de spirit suntoscilante, iar sãnãtatea destul de vulnerabilã cupuþin efort ºi bunãvoinþã vei depãºi totul cu bine.Evitã eforturile fizice ºi suprasolicitareanervoasã. Ai nevoie de multã liniºte ºi de a-þiîngriji atât sufletul, cât ºi trupul. Deciziiimportante cu efecte pe termen lung. În a douaparte a sãptãmânii te vei simþi mult mai bine ºivei ºtii foarte clar ce anume doreºti sã faci încontinuare. Schimbãri importante pe toateplanurile vieþii.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Vizavi de prieteni se contureazã un final deetapã. Este bine sã te desprinzi rapid de aceiacare nu mai sunt pe aceeaºi lungime de undãcu tine ºi de cei care se implicã nepermis demult în viaþa ta. De unii poþi fi foarte surprins,pentru cã vor avea reacþii sau vor spune niºtechestii de nebãnuit. Fii precaut faþã de toatãlumea din preajma ta ºi bazeazã-te numai petine ºi pe forþele tale. Ai nevoie de odihnã,retragere din forfota cotidianã ºi de a dialogacu tine însuþi. Dozeazã-þi eforturile, pentru cãsãnãtatea este deficitarã. Discuþii importante cumembrii familiei.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Zile în care eºti nevoit sã te întâlneºti cu multãlume. Forfota din ultima vreme te va ajuta sã ieidecizii importante privitoare la relaþiile socio-profesionale, dar ºi vizavi de relaþiile familialetrebuie sã pui lucrurile la punct. Unii vor dorisã-þi asculte opiniile, sã-þi cearã sfaturile, alþiipur ºi simplu vor dori sã asculte orice povesteºti.Este bine sã fii selectiv în vorbe ºi în fapte,pentru cã sunt ºanse sã gafezi. Final de etapãsocio-profesionalã, decizii ferme privitoare lasegmentul profesional în care lucrezi. Activitãþide bun augur împreunã cu prietenii.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Relaþiile cu strãinãtatea se vor evidenþia printr-un final. Probabil cã datoritã ultimelor experienþeîn care ai fost implicat alãturi de persoanestrãine sau datoritã unei cãlãtorii recente,hotãrãºti sã pui punct unui capitol perimat. Suntmomente bune pentru a-þi schimba mentalitateaºi sistemul valorilor morale ºi spirituale. Staide vorbã cu oameni erudiþi, lectureazã cãrþi buneºi reformuleazã-þi planurile ºi strategiile. Eºticãutat de multã lume, fiind invitat la reuniuniimportante cu efecte pe termen lung. Prietenibuni ai în preajmã.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sunt zile în care eºti nevoit sã achiþi facturi,taxe, servicii comune cu alþii. Pe de altã partese va încheia o etapã privitoare la câºtigurileprovenite de la ºi prin alþi. Sunt ºanse bune dea rezolva chestiunile specifice moºtenirilor,partajelor, documentelor financiare ºi relaþiilorcu instituþiile financiare. Prudenþã ºi rãbdare!Activitãþile culturale pot fi frecvente. Rafineazã-þi sufletul prin lecturi deosebite, prin vizionareaunor filme bune ºi prin dialoguri cu oamenierudiþi. Planuri de cãlãtorii ºi de studii. Multãforfotã în plan socio-profesional în a doua partea sãptãmânii.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Relaþiile parteneriale te solicitã din plin înaceastã sãptãmânã. Discuþii ample, deciziirapide, schimbãri definitive atât în relaþia decuplu, cât ºi în relaþiile de colaborareprofesionalã. Ceva se încheie, ceva începe. Fiiprudent ºi evitã deciziile luate în grabã sau subprimul impuls. Apar cheltuieli pe facturi, taxe,servicii comune cu alþii. Verificã orice documentfinanciar. A doua parte a sãptãmânii evidenþiazãrelaþiile cu strãinãtatea ºi planurile de cãlãtorie.Discuþii importante cu persoane strãine.Vorbeºte cât mai puþin.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Eºti hotãrât sã schimbi ceva în programul tãude viaþã. Ai nevoie de a selecta prioritãþile ºi dea introduce în mod constant în fiecare zi,momente de relaxare. Sãnãtatea este foartevulnerabilã, astfel cã vrei, nu vrei vei fi nevoitsã te îngrijeºti corespunzãtor. Pe de altã parte,rãscolirile sufleteºti se datoreazã conflictelor dinzona profesionalã, conflicte pe care le simþi, darnu sunt vizibile, ele desfãºurându-se,deocamdatã în culise. Prudenþã, rãbdare,toleranþã! Partenerul de viaþã îþi este alãturi ºibine ar fi sã-i acorzi atenþie ºi încredere.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Relaþiile sentimentale îþi solicitã atenþia. Esterost de discuþii ample cu persoana iubitã ºi cucopiii. Se finalizeazã o etapã, se deschide o alta.Este momentul sã-þi remodelezi concepþiileprivitoare la iubire ºi implicaþiile ei. Permite-lecelor dragi sã-ºi rezolve treburile aºa cum credei de cuviinþã, iar tu implicându-te numai lacererea lor expresã. Intervine rutina cotidianãpentru treburile gospodãreºti, dar ºi la serviciuse contureazã sarcini de lucru noi. A doua partea sãptãmânii evidenþiazã relaþiile parteneriale ºicolaborãrile profesionale.

OBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(4 - 10 ianuarie 2018)Horoscop

pag. 14 informaþiiOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018

Leul plãteºte oalele sparte de politicieni

Radu Georgescu

Anul abia încheiat ar fi trebuitsã fie unul pozitiv pentru leu.Cu o a l i anþã s t abi lã laguvernare, cu una din cele maiimportante creºteri economicedin UE, ex is tau ce l e maifavorabile premise. Dar... Dupã un 2016 încheiat cu uncurs de 4,5471 lei, euro a scãzutîn 8 februarie la 4,4888 lei. Între timp, în noaptea de 31ianuarie/1 februarie a fost emisãcelebra OUG 13, care a provocatcele mai mari proteste de stradã dinultimii 27 de ani. Puþini credeau cã „mãmãliga”româneascã va avea tãria sã rãmânãîn stradã în ciuda frigului care seabãtuse asupra României. Chiardacã ordonanþa a fost retrasã, rãulfusese fãcut. Leul a devenit„victima” unor politicieni care auînceput prin a da vina pe propriulguvern (!), de unde ºi moþiunea decenzurã anti-Grindeanu, pemultinaþionale, pe finanþareastrãinã. Încã puþin ºi ar fi reapãrut„agenturilii strãine”. Dar acestea aulãsat locul „statului paralel”. Euro s-a stabilizat în dreptulpragului de 4,5 pentru câteva luni,dupã care scãderea constantã aîncrederii în performaþeleguvernamentale l-a dus spre 4,6lei. Creºterea salariilor bugetarilorºi a pensiilor în dauna investiþiilorîn infrastructurã, a împinsdeficitul de cont aproape depragul critic de 3%, adâncind, deasemenea, deficitul comercial,prin creºterea consumului,implicit a importurilor. Oficialii BNR au atras atenþiaîncã de la începutul lui 2017asupra faptului cã leul nu aveaspaþiu de apreciere, ca în alþi ani,ºi cã va fi mai atentã la niveluldobânzilor, odatã cu reducereavolumului de împrumuturi învalutã de la 65%, din totalul decreditare, la circa 40%. Pragul de 4,6 lei este depãºit laînceputul lui noiembrie, spre finalullunii fiind atins un nou maximistoric de 4,6551 lei. Cea mai mare parte a luidecembrie a fost calmã, datoritã

vânzãrilor de valutã la care aurecurs companiile care îºipregãteau sumele necesarepentru plata taxelor ºi impozitelordar ºi a bonusurilor salariale. Ultima sãptãmânã a anului agãsit leul decuplat de celelaltemonede din regiune, care s-auapreciat faþã de euro. De altfel, ceapolonezã a reuºit sã se apreciezede la 4,41, la finalul lui 2016, la4,18 zloþi, în timp ce cea maghiarãa încheiat anul în jurul praguluide 310 forinþi. Dupã mini-vacanþa de Crãciuncursul a urcat la 4,6515 lei iarultima ºedinþã a anului s-a deschisla 4,654 lei. Presiunea pecumpãrarea de valutã a provocatatingerea unui nou maxim istoric,de 4,6597 lei, însã cotaþiile euro ausãrit pânã la 4,674 lei, valori carenu au mai fost atinse vreodatã. Încordarea din piaþa valutarã s-a reflectat ºi la nivelul caselor deschimb bancare, unde euro sevindea între 4,71 ºi 4,738 lei. Media anualã de 4,55 lei folositãde guvern pentru proiecþia bugetarãdin 2018 pare a fi un reper fãrãvaloare, având în vedere situaþiaîncordatã din economie,nemulþumitã de „revoluþiile fiscale”care au bulversat atât patronatelecât ºi sindicatele. Membrii CFA România vãd ovaloare medie a euro în urmãtoareleºase luni de 4,6891, mizacrescând pentru orizontul de 12luni la 4,7329 lei. Nici segmentul monetar nu aratãmai bine, creºterea inflaþieiprovocând majorarea dobânzilor,obligând BNR sã împrumutebãncile comerciale, prin operaþiunide tip repo. Pentru cei de la CFA Româniaindicele ROBOR la trei luni va sãri înurmãtoarele 12 luni la 3,25%. Începând cu luna septembrie indiciiROBOR au reînceput sã creascã,dupã o lungã perioadã în care austagnat în apropierea nivelului de1%, în condiþiile în care creditareaîn lei a crescut mult mai rapid decâtcea în valutã. Indicele la trei luni, în funcþie de care

se calculeazã costul creditelor în leicu dobânda variabilã, care afecteazãîn mod direct nivelul ratelor laîmprumuturile de nevoi personale, aîncheiat anul trecut la 2,05%,comparativ cu 0,9% la finalul lui2016. Reamintim cã acest indice nua mai depãºit pragul de 2% dinnoiembrie 2013. Conform BNR, oeventualã creºtere la 4% ar pune îndificultate majoritatea companiilor ºiar frâna semnificativ investiþiile. La rândul sãu indicele ROBOR laºase luni, utilizat în calcululdobânzilor la creditele ipotecare, aîncheiat 2017 la 2,27%, faþã de1,11% la finalul celui precedent. Ajutat de evoluþiile de pe pieþeleinternaþionale, unde dolarul ºi franculelveþian au pierdut teren în faþa euro,leul s-a putut aprecia faþã de acestea. Ultima ºedinþã din decembrie aadus un curs al dolarului de 3,8915lei, comparativ cu 4,3408 lei laînceputul anului, în timp ce franculelveþian a coborât de la 4,2210la 3,990 lei. De la 1,04 dolari, la începutul anului,atunci când moneda americanãbeneficia de suportul investitorilor,care mizau pe cele trei majorãri aledobânzii-cheie a Fed din 2017 darºi pe optimismul privind politicaeconomicã a noului preºedinte alSUA, la sfârºitul lui decembrie euroa urcat pânã la 1,2026 dolari,maximul ultimelor trei luni, pieþeleamericane închizând 2017 la1,2005 dolari.

Deprecierea monedeiamericane a fost un avantajpentru mãrfurile denominate îndolari, care au beneficiat, deasemenea, de redresareacomerþului ºi a cererii mondiale. Bitcoin, marea surprizã a ultimilorani, a încheiat 2017 la o valoare de14.310,94 dolari, recuperând o partedin pierderile suferite dupã decizialuatã de autoritãþile sud-coreene dea interzice schimburile anonime decripto-monede ºi de a întãri luptaîmpotriva utilizãrii acestora înscopul spãlãrii banilor.Analiza cuprinde perioada 3 ianuarie– 29 decembrie 2017.

Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentru Agriculturã(APIA) aduce la cunoºtinþapublicului larg cã prin colaborareadintre Ministerul Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale ºi MinisterulApãrãrii Naþionale, destinatãrealizãrii serviciilor deaerofotogrammetrie ºi realizare deortofotoplanuri color, instituþianoastrã a reuºit sã respectetermenele în îndeplinireaactivitãþilor pe care România, prinAPIA, ºi le-a asumat pentru anul2017, condiþie indispensabilãpentru absorbþia fonduriloreuropene alocate schemelor desprijin în domeniul agriculturiiîntr-o proporþie consistentã.

Astfel, pe parcursul anului 2017,datoritã bunãvoinþei ºiprofesionalismului de care au datdovadã structurile de specialitate dincadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale,s-a reusit aerofotografierea,producerea de ortofotoplanuricolor ºi recepþionarea de cãtreAPIA a unei suprafeþe de 99.169de kilometri pãtraþi (din suprafaþatotalã a þãrii de 240.323 kmp), aceastafiind cea mai mare suprafaþãaerofotografiatã ºi procesatã îndecursul unui an, de la începutulcolaborãrii între cele douã ministere. Prin realizarea ortofotoplanurilorcolor pentru aceastã suprafaþã, s-areuºit înlocuirea ortofotoplanurilorvechi ºi recuperarea întârzierilor pecare statul nostru le înregistrase înachiziþa acestora. Actualizareaperiodicã a Sistemului deidentificare al parcelelor agricolepe baza de ortofotoplanuri noi areca obiectiv principal creºtereacalitãþii identificãrii suprafeþeloragricole utilizate de fermieri înscopul depunerii unor cerericorecte în conformitate cumodificãrile survenite în teren.

SERVICIUL RELAÞII CUPUBLICUL ªI COMUNICARE

INFORMARE DE PRESÃ

APIA a reusitaerofotografiereaunei suprafeþe de

99.169 de kilometripãtraþi

sportOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018 pag. 15

Fãrã fotbal în ligile naþionaledin 2013, judeþul Mehedinþi a mairãmas reprezentat în Liga a II-a doarde 2 jucãtori, ambii fiind la debutulîn eºalonul secund. Dacã mijlocaºulIonuþ-Viorel Coadã, fost junior laCSS Drobeta Turnu Severin, a ajunsîn varã la ASU PolitehnicaTimiºoara, dupã ce a jucat sezonultrecut în Liga a III-a, la UTA Arad II,portarul Dalin - Alexandru Munteanua debutat la Ripensia Timiºoara, îneºalonul secund. Acesta a apãrat în5 meciuri, în turul sezonului actual,fiind integralist cu MetaloglobusBucureºti (4-1), Academica Clinceni(1-2), ªtiinþa Miroslava (0-3),Foresta Suceava (2-1) ºi LuceafãrulOradea (4-4). Nãscut pe data de 6 iunie 1997, înmunicipiul Orºova, Munteanu a maiapãrat la CSS Drobeta Turnu Severin(2008-2013), Chelsea Bucureºti(2013-2015), Sporting Roºiorii de Vede(2015-2016) ºi Naþional Sebiº (în returulsezonului trecut din Liga a III-a). “Ziua debutului la Ripensia a fost unaspecialã pentru mine. Am trãit cel maiimportant moment al carierei. Mã simt

Pregãtite de PetronelaNaum, junioarele III de la CSSDrobeta Turnu Severin au punctajmaxim în Seria E ºi sunt deja calificatela turneul semifinal al CampionatuluiNaþional de Handbal. La ultimulturneu din faza grupelor, disputat înoraºul natal, chiar înainte de Crãciun,severinencele au câºtigat la pas toatecele 4 jocuri, în care au întâlnitUniversitatea FEFS Craiova (39-35),CSS Corabia (42-25), CSS Petroºani

Mehedinþiul, reprezentatîntre buturi dupã un deceniu

minunat sã joc într-oasemenea atmosferã. Vãdaþi seama, pânã acumam evoluat doar la junioriºi Liga a III-a, astfel cã ammari emoþii de fiecaredatã când intru în teren,mai ales din dorinþa de aavea o evoluþie cât maibunã. Visul meu e sãajung în Liga I, dar pentrua ajunge acolo trebuie sãapãr cât mai bine laRipensia. În strãinãtate mi-ar plãceasã joc în Anglia, însã nu mã prea ajutãtalia, dar îmi place ºi campionatulitalian”, a declarat orºoveanul DalinMunteanu. Ultimul portar originar dinMehedinþi care apãrase în ligasecundã fusese severineanulAdrian Nedelcea, la Building VânjuMare, în sezonul 2006-2007. În returul sezonului trecut, portarulseverinean Ricardo Filip, fost junior ºiel la CSS Drobeta Turnu Severin, s-aaflat în lotul echipei ASU PolitehnicaTimiºoara, pentru care n-a apãratînsã niciun minut, motiv pentru carei-a fost reziliat, în varã, contractul.

În prezent, în Liga a III-a, portarul

severinean Adelin Iliescu (19 ani)(foto), fost internaþional de juniori,

apãrã la ªoimii Lipova, iar Ricardo Filip(20 ani) a ajuns la AFC OdorheiuSecuiesc. Severineanul Ionel Miºu s-a aflat ºi el în lotul liderului din seria4 a Ligii a III-a, ACS ªirineasa, însãn-a prins niciun minut, iar în aceastãiarnã a fost transferat de echipa dejuniori U17 a Centrului de PregãtireTârgu Mureº. La juniorii U19 de laRipensia apãrã mehedinþeanulAlexandru Ciutã (17 ani), fost la ACSLuceafãrul Drobeta.În Liga I, niciun portar originar din

Mehedinþi n-a apãrat vreodatã!Mircea OGLINDOIU

Maxime pe semicercClasamentul seriei E

1. CSS Dr.Tr.Severin 18 18 0 0 597-359 422. LPS Slatina 18 14 0 4 430-312 353. Univ. FEFS Craiova 17 13 1 3 607-445 344. CSS Petroºani 18 9 2 7 470-392 255 Univ. FEFS Craiova II 18 9 2 7 495-488 226. HCM Craiova 17 7 2 8 486-429 227. CSS Craiova 18 6 2 10 470-476 188. CSM Vulcan 17 4 1 12 372-341 129. CSS Corabia 17 1 0 16 262-611 2

(23-17) ºi LPS Slatina (25-22). Dupãturneul desfãºurat în Polivalenta dela Dunãre, elevele Petronelei Naumau ajuns la 18 victorii consecutive.“Pentru noi, a fost cel mai greuturneu, fiindcã, în decurs de doar 4zile, am întâlnit echipele clasate pelocurile 2, 3 ºi 4, dar am fostdeterminate ºi am încheiat ºi acestturneu fãrã înfrângere. Mai sunt jocuride disputat, dar eu cred cã suntemdeja calificate la turneul semifinal, de

pe primul loc.M u l þ u m i md o a m n e iprofesoare Naumpentru cã ne-aadus la acest

nivel”, a declarat cãpitanul RalucaBãghinã. Lotul echipei severinene le

mai cuprinde pe: Andreea Vlãdioiu,Amelia Cotoroianu, CristinaSipoteanu - Roxana Gheorghiceanu,Mãdãlina Perju, Gabriela Istratie,Andreea Puicã, Alesia Pîrjan,Alexandra Adam, Ani Baroga,Adelina Mitroi, Amalia Butaliu ºiLorena Vîlsan.

Lucrãrile de construire a sfântului lãcaº au fost coordinate de preotulIulian Vãtuiu, fiu al satului, unul dintre copiii lui nea Tetea Vãtuiu, un omonest ºi respectuos cu enoriaºii. Clopotul bisericii a fost adus în anul1942 în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial de cãtre trei participanþi,din Basarabia pe calea feratã, pe nume, Gheorghe Blindu (tatãl ctitorului),Nicolae Bãicuºi ºi Nicolae Anghel. Din pãcate ctitorul Emilian Blindu amurit la scurt timp dupã sfinþirea bisericii. Odihnã vesnicã ctitorului !

Prof. Constantin Draghici

DESPRE SATUL LUMNIC M. O.

Urmare din pag. 12

publicitateOBIECTIV mehedinþean 04 - 10.01.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mãmehedinþenii mei cetitori deObiectiv, vã spun ºi io La Mulþi Aniºi sã vã poarte paºii pe unde n-aþimai fost, sãnãtatea sã vã fie alãturiºi cei dragi asemenea. Acuma, cãintrarãm de fro câteva zile în noulan, sã trecem la ale noastre, sãvedem ce an ne aºteaptã ºi cumîl ducem. ªi apoi o sã vedem ºiunde ne duce el. Mã nepoate, sã fârºi 2017 înartificii, lumini pe strãzi, ºampanieºi tot ce trebe, da acuma când oveni notele de platã, sã te þii ce stãmde calcule. Cã al lu Zbanghiu sã ºiapucã, cã ãsta mai nerod cum e,cumpãrã mai întâi o roabã, apoi luãfro douãzeci de sticle de ºampanie,mai umplu fro zece cu apã coloratãºi le pusã în roabã, cã aºa a vãzutel cã sã poartã pin oraºele mari. Sã-l vezi pe al lu Zbanghiu peCriºan, cu roaba de ºampanie dupãel, de ziceai cã e cel puþin vreunemir de prin Orient, aterizat pinSeverin. Mã fraþilor, sã þineau ãºtiamici dupã el, da el nimic, le maiarãta sticlele cu apã coloratã ºi lespunea cã le pot încerca, da dupãmiezu nopþii. Pã da, iarã cânddesfãcurã ºampaniile cu apã, al luZbanghiu zisã cã alea sunt pentruãia mai mici, cã n-au voie cu alcool.Descurcãreþ al lu Zbanghiu, bagsamã aºa o sã-i meargã tot anu. Acuma, odatã cu Revelionuãsta, mai venirã ºi ai noºtri plecaþipe te miri unde, mai venirã peacasã, pi la neamuri, pi la rude, pila naºa Reta venirã o droaie denepoþi, de pin Spania, de pin Italia, nea Mãrin

Sucã, al lu Zbanghiu ºi ºampaniile cu apã,nea Aladin pe pârtie ºi nea Daea pe ring

de pin Franþa. Numai ºtiai la care sãte þii, unu întrebaîntr-o limbã, alturãspundea în alta.Acuma, când sãplece, pleacã dacãpoþi, cã la câþi auintrat, nu pot sãiasã toþi deodatã. Acuma, uniivenirã, da ºi alþii dila noi plecarã. Pãda, sã dusãrã pesteDunãre, cã cicãRevelionu la veciniisârbi iote cã e mai distractiv, cã eila distracþie nu sã joacã, ºtiu ce ºicum. ªi în plus, ei fac Revelionuodatã pentru noi ºi odatã pentru ei.Acuma, când o veni rându lor, maimergem odatã, sã vedem dacã allor e mai special ca al nostru.

Mã nepoate, turiºti avurãm, daprea puþini, cã cei mai mulþi trecurãde noi ºi sã oprirã ori la Herculane,ori pe Clisura Dunãrii, cã cicã acoloe aeru mai rãsfirat. Rãsfirat iera aeruºi pi la Baia di Aramã, da n-avu

nea Rafael fonduri sã terminepârtia de sãniuº. Cã nu i-a datjudeþu, zâce ‘mnealui. Pã da, cã aºa fãcurã ºi ai noºtrialeºi, puþini petrecurã pin oraº,majoritatea o luarã care încotro.Pã sã-i fi vãzut pe unii pi la Bansko,

în miez de noapte, cum sãbucurau de anu nou, mai ceva cade o asfaltare sau de creareavreunui loc de muncã pin judeþ. Cât despre nea Daea, ãl maimehedinþean ministru, ce sã mai

zicem, cã în noaptea dintre ani abia îlmai vedeai printre meseni, era tot ringude dans numai al lu ‘mnealui, nu-lîntrecea nimenea la joc ºi voie bunã. Aia e, mã fraþilor, intrarãm în anuãsta nou ºi ãi de sã aflã la Putere înjudeþul nostru nu rezolvarã douãmari probleme. Prima mareproblemã este la Casa Judeþeanãde Pensii Mehedinþi, unde plãtimdoi directori executivi, iarnemulþumirile pensionarilor parcã-s mai multe. A doua problemã estela Direcþia Veterinarã, underãzbunãrile sã þân lanþ, cei maiafectaþi fiind medicii tineri care s-au trezit cu contractele anulate. Astaîn timp ce octogenarii cu trecere lanoua conducere veterineazã pemulþi bani publici. Da, despre toate astea ºi altele ces-au adunat, vom mai vorbi, poatesã implicã ºi organele abilitate.

Aºa cã sã auzim de bine ºi,pãnã data viitoare, sã fiþi iubiþiºi optimiºti!