Anul XX 16 pagini * 1,00 le u 23 AUGUST 2018 Nr. 942...

mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 942

23 AUGUST 2018 16 pagini * 1,00 leu

Prefectul Nicolae DRÃGHIEA acondus ºedinþa Comitetului Consultativde Dialog Civic pentru ProblemelePersoanelor Vârstnice Mehedinþi. Subiectul dezbãtut la ordinea de zi avizat prevenirea infracþiunilor contrapatrimoniului pentru reducerea riscului

ªedinþa Comitetului Consultativ deDialog Civic pentru problemele

persoanelor vârstnice din Mehedinþi

Festivalul Medieval al CetãþiiSeverinului a ajuns la a treia ediþie

de victimizare a persoanelor vârstnice,concluzionându-se cã la niveluljudeþului nostru rata criminalitãþii a cãrorvictime sunt persoanele vârstnice estenesemnificativã faþã de numãrul total alinfracþiunilor ºi faþã de alte judeþe dinþarã.

pag. 2

CONTINUARE ÎN PAGINA 7

Publicul este aºteptat la Cetatea Severinului, unde pe parcursul a trei zile, între 31 august ºi 2 septembrie 2018, va fi întâmpinat de cavaleri ºi

domniþe, cu dansuri, spectacole cu foc ºi lasere, cai, pantomimã, ºcoli delupte, teatru ºi concursuri pentru copii, muzicã medievalã, tir cu arcul,pãsãri de vânãtoare, ateliere de gastronomie medievalã, de artã textilã,

fierãrie, pielãrie, dulgherie, caligrafie, ateliere de magie, animaþiimedievale.

amãnunte în pagina 5

“Podeni - CentenarulMarii Uniri

(1918-2018)”Podeni, Mehedinþi

Virgil Popescu îl atacãdur pe consilierul

Vioricãi Dãncilã

pag. 3

PORÞILE de LUTale României. 300

de milioane de euroTOCAÞI pentru o

retehnologizare decare NU ERA

NEVOIE (2)

pag. 4

pag. 6

Acum o jumãtate deveac...

pag. 8„Bilete de papagal”

pag. 8

Un preºedintenevirusat

Alexandru Slavoia, elev în clasa a X-a la Colegiul Naþional „EmanuilGojdu” din Oradea, a fost medaliat cu argint. Colegii sãi de echipã,Florian-Chiriac Cãlina (clasa a XII-a/Colegiul Naþional „Fraþii Buzeºti”din Craiova), Andrei-Mircea Lupuleasa (clasa a XI-a/Colegiul Naþionaldin Iaºi) ºi Andrei Marin (clasa a X-a/Colegiul Naþional de Informaticã„Tudor Vianu” din Bucureºti) au fost premiaþi cu medalii de bronz.

Lotul olimpic al României a continuat seria performanþelordesebite la Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþe ale Pãmântului(International Earth Science Olympiad - IESO), reuºind sã obþinãºi la ediþia din acest an patru medalii: o medalie de argint ºi treimedalii de bronz.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: [email protected];[email protected]

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Consilierul prim-ministruluiViorica Dãncilã – Darius Vâlcov, decâteva zile tot aruncã cu acuzaþii dureîn stânga ºi dreapta, fie la adresapreºedintelui României, fie lapersoane fãrã nume, dar care s-arputea face vinovate de înaltã trãdaresau de alte fapte penale. ªi-a dat cupãrerea pe problema gazelor, pe legeaoffshore ºi alte chestiuni, care în modnormal nu intrã în atribuþiile sale. Dupã toate aceste ieºiri publice,preºedintele PNL Mehedinþi, deputatulVirgil Popescu îi dã o replicã durã: “Omul din umbrã ºi plin de umbre,consilierul condamnat al premieruluiRomâniei, Darius Vâlcov vine cuacuze ºi acuzaþii, care mai de care maipompoase, cã poate aºa o sã uitãmde nebunia creatã de PSD în ultimelezile. El poate încerca, dar asta nuînseamnã cã noi restul înghiþim ceîncearcã el sã ne vândã drept adevãr.Pe scurt despre legea offshore: formaadoptatã, adicã cea preferatã de LiviuDragnea, nu este una bunã. A

Virgil Popescu îl atacã dur peconsilierul Vioricãi Dãncilã

recunoscut asta chiar Liviu Dragnea,care ar fi vrut sã o modifice prin OUG.Între timp preºedintele Klaus Iohannisa retrimis-o la Parlament ºi aºa cumam mai spus, sper cã de data aceastachiar vom face o lege bunã. De aceeaDarius Vâlcov, dacã tot nu mai existãnicio regulã moralã în þara asta, sã îºifacã treaba de consilier, nu sã se deadrept mare vizionar, gata sã conducãþara. Chiar ne-am sãturat de oamenicondamnaþi de fapte penale, care sedau mari iubitori de þarã ºi popor”, ascris preºedintele PNL Mehedinþi pepagina personalã de Facebook.

La invitaþia inspectorului ºefal Inspectoratului Judeþean dePoliþie Mehedinþi, prefectuljudeþului, Nicolae DRÃGHIEA, aparticipat împreunã cu preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin GEORGESCU, la inaugurareaPostului de Poliþie Dumbrava. Postul de Poliþie Dumbrava vafuncþiona într-o clãdire nouã ºimodernã, dotatã cu toate utilitãþileprevãzute de standardele europene. Investiþia a fost realizatã cu fondurirepartizate de cãtre Ministerul

Post de Poliþie - inaugurat înComuna Dumbrava

Vieþile noastre de zi cu zi,dacã privim lucrurile sub speciaminimei corectitudini, au parte demultã... toxicitate, din pãcate.Generaþiile noastre vieþuiesc sub unstres fãrã precedent . Ne lovim maila tot pasul de aspecte ce se potînscrie lejer în zona toxicitãþii:birocraþie enervantã, instituþiiîngãlate, legi amestecate, miciincorectitudini de tot felul, nepãsare,nedreptãþi, oameni dificili de care neciocnim, nesimþire, plus unbombardament mediatic uriaº, dincare vedem, zi de zi, zbierete, acuze,mutre ultragiate, violenþã de limbajºi comportament. E o toxicitate colosalã în mediulîn care respirãm, ºi ne-am obiºnuitaºa, sub aceastã presiune constantãºi profund nesãnãtoasã. În plus de toate nici alimentaþianoastrã de toate zilele nu e ce artrebui sã fie. Dacã ne raportãm la anii‘60 - ‘70 ai secolului trecut, deexemplu, sigur cã mâncãm mai mult,mai multe, cã oferta alimentarã areo diversitate excesivã ºi fascinantã.Dar mâncãm mai sãnãtos? Nu credcã mâncãm mai sãnãtos, mai binedecât o fãceau pãrinþii noºtri cânderau tineri, deºi nu aveau atâtealucruri prin frigider. Am vãzut zilele trecute undocumentar ale cãrui date erau purºi simplu dramatice, referitor la rata

Asediul toxicitãþiide obezitate din Statele Unite aleAmericii, ºi câþi copii sunt dejaafectaþi. Cifrele sunt îngrozitoare. Aizice cã nu e mare lucru, dar dacãpui obezitatea în corelaþie cu douãaspecte fundamentale, ºi anumecosturile medicale legate de tratareabolilor din siajul obezitãþii, dar ºi cudatele legate de incapacitatea demuncã ºi susþinerea sistemului depensii, când pui în ecuaþie acestelucruri, ei bine, atunci îþi dai seamace ravagii face de fapt toxicitateaalimentarã cãreia îi cãdem pradãdeja ºi noi, ºi copii noºtri. ªi îi cãdem pradã pentru cãindustria alimentarã e uriaºã,monstruoasã, lipsitã de scrupule, nudoar prin toþi aditivii ºi tot zahãrulpus în alimente, ci ºi prinmonstruoasele campanii publicitarece le desfãºoarã metodic, clipã declipã, la tv ºi pe stradã. Aproape cãnu poþi vedea un film fãrã sã fii atacatde reclame. Nu poþi merge pe stradãfãrã sã vezi un afiº ceva, o reclamãla x sau y produs. E monstruoasã pentrucã îi cadvictime tinerii, copii. Îi vezi cãînfulecã toate prostiile din toatepungile ºi cã beau tot felul de bãuturienergizante, carbogazoase, ºi nureuºim sã-i convingem cã nu le facbine, odatã ce e plin de reclame, deimagini cu vedete care desfac doze,pungi, ºi zâmbesc seducãtor. Suntsigur cã respectivele vedete nuconsumã aºa ceva. Dar industriaalimentarã îi plãteºte regeºte, aºacã fac reclame. Nu doar în America se întâmplãaceste lucruri. Odatã cucocacolonizarea României, se petrecºi la noi. Trãim sub asediulproduselor ºi al toxicitãþii. ªi netrebuie mult discernãmânt ºi multãfermitate ca sã ne ferim, cât putem,de acest asediu al toxicitãþii.

Afacerilor Interne inspectoratuluijudeþean de poliþie, astfel cã, din punctde vedere al condiþiilor de lucru, locuitºi dotare utilitarã, acest post devine celmai modern din judeþ. Prefectul Nicolae DRÃGHIEA a spus,în alocuþiunea rostitã, cã asemeneainvestiþii sunt în atenþia ministruluiCarmen Daniela DAN, dar cã eficienþaacestor structuri trebuie sã seregãseascã în colaborarea pe plan localcu autoritãþile, celelalte instituþii ºicomunitate, rezultatul fiind un climatulsocial stabil. Biroul de presã

Biroul de presã

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 3

PORÞILE de LUT ale României.300 de milioane de euro TOCAÞI pentruo retehnologizare de careNU ERA NEVOIE (2)

continuare în numãrul urmãtor Mihnea-Petru Pârvu

Teodor Abagiu

Începuturile devalizãrii Porþile de Fier I are ºasehidroagregate, ºase turbine, peînþelesul oricui. Sârbii au la fel. Lanoi au fost retehnologizate toate, laei doar patru. Cu toate acestea, într-o funcþionare normalã a celor douã„aripi” ale PF I sârbii produc maimultã energie ca noi. Iar în timp ce noi am plãtit 300de milioane de euro elveþienilorde la Shulzer, vecinii noºtri auales o modernizare cu firmaconstructoare, din Rusia ºiplãtesc la jumãtate. Turbinelenoastre au fost fãcute trei laReºiþa ºi trei în URSS. Sârbiiau cumpãrat doar de la ruºi.

La ei s-a organizat o licitaþie, la cares-a prezentat ºi Shulzer ºi a pierdut-o. La noi s-a mers pe „încredinþaredirectã”. Documentul a fost semnatde rãposatul ministru de Finanþeþãrãnist, Ulm Spineanu, la care avenit mapa pe timpul când premierulVictor Ciorbea era plecat într-o vizitãîn Germania. Co-semnatar a fost ºiCãlin Popescu Tãriceanu care era,pe atunci, ministrul Industriilor.Retehnologizare cu 13 ani înaintede expirarea garanþiei „Garanþ ia datã de f i rmaruseascã, la recepþia lucrãrii, în1972, era de 30 de ani, urmândsã expire în 2002. Garanþia a maifost prelungitã cu încã zece ani!Noi am început retehnologizareahidrocentralei cu 13 ani înaintede expirarea duratei de viaþãestimatã. Sârbii au mers chiarmai departe exploatând-o, aºaexpiratã cum era, pânã acum cinciani!”, se enerveazã, din nou, liderulde sindicat. Cristinel Popescu zice, ºi ºtie cespune, cã, din punctul sãu devedere nu era nevoie deloc de oretehnologizare, ci de o reparaþiecapitalã cu oarece modernizãri. Atât.Bani aruncaþi pe apa Dunãrii: „Nutrebuia schimbatã parteamecanicã, adicã fix turbinele. Eranecesar de modernizat doar parteaelectricã a centralei. Adicã panouri,automatizãrile, dulapurile electriceetc. Lucruri care s-au fãcut, da’ cuun preþ mult mai mare! O reparaþie

capitalã costa 100 de milioane deeuro. ªi noi am plãtit triplu. Astanumai la PF I”.15% din energia electricã produsãla noi Ca sã se înþeleagã importanþastrategicã a hidrocentralelor dinjudeþul Mehedinþi sunt necesarecâteva cifre. Hidroelectr ica,mamutul energetic sub tutelacãreia funcþioneazã PF I ºi PF II,asigurã 25-30% din necesarulenergiei electrice din toatã þara,iar cele douã hidrocentrale asigurã40% din Hidroelectrica. Adicã 10-15% din consumul naþional. Sprecomparaþie, centrala atomo-electricã de la Cernavodã e laacelaºi nivel cu producþia PF I ºiPF II. Cristinel Popescu scoate unRaport al Curþii de ConturiBucureºti, din 2005, în care se aratãfoarte clar cã obiectivele asumateprin HG 447, din 28 august 1997 ºicontractele, ulterioare, deretehnologizare, nu s-au îndeplinit. „Înperioada 2005-2011, perioadã în careeu am monitorizat datele de la PF I,partea românã a produs cu peste treimilioane de MW/h decât sârbii carenu începuserã retehnologizarea!”,citezã el din raport. Un amãnunt deloc neesenþialconstã în faptul cã directorul IT ºi decomunicaþii al Hidroelectrica poartãnumele deYugo Neumorni. Poate nuspune nimic multora. Dar acest om,

cetãþean rus, care are accesnelimitat la toate informaþiilestrategice din companie, este fostuldirector al firmei Vimetco, deþinutãde oligarhul rus Vitali Matchitski,cel care deþine ALRO Slatina ºi unuldintre intimii defunctului om deafaceri israelioano-spaniolo-elveþian Mark Rich. Adicã nimenialtul decât pãrintele GlencoreInternational, societate multinaþionalãcare se ocupã, în principal deexploatarea resurselor naturale peplan mondial. Adicã de cereale, petrolºi minereuri. Firmã care l-a avut careprezentant în Balcani pe celebrulspion bulgar Stamen Stanchev.„Sunt limpezi astfel uriaºele interesestrãine ca lucrurile sã nu meargã bineaici, la noi în þarã, ºi sã se importeenergie la preþuri mult mai mari!”, ne-au declarat niºte persoane importantedin Ministerul Energiei ºiHidroelectrica.O idee elveþianã: au mãrit debitulde apã ºi au stricat o turbine Practic, pe înþelesul tuturor, statulromân le-a dat elveþienilor de laShulzer – care ºi-au schimbatdenumirea în WA Tech ºi, apoi, înAndritz – o bijuterie energeticã pecare aceºtia au stricat-o. Spreexemplu, intrã în detalii CristinelPopescu ºi Sorin Viaºu, pentru aputea obþine creºterea puteriienergetic, elveþienii nu au fãcut altcevadecât sã mãreascã debitul de apã

consumat. „Pentru asta, au modificatpalele turbinelor micºorând distanþadintre rotor ºi camera rotoricã. Pentrucã vorbim de dimensiuni foarte marirotorul nu se mai încadra. S-a ajunsla 10 milimetri, din cei 25 cât avea.Asta a dus la fisurarea camereirotorice la Turbina 3 ºi chiar ladesprinderea unor bucãþi din ea”,explicã Sorin Viaºu.

Interesul „Bãieþilor deºtepþi” Sorin Viaºu este convins, ºi aremormane de documente în sprijinulconvingerilor sale, cã intrarea îninsolvenþã a Hidroelectrica, în2012, a fost în interesul „bãieþilordeºtepþi” din energie: „Pentru ei numai era rentabilã aceastã societatepentru cã, cu un an înainte, înnegocierile pentru preþul de vânzareal Mega-Watt-ului pe orã seajunsese la 165 de lei. Adicã exactcu cât vinde acum Hidrolelecticape piaþa liberã”. În completare vineºi Cristinel Popescu: „Fostuladministrator judiciar RemusBorza i-a mai fãcut un bine„bãia tu lu i deºtept” BogdanBuzãianu plãtind 268 de milioanede euro pentru retehnologizareade la PF II, din suma totalã de280 de milioane de euro! Banicare ar fi ajuns pentru zece turbineiar Borza a plãtit pentru ºapte”.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018pag. 4

Ion I.C. Brãtianu (20 august1864 – 24 noiembrie 1927) a fostun om politic român, care a jucat unrol de primã importanþã în MareaUnire din 1918 ºi în viaþa politicãdin România modernã. Dominând cu autoritate viaþapoliticã din România timp de douãdecenii, Ion I. C. Brãtianu a fost unadintre cele mai complexe ºicontroversate personalitãþi politicedin istoria României. Viaþa saaproape s-a confundat cu aceeaa Partidului Naþional Liberal, pecare l-a condus ºi prin care s-arealizat ca om politic. Ion I. C. Brãtianu a fost de cinciori preºedinte al Consiliului deMiniºtri - mai mult decât oricinealtcineva -, de trei ori ministru deinterne, de douã ori ministrul alapãrãrii naþionale ºi de douã oriministru al afacerilor externe. A fost preºedinte al Consiliului deMiniºtri în momentul intrãriiRomâniei în Primul Rãzboi Mondial,

Ion I.C. Brãtianu

conducând þara în momenteledificile ale retragerii în Moldova. În1922, dupã ce avuseserã locrealizarea ºi recunoaºterea MariiUniri, a preluat guvernarea,asumându-ºi reforma agricolã ºivotarea noii constituþii din 1923. În afarã de a fi un politicianimportant al României în timpulanilor critici 1876–1888, Ion C.Brãtianu fost ºi scriitor. Pamfletelesale politice în francezã: Mémoiresur l’empire d’Autriche dans laquestion d’Orient (1855), Réflexionssur la situation (1856), Mémoire surla situation de la Moldavie depuisle traité de Paris (1857) ºi LaQuestion religieuse en Roumanie(1866) au fost bine primite la Paris.

“Podeni - Centenarul Marii Uniri(1918-2018)” Podeni, Mehedinþi

“Podeni – CENTENARULMARII UNIRI” este numele sub care s-aderulat în aceastã sâmbãtã, simpozionuldedicat aniversãrii celor 100 de ani de laMarea Unire de la 1 Decembrie 1918. Aleºi oameni de culturã,reprezentaþi ai autoritãþilor locale ºijudeþene, s-au întâlnit sâmbãtã 18august 2018, la cãminul cultural dinlocalitatea Podeni, judeþul Mehedinþipentru a participa la o sesiune decomunicãri ºtiinþifice ºi academice. Aceastã manifestare, ce face partedin cadrul ciclului de acþiuni dedicateaniversãrii celor 100 de ani de laMarea Unire, se aflã la prima ediþie,fiind organizatã la îndemnuldomnului col. (r) dr. Nicolae Cheiþã,fiu al acestei localitãþi, susþinut deConsiliul Judeþean ºi Local. Festivitate a început la orele dimineþiiprin oficierea slujbei de Te Deum, decãtre Preasfinþitul Pãrinte Nicodim,Episcopul Severinului ºi Strehaiei,având alãturi un ales sobor de preoþi. În continuare programul a cuprinsalocuþiunile autoritãþilor judeþene, osesiune de comunicãri ºtiinþifice,lansarea cãrþii „Comuna Podeni,oameni ºi locuri” a profesoruluiHaralambie Lupulescu ºi vernisajulexpoziþiei folclorice. Toþi cei prezenþi au punctat în cadrulsecþiunii de comunicãri ºtiinþifice câtevadintre cele mai importante evenimentedin istoria bimilenarã a comunei, printrecare cel mai important fiind traseul dedrumeþie parcurs de Regele Mihai (peatunci Principe, Voievod de Alba Iulia)cu clasa palatinã, de la Podeni laHerculane, în urmã cu 80 de ani. Pentru cã un simpozion de oasemenea avengurã nu se limiteazã

doar la atât, invitaþii au avut plãcereade a se bucura de un moment artistic,“Marea Unire în cântec” susþinut degrupul folcloric “Izvoraºul” alEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei, iarîn încheiere a avut loc ceremonia dedezvelire a unei plãci comemorativededicatã vizitei Regelui Mihai I alRomâniei la Podeni, completatã demomentul artistic, „PE URMELEREGELUI MIHAI- LA BOLOVANU“.

Marian Gherghinescu

Biroul de presã

Sesiune de depunere aproiectelor de auxiliare

didactice în vedereaaprobãrii/avizãrii

(22-31 august 2018)În perioada 22-31 august 2018,se desfãºoarã o nouã sesiune de

depunere a proiectelor deauxiliare didactice în vederea

aprobãrii/avizãrii de cãtreMinisterul Educaþiei Naþionale

(MEN)/Centrul Naþional deEvaluare ºi Examinare (CNEE).

Potrivit reglementãrilor în vigoare,MEN, prin CNEE, efectueazãverificarea criteriilor de conformitateºi propune pentru aprobare, anual,în douã sesiuni, lista auxiliarelordidactice disponibile pentruutilizarea în sistemul de învãþãmântpreuniversitar. Durata maximãpentru derularea procesului deavizare/aprobare este de 30 de zilede la Continuare în pag. 15

actualitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 5

Deputata PSD de Mehedinþi,Alina Teiº, a participat la sfârºitulsãptãmânii trecute, alãturi deprefectul judeþului Mehedinþi,Nicolae Drãghiea, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu, PreasfinþitulPãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei, importanþioameni de culturã, la Simpozionul„Podeni – Centenarul Unirii”, care

Deputata Alina Teiº:„Voi sprijini organizarea primului Festival de Folclor «Constantin Gherghina»”

a avut loc în localitatea Podeni dinjudeþul Mehedinþi. Evenimentul a cuprins, printre altele,o sesiune de comunicãri ºtiinþifice, darºi lansarea cãrþii “Comuna Podeni,oameni ºi locuri”, a profesoruluiHaralambie Lupulescu ºi vernisajulexpoziþiei folclorice. Simpozionul s-aîncheiat cu dezvelirea unei plãcicomemorative dedicatã vizitei RegeluiMihai I al României în comuna

Podeni. Tot cu acest prilej s-a vorbitºi despre organizarea primului festivalde folclor “Constantin Gherghina”, unfiu al zonei, marele trompetistmehedinþean fiind nãscut în satulGornenþi, comuna Podeni. Primaediþie a Festivalului “ConstantinGherghina” ar trebui sã aibã loc anulviitor, în data de 20 iulie. Alina Teiº a spus, referindu-se laacest eveniment, cã va sprijini dincalitatea sa de deputat al judeþuluiorganizarea acestui festival ºi cã artrebui fãcut mai mult pentru mareleartist mehedinþean ConstantinGherghina, dar ºi pentru aceastãfrumoasã zonã a judeþului Mehedinþi. “Când spui Podeni, spui cântec ºiistorie, spui mândrie ºi curaj. Amonorat invitaþia de a participa laSimpozionul «Podeni – CentenarulUnirii», un eveniment deosebit atâtpentru judeþul Mehedinþi, dar ºipentru aceastã frumoasã aºezare demunte cu oameni minunaþi. Cred cãeste de datoria noastrã ca aleºi sãfacem mai mult pentru aceastãfrumoasã zonã a judeþului.Propunerea domnului col. dr. Nicolae

Cheiþã de a organiza anul viitorprimul Festival de Folclor«Constantin Gherghina» mi s-apãrut una interesantã ºi binevenitã.Cred cã trebuie sã facem mai multpentru Constantin Gherghina ºipentru locuitorii din aceastã zonã.În calitate de parlamentar al judeþuluivoi sprijini organizarea acestuifestival, ca ºi orice iniþiative aledomnului primar Mihai Roatã careprivesc dezvoltarea saupromovarea zonei. Tot cu acest prilejl-am reîntâlnit dupã 25 de ani pedomnul profesor de istorie, GrigoreNicolicescu, tatãl unei colege de laLiceul Pedagogic din Caransebeº.Încã o dovadã cã Dumnezeu lucreazãprin oameni, fãcându-ne sã trãimemoþii puternice. Însã cea maiputernicã emoþie avutã cu acest prileja fost cã, printre locuitorii comuneiPodeni, îmi zâmbeau ochii fostei meleeleve, Costinela Gherghina, fiicaRegelui trompetei româneºti, purtândportul mehedinþean ca pe cea maipreþioasã comoarã. A fost un momentde mare bucurie pe care l-am trãitîmpreunã”, a declarat Alina Teiº.

La sfârºitul lunii august va avea loc atreia ediþie a Festivalului Medieval al CetãþiiSeverinului ce va aduce în municipiul de laDunãre sute de personaje de Ev Mediu, cavaleri,domniþe, bufoni, trubaduri ºi menestreli.

Festivalul a ajuns la a treia ediþie ºi sedoreºte a deveni un brand al municipiuluiDrobeta Turnu Severin. “Ca iniþiator al acestui proiect în urmã cu trei ani,

Festivalul Medieval al Cetãþii Severinului a ajuns la a treia ediþiePublicul este aºteptat la Cetatea Severinului, unde pe parcursul a trei zile,

între 31 august ºi 2 septembrie 2018, va fi întâmpinat de cavaleri ºi domniþe, cudansuri, spectacole cu foc ºi lasere, cai, pantomimã, ºcoli de lupte, teatru ºiconcursuri pentru copii, muzicã medievalã, tir cu arcul, pãsãri de vânãtoare,

ateliere de gastronomie medievalã, de artã textilã, fierãrie, pielãrie, dulgherie,caligrafie, ateliere de magie, animaþii medievale.

mã bucur sã vãd cã suntem deja la atreia ediþie a Festivalului Medieval alCetãþii Severinului. Practic, turismul cusiguranþã în municipiul Drobeta TurnuSeverin ºi în judeþul Mehedinþi poatefi unul dintre motoarele care sãdezvolte economic. Sã ºtiþi cã festivalulmedieval a cãpãtat o dimensiune destulde mare, iar anul acesta vom aveaparticipanþi din Bulgaria, Serbia. Deci

iatã putem spune cã festivalul are caracter internaþionalºi cu siguranþã va deveni un brand turistic pentruDrobeta Turnu Severin”, a declarat viceprimarulmunicipiului Drobeta Turnu Severin, Daniel Cîrjan. Festivalul este organizat de Primãria municipiuluiDrobeta Turnu Severin ºi Palatul Culturii „TeodorCostescu”. Timp de trei zile, de vineri, 31 august,pânã duminicã, 2 septembrie, zeci de artiºti dinRomânia, Serbia ºi Bulgaria vor transforma Cetatea

Severinului într-un tablou vivant al Evului Mediu.Nu vor lipsi din program defilãrile cu cai,spectacolele pirotehnice, atelierele meºteºugãreºti,concertele de muzicã medievalã ºi spectacolele deteatru, dar nici spectacolele pentru copii. „Cu sprijinul Primãriei Drobeta Turnu Severin ºial Consiliului Local municipal organizãm ºi în acestan o ediþie a Festivalului Medieval al CetãþiiSeverinului în parteneriat cu Direcþia de Patrimoniuºi Turism Cultural. Vom avea parte de o ediþie a unuifestival medieval, a unui gen de manifestãri care sebucurã la ora actualã de mare interes din parteatuturor celor care iubesc astfel de evenimente. Neintereseazã sã ne integrãm ºi sperãm cu aceastãediþie a treia sã ne integrãm în aceastã foarteinteresantã ºi atractivã geografie a festivalurilormedievale care au loc în oraºe de mare prestigiu dinþarã”, a precizat Sorin Vidan, managerul PalatuluiCulturii „Teodor Costescu”. Biroul de presã


Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* În urmã cu exact ojumãtate de secol, în noaptea de20/21 august 1968,Cehoslovacia, aflatã sub zodiaeliberatoare a Primãverii de laPraga, a fost invadatã de armateleþãrilor participante la Pactul de laVarºovia, cu excepþia României. Unincident fãrã precedent ºi, pânãatunci, de neconceput în raporturiledintre „þãrile socialiste frãþeºti”. Adoua zi, pe 21 august 1968, tânãrullider comunist al României,Nicolae Ceauºescu, a rostit, în faþacâtorva sute de mii de oameni,strânºi spontan în Piaþa Palatuluidin Bucureºti, o fulminantãcuvântare de condamnare fermã arespectivei intervenþii militarearmate. Am trãit, stimaþi cititori, peviu acele memorabile evenimente,cu înþelegerea ºi sufletul celui careabia trecuse graniþa celor 18 ani.Aºa se scria, pe atunci, istoria înspaþiul carpato- danubiano-pontic. Privind cu o fireascãnostalgie în urmã, pot sã spun,acum, dupã 50 de ani trecuþi deatunci cã, în numai douã zile am„îmbãtrânit” cu cel puþin zece ani.Trecerea de la atmosfera de vacanþã(eram cu colegii de clasã ºi cudirigintele nostru într-o excursieîn zona Vãii Prahovei ºi aBraºovului) la starea de majorãîngrijorare pentru viitorul þãriinoastre ºi la situaþia taþilor noºtrirechemaþi sub arme sau înrolaþi înproaspãt înfiinþatele gãrzi patrioticea fost atât de bruscã încât nu puteasã nu lase urme în sufletul nostrutânãr. Pot sã spun, fãrã teama de a

Acum o jumãtate de veac...greºi, cã acesta a fost cel maiimportant, mai înãlþãtor momentistoric pe care l-am trãit nemijlocit,în întreaga mea viaþã. * Cuvântarea lui NicolaeCeauºescu, rostitã liber, în faþasutelor de mii de români a avut unecou formidabil nu numai în rândultuturor conaþionalilor, dar ºi înîntreaga lume democraticã,prestigiul liderului român, carecondamna agresiunea de orice fel,susþinând dreptul fiecãrei þãri, alfiecãrui popor, la autodeterminare,crescând exponenþial. Marilepublicaþii din întreaga lume citaucopios din discursul lideruluiromân rostit în Piaþa Palatului dinBucureºti fragmente precumacesta: „S-a spus cã înCehoslovacia exista pericolulcontrarevoluþiei. Se vor gãsi poatemâine unii care sã spunã cã ºi aici,în aceastã adunare se manifestãtendinþe contrarevoluþionare.Rãspundem tuturor: întregul poporromân nu va permite nimãnui sãîncalce teritoriul patriei noastre.Uitaþi-vã, aici e întregul nostruComitet Central, Consiliul de Stat,Guvernul. Cu toþii suntem hotãrâþisã servim cu credinþã poporul înconstrucþia socialismului, înapãrarea cuceririlor revoluþionare,a independenþei sale (...) Fiþi siguri,tovarãºi, fiþi siguri, cetãþeni aiRomâniei, cã niciodatã nu vomtrãda patria noastrã, nu vom trãdainteresele poporului nostru. Avemîncrederea cã partidele comunisteºi muncitoreºti vor ºti sã gãseascãcãile pentru a face sã se punã capãt

acestui moment ruºinos dinistoria miºcãrii revoluþionare”.Cum spuneam ºi ceva maiînainte, altfel se scria pe atunciistoria aici, la Gurile Dunãrii... Iarnoþiunile de patrie ºi patriotismaveau perfectã acoperire în fapteleºi manifestãrile oamenilor. * “Iarã noi, noi epigonii...”... nemeritãm noi, oare, acest trecut relativrecent? Chiar dacã unii dintre noi l-au trãit, cum am vãzut, în modnemijlocit?! E o întrebare ce ar trebuisã ne punã pe toþi pe gânduri. Dupã1968, pentru þara noastrã au venit oserie consistentã de ani buni,indiferent ce ar spune azi o falangãsau alta a propagandei oficiale.România avea un real prestigiuinternaþional, iar marile puterieconomice ale lumii au ajutat-o sãse dezvolte, sã-ºi consolideze oindustrie competitivã, puternicã, oagriculturã productivã, un comerþeficient, o reþea de transporturidiversificatã, adaptatã nevoilorreale ale economiei ºi populaþiei.Marii lideri ai Planetei (Charles deGaule, Richard Nixon, JimmyCarter, Willy Brandt ºi atâþia alþii)veneau în mod curent la Bucureºti,în vizite oficiale, iar NicolaeCeauºescu era, la rândul lui, primitcu toate onorurile pe toatemeridianele, în toate marile capitaleale lumii. Pe de altã parte, Româniaºi preºedintele ei deveniserã, nudoar în aceastã parte de lume,importanþi actori politico-diplomatici, fãrã de care, e regulã,nu demarau negocierile ºitratativele cel mai importante. O,

tempora! Astãzi, România,împovãratã, dupã succesiunea deguvernãri catastrofale, cu rangulde colonie de mâna a ºaptea,aproape cã nu mai ridicã ochii dinpãmânt pe arena internaþionalã, iarcuvântul ei la marile reuniunipolitico-economico-militare nicicã se mai aude. Avem, în schimb,interminabilul rãzboi româno-român, întreþinut cu îndârjire, atâtdin interior, cât ºi din exterior deforþe profund interesate îndestabilizarea acestei þãri. Lucrucare, în anul sãrbãtoririiCentenarului Marii Uniri , s-ar puteasã ne fie aproape fatal. Dacã amajuns deja în faza decredibilizãrii/demonizãrii instituþiilor de apãrarea Statului (a se vedea Jandarmeria,aproape pusã la zid, dupã mitingulcu zurgãlãi din 10 august), nusuntem tocmai departe de unasemenea deznodãmânt. * Aladin Georgescu ºi AdrianDuicu, adicã actualul ºi, respectiv,fostul preºedinte al ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi s-au împãcat,mã rog, „au bãtut palma” – aflãmdintr-o publicaþie mehedinþeanã online. Foarte bine! Era ºi anormal cadoi foºti camarazi de baricadãpoliticã sã continue a se... gratulapitoreasc, precum la uºa cortului(nu neapãrat) turistic. Probabil aºae când te cerþi doar pentru plãcereade a te împãca. Noi nu ne implicãmîn aventura aceasta politico...sentimentalã. Pur ºi simplu, nu etreaba noastrã. Cum nu e treabanoastrã nici sã gestionãm felul cumîmpricinaþii îºi respectã alegãtorii...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 7

Biroul de presã

Astfel timp de o sãptãmânã unnumãr de 40 de copii participã laatelierele de creaþie organizate de cãtrespecialiºtii muzeului cu diverse teme:„Natura, prietena mea” (cu rolul de adescoperi minunata lume acvaticã aDunãrii, prin reconstituirea unor medii

Premierã pentru copiii orºoveni: Muzeul Regiunii Porþilor de Fier - Filiala Orºovaorganizeazã, în aceastã sãptãmânã, prima ediþie a ªcolii de Varã

de viaþã din fluviul Dunãrea ºi arelaþiilor trofice), „Orientul scufundat”(Povestea Insulei Ada – Kaleh, porturiºi obiceiuri ale insularilor), „Catalogulcu amintiri” (Desene, creaþii artisticedupã ºabloane), „Capsula timpului”(Întoarcerea în timp în perioada

preistoricã ºi era romanã),„Pãpuºarii magici” (Atelier de creaþiecostume populare cu ocaziacentenarului Marii Uniri). În încheierea ªcolii de Varã copiiise vor bucura de muzicã, baloane,tort, diplome de participare, dans,

voie bunã ºi distracþie. Iniþiativa organizãrii unei ºcoli devarã pentru copiii din Orºovaaparþine managerului MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, prof. drd.Doiniþa Mariana Chircu.

Comparativ cu anul trecut,când pompierii mehedinþeni auintervenit pentru îndepãrtarea anumai trei cuiburi de gãrgãuni dingospodãriile cetãþenilor, anulacesta numãrul solicitãrilor la astfelde cazuri a crescut, la nivelulinspectoratului, fiind înregistrate38 de intervenþii. Înþepãturile acestor insecte suntfoarte periculoase, în special,pentru persoanele sensibile,acestea fiind în pericolul de adezvolta ºoc anafilactic. În cazul în care o persoanã nupoate evita contactul cu insectele,

În aceastã varã, pompierii mehedinþeni au acþionat la 36 de intervenþiipentru îndepãrtarea gãrgãunilor din gospodãriile cetãþenilor

fiind înþepatã de acestea, trebuie sãse îndepãrteze de focar ºi sã încercesã stea liniºtitã ºi nemiºcatã, pentrua încetini împrãºtierea veninului înorganism. Totodatã, sã solicitesprijin medical, iar pentru reducereainflamaþiei sau a durerii serecomandã aplicarea unor pungi cugheaþã pe locul afectat, însã fãrã adepãºi 20 de minute. Reacþiile alergice locale potapãrea în primele douã minute, celmult în 60 minute de la înþepãturãºi se manifestã prin durere localã,înroºirea ºi umflarea zonei. Reacþiile generalizate se pot

manifesta prin scãdereatensiunii arteriale, greaþã,vãrsãturi, umflarea buzelor ºia limbii, anxietate, cianozã,puls tahicardic, colapscirculator, cu instalareaºocului anafilactic.

Victima, în stare de ºocanafilactic, prezintãmâncãrimi pe tot corpul,însoþite de urticarie ºiumflãturi, cu o stare deslãbiciune, pulsul devenindrapid ºi slab. Respiraþia va fiuna rapidã ºi superficialã,care poate produce persoaneio stare de inconºtienþã ºi chiarimposibilitatea de a respira (stopcardio-respirator). Pentru salvarea victimelor,acestea trebuie sã primeascã, de

urmare din pag. 1 În cadrul ºedinþei a mai fost analizatãinstituþia poliþistului de proximitate în contextul actual ºi mãsurile ce sepot lua pentru ca gradul de vizibilitate al acestuia sã creascã în comunitate. Prefectul Nicolae DRÃGHIEA a subliniat cã poliþistul de proximitate trebuiesã pãstreze legãtura permanentã atât cu asociaþiile de proprietari cât ºi cucele de pensionari sau alte asemenea, pentru a putea cunoaºte foarte binesituaþia persoanelor vârstnice, în special a celor care sunt defavorizate, înscopul sprijinirii acestora în diverse situaþii.

ªedinþa Comitetului Consultativ ...

urgenþã, ajutor medical specializatºi sã fie transportate la cea maiapropiatã unitate spitaliceascã.

COMPARTIMENTULINFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

Biroul de presã


Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Nu ºtiu câþi români au venitspecial din strãinãtate pentru aparticipa la protestul programat ºianunþat de Emanuel Cioacã,preºedintele Federaþiei Românilor dePretutindeni, organizaþie înfiinþatã cupatru luni înaintea protestelor.Ulterior, Cioacã ãsta a dat înapoi dinpricina lui #rezist Ovidiu Grosu, cares-a erijat în port-drapelulbalamucului, vehiculând cu sângerece în spaþiul public perversiuneaunui scenariu care pãrea desprinsdin filmele horror: explozii, flãcãri,fum, sânge, jandarmi omorâþi.Aºadar, Moº Crãciun nu poate fiacuzat ca posibil organizator.

Operaþia „Piaþa Victoriei 10 august”nu se potrivea cu alunecarea pesanie, iar renii nu suportautemperatura ridicatã... la propriu. Nu ºtiu câþi veniþi de-afarã „s-au

„Bilete de papagal”nimerit” sã fie în concediu ºi aumers în Piaþa Victoriei. Fãrãîndoialã, unii au mers cu buneintenþii ºi bunã credinþã, dar aceºtiaau fost puþini, s-au purtat civilizatºi, la un anumit moment, n-au maiºtiut ce cautã acolo. „Marea masã”au constituit-o tot bãºtinaºii,mânjiþi i veterani ai „#rezist”„neorganizaþi de nimeni”, veniþi la„revoluþie” cu pruncii în braþe, pepost de scut uman ºi strigãtori aifilosofiei cromatice a luiLiic(h)eanu, „Jos ciuma roºie !”.

Cert este cã în ziua programatãpentru lovitura de stat, navetistulnaþional n-a mai plecat nici laHermannstadt sã-ºi vadã consoarta,nici la plajã, nici la schi... nautic. Înziua ºi seara de 10 august 2018 astat la Cotroceni precum fachirii, pepat de cuie, pentru a urmãri „la cald”desfãºurarea tentativei loviturii destat, dar socoteala „de-acasã” nuprea s-a potrivit cu cea din piaþã. N-a fost sã fie ! Se pare cã „cineva” aîncurcat iþele þesãturii ºi rezultateleau fost diferite celor scontate.... Lumea a început sã vadã cã

Iohannis e mai rãu decâtP.S.D. Cotidianul „Naþional”titreazã: „Lumea a venit înPiaþa Victoriei ca sã protestezeîmpotriva P.S.D. De ce? Pentrucã partidul se þine numai depotlogãrii. Pentru cã Dragneae un infractor care vrea sãscape ºi de celelalte dosare.Pentru cã oamenii nu vorpenali (ºi escroci imobiliari -n.n.) în fruntea þãrii. Pentru cãP.S.D. a încãlecat justiþia.Pentru cã P.S.D. duce þara înhaos. Pentru cã premierulP.S.D. e vai mama lui depremier. Pentru cã P.S.D.! Îngeneral P.S.D... ºi tot P.S.D.,

în special. Chiar dacã sunt vorbelelui Iohannis, lumea are dreptul sãcomenteze ºi sã protesteze. Rezultãcã P.S.D. e rãu. Aceeaºi lume, însã,a început sã vadã cã Iohannis e mai

rãu decât P.S.D.”[1].Era nevoie de morþi, mãcar unul Prin Piaþa Victoriei, fantomeleS.R.I., B.N.D., D.S.S., F.B.I., C.I.A.,Mossad, F.S.B. ºi alte organizaþiialtruiste de binefacere s-au vãzut lafaþã, s-au salutat, ºi-au vãzut depreocupãrile „filantropice” ºi demenirea lor. Era nevoie de mai mulþimorþi sau mãcar de unul pentru aputea fi declanºat momentulemoþional, a cãrui finalizare s-ar fisoldat cu demisia guvernului, daruciderea unui jandarm nu era înprogram. Protestul ar fi fostcondamnat pânã ºi de prostulsatului din vârful dealului, aºa cãatunci când tânãra jandarmeriþã erape cale de a fi transformatã înnefiinþã, au intervenit „umanitar”fantomele cu misiuni precise. Auapãrat-o, încasând gratuit loviturilebestiilor cu chip de om. Ce þi-e ºicu filantropii ãºtia ! Revoltat de brutalitatea pãcãtoºilorde jandarmi care au încercat sã-ºifacã datoria, adicã sã împiedicedevastarea clãdirii Guvernului ºi sã-ºi apere viaþa, Charlie (cum se auto-declarã chiriaºul de laCotroceni)[2], bântuit de imagineaneprezentului Cioloº în piaþã,cotcodãceºte neîmplinit de lamicrofonul ogrãzii dâmboviþene.Pentru a nu fi învinuit cã speculez,voi folosi „materialul clientului”,adicã fragmente comentate dinrecentul, lamentabilul ºi delocneutrul discurs al excursionistuluiincurabil, purtãtor (încã) al firmei„Preºedintele României”: „Bilete de papagal” „Bunã ziua, dragi români!(ipocrizia se poartã, nu-i aºa? - n.n.)[...] zeci de mii de români au ieºit înstradã sã protesteze [...] Atitudineacivicã a fost aspru pedepsitã cu gazelacrimogene, tunuri de apã ºi lovituriaplicate cu exces de zel [...]. Mulþioameni au participat la acestemanifestãri. Nu au fost aduºi nici departide, nici cu autocarele, nici plãtiþi(Mãi sã fie!, d-aia strigau în searade 10 august, la comandã, din toþirãrunchii: U.S.R. ! U.S.R ! - n.n.).Au venit din proprie iniþiativã,arãtând un puternic simþ civic,

revoltaþi de modul în care P.S.D.guverneazã ºi legifereazã, de graveleatacuri la adresa statului de drept[...] Violenþa ºi reprimarea brutalã amanifestanþilor nu sunt acceptabilesub nicio formã (a jandarmilor, da !- n.n.). [...] Au trecut deja câteva zileºi nu existã niciun responsabilpentru ce s-a întâmplat vineri în PiaþaVictoriei [...]. În orice þarã cu oameniresponsabili aflaþi la conducere,pânã la aceastã orã am fi avut celpuþin o demisie (prima demisieaºteptatã este cea a unui escrocimobiliar - n.n.). Nimeni nu ºi-aasumat responsabilitatea politicãpentru ce s-a întâmplat (nici mãcarel - n.n). [...] În acelaºi timp, fac unapel la societatea civilã. [...] Acestapel nu este un apel la revoltã (bachiar asta este Monsieur Charlie! -n.a.). [...] Ca Preºedinte, voicontinua sã acþionez... (ca ºi pânãacum - n.n.) [...] Vã mulþumesc!”[3].Monsieur le président Charlie, listaeºecurilor s-a epuizat. V-a expiratºi creditul ! Monsieur le président Charlieînfiereazã cu mânie sãseascã:„Dictatura majoritãþii estedãunãtoare democraþiei”. Curatmurdar! Cum adicã, s-a inversatordinea ? Monsieur le président vrea„Dictatura minoritãþii”? Cãdiscriminare pozitivã se gãseºte cucarul, dar C.N.C.D. n-aude, nu vede.Ce sã înþelegem noi, cetãþeniiRomâniei din aceastã abramburealãlogoreicã, Monsieur le présidentCharlie, sau Herr Präsident... cumdoriþi sã vi se spunã ? Hotãrâþi-vã!,sau nu mai ºtiþi cu cine jucaþi? Numai distribuiþi „bilete de papagal”!ªi nu uitaþi, dacã România este încãpolarizatã între „protestatari” ºiP.S.D., vina vã aparþine în totalitateºi odatã cu nereuºita tentativã deloviturã de stat v-aþi epuizat întreagalistã de eºecuri. „Pas cu pas”, v-aexpirat ºi picul de credit pe care-lmai aveaþi. Aþi rãmas fãrã „Guvernulmeu”, fãrã „Cioloºul meu”, acum, ºifãrã „Protestul meu”. Finita lacomedia! - priviþi fotografia!

Grafica - I.M.[1] http://www.national.ro/news/iohannis-e-mai-rau-decat-psd-632879.html/#ixzz5O088a8Cn[2] Afirmaþia-lozincã „Je suis Charlie !” aparþine Preºedintelui României ºi poate fi cititã chiar pecontul de Facebook al acestuia https://www.facebook.com/klausjohannisviitorulpresedinte/[3] https://www.cotidianul.ro/iohannis-anunt-de-la-cotroceni-dupa-proteste/

opiniiOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 9

Avem nevoie de un cappentru peºtele care a început sã seîmputã ºi care se numeºte România.Un peºte împuþit nu valoreazã nimicºi este de regulã aruncat într-untomberon sau chiar în lada de gunoia istoriei dacã este sã extrapolãm.România are nevoie de un liderputernic ºi autentic. De un marepatriot care nu poate fi agãþat cu nimicde serviciile secrete sau ºantajat devreun grup sau vreo persoanã. Nueste vorba de un preot sau de unorfan, ci de un om normal care sãcâºtige încrederea poporului. Poatechiar un om tânãr, un membru alDiaspora sau chiar un român dinpopor care a rãmas acasã sã îºicâºtige în mod onest pâinea. Peºtele de la cap se împute ºi estedovada istoriei ultimilor ani în

ªtefan Bãeºiu

Un preºedinte nevirusatRomânia. Am avut mulþi conducãtoriºi ºefi, dar puþini patrioþi care sãînsufleþeascã poporul cu adevãrat ºicare sã tragã naþiunea dupã ei. Ceva îngenul lui Macron. Dacã este un lidertânãr este cu atât mai bine. Adicã unpersonaj la 40 ºi ceva de ani ar fi idealpentru România. Ar avea partideleputerea sã vinã cu astfel de candidaþila alegerile prezidenþiale ºi sã lasesecuriºtii, bãºinoºii ºi ºantajabiliideoparte? Sau poate cã este nevoie ºide un preºedinte neutru care sãgestioneze tensiunile dintre partide ºidintre instituþii. Poate cã este nevoie ca anul viitorsã aparã acel lider care sã ne facã sãfim mândri cã suntem români. De lapreºedinte pleacã totul. Sã ne facãsã ne dorim sã vinã a doua zi ºi sãne mândrim cã ne-am nãscut ºi cã

trãim în România sau sã ne facã sãrevenim în România. Marii lideri ºi-au condus naþiunile prin furtunã, darmai greu este sã conduci pe timpde pace: cel puþin când vine vorbade români este valabil acest lucru.Probabil cã liderul autentic,neºantajabil, fãrã umbre ºi fãrãcompromisuri s-a nãscut ºi se aflãprintre noi. Probabil cã l-am ºiascultat la radio sau la tv sau amcitit ceva despre el pe internet. Poatecã este acel om simplu care are ofrumuseþe interioarã ºi o aristocraþiea sentimentelor faþã de România. Cum sã treacã un asemeneacandidat de valurile de rahat ºi deputregai care îi sunt întinse în faþã departidele politice ºi de combinaþiilede grupuri de interese statale ºiintestatale ºi de serviciile infestate deparaziþi ºi de viruºi care nu aulegãturã cu interesele þãrii noastre?Nu mai ºtim care este România ºi decine este condusã. Este nevoie ca pesteun an, românii sã se ridice ºi sã îºialeagã liderul care sã îi conducã pe timpde pace, dar ºi prin furtunã. Liderul caresã ia deciziile cele mai bune ºi care sãtransforme România într-o þarã serioasãºi responsabilã, stãpânã pe destinul,oamenii ºi pe resursele ei. O þarã carestãpâneºte trecutul ºi prezentul areviitorul mai clar în faþã. România are nevoie de omul caresã se ridice deasupra intereselor

oculte din þarã ºi din strãinãtate ºi caresã trezeascã admiraþie ºi respect. Unom fãrã complexul de inferioritatenumit România, ci mândru ºi dreptcã poate duce þara unde trebuie, laînceput de mileniu. Vin vremuri grele,dar trebuie sã ai anumite þeluri ºi sãle atingi nu pentru cã e uºor, ci tocmaipentru cã e greu. Marile naþiuni audevenit mari pentru cã au fãcut lucrurimãreþe ºi au luptat pentru ele. România nu are nicio ºansã dacãnu îºi alege liderul nevirusat de bolilevremurilor. Chiar este ºansa ca celpuþin la preºedinþie sã avem un omcare sã exceadã mocirla tranziþieiperpetue la o Românie democraticãºi nouã. Alegãtorii pot pune ºtampilape un nume diferit faþã de cele de pânãacum, care sã se ridice ºi sã conducãaltfel þarã. Nici în genunchi, nicidictatorial, ci cu înþelepciune,pricepere ºi cu mult har. Unpreºedinte neºovãielnic ºi pentru carenu existã altceva scris în agendãdecât: România. Nu va greºiniciodatã, dacã va lupta pentruRomânia. Gãsim un astfel de candidatpentru România ºi pentru urmãtoriicinci ani? Este el român get-beget sauun candidat din import care ºi-a gãsitîn România noua sa mamã. Poate ficineva atât de puternic, cerebral ºinecorupt, încât sã batã la fundcandidaþii politici? Virusaþii?

Lotul de informaticã al României a obþinut patru medalii -douã medalii de aur ºi douã medalii de argint - la a XXV-a ediþie aOlimpiadei de Informaticã a Europei Centrale (CEOI), desfãºuratã înperioada 12 - 18 august, la Varºovia (Polonia) În clasamentul neoficial pe medalii România s-a clasat pe primul loc, laegalitate cu þara gazdã, Polonia Medaliile de aur au fost cucerite de Costin-Andrei Oncescu (clasa aXII-a/Colegiul Naþional „Dinicu Golescu” din Câmpulung, jud. Argeº) ºiAlex Tatomir (clasa a XII-a/Colegiul Naþional „Nicolae Bãlcescu” dinBrãila). Laureat cu aur ºi la olimpiada de anul trecut, Costin-AndreiOncescu s-a clasat pe primul loc în ierarhia generalã individualã Ioan-Tiberiu Muºat (clasa a IX-a) ºi ªtefan Constantin-Buliga (clasa aXII-a), ambii elevi ai Colegiului Naþional „Tudor Vianu” din Bucureºti, ºi-au trecut în palmares medalile de argint. Lotul României a fost însoþit ºi coordonat de prof. Adrian Panaete(Colegiul Naþional „A. T. Laurian” din Botoºani), respectiv Alexandru Velea(student la Universitatea din Bucuresti

Patru medalii, dintre care douã deaur, la Olimpiada de Informaticã a

Europei Centrale (CEOI 2018)

continuare în pagina 12

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018pag. 10

Vineri, 31.08.201809:00 - 16:00 - Sosirea participanþilor ºi amenajareataberelor medievale16:00 - 19:00 - Deschiderea taberelor ºi atelierelormeºteºugãreºti, jocuri de societate, tir cu arcul, jocuri pentru copii20:30 - Pornirea în paradã, cu cai, cavaleri, infanteriºti,domniþe, meºteri, muzicanþi21:15 - Revenirea paradei la Cetatea Severinului ºiFestivitatea de Deschidere a evenimentului.

Sâmbãtã, 1.09.201811:30 - Trezirea la viaþã a taberelor medievale12:00 - Deschiderea atelierelor de fierãrie, zale, pielãrie,încãlþãminte, croitorie, olãrit, caligrafie, croitorie, bucãtarie,echitaþie, jocuri de societate ºi tir cu arcul. 12:00 - Atelierinteractiv de dans medieval, cu Truverii.13:00 - Jocuri Cavalereºti - Demonstraþii de întreceri,antrenament ºi turnir cãlare, cu Teutonii Transilvaniei14:00 - 15:00 - Pauzã de masã15:00 - Prezentare de medicinã ºi chirurgie medievalã, laSpitalul Ioaniþilor - Red Cuvara grada Zagreba15:30 - Prezentare de tehnicã militarã medievalã, cuCompania Ursului Brun 16:00 - Scenariu amplu, cu toþiparticipanþii: “Veacuri Tulburi, partea I.: Cavalerii SfinteiCruci” - poveste cu teatru, cai ºi bãtãlii de mari dimensiuni.17:30 - Moment de teatru interactiv, cu Truverii17:45 - Spectacol interactiv cu pãsãri de pradã - SoimanArt18:15 - Întrecerea Arcaºilor ºi dueluri orientale - Arena Arcaºilor18:15 - “Umãr la Umãr” - lupte demonstrative ºi prezentareaformaþiilor de infanterie, cu Compania Dragonului ºi Deus Vult.18:45 - Moment de teatru interactiv, cu Truverii19:00 - Cercul Vânãtoresc “Sfântul Hubert” - Introducere înlumea vânãtorii medievale19:30 - “Cavalerii Sfântului Ioan din Ierusalim” - Red Cuvaragrada Zagreba 20:00 - Turnirul Severinului: întrecereaechipelor de luptãtori în armurã21:00 - Concert Eriney 21:40 - Deep6 Project - Spectacolde jonglerii cu foc 22:00 - Concert Truverii

Duminicã, 2.09.2018:11:30 - Trezirea la viaþã a taberei medievale12:00 - Deschiderea atelierelor de fierãrie, zale, pielãrie,încãlþãminte, croitorie, olãrit, caligrafie, croitorie, bucãtãrie,echitaþie, jocuri de societate ºi tir cu arcul 12:30 - “Cetatede Scuturi” - prezentare a rãzboinicilor din Evul Mediutimpuriu ºi lupte demonstrative, cu Hrafnabroethr ºi Vereni.13:00 - “Vântul de Stepã” - spectacol interactiv cu pãsãri depradã - SoimanArt 13:30 - “La Poarta Europei - ÎnceputulCruciadei Târzii” - Beli Orlovi14:00 - 15:00 - Pauzã de masã15:00 - “De sagittis...” - Demonstraþiile arcaºilor15:30 - Scenariu amplu, cu toþi participanþii: “VeacuriTulburi, partea II.: Pavãzã Creºtinãtãþii”16:00 - Turnirul Severinului: Duelurile (Tap Fight) ºi Probade echipã (Eastern) 17:45 - Festivitatea de Închidere aFestivalului ºi salutul participanþilor cãtre public.

PROGRAMUL“FESTIVALULUI

MEDIEVAL”

MHS Truck & Bus, unic importatorºi partener de service al vehiculelor

militare ºi militarizate Rheinmetall MAN înRomânia, a semnat un parteneriat de tip

joint-venture cu fabrica de autocamioane,Roman, pentru a produce, în România,

platforme de transport automultifunctionale, în funcþie de necesitãþile

de echipare ale Armatei României. Pentru integrarea industriei româneºti înprogramul de echipare a Armatei Românieicu vehicule militarizate, MHS Truck & Busva colabora, pe lângã Roman Braºov, cumai mulþi furnizori locali. “Ne dorim sã producem, la Braºov, uncamion românesc la standarde nemþeºti. Maimult, strategia noastrã este ca, pe masurã ceprogramul va ajunge la maturitate, tot maimulte componente ale platformelor detransport auto sã fie produse în România.Obiectivul ultimului an al programului esteacela de a produce 100% din necesarul devehicule militarizate, exclusiv în þaranoastrã.”, a spus Claudia Iordache,Managing Director MHS Truck & Bus. Parteneriatul germano-român pentruproducerea autocamioanelor militare,autocisternelor, autofurgoanelor, autotractoarelor,remorcilor ºisemiremorcilor necesare dotãriiArmatei va contribui semnificativ larelansarea producþiei de platforme detransport militar ºi civil în România. De asemenea, joint venture-ul vadetermina crearea a peste 1000 de locuride muncã în companiile româneºti, precumºi înalt calificarea resursei umane implicateîn programul de echipare a armatei. Transferul tehnologic ºi de cunoºtinþe cãtrecompaniile locale pentru producerea, înRomânia, a platformelor de transport si crearea

MHS Truck & Bus ºi Roman SA vor sã producãun camion românesc la standarde nemþeºti

unor subansamble complexe, va stimula petermen mediu si lung, dezvoltarea industrieide apãrare ºi a componentei de mentenanþã.MHS Truck & Bus si Roman SAintenþioneazã sã depunã o ofertã în cadrulcompetiþiei anunþate de Ministerul românal Apãrãrii Naþionale pentru achiziþia aaproximativ 3300 de camioane ºi remorci,cu camioanele militare gama HX ºicamioanele comerciale militarizate TG. Parteneriatul MHS-Roman rãspunde nevoiide securitate naþionalã a României îndezvoltarea de capabilitãþi româneºti deproducþie în domeniul militar continuând,astfel, tradiþia colaborãrii dintre ArmataRomâniei ºi MAN. În urma cu 47 de ani, liniade producþie de la “Steagul Roºu”, ulteriorRoman Braºov SA, a pornit cu un model dieselîn baza unei licenþe MAN. Graþie acesteicolaborãri, autocamioanele de la Braºov aufost exportate în þãri de pe tot globul.

Background Grupul MHS prin MHS Truck & Bus,reprezentând de peste 11 ani brandul MANîn România, a devenit începând din iunieunic importator ºi partener de service alvehiculelor militare Rheinmetall MAN înRomânia. Primul model importat estevehiculul militar 42M 6x6 BB din clasa HX. Sistemele HX construite de Rheinmetall MANMilitary Vehicles (RMMV) sunt unele dintrecele mai durabile, versatile ºi eficiente din punctde vedere economic din clasa lor. Toateconfiguraþiile din familia de vehicule militareHX – 4x4 pânã la 10x10 – au fost conceputeavând ca prioritate mobilitatea. Pot fi alimentatecu mai multe tipuri de carburant, pot opera într-o gamã largã de tipuri de climã ºi pot fi echipatecu module de protecþie suplimentare sau chiarmodule cu armament pentru protecþie proprie.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 11

Pregãtirile pentru SIMFEST– Festivalul Internaþional alTeleviziunilor ºi ProducãtorilorIndependenþi sunt pe ultima sutã demetri. În doar câteva zile, TîrguMureº va deveni locul de întâlnireal profesioniºtilor ºi al pasionaþilorde film ºi televiziune din þarã ºi dinstrãinãtate.

Aflat la a XV-a ediþie, festivalulpropune în perioada 27 august - 2septembrie un adevãrat maraton deevenimente culturale, care includepe lângã competiþie, programespeciale: ªcoala de Varã pentrujurnaliºti, Zilele cãrþii ºi muzicii,spectacole, recitaluri, proiecþiipublice de filme artistice ºidocumentare, dezbateri. Festivalul revine, dupã mai mulþiani, în Cetatea medievalã din TîrguMureº, locul în care vor avea locproiecþiile din selecþia oficialãSIMFEST, 85 de producþii realizatede televiziuni locale ºi naþionale,producãtori independenþi sau casede producþie din 14 þãri. În acelaºi loc se vor derula ºimasterclass-urile ªcolii de Varã.“Cum sã faci un film despre ReginaMarii Britanii”, “Televiziunea ºiInternetul”, “Ce e nou în ºtiri?” ºi

SIMFEST 2018, aproape de start!

“Presa din Vest versus presa din Estîn temele legate de Rusia ºi Ucraina”sunt câteva din temele abordate detrainerii invitaþi în acest an. Printrecei care ºi-au anunþat prezenþa senumãrã conf.univ.dr. Ion Stavre,Charles Fletcher- coordonatorul“Caledonia Media” din Edinbourgh,realizatorul britanic de filme

documentare Steve Teers,jurnaliºtii Iulia Badea Gueritee(consilier ICR Paris) ºi RaymondClarinard de la CourrierInternational Paris, precum ºimake-up artistul GeorgianaTeers, care vine la Tîrgu Mureºsã povesteascã experienþa ei dinlumea filmului. O surprizã pentru participanþiila festival o reprezintã proiecþiile

speciale de film, din afara competiþiei.La Cinema Arta, cinefilii sunt invitaþisã participe, printre altele, la proiecþiapublicã în avanpremierã naþionalã afilmului artistic “Misiune în Dacia“,în regia lui Octavian Repede sau lacea a unui film care nuse aflã în reþeaua dedistribuþie din România:GLORY (Marele Premiula Festivalul Internaþionalde Film PoliticCINEPOLITICA 2018). Ediþia din acest an afestivalului celebreazã, înacelaºi timp, CentenarulMarii Uniri ºi cuprindemai multe momentededicate evenimentului.În 27 august, data la careRomânia a intrat înPrimul Rãzboi Mondialpentru reîntregire, se va

desfãºura un flash-mob în aer liber,în cadrul cãruia bas-baritonul MariusGoºa de la Opera din Timiºoara vaintona imnul naþional, iar actori aiTeatrului Naþional din Tîrgu Mureº vorîntruchipa câteva din personajeleesenþiale pentru evenimentelepetrecute în urmã cu 100 de ani. Oexpoziþie – eveniment multimedia,unicã prin dimensiuni va fi vernisatã,în aceeaºi zi, în Cetatea medievalã:Marea Unire pe înþelesul persoanelorcu deficienþe de vedere. În aceeaºisearã va fi proiectat, la Cinema Arta,un film documentar despreprecursorii Unirii, realizat de GabrielaBaiardi de la TVR Iaºi. În 29 augustva avea loc o conferinþã dezbatere cutema: “Presa centenarã”, organizatãîn colaborare cu Biblioteca Judeþeanãºi cu Asociaþia ZiariºtilorIndependenþi din România AZIR. Deasemenea, în 31 august, în cadrulZilelor cãrþii ºi muzicii, va fi prezentatîn premierã în România, volumul:“Sfatul Þãrii. Unirea Basarabiei cuRomânia” publicat de jurnalistulAlexandru Bobeicã din Soroca,Republica Moldova, iar edituraLIBRIS Braºov va prezentatîrgumureºenilor o carte reeditatã înRomânia dupã aproape 75 de ani:“Ardealul, pãmânt românesc”, lucrarede cãpãtâi a istoricului americanMilton G. Lehrer. În acelaºi context va fi sãrbãtoritã,în 31 august Ziua limbii româneprin: un flash-mob dedicat luiEminescu, lansarea unor volumepublicate de români care trãiesc în

alte þãri (SUA, Anglia, Franþa,Canada), un recital multimedia depoezie susþinut de actriþa româno-canadianã Claudia Motea ºiproiecþia publicã a unui filmdocumentar despre dramamoldovenilor ºi bucovinenilor,victime ale celor trei valuri dedeportãri staliniste în Siberia, filmprodus de OWH Studio Chiºinãu ºiregizat de Violeta Gorgos, autorpremiat în numeroase festivaluriinternaþionale. La toate acestea se adaugãexpoziþii, cãlãtorii de documentareîn judeþul Mureº ºi alte evenimentecare fac ca festivalul SIMFEST sã fienu doar o simplã competiþie deteleviziune ºi film, ci un adevãratcomplex cultural. Primii care vor lua contact cufestivalul vor fi, ca de obicei,jurnaliºtii, cãrora le va fi dedicatãConferinþa de presã de deschidere:luni, 27 august, ora 12.30, înCetatea medievalã. Toate acestea vor fi posibile, pelângã eforturile organizatorilor ºidatoritã sprijinului administraþieilocale ºi judeþene, festivalul fiindsusþinut de Municipiul Tîrgu Mureº,Consiliul Judeþean Mureº ºiPrimãria Sîngeorgiu de Mureº. Programul complet ºi alteinformaþii referitoare la invitaþi ºievenimentele care vor avea loc încadrul SIMFEST sunt disponibilepe www.simfest.ro.

Simona BoantãPR Manager SIMFEST

diverseOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

În prima parte a sãptãmânii, cariera ºi poziþia socialãsunt preocupãrile dominante. Este o perioadã de marirãscoliri, fiind posibile turnuri ale unor situaþiiconsiderate pânã nu demult sigure ºi confortabile.Poþi obþine favoruri sau chiar îndatoriri noi la loculde muncã, ce îþi vor aduce faimã ºi recunoaºtere,însã ceva funcþioneazã defectuos. Existã persoane înjurul tãu care nu te vãd cu ochi buni, astfel cã ainevoie de eforturi serioase pentru a depãºineplãcerile. Referitor la prieteni ºi la susþinãtorii dinsfera socio-profesionalã este bine sã-i selectezi ºi sãpãstrezi alãturi de tine doar pe cei care îþi suntrecomandaþi de sufletul tãu. Reþine informaþiile sausfaturile care ajung la tine. Impulsivitatea ºi graba tepot împinge la greºeli destul de greu de remediat.Spre finalul sãptãmânii vei resimþi obosealaacumulatã. Este posibilã activarea unor probleme desãnãtate legate de picioare ºi aparat digestiv.Momentele de izolare ºi dialog doar cu tine însuþisunt cele mai potrivite pentru a te reface.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

O sãptãmânã dinamicã pentru relaþiile cu strãinãtatea,pentru cãlãtorii, dar ºi pentru activitãþile intelectuale.Sunt posibile evenimente interesante, rãscolitoare ºipe segmentul muncii legat de strãinãtate, parteneristrãini sau interviuri pentru un job. ªefii îþi vorrecunoaºte meritele ºi rãsplãti eforturile depuse înultimul timp, însã discordia pândeºte în umbrã. Sigurcã vor fi ºi voci împotriva ta, însã vei avea suficientãforþã sã depãºeºti totul cu bine. S-ar putea sã þi se ofereun nou post de conducere sau responsabilitãþi la carenici nu te gândeai vreodatã. Recomandabil este sãdiscerni cu atenþie ofertele. Existã multe controverseîn acest segment de viaþã, dar schimbarea esteinevitabilã. Posibile cãlãtorii îndepãrtate te poþi ocupade demersuri specifice propriei dezvoltãri educaþionale.Vizioneazã piese de teatru, filme bune sau ascultãconcerte de muzicã. Chiar ºi participarea la cursuri ºiseminarii cu teme spirituale sunt binevenite. În ultimelezile ale sãptãmânii sunt momente potrivite pentru a teîntâlni cu prietenii. Încearcã sã eviþi izolarea ºi fii maicooperant cu cei din jur.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

În primele zile ale sãptãmânii te poþi ocupa dechestiuni financiare. Este vorba despre taxe, facturicurente sau demersuri specifice banilor ºi bunurilor încomun cu alþii. Este multã forfotã în zona finanþelor,fiind o perioadã în care sunt posibile tot soiul decontroverse. Pot apãrea ºi neplãceri greu de estimat,însã paza bunã trece primejdia rea. Se contureazãelemente noi în zona relaþiilor cu strãinãtatea ºi astudiilor superioare. Sunt momente favorabile de aîncepe o formã de ºcolarizare pe termen lung sau într-o altã þarã. Pe de altã parte, dorinþa de a te ocupa înmod special de sufletul tãu va fi evidentã ºi chiar îi veida curs. De bun augur sunt activitãþile culturale saudialogurile cu oameni interesaþi de spiritualitate. Esteposibil sã-þi redefineºti legãtura cu planurile divine,reuºind sã înþelegi cã totul are un rost. La finalulsãptãmânii este nevoie sã te ocupi de carierã sau deimaginea ta în ochii celorlalþi. Pot ieºi la ivealãneplãceri, însã fii prudent ºi încearcã sã rezolvi lucrurilecu tact ºi diplomaþie. CONTINUARE ÎN PAGINA 13

(23 - 29 august 2018)

Horoscop

AnunþReferitor la restituirea taxei de primã înmatriculare,a taxei de poluare ºi a timbrului de mediu Ordinulcomun al ministrului mediului ºi ministruluifinanþelor publice nr. 1488 din 12 decembrie2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 1040 din29 decembrie 2017Art. 1 Cap. I Cadrul general pct. 1.5Dreptul contribuabilului de a cere restituirea senaºte de la data intrãrii în vigoare a OG nr. 52/04.08.2017, respectiv 07.08.2017, indiferent demomentul la care s-a perceput taxa, iar cerereade restituire se depune, sub sancþiunea decãderii,pânã la data de 31.08.2018.

Conferinþa Regionalã de Turism Nautic

Asociaþia Pro-Mehedinþi implementeazã în perioada iulie 2017 – ianuarie 2019 proiectul”7 Minuni din Mehedinþi ºi Borski”, cod eMS RORS-37, proiect finanþat prin Programul INTERREGIPA de Cooperare Transfrontalierã România-Serbia, program finanþat de Uniunea Europeanãprin Instrumentul de Asistenþã pentru Preaderare (IPA II) ºi cofinanþat de statele partenere înprogram. Proiectul este implementat în parteneriat cu Organizaþia Turisticã a MunicipalitãþiiNegotin ºi Fundaþia Bios din Serbia.

În perioada 16-18 august 2018, Fundaþia Bios a organizat, în localitatea DonjiMilanovac din Serbia, Conferinþa Regionalã de Turism Nautic, eveniment menit a fipunctul de plecare în vederea înfiinþãrii Clubului Nautic Româno – Sârb. La evenimentau participat 50 de persoane dintre care 35 sârbi ºi 15 români. Participanþii au avutparte ºi de o sesiune de training în domeniul nautic cu scopul de a îmbunãtãþicunoºtinþele privind gestionarea ºi promovarea acestui tip de turism. Astfel, ClubulNautic înfiinþat în cadrul proiectului va avea ca rol realizarea într-un mod strategic, încomun, a unui plan de activitate pentru dezvoltarea turismului nautic în zona transfrontalierã.

Conferinþa Regionalã de Turism Nautic a fost cea de-a doua de acest gen din cadrulproiectului, urmând ca în lunile viitoare sã fie organizate încã trei evenimente: Conferinþa deOff-Road ºi Enduro, Conferinþa Pasionaþilor de Drumeþii ºi Conferinþa de Pescuit ºi Vânãtoare.

Cooperare dincolo de frontiere.Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalierã România-Serbia este finanþat de Uniunea Europeanãprin Instrumentul de Asistenþã pentru Preaderare (IPA II) ºi cofinanþat de statele partenere în program.

Data: 23.08.2018

Administraþia Judeþeanã aFinanþelor Publice Mehedinþi

ºi membru CSAcademy) ºi Andrei-Costin Constantinescu(student la University of Oxford), amândoi foºti olimpiciinternaþionali, multiplu medaliaþi la competiþiile de profil. La concursul din acest an au participat 55 deconcurenþi din 13 þãri. Prima ediþie a Olimpiadei de Informaticã a EuropeiCentrale (CEOI) s-a desfãºurat în România, în 1994, laCluj-Napoca, la iniþiativa þãrii noastre

BIROUL DE COMUNICARE

Patru medalii... urmare dinpagina 9

SC COTTONTEX SRLDrobeta-Turnu Severin

companie producãtoare deechipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:bune cunoºtiinþe de utilizare a maºinii de cusut;

Descrierea jobului:- salariu net motivant;- tichete de masã;- condiþii de muncã la nivelul standardelor UEPentru cei din afara localitãþii (Orºova,Motru, Floreºti etc.) se asigurãtransportul.CV-urile se depun la sediul firmei dinDrobeta-Turnu Severin, (vis-a-vis de HotelCONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520

OBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

În prima parte a sãptãmânii, relaþiile parteneriale ºicolaborãrile sunt în prim plan. Discuþii aprinse, revenireasupra unor subiecte delicate, vechi, nerezolvate,controverse deosebite. Chiar dacã vei avea tendinþa dea respinge orice vine din partea celorlalþi, ai încrederecã astrele aranjeazã totul în favoarea ta. În plan financiarse contureazã discret câºtiguri din activitãþi profesionalecolaterale locului de muncã, însã ceva este periculos,foarte bine ascuns. ªi totuºi, este posibilã apariþia unuibinefãcãtor, necunoscut care sã-þi faciliteze momentanaccesul la banii ºi bunurile altora. Dialogurile ºidemersurile legate de taxe, impozite, datorii, relaþii cuinstituþiile bancare sau chestiunile legate de moºtenirisunt active. Bine ar fi sã te ocupi pe îndelete de tot cedeþii ºi chiar sã-þi securizezi unele bunuri. Fii prudentºi nu lua decizii în grabã. Pe de altã parte, poate tegândeºti ºi la o redimensionare a sistemului valorilormorale. La sfârºitul sãptãmânii pot apãrea aspectelegate de cãlãtorii ºi studii în strãinãtate. Sufletul tãuare nevoie de rafinare, astfel cã vizionarea unei piesede teatru, unui film bun sau reuniunile cu cei dragisunt binevenite.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Pentru tine, locul de muncã ºi sãnãtatea primescenergii deosebite, care vor rãscoli totul. Poþi priminoi sarcini de serviciu, plãcute sau mai puþin alãturide colegi binevoitori sau mai puþin binevoitori. Chiardacã existã ºi animozitãþi le poþi depãºi. În paralel,sãnãtatea este foarte vulnerabilã, bine fiind sã teîngrijeºti corespunzãtor. Sunt posibile consultaþii,analize medicale ºi chiar intervenþii chirurgicale.Segmentul relaþiilor parteneriale ºi al colaborãrilorse va remarca prin discuþii aprinse. Un soi de barierãse contruieºte între tine ºi ceilalþi, de aceea fii foarteprudent. Pe de altã parte, bine ar fi sã faci ordine ºicurãþenie în rândul colaboratorilor ºi proiectelor tale.Existã în preajma ta colaboratori nepotriviþi stiluluitãu de lucru sau departe de interesele tale. Dispuide suficientã forþã pentru a-þi susþine punctele devedere ºi pentru a reuºi în tot ce îþi propui. Acordãatenþie ºi partenerului de viaþã. Tu eºti foarte preocupatdoar de proiectele personale, neglijându-i pe ceiapropiaþi. Se pot produce despãrþiri definitive. Gãseºteun echilibru între tine ºi ceilalþi.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Creativitatea, relaþiile sentimentale ºi cele cu copiiidevin prioritare pentru tine încã din primele zile alesãptãmânii. Se întezãresc discuþii aprinse, reluarea unoracþiuni comune mai vechi ce nu au fost înþelese saufinalizate. Existã multã ostilitate pe segmentul amoros,de aceea fii prudent ºi nu da curs primului impuls.Controleazã-þi reacþiile, evitã critica ºi ai rãbdare.Tãcerea e de aur în aceastã sãptãmânã pe toatesegmentele vieþii cotidiene. Canalizeazã-þi energiile spreimplicarea într-un hobby. Asta te relaxeazã, te amuzãºi îþi oferã încredere în tine ºi în tot ce te înconjoarã.Sãnãtatea este vulnerabilã, deci fii prudent ºi îngrijeºte-te corespunzãtor. A se evita consultaþiile, analizelemedicale ºi intervenþiile chirurgicale, în special pesegmentele picioarelor, inimii ºi coloanei vertebralepe 24 ºi 25 August! Recomandabil este sã te ocupi deactivitãþi uºoare, de rutinã ºi sã fii cât mai discret.Odihneºte-te mai mult, plimbã-te în aer liber ºifoloseºte remedii naturiste. La sfârºitul sãptãmânii secontureazã un final de etapã partenerialã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Prima parte a sãptãmânii este caracterizatã detreburi gospodãreºti. Poþi face curãþenii generale,planuri de reamenajãri interioare sau te poþi orientaºi cãtre o locuinþã nouã. Dialogurile cu membriifamiliei ºi cu neamurile sunt frecvente, unele purtatepe tonuri înalte, cu acuze mai mult sau mai puþnfondate. Se recomandã prudenþã, rãbdare ºi toleranþã.Relaþiile cu persoana iubitã ºi cele cu copiii suntactive în a doua parte a sãptãmânii. Este posibilãapariþia unei noi legãturi amoroase, din care poaterezulta un copil. Atenþie la modul de relaþionare cucei din jur! Nu prea ai tu chef de distracþii ºi aventuri,însã încearcã sã nu strici ºi cheful altora. Toate vin înbeneficiul tãu, pânã la urmã, chiar dacã acum nupare. Spre sfârºitul sãptãmânii se întrezãresc multetreburi de fãcut la locul de muncã. Final de etapãprofesionalã. Sãnãtatea este destul de încercatã.Ocupã-te doar de activitãþi uºoare ºi odihneºte-te maimult.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

La începutul sãptãmânii eºti mai mult pe drumuri.Scopurile pot fi diverse: de la cele în interes deserviciu la cele de agrement. Pe de altã parte esteposibil sã fii tentat sã te implici în cursuri scurtelegate de artã, psihologie, discipline economico-financiare sau orice alt domeniu plãcut sufletuluitãu. Relaþiile cu neamurile ºi cu prietenii apropiaþisunt dinamice ºi foarte controversate. Fii prudentºi evitã conflictele! Unii te vor provoca doar deamorul artei ºi ar fi bine sã-i eviþi, ba chiar sãîntrerupi definitv relaþiile cu ei. A doua parte asãptãmânii evidenþiazã segmentul domestic, fie printreburi specifice, fie prin întâlniri ºi dialoguri cumembrii familiei ºi cu neamurile. Pot ieºi la ivealãsecrete de familie, acþiuni ºi decizii ale membrilorfamiliei care, pe undeva, contravin nevoilor saudorinþelor tale. Discuþiile în cotradictoriu vor fi laordinea zilei, însã succesul va fi de partea ta. Pe dealtã parte poþi decide sã ai o altã atitudine faþã defamilia din care provii. Astfel, delimitarea între viaþata ºi a celorlalþi o poþi face acum mai uºor ºi maiales este de dorit.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Începutul sãptãmânii îþi aduce discuþii ºi aspectelegate de bani. Sunt posibile cheltuieli majorecomune cu alþii pe facturi, taxe sau pe daune, degenul amenzi sau restanþe financiare. Poþi descoperinereguli în documentele financiare sau în cele careatestã cã deþii bunuri personale. Fii prudent ºiverificã totul cu atenþie, eventual ºi cu ajutorul unuispecialist în domeniu. Pe de altã parte se încheie oetapã de câºtig din munca proprie, iarnemulþumurile pot fi majore. Cum impulsivitateaeste accentuatã, iar gândirea umbritã ar fi bine sã tecontrolezi ºi sã laºi deciziile majore pentruurmãtoarele sãptãmâni. Relaþiile cu anturajulapropiat se vor evidenþia în partea a doua asãptãmânii fie prin dialoguri deosebite, fie prinacþiuni comune. Evitã sã-þi divulgi planurile ºi sãemiþi pãreri la adresa altora. Unii te pot înþelegegreºit ºi de aici un ºir lung de neplãceri. Deasemenea este posibil sã decizi cã atitudinea faþãde rude ºi prieteni apropiaþi trebuie reconfiguratã.ªi aºa este ºi bine! Pentru ultimele zile alesãptãmânii, indicate sunt treburile gospodãreºtisau vizitele în locurile natale.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

La începutul sãptãmânii debordezi de energie. Eºtihotãrât sã te ocupi de tot ºi toate ºi chiar vei reuºi.Însã, agresivitatea ºi graba sunt accentuate. Esteposibil sã fii nevoit sã reiei unele activitãþi personalesau profesionale, mai ales pe secþiunea detalii.Prudenþã, rãbdare, toleranþã! La nevoie roagã pecineva apropiat sã te ajute. Eºti foarte vulnerabil, astfelcã orice ajutor cât de mãrunt poate face minuni întoatã regula. Recomandate sunt regimurile alimentare,tratamentele de întreþinere corporalã, dialogurile cuspecialiºti în dezvoltare personalã sau participarea lacursuri ºi seminarii dragi sufletului tãu. În a douaparte a sãptãmânii se întrezãresc cheltuieli pe celenecesare traiului cotidian. Totodatã este posibil sãprimeºti bani, cadouri sau recompense de la cine nute aºtepþi. Pe de altã parte, îndemnul astrelor estelegat ºi de schimbarea sistemul valorilor morale. Defapt, a gãsi echilibrul între latura materialã ºi ceaspiritualã a vieþii este cea mai mare provocare a acesteisãptãmâni. Final în relaþiile cu anturajul apropiat.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

În primele zile ale sãptãmânii nu prea se simteprezenþa ta în anturaj. Sufletul tãu are nevoie de odihnãºi de un nou plan de viaþã. Se pot evidenþia afecþiunimai vechi sau mai noi, de aceea fii prudent ºiîngrijeºte-te corespunzãtor. Evitã, pe cât posibil,consultaþiile, analizele medicale ºi chiar intervenþiilechirurgicale în perioada 23 – 25 August. Riscurilesunt majore din toate punctele de vedere. Pe de altãparte este o perioadã bunã pentru discuþii tãinuite,cu oameni de încredere. Informaþiile obþinute pe cãineconvenþioale pot fi frecvente ºi foarte utile. Viseleºi viziunile premonitorii te însoþesc zilnic. Vei simþio protecþie divinã specialã, care îþi îndrumã paºii cãtrenoi evenimente, alãturi de alþi oameni. În a douaparte a sãptãmânii, astrele îþi vor oferi o energie ºiun farmec aparte. Te vei simþi mai bine, dar nu forþanota. Sunt momente bune pentru a-þi trasa noi direcþiide urmat ºi pentru a-þi revizui în totalitate modul dea relaþiona cu cei din jur. Poþi decide sã urmezianumite diete, un program de exerciþii de întreþinerecorporalã sau pur ºi simplu sã studiezi domenii deavangardã. Spre sfârºitul sãptãmânii apar cheltuielicotidiene. Cadouri, recompense sau mici favoruri dela cei dragi.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Interesantã ºi foarte controversatã sãptãmânã lacapitolul prieteni. Se pot ivi neînþelegeri datoritãdivergenþelor de opinii, însã le poþi depãºi cu puþinefort ºi bunãvoinþã. Pe de altã parte, astrele îþi vortrimite raze în zona mentalului profund. Astfel, suntposibile insomnii, stãri de neliniºte, vise premonitoriisau viziuni. Bine este sã reþii ideile apãrute îngândurile tale în aceastã sãptãmânã sau sfaturile celordin jur, întrucât ele alcãtuiesc esenþa urmãtoarelorevenimente din viaþa ta. Stãrile de sãnãtate vor fluctuamult, mai ales în intervalul 23 – 26 August. Vizatesunt sistemul circulator ºi picioarele. Nu serecomandã consultaþii, analize medicale sauintervenþii chirurgicale pe segmentele anatomiceamintite, decât în cazuri ce nu suportã amânare.Ocupã-te doar de activitãþile de rutinã ºi încearcã sãte odihneºti mai mult. În ultimele zile ale sãptãmâniiîþi vei reveni, apãrând în mijlocul celorlalþi refãcut ºicu poftã de viaþã.

URMARE DIN PAGINA 12

OBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 14informaþii

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare

BÃRBULESCU CONSTANTIN ÎNTREPRINDERE FAMILIALÃtitular al proiectului «CONSTRUIRE PLATFORMÃ BETONATÃ» anunþãpublicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtreAgenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi în cadrul procedurilor deevaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul propus a fi realizatîn sat Corcova, com. Corcova. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã potfi consultate la sediul Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinDr. Tr. Severin, str. Bãile Romane nr. 3 în zilele de luni pânã vineri întreorele 8-14, precum ºi la urmãtoarea adresã de internetwww.apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectuldeciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicãriiprezentului anunþ.

Anunþ public privind emitereaDeciziei de încadrare

Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi anunþã publiculinteresat asupra luãrii deciziei de încadrare pentru titular STOICHECIIon Cãtãlin pentru Planul Urbanistic Zonal “Construire imobil P+1 cudestinaþia de spaþiu comercial” propus a se implementa în intravilanulmun. Dr. Tr. Severin, str. ªincai nr. 56 B jud. Mehedinþi: nu necesitãevaluare de mediu ºi se va supune adoptãrii fãrã aviz de mediu. Comentariile ºi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM MHîn termen de 10 zile calendaristice de la data prezentului anunþ. Decizia de încadrare poate fi consultatã pe site-ul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinti, www.apmmh.anpm.ro

I N F O R M A R E

Aceastã informare este efectuatã de cãtre UNGUREANU MIHAIGABRIEL, cu domiciliul în oraºul Drobeta Turnu Severin, str. M.Sadoveanu, nr. 42, jud. Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la “A.N.APELE ROMÂNE” RA - ABA BANAT, aviz de gospodãrire a apelor lainvestiþia “Construire casã de vacanþã P+M, împrejmuire ºi piscinã”,loc. Sviniþa, jud. Mehedinþi.

Aceastã investiþie este nouã.- Apele uzate menajere vor fi preluate de cãtre o reþea proprie decanalizare ºi vor fi dirijate spre bazinul etanº vidanjabil.- Nu existã ape uzate tehnologice.

Aceastã solicitare este conformã cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cuprivire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor, pot contactasolicitantul la adresa menþionatã.

Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului la adresa de mai sus, sau latelefon: 0756 792 670.

UNGUREANU MIHAI GABRIEL

Parcursul leului perioadaanalizatã a fost influenþatã de modulîn care a evoluat criza sistemuluifinanciar din Turcia. Cursul euro a început perioada

la 4,6590 lei, dar odatã cutemperarea scãderii monedeiturceºti, a încheiat-o la 4,6434lei, într-o ºedinþã în caretranzacþi i le s-au realizat înculoarul 4,641 – 4,649 lei. Majoritatea analiºtilor economicicare fac parte din CFA Româniaanticipeazã o valoare medie acursului euro pentru orizontul deºase luni de 4,7224 lei, în timp cepentru orizontul de 12 luni valoareaeste de 4,7688 lei. Principalul pericol pentrueconomia româneascã estereprezentat de îndatorarea crescutãa statului, care foloseºte aceastã caleca sã majoreze salariile bugetarilorºi pensiile. Finanþele vor fi obligatesã plãteascã rate tot mai ridicate laîmprumuturi, în condiþiile în careRezerva Federalã americanã îºimajoreazã dobânda-cheie. Conform BNR, surse importantede incertitudini ºi riscuri rãmânsentimentul de încredere aconsumatorilor ºi dinamica viitoarea veniturilor disponibile reale alepopulaþiei, inclusiv în contextultensionãrii pieþei muncii, almajorãrilor recente ale unor venituri,ºi al menþinerii la valori relativridicate, chiar dacã în scãdere, a rateianuale a inflaþiei. Cursul dolarului a scãzut de la4,0976 la 4,0320 lei, la sfârºitulperioadei, când cotaþiile s-au miºcat

Anunþ vânzare mijloace auto

EURO INSOL, lichidator judiciar al Regiei Autonome pentruActivitãþi Nucleare (RAAN) anunþã scoaterea la vânzare prin proceduralicitaþiei publice cu strigare a bunurilor de natura mijloacelor auto îndata de 30.08.2018 ºi 31.08.2018. Licitaþiile publice cu strigare se vororganiza pentru fiecare reper în parte în funcþie de ofertele depuse. Listacu bunurile scoase la vânzare, data ºi ora la care vor avea loc licitaþiileprecum ºi preþurile acestora poate fi consultatã atât pe site-ul RAAN –www.raan.ro cât ºi pe site-ul Euro Insol–www.euroinsol.eu. Caietele de sarcini pentru fiecare licitaþie în parte se pot achiziþionade la sediul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, din DrobetaTurnu Severin, str. Nicolae Iorga nr. 1 la preþul de 150 lei + TVA ºi se vorachita în contul RO86 UGBI0000552006027RON iar TVA-ul în contulde split TVA RO52 UGBI TVA 0552 0125 00RON, deschise la GarantiBank S.A. – Agenþia Drobeta Turnu Severin. Bunurile puse în vânzare pot fi vizionate cu o programare prealabilãdupã cumpãrarea caietului de sarcini. Detalii suplimentare la tel: 0758/27.95.21.

Euro stagneazãîn culoarul 4,64 – 4,66 lei

între 4,025 ºi 4,045 lei. Moneda elveþianã a fluctuat pepieþele internaþionale între 1,124 ºi1,141 franci/euro. Media ei a crescutla 4,1247 lei dar a încheiat perioadala 4,0809 lei. Indicele ROBOR la trei luni, utilizatla calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, a avut otendinþã descendentã, piaþareacþionând la decizia BNR demenþinere a dobânzii sale de politicãmonetarã la 2,50%. El a încheiatperioada la 3,27%. Indicele la ºaseluni, folosit la calcularea ratelor lacreditele ipotecare, se plasa la finalulintervalului la 3,44%, cel la nouã lunila 3,51% iar cel la 12 luni la 3,56%. Perechea euro/dolar a fluctuat înculoarul 1,1301, minimul ultimelor13 luni, ºi 1,1541 dolari.

De la începutul anului euro s-adepreciat cu circa 5% faþã dedolar, în condiþiile încetiniriiritmului de creºtere a economieidin zonã. La aceasta se adaugãdiferenþialul dintre dobânzilepracticate de Rezerva Federalã ºiBCE, care îi determinã peinvestitori sã se retragã de peplasamentele pe moneda unicã.Analiºtii de la Deutsche Bank ºibanca Nomura atrag atenþ iaasupra posibilitãþii ca euro sãscadã în urmãtoarele sãptãmânila un nivel de 1,10 dolari. Indicele compozit al bitcoin calculatde Bloomberg a încheiat perioada la6.480,85 dolari, mai jos cu circa1.000 dolari faþã de începutul lunii. Analiza cuprinde perioada 14 – 21august. Radu Georgescu

sportOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018 pag. 15

Dupã 9 ani petrecuþi în Italia,atacantul Samuel Zimþa a decissã revinã în România ºi va juca

în sezonul 2018-2019 pentrunou-promovata în Liga a 3-a

FC U Craiova 1948 SA

Originar din Drobeta TurnuSeverin, Samuel Zimþa a începutfotbalul la ªcoala de Fotbal GicãPopescu Craiova, iar la vârsta de10 ani a plecat în Italia, împreunã

JUCÃTORUL SEVERINEAN A TRECUT ªI PE LA ACADEMIA LUI INTER

Mircea Oglindoiu

Echipa lui Mititelu ºi-a adus atacant de la Brescia!“La Craiova am posibilitatea sã progresez mai

repede! Vreau sã promovãm!”cu familia. La 12 ani a ajuns la unadintre academiile de fotbaldeschise în Peninsulã de InterMilano, iar la 16 ani a semnatprimul contract de jucãtorprofesionist, cu Virtus Entella

Chiavari, pentru care a evoluatdoar la juniori. În iarnã a fost achiziþionat deBrescia Calcio, însã n-a reuºitsã facã pasul la seniori, fiindutilizat la U19. Vara aceasta, Zimþa a decis sãrevinã în România ºi a optat sãjoace pentru FC U Craiova1948, alãturi de care va debutaîn Liga a 3-a. “Sunt foartebucuros sã am ajuns la echipacu care am þinut de mic. În plus,am vrut sã joc într-o echipã deseniori. La Brescia era mai greupentru mine, fiindcã trebuia sãmai stau un an la U19. Considerca la Craiova am posibilitatea

sã progresez mai repede. Þinândcont cã avem în lot jucãtori cufoarte mare experienþã, precum,Mãdãlin Ciucã, Ovidiu Dãnãnaesau Mihai Dima, dar ºi ceilalþi, de

la care am cu siguranþã multe deînvãþat, este inevitabilã creºtereamea în joc. Îmi doresc sã ajut câtmai mult echipa ºi sã promovãm.E o bucurie cã voi juca pe stadionuldin oraºul natal, la Severin, dar sperca echipa sã revinã, cât mai repede,la Craiova, acolo unde îi este locul.Peluza Sud va fi alãturi de noi pestetot ºi abia aºtept sã înceapãcampionatul. Sper sã revin ºi încircuitul echipei naþionale dejuniori, unde am mai fost convocatla U17”, a declarat Samuel Zimþa.Atacantul de 18 ani va debutasâmbãtã la noua sa echipã, înamicalul cu CSM Slatina,programat pe Stadionul 1 Mai, depe malul Oltului.

Sezonul 2018 - 2019 din Liga a 3-a începe pe 24 august, iar echipasusþinutã de Adrian Mititelu îºi vadisputa partidele de pe teren propriupe “Municipalul” severinean,deoarece nu a primit acceptulConsiliului Local Craiova sã joace peStadionul “Ion Oblemenco”.Componenþa celor 5 serii încã nu afost stabilitã!

încheierea perioadei prevãzute pentrudepunerea solicitãrilor. Solicitantul aprobãrii sau al avizului pentruauxiliare didactice poate fi autor, editor,producãtor, comerciant/furnizor autorizat sau altãinstituþie recunoscutã ce are ca obiect deactivitate învãþãmântul/educaþia/formarea ºicolaboreazã cu cadre didactice ºi specialiºti îndomeniul cãruia îi este destinat auxiliarul didactic. Auxiliarele didactice supuse aprobãrii/avizãriitrebuie sã vizeze în mod explicit formareacompetenþelor generale ºi/sau a celor specificeale elevilor ºi sã corespundã cerinþelorcurriculumului naþional ºi programelorpentru olimpiadele ºcolare aprobate prinordin de ministru, aflate în vigoare. Auxiliarele didactice depuse trebuie, deasemenea, sã specifice nivelul (de ex.: grupa/clasa /vârsta/formaþiunea de studiu cãreia i seadreseazã etc.) ºi sã se adreseze în mod explicittipurilor de activitãþi didactice (de ex.: activitãþiremediale, activitãþi pentru elevi cu cerinþe

Sesiune de depunere a proiectelor de auxiliare... urmaredin pag. 4

I N F O R M A R E

Aceastã informare esteefectuatã de cãtre UNGUREANUMIHAI GABRIEL, cu domiciliulîn oraºul Drobeta Turnu Severin,str. M. Sadoveanu, nr. 42, jud.Mehedinþi, ce intenþioneazã sãsolici te la “A.N. APELEROMÂNE” RA - ABA BANAT, avizde amplasament la investiþia“Construire casã de vacanþãP+M, împrejmuire ºi piscinã”,loc. Sviniþa, jud. Mehedinþi. Aceastã investiþie este nouã.- Apele uzate menajere vor fipreluate de cãtre o reþea propriede canalizare ºi vor fi dirijate sprebazinul etanº vidanjabil.- Nu existã ape uzate tehnologice. Aceastã solicitare este conformãcu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinãinformaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului deamplasament, pot contactasolicitantul la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sãtransmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresasolicitantului la adresa de maisus, sau la telefon: 0756 792 670. UNGUREANU MIHAI GABRIEL

educaþionale speciale, activitãþi pentru elevicapabili de performanþã etc.), altoractivitãþi carevizeazã dezvoltarea competenþelor-cheie,multi/pluridisciplinare, transdisciplinare etc. Potrivit cadrului normativ aprobat de MENîn 2017, auxiliarele didactice sunt materiale-suport elaborate în sprijinul profesorilor ºi alelevilor, pentru implementarea adecvatã ºieficientã a curriculumului naþional. Aceastãcategorie de auxiliare poate include: culegeride texte/cântece, culegeri de exerciþii/probleme, culegeri de teste/itemi de evaluare,pachete de fiºe de activitate independentã,caiete de muncã/activitate independentãetc., care pot fi prezentate în format tipãritºi/sau în format electronic/digital. Lista completã a auxiliarelor didacticeaprobate în noua formulã de evaluare ºiavizare(ordinul de ministru nr. 5.062/2017)este publicatã pe site-ul www.rocnee.eu,secþiunea Auxiliare didactice.

BIROUL DE COMUNICARE

publicitateOBIECTIV mehedinþean 23 - 29.08.2018pag. 16

pamflet

Mã nepoate, cum mi sãstricasã coasa de-o aveam, mã ducio acu fro sãptãmânã pin oraº, sã-mi cumpãr o coasã. Cumpãr iocoasa ºi mã întâlnesc pi la PiaþaMircea cu Gheorghe a lu’ Ciupitu deo þine pe Mariþa lu’ Porunghelu’, defãcea îngheþatã º-o vindea pe oauã! Zice Gheorghe:- Mã nea Mãrine, hai sã bem ºi noio bere, cã nu ne-am vãzut de ieri!Fac io cinste!- Hai mã! zic io. Bem noi câte ohalbã, mai fac io cinste cu una.- Plata, zic, cã vine toamna! Vineospãtaru’ ºi mâzgãleºte un bon acolo. Zice:- Douãºcinci de frangi!- Ia dã bonu-ncoa, zic io, ºi mã uitlung la iel ºi pe urmã la pereteledin faþã, pe care scria frumos culitere de tipar: NU NE JICNIÞ, NUPRIMIM BACªIª! Mã uit pe bon, socoteala bunã: patruhalbe, pai’ºpce frangi, un francpatruzãci, remizã, nouã frangi jumãtate,PPC. Cu totu’, douãºcinci de frangi.- Mã frate-miu, zic, ce ie asta di laurmã?- PPC, zice el.– Pã ºi ce e asta?, zic io.– POATE PICÃ CEVA, zice el. Auzi mã fraþilor, vorbã la el, poatepicã ceva. Pã sã te mai duci sã-þiiei coasã din oraº?! Mã nepoate, da dacã nu sã lãudãMariusicã di la Orºova cu zileleoraºului, de ziceai cã tot ce ierea pefluviu veni sã sãrbãtoreascã ce nu s-amai vãzut. Cã totu’ fu pe gratis, cã nuscoasã un leu din primãrie, cã veni ofirmã de pin Constanþa ºi le fãcu petoate, economie mare ºi distracþie

Sucã ºi coasa, paranghelia di la Orºova, magneþii di laConsiliul Judeþean ºi Bobiþã diplomatu’

nea Mãrin

multã, ce mai încoace ºi încolo. Bine,cã nu rãmasã decât neºte zile cherduteîn urma lor ºi oraºu la fel cum eraînainte, nu sã mai pune, cã doar cincizile sã distrarã orºovenii,acuma ce sã le mai facã?!Locuri de muncã, investiþii,modernizãri?! Poate dataviitoare. Mã nepoate, apropo deinvestiþii ºi modernizãri, sãcomandã di la Consiliu froo mie de magneþi cuimaginea Podului lu’Traian... da imaginearetuºatã, nu cu CuvaPodului inundatã.... de apã,mizerie ºi promisiunielectorale... Da ºi de bãlãrii.ªi când te gândeºti câþi banis-au dus pe apa Dunãrii,numai Curtea de Conturi ºi alteinstituþii ºtiu, da apa curge mai departe,podu’ sã surpã ºi magneþii sãdemagnetizeazã. ªtie iel nea Aladincum ie cu ºmecheria! ªi, dacã tot am ajuns la istorie, oaselede la Schela, de 7000 de ani, ºi Sabialu’ nea Cerchez, generalul, au dispãrutde ceva vreme din patrimoniu culturalmehedinþean. Cicã ar fi fost luate deneºte cunoscãtori a valorii ce o poartã.S-a justificat cã au fost luate pentruautentificare ºi duse au fost... fãrãurmã, cel puþin pãnã acum. Au fostdate la schimb...? Nea Tutilescu îºi maiaminteºte? Mã fraþilor, da acuma, e alarmã lanea Drãghiea, cã tot convocasãcomandamentu’ de luptat contraambroziei ºi taman în toiul luptei,planta a invadat Cimitiru Ortodox dinzona centralã a Severinului, adicã din

zona unde se fac parangheliile... deprimãvarã, toamnã ºi de campaniielectorale. Ori unde se fãceau, cãpoate sã renunþã la tradiþia asta, pãnã

la urmã, vorba lu’ Tanþa lu’ Pecingine. Pãnã sã rezolvã treaba asta cuambrozia, nea fermieru’ Cornel reintrãîn politicã. De data asta organizeazãPro România, partidu’ lu’ nea Pontacare, recunoscu nea Stroescu pesticla lu’ nea Costel ºi compania, estepartidu’ lu’ nea Duicu. Tare nu? NeaViorel, ex premieru’ va avea parte deo promovare dublã, adicã pe douãsticle TV, la Mehedinþi. Da cum înpoliticã oriºice ieste posibil, marepramatie, politica asta! Mã fraþilor, continuã sã parespectacolul grotesc di la CasaJudeþeanã de Pensii Mehedinþi. Pãiasta dupã ce plecarã Ionuþ ºi Elena ºisã întoarsã pe foncþie nea Lepãdat. Dade condus instituþia, primi dezlegareun susþinut de PSD Mehedinþi. Cãdoar de aia ieste director economic.ªi sã ajunsã la examen ºi, ca sã nu

ezixte bãnuieli de blat, partidu’ trimisã2 candidaþi, pilos ºi pila, da ºi însperanþa cã vor reuºi sã obþinã nota 7,ÎMPREUNÃ. Da nu reuºirã. Le mai

trebuiau neºte zecimi dupe cum sepoate ocserva ºi din ferparu’ facsîmilalãturat. Aºa ca sã realizeze cine trebe,pe cine susþine ºi a trimis la concurs.Da, sigur, se vor întoarce cu nasu’ pesus de atâta susþinere politicã ºi vorlua circul di la capãt. Se ºtie! Poatereuºesc înainte de pensionare. Da, ce ai fãcut Bobiþã, te-aiîmbolnãvit? Rãu, rãu, rãu de nu poþisã vii la muncã? Pãi, da, cã te aºteaptããi di la deconcentrate sã le spui cum afost visu’ cu diplomaþia. Cine te-apropus, da ºi cine te-a trimis la vatrã!?Da, chiar ce boalã ai, de ai voie sã mergidoar la paranghelii pe malu’ Dunãrii?Era cât pe ce sã-l spulberi pe nepotu-miu Sucã, la Orºova. Te grãbeai sã-ivezi pe generali cum cântã? Pã bine,mã, Bobiþã, e frumos?! Da pãnã sãptãmâna viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!

Anul XX 16 pagini * 1,00 le u 23 AUGUST 2018 Nr. 942...

Documents

Transcript of Anul XX 16 pagini * 1,00 le u 23 AUGUST 2018 Nr. 942...