Anul XV. Arad, Mercuri, 19 Octomvre v. (1 Noemvre n.) 1911 Nr. 229 ABONAMENTUL

Pe un an 28 Cor. Pl an jurn. . 14 Pe o lună 2.40 Numărul de zi pentru Ro-slnia şi străinătate pe

an- 40 franci.

felefoii pentru ora? ţi comitst 502. / TRIBUNA - REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA : Strada Deák Ferenc Nr. 28

INSERŢIUNILE I : primesc la administratk. Mulţamite publice şi Loc deschis costă fiecare şi

20 fileri. Manuscripte nu să înape-

lazi,

Evoluţia Ligii Culturale. Arad, 31 Octomvrie.

Ziarul autor izat al partidului naţ ional a publicat câteva articole de critică nu totdeauna binevoitoare şi cuviincioase

ffaţă, de conducerea şi organizarea Ligii Culturale. Zilele t recute a apărut un a r ticol iscălit de d. Miron Acsinte prin care

Ma critică . .organizarea central is tă" şi nimicitoare de personal i tă ţ i" a Tjigii. Re gretăm cuvintele aspre şi nemer i ta te pe teri autorul acelui articol le-a adresat fdlui Iorga, secretarul Ligii. Cu toa te ace­ste credem că chestiunea descentralizării

m care o pune d-sa, mer i tă o discuţiune şi din par tea noastră . D. Acsinte spune că societatea românească ar pu tea fi mai bine câşt igată şi mobil izată pentru scopu­rile Ligii, . .dacă s'ar admite dreptul de iată proprie a secţiilor". Cum, ne între­băm noi, până acuma secţiile Ligii nu aveau dreptul aces ta?

Dimpotrivă, după cât ş t iam noi, viaţa adevărată şi intensă a secţiilor Ligii da­tează abea de câţiva ani, de când d. Iorga Ieste secretarul ei. După cât ştim noi, îna­l te de venirea dlui Iorga, Liga pierduse aproape toate secţiile ce se formaseră în provincie pe t impul marelui avânt naţio­nal din vremea Memorandului . Chiar şi secţia centrală a Ligii căzuse după Memo­rand într 'o lîncezeală şi amorţ i re soră cu moartea. Congresele anuale ale Ligii a-junsescră lipsite de vlagă şi însufleţire.

D. Iorga a tu rna t nouă viaţă, nou su­flet şi nouă act ivi tate în organismul amor­

ţit al Ligii. Delà venirea sa începe spori­rea repede a secţiilor ; ele încep a se forma nu numai în capitalele de judeţ, cum cere d. Acsinte, ci chiar şi în comunele rurale, lucru cu totul nou care deschide Ligii pers­pective imense, căci îi aduce şi marea mulţ ime a ţărănimii , nepăsătoare până a-curaa. Ceea ce-i mai preţios însă e că acele secţiuni, cel puţin cele cari îşi înţeleg me­nirea, devin focarele unei însufleţite acti­vi tăţ i culturale. Să luăm de pildă activi­t a t ea secţiei Ploieşti pe care întâmplător am avut ocazia să-o cunoaştem. Afară de sezonul verii, când mul tă lume lipseşte din oraş, secţiunea ţine fiecare lună câte două sau trei şezători intime cu conferinţe şi discursuri în spirit naţional, cu cântece şi recitări . Fiecare an au loc două-trei ser­bări mar i la cari adesea d. Iorga însuşi ţ ine conferinţa principală. Secţia are un local frumos şi încăpător, abonează toa te zia­rele şi revistele de seamă, dispune de o bi­bliotecă de 1500 de volume şi are şi un cor mixt care se produce la serbările sec­ţiei. Sub harnica conducere a comitetului (ai cărei membrii , la alegerea lor, au fă­găduit să renunţe la orice rol politic, spre a feri Liga de amestecul politicei de par­tid), secţia asta a făcut progrese frumoase şi a răuşi t să câştige un număr de peste 400 de membri în oraş.

I a t ă prin u rmare o secţie care în cadrul s tatutelor de azi dezvoaltă o fa imoasă ac­tivitate, câştigă concursul societăţii locale şi care a izbutit să concentreze ca într 'un focar aproape toa t ă mişcarea naţională-culturală din un mare oraş al ţări i . A îm­piedecat cineva act ivi ta tea secţiei Ploi­

eşti ? Nimeni. Şi, mai puţin decât oricine, de sigur comitetul central sau statutele Ligii. Activi tatea secţiei Ploieşti e o do­vadă că secţiile au „dreptul de viaţă pro­pr ie" şi că individualităţile cari doresc a se manifesta în cadrele secţiilor pot să se manifeste. Nimeni nu le opreşte a ţine conferinţe, a rosti discursuri, a forma co-

f ruri, a organiza serbări, festivaluri, şeză­tori, concerte etc. şi a pune la cale orice acţiuni naţionale-culturale cât mai multe , î n t r ' un cuvânt, a tâ rnă chiar de secţiile Ligii, ca ele să nu cadă la nivelul unor „bi­rouri ant ipat ice de percepţ ie" (a cotiza­ţiilor), cum spune d. Acsinte.

Dar d-sa nici nu tăgăduieşte că secţiile au l ibertatea deplină a activităţi i cultu­rale. Ceeace cere d-sa, este l iber tatea ad­ministraţ iei financiare, dreptul de a. dis­pune asupra fondurilor strânse de secţie cari azi, în par te covârşitoare, se pun la dispoziţia centrului. In principiu suntem de acord cu d. Acsinte. Secţiile nu pot să rămâie veşnic în rolul unor guri cari sug mijloace publicului din provincie şi le t ransmit centrului, fără a păs t ra ceva pen­t ru dânsele, afară de strictul necesar exis­tenţei lor. Dar în via ţa fiecărei insti tuţii de felul Ligii se observă o linie de evoluţie care întâi t inde spre centralizarea mijloa­celor financiare şi numai târziu, după for­marea unui puternic fond central poate merge şi spre descentralizare. Este abso­lută nevoie ca Liga să-şi formeze întâi acest fond central, şi numai după înjghe­barea lui poate fi vorba de descentralizire. Azi Liga nu are nici m ă c a r un local pro­priu. Pa la tu l Ligii abea acuma se apropie

Cc Y e d e m astăzi în Eminescu?*) CD prilejul desvălirei monumentului delà Galaţi

D e C. Ş. Păgetel .

0 fericită succesiune de împre ju r ă r i a făcut ea în t impul d in u rmă , via ţa românească de pre­tutindeni să se găsească mereu sub s t imu la r ea morală a unui măre ţ şir de serbăr i cu l tu ra le , la desfăşurarea că rora a par t i c ipa t toa tă conş t i in ţa noastră naţ ională câtă se poate în reg i s t ra în clipa de faţă.

Serbările jub i l a re ale „Asocia ţ iuni i ' d in Ar ­deal, serbările „L igc i " d in Bucureş t i şi se rbăr i l e mai proaspete ale Unive r s i t ă ţ i i d in Iaşi s 'au des­făşurat, r înd pe r înd , în numele aceleiaşi con-ţtiinţi naţionale ca re începe să t r i umfe sub fo rma necunoscută până acum: sub forma cul tur i i nimi­citoare de gran i ţ i nedrep te , sub forma cu l tu r i i care luptă d in t r ' oda tă în mai mul t e locuri , plă­mădind încet şi s igur un suflet na ţ ional , ale cărui manifeatări să însemne o b i ru in ţ ă a neamulu i no­stru românesc.

In toate aceste se rbăr i s 'au l ămur i t adevărur i , s'au formulat norme şi s 'au f ixa t mijloaco p r i n fcare lupta pen t ru a f i rmarea noas t r ă se poa te duce cu mai multă pu t e re şi cu mai mul ţ i so r ţ i de izbândă.

Astăzi, suntem d in nou în clipa unei m a r i ser­bări culturale pe care oraşul Gala ţ i o dă neamu-

•) Conferinţă ţ inută la „Cercul Cul tu ra l " din Cra-iova la 15 Octomvre.

lui românesc prin ridicarea unui monument ma­relui nostru poet Mihail Eminescu.

Desvălirea monumentului se va face mâne, 16 Octomvre în faţa unei lumi româneşti venită de pretutindeni.

Va fi acolo, în clipa desvălirii, dl ministru al instrucţiunii publice, vor fi reprezentanţii da frunte ai culturii şi ai literaturii româneşti, vor fi reprezentanţii zarelor şi revistelor noastre din toate acele locuri în cari se dă o luptă pentru su­fletul românesc, vor fi adoratorii celei mai desă­vârşite poezii româneşti şi preţuitorii conştienţi ai celui mai înalt geniu oare s'a ridicat până acum din mijlocul nostru.

Se vor ţine conferinţe şi se vor rosti cuvântări căutând a se descifra personalitatea lui Eminescu a se lămuri înrîurinţa lui asupra culturii româ­neşti şi a se preciza elementele îndrumătoare care se pot desface din activitatea spiritului său.

Folosim şi noi acest prilej pentru a stărui, asupra lui Eminescu, căutând să scoatem în evi­denţă adevărurile şi învăţăturile care stau în le­gătură cu manifestările spiritului său.

Fiecare vârstă şi fiecare generaţie a unui neam aduce cu sine, o dispoziţie sufletească, o conştiinţă şi o judecată nouă. Necesităţile cari fră­mântă viaţa materială şi viaţa morală a acelei generaţii sunt satisfăcute în legătură cu judecata şi cu conştiinţa pe care ea o răsfrînge asupra fie­cărui element din viaţa ei.

Această judecată şi această conştiinţă alcă-tueşte punctul de plecare, izvorul de hrănire al j acţiunilor şi al manifestariolrr unei generaţii. I E de ajuns ca în eonştinţa unei societăţi să pă- ! trundă un grup de norme nouă, pentru ca din

schimbarea realizată să pornească o acţiune şi o viaţă morală cu totul nouă. Asupra fiecărui lucru începe să se răsfrîngă o lumină care nu se răs-frmsese până aci; societatea începe să vadă cen­trul unor idealuri care până aci stătuseră ascunse, oamenii se mişcă după norme rneobişmuite mai înainte şi se găsesc stăpâniţi de aceiaşi putere morală care se ridică din nişte izvoare pe cari ge­neraţii le înaintaşe nu le folosiseră nici odată.

Aceste schimbări sufleteşti cari se petrec din răstimp în răstimp în alcătuirea diferitelor gene­raţii se cheamă primenirea morală a unei so­cietăţi.

Printr'o asemenea primenire trece societatea 'românească în clipa de faţă, şi în legătură cu acea­stă primenire morală, Eminescu ni-se înfăţişează într'o lumină cu totul nouă, aşa cum nu s'a înfă­ţişat generaţiilor dinaintea noastră.

Ce a fost Eminescu pentru societatea româ­nească până mai acum câtăva vreme?

U n om care s'a născut în cutare sat din jude­ţul Botoşani ; care, la o vârstă foarte mică, a apucat drumul unei vieţi pribege, plimbându'şi anii ti­nereţii sale prin diferitele ţinuturi locuite de Români. U n om, apoi, care a umblat şi pe la şco­l i le cele mari din Viena şi din Berl in, şi care, într'o anumită clipă s'a trezit scriind poezii, în care se plângea de prezent şi proslăvia trecutul.

Şi a mai fost, apoi, un om care avea legături cu „Junimea" din Iaşi, publicându'şi poeziile în „Convorbiri Literare", poezii batjocorite de răposatul I laşdeu şi hulite de ambiţia neputin­cioasă a lui Alexandru Macedonschi, care a ră­posat fără să moară.

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" 1 Noemvre n 1911

do realizare (tot graţie silinţelor dlui Ior-ga, d-le Acsinte) şi până nu-i înfăptuit, se poate gândi cineva să se facă de pildă lo­caluri proprii pentru secţii? Când organi­zarea centrală va fi desăvârşită, atunci ea va putea să întoarcă secţiilor împrumutul primit, ajutându-le fa ridicarea localurilor lor, ia întărirea lor mater ială .

Găsim o analogie la această discuţie în v ia ţa „Asociaţiei transilvane,,. Şi aici în vremea din urmă, s'au ridicat glasuri din secţii (despărţăminte), cari au cerut comitetului central din Sibiiu ca să mă­rească par tea for de venit care azi e abea de 20% din încasările secţiilor, pe când 80% se varsă centrului. F ă r ă îndoială a-ceste 20% reprezintă o sumă prea mică pentru prosperarea secţiilor, dar fără cele 80%, destinate centrului, „Asociaţ iunea" nu ar fi ajuns să reprezinte aceea ce repre­zintă îi v ia ţa noast ră . Ea nu ar fi putu t să întemeieze şcoala de fete, nu ar putea să publice revista „Transilvania", nu ar fi putu t să facă Muzeul cu marele lui palat din Sibiiu, nu ar putea să se gândească la înfiinţarea unei tipografii proprii etc. to t lucruri cari nu sunt numai în folosul sec­ţiei centrale din Sibiiu, ci în al tu turor Românilor, deci şi al secţiilor provinciale.

Cincizeci de ani secţiile au tânjit din cele 20% din încasările lor spre a putea hrăni organizaţia centrală. F ă r ă această organizaţie, centrul nu ar fi avut puterea de a întinde mereu re ţeaua secţiilor, asu­pra tu turor ţ inuturilor, acum în u rmă chiar şi asupra Marmaţiei . Organizaţia centrală e deci un rezervoriu de puteri fără care probabil în curând ar seca şi via ţa secţiilor.

Pen t ru aceia, încă odată, descentrali­zarea dorită de d. Acsinte e o cerere dreap­t ă pe care o admitem în principiu, care însă nu poate fi încă actuală. î n tâ i întă­rirea organizaţiei centrale a Ligii şi pe ur­m ă autonomia financiară a secţiilor. Când va sosi însă t impul acesta ? ne vor întreba nerăbdători i ca d. Acsinte. Răspundem

A fost bibl iotecarul une i Biblioteci d in Iaş i , de unde a fost da t a fa ră şi supus u n u i proces mon­s t ruos ; a fost revizor şcolar în două jude ţ e d in Moldova, şi-a fost î n l ă t u r a t d i n funcţ ie odată eu schimbarea guvernu lu i .

A fost un boem incor ig ibi l , ducând o v ia ţă de­zordonată p r i n cele mai infer ioare localur i d in ca­p i t a lă . A iub i t o femee — şi scrisori le lu i de iu­b i re au fost date publ ic tă ţ i i , ca să se şt ie „ C u m a iubi t Eminescu" .

A fost redactoru l pă r ţ i i neoficiale a une i ga­zete d i n I a ş i şi redac toru l u n u i ziar pol i t ic d in Bucureş t i .

A fost u n om care a î nebun i t şi a m u r i t î n t r ' u n ospiciu de a l ienaţ i , lovit în cap de p i a t r a u n u i al t nebun. A i ă m a s de pe u r m a lui u n volum de vre-o 60 de poezii perfecte, în care se c u p r i n d e u n pes imism păgubi to r t ine re tu lu i . U n popă d in Bla j şi încă n u ş t iu mai c ine, mi-se p a r e Aron Densuşeanu, au scris împot r iva lui Eminescu , sus ţ inând că poezia lui t rebuie izgonită de pre tu­t i nden i , f i ind poeza unu i suflet bolnav, poezia u n u i suflet degenera t .

Acesta a fos E m i n e s c u : U n om ca re a dus o via ţă dezordonată , u n om care a m u r i t n e b u n şi de pe u r m a că ru ia a r ămas o poezie bolnavă şi pe­r iculoasă p e n t r u sufletul t i ne re tu lu i nostru. Cu aceste ca rac te r i ză r i a fost p r i v i t Eminescu mul tă vreme de că t r ă societatea românească.

D u p ă moar tea lui a u r m a t o epocă de imi­t a re bazată pe cea m a i desăvârş i tă ne înţe legere .

T ine re tu l une i î n t r e g i genera ţ i i — p o r n i n d delà ceeace se ch i amă „pes imismul lu i E m i n e s c u " — a început să'şi lase p le te exagera te , să facă pe d i sp re ţu i to r i i acestei vieţ i , să scrie versur i de

ca cu a ta t mai curând, cu cât mai mul t ei îşi vor cheltui nerăbdarea şi dorul lor muncă într 'o act ivi tate cât m a i intensă prin secţii, muncă din care va rezulta şi întăr i rea organizaţiei centrale, fără a se ştirbi prin asta act ivi ta tea culturală a secţiilor, cum am văzut cu pilda secţiei Ploieşti . P â n ă atunci însă credem că rîvna, munca şi meritele unui om care a făcut mai mul t ca să ne apropiem de această ţ intă, ca d. Iorga, ar trebui răsplăti te, dacă nu cu laude nemăsurate , dar măca r cu o discuţie serioasă şi cuviincioasă a acestor chestiuni, iar nu cu jigniri neme­r i ta te .

Aceasta e părerea noastră a celor cari judecăm lucrul delà distanţă.

Reconstruirea cabinetului austriac. Refuzul partidelor germane de-a primi condiţiile puse de Cehi Fa îndemnat pe ministrul-preşedinte baronul Gautsch să încerce guvernarea fără sprijinul partidelor germane, reconstruind cabinetul în care vor intra doi miniştri cehi.

Baronul Gautsch a fost primit Dumi­necă în audienţă de Maj. Sa, raportându-i despre si tuaţ ia nouă. Propunerile baronu­lui Gautsch au fost aprobate de Maj. Sa. Probabi l mâne baronul Gautsch va pre­zintă Maj. Sale demisia întregului cabinet, ca să poată procède la reconstruirea lui.

In şedinţa delà 6 Noemvrie când se întruneşte din nou Reichsrathul se va în­vedera apoi dacă guvernul a reuşit să în­jghebeze o majori ta te par lamentară destul de puternică pentru a putea lupta, cu suc­ces, împotr iva opozitei partidelor.

*

Iunctim între reformele militare şi votul uni­versal. T ra ta t ive le de împăcare cu opoziţ ia din camera deputa ţ i lo r , porn i te de preşedin te le Ca­merei Berzeviczy s'au te rmina t . Opozi ţ ia i-a co­munica t minis t ru lu i -preşedinte condi ţ i i le de îm­pl in i rea cărora face penden tă suspenda rea ob­s t rucţ ie i tehnice . Car i sunt aces te condi ţ i n u se comnică, d a r un art icol publ icat de Kossu th în

„ B u d a p e s t " spune că pace nu se poate face fără concesii na ţ ionale , reducerea sarcinilor militare şi iunct im-ul î n t r e reformele militare şi votul universa l .

Se poate , deci, p resupune că în principiu a-ceste sunt condiţ i i le opoziţiei. Ministrul-preşe­d in te contele K h u e n - H é d e r v á r y va şi merge zi­lele aceste la Viena p e n t r u a raporta Maj. Sale despre r ezu l t a tu l aces ta al trativelor.

Ar t ico lu l lui Kossu th este viu discutat în cer­curi le poli t ice, pen t rucă dovedeşte zădărnicia în­cercăr i lor guve rnu lu i de-a izola paridul justhist,

U n s ingur lucru va t r ebu i să surprindă lume» gând i toa re . P a t r u an i a s ta t coaliţia la putere ţi a veni t cu mis iunea de-a în făp tu i votul universal, — şi a amâna t resolvirea aceste i chestiuni de pe o zi pe al ta. De unde acum deodată această graba pen t ru resolvirea ei?

* Bugetul cultelor. Comisia financiară a Came­

rei deputa ţ i lo r a ţ inu t Lun i şedinţă pentru a ( cuta proiectul de b u g e t al minis terului de culte şi ins t ruc ţ ie publ ică. Discuţ ia a fost scurtă şi s'i sfârş i t cu aprobarea buge tu lu i .

L a discuţie a lua t pa r t e şi minis t ru l de culte, contele Zichy, care î n t r e a l te le a declarat căi pa t r a un ivers i ta te , în cazul cel mai rău o t ä te tehnică, se va înf i in ţa la Seghedin.

Vorb ind despre scumpirea t ra iului , a re» noscut neces i ta tea dc-a se îmbună t ă ţ i şi învă ţă tor i lo r delà şcolile poporale, dar a ga t numai decât că aceasta deocamdată este eo nepu t in ţă , f i indcă s ta tu l nu dispune de mijloace băneş t i t rebuincioase . (Mil ioanele se cheltueec pen t ru a rma tă şi scopur i de maghiarizare! Nota Red.) A mai adăoga t că în acclaş t imp ar tr să se mărească şi lefuri le nu numai ale învăţăto­r i lor delà şcoalele de s tat , ci şi a l e celor delà şcolile confesionale (cari î n t r ' adevă r sunt într'o s ta re ma te r i a l ă şi mai rea. N . R.)

I n şedinţa de Vine r i comisia va discuta b getul min i s te ru lu i de comer ţ .

• Şedinţa Camerei. I n culoare se observi a" I

mâne şi po imâne nu este şedinţă, pentrucaшір ! deputa ţ i au plecat de pe acum acasă.

Şed in ţa de a l tmin t e r i a fost ca şi cea s'au făcut numai vo tă r i nomina le .

N u m a i în culoare se vorbia că guvernul a » I n u n ţ a t la pace şi a p r imi t punc tu l de vedere al | contelui Tisza: lup tă fă ră împăcare .

j e lan ie împot r iva unei lumi p r i n oare ei t receau îmbrăca ţ i în man t i a nedumer i tu lu i H a m l e t .

P e u r m ă a veni t cri t ica noas t ră c a r e La judeca t în cele m a i deosebite ch ipur i . A p ă r ă t o r al idea­lului conservator — a zis c ineva, refer imhi-se la art icolele lui din „Timpul" . R e p r e z e n t a n t u l ar­t is t ic al p ro le t a r i a tu lu i intelectual d in Român ia şi apă ră to ru l celor în f r în ţ i de s u f e r i n ţ ă — a zis c r i t i cu l cu veder i socialiste. U n v ră jmaş al ele­mentu lu i s t r ă in , deci un na ţ ional i s t i n t r ans igen t , — vor fi zis, de s igu r alţi i , d â n d ca exemplu im­precaţ i i le d i n vest i ta lui „Doină" .

U n pes imis t cu accente funebre , — inf luenţa t de filosofia neag ră a lui Schopenhauer — s'a zis de a tâ ţ ia inşi şi sub atâtea forme. U n m a r e cuge­tă tor modern , c a r e a d a t l imbei noas t re l i t e r a r e sc l ip i r i necunoscute până la el —- s'a zis şi s'a scris î n n e n u m ă r a t e r î n d u r i . J u d e c ă ţ i greş i te , sau judecă ţ i un i la te ra le s'au res f r în t r î n d pe irînd asupra lu i Eminescu în t r ' o v reme care a d u r a t p â n ă mai acum câţiva ani .

O sch imbare sufletească însă se săvârşeşte în sânu l societăţii româneş t i , în ceeace pr iveş te ju ­decarea valori lor noastre l i t e r a r e şi cul tura le .

Această sch imbare sufletească, r ă z i m a t ă pe noi î n d r u m ă r i l i t e ra re şi cul tura le , se r ă s f r înge şi asupra lui Eminescu , a că ru i pe rsona l i t a te se în t regeş te tot mai mul t , în u r m a unor cercetăr i p l ine de p ie ta te şi de înţelegere.

Scoţând la l umină toate poeziile lu i , n u nu­mai acelea ca re e rau socotite ca perfecte , ci şi acelea d in ca r e se p u t e a u r m ă r i evoluţ ia sufletea­scă a lui Miha i l Eminescu , cercetându^se toate fazele vieţ i i lu i în l egă tu ră cu d i fe r i te le înfă ţ i ­şăr i ale ac t iv i tă ţ i i sale l i t e r a r e şi desgropându-se

toate art icolele d in ziarele pe ca re le-a îngriji ca redactor , — s'a văzut că în faţa noastră a încheagă u n Eminescu cu totul deosebit de acela pe care ' l cunoscuse genera ţ i a d ina in te .

N ' a fost Eminescu u n om, a cărui viaţă tească şi ale că ru i man i f e s t ă r i l i terare să se fi pe t recu t în a fară de ori şi ce l egă tu ră cu împreju­r ă r i l e şi cu 'necesităţile neamulu i românesc. N'a fost un bolnav izolat, un sceptic cu braţele încru­cişate, u n d i spre ţu i to r al vieţ i i care curgea in j u r u l lu i , u n cân tă re ţ al nimicniciei , din aescen-tele c ă r u i a să se desp r indă numai trăsăturile unui ind iv idua l i sm exagera t oare se consumă în i f i ind despă r ţ i t p r i n z idur i mar i de vuetul uriaş al vieţ i i încon jură toare . Cia fost un om cu o ener­gie şi cu o bogăţ ie sufletească intensă, trăind în­t r 'o necu rma tă l egă tură cu v ia ţa sufletească a nea­mulu i d in care făcea pa r t e .

N u s'a văzut în lumea asta numai pe el, nu­mai du re r i l e şi n u m a i visur i le lui, ci a văzut întreaga societate în mijlocul căreia îşi mijea min tea şi s i m ţ u r i l e lui . N ' a fost un boem îna­mora t de via ţa c a r e n ' a r e n ic i un scop precis, un boem rec ru t a t d in categor ia oamenilor neispră­vi ţ i , un boem în n e p u t i n ţ a de a se adapta, fiind l ips i t de însuş i r i l e t rebui toare , şi pe care societa­tea îl e l imină a fară d in sânul ei, ca pe un element inu t i l , s i l indu ' l să ducă viaţa aceea dezordonată a oameni lor p u r t a ţ i de jocul capricios al împre­j u r ă r i l o r — ci a fost u n mare şi puternic suflet românesc, ca re cupr indea în sine o bogată expe­r i en ţ ă a p ă m â n t u l u i românesc, o adâncă învăţă­t u r ă r ăz ima tă pe serioasa pătrundere a trecutului nos t ru , u n sistem de convingeri pe care ştia apere cu î ndă ră tn i c i e şi o cultură superioară di»

1 Noem vre n. 1911 „ T R I B U N A" Pag. 3

Spre prăpastie. D e R o m a n Ciorogarţu.

П .

Trădător de neam. In Noemvrie se împlineşte anul delà isbucni-

rea crizei. Domnul Dr. Iustin Marşieu destăinuise nu de mult unui prieten, că dânşii cu un an mai nainte de isbucnirea crizei mă ţineau sub pândă, iveau chiar întruniri secrete în cari se pregăteau la asalt, numai pretextul îl aşteptau. In acceaş rreme a comploturilor, pe faţă mi-se gira de sincer stimător. Dar trecem i>este aceste lucruri ome­neşti.

Domnul Dr. I. Marşieu cade în greşala oameni­lor tineri, cari cred, că delà dânşii se începe nu­mărarea zilelor. Faptul e că dânsul numai atunci i fost iniţiat în rolul său de detectiv.

Domnul Vasilie Goldiş a venit să facă carieră ia Arad, cum zicea dânsul. Mai înainte încercase ta facă cariera la gimnaziile de stat, şi atât de si-piră îşi ţinea odată numirea de profesor la gim-laziul de stat din Braşov, încât cu banchet îşi luase (i adio delà colegii săi delà gimnaziul românesc. Domnul Ioan Beleş, pe vremuri deputat guverna­mental, ar şti spune despre intervenţia ce i-a ce-rat-o patronul dlui Vasil ie Goldiş, fericitul epis-top Iosif Goldiş, ca să fie numit profesor la gim-laiiul de stat din Arad, der nu i-a succes. Ce nu ii succes însă pe carieră străină i-a succes la noi. Părintele Vasilie Mangra i-a deschis calea la a-această carieră prin aducerea dânsului la Arad sub patronatul fericitului episcop Goldiş, oare se ştie ti făcea politică guvernamentală. D . Vasil ie Gol-iijaintrat pe această poartă triumfală a aspiraţii­lor salo bine provăzut cu merindea pensiei din Braşov şi cu adausul personal de salar în Arad. Eu t'iveam parte în arcanele politicei mai înalte, ci il bucuram că d. Vasil ie Goldiş se va stabili în ,Ы şi că voi avea un sincer colaborator la opera sl!tnrală ce o s&vurşiam aici.

D. Dr. Ioan Suciţi a avut un ghinion la înce-piitul carierei sale. U n scriitor din cancelaria ad-mcaţială a dlui Oncu de pe vremea când dsa făceia ţi advocatura, a furat un fascicol din cancelaria bocaţială. Din actele furate a făcut o chitanţă Щ, că d. Oncu ar fi luat o provizie de 80 cor. tla clientul său pentru exoperarea, respective Marea unui împrumut delà „Victoria". Actele «iste falşe le-a dus la d. Dr. Ioan Suciu, iar a-jstadin interes de moralitate publică lc-a dus la rckcţia „Arad és Vidéke", caro a dat cu ele na­nii aspră asupra existenţei „Victoriei" şi asupra

№ înţelegea să coboare cât mai multe binefa-«isufletoşti asupra societăţii d in jurul lui. A kprin urmare, un luptător izolat, având în fifilui o societate de oameni, cătră care îndrepta • etirâni nou, o chemare nouă. Un luptător prin Irta, prin cultura şi prin viaţa lui. Mii de l e g a ­tari se împleteau între activitatea lui de artist |ide cărturar şi între societatea în sânul căreia răsărise.

Eram pe atunci cuprinşi de înfrigurarea unor prefaceri grăbite.

Se dărîmă fără milă un întreg edificiu creat i evoluţie istorică şi se aduceau în loc elemente

ralese la întâmplare dintr'o lume care nu era a noastră. Pierzându-se din vedere că instituţiile

i popor nu sunt de folos decât atunci când de sunt expresia ultimă a unei desvoltări istorice Scuprind în ele experienţa acumulată a vremuri-.'or apuse, noi ne apucasem la începutul veacului trecut să luăm d i n Apus forme şi vestminte so­wie cari nu se potriveau cu realitatea istorică

11 neamului nostru.

Faptul acosta a dat naştere unei puternice I rrize morale, unei dezordini sociale cu adânci ră-mete in sufletul societăţii de atunci.

Mulţumită acelei clipe de complectă dezor-

băncilor româneşti peste tot. La tribunal s'a dove­dit falsificarea, dar făptuitorul Todorean a fugit în Ţară dinaintea judecăţii tribunalului. In urma acestui ghinion, d. Dr. Ioan Suciu a rămas o mo­nedă fără curs politic. Părintele Mangra i-a dat dlui Dr. I. Suciu brevetul, pentru ce i-a şi rămas recunoscător întotdeauna, pe noi însă n u ne-a pu­tut uita, în special pe mine care apăram institutul „Victoria" şi pe d. Oncu. De aici provine vechia sa animozitate contra mea, deşi eu i-aaxi dat toate semnele de uitare. Şi eu sunt oare de vină dacă acum iarăş e încurcat cu încasările consistoriale din Secaşiu în calitatea sa de fisc consistorial?

Recunoştinţa îi făcu pe amândoi sfetnici in­timi ai părintelui Mangra, iar eu rămăsei aproape străin în această prietenie şi mereu certat de pă­rintele Mangra, că nu sunt destul de „flexibil" faţă de amicii săi, d. Goldiş şi Suciu, cari întoc­mai aşa mă pârâu atunci la părintele Mangra cum mă pârăsc acum la domnul Vaida. Acestea nu sunt poveşti, martor îmi este întreg Aradul.

Articolul unguresc „scris în cea mai neaoşă limbă maghiară", — cum zice d. Dr. Al. Vaida-Voevod în broşura sa — şi apărut la 1 9 0 3 în „Tri­buna" a fost fructul politicei personale ce o inau­gura d. Goldiş în Arad, sub binevoitoarea ocro­tire a părintelui Mangra, care delà mutarea sa din Alttd p intrat în legături cu comeie Tisza. Arti­colul acela de împăcare dedicat contelui Tisza este icris de d. Vasile Goldiş.

Mai clar nu se poate vorbi în spiritul politicei de pace a părintelui Mangra de cum vorbeşte d. Croldiş în acel articol dedicat în ediţie specială contelui Tisza István. însuşi d. Vaida recunoaşte în articol pecetea politicei părintelui Mangra şi-1 încriminează pe numele meu, că eu aş fi autorul, în cazul cel mai bun complicele articolului încri­minat. Cetiţi, mă rog, la pag. 42 a broşurei dlui Vaida, ce conclusie de trădare de neam trage d. Vaida pentru mine din acel articol, iar d. Goldiş, autorul articolului unguresc, tace ca peştele în apă; tace şi d. Vaida după:c«-i-s'a spus în „Tri­buna", că autorul articolului tiszaist este însuşi d. Goldiş. Ce bfne ar fi dacă n'ar mai exista „Tribuna", n'ar fi fost unde să so desvălească pa­ternitatea dlui Goldiş la articolul încriminat.

Rezumată chestia aceasta a articolului ungu­resc dedicat contelui Tisza, dă morala că: d. Goldiş este echivocul care umblă cu doi bani în trei pungi punându-şi fătul său sub altul; iar d. Dr. Vaida-Voevod acopere acest făt cu tăcerea sa şi dupăce i-s'a desvălit paternitatea articolului ; este dar de rea credinţă. Aceeaş metodă ca la actele tră­dării de patrie: seducerea lumei prin acte clan­destine.

Sub coaliţie intră d. Goldiş în „relaţii" directe — m ш 1 ii I m i i •• I m m , ! . « m . u n u m i a —

dine, s'a născut o clasă dirigentă cu totul străină de temeiurile noastre sufleteşti, din sânul căreia a pornit politicianismul conrupător de caractere, politicianismul care nu ştie să facă selecţie, po­liticianismul care nu cunoaşte nici un scrupul, politicianismul oamenilor cu picioare iuţi, cu manile lungi şi cu suflete uşoare, polticinismul care a întins dinaintea lui Eminescu cea mai re­voltătoare privelişte, smulgându-i accente pu-terneie do desgust, accente de satiră violentă.

Eminescu a fost un judecător adânc, un cri­tic necruţător al vremii în care a trăit. S'a vor­bit mereu despre pesimismul lui cu caracter so­cial. Acest pesimism însă are la temelia lui un optimism sănătos, un optimism hrănit de idealul pe care ochii lui îl ţinteau necontenit — şi pentru acest ideal svârlea el săgeţi întărâtate împotriva unei stări de lucruri care-i- inspira cea mai puter­nică revoltă.

Văzând în jurul lui o puzderie de oameni lip­siţi de merite, văzând această obraznică îmbul­zire spre locurile de sus a sufletelor inferioare, văzând câtă imoralitate se ascunde în sânul lup­telor politice, văzând în ce chip biruinţa ridică în sus pe nişte oameni din gura cărora n'a eşit o vorbă sinceră şi a căror viaţă n'a însemnat niciodată o jertfă pentru interesele superioare

cu Apponyi, cu care, zice d. Vaida (pag. 7 ) , Mangra nu putea susţinea relaţii. I n dosul ace­stor relaţii trebue că s'a petrecut ceva lucru tai­nic, care a îndemnat pe contele Apponyi să-i tri­mită vorbă dlui Goldiş prin un asesor consisto­rial din Sibi iu în termini grosolani, că nu este sincer, pentrucă altcum a vorbit cu dânsul şi altcum a vorbit în cameră.

N u ştiu ce taine s'au petrecut între d. Goldiş şi contele Apponyi, decât că eu ajunsesem sub coaliţie între două focuri. Guvernul mă trage în cercetare disciplinară pentru atitudine nepatrio­tică, iar „Lupta" O T g a n u l comitetului naţional, pentru atitudine echivocă din punct de vedere naţional. Servirea dlui Dr. Iosif Siegescu ar fi fost începutul.

Din relaţiunile oficiale. D. Dr. Iosif Siegescu era trimis de guvernul

coaliţiei după criza din Caransebeş, să facă ordine şi la institutul din Arad, cum se zicea şi prietenii mei ( ! ) săltau de bucurie că acum vine rîndul pe Ciorogariu. Programul primirei lui l'am stabilit împreună cu comisarul consistorial, cu d. Goldiş şi cu corpul profesoral. L'am primit dar cu toate onorurile ce i-se cuvin unui comisar ministerial, chiar după indicaţiile comisarului meu, d. Vasil ie Goldiş şi după terminarea inspecţiei, re bene gesta, l ' a m petrecut cu d. Goldiş la gară. In restimpul inspecţiunii, d. Goldiş a legat prietenie strînsă cu d. Dr. Siegescu, s'au făcut „per tu" şi i-a făcut e-logii călduroase pentru purtarea loială faţă de in­stitutul şi eminentele sale calităţi pedagogice. Din primirea aceasta s'a făcut mare lărmălaie în

Lupta. Despre d. Goldiş apologetul dlui Siegescu şi concomisant în lojele din Budapesta nu vorbia ni­meni, ca şi când nici n'ar fi văzut pe d. Siegescu. Nu c a acuze contra dlui Goldiş aduc acestea, nici c a lăpădare de celea ce - iam făcut, căci aveam da­toria de-a primi cu cuviinţă pe comisarul ministe­rial, ci c a caracterizare cum se plasează în publi­citate lucrurile.

„Tribuna" a combătut cu furie candidatura dlui Dr. Siegescu în Oraviţa, drept dovadă c ă nu eu cu relaţiile mele oficiale stam peste ea ci ea stă peste relaţiile mele oficiale. Numai odată am intervenit în chestie de onoare. „Lupta" anume, a scris despre d. Dr. Siegescu, că a furat o um­brelă pe vremea când era băiat de el. a IV-a civilă, iar d. Siegescu a trimis dosminţire delà u n valoros membru al partidului naţional cum e părintele protopop Andrei Ghidiu şi delà d. advocat B. Muntean, la cari se făcea provocare în acel arti­col. Am întrevenit la „Tribuna" să se publice de­claraţia dlui Ghidiu şi Muntean, şi i a m detestat acest fel de luptă. Aceasta datorie morală a fost

superioare ale acestui neam, văzând că jos la te­melia clădirii noastre naţionale se găseşte o ţă­rănime uitată, o ţărănime al cărei suflet e ucis de cea mai neagră incultură şi a cărei putere de viaţă se stinge tot mai mult din pricina unei să­răcii crescânde, o ţărănime care n'are alt rost decât să slujească de motiv unei democraţii ne­sincere, — văzând că peste tot se nesocoteşte rolul hotărâtor pe care trebuie să-1 aibe cultura în afirmarea energiei naţionale a unui neam — Eminescu a visat o luptă de îndreptare, o luptă de înnoire sufletească a neamului nostru. Visul acesta înalt se întrevede în cea mai mare parte a activităţii lui de cărturar.

Da, a visat o luptă, o luptă pe care el n'a putut'o duce cu vorba răsunătoare care străbate mulţimile, ci a închis'o în slova trudită a scri­sului său, iar astăzi când scrisul său stă dinaintea noastră, simţim că lupta se dă în fiecare din noi, simţim cum sufletul nostru se transformă în os­taş al cuvântului pe care Eminescu l'a rostit cu atâţia ani în urmă. D e abia astăzi, lumina scă­părată de Eminescu îşi face loc în sufletele noa­stre şi lupta pe care a visat-o el îşi găseşte os­taşii cuveniţi.

In mijlocul oamenilor cari ţinteau să se ri­dice fără să deie nimic, — Eminescu şi-a dat tot

Ir, Balázs Emil Éut pentru consultaţîuni medicale,

TIMIŞOARA, Városház-ctc ia 14.

Operează şi vindecă boli de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi a altor

formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de vindecare. Massage electrice. Vin­

decarea bolilor de beşică prin electricitate.

Consultaţfuni pentru operare şl boli de piele delà 8—9 ore a. m. şi delà 2— 5 p. m Celor din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă la dispoziţie camere confortate anume

Pag. 4 „ I R I B U N A " 1 Noemvre n. 1911

t imbra t ă de cr imă na ţ ională în „ L u p t a " şi eu d a t ga t a de echivoc.

A s t ă v a r ă plecasem în 1/14 Iu l ie la Teki rgh io l . La g a r a din Arad aş tep tam t r enu l do Budapes ta d in care se dăduse jos d. Siegescu să iee masa şi ia tă şi pă r in te le .arhimandri t A u g u s t i n Hamsea . P ă r i n ­tele a rh imandr i t mergea la Lipova, d. Siegescu peste Copşa la Ocna, iar eu pes te Alvincz la Si-biiu. Dânş i i u r ca ră în clasa I , eu ca om de a doua m â n ă în clasa a doua. D in acest caz „ R o m â n u l " face u rmă toa rea minc iună :

„Personalii. Domnul Dr. Iosif Seghoseu, profe­sor de univers i ta te şi depu ta t dietal al cercului Ora -vi ta a plecat azi din Arad în societatea P r e a Cuvio-şiei Sale dlui Roman Ciorogariu, d i rectorul ins t i tu­tului teologic-pedagogic şi pr im-comandi ta ru l zia­rului na t iona l „Tr ibuna" , la Cuvin, unde vor pe t rece câteva zile plăcute la viia dlui Dr. Sever I spravnic , nepotul P . C. Sale păr inte lui protosincel R. Cio­rogar iu" .

L a ce i-a t rebu i t dlui Goldiş această minc iună? Mai t rebuie :>ă expl ic?

Aşa mi-s 'au exploa ta t re laţ i i le oficiale cu comi­sarul minis ter ia l al ins t i tu tu lu i de sub d i rec ţ iunea mea, d. Dr . Iosif Siegescu, căci de , d. Goldiş ş t ie că audac t e r ca lumniare , eemper aliquid haere t .

Pofta de episcopie. Episcopi i le preocupă îndeosebi pe d. Vaida ,

ci că îmi pregătesc calea la episcopie. F a p t u l e că însuş d. Goldiş a voit să mi-o pregătească . Dânsu l a făcut p lanul cu d. Dr . Siegescu să mă împace cu Burdea , mi-au adus la cunoş t in ţă acel p lan şi a scris d lu i P e t r e Ionescu în Budapes ta să ne facă rost de în tâ ln i re , pe v remea când se ştia că pă r in te le a rh imandr i t F i l a r e t Mus ta n u va fi conf i rmat în scaunul episcopesc d in Caran­sebeş, dar spre norocul m e u n u m 'am dus şi to tuş „ R o m â n u l " d lui Goldiş care m'a t r imis la Bur ­dea, exploatează aceas tă ademeni re a şefului său p e n t r u ca să mă inculpeze că am vroi t să a jung pr in Burdea episcop la Caransebeş . E l mă t r imi te şi el m ă cârăie , — ce suflet Doamne .

D. Dr . Nicolau Ionescu în broşura sa dedi­cată as tă-vară d lu i Goldiş mai relevează şi mon­s t ruozi ta tea , că d. Goldiş ar fi i n t r a t în pe r t rac ­tă r i cu un domn, ca el, în scopul ca d. Goldiş, şi cu soţii săi , să ducă la îndepl in i re î n l ă t u r a r e a e-piseopului de pie memor ie Nicolau Popea din scaunul episcoposc, dacă Burdea le va da ga ran tă , că guve rnu l mă va 'numi pe mine de admin i s t r a to r episcopesc în Caransebeş , până la îndepl in i rea scaunului p r in alegere. Va să zică domnul Goldiş, sp i r i tus rec torul pa r t idu lu i na ţ ional , f ă ră ş t i rea mea, care aveam o adevăra tă venera ţ iune fa ţă de episcopul Popea , în numele soţilor săi , adecă a

par t idulu i naţ ional , oferă lovi tura de const i tu ţ ie guvernu lu i , zice d. Ionescu, iar d. Goldiş nu este acasă pen t ru l ămur i rea acestei acuze grozave, ci se spală cu un Galgen-humor echivoc în coloa­nele „ R o m â n u l u i " . Domnu l căruia i-a ofe r i t a-ceastă mons t ruos i t a te t ră ieş te , t răiesc şi eu, în numele cui s'a făcut ofer tul , haid deci die Goldiş la un ju r iu să se facă lumină . Or i ai t r ac t a t în numele comite tu lu i na ţ ional cu d. Siegescu şi Burd ia şi a tunc i d. Va ida conşt ient perver teş te lucrur i le , ori n 'a i avut m a n d a t delà comitet şi a-tunci pe Goldiş să-1 răs t ignească d. Vaida, — pe cel care a luc ra t con t ra in ten ţ iune i comi te tu lu i , iar n u pe mine , care am fost de dânsid inv i ta t la Canossa dar nu m 'am dus. Mai presus de toa te însă să se clarifice chestia de t ronăr i i .

La alegerea a doua a fost ales păr in te le D r . T r a i a n Badescu. Toţ i s imţeam g r e u m â n t u l s i tuaţ iei ce s 'ar crea const i tuţ ie i bisericeşti dacă n ' a r fi conf i rmat nici acest ales al bisericei, d rep t -ce s'a s t r îns şi mai mul t r îndur i l e pen t ru demon­s t ra rea dor in ţe i comune a bisericei, dar fă ră no­roc — alegerea pă r in te lu i Badescu încă a fost anula tă .

L a a t re ia a l ege re păr in te le Olar iu a r ămas s inguru l candidat d in dieceză. Pă r in t e l e Ola r iu n 'a făcut poli t ică n ic i când, ci a lucra t la ca tedră şi a scris căr ţ i teologice de va loare ; el este cel mai de valoare scri i tor bisericesc la noi şi se bu­cură de s t imă genera lă ca b ă r b a t de şt i inţă şi de bune moravur i .

Sp re nenorocirea lui însă, i-s'a a t a şa t B u r d e a la a legerea do episcop p r i n ce a pe rdu t s impat i i le oamenilor şi mai alea că a candidat contra păr in­telui a rh imandr i t F i l a re t Musta . E u şt iam că pă­r inte le Olar iu nu este angajat la polit ica lu i Bur ­dea, d rep t ce ca pr ie t in şi coleg i-am dat sfatul să dumlirească lumea asupra r apor tu r i lo r sale cu B u r d i a şi peste tot a s u p r a rolului ce 1-a avut în confl ictul d in Caransebeş , in t r înd în sfa t oa să nu zic car te l , cu păr in te le Mus ta şi Badescu. Acestea e rau relaţ i i le mele cu păr in te le D r . Iosif Olar iu şi nu mă ruşinez de ele.

Despre candidarea pă r in te lu i D r . Miron Cri-stea pr in comite tul naţ ional nu putea fi vorba, căci a tunci d l Goldiş n ' a r fi p u t u t pe r t r ac t a cu agrea ţ i i guvernu lu i în al tă direcţie şi domnul On-cu, valorosul membru al comitetului na ţ ional , încă t rebu ia eă ştie despre aceasta, d a r t r ebu ia să ştie şi „ T r i b u n a " care făcea opinia publ ică în j u r u l episcopiei din Caransebeş . Despre pă r in te l e Cri-stea se vorbea numa i în ordinea s impat i i lor . Aşa s'a în t âmpla t că dl Oncu, la scrisori le car i ne ve-niau din dieceza Caransebeşului delà membr i ai par t idu lu i na ţ ional şi aderenţ i ai pă r in t e lu i Cri-•stea, şi ca r i scrisori ne spuneau că membr i i cle­

r ical i ai s inodului , s imţindu-se rămaşi în minori­t a t e s 'au dec la ra t p e n t r u pă r in te le Olariu — aşa e'a în tâmpla t , zic, că dl Oncu le-a recomandat ca u l t ima ra ţ iune soluţiunea. de a se asigura şi pen t ru even tua l i t a tea aceasta p r in garanţii din pa r t ea pă r in te lu i Olar iu , că va restabili pacea în biserică, zgudui tă în Caransebeş şi va curma opera des t ruc t ivă a lui Burd ia ma i presus de toate însă, că va da garanţiile cuvenite pentru partidul şi programul naţional. A t â t a a fost toată inge­r in ţa noas t ră în a legerea a t re ia din Caransebeş.

D in acest caz iarăş s 'a făcut chestie de Bur-dism şi t r ădare . D o m n u l Oncu le cerea publicarea pre t inse lor scr isor i t r ădă toa re despre care scriau în organele lor autor iza te , dar fă ră rezultat, căci savanţ i i Măglaş i cu scr isor i le în buzunar umflau mai depar t e cimpoiul t r ădăr i i şi lefegiii acestei a tmos fe re aplaudează. Onoarea n ' a re p r e ţ înaintea oameni lor aces tora ; pe cine au pus odată pecetea pusă r ă m â n e şi basta .

D a r pe d l Vaida nu ' l lasă gri j i le episcopiilor noas t re nici după îndepl in i rea scaunului episco­pesc d in Caransebeş . P r i n d e o insul tă făcută de un anonim din Sibiiu, amicului şi colegului meu Dr . Euseb Roşea în „ T r i b u n a " şi mi-o pune şi aceea în socoteala poftei mele de episcopie. Ci că a m a v u t in t en ţ iunea să blamez pe rivalul meu la episcopie, pe D r . Roşea.

Mai na in te do toa te episcopii vacante nu sunt acum, nici nu e prospect să fio, căci ha r domnu­lui episcopii noşt r i de astăzi sunt in tegr i , cinstiţi, sănătoşi , iar a l t e episcopii noi, b u n e Dumnezeu, de le vor a junge s t rănepoţ i i noşt r i . După aceea eu am fost care am desaprobat acel atac şi am cerut „ T r i b u n e i " r epara ţ i e . I-am scris lui Koşoa şi m ' a m pus în în ţe legere cu regre ta tu l Dr. Şpan care a scris apă ra rea lui Roşea în „Tribuna", dân-du-i sat isfacţ ia depl ină . D a r p e n t r u dl Vaida toate sun t I l ecuba , el este paznicul episcopiilor orto­doxe şi le teme de mine , căci vezi Doamne, în si­noadele eparh ia le nu e destulă ga ran ţ i e . Dl Vaida nu ţ ine seamă că unde d ă şi unde crapă.

Veghea d lu i Va ida are asemănare cu vegbea Lui P ich le r . Cino nu 'ş i aduce aminte cum aţi moar tea lui Kossu th s'a ivit pe orizontul politicei magh ia re un j idovaş din cale afară isteţ, care pe­t recuse câtăva vreme în Tor ino . Acest jidoviaji păşit pe a rena pol i t ică ca moşteni toru l politicei lui Kossu th . I n tu rneu r i l e sale electorale spunea naivi lor a legător i delà ţară , cum Kossuth înainte de a'şi fi închis ochii po vecie i-a zis: „grijeste P ich le r fă tul meu de ţara ungurească" şi el aram a veni t în ţ a ră să gri jească de ţ a ra ungurească, La o adunare popora lă vede pe ta tă l său tocmai când îşi spunea legendele paişopt is te . Repede ii şopteş te : „ taci şi nu spune, că 'mi eşti tată, căci

suf letul lui , toa tă f loarea s imţ i r i i şi min ţ i i lui , fă ră să ceară şi fă ră să iee nimic. A fost u n om care s'a dat în t r eg , e'a da t cu pas iune şi cu sin­cer i ta te unei societăţi pe care el ar fi dor i t 'o alt­fel, nu p e n t r u el ci pen t ru binele ei. P r i n scrisul lui , s'a pus temel ia na ţ iona l i smulu i adevăra t , na ţ ional i smul ca r e înd reap tă ochii spre toa te a-cele rea l i tă ţ i d in care se a lcătuieş te f i inţa unei societăţ i na ţ iona l i smul şt i inţ if ic, na ţ iona l i sm re­genera to r , care spulberă h imere le şi pune în lo­cul lor adevăru l .

Aşa vedem noi astăzi pe Eminescu : U n om • deschizător de d r u m u r i , î nd rep tă to r de suflete, o conşt i inţă lup tă toa re , o min te robi tă de con- 1

vinger i ne s t r ămu ta t e , o s imţi re care nu vibrează ; numai penru sine, o f ă râmă d in mare le suflet al neamulu i nos t ru oa re s 'a mis tu i t în a rdoarea unei munci r egenera toa re . E l înfăţ işează un ca­pi to l s t ră luc i t d in seria ur iaşelor s for ţăr i pe care le face neamul nos t ru p e n t r u a se regăsi pe sine. I I a r astăzi, când cunoaştem deaproape viaţa şi munca lui Eminescu , sun tem cupr inş i de cea mai l

pute rn ică p ă r e r e de rău, că a tâ ta v r eme a t r ebu i t să t reacă , f ă ră ca din scrisul lui să scoatem to t auru l svâr l i t de min tea lui super ioară .

A n i de-arândul ne-am învâ r t i t în j u r u l izvo­ru lu i de unde pu team sorbi p ică tu ra însănăto­şirii noas t re mora le . Ani de-arândul am ocolit pe Eminescu cel adevărat , zăbovind astfel folo­sul mora l ce se pu tea ridica din contac tu l apro­piat cu min tea şi cu s imţ i rea lui .

Astăzi însă, când oraşul Gala ţ i c ins teş te amin­t i rea lui Eminescu p r in r idicarea unu i monument , n imeni nu se mai gândeş te la un Eminescu boem, la u n Eminescu înamora t de Ni rvana , la u n Emi­nescu romant ic desfăcut de rea l i t a tea vieţi i în­conjură toare , şi toţ i ne gândim la Eminescu cel adevăra t , în a cărui muncă se c u p r i n d e un pro­g r a m p e n t r u toate mani fes tă r i le vieţ i i noas t re na ţ ionale .

U n p r o g r a m pen t ru l i tera t , care nu se poate înf ră ţ i cu condeiul dacă suf le tu l lui nu cupr inde în în t r eg ime sufletul ur iaş al neamulu i din care face p a r t e ; u n p r o g r a m pen t ru bă rba tu l poli t ic ,

căru ia nu-i este îngădui t să se erijeze în condu­cător, dacă în suf le tul lui nu răsună sincer şi i t e rn ie toa te necesi tă ţ i le care se frământă în al­că tu i rea societăţ i i noas t re .

Şi oa să mântu i , nu pot găsi o îcheicre mai n imer i t ă , decât în u r m ă t o a r e comparaţie. Ştiţi ce înseamnă Eminescu pen t ru viaţa noastră i ţ iona lă? Gândi ţ i -vă la j e r t fa pe care a făcute meşteru l Manole , închizându-şi trupul iubit al soţiei sale în zidul care se dărâmă în noapte .

Eminescu e cel mai superior suflet care s'a r idicat până acum din mijlocul nostru şi care s'a j e r t f i t s ingur , făcând din jer t fa lui piatra de ra-zim a desvol tăre i noas t re de astăzi şi a desvoltărei noas t re de mâne .

Calitate bună. — Croială perfectă. — Preţuri fixe. — Pretenţii exagerate exchise.

HÄTZ şi MENDEL, Kolozsvár, Mátyás király-tér 10. sz.

1 Noemvre 1911 n. „TRIBUNA" Pag. 5

tatai acum le spusei -ea ai m u i ţ t în l u p t a delà biszcg". Aşa păzeşte şi d. Va ida de episcopii le ortodoxe, pentrucă de, pe el ha î nc red in ţ a t ma­ié Şuguna să păzească autonomia bisericei or to-m.

(Va u r m a ) .

Seraalţumirea din Boroşiaea. ; Vre-o -І0 do ţ ă rani sdraveni şi faimoşi, cu toţii din Boroşincu, ne-au venit azi la Redacţie cu plânsoare-, rugându-ne să in-bvenim pentru reintegrarea în post a ii învăţător Pavel Dârlea, care pr intr 'o lotărâre a forului consistorial a fost zilele reste „destituit în mod prevent iv". P e Iţele ţăranilor ceteam o mâhnire adâncă, iar ochii lor scăpărau ca de conştiinţa unei nari nedreptăţi.

Un unchieş, cu înfăţişarea vioaie a m să ne spună că ei vin în numele sa-

întreg şi că sunt ho tă râ ţ i să-şi smulgă ffiptatea cu ori şi ce preţ, chiar şi cu pre-ide-aşi părăsi şcoala lor românească şi jea-şi da ajutorul pentru înfiinţarea unei É străine în sat. Drep ta tea aceasta, şă cum am spus, ar fi reaşezarea învă-ioruhii la catedră, după ce a fost înlă-pat de-acolo, — cred ţărani i — pe ne­totul. Asta e părerea întregului sat .

Delà noi bunii ţ ă ran i s'au dus la vlă-ia,nu l'au găsit însă acasă şi au fost pri-liji do d. referent şcolar Dr. Ciuhandu, iele-a făgăduit dreptatea.

Dorind să aflăm precedenţele ne-am pkesat şi noi dlui referent şcolar al con-•ralui şi ne-am convins că la locurile •Aente chestiunea e judecată din jBttul de vedere al intereselor bisericeşti •Mare. Ne-am convins în acelaş t imp •am folosi nimic dând publicităţi i căiţ­ii tulburării din Boroşineu, ba, poate us îngreuna şi mai mul t o deslegarc no-K-oasă.

Poporul nostru din Boroşineu e floarea işomlui din aceste păr ţ i . Ţărani i lumi-1ţi cinstitori ai credinţelor româneşt i , înecări n 'a pu tu t să pă t rundă până a-caanici sectarismul şi nici neghina ne-

iţei către steagul naţ ional . Comuna euiadintre cele mai puternice şi întâm­ple din ea au răsuna t în t r 'un ţ inut în­treg. Credem deci că autor i tă ţ i le biseri­c i nu vor scăpa din vedere m a r e a în-Minàtate românească a unui centru pro­

cura este Boroşineul şi că vor face ! posibilul pentru păstjrarca , bunelor

«ari de până acuma, găsind mijloacele supreme înţelepciuni întru luminarea

ţăranilor şi mai ales înt ru potolirea revoi­là lor, care ar putea să sdruncine credin­ţe străvechi, deschizând alvic largă tu­turor curentelor ant inaţ ionale .

) soluţie grabnică — se impune în mo­tel mai imperios autor i tă ţ i lor noas t re

Bare,

Scrisoare din Roma. Ult imele lupte. — Pierderi colosale. — Episoade

din răsboi. — Alte trupe spre Africa.

Borna, 28 Octomvrie .

(Delà corespondentul nostru). — V ' a m scris î n t r ' o corespondenţă din t recut , despre p r imu l con­tact serios care a avut loc î n t r e t rupe le i ta l iene şi t rupe le tu rceş t i lângă pu ţur i l e de apă din oaza numi tă Ru-Mcl iane . De a tunci — v'a spus-o tele­grafu l — I ta l ien i i au ocupat Cobruk şi Horns (care în panamez fie zis a fost locul de naş te re al împă­r a t u l u i R o m a n Sep t imiu Sever) fără nici o văr­sare de sânge, şi pe când noui t rupe se p regă t eau să debarce în por tu l Bcnghas i care refuzase să se predea , Turc i i şi Arab i i din Cirenaica au dat u n asalt î nve r şuna t I ta l ieni lor , asalt care a cos­ta t sute de vieţ i , căci lup ta a ajuns la ba ione tă şi vă închipui ţ i p rea bine, că dacă lucrur i le a jung în acest punc t , în a fa ră de morţi i d ina in te , de data as ta , când p iep tur i l e vrăşmaşi lor sunt ţ in ta do­r i t ă a vâr fur i lor ascuţ i te ale baionetelor , mul t mai mul ţ i mor ţ i vor fi. Voiniceşte s'au lup ta t şi demni de ori ce laudă au fost soldaţi i i ta l ieni , cari după o lup tă de mai mul te ore au respins a tacul ostaşi lor tu rc i , ca r i se bucură de fa ima răsboinică a u n u i t recu t ce de şase sute de ani a ocupat isto­r ia Europe i . Mul ţ i au pier i t d in ambele pă r ţ i , dar această p r imă lup t ă serioasă a servi t de botez de sânge a rma te i i ta l iene oare avea absolu tă nevoie să ş tea rgă pa ta ce de acum 1 5 ani s'a pus pe nu­mele i ta l ian , în u r m a înf r înger i i sufer i te în Abi­s in ia în l up t a cu Negusu l Menel ik .

N e î n d u r a t a censura nu ne-a comunica t încă oficial n u m ă r u l mor ţ i lo r şi răn i ţ i lo r din această luptă , dar t r ebu ie să fi fost foar te mul ţ i , căci când două oştir i de mai b ine de 2 0 0 0 de oameni f iecare, a jung la ba ionetă , în ţe legeţ i p r ea bine că sute de vieţi t r ebu ie să se fi s t ins din ambele pă r ţ i .

A fost un adevăra t botez de sânge, şi acesta a fost î ncepu tu l une i serii de lup te c r u n t e şi du­reroase . I n t r ' a d e v ă r , la câteva zile după aceasta, în apropiere de Tripol is , în oaza numi t ă Şiara-el-Şar , o a doua lup tă sângeroasă , u r m a t ă de mar i p ie rder i , d in ambele pă r ţ i a avut loc şi care s'a i sprăvi t cu vic tor ia I ta l ien i lor . S'a pe r tecu t as tfel : U n r eg imen t de in fan te r i e şi unu l de bersa l ie r i a fost a taca t în oaza Şara-el-Şar de in fan te r ia turcă , când fără veste, mai mul te t r ibu r i a rabe , cari se înch inase ră I t a l i en i lo r s 'au r ă sv ră t i t şi au a tacat pe la spate aceste două r eg imen te . À fost u n atac laş, un atac p r in t r ăda re , şi a t re ­bui t un eroism d e m n de epopee an t ică , ca I t a ­lienii să î n v i n g ă ; da r vai, p ierder i le au fost colo­sale şi în a fa ră de peste 1 0 0 0 de mor ţ i t u rc i şi a rabi , I t a l i en i i au sufer i t p ie rder i enorme, deoa­rece aproape tot r eg imen tu l de bersa l ier i a fost masac ra t .

Ep i soade demne de povesti t s'au pe t r ecu t în acest sângeros atac. U n bersa l ier răn i t , a zis unu i ofi ţer care îi da a j u t o r : „ D o m n u l e locotenent , bă­ga ţ i de seamă că vin g l o a n ţ e ; depărtaţi-vă 1 , vă rog" . D a r of i ţerul nu s'a depă ta t .

Carab ine r i i i ta l ieni s'au acoperi t de glor ie . U n sergent major pe când făcea o recunoaş te re , a că­zut s t r i gând : „ t ră iască I t a l i a " . Lângă el, au că­zut mor ţ i un b r igad ie r şi un locotenent , sub ploaia de g loan ţe ce n u contenea .

U n ca rab in ie r care t r ebu ia să ducă o ş tafetă , cu toa te că r ăn i t de u n g lonţ , n u s'a dus la am­bulan ţă , ci m a i în tâ i a cău ta t să îndeplinească, ord inul avut . Genera lu l că ru ia i-a dus ş t i rea l 'a în­t r eba t de ce îi c u r g e sânge de sub pă lă r ie . „ N u este nimic, a r ă spuns ca rab in ie ru l , sunt r ăn i t la cap cu u n g lon ţ " .

Viz i ta t de doctor , i-a găs i t u n g lonţ în osul par ie ta l , r a n ă destul de gravă .

U n sublocotenent de bersa l ie r i a căzut s t r i ­g â n d : „Copii , sun tem bersa l ier i . Tră iască I t a l i a " .

O companie din r eg imen tu l 82 de in fan te r ie , când a ajuns lângă o moschee, a fost onr i t ă din mers de o ploaie de g loanţe , î n t r e d o u ă z idur i

na l te car i mă rg ineau s t rada : cu lopeţi le, soldaţi i au făcut spă r tu r i în zid, şi t recând de ceealal tă pa r t e , au apucat pe inamic pe la spate , făcând mul ţ i pr izonier i .

Căpi tanul de mar ină Rossolli , cu revolverul în mână , a îna in ta t p r i n t r e casele Arab i lo r făcând d r u m unei companii din reg imentu l 8 2 de infan­ter ie .

U soldat, cu un picior f r în t , cu toa te că i-se poruncise să se ducă la ambulan ţă , a refuzat şi a cont inua t să se l u p t e ; a t r ebu i t să-1 ia cu s îl a pa­t ru oameni şi să-1 ducă la spi tal .

Şi sute de exemple ca cele ce vă spusei se în­t âmplă în f iecare zi, c imentând mai mul t fa ima la t ină a lup tă to r i lo r i ta l ieni .

Şi to tuş , număru l soldaţi lor ce sunt astăzi în Afr ica , deşi a junge la suma de 4 5 . 0 0 0 , es te insu­ficient, deoarece Arab i i sunt toţ i de pa r t ea Tu r ­cilor, iar a rma ta regu la tă musu lmană este hotă-r î tă şi tenace. G u v e r n u l i ta l ian a decis t r im i t e r ea în Afr ica a 1 0 0 . 0 0 0 de oameni , car i sus ţ inuţ i de focuri le de puşcă şi de tun , să cucerească com­plect această provincie turcă , care până acum a:

dat a t â t de mul ţ i mor ţ i , a tâ t d in t r 'o pa r t e , cât şi d in t r ' a l t a . Şi astfel, două r eg imen te de g r a n a t i e r i au şi p o r n i t s p r e Afr ica , ia r alte br igăz i de infan­te r ie sunt ga ta de p lecare şi nu aş teap tă decât or­dinul . Spi r i tu l soldaţ i lor este excelent ş i cu toa te că en tuz iasmul din pr imele zile a cam scăzut , to­tuşi mora lu l t rupe lo r este foar te r id icat şi în lup te nu s'a cons ta ta t nici cea mai mică ezi tare , nici cel m a i mic m u r m u r de discuţ ie : se duc voioşi, se ba t ca leii , şi mor ca eroi . / . T. Alian.

Delta A s o c i a ţ i e . Apel cătră băucile româueşti şi către co­

mercianţii şl industriaşii Români.

. .Asociaţiunea pentru l i tera tura româ­nă şi cultura poporului r o m â n " va pune în zilele acestea sub t ipar Calendarul „Bi-bliotecei poporale a, Asociaţ iunii" . Acest calendar va fi în tocmit anume pentru tre­buinţele ţăranului român şi se va t ipări în clO.OOO de exemplare, dintre cari j umă ta t e se vor t r imite celor 15,000 de abonaţ i ţă­rani . Ştiind noi, că ţă rani i în multele lor lipsuri îşi caută adesea refugiu la recla­mele din calendare ,ne-am ho tă râ t să adau-gem la calendarul nostru şi câteva coalo pentru reclame. Aceas ta o facem conduşi de cea mai cura tă convingere, că prin a-ceasta aducem un plăcut serviciu băncilor, comerciaţi lor şi industriaşilor români . Vrem să dăm acestora prilej, ca pe lângă un preţ neînsemnat să-şi poa,tă recomanda publicului mare mărfurile lor.

Pre ţur i le reclamelor sunt .foarte mo­deste şi anume :

Pen t ru o pagină înt reagă măr imea Bi­bliotecii poporale 30 cor. Pen t ru o pag. de jumăta te 15 cor. Pen t ru un pă t r a r de pa­gină 8 cor. ,

Cunoscând băncile, comercianţi i şi in­dustriaşii români însenmăta tea reclamei, care astăzi e sufletul negoţului, — credem, că nu va întârzia nici unul a ne t r imite o reclamă cât de mică, ma i cu seamă, că ca­lendarul nostru va fi unul dintre cele ma i răspândi te .

Textul inserţiunilor însoţite de preţul lor sau de obligaţie de achitare să se tri­mi tă până în 15 Noemvrie n. a. c, pe adre-

tispensorii, bandage şi ochelari W de tuns, brice, foarfeci, ochiane, zwickerî, ochelari, baro- şi termometre, sus isorii, aparatede inhalat, totfelul de specialităţi de gumă elastică, PRINTEMPS cel li perfect prezervativ femeiesc cu 4 cor., se poate căpăta esclusiv numai la firma :

Dobos Samuel din T e m e s v á r - J ó z s e f v á r o s ,

( T i m i ţ o a r a - J o s e f i n )

Hunyadi és Miszits-n. sarkán.

Pag 6 ,T R I B ü N A' 1 Noemvre n №11

s a : Adminis t ra ţ ia Bibliotecii poporale a „Asociaţiunii", — Sibiiu (Nagyszeben), s trada Şaguna Nr. 6.

Sibih, în 25 Octomvrie 1911.

Dl Maniu despre situaţia politică.

La adunarea poporală delà Braşov d. Dr. luliu Maniu, fostul deputat al Vuitu­lui, a rostit un frumos discurs în care s'a ocupat pe larg şi cu si tuaţia politică.

Reproducem această par te a. discursu­lui său.

In situaţia generală a ţării se vorbeşte ca des­pre centrul preocupărilor politice despre obstruc­ţia din parlament. Eu cred însă că nu obstrucţia este boala care bântuie această ţară. Obstrucţia e numai un simptom al stării nesănătoase în care se află ţara şi e numai o urmare a conflictului pu­ternic aJor două curente puternice, cari domnesc azi aproape întreaga lume. U n curent este acela oare pretinde pentru stat sacrificiile fără sfârşit întru menţinerea sa. Un stat modern în concu­renţa grozavă internaţională, în lupta care se dă azi mai mult pe teren cultural şi economie are lipsă de o serie întreagă de formidabile arme pen­tru menţinerea sa. Pretinde grozave sacrificii de sânge şi avere delà cetăţenii săi. Aceste sacrificii chiar în urma mărimii lor nu le pot da numai ca­petele încoronate şi feudalii îngâmfaţi, ci trebuie pentru a le avea, să se adreseze la milioanele de cetăţeni. Este apoi-celalalt curent, curentul demo­cratic, care nu mai sufere ca statul să fie patri­moniul domnitorului nici să fie allodiul câtorva feudali, ci în urma tendinţelor democratice, acest, curent pretinde ca statul să fie apărătorul milioa­nelor de cetăţeni cu întreg aparatul său, care iară în schimb are dreptul să pretindă ea cetăţenii cari îl .alcătuiesc să-1 apere cu tot sângele şi avutul lor. Ş i acum în faţa acestor două curente moderne este un partid politic maghiar în frunte eu contele Tisza (Jos eu e l ! ) , care vrea să dea tot ce trebuie-şte statului, dar de sine înţeles din punga şi din sângele milioanelor de cetăţeni, însă nu vrea să se aplece curentului democratic şi nu vrea să dea drepturi milioanelor de cetăţeni pe cari îi consi­deră numai de un bun material de exploatare. E-ste apoi celălălalt partid maghiar, care nu vrea să dea acestei monarhii puterea armată trebuincioa­să, nu vrea să presteze sacrificiile de sânge şi de avere pentru a menţine autoritatea acestei monar­hii, în schimb însă pretinde dreptul democratic — dar numai ]>entru naţiunea maghiară.

Ni-se impune de sine întrebarea că unde este în acest conflict locul nostru al partidului naţio­nal românesc (Trăiască) .

Răspunsul este foarte uşor şi foarte clar. Lo­cul nostru nu este în nici una din aceste două ta­bere. Noi trebuie să stăm în serviciul ambelor acestor curente mari. Noi trebuie să dăm mij­loacele trebuitoare în sânge şi avere pentru men­ţinerea acestei monarhii, care trebuie să fie o pu­ternică apărătoare şi a existenţei noastre, dar tre­buie să pretindem şi drepturi democratice pentru toate popoarele şi pentru toţi cetăţenii deopotrivă; noi trebuie să dăm statului tributul nostru, dar vrem să avem cuvânt în ocârmuirea acestei ţări si vrem ca să hotărîm şi noi atunci când e vorba

4 ca să se statorească cât, când şi unde trebuie să dăm sângele nostru şi câştigul nostru (Trăiască). Este adevărat că azi încă eu acest punct de vedere, al nostru stăm izolaţi în viaţa publică a acestui stat. Dar să nu ne supere această împrejurare ori cât de grea ar fi pentru noi, să nu ne supere pen­tru că singuri suntem azi încă. dar mulţi vor fi cu noi în viitor. (Aşa-i).

Pentru că cauza noastră este dreaptă, preten-ziunea noastră este justă şi gândirea noastră este în mersul curentelor sănătoase, cari trebuie să biruiască! N u mi frică de singurătatea în care suntem azi, pentru că învingerea va fi sigur a noastră, a partidului national român. (Trăiască. Aşa-i.) ' ,

Este adevărat, ca ni-se complică în mod grav chestiunea în urma împrejurării, pê tare atât de

t r is t o res imţ im, că în t reagă această monarhie s tă în serviciul polit icei na ţ ionale maghiare din sta­tu l u n g a r şi astfel monarhia aceasta pentru a cărei sus ţ inere şi g lor ie a tâ tea sacrificii crunte au adus s t rămoşi i noşt r i stă şi ea în ajutorul po­liticei de ex t e rmina re a na ţ iunei române din a-ceastă ţară . Î m p r e j u r a r e a aceasta nu e numai ţicn-t ru noi dureroasă , ci epericuloasă pentru însăş monarh ia noas t ră , pen t ru că poli t ica nesănătoasă, care se menţ ine în Ungar i a şi în pa r t e şi în Aus­t r ia , s lăbeşte în nespusă măsură pu te rea de viaţă şi de acţ iune a acestei monarh i i .

i n faţa acestei s i tua ţ iuni ni-se impune de sine în t rebarea , ce a t i t ud ine se observăm no i? Să stăm cu mani le împle t i te văzând cum se aprop ie pericolul d i scompuner i i acestei monarh i i , sau să cont r ibu im nepăsă tor i şi noi mai depar t e la men­ţ inerea glor ioasă a acestei monarh i i , ca cu a ju toru l sute lor de mii de baionete, car i le admin i s t r ăm şi noi, să lăsăm şi mai depar te să fim tot mai grozav împi la ţ i , robi ţ i şi împiedecaţ i în s t r ădu in ţe l e noa­stre na ţ iona le ? E u cred, că nici una nici ceoa-lalta, ci t rebuie să convingem cercur i le d i r igu i ­toare ale acestei monarhi i , că in terese le pol i t ice şi de ex is ten ţă ale e lementului românesc sunt iden-« t ice cu interesele de ex is ten ţă ale ei. Să convin­gem opinia publ ică a acestei monarhi i , că cel mai putern ic spri j in, al măr i re i acestei monarhii este chiar puterea şi mul ţumirea e lementu lu i românesc, care t o tdeauna a ş t iut să aprecieze, nu numai în­semnăta tea ei, ci şi necesitatea de a aduce sacri­ficii în in teresul menţ iner i i ci. Trebuie să convin­gem în t r eaga opinie publică, că n e m u l ţ u m i r e a cons tan tă a unu i popor aproape de 4 milioane este pericol p e n t r u p u t i n ţ a de a-şi putea împlini marca sa mis iune această monarh ie .

Trebuie, să convingem opinia publică şi pe toţi aceia cari au la inimă puterea din prezent şi gloria din vi i tor a acestei monarh i i , că ea nu poate pre­t inde şi mai depa r t e să dea în t r eg elementul ro­mânesc, tot spri j inul său, cu dragă inimă pentru menţ ine rea unei pu te r i , ca re în loc de a întări, seacă zi de zi puter i le de viaţă alor aproape 4 mi­l ioane de R o m â n i şi care conlucra în mod direct sau indirect la desf i in ţarea poporu lu i românesse, care a apă ra t în t recut cele mai însemnate fortă­re ţe na tu ra l e ale acestei glor ioase împărăţii.

Trebu ie să convingem opinia publ ică , că atunci când ni-se cere avutul şi viaţa şi noi avem dreptul să p re t indem cele mai e l emen ta re îndreptăţiri a le unei f i inţe omeneşti , avem d rep tu l să pretin­dem şi pre t indem cu toa tă h o t ă r î r e a cultură, li­ber ta te şi viaţă, (Aşa-i!) Şi t r ebu ie să convingem pe ocârmni tor i i acestei ţă r i şi î n t r e a g a opinie pu­blică, că fiind fiii acestei ţă r i , avem dreptul a pre­t inde respectarea acestor a t r i bu t iun i fireşti şi să le facem învedera t peste ori ee îndoia lă , că n a cunoaş tem decâ t o s ingură cu l tu ră , cultura na­ţ ională, că nu admitem decât o singură libertate, l iber ta tea naţională, şi nu v rem decât numai o s ingură v ia ţă : Viaţa naţ ională .

Invitare la abonament începând cu 1 Octomvrie, un nou cuar-

tal, rugăm pe onoraţii abonaţi, cărora li-a expirat abonamentul, să binevoiască a grăbi cu reînoirea lui la vreme.

Apelăm totodată la acei onoraţi restan-ţieri, cari au cerut amânare până la acest termin să binevoiască a-şi achita datoriile lor, căci administraţia nu e în poziţie a Ie­rnai putea acorda nouă amânări.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe un an — — -pe Va a n

pe V 4

a n — — -pe 1 lună — — -

In România

— 28.— cor. — 14 .— eor. — 7.— cor. — 2.40 cor.

pe un an — pe Va an —

40.— cor. 20.— cor.

Adminis t ra ţ ia .

Adunarea poporală delà Chevereşul-mart

— Corespondenţă particulară. —

Uhevereşal-mare, 29 Octomvre,

Des de d imineaţă , o negu ră deasă, apoi noi g re i pe cer pa r a zădărnic i adunarea convocat a se ţ inea în liber, î n cur tea bisericei. Mereu atri bat însă razele soarelui , aşa, că spre amiazi avei iarăşi una d in t r e cele mai f rumoase zile de toamni

In te lec tua l i i sosiţi îna in te de ameazi la gar sun t p r imi ţ i de mult popor, cu călăreţi în ROSUII

f rumos din comuna cura t românească. Soseşt lume mul tă d in Arad , d in T imişoa ra (Romul Cari baş, D r . George Adam, D r . Aure l Cosma, Di Iwan Dobosán, V. Magdu, etc.) din Buziaş (pro) 'Juan Repa, Dr. Victor Mercea, Buibaş etc.), d« Reeaş (Dr . L. Gcorgevici , Ioan Popovici elq foar te mul ţ i preoţ i , învă ţă tor i . Trăsurile pani după ameazi în con t inuu aduceau ţărani înibri caţi în costum de să rbă toa re .

Cei sosiţi î. a. cu toţ i i au lua t parte la sfâni l i t u r g h i e celebrată de păr . protopop Ioan l'eu cu mare ceremonie şi as is tenţă . I ) . a. ta orele! à avut loc adunarea în cur tea bisericei foarte ig ţ ioasă. O prea f rumoasă cunună de dame şi d-şoan încă a împodobi t in te r io ru l adunăr i i .

A d u n a r e a s'a început la 2 ore cu cuvant» de deschidere , scur tă , d a r însufleţi toare a prut I . P e p a , ca re dă cuvân tu l ca primului oul d lu i :

Dr. George Adam: Vorbeşte cu o voceclui şi pă t runză toa re , despre s i tua ţ i a politicei din ţari şi explică f rumos, în ce s i tua ţ ie t r is tă ani im deşi avem atâtea legi, cu ca re se laudă stăpânite, că sunt în favorul nostru. Pace o privire tul neamulu i , combate sistemul de stăpânite di t recut şi prezent . A j u n g e la eoncluziunea,cin mai p r i n noi înş ine ne putem ferici , putem fa spor Ia îna in ta rea neamului şi la al nostrun guraticilor.

Delà votul universa l , nu aşteaptă favoruri p e n t r u poporul nost ru . P e n t r u c ă legi scrisesj favorul nos t ru avem şi există şi azi, darstăpii rea to tdeauna a ş t iu t afla calea, să nu Ith nească faţă de noi . Del noi depinde însă, tul s f ă r îmăm acţ iunea lor cu aceea, că drepturile k| gi ferate , să. le executăm, să le folosim, sä un t r ă d ă m .şi noi.

Dr. Ioan Suciu a vorbit pe lung despre sil ţ ia noastră desolantă.

Dr. Victor Mercea a explicat ţ>e în t u r o r a ce înseamnă votul universal , egal, seta după comună şi fără res t r ic ţ i i , făcând asemăi cu votul d e azi, şi sbic iuind în termeni p e t r ă d ă t o r i : cei ce îşi vând votul şi cu dm

A avut un foarte m a r e şi frumos sucea in decursu l vorbirei sale — poate ca n

a m i n u n a t e i voci de bar i ton — ш ascul tă tor i lor creşte necontenit , aşa, că se pliîse cur tea biserici i . Vre-o pa t ru mii de ţari şi ţ ă rance ascul tă deja pe

Ion Vanii. A vorbit cu apreciata-i vervă, t re altele desp re cum a ceti t anul trecut în feu că „A m u r i t un ora". Cum toţi sătenii lui eri n e d u m e r i ţ i , îl în t rebau cum poate să raoari neva, f ă ră să 'ş i dec sufletul morţii de veci, f ie î ng ropa t în pământ , şi le explică fraţilor d in Chevereş şi j u r : pent rucă şi-au vândut » mul , ca vicarul delà Oradea-mare (Strigi»: moară , nu ne doare ) .

„Vezi ruş inea m a r e a unui învăţat. Dacă d u s unul d racu lu i , n'o să mergem noi după

A con t inua t apoi cu căldură despre iubire I neam şi a încheiat t ex tua l :

„ A m venit în numele lui Dumnezeu, sä vestesc, că cu noi este şi el, şi dreptatea. Fiţi î n c red in ţă cătră f runtaş i i noştri, că atunci por ţ i l e i adu lu i nu ne vor învinge".

„Spune ţ i vecinilor, cari n'au venit aici, i U)û laolaltă totdeauna la chemarea glast n i lor noştr i , căci atunci nu vor mai fi în* să. ne facă nedreptă ţ i străinii".

P e Văsii l-am auzit vorbind şi la Belaj m'a su rp r in s , că deşi ideile vorbirii sunt аомі totuşi alte pilde foloseşte, şi sc acomodează

I jin-ărilor. .Vu aşa ultimul orator i d. Vusile (loldiş. care a vorbit textual Щ I rea ce am auzit-o deja la adunarea dölii ТітіюІ \ Moţiunea a ëxplicat-o frumos d. /'''. Am • Cqwio, iar cetită a primit-o adunarea intr

1 Noemvre n. 1911 „ T R I В 1 ¥ A P a g . 7

La orele 1j.,b d. Popa înch ide aduna rea , şi ur­mează petrecerea t ine r ime i ţ ă răneş t i cu dansur i l e naţionale, căluşerul , bă tu ta , hora naţ ională şi cea din Chevercş.

Frumos a fost u l t imu l act. La î n d e m n u l d. protopop Popa, m a i tot poporul a .petrecut oaspeţ i i până la gară .

Toată cinstea şi onoarea a r an j a to r i l o r !

Răsboiul i t a l o - t u r c . Tu faţa mşemnateior pierderi, suferite

inrăsboiul din Africa, guvernul i tal ian s'a oprit pentru o clipă în loc: nehotărât , să aleagă între legarea unui armist i ţ iu sau să trimită noui trupe pentru alimentarea luptelor ce devin din ce în ce mai serioase, însufleţirea efemeră s'a risipit ca un fum, cu toată vitejia eroică a bersaglierilor şi pierderile înregistrate sunt astăzi recunos­cute de însăşi comunicatele oficioase ita­liene, ca neaş tepta te ce priveşte gravi tatea lor. Şi pe măsură ce Italienii sufer înfrân­geri continue, creşte însufleţirea trupelor turceşti, cari au luat lupta cu îndârjire dis­perată, determinând a rmata i tal iană la o tactică defensivă pe care cu cele mai mar i jertfe — în împrejurările de faţă — abia de o vor mai putea susţine încă câteva zile.

Fanat ismul trupelor arabe nu cunoaşte margini şi răsboiul sfânt a fost proclamat pe toată întinderea pustiului Sahariei . lo­cuită di' beduini cari masacrează răniţi i căzuţi în lupte cu cruzimea fearelor. Oa-inenii aceştia luptă contra încălcătorilor cu desnădejdea celui sărac care nu mai are nimic de pierdut şi atacurile lor nu mai pot fi respinse, căci abili cunoscători ai ţării proprii, cad ca o furtună în coasta ostaşilor aduşi din Italia şi recuceresc pas de pas terenurile părăsite mai nainte, din-tr"un motiv foarte cuminte, care nu numai că a cruţa t viaţa supuşilor turci şi oraşele lor, dar le-a dat şi răgazul să se organizeze in vreme ce duşmanul sta cu manile în sîn măgulindu-se cu o învingere uşoară care avea să-1 coste scump pe urmă.

Puterile europene cunosc foarte bine fanatismul răsboinic al Arabilor şi ştiu de asemenea că tribul Senussi, cel mai în­verşunat adversar al Italiei. împrăşt iat peste toată întinderea Africei de miază­noapte ajută cu bani şi cu arme trupele turceşti, iar la cazul când soartea răsboiu-lui va fi îndoielnică pentu sultan, va lua .singur răsboiul — pe faţă — căci are nouă milioane de bărbaţi capabili de luptă, o щаге vis!crie de răsboi şi un număr sufi­cient de a r m e : deci vor face ca pacea să se indice cât mai (-urând şi vor înlătura răsboiul care în astfel de condiţii ar putea deveni fatal pentru Italia.

Pierderile Italienilor. Telegramele de cri după amiazi aduceu şt i rea

4'îi trupele turceşt i au recuceri t Tr ipol isul şi Benghazi, iar a rmata i ta l iană, după pierder i în-iemaate, s'a retras în t r e ziduri le oraşului aştep­

tând t r u p e de a ju tor . Răn i ţ i i şi mor ţ i i au fost t r an spo r t a ţ i pe bordul vapoare lor .

Escadra i ta l iană a ho tă râ t din nou bombar­da rea oraşului , dar având în vedere ca toţ i s t r ă in i i ca r i părăs i se ră oraşul , s'au reîntons pe la vetrele, lor, consul i i pu te r i lo r europene s 'au opus con t ra acestei ho t ă râ r i .

Spiritul armatei.

Coresponden tu l ziarului „Loka lanze ige r " spune că I t a l i en i i au p ierdut în u l t ima luptă 5 6 5 de oameni . D in pa r t ea Turc i lo r au căzut mai mu l ţ i călăreţ i a rab i , dar în ori ce caz p ierder i le lor sunt mu l t mai ne însemnate . I ta l ien i i ma i au şi desa-vanta jul că nu au ţ în taş i dibaci şi soldaţ i i şi-au p ierdut cu desăvârş i re l iniş tea елі t oa t e s fo r ţă r i l e of i ţer i lor de ai subordona. Zăpăceala se mai adaugă şi p r in fap tu l că s ta tu l major nu ştie de ce să se apuce în mijlocul acestor f ierber i .

Ac t iv i t a t ea oastei i ta l iene a fost redusă la apă ra rea oraşului . „ T a g b l a t t " spune că Turc i i au recuceri t şi o pa r t e a fo r tu r i lo r şi au capt ivat pe genera lu l Caneva. Guve rno ru l Tr ipo l i su lu i a sosit aseară la Constant inopol cu ş t i rea că în faţa oraşului sunt treizeci de mii de A r a b i în -arme, iar al ţ i o sută de mii sunt în josul ţă r i i şi a ş t eap tă numai un semn ca să in t re în foc.

învingeri le Turcilor. Oonstant inopole , 31 Octomvre. Statul major

al armatei turceşti a primit ieri ştirea că după o luptă desnădăjduită de două. zile oraşid, a fost cucerit. Cinci, mii de ostaşi italieni au rămas pe câmpul de luptă şi alte şapte mii au fost făcuţi prisonieri. Toate muniţiunile armate italiene au căzut în mâna arabilor împreună, cu. 95 de tunuri şi mitrailezc.

Noui m o b i l i z ă r i .

„Gio rna le d ' I t a l i a " serie că iau fost mobil izate toa te con t ingente le de a rmată începând cu anul 1889 , din car i se va forma o nouă expedi ţ ie de 100 ,000 oameni . Zilnic pleacă vapoarele cu ar­mată spre Africa de nord.

Atentat contra unui colonel. .Eri t re i sute de oameni din r eg imen tu l de in­

fan te r ie 3 3 din Boulogne eşind în curtea, cazărmii pen t ru a fi t recu ţ i în revistă şi t r imiş i pe câmpul de răsboi , unul d in t r e ei a descărcat a rma asupra colonelului S t roppa . E r a rec ru tu l Maze t t i care voia să r ă sbune sângele celor per i ţ i în lupta pen­t r u Tr ipo l i t an ia .

U l t i m e ş t i r i . Demisia baronului Gautsch. O t e l egramă din

Vicna ne anun ţă seara tâ,rziu: P r i m u l min i s t ru aus t r iac , baronul Gau tsch şi-a dat azi după. amiazi demisia, din cauză că n 'a putut a junge le înţele­ge re cu par t ide le politice.

Criza în Aus t r i a devine deci ia răş i acută în gradul suprem.

Guvernul contra împăcării cu opoziţia. Ni-se tolegrafiază d in Budapes ta : In consi l iul de mi ­niştr i care a avut loc azi, după amiazi contele Khueu- I lóde rvá ry a p rez in ta t propozi ţ i i le do îm­păcare , rezul ta te din t ra ta t ive le preşedin te lu i ca­m e r a Bcrzeviczy. Consil iul de min i ş t r i a căzut de acord eă propozi ţ i i le opoziţiei n u sunt de na­t u r ă ea să poată erei a o bază solidă pen t ru apla­narea crizei. S'a da t despre consil iu un comuni­ca t oficios de acest senz. Preşed in te le camei i i , Ber-zeviezy îşi ,va da probabil demis ia .

C lubur i l e poli t ice au fost în iaseară foarte agitate. Se colportează ş t i rea, că contele Tisza ar fi dat de acum lozinca „mijloacelor ene rg ice" împotr iva obstrucţ ie i .

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 31 Oitomvre n. 1911.

Desvălirea monumentului Ini Eminescu. Despre serbările delà Galaţi am primit delà corespondentul nostru un raport amă­nunţit. Sosindit-ne, însă, numai seara târ­ziu, am fost nevoiţi să amânăm publicarea lui pe mâne.

— Populaţia Serbiei. Conform recensămân tu ­lui oficial, pe z iua de 1 I a n u a r i e 1 9 1 1 s'a cons ta­ta t că popula ţ i a R e g a t u l u i Serbie i e de 2 , 9 2 2 , 0 5 8 , cu 1 9 7 , 1 9 3 mai mu l t decât Ia r ecensămân tu l d in 1 9 0 5 .

— Conferenţele literare delà Cluj. A m î n r e ­g i s t ra t la v remea sa rec lama amer icană a dl u i E m i l Isac d in Clu j , care t r imisese „ R o m â n u l u i " o in formaţ ie despre niş te conferen ţe l i t e ra re ce ar fi să le organizeze t ine r imea română din Clu j cu concursul celor „mai d is t inş i" scr i i tor i r omân i : Gh. Coşbuc, A. V lahu ţă , I . L. Caragia le , N . I o r -ga, O. Goga, C. S te re şi E m i l Isac.

Z ia ru l „ Ú j s á g " din Clu j , î n r eg i s t r ând aceas ta ş t i re , şi-a exp r ima t nedumer i r ea că d. E m i l I sac , „scr i i torul eu ropean" . îşi dă concursul la n i ş te confer in ţe la car i vor lua p a r t e şi „mar i i a g i t a ­t o r i " ai ţăr i i româneş t i .

A tâ t a fost de a juns dlui leac, să se pocăiasca şi să se lapede d e „ag i t a to r i " , dec la r înd u n u l re­dac to r al z iarului „ Ú j s á g " că in fo rmaţ i a z i a re lo r româneş t i e greş i tă . E vorba numa i de niş te con­fer in ţe ce le va ţ inea t iner imea din Cluj , la p r i ­măvară . Nimic nu este, însă, încă ho tă râ t , t o tu l e idee, p r o g r a m u l nu e f ixat etc .

Noi -am spus 'o d i n t r u începu t : oricât de dor i te ar fi aceste confer in ţe , e vorba numa i de o re­c lamă amer icană a dlui Isac. . .

— Gazurile delà Şărmăşel. Despre focul ce s'a născut Sâmbă tă noaptea la Şă rmăşe l „ G a z . T r . " p r imeş te u rmă toa re l e a m ă n u n t e :

Azi d iminea ţă ( 2 9 Oct.) la orele 3 a exp loda t gazul ae r ian delà Şărmăşe l (comit. Cojocna, cen­t ru l Câmpie i ) . La o depă r t a r e de 2 0 0 m e t r i sp r e nord delà locul, unde a fost închis gazul ae r ian , dea lungul l iniei fe ra te a explodat pe vre-o 6 lo­cur i .

Vulcanul cel mai m a r e explodează pe un s p a t de 3 0 0 met r i lung ime şi 6 0 met r i lă ţ ime. Focu l arde neconteni t şi acuma. S'a p răbuş i t o casă 1, victimă a căzut o femeie, care t r a g e de m o a r t e . Pan i ca în t r e locui tor i i d in sa te le aprop ia te e d e nedescris , da r mai cu seamă în t r e cei din c o m u n a Şărmăşe l , care e la o d is tanţă abia de 4 0 0 — 5 0 0 met r i d e p ă r t a r e delà locul explozhmii .

Linia fe ra tă pe o d is tanţă de 3 0 0 met r i e aco­peri tă cu ţ ă rână , ce a a runca t ' o gazul aer ian . P e în t inderea aceasta t r enu l nu poate comunica.

S tâ lp i i te legraf ic i sunt rup ţ i şi n imici ţ i pe o în t inde re de 1 0 0 met r i . Comunica ţ ia te legraf ică în t r e Şărmăşe l şi Şă rmaşu l -marc e î n t r e r u p t ă . L a locul s in is t ru lu i a leargă lume mul tă .

— f Văd. Iuliana Phil imon din Arad a r e p a u -sat la 27 Octomvr îe n. in vârs tă de 8 8 de an i .

Doamna văd. losef ina Bodea născ. Ph i l i rnou d in Boroşineu, fica răposate i , în loc de cununăm per i toare pe. mormân tu l răposatei a dăru i t suma de 15 cor. pen t ru şcoala de fete din Arad .

Fami l i a a publ icat u r m ă t o r u l necrolog: Subscr iş i i su in ima îndure ra tă aducem la cu­

noşt in ţa t u t u r o r rudeni i lor , amici lor şi cunoscu­ţilor că mul t iubi ta noastră mătuşă şi mama vi­tregă văd. Iuliana Philimon născută Nicoară, î n u rma s lăbiciuni lor senile în e ta te de 8 8 a n i d u p ă împăr tăş i r e cu sfintele ta ine azi la 1 oră a. m . a adormi t în Domnul în comuna Gyu lava r sánd .

Rămăş i ţ e le pământeş t i -ale răposate i iubi te . S Duminecă , la 16 /29 Octomvr ie 1 9 1 1 d. m. se v o r

1 ! F A B R I C A D E S P Ă L A T C U A B U R I

Gőzmosógyár , Kolozsvár, Pályaudvar.

Aranjată cu maşinăriile cele mai mo­derne, cu putere electrică; spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame şi totfelul de lingerie cu preţuri moderate. La suma de paste 10 Gor,, pachetul se retrimite francat,

T

P«R. 8 T R I B U N A " 1 Noemvre n, 19ÎÎ

t. a. Ш, Sep t imiu Câmpian şi R o m u l Moldovan t. a. 11, I o a n Modr igan şi Ion P o p t. a. 1. Condu­că toru l corului şi orches t re i : Ioan В а с а г і teol . an. IV.

— Un ziar ruso-francez. A apă ru t la P a r i s , ,L 'Aveni r" ziar săp tămâna l , t ipăr i t în f ranţu­zeşte şi ruseşte , sub direcţ iunea polit ică a cele­b ru lu i revolu ţ ionar rus Vlad imi r Bur tzev .

Scopul acestui organ este o p ropagandă act ivă în toa te clasele sociale din Rus ia şi Europa , pen­t r u a combate actualul regim au tocra t rus şi a provoca condi ţ iuni le necesare unu i regim poli t ic civilizat p r in revizuirea const i tuţ ie i ruse şi abo­l i rea legei e lectorale în vigoare.

I n p r o g r a m u l noului ziar i n t r ă şi publ icarea documente lor iş faptelor car i nu pot fi d ivu lga te în presa din Rusia .

X Expoziţie şi curs de broderie de artă. Fa ­br ica de maşini de cusut S inge r & Co, societate pe acţii (Budapes ta , József-Föherczeg u t 9, fa ţă în faţă cu biser ica l u t e r a n ă ) organizează o expozi­ţ ie de broder i i a r t i s t ice luc ra te p e maş in i le ori­g ina l e de cusut S inger . Expozi ţ ia va fi deschisă cu începere delà 1 Noemvre în una din şalele şcolii i ndus t r i a l e de femei d i n strada H a t z i n g e r . Tot acolo va tineta şi u n curs , la care toţi cum­pă ră to r i i acestor maş in i sun t ins t ru i ţ i g r a t i s în broder ia s implă ( p l a n ă ) , b roder ia de şnu ru r i , de monograme, b roder ie de S m i r n a , de „ap l ica ţ i e" şi toate a l te fe lur i le de broder i i , precum şi în luc ră r i l e p r iv i toa re la r u f ă r i e şi r epara rea ciora­pi lor . Cercetaea expoziţiei şi a cursur i lor este g r a t u i t ă .

X In a ten ţ i a instituţiilor de binefacere Fabrica de ghe te „Moskovl ts" societate pe actii recomandă spre distribuire — ghete de copii, băieţi şi fete — fabrica­ţ ie proprie. Ghetele sunt făcute din materialul cel mai t a re şi curat, preturile fabulos de ieftine. Comandele se pot face acum adresânduse la filiala din strada Szabadság - t é r 18.

uişesre cnltoi lă ş l sociali. —! Petreceri , concerte. —

5 Noemvrie.

Mediaş. P r o d u e ţ i u n e corală- teat ra lă (cu pri­lejul sf inţ i r i i şcolii gr . ort, române) în hotelul „ T r a u b e " . Se va juca „Dela N o r d la Sud" , co­medie localizată de Z. Bârsan . D u p ă producţ ie danţ . î n c e p u t u l la orele 7 şi jum. seara .

C o n c u r s . P e n t r u îndep l in i r ea postului nou sistemizat

de revizor şcolar diocezan, pr in aceasta se escrie concurs o i t e rmin de 30 zile dela pr ima publicare. Alegândul revizor şcolar va fi coordinat referen­tului şcolar o r d i n a r şi 'şi va p r i m i cercul de agende dela P rez id iu l consistorial .

Benefic iul î m p r e u n a t cu acest post constă d i n :

1. Sa la r a n u a l de 2 4 0 0 cor. 2. B a n i de cor tel 5 0 0 cor. 3. D i u r n ă de 8 cor. în cazur i le de esmisiuni

la v iz i ta rea şcoalelor şi pen t ru al te trebuinţe, p recum şi spesele de călătorie .

Dela ref lectanţ i i l a acest post se cere să aibă cvalif icaţie pcdagogică-academică ; ceice pe lângă [această cvalif icaţie super ioară vor avea şi praxă • pe terenul şcolar, vor fi p re fe r i ţ i . I Apl ica rea fuiorului inspector şcolar se va face jîn mod provizor, având afacerea să o reguleze def in i t iv sinodul eparh ia l proxim. ! Ref lec tanţ i i la acest post au să prezinte li ! subsemnatu l consister, în t e r m i n a l concursual, cerer i le ad jus ta te cu u rmă toa re l e documentes

1. Autobiograf ia , pe scurt , a recurentului . 2 . E s t r a s de botez. 3. Toa te documentele de car i d i spun, relative

la s tudiu l academie pres ta t . 4 . Atestatele despre eventualul serviciu şco­

l a r , prestat până acum. 5. Dovezile despre al te eventuale t i t lu r i de re-

comandaţ ie pen t ru postul de sub în t rebare . Arad , d in şedinţa cons. p lena ră dela 7/20 Oc­

tomvre 1 9 1 1 . Consistorul român ort. din Arad.

Poşta Administraţiei. Dimi t r i e Popovic iu , Bud in ţ i . Am primit 1»

cor. abonament până la 1 Octomvr ie 1 9 1 1 .

Redactor responsabil: Iuiiu Giurgiu, „Tribsua" institut tipografic, Nichin щі *%

g I O c i n t i s t i n C l u j .

N A G Y J J B I V Ö я specialist p e n t r u dinţi artificiali fără pod în «

C L U J - K O L O Z S V Á R . (La capătul străzii Jókai, în casa proprie.)

Pune dinţi şi cu p'ăiire in rate pelângă garantă de 10 ani.

D e n t i s t i n C l u j .

t r a n s p o r t a din casa m o r t u a r ă şi se vor aşeza spre vecinieă odihnă în c imiterul gr . or . din Civila ( G y u l a ) .

Fie-i ţ ă râna uşoară şi memor ia b inecuvân ta tă ! A r a d, la 14 /27 Octomvr ie 1 9 1 1 . Iu l iu Chi-

r i lescu, Mar i a Serb nasc. Chiri leecu, văd. Emi l i a P a p p născ. Nicoară , D r . Cornel N ieoa ră nepoţ i fi n e p o a t e ; Uca l a n c u născ. Maldovan, D r . Mi-b a i Marcus , X é n i a Bodea născ. Marcus s t rănepot ai s t rănepoa te . Văduva losef ina Bodea născ. P h i -liiiion, Iu l iu Ph i l imon , I oan P h i l i m o n fiică şi fii maş te r i .

— Regula osândit la moarte. D i n Miskolcz . n i s e te legraf iază că fiul de măsar R e g u l a E d e , care l 'a omorâ t pe câ rc iumaru l Czeisler, soţia şi nepoa ta lui — a fost osândit la moar te .

— Logodnă. D-şoara Valer ia J i v a n din Opa-t i ţ a şi d. D imi t r i e P e t c u învă ţă to r în Bencecul-r o m â n îşi anun ţă logodna.

Fe l ic i t ă r i l e noas t re , — „Astra" la Timişoara. A d u n a r e a despăr ţă ­

m â n t u l u i T imişoara al „Asocia ţ ie i" va avea loc ]a 5 Noemvr ie n., nu la 3 Noemvr ie cum din gre-ţ a l ă s'a publ ica t ,

— f Constantin Mihail aş, p rop ie ta r în Cluj , a repauza t la 27 Octomvrie n. în vrâs tă de 38 de ani .

Odihnească în pace !

— Concert în Sibiiu. Af lăm cu plăcere , că d-na Lucia Cosma, mu l t ap re ţ i a ta noas t ră ar t i s tă , va da u n concert în Sibi iu în 17 Nov. cu concursul d-şoarei An icu ţ a Voi leanu, absolventă a Acade­mie i de muzică din Viena , în favorul Reun iune i femeilor române din Sibiiu, la s f in ţ i rea zidiri i cele noui p e n t r u şcoala de menaj şi de indus t r i e de casă cu i n t e rna t a Reun iune i .

P r o g r a m u l concer tu lu i se va publ ica în cu­rând .

— Constituire. Societa tea de lec tu ră „Inocen-ţ iu Micu Cla in" a teologilor din Bla j , şi-a ales p e n t r u anul 1 9 1 1 — 1 2 u r m ă t o r u l comite t :

P r e ş e d i n t e : Teodor Groza teol an. I V ; vice­p reşed in te : I oan Cr işan teol. an. 111; secre ta r : I oan Bejan , teol . an. I V ; cassar : E m i l T a t a r teol . a n . 111; controlor I o a n Bozdog teol. an. 11; bibl iote­car : Vasi le Cerghizan, teol. an. 11; vicebibl . : Ale-sandru P r e c u p teol. an. 1; A r h i v a r : I o a n Crăciu-nean teol. an. 111; no ta r : I oan Ol tean teol. an. 1; ecouomi: Nicolae Nicoară t. a. 111, Ione l Câm­p ian t, a. 1 şi A r o n I g n a t t. a. 1.

I n comisia l i t e r a ră : Emil ian Cosma şi Leon T â r n ă v e a n t. a. IV, George I v a n şi Leon te Opr iş

Leon Tolstoi. 143

RÂSB0IU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare). Contele Ilie care cunoştea pe toată lumea, se aplecă

a fară din lojă. — Eşt i de-ai noştr i , conteso? în t rebă el. Când se v a

lăsa cort ina voi veni să- ţ i sărut mâna . Eu am venit în Moscova pen t ru afaceri , şi am luat şi fetele cu mine ; se zice că Semioiiora joacă admirabi l . Şi contele P i e r r e , es te şi el la Moscova?

— Da, mi-a făgăduit că o să vină, zise E lena şi o pr ivi eu a ten ţ iune pe Nataşa .

Contele Ilie şezu iar pe scaun. — Nu e a ş a că-i f rumoasă? o în t rebă el pe Na­

taşa . — Minuna tă ! exclamă ea. î n ţ e l eg de ce moare lumea

după ea. Orches t r a execută cele din urmă acordur i ale uve r -

tu re i , cort ina se ridică şi toată sala tăcu şi-şi îndreptă p r iv i r ea spre scenă. Na taşa privi şi ea.

L X V . Deodată în mijlocul tăceri i de pe scenă, care p r e ­

ceda o ar ie mare , uşa par te ru lu i scâ r tă i şi un sgomot de paşi r ă sună . Contesa Bezukhow se în toarse zîmbind sp re noul venit .

Na ta şa u rmăr i cu ochii d i rec ţ ia pr ivir i lor Elenei şi zări un ofiţer de o f rumuseţe ra ră şi ca re se îndrep tă înspre loja lor cu un aer s igur dar politicos. E r a Anatol K u r a g h i n pe care ea-1 văzuse şi la cel dintâi bal al ei. I n seara aceea pu r t a uniforma de aghiotant . Mersul său

ar fi fost ridicol, dacă el n ' a r fi fost aşa de frumos şi dacă un zîmbet voios nu i-ar fi luminat fata . Cu toate că spectacolul continua, el înainta fără zor, cu un zîn-gănit de pinteni şi de sabie şi pur tându-ş i cu semet ie capul parfumat .

El o privi pe Nataşa şi apropi indu-se de loja soră-s i , puse mâna lui s t r însă în mănuşă pe catifeaua lojei, o salută pe Elena cu capul şi, ap leeându-se sp re ea o în ­trebă ceva la u reche , a ră t ând pe Nataşa .

— Da, da, e foarte d răgu ţă , foarte d r ă g u ţ ă , zise el. Na ta şa nu auzi aceste cuvinte ci le ghici mai mult

din mişcarea buzelor lui. Anatol t recu în r îndul dintâi, luă loc lângă Dolog-

how pe care-1 împinse négl igent şi amical cu cotul, apoi se răzimă da rampă .

•— Câtă a semăna re în t re fratele şi sora, zise contele, şi cât de frumoşi sunt amândoi!

Şinşin începu să povestească încet o intr igă de-a lui Anatol , pe care Na taşa fu curioasă s'o audă, fiindcă Anatol o găs ise d r ăgu ţ ă .

In t impul pr imului act, Boris veni în loja Rostowilor , pr imi cu un aer firesc felicitările lor şi cu un aer d i s ­t r a t t r ansmise t inerelor fete invi ta ţ ia logodnicei lui d e - a as is ta la nuntă , apoi se re t rase numai decât ,

Na taşa vorbi cu el foarte veselă şi cu un zîmbet cochet, felicitându-1 de căsător ia lui, pe acelaş Boris pe care ea-1 iubise altă da tă .

In t r e acte Anatol r ămase în picioare a lă tur i de Do-loghow, fără să-şi desl ipească pr iv i rea de pe loja Ros ­towilor.

Nataşa ştia că vorbeş te de dânsa şi e ra foarte mul­ţumită . Ea se în toarse chiar în aşa fel, încât să-i a r a t e profilul, care e ra după dânsa poza ei cea mai a v a n t a -gioasă .

îna in te de începutul actului al doilea se zări în p a r ­t e r capul lui P i e r r e . El avea ae ru l t r is t şi se î ng ră şa se

mult de când nu-1 văzuse Nataşa . El trecu în prinwl r înd fără să observe pe cineva, Anatol se apropie de el şi îi a ră tă loja Rostowilor .

P i e r r e se învioră numai decât , veni grabnic în loja şi s tete mult de vorbă cu Nataşa .

P e când conversau, Na taşa auzi o voce bărbătească în loja Elenei şi ghici că e ra Ana to l ; ea se întoarse' şi pr ivir i le lor se întâ lniră . Anatol o pr ivea ţintă cit un zîmbet, şi în p r iv i rea lui e r a a t â t a admirations si mângâ ie re , încât Nataşei îi păru s t raniu de a se ştî ap roape (ie dânsul , de-a fi convnisă că ea îi plăcea, ;i de -a nu-1 cunoaşte .

Bupă actul al doilea E lena se sculă în picioare sî întorcând gâ tu l ei decoltat de par tea Rostowilor, făcu bă t r inuiu i conte un semn cu degetul .

— Dar de ce nu-mi prez in ţ i pe încântătoarele dtalev fetc; tot oraşul vorbeş te de dânsele şi eu nici nu le cunosc.

Na taşa se ridică şi făcu o r e v e r e n ţ ă splendidei con­tese , elogiul acestei femei frumoase îi fu atât de plăcut încât se roşi de bucur ie .

— Vreau să r ămân în Moscova de acum înainte, zise Elena . Cum nu- t i es te ruş ine , conte, să îngropi într'un sătuc nişte per le ca fetele d ta le? Te rog să-mi permi(i d e - a mă ocupa eu de e le ; iau a sup ra mea grija de-a le amuza .

Apoi în to rcându-se căt ră Nataşa îi zise cu surîsul ei admirab i l :

— Am auzit vorbindu-se de dta în San-Petersburg şi de mult doresc să te cunosc. Am auzit vorbind de dta pe pagiul meu Drube tzko i ; ştii că se însoară?... Am auzit vorbind de d ta şi pe prietenul soţului meu, prin­ţul Andrei Bo lkonsky ; ea apăsă asupra numelui acesta, vr înd să a ra t e că e ra în curent cu relatiunile dintre-pr in ţu l Andrei şi Nataşa .

fTa MM]

(f,229 1 9 1 1 „ T R I B Ü N A'

im F A B R I C Ă D E

î n

ЮШ-NAGYVASAD p t 4 1 - 4 3 . Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo)«

Iraian Turtnrean lăcătuş artistic şi de edificii

Bistri ţă—Besztercze. 10% economie la comande — de lucrări artistice. —

ucrătoare aranjată cu maşini moderne.

I t P î l t î l l î l P ' a c u P t ° a r e ' e economice И С І Ц І І Ш С de bucătărie vestite în Transilvania. — Catalog şi desemnări

să trimit la cerere.

Blănării ! ! ! l precum : boauri (muff) 9 tocuri de picioare, — 9 j j Jachete, după croiu ж englez şi francez, ber- ж letuieli cu lână, etc. Il Reparări şi transfor- 9 c mări bune şi ie f t ine^

se pot câştiga la »

Nicolae Gruiţia, ж 'Temesvár - Josefstaút,

Hunyadi -ú t Э. Oh

Premiat la expoziţie cu medalie de aur. —"

H. PÁLLÁN succesor S t y â s z ^ i J ó z s e f

prima fabrică ardeleană de?b;ilii;a|r;d;eIşl.,;tî.nplă,'leUn Kolozsvár, Dávid Perene-u. 3 .

Primeşte aranjarea complectă a cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi în provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată

A N U N Ţ . Un învăţător ort. rom. caută un

p i e pentru conducerea claselor III—VI. elem. căruia îi ofere salarul asigurat de legea XXVII—907. — Postul e a se ocupa mo­mentan. Doritorii de a ocupa acest post să se adreseze administraţiei ziarului »Tribuna«.

p i 1 Ciobotari, ATENŢIUNE! Pantofari

1 AUREL BRINZAY g fabricant de unelte, î BUDAPEST, YIII., Losoncy-utca 18

^ Pregăteşte totfelul„t de unelte-pentru щ ciobotărie şi pantofărie. m Catalog trimit gratis şi franco.

3M

FONDAT IN

ÇLSO UPPAI HORDO-GY/tROS » ALAPÍTTATOTT 1895.

ANUL 1895

S butoaie, vane ! I în ori-ce mărime; din lemn de stejar X I uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri- f I meşte ori-ce comandă mare, aranjament I « compl. pentru pivniţe, cu preţ convenabil. I % M A R E D E P O Z I T ! X I FURNISORUL CURŢII REGALE ROMÂNE Ş

WESZELY BÉLA ! PRIMUL FABRICANT DE BUTOAIE, X

h m L I P O V A . не-» • • # • • » • # • » • • • • • • » • » # » » » •

№ j o H A N GENSTHALER I giuvaergiu şi ciasernicar, И

în Orăştie. Szászváros. Щ F i l i a l ă , I n S z á s z s e b e s .

Vânza : e de j u v a e r e, de aur şi argint şi c e a s o r n i c e pe lângă garanţie şi preţuri moderate. -Să fac orice reparaturi

juvaere şt ceasor­nice de aur, repede precis şi ieftin. — — Serviciu conştiinţios. :-

V.:' !

f

Pag. 9

F -

I

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E I N H O L D D E N T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă L U G O Ş , STR. BONNÁCZ 11.

i 1 І I I І

1Г L â J O S ferar, dogar, şelar şi lustruitor.

Àiud—Nagyenyed, Str, Tenisului 14. Recomandă uzina sa înlocuită cu pu­teri motorice şi lucrative bune, pentru prepararea articolelor de ferărie, şelărie şi lustruire cu preţuri ieftine, dispunând de un serviciu prompt, execuţie modernă.

Qltoiuri de struguri expediază, ga­rantând de soiu viţă americană,

a d l ü S t í ^ . °вСіУ""»"* netedă şi cu ră­dăcini, precum şi în diferite soiuri, recunoscute

de trainice, asortimement bogat

Kűköllóínenti első szőlőoltvány-íelep Fr0PrlBtar ' CiSPSí! Ft ÎQyBSf agymùliômegye), Poftiţi şi cereţi greţur i . curente ilustrate. Din preţul curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile tarei ; şi aşa toţi cei ce do­resc să comande pot cere mai întâiu informatiuni delà persoanele cunoscute aşa verbal ca şi în scris, despre încrederea ce o pot avea în firma de sus.

Prima tocitorie cu aburi pentru articole de lux şi b r i c i u r i

VICTOR TÜRTÜRE YERSECZ, Steriagasse 16.

Bogat depozit de ariicole de oţel engle­zesc şi franţuzesc. Maşini americane de tuns părul şi barba, sistem nou, pietri de

ascuţit englezeşti, precum şi diverse articole de ras şi frizat. Serviciu prompt!

Preţuri ieftine!

10 „ T R I B U N A 4 Nr. 2Î9 — 191

P . B i t t e n b i n d e r colorator de mătăsuri, curăţi-tor chemic de haine şi spălător.

Timişoara — Temesvár. Centrala : Józsefváros, Fröbel-u. 37. Filiala: Oyárváros, Fő-utca 27. sz. Curăţă şi colorează, chemic, ori-ce haine de dame, domni şi copii, per­dele, pânzături şi îmbrăcăminte de mobile. — Apoi spală şi calcă ori-ce fel de albituri, gulere şi mangete. Comande din provincie se fac prompt. Costume bărb. curăţ chemic cu 3 cor. Fărbueţte totfelul de tort în diferite colori. Ш

Szighety Sándor atelier de cuţite şl tocilărie artistică Budapesta, VII., Strada Akăczfa No 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa­

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depozit de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de as­cuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată

Comandele se execută pompt şi conştiintios.

Premiat la a. 1902 din partea expoz i ­ţiei industr ia le din Bec icherecu l -mare .

BERBERSZKI MIKLÓS p à p n c a r ,

Nagy becs kerek. —

I

Liferează în tară şi străinătate papuci de piele, pâslă, mătase şi catifea, pentru băr baţi, dame şi copii cu preţurile cele mai ieftine. Serviciu prompt. — Catalog trimit gratuit. — Revinzătorilor li-se dă rabat.

I

s a

Ü i

strungărie artistică aranjată pe puter de maşini în

Braşov, Strada Lungă No 27.

Pregăteşte şi ţine in depozit dopuri şi pipe pentru buţi, de cea mai bună caliiate, apoi dacuri, bile şi popice pentru biliard şi po-picărie precum şi totfelul de picioare pentru masă, pelângă preţurile cele mai moderate. Celor ce cumpără a douaoră li-se dă rabat.

— Lucrări de ornament. — •

Telefon 218.

1 păreche de ghete tari, de toamna, 10 C. 1 păreche de ghete chevrau ori box

fason american . . . . . . . 13 C. 1 păreche de ghete chevrau, box ori

lack, calitate bună 17 O

Se poate cumpăra la filiala fabricii de ghete

M0SK0ÏITS Arad, Piaţa Libertăţii No 18.

Q U

K A L M A I S . fabrică de motoare şi turnătorie de fier Io tVlurâş-Oşorheî—Marosvásárhely.

Motoa.e cu benzin şi olei brut, locomobile, motoare absorbi­toare de gazuri. Maşini motoare cu benzin automobile pentra arat şi îmblătit. Primeşte totfelul de montări pentru maşini, stabili­mente industriale, maşini cu aburi şi încălzirea cu aburi, precum şi executarea a totfelul de aliaje de fier şi metale, m o n t a r e a d e p l i n ă , a m o r i l o r precum şi reparări în branşa aceasta,

„•и.Л Garantă deplină, serviciu prompt, preţuri ieftine. • 1

П

m

P. T. Subscrişii avem onoarea a face cunoscutul

public din loc şi jur că prăvă l ia noastră d p e ş t e ş i f ruc te s u d i c e , care există de mai mii ani în casa noastră proprie S t r a d a Hirschnt N o 4 , î m i m ă r i t - o întroducâd şi

mărfuri de coloniale şi delicate Zilnic : Peşte proaspăt ; cafea proaspăt prăjit

făină şi petroleu ; totfelul de brânză. Pelângă acestea purtăm şi mai departe negoţ

de peşte şi fructe sudice. Prin mijloace suficiente şi legături cu firme à

de primul rang suntem în plăcuta poziţie a olei Onor. public mărfuri bune şi cu preţul cel nil redus.

Rugăm deci pe on. public a face o încercan şi a să convinge de calitatea cea mai bună şi di preţul redus al mărfurilor.

In speranţă că On. public ne va da binevoi torul său sprijin semnăm

Cu stimă:

Fraţii Gingold, 1 3 r a ş o v ,

Haine, pardesie şi paltoaml moda cea mai nouă, din stofă mo­dernă, de toamnă şi de iarnă, croite admirabil, se pot comanda ieftin la|

Mészáros Karolj, croitor de haine bărbăteşti,

KolOZStór, Szentegyház-utca. §

A. Slepák, Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43, si

giuvaergiu şi ceasornicar

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă.

Preţuri sol ide! — Serviciu prompţi

Nr. 229 - 1911 „ T R I B U N А я Pag. 11

ъкжжжжжжі; ÍJ. Gottstein, lini , accesorii pentru in-11tfomrc7ûhûn FI • n*

teria d e cojocărie, И Il f l a g y S Z e D e n , Kleiner Hing 5. curelărie şi ciobotărie M Щ Mare depozit de diferite piei lucrate în ţară şi străinătate.

Specialităţi de piele. Piele lucioasă şi suituri de piele. Tălpi f) Vaché şi opinci. Feţe pentru cisme şi ghete. Aţă pentru ma->À şină şi cusut. Sfoară de cusut л /WfţţttfthK. 1Î$L albă şi colorat?. Tort diferit. — 1 амШІШЙХі Pâslă, barchet, pânză, tălpi de y ІРЩІІИ |pb pâslă şi asbeth, garnitura de gumă fi ^ ^ ^ Ш Ш І І І І І Ш ^ ^ ciorapi de gumă. Şireturi şi •• lüfefri пійШтітЩІѴІі^^ІІіі P o s t a v <^e curăţit ghetele. Cuie ^ •ЙЙЕІІІиВ» ^ШШшД^ ^ e ' , ; r n n a m e r ' c a n e - Calapoade

Й^Р^^* pentru ghete şl cisme. Cremă

жжжжжжжжжжжж

M

Г " Fabrica de tîmplârie

instalată cu putere de maşini a lui

Rudolf Gy. Brassai Orăştie (SJŞ) Strada Spitalului 10 (PS*?«). Se recomandă pentru furnizarea oricăror lucrări de tâmplărie (măsărie) p e n t r u c l ă d i r i , atât în loc cât şi în provincie. La comandă se pregătesc în orice stil şi calitate, m o b i l e pentru camere de locuit, birouri, instalaţii pentru băcănii, farmacii, mobilière pentru biserici şi scoale, din lemn bun şi uscat, pelângă preţuri convenabile. Planuri şi modele se trimit gratuit. Comandele se execută prompt şi conştiinţios.

Friederich Schinlzel fabrică de mizelurl, salamă şl cârnăţărie

Nagyszeben—Hermannstadt Jungerwald-Strasse Nro. 3. îşi recomandă diferitele speciali­tăţi de cârnaţi de cea mai fină calitate, şunci, salamă, pariser, cârnăţei de hrean şi Frankfurt, caş de ficat, sarfaladă, etc. Slă­nină albă şi pipărată, unsoare curată de porc. — Liste de pre­ţuri gratuit. Vânzătorii primesc rabat. Comandele din provincie se efeptuiesc prompt, atât la ex . pediţia cu poşta cât şi cu trenuj

CARL GÜRTLER lăcătuş artistic şi pentru edificii

SIBIIU S t r . E l i s a b e t a 26 ie recomandă la toate lucrările ce se ţin de specialitate mai ales

L A Z I D I R I N O I , Lucrări ornamentier , precum peatră grilaj, grilaj la morminte şi galerii, se pregătesc conform gustului în modul cel mal succes.

Paratonere şl montarea lor. Instalaţiuni de apaducte, closete, baie, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc. Mare magazin de căminuri perpetue în diferite mărimi.

Carl Gürtler junior«

GUSTAV SCHMIDT 1 fabrică de ploiere

S i b i i u -Hermannstadt, Gross ring Ho 3 - 5 (Palatul Bodencredit).

Recomandă magazinal său bogat asortat ca cele mai nouă şi mai moderne

p l o î e r e - e n t o u t o a s (pt. soare şi ploaie)

precum şi

pioiere de calitate excelentă

piitrn d o m n i şi dame.

C o m a n d e l e s e e x e c u t a , p r o m p t e i c u p u c t u a l i t a t e .

IPjreg 'ä / teщ с

enptoare de teracotă, căminuri, vaze, glastre, cu preţuri moderate.

Pentru durabilitatea lor garantez. Primesc şi repararea cuptoarelor vechi şi în provincie. Rugând sprijinul mult onoratului public :

I s t v á n fabricant de căminuri şi articole de lot Temesvár-Gyárváros, Kém-ll. i6..

u c i m i u i ѣ т ш ш ш ш т т т ш ш т ш т ш т т

m Adolf Hemper i S i b i i u — N a g y s z e b e n

H e l t a u e r g a s s e IVr. 2 .

Recomandă on. public magazinul său bogat asortat cu fabricate excelente de oroloage precise de aur şi argint pentru domni şi dame precum şi bijuterii şi obiecte de aur şi argint

executate modern. Schimbă şi cumpără bijuterii vechi obiecte de aur, argint şi nestemate.

Atelier propriu: pentru lucrări de aurar şi repa­raţii de oroloage etc. etc.

Comandele se execută prompt şi cu cea mai mare punctualitate.

m

In atenţia susţinătorilor de scoale.

Recuisiiele obligatoare pentru şcoalele confe­sionale în cadrul legii XXVII, § 15 din 1907, se pot cumpăra mai

avantajos delà

Habel Mátyás Géza f a b r i c a n t t i o r e c v i z i t e s c o l a s t i c e

Budapesta, VIL, Vas-utca No 7.

Pag. 12 „ T K Í B U N A " Nr. 229 — 1911

1 I I щ

M m m m

Сше are nisip mult, să ceară în interesul propriu, urmă­toarele cataloage şi prospecte:

F. 3. Forme şi unelte pentru pregătirea articolelor de beton. F. A Fabricarea ţiglei de beton, orânduită la lucru de mână Cs. O. 4. Fabricarea ţiglei de cement pentru lucru de mână. B. B. 1. Fabricarea blocurilor de beton. C. S. 1. Fabricarea tablelor mozaic şi cement. Să ceară totodată examinarea gratuită a nisipului, mergerea

la faţa locului a inginerului nostru şi să examineze maşinile no?sire de valorizarea nisipului.

ingineri, fabrică de maşini j pentru industria de nisip.

j Budapest, VIII. Yio lau . j.J Szántó és Beck ici o damă să nu întârzie aşi face costumele precum şi altă îmbrăcăminte pe stilul englez şi francez ; pe cari le poate comanda la mine; garantez pentru crue, lucru după journalelele cele mai nouă. Serviciu prompt! Pentru damele cari nu sunt din loc, primesc şi două probe la zi. — Se poate co­manda şi prin poştă la cari dau însuşirile cele mai urgente. Haine şi costume de doliu să fac în 24 de ore. Rugând pentru binevoitorul sprijin semnez cu stimă

George Rummel c r o i t o r e n g l e z e s c şi f r a n ţ u z e s c p e n t r u d a m e .

Nagyszeben, Str. Hontems Nr. 5.

Schmidt János succesor Scliiniűí Ferenci inst i tut pentru r idicarea a l tarelor în

= B a d a p s s t a , K ő b á n y á k é 53.

Pregăte ş t e : altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în orice stil, conform pretenziunilor artistice şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şi

primirea munc i o face pe speseîe sale proprii. Pretari moderate. Condiţii favorabile de plată.

Cei car i au l i p s ă d e g h e t e s ă s e a d r e s e z e p r ă v ă l i e i n o u a r a n j a t e d e g h e t e a l u i

N i c o l a e L u n g , Pancsova, Strada Gizella (Mészáros).

Asortată conform cerinţelor moderne unde se află de vînzare ghete lu­crate în atelierul propriu, pentru bâîbaţi, dame şi copii, executate elegant şi trainic, cu preţuri mode rate. Lucrează ghete după măsură, în timp scurt, execuţie elegantă şi preţuri ieftine. — Pentru pic'oare

defectuoase ghete speciale !

т т ш ш ш т т т ш т ш ш ш ш ш ш ш ш т ш т т і

/ í A

Georg Barthelmie m e c K a n i c

B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 41. (Colţul delà strada S fân tu lu i Ioan).

m

Atelier pentru maşini, de scris, socotit, dictat şi de cusut, apoi pentru aparate electrice şi fizice, lampe electrice de buzunar, gramafoane, plăci, ace, hârtie — de copiat şi diferite utensilii. —

Telefon 380. — Instructor pentru scris Ia maşina. —

colorator de geamuri, atelier industrial pentru mozaicuri de sticlă şi rame de aramă.

Budapest , IY. Papnevelde-utca 8. sz.

Lucrează artistic geamuri de biserică colorate, mozaicuri de sticlă şi rame de arami delà cele mai simple pânajj cele mai complicate,;;, cu pre­ţuri moderate. — GeamuriU aproapfrtuturor bisericilor ff> cat, sunt lucrate în atelieru meu, între cari şi ferestrijj bisericei noui zidite din Szása Újfalu (lângă Aiud) toate suri lucrate în atelierul meu proprii

„TRIBUNA" INSTITUT TIPOGRAFIC. NICHIN ŞI .CONS, — ARAD. 1№L