pag. 9

pag. 2

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 871

30 martie 2017 16 pagini * 1,00 leu 23 - 2923 - 2923 - 29

Imposturã ºi politicã

În contextul aniversãrii la datade 3 aprilie a.c., a 167 de ani de laînfiinþarea Jandarmeriei Române,Inspectoratul de Jandarmi JudeþeanMehedinþi organizeazã o serie deactivitãþi în cinstea acestui eveniment. Întrecerile sportive (tenis de masã,fotbal-tenis, ºah) desfãºurate întreechipele aparþinând structurilor dincadrul inspectoratului, au debutat pedata de 27 martie a.c., ºi se vor încheiacu premierea câºtigãtorilor, într-uncadru festiv, pe data de 03 aprilie. Concursul “Cupa Jandarmeriei laTIR”, competiþie la care participãreprezentanþi ai structurilor din sistemulde apãrare, ordine publicã ºi siguranþãnaþionalã ºi “Cupa Presei” se vordesfãºura joi, 30 martie a.c., începândcu ora 1000, în poligonul de tragere dinDrobeta Turnu Severin. Programul activitãþilor continuã cu

Activitãþi dedicateZilei Jandarmeriei Române

“Ziua Porþilor Deschise” , eveniment ceva avea loc vineri, 31 martie a.c.,orele1100, la sediul unitãþii unde sunt

Este asigurarea pe care adat-o dr. Sorin Jianu, directorulexecutiv al DSVSA, autoritãþilorjudeþene ºi locale prezente, zileletrecute, la ªedinþa ColegiuluiPrefectural Mehedinþi. În perioada Sãrbãtorilor Pascale,medicii Direcþiei Sanitar Veterinareºi pentru Siguranþa Alimentelor vorasigura supravegherea sanitarã apieþelor agroalimentare, atârgurilor, precum ºi modul în caresunt transportate, depozitate ºicomercializate produsele deorigine animalã. Controalele vor fiefectuate în colaborare cu celelalteautoritãþi competente cu atribuþii încontrolul produselor alimentare.

Continuare în pag. 11

invitaþi sã participe toþi cei care dorescsã afle câte ceva despre meseria dejandarm.

Ponta mai ronþãiedin Dragnea

Cum s-a prãbuºitnatalitatea în

Mehedinþipag. 5

pag. 8

„Mi-aº dori ca pânãla finalizarea

mandatului deparlamentar judeþul

Mehedinþi sã aibãun parc industrial”

“Vom veghea la sãnãtateamehedinþenilor în perioada

Sãrbãtorilor Pascale”

social - politicOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Condamnarea Elenei Udrea,chiar dacã nu e definitivã, a fostsubiectul preferat al acestor zile,subiect foarte bine situat undevaîntre cancan ºi politicã, avândelemente ºi dintr-o sferã ºi dincealaltã. Fostã primã doamnã apoliticii româneºti, protejata luiTraian Bãsescu, iubitã ºi contestatãîn egalã mãsurã, Elena Udrea aajuns acum într-o situaþie camdificilã, ce-i drept, situaþie al cãreifinal nu sunã tocmai promiþãtor.Sigur, dumneaei îºi strigã din toþi

rãrunchii nevinovãþia. TraianBãsescu vede la mijloc oconspiraþie a cãrei þintã e fostulministru al turismului. Alþ i i , pe partea opusã abaricadei, o contestã, cu ovehemenþã vituperantã. Una peste alta, Elena Udrearãmâne un personaj pitoresc ºiinteresant al politicii româneºti. Ofatã pornitã de jos ºi ajunsã sus,foarte sus, ºi apoi din noucoborând panta spre jos. O foartetristã poveste despre ascensiune,succes, putere ºi decãdere într-oRomânie care nu mai prea poate fiimpresionatã cu uºurinþã. ªi noi, ca severineni, suntempuþin legaþi de Elena Udrea. A venitprin judeþul nostru, când la putereera PDL. Am vaga impresie cã a fostºi investitã cu titlu de cetãþean deonoare al municipiului reºedinþã dejudeþ, apoi i s-a retras sau s-a doritsã i se retragã acest titlu. De numele

fostului ministru s-au legat parcãºi niºte fonduri alocate pentruinvestiþii, la noi, aºa cum cu multtimp în urmã se legau acesteinvestiþii de numele ManueleiMitrea. Asta înseamnã sã fiiministru: cât eºti la putere, se battoþi sã-þi intre în graþii, sã obþinã oaprobare, ceva. Dupã ce trecefuncþia, nu e sigur cã te mai bagãcineva în seamã. Ce i se reproºa de fapt EleneiUdrea, în acea perioadã, nu þineaneapãrat de deciziile pe care le luadumneaei prin minister, ci maidegrabã þinea de o anume infatuarevestimentarã pe care o afiºafrecvent. Era pe prima paginã cupoºetele ºi þinutele ei luxoase, apoicu celebrul credit de trei milioanede euro pe care l-a obþinut repede.Cu faze de tipul acesta a ajuns sãfie subiect de discuþii ºi ironii. ªi nu doar ironii, dacã stãm sãgândim la ce spune Cristian Tudor

Popescu: “Aroganþa pe care aarãtat-o aceastã doamnã, prostia înfaþã, dispreþul faþã de amãrãºteni ºide fraierii care nu ºtiau cum se facbanii.(...) Toþi fraieri, ea deºteaptãºi bogatã. Nu a ajuns pe merit penicio funcþie. Ea a fost mereuplantatã de un bãrbat. Era caparaºutistul acela de la aºa zisul eisalt cu paraºuta. O imposturãdesãvârºitã la nivel politic. Mult ºipuþin 6 ani”. E pãrerea lui CristianTudor Popescu, putem sã fim, sausã nu fim de acord cu aceasta. Nu e Elena Udrea singurul, ºi nicicel mai flagrant caz de imposturãîn politicã. De fapt, dacã stãm binesã ne gândim, cred cã întreimposturã ºi politicã, la noi, e orelaþie foarte, foarte strânsã,aproape de congruenþã. ElenaUdrea e doar un caz, cu ineditulsãu, ºi o lecþie predatã în direct ºiîn plinã contemporaneitate despremãrire ºi decãdere.

Imposturã ºi politicã

Având în vedere numãrulmare de pescari sportivi carepracticã pescuitul în fluviulDunãrea, în zona de competenþãa Poli þ ie i de Front ierãMehedinþi, poliþiºtii de frontierãmehedinþeni îi informeazã peaceºtia asupra urmãtoareloraspecte de naturã legislativã: În luna februarie a fost publicatîn Monitorul Oficial al Românieinr.144/2017 Ordinul privindstabilirea perioadelor de prohibiþiepescuitului, precum ºi a zonelorde protecþie a resurselor acvaticevii în anul 2017. Astfel în perioada 1 aprilie -15mai inclusiv, se instituie mãsuri deprohibiþie pentru pescuitulcomercial, recreativ sportiv ºifamilial al oricãror specii de peºtipe o duratã de 45 de zile în apelecare constituie frontierã de stat. Reamintim cã pescuitul sportivefectuat cu undiþa sau lanseta înscop de agrement sau performanþãeste o activitate individualã ºinecomercialã iar practicarea acesteiactivitãþi se face în baza permisului

SERVICIUL TERITORIAL AL POLIÞIEI DE FRONTIERà MEHEDINÞI Và INFORMEAZÃ:de pescuit recreativ sportivnominal, eliberat de AgenþiaNaþionalã pentru Pescuit ºiAcvaculturã prin asociaþiile depescari legal constituite. Permisul de pescuit este undocument cu regim special,înseriat, nominal ºi netransmisibilcare se poate viza în mod gratuit lasediul Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþidupã depunerea unei cereri, ºi acopiilor dupã cartea de identitate,permisul de pescuit ºi chitanþaeliberatã de asociaþia de pescaripentru activitatea de pescuit. Pentru a putea desfãºuraactivitãþi de pescuit sportiv ºi a nuîncãlca prevederile legale estenecesarã posesia unui permiseliberat de Agenþia Naþionalã pentruPescuit ºi Acvacultura ºi avizat deServiciul Teritorial al Poliþiei deFrontierã Mehedinþi. Pescarii sportivi care nu deþinpermis de pescuit emis deAgenþia Naþionalã pentru Pescuitºi Acvacultura pot solicita avizulpentru activitatea de pescuit

sportiv în baza permiselor depescuit eliberate de o asociaþielegal constituitã. Cei peste 27.000 de pescarisportivi din judeþul Mehedinþi ºicelelalte judeþe ale þãrii trebuie sãºtie cã frontiera cu RepublicaSerbia este o frontierã externã aUniunii Europene, iar activitãþiledesfãºurate în zona de frontierãsunt supuse controlului Poliþieide Frontierã Române. Conform prevederilor Legiifrontierei de stat a României,pescuitul sportiv în fluviul Dunãrease efectueazã în condiþiile legii, înlocurile ºi sectoarele stabilite deautoritãþile competente, cu avizulºefului Serviciului Teritorial al

Poliþiei de Frontierã Mehedinþi. Facem precizarea cã lipsaavizului ºefului Poliþiei deFrontierã Mehedinþi pe acestepermise constituie contravenþie ºise sancþioneazã cu amendã dela 100 la 1.000 de lei. De asemenea pescuitul recreativsportiv efectuat fãrã permisconstituie contravenþie ºi sesancþioneazã în baza prevederilorart. 58 lit. a) din O.U.G. 23 din anul2008 modificatã ºi republicatã, cuamendã de la 300 lei la 600 leiºi confiscarea peºtelui, icrelor ºialtor vieþuitoare acvatice.

Purtãtor de cuvântComisar ºef de poliþie,

Pera Valeriu

evenimentOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 3

La data de 25 martie, poliþiºtiiromâni sãrbãtoresc Ziua Poliþiei

Române. Cu acest prilej, evocãmtrecutul glorios ºi prezentul

înnoitor ale principalei instituþii asistemului de apãrare a ordinii ºi

siguranþei publice din þaranoastrã, POLIÞIA ROMÂNÃ.

Arme, câini poliþiºti, maºini,motociclete, toate au putut fiadmirate de sute de elevi ºi cetãþenidin municipiul Drobeta TurnuSeverin, cu prilejul Zilei PoliþieiRomâne, care a sãrbãtorit 195 deani de la atestarea documentarã. Astfel, activitãþile au debutat ladata de 21 martie a.c., prinorganizarea concursului Cupa Presei

Ziua Poliþiei Române, sãrbãtoritã la Drobeta Turnu Severin

la TIR, activitate la care toþi jurnaliºtiiacreditaþi pe lângã unitatea noastrãau fost invitaþi sã participe. De asemenea, la data de 22 martiea.c., poliþiºtii mehedinþeni au expuso parte a tehnicii din dotareainspectoratului, pe strada Th.Costescu din municipiu, unde toþicetãþenii au putut sã o admire. Activitatea a fost urmatã de organizareaunui concurs de educaþie rutierã la datade 23 martie a.c., în parcareahipermarket-ului situat pe bulevardulAluniº din municipiu, activitate la careau participat peste 30 de copii. Ziua Poliþiei Române a fostsãrbãtoritã, vineri 24 martie a.c., lasediul Inspectoratului de Poliþie

Judeþean Mehedinþi prin organizareaZilei Porþilor Deschise. Echipele mixte, formate din poliþist-conductor ºi câine, i-au încântat pecei mici cu demonstraþii canine.Motocicletele ºi autospecialelefolosite de poliþiºtii rutieri au fostadmirate de elevi, pãrinþi ºi bunici. A fost prezentat autolaboratorulcriminalistic mobil destinat cercetãriila faþa locului cu tehnica foto-videodigitalã, trusele specializate ºiechipamentele criminalisticenecesare descoperirii tuturortipurilor de categorii de urmeexistente în câmpul infracþional. Poliþiºtii le-au explicat celorinteresaþi modul în care laboratorul

mobil îndeplineºte multiple funcþiiºi permite descoperirea ºi ridicareaamprentelor sau altor tipuri de urmeºi realizarea de portrete robot. În cadrul festivitãþilor a fostorganizatã o expoziþie cu dotarea înmaterie de armament ºiechipamente de protecþie aServiciului de Acþiuni Speciale. Totodatã, la data de 24 martiea.c., în semn de recunoºtinþãpentru colegii cãzuþi la datorie,poliþiºtii Inspectoratului de PoliþieJudeþean Mehedinþi au þinut unmoment de reculegere, ocazie cucare la mormintele acestora au fostdepuse coroane de flori.

La mulþi ani tuturor poliþiºtilor!

În data de 21 martie anulcurent, o delegaþie a DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi aparticipat la cea de-a patra ediþie aGalei Naþionale a Excelenþei înAsistenþã Socialã ce s-a desfãºuratla Ateneul Român în prezenþa anumeroase personalitãþi din mediulinstituþional ºi neguvernamentaldin întreaga þarã ºi a avut-o caanfitrion pe Andreea Marin. La eveniment au participatreprezentanþi ai instituþiilorguvernamentale ºi neguvernamentaleasistenþi sociali ºi susþinãtori aiasistenþei sociale din România.

Gala, organizatã de cãtre ColegiulNaþional al Asistenþilor Sociali din

Gala Naþionalã a Excelenþei în Asistenþa SocialãComunicat de presã

România, celebreazã ZiuaMondialã a AsistenþeiSociale ºi recompenseazãperformanþa ºi excelenþacelor care ºi-au aduscontribuþia la dezvoltareaasistenþei sociale ºi lapromovarea profesiei deasistent social. Festivitatea a inclusspectacolul de neuitatoferit de Ion Caramitru,Horaþiu Mãlãele, AdrianNaidin, Daniel Leº ºiHolograf. Cu acest prilej, directorulexecutiv al Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi, domnul

Valentin Popescu, transmite tuturorprofesioniºtilor din sistemul deasistenþã socialã

LA MULÞI ANI! ºi mult succes înmunca pe care o depun.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 4

Luni, 27 martie a.c., la Secþiade Artã a Muzeului Regiunii Porþilorde Fier, în cadrul expoziþieitemporare de acuarelã, A fost odatã... Ada Kaleh, a plasticienei SofiaDorogostaisky, a avut loc o vizitã înexpoziþie ºi lecþia tematicã, SofiaDrogostaisky... artist plasticromân cu origini basarabene. Vizita în expoziþie ºi lecþiatematicã s-au desfãºurat în prezenþaclaselor a VI - a ºi a IX-a, din cadrulLiceului de Arte “Ioan ªtefanPaulian”, alãturi de profesoriiIanãºi Minodora, Mareºi Lucian,Vîlceanu Florin ºi Sîrbu Silvia. Activitatea s-a desfãºurat cuprilejul Zilei Basarabiei. La data de27 martie 1918/9 aprilie 1918,

Ziua Unirii Basarabieicu România la MuzeulRegiunii Porþilor de Fier

Sfatul Þãrii a hotãrâtUnirea Basarabiei cuRomânia (VechiulRegat), în anumitecondiþii: Sfatul Þãriiurma sã ducã la bunsfârºit o reformãagrarã, care trebuia sãfie acceptatã fãrãobiecþiuni de Guvernulromân; Basarabia aveasã rãmânã autonomã, urmând sãaibã propriul sãu organ legislativ;legile locale ºi forma de administrareputeau fi schimbate numai cuacordul reprezentanþilor locali. Sofia Dorogostaisky (1922-2013) este printre puþinii pictoriromâni care au imortalizat peisajele

din Clisura Dunãrii ºi din interiorulInsulei Ada Kaleh, înainte caaceasta sã fie inundatã în urmaconstrucþiei barajului de la Porþilede Fier I, în 1972. Artista s-anãscut la Dinãuþi, judeþul Hotin. În1944 administraþia oraºului a fostevacuatã ºi trimisã la Oraviþa, Sofia

lucrând în administraþie la aceavreme a fost nevoitã sã plece. Prinseria de acuarele cu peisaje dinInsula Ada Kaleh, artista îºi alinadorul de locurile natale, cele douãzone fiind foarte asemãnãtoare(fuseserã cetãþi turceºti).

În data de 28 martie a.c., Detaºamentulde Pompieri Drobeta Turnu Severin ºi-a deschisporþile pentru elevii ªcolii Generale „PetreSergescu”, în cadrul programului “ªcoala Altfel“. Peste 50 de elevi, însoþiþi de descãlii lor, auales sã viziteze pompierii mehedinþeni. Acestorale-a fost prezentatã atât tehnica din dotareainspectoratului, cât ºi tipurile de misiuni la caresunt solicitaþi sã intervinã salvatorii. Copiilorle-a fãcut plãcere sã se simtã pompieri pentruo zi ºi au promis cã vor reveni. Pompierii nu au fost doar gazde, ci ºi invitaþiîn cadrul programului “ªcoala Altfel”. Ei aurãspuns solicitãrii fãcute de conducerea unui

Biroul de presã

Aproape de “micii pompieri”

centru comercial din municipiul Drobeta TurnuSeverin de a le vorbi despre ce înseamnã sãfii pompier celor 50 de preºcolari ai Grãdiniþeinr. 3 din municipiu, prezenþi la activitateadesfãºuratã sub titulatura “Micii meseriaºi”. Totodatã, micuþilor le-a fost prezentatã o partedin tehnica ºi accesoriile folosite de salvatori. Astfel de activitãþi s-au desfãºurat ºi vorcontinua sã se deruleze în toate subunitãþileInspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã“Drobeta” al Judeþului Mehedinþi, în cadrulProgramului “ªcoala Altfel”.COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 5

Dupã 1989, numãrul nou-nãscuþilor din România a scãzut

foarte mult, acelaºi trenddescendent înregistrându-se ºi înjudeþul Mehedinþi. Astfel, dacã în

urmã cu 28 de ani, laMaternitatea din Drobeta TurnuSeverin se nãºteau anual circa

3.400-3.600 de copii, douãdecenii mai târziu, numãrul

acestora a scãzut sub jumãtate. Datele Institutului Naþional deStatisticã – Direcþia Judeþeanã deStatisticã Mehedinþi aratã cã îndecembrie 2016 numãrulnãscuþilor-vii a fost de 193, încreºtere cu 3 copii faþã de lunanoiembrie 2016, iar faþã de lunadecembrie din anul 2015, în scãderecu 5 copii. În anul 2016, numãrulnãscuþilor-vii a fost de 2.232, înscãdere cu 64 de copii faþã denumãrul înregistrat în anul precedent. În opinia cardiologului severineanCristian Jianu, purtãtorul de cuvântal Spitalului Judeþean de Urgenþedin Drobeta Turnu Severin, regresianaºterilor se înregistreazã dincauza faptului cã populaþia fertilãa migrat spre Occident: „Din punct de vedere economicjudeþul Mehedinþi tinde cãtre zero,practic nu avem o economiedezvoltatã, nu avem locuri demuncã atractive ºi în acestecondiþii, populaþia activã fertil amigrat în Occident pentru salariimai bune ºi un standard de viaþãmai bun”. Acelaºi punct de vedereîl împãrtãºeºte ºi mediculginecolog Damaschin Barbul, celcare a condus Maternitateajudeþeanã vreme de 26 de ani.

Românii nasc în Occident „Dacã politicienii de astãzi nu iauo datã hotãrâre privind natalitatea,în 2025 populaþia României va fiîn jur de 17,9 milioane. Problemade natalitate nu este legatã de faptulcã românii nu mai fac copii, ei faccopii. Îmi amintesc cã în anul 2011,ministrul Sãnãtãþii din Italia a venitla noi în þarã ºi a spus cã la Milanoal patrulea copil care se naºte esteromân, iar la Roma al cincilea copileste tot român. ªi acesta este unpas în prãbuºirea natalitãþii”, spune

Cum s-a prãbuºit natalitatea în Mehedinþimedicul Damaschin Barbul. Dincolo de migraþia românilorspre Occident, un alt motiv careduce la scãderea natalitãþii îlconstituie factorii medicali, înmod deosebit probleme desterilitate care în România nu suntrezolvate în mod corespunzãtor.

Problemele de sterilitate „În România dacã un cuplu vreasã aibã copii, efectiv are oproblemã fiindcã sterili tateanecesitã tratamente extraordinar descumpe, iar posibilitãþile financiareale românilor sunt destul derestrânse. Sunt familii care au omulþime de probleme legate desupravieþuirea zilnicã. Dupã cumvedem în România legislaþiaîncurajeazã, e adevãrat, sã se facãcopii, dar nu încurajeazã foarte tare.Adicã este o chestiune gen <<nicinu mori, nici nu trãieºti>>. ªi încondiþiile astea în care nu existã opoliticã cu un puternic accentprodemografic, atunci nu putem sãfacem mare lucru”, este de pãreremedicul cardiolog Cristian Jianu. În opinia sa, multe dintreproblemele medicale ginecologiceale femeilor sunt cauzate de„alimentaþia puternic procesatã, cualimente nesãnãtoase, cu o carneîncãrcatã cu hormoni, crescuþiartificiali, o mulþime de planteprocesate genetic, toate acesteapunându-ºi amprenta pe calitateaovulului ºi a spermatozoidului”.

Avorturile, prea multe O altã cauzã ar fi ºi aceea cãfemeile aleg cu prea mare uºurinþãsã facã un avort ºi nu apeleazã lametodele contraceptive. „Avorturile sunt libere ºi din pãcatefemeile fac multe chiuretaje. Oameniinu au încã o culturã de anticoncepþie,femeile nu aderã la ideeaanticoncepþionalelor, bãrbaþii nuaderã la ideea folosirii prezervativelor.ªi de aici existã aceastã promiscuitatesexualã, cu boli cu transmiteresexualã care creeazã probleme desterilitate secundarã”, mai spunemedicul Cristian Jianu. De altfel, dupã acea perioadãcumplitã dinainte de 1989, cânderau interzise avorturile la cerere,

numãrul avorturilor dupã 1990 acrescut foarte mult, în primul andupã Revoluþie depãºind un milion.Aceastã libertate venea dupã unlung ºir de drame pe care femeiledin România le-au trãit din cauzapoliticii duse de partidul-stat de laacea vreme. Aproape un milion decopii au rãmas orfani de mame înperioada 1968-1989, când avortulera interzis de lege în România. „A fost o politicã forþatã a statului,care a avut în primul rând un impactdeosebit de mare asupra femeilortinere. Era un gest de înjosire maximãca o femeie angajatã, indiferent cã eraîntr-o instituþie de cercetare ori într-o fabricã, oriunde, trebuia la trei-treiluni sã meargã într-un cabinet deginecologie ºi sã fie consultatã, ca sãse vadã dacã nu cumva este vreosarcinã ascunsã”, spune mediculginecolog Damaschin Barbul. Fostul ºef al Maternitãþii dinDrobeta Turnu Severin îºi aminteºtecã în anul 1968 numãrul deceselora fost de 37. Multe femei recurgeaula tot felul de metode empiricepentru întreruperea sarcinii ºi dinacest motiv ajungeau în stare gravãla maternitate. Salvate de medici,acestea intrau însã pe mânaanchetatorilor de la Miliþie ºi maiapoi în faþa judecãtorilor. „Femeile care aveau ºansa sãscape cu viaþã, pe lângã traumachirurgicalã enormã pe care otrãiau, trebuiau sã suporte stresuldin timpul cercetãrii penale alMiliþiei. În fiecare sãptãmânã seîntrunea o comisie din care fãceaparte un medic legist ºef aljudeþului, un ofiþer de miliþie, unprocuror ºi o doamnã care avea

funcþie mare în ComitetulJudeþean de Partid ºi aceastadecidea soarta femeii, dacã va fisau nu trimisã în faþa instanþei. Vãdaþi seama ce calvar trãia ofemeie”, povesteºte mediculDamaschin Barbul.

Avem maternitate nou-nouþã Ironia sorþii face ca la DrobetaTurnu Severin, acum când numãrulnaºterilor este tot mai mic, sã existeo maternitate nou-nouþã, a cãreipiatrã de temelie s-a pus în anul1988. A fost terminatã cu chiu cuvai dupã 1990 de cãtre ConsiliulJudeþean Mehedinþi ºi chiar dacãautoritãþile actuale nu au reuºit sã odoteze cu aparatura medicalãnecesarã, foarte bun este faptul cãmaternitatea s-a mutat din vecheaclãdire. Era un fost hotel, o clãdireinsalubrã ºi improprie desfãºurãriiunui act medical corespunzãtor, însãmedicii de aici au fãcut eforturiuriaºe ani de zile pentru ca femeiledin Mehedinþi sã aducã pe lumecopii sãnãtoºi. Medicul ginecologDamaschin Barbul îºi aminteºte ºiacum vizita unei delegaþii de medicifrancezi de la o clinicã de lângãMarseillaise, care au rãmas uimiþide condiþiile în care îºi desfãºurauactivitatea colegii lor de la DrobetaTurnu Severin. Au remarcat, printrealte aparate medicale din dotareamaternitãþii severinene, prezenþaunui aparat de anestezie, producþiefrancezã, folosit în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. Stupefiat,unul din medici, a declarat, dupã cumîºi aminteºte medicul Barbul: <Orivoi sunteþi foarte buni ori, dacãnu, Dumnezeu este de aici, dinTurnu Severin>. Alexia M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Tevatura cu „Gala Bute paresã se apropie de sfârºit. În ciudavarietãþii pronosticurilor (21 de ani depuºcãrie sau, dimpotrivã, achitarepentru Elena Udrea), judecãtorii dela ÎCCJ i-au dat fostei Blonde de laCotroceni ºase ani cu executare – aninumai buni pentru a o menþine peKovesi în funcþie – iar denunþãtorilorºi complicilor ei, pedepse ceva maireduse. Decizia nu este definitivã, darcel mai sigur e cã va rãmâne înparametrii desenaþi marþi. De cesoarta duduii Kovesi este legatã dedecizia în dosarul „Gala Bute” nueste greu de ghicit, prin urmare,nu mai insist. * Mai grav este ceea ce se întâmplãîn jurul Ministerului Justiþiei ºi aldeþinãtorului acestui portofoliu,Tudorel Toader. Omul, cunoscut ca unprofesionist integru, este supus, maidiscret, mai direct, unor presiuni greude suportat de orice om normal, tocmaiacum, când are de efectuat o evaluareprofesionalã amãnunþitã a activitãþiiprocurorului general ºi a ºefei DNA.Nu erau suficiente presiunile venitedinspre preºedinþie ºi servicii, eranevoie sã-ºi facã apariþia la cabinetulministrului, cu exact o jumãtate de orãînaintea audierii lui Kovesi, inevitabilulHans Klemm, ambasadorulambasadorilor de pe aceste meleaguri.Cu ce scop? Sã gãvãreascã, la o apãplatã cu lãmâie, cu nenea TudorelToader despre fotbal american ºi femeide-ale noastre?! Pe bune? Cine maicrede în coincidenþe de acest fel esteori un naiv incurabil, ori un

Tot cu duetul cancerigen?!irecuperabilimbecil. * Când veþiciti acesterânduri, stimaþicititori, adicãjoi dimineaþã,veþi cunoaºtedeja verdictulminis t rulu iJustiþiei, careva fi datmiercuri pe laprânz, dupãcum am fostdeja asiguraþi.Eu aº îndrãzni un pariu – anume cãacest duet cancerigen al vieþii publiceromâneºti, Lazãr – Kovesi, va fi salvatde la destituirea meritatã. ªi asta,fiindcã pe la noi, pe malurileDâmboviþei, nu se prea poartãverticalitatea moralã ºi probitateaprofesionalã, ci este cultivatã, subtoate variantele posibile, poziþiaghiocelului, dacã înþelegeþi ce vreausã spun. Nicolae Ceauºescu, în felullui primitiv ºi bolovãnos, încercasesã ne vindece de aceste tare...naþionale. Pe ici, pe colo, chiarreuºise. Numai cã a venit „ribiliunea”din decembrie 1989 ºi, de unde pânãatunci ne consideram ceva aproapede buricul pãmântului, ne-am vãzuttrecuþi brusc în rând cu proasta (mãrog, handicapata) satului. Ãsta eraukazul revoluþionar ºi gata. Cineîndrãznea sã ridice, cât de cât, capuldin pãmânt era trecut imediat la index,din comunist, ceauºist, rusofil etc. nu

era scos. Deci,fãrã prea multev o r b e ,conv ingereamea, scrisãmarþi, 28 martie,la ora 22, 17,este cã joidimineaþã nevom trezi, mãcar

cu madame Kovesi în aceeaºi funcþie.Dacã nu ºi cu taica Lazãr. Mi-aº dorisincer sã fiu profet mincinos, dar... * Dragi tovarãºi ºi prieteni, fraþicãuzaºi, aþi vãzutãrã oare ce minunide vitejie diplomaticeascã fãcu neneadin capul trebii cotrocene pe laRoma? Aþi vãzutãrã, au ba? Pãi cicãomul a dat semnalul continuãriiconsolidãrii Uniunii Europene (uf,prea multe genitive unul dupã altul!)ºi cã, în spatele lui s-au aliniat,cuminþi, toþi marii lideri europeni!Cicã – a zis el, cu modestia-irecunoscutã - a prins doar o zi bunã.I-auzi! Mai aflãm cã s-a mai lãudat înfaþa europenilor strânºi la summit cuce demonstraþii de stradã au loc înRomânia! Ptiu, bãtu-te-ar norocul sãte batã de plãvan, cã cum(sic!) le zicitãlicã de bine ºi de oportun, mai rarcineva! Cu ocazia asta, nu s-a maiaºezat nimeni în spatele matale? * Bineînþeles cã distinsul dulap nu

a pierdut ocazia sã-ºi plimbenevasta prin Europa. A fost singurulîntre liderii europeni, dar te pui cute-ncurci? Tot e bine: au vãzut ºieuropenii ce înseamnã sã ai în capultrebii un cuplu de „penali”. Dacãglandele bunului simþ i-ar fi cât decât funcþionale, acest plãvannãzuros ar trebui sã-ºi prezinteurgent demisia, poate astfelreuºeºte sã-i urneascã de pe scaunfundul lat ºi pãtrãþos al lui Kovesi.N-avem însã noi norocul ãsta, sãscãpãm de ambele calamitãþideodatã. Ar fi prea frumos! * Ne-am liniºtit ºi cu calificarea lamondialul de fotbal din Rusia de laanul. Programat la Cluj-Napoca –fiindcã, deh, Arena Naþionalã cicã lepoartã bãieþilor ghinion! – meciul cuDanemarca, nul din toate punctele devedere, ne-a arãtat ºi mai clar hidoasaprãpastie cãtre care se îndreaptã, fãrãputinþã de scãpare, fotbalulromânesc. Neamþul adus pe post deselecþioner ºtie atâta fotbal cât poatesã arate piciorul meu stâng. La fel caºi filfizonul cu muci în frezã dinfruntea Federaþiei Române de Fotbal.Cine i-o þine pe ãºtia-n braþe, fraþilor?În vremea asta, echipierii strãluciteiselecþionate de la Mondialul din 1994stau pe tuºã sau chiar dupã gratii!Lãsaþi-le locul liber, lichelelor!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 7

Reporter: Domnule VirgilPopescu ce aºteptãri aveþi de laCongresul PNL care va avea locpe data de 17 iunie 2017?Virgil Popescu: Mã aºtept ca odatã cualegerea unei noi echipe de conducereºi a unui nou preºedinte partidul sã sereaºeze ºi sã înceapã bãtãlia politicãîntr-un mod coerent cu PSD. Estenevoie ca acest Congres, unde vor venipeste 5000 de delegaþi din toatã þara,sã dea legitimitatea politicã lideriloratât la nivel central, cât ºi la nivelteritorial, pentru cã sã nu uitãmpânã pe 2 mai vor avea loc alegeriîn toate filialele din þarã.Reporter: Veþi candida la o funcþieîn conducerea centralã a PNL?Virgil Popescu: Nu m-am gânditpânã acum la ce funcþie voi candidaîn conducerea centralã, însã voi

Deputatul PNL de Mehedinþi,Virgil Popescu:

„Mi-aº dori ca pânã la finalizareamandatului de parlamentar judeþul

Mehedinþi sã aibã un parc industrial”

Apreciatul prozator, dramaturgºi etnolog Isidor Chicet revine înactualitatea literarã, dupã o lungã ºidureroasã pauzã, generatã de nefasteevenimente de ordin biografic, cu osubstanþialã ºi semnificativã naraþiunede inspiraþie biblicã – „Relatare dinSIHEM”, publicatã recent, în condiþiigrafice de o sobrã eleganþã, la Editura„Serafica” din Roman.

Substanþa epicã a noului volum amai fost abordatã, interpretatã ºitransfiguratã artistic de scriitorulIsidor Chicet, cu mijloace de expresieproprii genului dramatic, în piesa

Cronicã literarã de Victor Rusu Potenþialul narativ al evocãriivârstelor biblice„Iosua”, publicatã în 1995. Ambele

creaþii au, de altminteri, dreptpersonaj principal pe Iosua (JoshuaBen Nun), „succesorul lui Moise,care este, ne încredinþeazã autorul,extrem de exact ºi bine documentat,primul personaj din VechiulTestament care se mai numea ºi IsusNavi. El a dus Poporul Ales înPãmântul Fãgãduinþei, anticipând,parcã, traiectoria solemnã a lui IsusCristos, care câteva sute de ani maitârziu va duce o lume întreagã cãtreMântuire”... În asemenea condiþii,scriitorul este vizibil contrariat de

destinul postum al protagonistului„pe nedrept ignorat în literaturã, ºi-ngeneral în toate domeniile artei, spredeosebire de alte personaje biblicedin Vechiul Testament”...

Nedreptate cãreia Isidor Chicet îºipropune sã-i diminueze proporþiileprin scrierea acestei cãrþi, între altele,ºi cu valoare de gest/ act reparatoriu.

Atât eruditul prefaþator al cãrþii,Mihai Afrenþoae, cât ºi autorul, înexplicitul sãu „Preambul”, indicãinestimabila sursã de inspiraþie/

informaþie: „un manuscris descoperitla Cairo, în Egipt, care relateazãistoria lui Iosua, urmaºul lui Moisela cârma poporului evreu”.

Construcþia epicã imaginatã ºisolid articulatã pe temeiul acestuigeneros izvor documentar seconstituie, înainte de toate, într-o vie,incitantã cronicã a miraculoaselorizbânzi dobândite de Poporul Ales,condus cu biblicã înþelepciune deIosua cãtre Pãmântul Fãgãduinþei.

Continuare în pag. 10

candida cu certitudine lapreºedinþia PNL Mehedinþi, dupãcare voi lua o decizie cu privire laconducerea centralã. Sunt de multtimp implicat în conducereaDepartamentului economic al PNLºi evident cã doresc sã menþinaceastã implicare ºi pe viitor.Reporter: În ceea ce priveºte judeþulnostru, cum vedeþi relansarea PNLMehedinþi dupã rezultatul nu tocmaibun de la alegerile locale ºiparlamentare de anul trecut?Virgil Popescu: Dupã finalizareaprocedurii de alegeri, veþi vedea oimplicare mult mai mare a PNLMehedinþi prin consilierii locali ºijudeþeni pe care îi are în susþinereaunor hotãrâri de consiliu pentrustimularea creãrii de noi locuri demuncã. Am promis în campaniaelectoralã acest lucru atât la locale,cât ºi la parlamentare. Am aºteptatca PSD sã dea un semn cã ar dorisã facã acest lucru ºi am luat deciziacã trebuie sã luãm noi hora înainte.Mi-aº dori ca pânã la finalizareaacestui mandat de parlamentarjudeþul Mehedinþi sã aibã un parcindustrial, locuitorii oraºuluiDrobeta Turnu Severin sãbeneficieze toþi de alimentarea cugaze naturale, iar problema încãlziriioraºului sã fie finalizatã odatã pentrutotdeauna. Aceste trei proiecte sunt,dupã pãrerea mea, cele mai

importante pe care partidul le vaurmãri în acest mandat ºi îmi dorescdin tot sufletul sã fie finalizate înaintede terminarea mandatului.Reporter: Ce ºi-a propus sã facãPNL Mehedinþi în municipiulDrobeta Turnu Severin în acest anla nivel de proiecte administrative?Virgil Popescu: Cred cã anul acestapoate fi demarat proiectul parculuiindustrial ºi cred cã anul acesta vomreuºi sã sensibilizãm Guvernul,astfel încât Unitatea de Managementa Apei Grele sã fie înfiinþatã laDrobeta Turnu Severin, iar stocul deapã grea sã fie pus în siguranþã.Reporter: Cum vedeþi rezolvareaproblemei agentului termic înmunicipiul Drobeta Turnu Severin?Virgil Popescu: Ca sã fiu sincer nucred cã se va putea gãsi o soluþiedefinitivã pentru încãlzirea oraºului înacest an. Dar sper cã Guvernul PSDnu va lãsa Severinul fãrã cãldurã ºiapã caldã, cum nici noi nu am fãcut-o anul trecut. Eu voi sprijini dincalitatea mea de vicepreºedinte alComisiei de Industrie ºi Servicii dinCamera Deputaþilor toate acþiunile pecare Primãria ºi Consiliul LocalDrobeta Turnu Severin le vor face laMinisterul Energiei ºi vã asigur cã voifi foarte vocal în a susþine acest lucru.Reporter: În ce a constat activitateadvs. parlamentarã de deputat deMehedinþi pânã în acest moment?

Virgil Popescu: Activitatea meaparlamentarã din plenul CamereiDeputaþilor ºi în comisii se poatevedea pe site-ul acesteia. Ea s-a axatºi se va axa în continuare peînfiinþarea Unitãþii de Managementa Apei Grele, în acest sensdepunând ºi un amendament laLegea bugetului ºi fãcând ointerpelare la ministrul Energiei. Înacest moment am primit garanþiiferme, scrise, de la ministrulEnergiei cã Unitatea de Managementa Apei Grele va fi înfiinþatã larectificarea bugetarã. Urmeazã sã facîncã o interpelare referitoare lacontractul de concesiune adistribuþiei de gaze în Drobeta TurnuSeverin, pentru cã nu mi se parenormal sã avem gaze la poartaoraºului din 2008, iar în anul 2017sã nu beneficieze de acesta totoraºul. Contractul de concesiune arfi trebuit sã prevadã indicatorii derealizare a investiþiei în DrobetaTurnu Severin ºi vreau sã ºtiu ºi eudacã au fost respectaþi ºi care estegraficul de realizare pe careinvestitorul l-a propus la semnareacontractului. Mi se pare strigãtor lacer sã ne prindã iarna 2017 fãrã camãcar Spitalul Judeþean ºi ºcoliledin municipiul Drobeta TurnuSeverin sã nu fie racordate lareþeaua de gaze naturale.

A consemnat Mircea Popescu

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 8

Voi, mãscãricilor dinParlament, ne-aþi adus fericirea dea fi sãraci de un sfert de veac!Fericirea de a fi cãlcaþi în picioarede lifte strãine, care vor sã-ºi facãstatul lor în statul nostru ºi ne-aucumpãrat pe nimic terenurileagricole, pãdurile, casele ºi apele!Cã aþi reuºit, ºi noi sîntem vinovaþi!Ne-aþi izgonit tinerii ºi pãrinþii pestegraniþã, forþîndu-i sã slugãreascãpentru strãini, pentru ca familiile lorrãmase în þara pe care aþi confiscat-o, sã aibã, chipurile, un trai maibun! Aveþi curajul sã vã daþidemisia, sã restituiþi Þãrii tot ce-aþifurat ºi sã plecaþi în bloc ºi la bloc,fireºte, sã trãiþi cu datorii laîntreþinere, cu pîine, fasole ºicartofi, sã mergeþi cu autobuzul lacea mai ieftinã piaþã ºi sã nu ºtiþice este concediul, pentru cãsalariile nu se-ajung nici pentru

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Clubul de crimã organizatãîmpotriva statului român

traiul zilnic? În loc sã scadã actelevoastre de corupþie, au devenit maifrecvente, mai late, mai lungi ºi maicriminale! Miniºtri, magistraþi,politicieni de toate culorile, oamenide afaceri, bãieþi care mai de caremai „deºtepþi” au fost cercetaþi ºicondamnaþi în ultimii ani pentrufraude uriaºe, pentru dare ºi luarede mitã, pentru sabotareaeconomiei naþionale ºi pentruspionaj în favoarea unor þãristrãine... De ochii lumii, doar cîþivaau fost încarceraþi... cu „termenredus”, la relaxare, prilej de auto-victimizare ºi temperare a revolteiºi furiei mulþimii. La ieºirea de lazdup, din nou, trai pe vãtrai, deaverile lor însuºite ilegal, nimeni nus-a atins. Gura prostimii a fostastupatã. La începuturile ei, mitaînsemna, acolo, niºte lãzi cu vin,cutii cu whisky, caltaboºi, þuicã ºizeci de mii de euro, ca pe vremealui Decebal Traian Remeº ºi IoanAvram Mureºan, iar acum, mitaatinge miliarde de euro. Aºa s-auridicat faimoasele cartiererezidenþiale în România, înþesate deimense ºi sfidãtoare vile luxoase,aºa au devenit miliardari ºmecheriiºi neruºinaþii care fac politicã de

asuprire ap r o p r i u l u ipopor, prinevaziune, mitãºi hoþie ladrumul mare.

Sã le fieverificate, leucu leu, averile

bogaþilorpostdecembriºti!

Cîte afaceri decorupþie mîrºavãnu ºi-au datduhul ºi au fostîngropate prins e r t a r e l eprocurori lorºtiuþi ºi neºtiuþi!Cu hoþii carefurã pentru a sehrãni, hoþiim ã r u n þ i ,

imediat îºi face justiþia treaba! Amvãzut la televizor un circ grotesc,extrem de dureros, cu un amãrît deboschetar, care, cu bani din cerºit,cumpãrase de la un marchet osticlã de suc ºi o ciocolatã, dar mairîvnise ºi la o nuga, pentru care însãnu-i ajungeau banii. Dar, fiindcãfoamea îi striga cu disperare sã iaºi nuga aceea, care costa doar 60de bãnuþi (deci, 0,60 lei!),pedepsitul de Dumnezeu a bãgatnuga în buzunar. Dupã ce a plãtitla casã ciocolata ºi sucul, a fostcontrolat ºi i s-a gãsit mareacomoarã furatã. Alarmã de gradulzero, televiziune, poliþie,jandarmerie ºi alte organe l-auexpus pe nenorocit oprobriuluipublic, l-au ridicat cu duba ºi l-audus la beci, ca sã ia lumea amintede ce va sã zicã furtul din avutulaltuia! Pe românii care s-auîmprumutat la bãnci, nu ca sã-ºipunã plasme 3D în casele de lutsau mobilã cu telecomandã în niºteamãrîte de apartamente, nici ca sã-ºi þinã copiii la ºcoli înalte, încelebrele universitãþi din vestitulOccident, ci ca sã-ºi operezebolnavii sau sã-ºi îngroape morþii,i-aþi executat silit ºi i-aþi lãsat fãrãcase, cînd au rãmas fãrã locurilede muncã desfiinþate tot de voi,mãscãricilor! Cînd e vorba de voi,cei care aþi furat ºi vîndut România,aþi luat împrumuturi fabuloase dinbãnci fãrã sã le mai restituiþi,justiþia foloseºte ochiometrul,fiindcã este tot la mîna voastrã! Sãle fie verificate, leu cu leu, averilecelor care s-au îmbogãþit dupãlovitura de stat din 1989,antiromânii care acþioneazãprotejaþi de legiuitori, la rîndul lor,membri ai clubului de crimãorganizatã împotriva statuluiromân. Cele mai periculoase gãºtide hoþ i au luat în stãpînireRomânia ºi-au împins-o înrãzboaie strãine. Dureros este cãºi-au gãsit susþinãtori în rîndulpopulaþ iei, care îi apãrã cuviolenþã ºi prostie ºi îi voteazãpentru un peºcheº de crîºmã.

Ce ruºine, ce nesimþireordinarã, ce sfidare grosolanã apoporului pe care ar trebui sã-l

slujeascã! „A nu fi cuprins de ruºine atuncicînd ai furat, e cea mai maredepravare”, zicea Aristotel pe la anii300 î.H. Aceºti „specialiºtii” care aureconstruit dialectica hoþie-lege, nutrãiesc doar din retribuþia uriaºã deparlamentar, ba, încã, îºi mai fãcurãºi pensii suplimentare, ce ruºine, cenesimþire ordinarã, ce sfidaregrosolanã a poporului pe care artrebui sã-l slujeascã, nu sã-ljefuiascã! (Fiindcã „Patria estenorodul, iarã nu tagma jefuitorilor!”,cum zicea Tudor din Vladimiri).Sursele lor de bani s-au înmulþit caploºniþele în bojdeuca sãracilor, iarcînd sînt atinºi de cineva lainteligenþã pot prezenta seturi dediplome de facultãþi, masterate,doctorate, burse strãine, încît e clarcã, banii ºi puterea le-au lungitmînile ºi parºivitatea, nu le-a sporitmintea. Avari, cupizi, fãþarnici,seniori ai lãcomiei de bani,distrugãtori a tot ce-i românesc,politicienii noºtri n-au lucratniciodatã pentru popor, fiind tottimpul împotriva lui. Înhãitaþi custrãinii ºi duºmanii României,urzesc ºi pun la cale împotrivanaþiunii, dar în folosul ºi sporulnemerniciei lor. Spioneazã pentrustrãini, fãcînd un titlu de glorie dinasta. Cît de potrivite sînt versurile luiAdrian Pãunescu pentru micimiledin Parlament!: „La muncã, derbedei,cã trece anul/ ªi vin ãilalþi ºi-o sã vãia ciolanul./ Fãceaþi pe democraþii ceicucernici,/ […] mamii voastre denemernici!/ Scuipaþi-vã-ntre voi cumse cuvine/ ªi-apoi convingeþi-vã cã ebine.// C-aþi luat o þarã de mai maredragul/ ªi i-aþi distrus averile ºisteagul./ S-ajungem colonia deocarã/ Care-ºi va cere scuze înmaghiarã./ ªi, prin complicitãþi cudemoni aprigi,/ Aþi desfiinþat uzine,câmpuri, fabrici”...La muncã, derbedei!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 9

Fostul premier Victor Ponta arfi rãmas singurul critic al lideruluiSuprem al PSD, Liviu Dragnea. Estesingurul care se laudã singur cã îlcriticã pe Dragnea, când poate. Înultima sa intervenþie prin faþa presei,pe care pe vremuri o ironiza ºi o scuipape cap, Pontãnel se ia de ºeful sãupolitic ºi îl acuzã de despotism ºi chiarabsolutism ºi autoritarism ºi tot ce seterminã în „ism”. Comunism.Lãcomism. Puterism. Pescuism. Astanu merge. Adicã, spune Ponta, LiviuDragnea ar conduce þara precumconducea Consiliul JudeþeanTeleorman. Adicã el era cel cu mapa,iar restul cu sapa. Zice Ponta, sugestiv,„unul care gândeºte ºi restul caremunceºte”. Adicã ºi mai clar unulsuprem de deºtept peste o mare deprostãlãi sau pontãlãi. Dar Ponta nu ºtie cã ºi el visa,precum aspirã ºi Dragnea. Sã fie celmai deºtept peste o mare de proºti.Respectiv doar el ºtie care esteadevãrul suprem pentru þarã ºi de ceau nevoie cetãþenii ºi care esteviitorul. Cam la asta aspirã toþii ºefiiºi ºefuleþii din partide, mai ales ceicare nu au avut pufuleþi când eraumici sau cei care primeau banane ºiportocale doar de revelion. Cam aºaprimeam toþi care am prins o partedin comunism. Asta înseamnã cã toþine visãm tãtuci supremi, gata sãconducem prostimea cãtre viitorul

ªtefan Bãeºiu

Ponta mai ronþãie din Dragnealuminos?! Nu se ºtie niciodatã ce zaceîn rucsacul fiecãrui român de rând.Unii ar spune cã bastonul de mareºpãgar, altul bastonul de Mare Prostal Naþiunii: depinde ce alege: sã furesau sã fie sãrac ºi cinstit. Poate cã avem nevoie de unconducãtor care sã ºi fure, dar care sãºi facã ceva pentru naþiunea lui. Poatecã este prea mult spus Conducãtorcare furã. Poate fi un pleonasm înRomânia. Pe undeva, cam tot ceajunge la Putere tinde sã bage mânaîn borcanul cu miere, într-un fel sau înaltul, direct sau indirect, prin interpuºisau prin foarte apropiaþi. Adicã sã staipe un buget al þãrii ºi tu sã împarþi zeciºi sute de miliarde ºi sã nu îþi facicumva partea, o felie mãcar din total.Asta înseamnã sã fii mare prost alnaþiunii. Adicã sã ieºi dintr-o funcþiemai sãrac decât erai înainte de a te punepe condus. Unii l-ar da exemplu peEmil Constantinescu. Ãsta nici nu arfi condus, nici nu ar fi fost suficient debandit sã fure pentru el ºi pentru ai lui.Dar poate cã cei din echipa lui au furat.Adicã este vorba de partid ºi anturaj. Nu este România prima þarã cupoliticieni corupþi ºi cu acte de corupþiela tot pasul. Uite câte exemple ies laivealã în campania electoralã dinFranþa. Bãtrâna Franþã care ne dãdeapeste bot cu democraþia ei avansatã,dar care bãga cum putea putregaiul pesub preºul partidelor politice. Acum

aflãm cum îºi angajau unii candidaþicopiii pe la cabinetul parlamentar saude alte cheltuieli potrivnice legii. Revenim la cele doi oi ale noastresau la lupii costumaþi în lânã de oaie,Ponta ºi Dragnea, lucrurile stau înfelul urmãtor. Ponta ne aratã periodiccã este singurul câine de pazã aldemocraþiei, în timp ce ºeful sãupolitic ºi-ar face de cap despotic înþarã. Dacã nu ar fi Ponta sã îl muºtede turul pantalonilor pe Liviu, s-aralege praful de democraþia originalãromâneascã. Adicã pe undeva trebuiesã îi mulþumim cu satisfacþie Micului„Titulescu” pentru fapta bunã pe careo face. ªi, totuºi, ar putea Victor sãspele rufe în public pe seama lui LiviuDragnea, dacã ºeful CamereiDeputaþilor nu ar fi la mâna fostuluipremier? ªi-ar permite Ponta sãspunã câte în lunã ºi în stele dacã nuar fi frate de caºcaval ºi cuþit cuDragnea? Victor ºtie cã armaautodenunþului este cea mai durã.Încã. În România. ªi Liviu a avut tottimpul reacþii controlate când a venitvorba de fostul sãu coleg de

administraþie. ªtie ºi Ponta lucrulacesta, ºtie ºi Dragnea. Dragnea emai degrabã timid când vine vorbade Ponta ºi nu l-a bãgat niciodatã înmã-sa. Poate cã Ponta ºtie multedespre Liviu ºi din acest motiv nu esteîncã paraºutat din PSD. Oricum, nustã un partid într-un om, dar un ompoate sã stea într-un alt om. Vezi cazul„Liviu Dragnea - Victor Ponta”. Ponta nu mai are nimic de pierdutpentru cã deja pare sã fi pierdut totul.Joacã orice carte. ªi cartea de bucate.E un ortac de gherilã care tragebombonele cu mitraliera sau carearuncã stânci cu praºtia. Devine ridicol,iar pericolul care îl paºte este ca la unmoment dat, dacã nu bagã materialserios pe þeavã, sã nu mai fie luat înserios de nimeni. Adicã, Ponta -clovnul de la PSD. Clovnul de la CurteaSupremului Dragnea. Clovnul nu esteexecutat în piaþa publicã, pentru cãtoatã lumea ºtie cã asta e meseria lui,chiar dacã este ºi acid din când în cândla adresa Supremului. RâdeConducãtorul de Ponta, râd ºi supuºii.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 10

Am vãzut de curând într-unepisod dintr-un serial poliþist fãrã preamari pretenþii o secvenþã în care unpersonaj (un bãrbat) îi spunea altuipersonaj (o femeie) urmãtoareapropoziþie: “... dragostea estesupraestimatã”. Nu are importanþã dacãîn scena respectivã replica avea sau nugreutate. Mi-am notat formularea pentrucã am simþit nevoia de a o comenta. Omul a organizat dintotdeaunaierarhii ale valorilor în care sã creadã.Pe primul loc se aflã viaþa, ea fiindcel mai de preþ dar pe care l-am primitde la cei care ne-au fãcut, iar credinþaadâncã este cã la temelia sa, ca dar,se aflã voinþa divinã. Legatã strict deviaþã, de conservarea ei, se aflãsãnãtatea, privitã ca valoare socialã.Îngrijirea sãnãtãþii este rodulcunoaºterii, care a fãcut posibilãintervenþia prin ºtiinþã ºi experienþãîn tratarea multor boli ºi vindecarea

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Despre dragostelor. Urmeazã în mod firescîntrebarea cu privire la urmãtoareapoziþie pe scara axiologicã. Pentru mulþi dintre noi de o atracþiedeosebitã se bucurã puterea,capacitatea de a-þi impune celorlalþivoinþa proprie. Aici nu este clar dinistorie dacã deþinerea puterii este unbeneficiu personal, al conducãtorului,sau unul colectiv, în care grupul,mulþumit de direcþia imprimatã de lider,îl urmeazã cu credinþã. O treaptã însemnatã ocupã înaceastã succesiune proprietatea,sintetizatã, de la inventarea lor, prinbani. Fiecare dintre noi apreciemconfortul, comoditatea, calitateamaterialã a vieþii. Suntem cu toþiipreocupaþi sã avem împliniteaºteptãri strict-concrete, careînseamnã alimentaþie, locuire,securitate personalã. ªi puterea ºi avuþia sunt consecinþeale efortului individual, un efect depersuasiune într-o direcþie sau alta.Mai exact, depinde de fiecare dintrenoi dacã dorim sau nu sã avem unasau alta. Sã avem mai multã putere,mai mulþi bani. Discuþia pe care odeschid aici este ce facem atuncicând nu este suficient un simplu actde voinþã ca sã avem, ci trebuiealtceva, mult mai complicat, pentrucã este vorba despre sentimente, acãror zonã presupune un alt registrude abordare. Iar dintre sentimentelepe care le trãim, cel mai importanteste dragostea. Prima formã de iubire cu care ne-am întâlnit a fost cea a pãrinþilor

noºtri, care ne-au fãcut ºi ne-aucrescut, având în permanenþã grijanoastrã. Este dragostea organicã,fizicã, a omului, identificatã cuinstinctul matern. Acesta e normal sãfie mai puternic pentru mame, pentrucã ele sunt purtãtoarele de prunci,corpul lor îi dezvoltã ºi îi naºte. Tot lafel de organicã este ºi dragosteacopiilor pentru pãrinþi, pentru cã ei i-au fãcut, iar negarea pãrinþilor nupoate însemna decât golul, neantul. Nimic nu ne putem dori mai multpe lume decât sã fim iubiþi. Sã fim îngândurile celuilalt, în sufletul sãu, înfiinþa sa. Cum? Greu de rãspuns.Suntem iubiþi pentru cã suntemfrumoºi, buni, interesanþi, perspicaceetc. Sau nimic din toate acestea. Iubirea încolþeºte în sufletul nostruinstantaneu, pe negândite. ªi aici“negândirea” are justificare, pentru cãdragostea nu este raþionalã, ciinstinctualã. Nu ne putem propune sãne îndrãgostim, acest fapt se producepur ºi simplu. Sau nu. Nici filozofia nu a putut sã ignoredragostea, ea constituind subiectulunor lucrãri cu totul memorabile.Amintesc dialogul lui Platon intitulat“Banchetul”, studiul lui Marsilio Ficino“Asupra iubirii” sau cartea lui S.Kierkegaard “Jurnalul seducãtorului”. Dragostea este una din marile temeale literaturii. Cântecul popular,transmis mii de ani, prin viu grai, abucurat ºi bucurã inimile tuturor.Exprimarea sentimentelor este simplãºi expresivã: “La fântânã, pe rãzor/Se-ntâlneºte dor cu dor/ Se sãrutãpânã mor”. Sau “De n-ar fi ochi ºisprâncene/ N-ar mai fi pãcate grele”.Basmele noastre au în centru opereche în care Fãt Frumos ºi IleanaCosânzeana reprezintã idealul defrumuseþe al unei întregi civilizaþii. Sursã de inspiraþie pentrunumeroºi scriitori a fost “mitulzburãtorului”, plasat de G. Cãlinescuîntre miturile fundamentale ale culturiipopulare româneºti. Mitologiile dragostei suntnumeroase în culturile lumii. Bibliaconþine una dintre cele mai frumoasecreaþii ale umanitãþii care este poemul“Cântarea Cântãrilor”, cu pasaje careau intrat în ceremonialul liturgic al

cãsãtoriei: “Cât de frumoase sunt,domniþã, picioarele tale în sandale!Rotundã-i coapsa ta, ca un colan demeºter iscusit lucrat. Sânul tãu e cupãrotunjitã, pururea de vin tãmâiosplinã; trupul tãu e snop de grâu, încinsfrumos cu crini din câmp(Frumuseþea Sulamitei)”. Mitologiile occidentale ale iubiriisunt cunoscute prin douã mari creaþii,ambele cu finaluri tragice: “Tristan ºiIsolda”, legendã celticã, ºi “Romeoºi Julieta”, piesã de teatru a mareluiWilliam Shakespeare. Eroii lor nu-ºipot trãi din plin dragostea pentru cãse vor ridica mereu stavile în caleafericirii: onoarea, datoria faþã de rege,respectul în faþa prieteniei. Culturii spaniole i se datoreazãmitul seducãtorului, reprezentat de unpersonaj irezistibil, Don Juan. Acestanu cautã, însã, dragostea, ci cuceririleca simplã aritmeticã. Nu facedeosebiri între fiicele Evei, ele putândfi orice: servitoare, prinþese, doamnedin înalta societate. Personajul îºiîntemeiazã calitãþile pe farmecpersonal, curaj, maniere elegante,perseverenþã, bogãþie. Marea literaturã rusã, prinA.S.Puºkin, a dat lumii în 1820capodopera “Ruslan ºi Ludmila”.Cãutarea înverºunatã ºi plinã deperipeþii a prinþesei dispãrute de cãtreviteazul îndrãgostit, Ruslan, nu a lãsatindiferent geniul muzical al lui MihailGlinka. Acesta a compus opera cuacelaºi nume, pe libretul inspirat demarele poet romantic. Nu voi insista acum asupraliteraturii româneºti de dragoste,întrucât marii noºtri scriitori, fie eipoeþi, prozatori sau dramaturgi audovedit din plin înzestrare ºi talentcând inspiraþia lor a fost înteþitã deflacãra iubirii. De la IenãchiþãVãcãrescu pânã la tânãrul care îºicautã azi un loc pe marea scenã aliteraturii noastre, e o cale nu lungã,de mii de ani, ca în cultura Indiei, sãzicem, dar suficient de consistentã casã poatã fixa o literaturã de seamã. Rãmân dator cu o discuþie pecare, din lipsã de spaþiu n-amdeschis-o. Mã refer la literaturaîndrãgostitã a femeilor sau lafemeile îndrãgostite ºi literatura lor.

urmare din pag. 7

Potenþialul narativ al...Ampla naraþiune are o certã viabilitate

esteticã, graþie remarcabilei sale capacitãþi evocatoare, materializatãconvingãtor în succesiunea tensionatã a unor stampe de epocãmemorabile, expresive, semnificative ºi, mai ales, reprezentative pentrutimpul, locurile ºi oamenii, trei factori esenþiali în ce priveºte autenticitateaºi originalitatea de netãgãduit a întregului discurs narativ, sensibil potenþatsubiacent de inefabile, înãlþãtoare trãiri metafizice. Desigur, toate aceste reuºite de ordin estetic nu ar fi fost posibile în absenþaunei bune, temeinice cunoaºteri a realitãþilor epocii evocate, precum ºi ainestimabilelor texte biblice, de o eternã, sfântã înþelepciune ºi luminã. În acestsens, bogãþia trimiterilor/referinþelor culturale din fiecare paginã a volumului„Relatare din Sihem” ne convinge, o datã în plus, cã scriitorul Isidor Chicet esteun veritabil iniþiat, care a ajuns la cota de mare elevaþie intelectualã a erudiþiei. Erudiþie care, în chip fericit, îi dubleazã, îi nutreºte substanþial ºi îifecundeazã bogat talentul scriitoricesc.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 11

Concursul NaþionalecOprovocarea lansat în premierãanul acesta, este deschis pentru oriceechipã, astfel de la Liceul Tehnologic“Tudor Vladimirescu” din comuna

ªimian, un profesor ºi 4 elevi liceeniau rãspuns la provocare din dorinþade a derula activitãþi de protecþiamediului ºi de a face cunoscutãfrumuseþea ºi unicitatea locului.Concursul încurajeazã activitãþilepractice, cu rezultate concrete deprotejare a naturii. Fiecare echipãparticipantã va derula activitãþipractice de protecþia mediului,alegând o singurã categorie deconcurs din cele 5: plantãri de arbori,reciclare, igienizãri, îngrijire de spaþiiverzi ºi târguri tematice. Echipa Liceului Tehnologic “TudorVladimirescu” s-a înscris la categoriaîngrijirea spaþiilor verzi din curteaºcolii. Primãvara timpurie ºi caldã ascos elevii în curtea ºcolii, aceºtia aucurãþat spaþiile verzi, au sãpatpãmântul, au plantat arbuºtiornamentali ºi bulbi de gladiole, cannaindica, gherghine, tuberoze, butaºi de

Provocarea Liceului Tehnologic“Tudor Vladimirescu” ªimian

trandafiri, au semãnat seminþe de floriºi au realizat obiecte de mobilierornamental confecþionate din deºeurireutilizabile. Organizatorul acestui concurs este

Asociaþia ViitorPlus care are oexperienþã de 10 ani în dezvoltareade programe de antreprenoriatsocial, educaþie pentru mediu,voluntariat, infrastructurã de mediu.

Viziunea Asociaþiei ViitorPluseste “Redescoperim împreunãlegãtura cu natura ºi investim înceea ce lãsãm în urma noastrã”, iarmisiunea lor este de a face proiectede mediu, integrate, cu impactpozitiv pe termen lung, de adezvolta piaþa ºi expertiza pentruproducþie ºi consum durabil ºi dea realiza experienþe educaþionale

care sã încurajeze comportamenterespon-sabile faþã de mediu. Pentru fiecare activitate derulatã se voracorda puncte conform Regula-mentului. La finalul fiecãrei luni,echipele vor trimite descrieri, imaginipentru a arãta ce activitãþi au organizatpentru a putea fi punctate conformRegulamentului. Clasamentul Concur-sului Naþional ecOprovocarea va fiactualizat lunar, în urma verificãriirapoartelor de activitate ºi documenteloranexe trimise de echipele participante.Punctajele vor fi acordate/actualizatepânã la data de 10 a fiecãrei luni, pentruluna precedentã. La raportarea pentruluna februarie am obþinut 792 de puncteºi ne-am situat pe locul 2 din cele 10licee participante din toatã þara. Succes echipei Liceului Tehnologic“Tudor Vladimirescu” din comunaªimian, judeþul Mehedinþi!

Prof. Blagoe Mãdãlina

Deºi elevii ºi studenþiibeneficiazã de mobilitate, putândstudia oriunde pe teritoriul UE, dupãfinalizarea studiilor, diplomele lor nusunt recunoscute oriunde în spaþiulcomunitar, ci doar în anumite statemembre sau dacã sunt finanþate încadrul programului Erasmus+. Esteo problemã cu impact ridicat asupratinerilor europeni, motiv pentru careeuroparlamentarul social-democratVictor Negrescu a lansat miercuri,29 martie 2017, în ParlamentulEuropean, o interpelare pe aceastãtemã cãtre Comisia Europeanã ºi unapel la dezbatere, în cadrulcampaniei #RecognizeStudyAbroad. „Evenimentul de azi este cea maibunã oportunitate pentru a pune pemasa forurilor europene aceastãproblemã ºi de a discuta concret cumo putem rezolva. Sunt unul dintreromânii care au trebuit sã treacã prinfiltrele birocratice ºi excesive alerecunoaºterii diplomelor, atât înstrãinãtate cât ºi în þarã. Îmi dorescca milioanele de români ºi copiii lor,

Victor Negrescu lanseazã înParlamentul European iniþiativa

privind recunoaºterea diplomelorpe întreg teritoriul UE

care fie trãiesc peste hotare, fie vorsã se întoarcã în þarã, sã nu maiîntâmpine barierele existente înprezent. Libera circulaþie înseamnãlibertatea de a-þi exercita profesiaoriunde în spaþiul comunitar, dar ºidreptul copiilor la educaþie, indiferentde locul de unde provin”, considerãVictor Negrescu. În cadrul evenimentului de lansareau participat europarlamentari,reprezentanþi ai ONG-urilor europenede profil ºi au luat cuvântul inclusivstudenþi care au vorbit despre propriaexperienþã – printre aceºtia se numãrãºi românca Andreea Madar, care astudiat în Germania. Interpelarea înaintatã deeuroparlamentarul român subliniazãcã situaþia actualã împiedicãmobilitatea forþei de muncã apãrinþilor ºi limiteazã potenþialulenorm pe care mobilitatea în scopeducaþional la o vârstã fragedã îl arepentru dobândirea de competenþeinterculturale. Negrescu cere, astfel,Comisiei Europene sã remediezeaceastã problemã ºi sã vinã cu unplan concret de mãsuri.Campania #RecognizeStudyAbroada fost lansatã de cãtre reprezentanþiai societãþii civile europene -European Educational Exchanges(EEE-YFU) ºi European Federationfor Intercultural Learning (EFIL) -fiind susþinutã de Victor Negrescuºi Intergrupul ParlamentuluiEuropean pentru Tineret.

URMARE DIN PAGINA 1

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞI Compartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul

Vor fi prezentate publicului spectator, standuri expoziþionale cuarmament ºi tehnica din dotarea structurilor de ordine publicã, ofertaeducaþionalã la arma “jandarmi”, exerciþii tactice, demonstraþii de artemarþiale ºi elemente de dresaj canin. Luni, 3 aprilie a.c., începând cu orele 1100, Sala Palatului Cultural“Theodor Costescu” va gãzdui simpozionul “Jandarmeria Românã - de167 de ani pentru România”, eveniment ce va încheia seria activitãþilordedicate Zilei Armei.

Activitãþi dedicate...

Biroul de presã

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 12

Raportul Global pentruTuberculozã din 2016 al OMS aratãcã 49 milioane de vieþi au fostsalvate prin diagnostic efectiv ºitratament în perioada 2000-2015.În 2015, 10,4 milioane depersoane aveau tuberculozã (5,9milioane au fost bãrbaþi, 3,5milioane femei ºi 1 milion copii).1,8 milioane au decedat prinaceastã boalã, inclusiv 0,4milioane la persoanele cu co-infecþie HIV. Dintre copii, 1 milions-au îmbolnãvit de tuberculozã ºi170.000 au decedat prin boalã,exculsiv cei cu HIV. 61% dintrecazurile de TB s-au produs în Asia,urmate de Africa cu 26% dincazuri. 87% dintre cazurile noi deTB s-au produs în cele 30 de þãricu povarã ridicatã a bolii. În luna mai 2015, la AdunareaMondialã a Sãnãtãþii, guvernele auconvenit asupra noii strategii pe 20de ani (2016 - 2035) pentru a punecapãt epidemiei TB la nivelmondial. Strategia End TB a OMSprevede o lume liberã de TB cu zerodecese, boli ºi suferinþã. Din 2016,obiectivul global este de a punecapãt epidemiei TB la nivelmondial. Strategia End TB, adoptatde toate statele membre OMS,serveºte ca un model pentru þãrilepentru a reduce incidenþa TB cu80% ºi TB decese cu 90% ºi iarpentru a elimina costurilecatastrofale pentru gospodãriileafectate de TB pânã în 2030.

În România, la sfârºitul anului2015, erau în evidenþã 14.226 decazuri TB (71,5%000). Un numãrde 12.001 sunt cazuri noi(60,3%000), iar 2.240 recidive.Peste 500 de cazuri noi suntînregistrate anual cu rezistenþãla medicamente. În 2015, conform buletinuluiinformativ al INSP, cele mai multe

Ziua Mondialã de luptãîmpotriva tuberculozei, 2017

cazuri noi au fost înregistrate înjudeþele: Constanþa: 505 cazuri (530cazuri în 2014), Dolj: 598 cazuri(616 cazuri în 2014), Iaºi: 617 cazuri(586 cazuri în 2014), Bucureºti: 942(1.037 cazuri în 2014). În 2016, România înregistreazãcea mai mare incidenþã atuberculozei din Uniunea Europeanã(de cinci ori peste media UE), cuaproximativ 20% din cazurile de TBraportate în UE, în condiþiile în caredeþine doar 4% din populaþia UE. ÎnRomânia 1.100 de persoane moranual de TB ºi alte 16.000 suntdiagnosticate, majoritatea din rândulpopulaþiei tinere ºi active (15).

În judeþul Mehedinþi, la fineleanului 2016 erau în evidenþã 184persoane. Dintre care 147 culocalizare pulmonarã (137 adulþiºi 4 copii), restul cu localizareextra-pulmonarã (osteo-articular,ganglionar, uro-genital). Sloganul de anul acesta al ZileiMondiale de Luptã ÎmpotrivaTuberculozei este:

ÎNVINGEÞI TUBERCULOZA.ACUM ªI PENTRU

TOTDEAUNA! Rãspunsul sistemului desãnãtate din România pentrureducerea poverii TB sedesfãºoarã conform StrategieiNaþionale de Control alTuberculozei 2015 – 2020,aprobatã prin HG nr. 121/2015 ºieste realizat prin PNPSCTconstituit în conformitate cu actelenormative care reglementeazãderularea programelor naþionalede sãnãtate publicã finanþate dinbugetul Ministerului Sãnãtãþii. Campania urmãreºte scopulPlanului Global Stop TB ºi vapermite populaþiei de pe întregglobul sã participe la controlul ºieradicarea bolii în decursul vieþii.Promovarea Sãnãtãþii Mehedinþi

A noua ediþie a CupeiRâmnicului a reunit la start 380 dejudoka U15, U13 ºi U11.Competiþia, de atfel foarte disputatã,s-a desfãºurat în Sala SporturilorTraian pe patru tatami. Palatulcopiilor a participat cu 13 judoka,care ºi de aceastã datã au reuºit sãdemonstreze cã ªcoala de Judostrehãianã are o pepinierã dejudoka care confirmã în continuare. Dar sã vã prezentãm ºiprotagoniºti: la U15 - CojocaruDaniel medalie de argint (38 kg),Rîciu Marian loc. V (50kg); la U13- Rãducan Ana-Maria medalie deargint (57kg), Witt Fiona medaliede bronz (44kg), Volosciuc Andreiloc. V (30kg); la U11: Bologa Lucas

Noua generaþie de Judoka de laPalatul Copiilor - Filiala Strehaiaîncep sã se afirme în competiþii

I.G.M.

medalie de aur (+55kg), GarniþãMaria medalie de aur (52kg), TurcuMihai medalie de argint (55kg),Filip Mihnea medalie de bronz(50kg), Cârjanu Marius loc. V,Ceauca Maria Liliana loc. V (36kg). Concursul a reprezentat o bunãverificare pentru finalele pe þarãcare urmeazã. Micuþii audemonstrat cã au potenþial pentrua urca pe podium ºi lacampionatele naþionale. Ei suntelevi selecþionaþi de la Liceul MateiBasarab, ªcoala Mihai Viteazul ºiªcoala Dumitru Bodin cu carecercul de judo are o colaborarefoarte bunã prin prisma rezultateloraduse de elevi. Le urãm încontinuare succes!

Pierdut CERTIFICAT CONSTATATOR -I.I. BÃRBULESCU SIMONA MARIAcu nr. 31354 din 26.06.2009.Se declarã nul.an

unþ

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Pari a fi condiþionat de ceea ce alþii au nevoiede la tine. Ai parte de multe idei, simþi nevoiasã evadezi din starea în care te afli, însã poatecã ar fi mai bine dacã þi-ai dedica aceste atuu-uri pentru a-i ajuta pe cei din jurul tãu - vecini,prieteni, rude mai îndepãrtate, veri, fraþi, surori.Se pãstreazã atenþionarea legatã de modul încare tratezi cu superiorii ierarhici sau cu figurileautoritare din viaþa ta. Cu cât mai multãdiplomaþie, cu atât mai multe ºanse de a-þiremodela imaginea de rãzboinic rãsfãþat.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Ceva nu funcþioneazã în modul tãu de abordareal situaþiilor actuale în care eºti implicat. Cusiguranþã cã te grãbeºti sã tragi concluzii, darpoate cã ar fi mai bine dacã ai folosi energiainterioarã pentru a-þi descoperi punctele slabe ºipentru a-þi schimba viziunea asupra vieþii. Oricum,þii pentru tine ceea ce presupune a fi planuri deviitor, însã existã oameni pe care nu îi poþi pãcãli.ªi ar fi bine sã nu te ascunzi atunci când eºti pusîn faþa faptului împlinit, riºti sã pierzi ºanseviitoare. Incertitudinea nu te pãrãseºte, cel puþinnu mai devreme de sfârºitul sãptãmânii.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Mai multã protecþie decât acum nu ai maiavut de mult. Planurile tale de viitor setransformã de la o zi la alta, în timp ce pãrereacelorlalþi nu mai conteazã foarte mult. Într-adevãr, chiar dacã ai foarte mult de lucru, iarresponsabilitãþile tale cresc de la un minut laaltul, puterea ºi viteza cu care îþi transformiviaþa, îi face invidioºi chiar ºi pe cei mai bunitacticieni. Nu te grãbi sã împãrtãºeºti cu alþiiexperienþele proprii, ºi, în acelaºi timp,pãstreazã nealteratã legãtura cu Divinitatea.Comunicã strict ceea ce trebuie sã audã ceilalþi.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Zona ta de confort se îndepãrteazã de realitateade zi cu zi. Cariera este din ce în ce maiimportantã, la fel ca ºi imaginea ta în faþa celorlalþi.Deºi eºti foarte rãbdãtor ºi îþi îndeplineºtiîndatoririle cu conºtiinciozitate, existã undeva, înadâncul sufletului tãu, o sãmântã de rãzboi careîncepe sã se dezvolte, marcând începutulperioadei schimbãrilor tale, în special în ceea cepriveºte locul de muncã. Nu uita, cu cât munceºtimai mult, cu atât te îndepãrtezi mai mult de zonata de confort. Este un echilibru în toate ºi, cel maibine ar fi sã îl gãseºti ºi sã îl pãstrezi.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Este momentul sã începi a investi din resurselepe care le ai pentru sãnãtatea ta ºi pentru a-þi creeaun ambient potrivit. De data aceasta, familia estecea care te susþine, spre deosebire de cei care îþisunt prieteni sau cunoºtinþe - oameni care fiehabar nu au de ce anume ai nevoie, fie nu suntbine intenþionaþi. Îþi este atrasã atenþia ºi asuprachestiunilor de naturã domesticã, fiind necesar ate ocupa ºi de cei de acasã, nu doar de tine. Viselelegate de viitor nu îþi dau pace, iar imboldul de aîncepe ceva nou, cu o abordare diferitã, esteomniprezent în ceea ce te priveºte.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

S-ar putea ca sãptãmâna sã înceapã subauspicii tensionate, pentru tine, în sensul cã nuîþi mai poþi permite sã stai cu mâinile în sân,savurând confortul cu care pânã acum eraiobiºnuit. Eºti nevoit sã cauþi noi soluþii, pentruoricare dintre persoanele care îþi cer ajutorul,însã mai importantã decât atât este introspecþia.Încerci sã reziºti schimbãrii bruºte, ceea ce estefoarte bine - în a doua parte a lunii vei avea ºisuportul astral pentru a face acest lucru în ritmultãu. În orice caz, acceptã schimbarea care seîntrevede în viitorul apropiat.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Nu orice idee îþi vine este una inspiratã. Aitendinþa de a te lãsa influenþat de pãrerile celor dinjur, deºi interacþionezi cu aceºtia purtând mascaunui om hotãrât. Cu toate acestea, farmecul tãuinegalabil ºi inimitabil îþi deschide toate uºile. Evitãa te concentra pe o singurã persoanã, încercândorice pentru a o face fericitã - riºti sã îi construieºtio colivie de aur, deloc favorabilã acesteia.Intensitatea cu care îþi manifeºti sentimentele estebine primitã atât timp cât ºi cealaltã persoanã arecel puþin aceleaºi sentimente ca ºi tine.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Puternic, persuasiv ºi semeþ, nimic nu îþi stã încale. Tacticile mult probate ºi conduita impecabilãîþi sunt de ajutor, însã existã ºi reversul: ai tendinþade a elimina orice obstacol din calea ta, fãrã a luaîn calcul forþa cu care elimini aceste piedici. Ceeace se poate transforma într-o tragedie, dacã ceeace tu consideri a fi un obstacol, presupune o fiinþãsau o situaþie care ulterior se va dovedi a fi fostfavorabilã þie. Concentreazã-þi eforturile înîncercarea de a obþine rezultate foarte bune înmuncã, nicidecum pentru a distruge.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Parcã toate se întâmplã pentru a-þi provocaimaginaþia sã zburde. Parcã toatã lumea îþi faceinvitaþii, mai evident sau nu, chemându-te ladistracþie ºi romantism, uitând de realitatea griîn care te afli. Cu toate acestea, nu pari interesatnici de avansurile lor, nici de invitaþiile care þise fac. În schimb, simþi nevoia sã te dedici maimult þie însuþi, încercând sã schimbi ceea ce nuîþi foloseºte, fie în comportament, fie în modulde a-þi gestiona resursele - de orice fel ar fiacestea. Apare ºi ocazia de a scoate la suprafaþãtalente ascunse ºi idei inovatoare.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Ar trebui sã îþi îndrepþi atenþia mai mult cãtrefamilie ºi pentru a avea grijã de casa ta, în locsã te dedici celor din apropiere ºi sã pleciurechea la zvonuri. Chiar ºi în familie, însã, nurisca sã dai dovadã de inocenþã ºi sinceritate,asemeni unui copil. Este bine sã iei în serioslucrurile, însã din când în când, poþi lua opauzã. În ceea ce priveºte anturajul, însã, aitendinþa de a elimina orice restricþie, simþindnevoia de libertate, mai ales în ceea cepriveºte exprimarea.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Nu ar trebui sã te intereseze atât de mult pãrerilecelorlalþi, vis-a-vis de tine. În schimb, ai puteasã îi faci pe toþi cei din jurul tãu sã asculte ceeace ai de spus, pentru cã inspiraþia nu te va pãrãsiprea curând. În cazul în care eºti implicat îndomeniul artei, aceastã sãptãmânã este beneficãcapacitãþii tale creative ºi rezistenþei la stres.Relaþionezi foarte uºor cu cei din jurul tãu, dinanturajul apropiat mai ales, iar dorinþa delibertate se accentueazã începând cu jumãtateasãptãmânii în curs.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Când ai inima deschisã ºi mintea liniºtitã,multe lucruri bune se pot întâmpla. Idei noi,concepte inedite ºi înþelegerea unor lucruriimprevizibile pentru oamenii din jurcaracterizeazã aceastã sãptãmânã, în ceea ce tepriveºte. Fie te concentrezi pe obþinerea unornoi resurse, fie te relaxezi, dând frâu liberimaginaþiei ºi lãsându-te pradã distracþiei. Înoricare dintre cazuri, optimismul ar trebui sã teînsoþeascã pretutindeni, iar buna dispoziþie sãfie molipsitoare pentru cei lângã care te afli.

OBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 13Horoscop

( 30 martie - 5 aprilie 2017)

Autor: AstroCafe.ro

Horoscop

pag. 14 informaþiiOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017

Piaþa valutarã continuã sã fie atentã la politicileguvernamentale din domeniul fiscal ºi salarial care, conform analiºtilor,sunt nesustenabile ºi pot produce depãºirea deficitului bugetar. Cursul euro a testat la începutul perioadei pragul de4,57 lei, maximul atins fiind de 4,5631 lei. A urmat oscãdere a mediei pânã la un minim de 4,55 lei, la finalulintervalului aceasta fiind stabilitã la 4,5514 lei, într-oºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat 4,55 ºi 4,555 lei. Leul a preluat astfel trendul pozitiv din regiune, undeperformera a fost cea moneda polonezã, care a reuºit sãse aprecieze pânã la 4,243 zloþi. În opinia unei pãrþi a pieþei este posibil ca euro sãcoboare spre 4,54 lei, însã investitorii continuã sã fiefoarte atenþi la modul în care Guvernul gestioneazãpoliticile sale fiscale ºi bugetare, în contextul în carenumeroase voci, fie locale, fie ale unor instituþiiinternaþionale au atras atenþia cã deficitul bugetar alRomâniei va depãºi pragul de 3% la finalul acestui an. Între timp, Finanþele continuã sã se împrumute de pe piaþainternã, fie în lei, la dobânzi tot mai ridicate, fie în valutã. Trezoreriaa plasat, în 27 martie, obligaþiuni de stat cu scadenþa la patruani în valoare de 240 milioane euro, la o dobândã de 0,4% pean. Cererea bãncilor s-a ridicat la 516 milioane euro. Reamintimcã dobânda-cheie a BCE este de circa 0%, iar bãncilecomerciale trebuie sã plãteascã în cazul în care doresc sãdepoziteze banii la instituþia cu sediul la Frankfurt.

Conform analiºtilor grupaþi în CFA România înurmãtoarele 12 luni vom asista la deprecierea leului. Astfel,pentru urmãtoarele ºase luni se anticipeazã o medie de4,55 lei iar cursul anticipat pentru 12 luni este de 4,56 lei.Reamintim cã un raport recent al celor de la Erste Bankindicã pentru finalul acestui an o creºtere a euro la 4,62 lei. Dolarul a avut un început de an fulminant, pieþele fiindîncântate de promisiunile fãcute de preºedintele Trump.Treptat interesul s-a pierdut, la aceasta contribuind, probabil,ºi declaraþiile echipei de la Casa Albã referitoare la faptul cãmoneda americanã este supraapreciatã. De aceea, în ultimele sãptãmâni am asistat la o evoluþie descendentãa monedei americane, care s-a reflectat ºi în piaþa localã. În perioadaanalizatã cursul a scãzut de la 4,2286 la 4,1870 lei, minim al ultimelordouã luni. La finalul perioadei, media a fost stabilitã la 4,1912 lei iarcotaþiile din piaþã au scãzut pânã la 4,185 lei. Dupã o scãdere la 1,075 franci/euro, moneda elveþianãs-a apreciat pe finalul perioadei la 1,069 – 1,071, astfelcã media ei a fluctuat între 4,2529 ºi 4,2568 lei, cea de lasfârºitul intervalului fiind anunþatã la 4,2536 lei. Perechea euro/dolar a fluctuat peste pragul de 1,08dolari, cu un minim de 1,0761 ºi un maxim de 1,0906,nivel care nu a mai fost atins de la jumãtatea lui noiembrie. Aprecierea euro a venit ca urmare a primului eºec majorsuferit de preºedintele Trump în Congres, unde a fostrespins “dealul” de a reforma celebrul program de sãnãtatedin perioada predecesorului sãu (Obamacare).Analiza cuprinde perioada 22 – 28 martie

Radu Georgescu

Leul dã semne dedezmorþireÎn vederea asigurãrii reconversiei

profesionale prin organizarea de cursuri decalificare/recalificare în diverse profesii ºi meserii,astfel încât ºomerii înregistraþi în evidenþele AJOFMMehedinþi (indemnizaþi ºi neindemnizaþi) sãdobândeascã noi aptitudini ºi competenþeprofesionale care sã-i ajute sã-ºi gãseascã mairepede ºi mai uºor un loc de muncã, în anul2017vor fi organizate cursuri de formare profesionalãîn urmãtoarele meserii ºi specialitãþi: administratorpensiune turisticã (2 cursuri), agent securitate (2cursuri), baby sitter, barman (2 cursuri), brutar (2cursuri), bucãtar (3 cursuri), cameristã (2 cursuri),coafor, cofetar-patiser, comerciant-vânzãtor mãrfurialimentare (2 cursuri), comunicare în limbagermanã, constructor montator structuri metalice,dulgher-tâmplar-parchetar (2 cursuri), fierar-betonist montator prefabricate, formator, frizer (2cursuri), îngrijitor bãtrâni la domiciliu, mecanicîntreþinere ºi reparaþii, lucrãtor în comerþ (4 cursuri),lucrãtor în creºterea animalelor, lucrãtor în cultura

AJOFM Mehedinþi organizeazã cursuri de calificare/recalificare în diverse profesii ºi meserii

plantelor, manager proiect (2 cursuri),manichiurist-pedichiurist, ospãtar/chelner (3cursuri), sudor, zidar-pietrar-tencuitor (2 cursuri)ºi zugrav-tapetar-ipsosar-vopsitor. Practic,ºomerii înregistraþi în bazele noastre de date sepot înscrie la oricare dintre cursurile menþionatemai sus, iar în momentul în care grupele departicipanþi vor fi formate, vor fi demarateactivitãþile de instruire teoreticã ºi practicã. Pentru anul 2017, conform planului de formareprofesionalã, vor beneficia de servicii de calificare/recalificare gratuite cel puþin 980 ºomeriînregistraþi ºi 28 deþinuþi în meserii solicitate pepiaþa muncii, aceste forme de pregãtire urmânda fi organizate prin Centrul Regional deFormare Profesionalã Mehedinþi. Toate cursurile de formare profesionalã seorganizeazã cu monitorizare pe o perioadã de12 luni de la data absolvirii, perioadã în careºomerii absolvenþi trebuie angajaþi într-un procentde cel puþin 30%. Biroul de presã

sportOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017 pag. 15

Pe Stadionul Termo, echipeleseverinene înscrise în CampionatulNaþional U17 au încheiat nedecismeciul-direct ºi continuã sã fie vecinede clasament în seria a X-a. La fel cumse întâmplase în etapa a V-a, rezultatulpartidei CSS Drobeta Turnu Severin -ACS Luceafãrul Drobeta a fost egal,1-1. În runda a XIX-a, gazdele au decisscorul, în minutul 18, prin RãzvanMogoº, iar ªtefan Pãtraºcu a egalat,peste 10 minute. În repriza secundãnu s-a mai marcat, iar, dupã acestrezultat, CSS Drobeta a rãmas pelocul al V-lea, având un ecart de 3puncte faþã de rivala sa. “A fost un meci care a avutîncrâncenare, dar puþin fotbal. Atâtnoi, cât ºi adversarii, ne-am creatpuþine faze de poartã. Aºteptam maimult de la mijlocaºii mei, cãrora le-am cerut sã þinã cât mai multmingea în terenul advers. Din pãcate, ne-a dezavantajat ºiterenul prost. Vom munci mai mult,

Juniori U17Etapa a XIX-aCSS Drobeta - ACS Luceafãrul 1-1FC Piteºti - Viitorul Argeº 0-3CS Mioveni - Hidro Rm.Vâlcea 8-0CSM Dacia Orãºtie a stat

Clasament

1. Viitorul Argeº 16 15 1 0 74-14 462. CS Mioveni 16 14 1 1 83-12 433. FC Piteºti 16 9 0 7 35-27 274. Luceafãrul 17 6 3 8 27-26 215. CSS Drobeta 17 5 3 9 35-41 186. Hidro Vâlcea 16 3 2 11 17-65 117. Dacia Orãºtie 16 0 0 16 9-95 0

e singura reþetã pe careo cunosc”, a spus MihaiCaliþoiu, antrenorul de laCSS Drobeta. Acesta amizat pe Robert Rãceanu- Cosmin Þurai,Gheorghe Popa, AngeloBordea, Ionuþ Amzu-lescu – Mihai Gîdea (66Roberto Albuºel), IulianCerbu (cpt) (75 IonuþRupa ) - Dragoº Lohon(51 Alexandru Birovescu), RãzvanMogoº, Adrian Burcu (79 CãtãlinRupa) - Constantin Dãnoiu.Omologul sãu, Vintilã Miºu, areplicat cu: Ionel Miºu - Ionuþ Curea,Robert Mohora, ªtefan Pãtraºcu(cpt), Augustin Bosoanã - RãzvanDobroiu (41 Marian Habet), AdrianMoescu, Alin Dãescu - PetruþRãdulescu, Ionuþ Borugã. “A fost un joc echilibrat, aºa cum ne

M. O.

Derby-ul severinean, nedecis

ºi aºteptam. Consider cã am pierdutdouã puncte, dar am încredere încontinuare în bãieþi, chiar dacã uniidintre ei m-au dezamãgitîn acest meci. Din punctde vedere defensiv nu ammai greºit, dar, în schimb,am fost deficitari lafinalizare”, a precizatmanagerul clubuluiLuceafãrul, Alex Sitaru.

Strehaia revine înlupta pentru titlu

În etapa a XIV-a din Liga a IV-aMehedinþi, ultima a sezonului regulat,CS Strehaia a administrat al doilea eºecstagional liderului Viitorul ªimian, decare a dispus cu 2-0, prin golurile luiCostel Pontu (36) ºi Andrei Mãtuºoiu (84). Ceade-a doua surprizã a a rundei a furnizat-o ViitorulCujmir, care a câºtigat cu 1-0 meciul de peterenul ocupantei locului secund ACS Drobeta. Oaspeþii au marcat golul victoriei în minutul 29,din penalty, prin Gheorghe Ionicã. Ultimul locde play-off a fost prins de Dierna Orºova, care s-a impus cu 4-3 la Pristol, prin reuºitele lui BogdanEpure (22), Cristian Chiriþã (65) ºi Adrian Brãgãu(70, 79), respectiv Marian Erceanu (47), BogdanMeiþoiu (74) ºi Gheorghe Demetrescu (90). Tot 7 goluri s-au înscris ºi la Cãzãneºti, undeRecolta Dãnceu a dispus cu 5-2 de ASCorcova. Laurenþiu ªtefan (11, 45, 51) ºi StelianStãncioiu (29, 85) au înscris pentru oaspeþi, întimp ce Ionuþ Miaunã (36) ºi Roberto Radu(77) au semnat golurile echipei-gazdã. Dupãmeciurile din etapa a XIV-a, echipele vor intraîn play-off ºi play-out cu punctele înjumãtãþite,astfel cã liderul Viitorul ªimian mai are unavans de doar 5 puncte faþã de urmãritoareleACS Drobeta ºi CS Strehaia.

Etapa a XIV-aViitorul ªimian - CS Strehaia 0-2 0-1)Dunãrea Pristol - Dierna Orºova 3-4 (0-1)AS Corcova - Recolta Dãnceu 2-5 (1-3)ACS Drobeta - Viitorul ªimian 0-1 (0-1)

Clasament1. ªimian 14 12 0 2 42-12 36 (18)2. Drobeta 14 8 2 4 20-12 26 (13)3. Strehaia 14 8 2 4 27-16 26 (13)4. Orºova 14 6 1 7 25-30 19 (10)5. Dãnceu 14 5 3 6 28-26 18 (9)6. Cujmir 14 5 2 7 18-22 17 (9)7. Pristol 14 3 5 6 22-34 14 (7)8. Corcova 14 1 1 10 12-41 4 (2)

Play-offEtapa ICS Strehaia - Viitorul ªimianACS Drobeta - Dierna Orºova

Play-outEtapa IDunãrea Pristol - Recolta DãnceuViitorul Cujmir - AS Corcova.

Liga a V-aEtapa a XIV-aUnirea Gârla Mare - Inter Salcia 1-2Voinþa Opriºor - Dunãrea Hinova 0-3Viitorul Floreºti - AS Obârºia de Câmp 5-1Voinþa Vrata - ªtiinþa Broºteni 10-1AS Ghiciulescu Hinova - Inter Crãguieºti 0-8AS Corlãþel - Real Vînju Mare 0-3

Clasament1. D. Hinova 14 12 1 1 52-11 372. Vânju Mare 14 11 2 1 46-13 353. Vrata 14 9 2 3 52-31 294. Crãguieºti 14 9 1 4 46-17 285. Salcia 14 8 1 5 33-32 256. Floreºti 14 7 0 7 40-40 217. Gârla Mare 14 6 2 6 45-32 208. Opriºor 14 5 0 9 29-47 159. Corlãþel 14 4 0 10 31-38 1210. G. Hinova 14 3 0 11 19-58 911. Broºteni 14 2 1 11 22-66 712. Obârºia de Câmp 14 1 2 11 18-54 5

Etapa viitoareDunãrea Hinova - AS CorlãþelReal Vânju Mare - Unirea Gârla MareInter Crãguieºti - Voinþa VrataInter Salcia - Viitorul Floreºtiªtiinþa Broºteni - Voinþa OpriºorAS Obârºia de Câmp - AS Gh.Hinova.

M. O.

Etapa viitoare, echipa sa va juca laPiteºti, cu liderul Viitorul Argeº, iarCSS Drobeta va sta.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 30.03 - 05.04. 2017pag. 16

pamflet

Fu Sucã la Bucureºti, sã vazãcare e treaba cu ai noºtri pe acolo.Nu gãsi decât fro doi, din care al maiactiv era tot nea Daea, geniul neînþelesal ogoarelor, care preda unui jurnalistneºte lecþii ºtiinþifico-agricole desprecultura de pierde varã, pe principiulDoar o vorbã sã-þi mai spun. Cândsã întoarsã, dete drumu la televizorºi-l gãsi pe ãsta micu, de sãrea pi lageamu primãriei în campanie ºi careajunsã iarã viceprimar. Mã fraþilor, îl gãsi aºa cum plecase,bãgat în televizor, probabel þine multla imagine. Cât despre discurs, bunde tot. Una dupã alta o detea neaCîrjan. Cicã echipa PNL a crescutfoarte mult ... În perioada urmãtoare.Mã nepoate, ori nea Cîrjan e vreunclarvãzãtor, ceva, ori a rãmas cusechele din campanie, când încercãsã se adreseze alegãtorilor. Cert ecã ãsta micu sã da pe televizor maiceva decât prompteristele, probabelsã pregãtea pentru vreun realityshow, ceva, cã nu îmi explic. Acuma, mã fraþilor, dacã tot nu ne

nea Mãrin

Sucã, imaginea paralelã a lu nea Cîrjan, defecteleîncãlzitoarei lu nea Gherghe ºi puciu pentru nea Aladin

mai încãlzeºte donºoaraPlayboy la centrala ‘mneaei,cã probabel nea Gherghecând a verificat-o nu i-a gãsittoate defectele ºi dupã un ande zile, îºi deterã seama ainoºtri cu cine aveau de-aface. Deºi Sucã vã povesteade anu trecut, cum stã treabacu încãlzitoarea Severinului. Mã fraþilor atunci cândajungi la putere uitând deunde ai plecat ºi cine te-aajutat, atunci apare scânteia uneirevolte. Sigur vã mai amintiþi cum,cu ani în urmã, prin PSD Mehedinþi,aflat la putere, unii nemulþumiþi s-au apucat sã strângã semnãturi casã scape de ºefi. De douã ori le-areuºit ºi, aºa cum preziceanepotu’miu Sucã, iote cã s-ar puteasã se întâmple ºi a treia oarã. Adicã,membrii vechi ai social democraþilormehedinþeni pun la cale un fel depuci pentru a scãpa de ºefu lor, caredeja se crede veºnic pe funcþia pecare a ajuns. Cã a uitat cum a ajuns

asta-i altã problemã, da Sucã îi zicelu nea Aladin, preºedintele PSD ºial CJ Mehedinþi, cãci despre el estevorba, cã i se pregãteºte ceva. Acu’cã se va întoarce la meseria de bazãn-ar fi mare problemã da mãcar sãdea o mânã de ajutor în a schimbafaþa oraºului Vînju Mare, care, iote,deja sã înscrie în lista localitãþilorcotropite de gunoaie. Pãi sã pare cã dupe Orºova, în careapãru prima datã scandalulgunoaielor veni rândul lu Vînju Mare,apoi Baia de Aramã, Strehaia ºi, toate,pe unde trece controlul gãsãºte numainereguli în privinþa curãþenieilocalitãþilor. ªi asta în condiþiile încare s-au investit multe milioane deeuro în managementul integrat aldeºeurilor. Sau, te pomeneºti, pesteceva timp vom afla, de la organeleabilitate, cum au ajuns unii bogaþi ºicelebri... din gunoaie. Mã cetitorii mei de Obiectiv, mãSeverinu nostru parcã-i blestemat.Pãi rãmãsãrãm fãrã pic de industrie,parcu industrial e un fel de fatamorgana, iar Portul e la noi, da nu-ial nostru ºi banii sã duc în altã parte.

Unde mai pui cã drumul cãtre port(foto) rãmâne tot ca dupebombardament ºi de aia niciinvestitorii nu vin. De transportatorice sã mai vorbim! Decât sã vinã înPortul Drobeta mai bine duc mãrfurileîn altã parte ca sã nu-ºi distrugãmaºinile pe... B-dul Porþile de de Fier,de pe malul Dunãrii. Cã sã întâmplãsã fie nevoie de o firmã care sã preia otonã de alcool confiscat di la traficanþiºi nu veni nimeni din cauza drumului.Erea cât pe aci ca alcoolul cu pricinasã fie vãrsat în Dunãre, de te trezeai cupeºtii dansând Valurile Dunãrii. Barcape valuri, Severinul pluteºte uºor ...! Mã fraþilor am mai zâso, a constatat-o ºi conducerea Prefecturii Mehedinþi,da degeaba! Zi de zi, la Casa de Pensiisunt cozi interminabile ºi trebuie sã teînarmezi cu rãbdare ºi zile multe ca sãreuºeºti sã rezolvi ceva. Rãbdare, cãtutun pipeazã, dupe colþ, ALDEmanagementul supozitor al instituþiei,atunci când nu ie la Capitalã dupefoncþii... de care om mai vorbi. Aºa cã hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti,pânã sãptãmâna viitoare!