"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 887

20 iulie 2017 16 pagini * 1,00 leu 23 - 2923 - 2923 - 29

Ministerul Dezvoltãrii Regionale a anunþat cã au fostsemnate toate ordinele de finanþare a proiectelor etapa a2-a a Programului Naþional de Dezvoltare Localã pentrujudeþele þãrii. Începe astfel implementarea etapei a doua

a PNDL, prin care vor primi finanþare toate proiecteleeligibile ale administraþiilor publice locale.

Pentru aceste investiþii sunt alocate fonduri în valoarede 30 de miliarde de lei credite de angajament. În judeþulMehedinþi se vor finanþa, prin Programul Naþional deDezvoltare Localã, 174 de obiective de investiþii. Practic,

toate cele 65 de unitãþi administrativ-teritoriale dinMehedinþi care au fãcut solicitãri în acest sens vor aveade lucru în perioada urmãtoare. Doar Primãria comuneiIzvorul Bârzii din judeþul Mehedinþi nu a avut nicio cererepe acest program. Suma totalã pentru finanþarea celor 174 de obiective se ridicãla aproape 186 milioane de euro, o sumã consideratã una„record” de cãtre reprezentanþii administraþiei publice judeþene. „Judeþul nostru este unul sãrac, deficitar din punct devedere al infrastructurii rutiere, dar ºi al infrastructurii de

alimentare cu apã ºi de canalizare, motivpentru care ceea ce s-a adoptat astãzireprezintã din punctul nostru de vedere unmoment istoric, în sensul cã judeþul Mehedinþiva beneficia în perioada urmãtoare (urmãtorii4 ani pânã în 2020) de suma istoricã de848.938.820,29 lei (185.844.000 de euro).Niciodatã de la Revoluþie încoace pentrujudeþul nostru, chiar ºi pentru patru ani, nu afost alocatã o sumã atât de mare”, a declaratAladin Georgescu, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, miercuri dupã-amiazã,în cadrul unei conferinþe de presã. Cu aceste fonduri se vor efectua lucrãri demodernizare drumuri comunale sau judeþene,se vor construi poduri, ºcoli,grãdiniþe, se vorrealiza lucrãri de modernizare ori extinderea reþelei de apã ºi canal.

Continuare în pag. 14

Activitãþi care auvizat elevii ºi copii

mehedinþeni laPrefecturaMehedinþi

pag. 3

SECOM SA,primul loc la

concursul dedetecþie a

pierderilor de apã

pag. 5 - 10

În fiecare an,de Ciumarcã,

credincioºii dinzona de munte aMehedinþiului seadunã cu mic cu

mare ca la oadevãratã nedee

pag. 4

pag. 8

Tratatul România-Ucraina ratificat în

1997, un act deÎnaltã Trãdare

Naþionalã

Doi severineni, laFOTE

pag. 15

Asta ar trebui sãfacã guvernanþii

pag. 9

Nicuºor Dan: „Eu militez pentru caUSR sã rãmânã un partid umbrelã”

Continuare în pag. 7

Nicuºor Dan, însoþit de mai mulþi parlamentari ºi consilieri localiUSR din Bucureºti, a fost prezent vineri searã la Drobeta Turnu Severinla o întâlnire cu membrii ºi simpatizanþii partidului, unde s-au dezbãtutprobleme de interes local ºi naþional.

JudeþulMehedinþi aprimit fonduri deaproape 186milioane de europrin PNDL 2

JudeþulMehedinþi aprimit fonduri deaproape 186milioane de europrin PNDL 2

social - politicOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

ªi anul acesta, calitãþile,îndemânarea ºi cunoºtinþeletehnice ale specialiºtilor DistribuþieOltenia au fost recunoscute la nivelnaþional, din rândul a 114electricieni din toate cele 8companii de distribuþie a energieielectrice din România. Pe lângã marele Trofeu pentruprocesul de distribuþie a energieielectrice ºi locul I pe echipe laspecialitãþile Electrician exploatarereþele de distribuþie MT/ JT, PRAMºi Staþii, specialiºtii DistribuþieOltenia ºi-au adjudecat: Locul I, specialitatea „Electrician

Distribuþie Oltenia aduce Trofeul Electricianului acasã!Electricienii Distribuþie Oltenia auocupat primele locuri pe podiumulcompetiþiei Trofeul Electricianului

2017 – etapa naþionalã laspecialitãþile Electrician

exploatare reþele de distribuþieMT/ JT, PRAM ºi Staþii ºi au

reuºit performanþa de a aducemult râvnitul Trofeu în Oltenia.

Acest premiu este încã o dovadã afaptului cã judeþele Argeº, Dolj,

Gorj, Olt, Mehedinþi, Teleorman ºiVâlcea se aflã pe mâinile celor mai

buni electricieni din þarã.

exploatare reþele de distribuþie MT/JT” – Ion Lupulescu; Locul II, specialitatea „Electricianexploatare reþele de distribuþie MT/JT” – Daniel Paraschiv; Locul I, specialitatea „Electricianexploatare staþii” – Cristian Stancu; Locul II, specialitatea “Electricianexploatare staþii” – Ionel Vãduva; Locul II, specialitatea „ElectricianPRAM” – Ion Ciocea. Trofeul Electricianului este orecunoaºtere de excepþie aprofesionalismului cu carespecialiºtii Distribuþie Oltenia îºidesfãºoarã activitatea de zi cu zi.

Fac parte dintre cei care se uitãcu atenþie la intrarea în scenadezbaterilor publice a actorilornepolitici, oarecum neutri, prinºi într-o aurã de integritate profesionalã ºiargumentativã greu de combãtut. Deexemplu cei ce vin dinspre BNR ºi care,din când în când, mai exprimã cevacu miez despre realitatea româneascã.Îmi place tonul lor serios ºi, dincolode morga poate cam înþepatã uneoriºi vãdita autosuficientã, felul în careargumenteazã unele lucruri care neprivesc în mod direct, deºi poate cã

Micul rãzboi subtilnu pricepem totdeauna modalitatea încare ne privesc aceste lucruri. Tema actualitãþii e legea privitoare lamajorãrile salariale, temã care a puspe jar autoritãþile publice ºi instituþiile.Tocmai pe aceastã temã fierbinte l-amvãzut pronunþându-se pe LucianCroitoru, consilier al guvernatoruluiBãncii Naþionale a României. Lucian Croitoru a punctat peseama politicilor guvernuluidestinate majorãrii salariilor însectorul de stat precum ºi a salariuluiminim pe economie, politici ceîmping în sus, inevitabil, ºi salariiledin mediul privat, lucru absolut deaºteptat. Doar cã, în condiþiile în careproductivitatea nu reuºeºte sã þinãpasul cu creºterea salariilor,consecinþa directã ºi anevoioasãeste diminuarea competitivitãþii.Diminuarea competitivitãþii e unsemn rãu pentru economia noastrãdestul de greu încercatã. „Este o iluzie sã crezi cã poþi sã ieºi în

mod forþat din categoria þãrilor cu omânã de lucru ieftinã. Competitivitateaeconomicã a þãrii este erodatã”, adeclarat Lucian Croitoru, pe un tonsuficient de radical încât sã atragã atenþiacelor de la putere.Croitoru a luat la rostguvernul pentru cã respectivul guvernprobeazã o abordare economicã petermen scurt, oportunistã. Sigur, creºtereaeconomicã a trecut de 5% graþiemajorãrilor salariale ºi mai multorreduceri de taxe, dar Banca Naþionalãavertizeazã cã toate aceste mãsuri vor aveaun efect negativ asupra cheltuielilor deinvestiþii, ceea ce va limita în mod certcreºterea economicã pe termen lung. Ce spune Lucian Croitoru e cãpotrivit unui clasament anual realizatde Forumul Economic Mondial,România a pierdut, în 2016, nouãpoziþii în topul celor mai competitiveeconomii ale lumii, cãzând pe locul 62din 138 de þãri, dupã patru ani în careºi-a îmbunãtãþit poziþia. Deci semnelesunt destul de rãu prevestitoare deºi

la suprafaþa lucrurilor foarte mulþiaplaudã creºterile salariale. Normal, dupã ani de austeritate, cumsã nu-þi doreºti sã câºtigi mai mulþibani? Cum sã nu-þi doreºti o viaþã maibunã? Ideal ar fi ca toate aceste creºterisã fie într-un echilibru sãnãtos curealitatea economicã ºi nu un factor destres social, cum din pãcate avem înprezent. Chiar sunt nedumerit de cespecialiºtii BNR se pronunþã maitotdeauna postfactum, dupã ce guvernulproduce ceva sau altceva. De ce nu sepronunþã înainte de decizii majore.Probabil pentru cã nu sunt consultaþisau nu e de competenþa lor imediatã. Totul pare un fel de rãzboi mai multsau mai puþin subtil între cei ce ºtiubine finanþe ºi economie, ºi cei careaplicã mãsuri finanþiste ºi economice,ºi nu un dialog real. De aceea ne ºitrezim în situaþii precum cea deacum, când nu ºtim dacã sãaplãudãm o mãsurã sau sã netemem de consecinþele ei.

Biroul de presã

Despre Trofeul Electricianului Trofeul Electricianului reprezintã ceamai importantã competiþie profesionalãla care participã electricieni din toatecompaniile de distribuþie a energieielectrice din România. Evenimentul are o lungã tradiþie,

însã a rãmas în atenþia angajaþilorca o oportunitate în care îºi potmãsura talentul ºi priceperea, darºi o bunã ocazie de a-ºi cunoaºtemai bine colegii din întreaga þarãºi de a învãþa din experienþaacestora.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 3

Societatea de distribuþieapã-canal din Mehedinþi, SECOMSA, s-a clasat pe primul loc la ceade-a 10-a ediþie a concursului dedetecþie a pierderilor de apã “VasileCiomoº”, dovedind pentru a douaoarã în istoria organizãrii acestuiconcurs cã operatorii din DrobetaTurnu Severin sunt detectivi eficienþiai apei pierdute pe reþele. Concursul s-a desfãºurat între 28-30 iunie iar gazda evenimentului din2017 a fost compania AQUASERVTulcea. La ediþia de anul acesta auparticipat 23 de echipe pentrudetecþia pierderilor de apã, de laoperatorii din þarã. Din DrobetaTurnu Severin a participat o echipãa SECOM SA, formatã din 3operatori, domnii Ursoniu Valentin,Moroºanu Marian ºi Milcu Mihai. Concursul a constat în trecerea a2 probe. Fiecare echipã a avut câte30 de minute pentru fiecare probã,utilizând echipamentele din dotare.SECOM SA a achiziþionat în ultimeleºase luni echipamente ºi tehnicãmodernã în vederea inspectãrii Biroul de presã

SECOM SA, primul loc la concursul de detecþie a pierderilor de apã

video a reþelelor de apã ºi canal,pentru verificarea branºamentelor,uºurând astfel depistareapierderilor de apã accidentale ºiinvazive. De asemenea societateaSECOM SA beneficiazã ºi de unaparat de detecþie pentru depistareaþevilor sparte. Societatea SECOM SA participãanual la acest concurs iar echipa dinDrobeta Turnu Severin a demonstratde-a lungul timpului cã este o echipã

valoroasã, având rezultate bune lafiecare ediþie ºi câºtigând ºi ediþia adoua, organizatã la Timiºoara. Concursul de detecþie a apeipierdute a devenit deja o tradiþie ºise adreseazã practicienilor îndomeniu care îºi folosesccunoºtinþele ºi talentul pentru aidentifica cu succes acele defecte alereþelelor de apã-canal, care nu suntvizibile. Evenimentul reprezintã ooportunitate în a afla ce metode de

localizare ºi identificare a pierderilorde apã au fost implementate cusucces în ultimul an, noutãþi tehniceºi legislative sau studii de caz alesituaþiilor delicate. Totodatã rolul sãueste acela de a crea legãturi ºiprietenii pentru a putea gãsirãspunsuri la viitoarele provocãri.

Ediþia din 2018 a concursului dedetecþie a apei pierdute va fiorganizatã de cãtre SocietateaSECOM SA.

Cel mai mare producãtor deenergie electricã, în sistem hidro, dinRomânia este în atenþia GuvernuluiRomâniei. Cel puþin aºa susþineministrul Energiei, Toma Petcu, carea pornit într-un turneu naþional pe latoate sistemele hidroenergetice.Compania HIDROELECTRICA trebuieeficientizatã, iar problemele legate delucrãrile care au mai rãmas de realizatla capitolul retehnologizare ar trebuirezolvate în regim de urgenþã.Ministrul a mai declarat cã segrãbeºte listarea la bursã a companiei,dupã ce a descoperit cã „Româniabeneficiazã de un potenþialhidroenergetic uriaº ºi care trebuiemenþinut, modernizat ºi dezvoltat”.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a vizitat, sãptãmâna trecutã,Hidrocentrala de la Porþile de Fier I, pentru a analiza situaþia

existentã ºi problemele legate de eficientizarea companiei,precum ºi posibilitatea listãrii acesteia la bursã. Ministrul a vorbit

pe larg ºi despre înfiinþarea unitãþii de management al apei grele,despre scumpirea energiei electrice ºi despre situaþia delicatã a

Carierei de la Husnicioara.

MINISTRUL ENERGIEI FACE PROMISIUNI ªI NE ÎNVAÞÃ CUMSÃ EVITÃM SCUMPIREA CURENTULUI

Prezent la Porþile de Fier I, ministrulEnergiei, Toma Petcu, a precizat cãeste analizatã foarte serios ºi strategiade privatizare a HIDROELECTRICA. O altã prioritate a ministruluiEnergiei este ºi stabilitatea barajului,scop în care se cautã soluþii tehniceîmpreunã cu partenerul sârb ºi se vorscoate la licitaþie lucrãrile necesare.În maxim o lunã de zile se va scoatela licitaþie ºi proiectul deretehnologizare a hidroagregatelor dela Hidrocentrala Vidraru.

APA GREA, APROAPEDE FINANÞARE

Ministrul Energiei a mai dat asigurãriasupra încheierii sinuosului proces deînfiinþare a unitãþii de management a

apei grele ºi asigurarea, la primarectificare bugetarã, a finanþãrii.Prin Ordonanþã de Guvern a fostdeja înfiinþatã unitatea demanagement, iar în acest momentse lucreazã la conturarea uneiforme de organizare, urmând a filuate toate avizele necesare. Larectificarea bugetarã vor fi prinse ºisumele necesare funcþionãrii, pentru caRAAN sã fie degrevatã de cheltuielilecu managementul apei grele. Foarte liniºtit ºi degajat, ministrulEnergiei a declarat cã în câteva luni valua sfârºit coºmarul apei grele de laMehedinþi, dupã ce nou înfiinþataunitate de management al apei greleva primi ºi bugetul necesar la apropiatarectificare bugetarã. Practic înfiinþareanoii structuri guvernamentale este lafaza la care mai are nevoie de câtevaavize, dupã care i se va da ºi bugetulnecesar, iar în acest fel, lichidatoruljudiciar care administreazã RAAN seva degreva de costurile cu personalul

care are grijã de stocul de apã grea ºise va concentra mai mult pe producþiade energie termicã. „Indirect, aceastãdecizie va ajuta ºi municipalitatea dinSeverin, deoarece va fi mult mai simplãcolaborarea cu cei de la RAAN, pentrua asigura confortul termic în iarna carevine”, a declarat Petcu. „Dincolo de obiectivul menþinerii încondiþii optime a stocului de apã grea,mai existã ºi nevoia de asigurare aenergie termicã pentru Severin, iarpentru viitor municipalitatea trebuiesã gãseascã o soluþie pe termen lungpentru producerea energiei termice”,spune ministrul Energiei.

Continuare în pag. 5

evenimentOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 4

La Godeanu, Ciumarca seþine întotdeauna în a treia vineridupã Sãrbãtoarea Sfinþilor ApostoliPetru ºi Pavel. Au sãvârºit aiciSfânta Liturghie: PreasfinþitulPãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei,Preasfinþitul Pãrinte Andrei,

Episcopul Covasnei ºi Harghitei, ºiPreasfinþitul Pãrinte Siluan,Episcopul românilor ortodocºi dinUngaria. Rãspunsurile stranei aufost date de cãtre cele douã grupuri

psaltice ale Catedralei Episcopaledin Drobeta-Turnu Severin. Sute de credincioºi au venit ºi înacest an în pelerinaj dimpreunã cupreoþi de la parohiile dinMehedinþi. Ei s-au alãturat bucurieilocalnicilor care au venit lasãrbãtoare îmbrãcaþi în costume

populare tradiþionale. Cei prezenþiau avut prilejul ºi în acest an sã seînchine la icoana Maicii Domnuluiadusã de la Catedrala din DrobetaTurnu Severin - copie dupã icoana

În data de 14 iulie, credincioºii mehedinþeni din satul Godeanu auprãznuit Ciumarca, o sãrbãtoare instituitã de însuºi Sfântul Nicodim

cel Sfinþit de la Tismana, ocrotitorul Eparhiei Severinului ºi Strehaiei.Sfânta ºi Dumnezeiasca Liturghie a fost sãvârºitã dupã tradiþie pe

dealul Chiciora, de un sobor de arhierei, preoþi ºi diaconi

În fiecare an, de Ciumarcã,credincioºii din zona de munte aMehedinþiului se adunã cu mic cu

mare ca la o adevãratã nedee

fãcãtoare de minuni de la Nicula. Cunoscutã ºi sub numele de„moartea neagrã”, ciuma a fost unadintre cele mai violente pandemiidin istoria omenirii, despre care secrede cã ar fi izbucnit în Asia,

rãspândindu-se în Europa dupãanul 1347, unde a creat marepanicã. Cel mai probabil, ea aajuns în zonã prin intermediulcorãbiilor, care fãceau comerþintens în acea vreme. Scrierile veacului ºi cercetãrileulterioare aratã cã o treime dinpopulaþia mondialã a pierit deaceastã molimã. Cu toate acestea,pe meleagurile noastre, numeroºioameni au fost tãmãduiþi prinlucrarea lui Dumnezeu ºi mijlocireaSfântului Nicodim de la Tismana.Potrivit tradiþiei, prin aceste locuria trecut sfântul care, vãzândsuferinþa celor care erau bolnavi deciumã, se ruga pentru ei, iar aceºtiaprin post ºi rugãciune se vindecau.Sfântul Nicodim a rânduit pentru

fiecare sat o zi de vineri în care sãse sãvârºeascã Sfânta Liturghie laintrarea în localitate ºi apoi sã seciteascã rugãciunile de îndepãrtarea bolilor molipsitoare. Aºa se facecã în fiecare sat din zona de muntea Mehedinþiului se sãrbãtoreºteCiumarca, zi de rugãciuneobºteascã, pentru ca Dumnezeu sãîi fereascã pe locuitori de toatebolile sufleteºti ºi trupeºti. Cu acestprilej, fiii satelor se revãd ºi sebucurã. Deºi se consumãmâncãruri de post, Ciumarca adevenit pentru fiecare sat un aldoilea hram, o a doua sãrbãtoare alocalitãþii respective. În timp ce majoritatea zilelor deprãznuire de peste an suntaghiocentrice, având în mijlocimaginea unuia sau mai multorsfinþi, Ciumarca ºi-a croit o altã calecãtre celebrarea religioasã. Actulconstitutiv al sãrbãtorii locale îlreprezintã o minune de amploare, acãrei puternicã impresie a reverberatºi a fãcut posibilã transmitereaanamneticã a ei pânã încontemporaneitate. Credincioºii ausimþit nevoia sã îi confere ºi un plusde legitimitate, poate tocmai deaceea ea este aºezatã între alte douãmari sãrbãtori: Sfinþii Apostoli Petruºi Pavel ºi Sfântul Proroc IlieTesviteanul. Pentru mehedinþeni, ºimai ales pentru localnici, suntimportante atât experierea sãrbãtoriila nivelul personal, al intimitãþii ºiprofunzimii duhovniceºti, cât ºiformele exterioare de manifestare aacesteia. Postirea ºi, pentru cei carepot, ajunarea deplinã se împletesccu acel pelerinaj colectiv de la bazadealului pânã pe cea mai înaltãculme.

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 5

Marþi, 18 iulie, a avut loc laDrobeta Turnu Severin vernisajulexpoziþiei colective „Textilisme 4/3Castelul Artelor”, în organizareaFacultãþii de Arte ºi Design dinTimiºoara în colaborare cu CastelulArtelor, Primãria ºi Consiliul LocalDrobeta Turnu Severin, PalatulCulturii Teodor Costescu ºi UniuneaArtiºtilor Plastici din Mehedinþi. Lucrãrile realizate de studenþiiFacultãþii de Arte ºi Design din cadrulUniversitãþii de Vest Timiºoara suntexpuse la Castelul Artelor din DrobetaTurnu Severin. Curatorul expoziþieieste lect. univ. dr. Victor Gingiu. „Astãzi ne aflãm în preajma unuieveniment artistic inedit pentruDrobeta Turnu Severin, o expoziþiecolectivã, un concept vizual cu totulnou, provocator. Cred cã va fi înmãsurã sã incite publicul curios ºiiubitor de frumos cãci arta plasticã Alexia M.

Castelul Artelor din Turnu Severin, gazda unei expoziþii ineditedin Timiºoara vine acum pesimezele Castelului Artelor dinTurnu Severin cu aceastã expoziþiecolectivã, cu aceste voci diverse ºitotuºi care au o vibraþie unicã. Sperca publicul severinean iubitor defrumos sã gãseascã în acest spaþiuun prilej de bucurie ºi de realãîncântare culturalã”, a declaratmanagerul Palatului Culturii„Teodor Costescu”, Sorin Vidan. Oana Bîzu, custode la CastelulArtelor din Drobeta Turnu Severinspune cã expoziþia care estegãzduitã la etajul I al casteluluipoate fi vizitatã în fiecare zi pânãîn data de 30 iulie: „Este o expoziþie ineditã pentruseverineni, pentru cei care iubescarta, sunt multe textile expuse aici.Avem câteva covoraºe, temaautoportretului este prezentã, temascutului este prezentã, compoziþiile

sunt destul de bogate ºi lasãimpresia de creativitate”. La vernisaj au fost prezenþi o partedin studenþii care semneazã lucrãrileexpuse aici, artiºti plastici din DrobetaTurnu Severin ºi, bineînþeles,severineni iubitori de artã ºi frumos. „Am venit cu un portret ºi uncolaj textil din flori abstracte.Piesele sunt realizate din materiale

textile din diferite culori. La portretvorbim de o tehnicã deosebitãdintr-un material special pe care sepun tot felul de bucãþi de pânzã, seaplatizeazã tot cu acest material,dupã care se trage la maºinã ºi serealizeazã portretul respectiv” aspus studenta Lizoneta Pervulovici,originarã din Drobeta TurnuSeverin.

urmare din pag. 3 Dacã problema delicatã a stocului deapã grea este ca ºi rezolvatã, în acestãiarnã, cãldura va veni tot de la RAAN,dar vom vedea ce va fi în anii urmãtori.

MINISTRUL NU SE SPERIE DESCUMPIREA CURENTULUI

Majorarea preþului la energiaelectricã nu ar trebui sã fie de naturãsã sperie foarte tare populaþia! Celpuþin aºa susþine ministrul Energiei,Toma Petcu. Demnitarul dezmintecategoric faptul cã propriile saledeclaraþii de la începutul anului ar ficontribuit la creºterea preþului peBursã. Preþurile pe piaþã au crescut,în opinia ministrului, ºi în þãrilevecine, cu care sistemul nostruenergetic este interconectat. Cetãþeniinemulþumiþi de preþuri pot negocia cualþi furnizori care au tarife mai bune. Recent a fost anunþatã o majorarea preþului energiei electrice cu 8 lasutã, majorare aprobatã ºi de cãtreAutoritatea Naþionalã pentruReglementare în Energie.Explicaþiile date populaþiei de cãtreANRE fac trimitere la majorareapreþului pe Bursã, majorãri cauzatede unele declaraþii despre crizaenergeticã, fãcute, la începutulanului, de cãtre ministrul Energiei,

MINISTRUL ENERGIEI FACE...Toma Petcu. Ministrul respingecategoric aceste acuzaþii ºi spunecã majorarea a avut loc ca urmarea liberalizãrii preþurilor ºi ascãderii producþiei de energieelectricã în sistem hidro. Ministrul Energiei susþine cã de fapt,populaþia are posibilitatea sã intre înnegociere cu orice alt furnizor local,pentru a obþine cel mai bun preþ ºi pentrua evita majorarea de 8 la sutã. Ministrul aoferit propriul exemplu personal,afirmând cã el a primit acasã mai multeoferte ºi va alege pe cea mai bunã. E greu de crezut cã fiecare românpe care majorarea energieielectrice în va arde la buzunar poatefi un bun ºi abil negociator pe piaþaliberã de energie electricã, aºa cumne dã sfaturi domnul ministru. Înaceste condiþii, oamenii vor plãtiresemnaþi facturile mai mari.SALVAREA MINEI HUSNICIOARA

E TOT LA RAAN O altã declaraþie, cel puþin ciudatã,fãcutã la Gura Vãii, de MinistrulEnergiei, este cea legatã de Mina dela Husnicioara. Demnitarul a spus cãaceasta poate fi salvatã ºi mai poatefurniza cãrbune mult timp de acumînainte. La salvarea unitãþii minierepoate contribui decisiv chiar fosta

termocentralã ROMAG TERMO,aflatã acum în faliment, împreunãcu RAAN. Mai concret, ministrulspune cã dacã municipalitatea dinSeverin va decide cã furnizarea deagent termic cãtre populaþie se vaface tot de la vechea termocentralã,funcþionarea acesteia pe cãrbunepoate eficientiza Mina Husnicioara. „Dupã ce a fost rezolvatã parþialfurnizarea de cãrbune cãtreTimiºoara, un alt consumator decãrbune ar putea redeveni chiartermocentrala falimentarã de laHalânga. Asta doar dacã, pe viitor,producþia de agent termic destinatpopulaþiei din Severin se va face pebazã de cãrbune, aºa cum au fostconcepute din punct de vedere tehniccazanele de la fosta termocentralã. Lanivel de minister se cautã încontinuare potenþiali consumatori decãrbune, pentru mãrirea capacitãþii deproducþie de la Husnicioara”, adeclarat ministrul Toma Petcu. Ceea ce nu spune, însã, TomaPetcu este situaþia delicatã atermocentralei de la Halânga, pentrucare funcþionarea pe cãrbune estedoar o himerã, având în vedereimposibilitatea acordãrii avizelorde mediu.

Romeo Crîºmaru

Activitãþi care au vizatelevii ºi copii

mehedinþeni laPrefectura Mehedinþi

În data de 18 iulie 2017,prefectul judeþului, domnul NicolaeDRÃGHIEA a participat la douã activitãþicare au vizat elevii ºi copii mehedinþeni: 1. La ora 1000, a condus ºedinþa Grupuluijudeþean pentru creºterea gradului desiguranþã a elevilor ºi a personaluluididactic ºi prevenirea delicvenþei juvenileîn incinta ºi în zonele adiacenteunitãþilor de învãþãmânt preuniversitarla nivelul judeþului Mehedinþi. Materialul prezentat de cãtrereprezentantul Inspectoratului ªcolarJudeþean Mehedinþi, a fostdezapreciat de prefectul judeþului,care a arãtat cã meritul lipseiinfracþiunilor grave în ºcoli ºi þinerearelativ sub control a infracþionalitãþiijuvenile revine poliþiei ºi jandarmerieiºi nicidecum acþiunilor întreprinse decãtre inspectoratul ºcolar. Domnul Nicolae DRÃGHIEA a subliniatslaba colaborare dintre inspectoratul ºcolarºi unitãþile administrativ-teritoriale,invocând obligaþia de reconsiderare aacestei atitudini în vederea luãrii din timpa mãsurilor îmbunãtãþirii manage-mentului instituþiei pentru anul ºcolar 2017– 2108. continuare în pag. 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* S-a stins din viaþã distinsulprofesor GEORGE ÞÃNDÃRESCU, unuldintre dascãlii emblematici aiMehedinþiului din ultimii cincizeci de ani.L-am vãzut ºi auzit pentru prima datã pela începutul anilor ‘80, când, la un cercpedagogic, a susþinut o prelegere pe temede politicã externã. M-a impresionatatunci remarcabilul sãu bagajinformaþional în domeniu, cu referiridetaliate la situaþia conflictualã dinOrientul Mijociu (conflictul iraniano-irakian etc.), puterea de a valorifica acestbagaj prin relaþionãri fenomenologice pecât de spectaculoase, pe atât de coerente.Aveam sã aflu, mai târziu, cã GeorgeÞãndãrescu era ºi un cadru didacticdeosebit de apreciat de discipolii sãitraianiºti, care îl evocau, ori de câte oriaveau prilejul, în cele mai calde culori, încele mai emoþionante cuvinte. Þin sãexprim, ºi pe aceastã cale, doamneiprofesoare Atena Þãndãrescu ºiîntregii familii îndurerate, regretulprofund ºi sincerele melecondoleanþe pentru aceastã pierdere.Dumnezeu sã-l aibã în paza Sa! * Tot zilele trecute, fostul senator DanVoiculescu a fost eliberat condiþionatde un tribunal bucureºtean, dupã ceispãºise fracþia necesarã din pedepsã.Nu e un secret realitatea cã patronultrustului Intact nu se numãrã printre celemai simpatizate persoane publice dinRomânia. Motivele pot fi diverse, însãnu despre aceste motive vreau sãdiscut acum. Problema e cã acest oma fost condamnat la ani grei de puºcãrieîn urma unui proces mãsluit politic. Unproces în urma cãruia procurorul de caza fost trimis în puºcãrie pentru...

Dureri ºi mârlãnii de concediu aproximativkoruptionen, iar judecãtoarea CameliaBogdan, cea care i-a dat lui Voiculescu,scurt ºi cuprinzãtor, zece ani de puºcãrie,a fost exclusã din magistraturã, totpentru... koruptionen! Toate asteaspun multe despre corectitudinea,despre imparþialitatea cu care a fostjudecatã aceastã celebrã... cauzã. Deºitoatã lumea ºtie cã Dan Voiculescu afost condamnat la ordin politic,principalii vinovaþi de acest lucru,Bãsescu Traian ºi Kovesi Codruþa Laurasunt bine mersi, dau interviuri, dau cupãrerea, dau cu bâta-n baltã etc. Maipuþin dau, cum ar fi fost firesc, cusubsemnatul. ªi asta, pentru cã nimeninu-ºi ia inima-n dinþi sã-i invite s-o facã.

Bãsescu ºi Kovesi rãmân, în continuare,douã surse majore ale cancerului caresubmineazã calitatea vieþii publiceromâneºti. Asta e! * Apropo de aceastã Kovesi! Deºi aredestul... moale prin pãrþile dorsale, ca sãse mai menþinã cât de cât în atenþiapublicã, iese, când ºi când, cu câte un

interviu comandat pe la tot felul de cocinesuspecte de adeziuni la tot felul debinomuri. ªi când iese, iese cu aceleaºitexte penibile ºi rãsuflate, cum cã ei suntDNA, cã îºi fac treaba (oribilã expresie!),cã ei cerceteazã, cã ei fac dosare pentruinfracþiuni de corupþie ºi nu pentrupersoane anume, cã o fi, cã o pãþi, cãboul bãlþii gri, bleah, bleah, bleahhhh! Teapucã scârba cea mai crâncenã. ªi cândte gândeºti cã mai sunt încã destuigugumani care se declarã ºi acum gatasã o urmeze pe faraoancã la arestareamarilor corupþi! Of, Doamne! * Dulapul Sãsesc, cel cu domiciliul deflotant la Cotroceaua, ºi- a anunþat, cusurle ºi tobe, vizita în Harghita ºi Covasna.

Foarte bine, el este, nu-i aºa, ºeful statuluiºi are dreptul sã meargã oriunde îlcheamã muºchii dumisale. O fi vrut sãdea un impuls constructiv dezvoltãriieconomice a celor douã subdezvoltatejudeþe? O fi vrut sã cerceteze afacerileprinþului Charles din zonã? Sau sã-ºi maidetecteze câþiva strãmoºi uitaþi? Aº, nimic

din toate astea, dragi prieteni! Omul esteconºtient cã se apropie anul jubileuluiMarii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ºi cãimensa majoritate a românilor nu îl maidoreºte în funcþie la Cotroceni. ªi ce ºi-azis el? Ia sã facem noi o demonstraþie depreºedinte patriot, ataºat, n’aºa,idealurilor naþionale! ªi am fost, dragiprieteni, martorii reprezentaþiei jalnicecu steagurile, vai de mama noastrã denenorociþi, care nu ºtim ce e aiacommedia dell’arte! Vasãzicã, apareun ciumete cu un steag sãsesc în braþesã i-l facã, mã rog, cadou prezidentului,iar acesta, cu o vitezã de prestidigitator,scoate un Tricolor ºi îi îndeamnã pebãieþi sã se închine la el ºi sã înveþe maibine româneºte! Aþi vãzut ceva maigreþos în materie de manipulare? Nicinoi. Sigur, o sã sarã din colþul loriohanniºtii lui peºte-mpuþit, ce dom’nenici aºa nu vã convine cã procedeazã?Nu ne convine, bãi aceºtia, pentru cãtotul pute extrem de urât a oportunismde cea mai slabã facturã! Pe noi nepãcãliþi voi cu ºmecherii nemþeºtiieftine? Lãsaþi-o jos, cã þipã de durere! * De când cu scandalurile sexualedin Biserica Ortodoxã Românã, lumeaa cam uitat de Kovesi, de Uncheºelu,de Portocalã, ºi se desfatã cu ceea ceapare de sub diferite sutane în chip de...piei, drace! O fi bine, dragã Binomule(Trinomule etc.), o fi bine? O altãîntrebare ar fi câte din tot mainumeroasele scandaluri sexuale cupreoþi, cãlugãri, sfinþi pãrinþi, maici,etc. vor rãmâne în picioare dupã ce estede acoperit în politicã, Justiþie ºiservicii va fi acoperit? Ei?!

Bibicul (p.cf. Eugen Mãicãneanu)

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 7

Vicepreºedintele PNL,Virgil Popescu a declarat cãliberalii intenþioneazã sãmodifice legislaþia, astfel încâtcompaniile care obþin contractedin bani publici sã nu mai aibãacþiuni la purtãtor. Totodatã, vicepreºedinteleComisiei pentru industrii dinCamera Deputaþilor, le-atransmis IMM-iºtilor la 25 de anide la înfiinþarea CNIMMPR, cãîºi doreºte un mediu de afaceripredictibil ºi stabil ºi cã PartidulNaþional Liberal pregãteºte olege care sã demaºte firmele detipul Tel Drum.„La 1 septembrie, vom iniþia o

modificare legislativã cu privire la Legea achiziþiilor publice, în sensul cãvrem ca firmele care participã sã aibã acþionariatul transparent, fiindcã nue normal sã ne trezim cu societãþi cu acþiuni la purtãtor, care vin sã fieabonate la banii publici. Asta o vom face sigur (colegii mei care lucreazãla ea se apropie de final) ºi o vom pune în dezbatere publicã, sã o vadãtoatã lumea ºi sã-ºi spunã pãrerea, nu sã venim cu ea direct, cum facePSD-ul. Apoi, eu ºtiu cã este o directivã care se dezbate în ParlamentulEuropean, prin care acþiunile la purtãtor ale firmelor sã fie limitate lamaximum 10%, astfel încât vrem sã modificãm ºi Legea societãþilorcomerciale vizavi de acest lucru. Este normal sã ºtii care sunt acþionariiunei firme. Regula transparenþei ºi a bunei guvernãri corporatiste nu credcã te lasã sã schimbi acþionariatul de pe o zi pe alta, cum se întâmplã cândai acþiuni la purtãtor”, a explicat deputatul PNL.

În timp ce unele partideneparlamentare mehedinþene faceforturi, în limita posibilitãþilor de caredispun, pentru a se face vizibile, alteledau impresia cã nu au forþa necesarãpentru a reveni. O radiografie a sceneipolitice mehedinþene aratã cãpotenþialul politic, dar ºi electoral alacestora este insuficient pentru aemite pretenþii în perspectivaviitoarelor alegeri locale. Existã,evident, douã categorii de partideaflate în aceastã situaþie: unele carede ani buni nu au mai avutreprezentare în administraþia publicãjudeþeanã ºi municipalãseverineanã, iar altele care, deºi auavut, par sã-ºi fi pierdut suportulelectoral pentru a reveni. Am asistatºi la unele partide care de-al lungultimpului au dispãrut definitiv, cu toatecã aveau atât organizaþii puternice,dar ºi consilieri judeþeni sau locali.Dintre partidele existente în prezent,PRM Mehedinþi pare cel maidefavorizat în actuala conjuncturãpoliticã. Practic, acest partid s-aprãbuºit o datã cu ultimele scrutinurielectorale, locale ºi parlamentare,rezultate care au fãcut ca formaþiuneasã aibã de suferit atât în ceea cepriveºte performanþele electorale, darºi la nivelul imaginii. De atuncipartidul a intrat într-un declin evident,nemaiavând resurse interne pentrua reveni. Modificãrile survenite lanivelul conducerii din ultimul timpnu au condus, nici pe departe, lareformarea partidului, fie princooptarea unor oameni apreciaþi, fieprin activitate, înþeleasã la nivelulmesajului politic transmisalegãtorilor. Mai mult, peremiºtiimehedinþeni nu dau senzaþia cã auadoptat o altã strategie electoralãastfel încât sã poatã reveni în prim-planul vieþii politice locale. Dincoloînsã de acest aspect, este limpede cãPRM Mehedinþi nu mai are aceeaºiimagine la nivelul judeþului, cãmesajul sãu naþionalist nu mai esteperceput acum aºa cum era în urmãcu mulþi ani. Însã, cu toate acestea, Mircea Popescu

Biroul de presã

Irinel Marinescu,un preºedinte formal înfruntea PRM Mehedinþi

Liberalii intenþioneazã sãmodifice legislaþia, astfel încât

companiile care obþin contractedin bani publici sã nu mai aibã

acþiuni la purtãtornici cãorganizaþiajudeþeanãa fãcute f o r t u r ipentru aîncerca sãvinã cualtul, multmai pliabilpe nevoileºi aspira-þiile cetãþenilor. PRM Mehedinþiplãteºte astfel tribut mai degrabãincapacitãþii sale de a se reorganizaºi reforma ca filialã politicã.

Un preºedinte absent

De câþiva ani, PRM Mehedinþi estecondus de Irinel Marinescu. Chiardacã s-a produs o schimbare lanivelul conducerii partidului, noulpreºedinte al PRM Mehedinþi nu arelansat nici pe departe partidul ºinu a obþinut niciun rezultat electoralnotabil. Cu fiecare alegeri PRMMehedinþi s-a afundat tot mai multîn anonimat, iar liderul sãu a fost unpreºedinte total absent. PRMMehedinþi nu a propus nicicandidaþi de anvergurã la alegeri,nici nu a manifestat vreo activitatepoliticã susþinutã chiar ºi într-omãsurã mai micã. Alegerile de anultrecut au demonstrat din plinaceastã realitatea, dar ºi prãbuºireapoliticã a PRM Mehedinþi în judeþ.

Un partid devenit istorie

PRM Mehedinþi este mai demultun partid care nu mai conteazã pescena politicã localã. ªi la scrutinullocal de anul trecut aceastãformaþiune politicã a demonstrat cãnu mai are deloc susþinere în rândulalegãtorilor, dar mai ales cã esteincapabil sã renascã. Este cât sepoate de limpede cã PRMMehedinþi este deja istorie, fiind unpartid care nu mai poate emite nicicea mai micã pretenþie de revenireîn politica mehedinþeanã.

Unul din motivele pentrucare Nicuºor Dan a fost prezent înmijlocul oragnizaþiei USRMehedinþi a fost ºi cel privindreferendumul intern care are loc înaceastã perioadã în USR pe temapoziþionãrii partidului asuprainiþiativei de modificare aarticolului 48 din Constituþie. “USR are o dezbatere internã pe temadefinirii poziþiei sale faþã dereferendumul pentru familie. Eu credcã rezultatul aceste discuþii este foarteimportant în sensul cã în urma decizieipe care USR o va lua el fie va deveniun partid progresist, fie va rãmâne unpartid umbrelã aºa cum s-a constituit.

urmare din pag. 1Nicuºor Dan: „Eu militez...

Eu militez pentru ca USR sã rãmânãun partid umbrelã pentru cã doar înfelul ãsta aderezi în mai multe categoriiideologice sã poatã sã devinã un partidmare, sã poatã sã devinã pânã laalegerile din 2020 al doilea partid dinRomânia”, a declarat Nicuºor Dan laDrobeta Turnu Severin. sDupã finalizarea referendumului seva organiza un congres pentrualegerea unui nou preºedinte USR, caurmare a demisiei lui Nicuºor Dan. Parlamentarii ºi consilierii USRde la Bucureºti ºi-au prezentatiniþiativele legislative ºi au rãspunsîntrebãrilor celor prezenþi laîntâlnire pe subiecte de interescetãþenesc. Alexia M.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 8

Redactia ART-EMIS Apariþia, în anul 2015, avolumului „Istoria unei trãdãrinaþionale: Tratatul cu Ucraina”, autorprofesorul univ. dr. Tiberiu Tudor,fizician, membru de onoare alAcademiei Oamenilor de ªtiinþã dinRomânia a încercat sã trezeascã larealitate sentimentul de demnitatenaþionalã. Reacþia oficialãromâneascã (dacã mai poate fi vorbade aºa ceva - n.n.) nu s-a ridicatatunci la gravitatea deciziei,dimpotrivã, „operaþiile”EuroMaidanului au „anesteziat” totalorice urmã de trezire la realitate ºi oricereacþie fireascã a demnitãþii naþionale.Astãzi, în scandalul perpetuu dintrepreºedintele de þarã, preºedinþii„partidelor”, alianþelor politice ºi alecele douã camere ale ParlamentuluiRomâniei, un astfel de subiect estemult prea departe de abordare. Pentru a înþelege mai bineîmprejurãrile în care România apierdut teritoriile din componenþaRomâniei Mari, subliniem:- 23 august 1939 - a fost semnat aºa-numitul Pact Molotov-Ribbentrop ºianexele sale secrete;- 26-28 iunie 1940 - U.R.S.S. aînaintat României ultimatumuri în urmacãrora România a abandonat fãrãluptã: Basarabia, nordul Bucovinei ºiþinutul Herþa;- 23 august 1944 - Regele Mihai ºicamarila complotiºtilor a trãdat þara,oferind-o gratuit inamicului în plinconflict militar;- 10 februarie 1947 - Tratatul de pacede la Paris, unde România nu a fostadmisã ca parte cobeligerantã. În plus,„cu o economie distrusã de pe urmarãzboiului, în condiþiile unei secetesevere, România a fost nevoitã sã facãfaþã unor obligaþii economiceîmpovãrãtoare”[1];- 20 mai 1997 a fost ratificat tratatuldintre România ºi Ucraina, prin careerau stabilite graniþele dintre cele douãstate. Fãrã putinþã de tãgadã, actulpoate fi numit Act de Înaltã TrãdareNaþionalã de care se fac vinovate celemai înalte oficialitãþi ale Românieiacelor ani:

Tratatul România-Ucraina ratificat în 1997, un act deÎnaltã Trãdare Naþionalã

- Preºedintele României - EmilConstantinescu;- Preºedintele Senatului României -Petre Roman;- Ministrul Afacerilor Externe - AdrianSeverin;- Prim ministrul României(concomitant ºi Primar al Capitalei) -Victor Ciorbea. Prin semnarea ºi ratificarea TratatuluiRomânia-Ucraina, România arenunþat la teritoriile sale, depãºindchiar prevederile Tratatului impus cuforþa de cãtre Aliaþi. Ne aflãm în Anno Domini 2017, înajunul Centenarului Marii Uniri din1918 ºi o privire înapoi ne poate aduceaminte cã la 77 de ani dupãabandonarea fãrã luptã a teritoriilorromâneºti, consecinþã aultimatumurilor sovietice din 26-28iunie 1940 - ºi la 70 de ani dupãdiscreþionarele impuneri ale injustuluiTratat de Pace de la Paris, Româniasângereazã neîntregitã, iar Trãdarea deþarã se aflã ridicatã la rang de Politicãde Stat. Cineva trebuie sã fie tras larãspundere pentru faptele comise, darcine s-o facã ? Într-o dezbatere publicãam amintit auditoriului cã Românianu a denunþat niciodatã prevederilelovite de nulitate ab iniþio alecriminalului Pact Ribbentrop-Molotov ºi anexele sale. Þãrile Baltice,Polonia, au fãcut-o. Chiar dacãfrontierele statelor participante la celde-Al Doilea Rãzboi Mondial au fost„þintuite” cu piroanele anului 1947,asta nu înseamnã cã nu pot fi revizuitesub un „arbitraj” juridic internaþional.

Motivaþia a oferit-o însuºi unul dintreprotagoniºtii învingãtorilor, participantla lucrãrile Tratatului de Pace de laParis: „Istoria nu cunoaºte pânã înprezent vreun caz în care, în urmã unuirãzboi purtat « pe viaþã ºi pe moarte »,încheiat cu victoria clarã a unei tabereºi capitularea necondiþionatã aceleilalte, a învinºilor, primii -învingãtorii - sã critice rezultatele pãciipe care ei au dictat-o. ªi totuºi, la puþintimp dupã ce, la 10 februarie 1947, laParis fuseserã semnate tratatele depace cu Italia, România, Ungaria,Bulgaria ºi Finlanda, unul dintreînvingãtori criticã climatul ºimodalitãþile în care fuseserã luatemulte dintre hotãrârile înscrise întratate. Nu era un învingãtor oarecare,ci chiar un participant important laluarea ºi impunerea deciziilor: JamesByrnes, secretarul de stat înadministraþia americanã din anii1945-1947, care participase personalla luarea deciziilor înscrise în tratatelede pace. Acesta a declarat ulterior:«Ziua de 10 februarie a fostrezultatul unei lungi ºi plictisitoareserii de conferinþe, reuniuni, discuþiicontradictorii, care s-au derulat într-un climat cu totul altul decât celcordial, întrerupt de continuesuspiciuni nejustificate care au fãcuto atmosfera apãsãtoare ºi auîmpiedicat cã bunele intenþii iniþialesã prevaleze». În continuare, JamesByrnes avertiza cã«evenimentul cares-a realizat la 10 februarie ar puteaavea o influenþã tragicã asupraviitorului lumii», atrãgând atenþia cã«tratatele de la Paris nu sunt altcevadecât preludiul unor alte catastrofe».ªi, pentru a îndrepta lucrurile-opinasecretarul de stat american-, «nutrebuie sã se întârzie [cu revizuireatratatelor - n.n.]; dacã ocazia seprezintã, trebuie profitat - dacã eanu apare, atunci trebuieprovocatã»”[2]. Dacã tot suntemcolonie americanã, U.E.-istã, a NoiiOrdini Mondiale sau Dumnezeumai ºtie a cui, de ce mai marii þãriinu folosesc acest „avantaj”.Rãspunsul e simplu ºi crud: nu sevrea ! (Ion Mãldãrescu).

Poporul Român cere denunþareaTratatului cu Ucraina! La „indicaþiile preþioase” ale lui SilviuBrucan, teritoriile patriei-mamã au fostcedate pentru ca România sã fie primitãîn N.A.T.O. România a fost acceptatãabia dupã ºapte ani de la comitereacrimei de Înaltã Trãdare Naþionalã(ratificarea tratatului); etapele principales-au derulat astfel:- la 3 mai 1997, avut loc la Kievsemnarea tratatului cu privire la„Relaþiile de bunã vecinãtate ºicooperare dintre România ºi Ucraina”,de cãtre miniºtrii de externe ai celordouã þãri;- la 2 iunie 1997 preºedinþii celor douãþãri au semnat tratatul la Neptun;- la 14 iulie 1997 a apãrut Legea 129,de ratificare a acestui tratat. Prin acest tratat, Româniarecunoºtea dreptul de succesiuneal Republicii Ucraina asupra unorteritorii româneºti integrate anterior,prin forþã, în fosta Uniune Sovieticã.Semnarea tratatului a fost „motivatã”ca fiind una dintre condiþiile puseRomâniei pentru a fi acceptatã înN.A.T.O. Practic, Ratificarea Tratatuluicu Ucraina s-a produs într-un fel de„discreþie” politicã, pe care acum,actorii scenei politice de atunci nuo mai recunosc. În Ucraina sunt înregistraþi oficialpeste 400.000 de cetãþeni de etnieromânã. Aproape 128.000 locuiescîn regiunea Odessa, în Basarabia deSud. Când îºi poate încetavalabilitatea acest tratat ConformArticolului 27? „Prezentul Tratat seîncheie pe termen de 10 ani.Valabilitatea lui se prelungeºteautomat pe perioade de câte cinciani, dacã nici una din pãrþilecontractante nu va încunoºtiinþa înscris cealaltã parte despre intenþiade a-l denunþa, cu cel puþin un anînaintea expirãri perioadei devalabilitate respective”. Deºi criticatvehement Tratatul nu a fost denunþatpânã astãzi de partea Românã.Poporul Român cere denunþareaTratatului cu Ucraina, ca fiind untratat de înaltã trãdare![1] https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/spolierea-romaniei-la-tratatul-de-pace-de-la-paris

[2] ibidem.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 9

Politicienii nu au luat încãvacanþã ºi încã se negociazã din greusoarta românilor. Este vorba de nivelulde trai al acestora. Liviu Dragnea,premierul de facto al þãrii nu ºtie cumsã o scoatã vie la capãt. Þara. De eaeste vorba. Mai sunt ºi promisiunilefãcute la ultimele alegeri parlamentareºi fundamentate pe programul deguvernare conceput de strategul PSD,bãiatul cu tablourile sau de specialiºtiiisraelieni ai lui Liviu Dragnea. A maipicat ºi bombonica legatã de amintirilelui Liviu Dragnea în Brazilia saucombinaþiile cu Tel Drum. Românii o duc greu, indiferent decât de cât de multe procente li seadaugã la leafã sau la pensie de cãtreguvernanþi. Orice ai face pare cã înRomânia nu funcþioneazã.Românaºii pot face foarte uºorcomparaþia cu situaþia din þãrilevecine ºi nu cred cã o sã gãseascão þarã cu autostrãzi ºi drumuri maiproaste decât þara noastrã. De fapt,care autostrãzi, pentru cã Românianu cred cã a ajuns pânã acum la omie de kilometri de autostradã. Poatedacã îi ia la numãrat pe cei dinBulgaria ºi pe cei din Albania. Pânãºi Albania are drumuri mai bunedecât ale noastre. Guvernanþii nu au

ªtefan Bãeºiu

Asta ar trebui sã facã guvernanþiiniciun fel de idee în ceea ce priveºteadministrarea þãrii ºi oferirea unuicadru de dezvoltare durabilã ºigeneroasã. Nu existã niciun planserios de dezvoltare a þãrii, în sensulca statul sã realizeze acele investiþiiîn infrastructurã care sã reprezinteun motor pentru economia statuluiºi un impuls pentru ceilalþiinvestitori. Liberalismul clasicvorbeºte despre o intervenþieminimã a statului în economie. Sãnu mai vorbim de modul în care s-adezvoltat capitalismul în România.Orice libertate economicã trebuie sãfie atent cântãritã de cãtreadministratorii statului ºi cel puþinla nivel teoretic orice decizii ºipolitici publice trebuie sã aibe învedere bunãstarea omului, acetãþeanului. Este însã din ce în cemai greu într-o economie dominatãde corporaþii. Unele dintre acesteaau ajuns sã fie mai puternice decâtmulte þãri ale planetei ºi sã aibe maimulþi bani decât multe PIB-uri aleunor state ale lumii ºi chiar dinEuropa. Ce facem cu cetãþeanul?Pare sfâºiat între politicile incoerenteale statului ºi interesele mercantileale marilor companii. Cu toate acestea, în statele vestice, cel

puþin în Europa, cetãþeanul pare sã fieîn continuare elementul central alpoliticilor publice. Uneori, marilecompanii mai sunt ºi amendate, deºinu trebuie sã fim naivi. Sã ne gândim lagiganþii din industriaauto, de armament,e n e r g e t i c ã ,farmaceuticã sau deretail. România pareo frunzã în vânt în faþanoilor provocãri aleanilor pe care îi trãimºi pe care probabilcã îi vom mai trãide acum încolo. Vorbeam defaptul cã în multe state occidentalestatul este în continuare principalulinvestitor din economie ºi ordonatoral politicilor care reglementeazãdezvoltarea economicã sãnãtoasã. Sãne gândim numai la marile companiienergetice care au pãtruns pe piaþadin România ºi care au acaparatutilitãþile. Sunt cele mai sigureactivitãþi generatoare de venit.România a fost feliatã între mai multeþãri, din acest punct de vedere:Austria, în domeniul petrolului,Franþa, Italia, Cehia ºi alte state îndomeniul gazelor ºi energiei electrice. România are câteva þinte extrem desimple pe care ar trebui sã le atingã,desigur în interiorul angajamentelorpe care ºi le-a asumat ca stat

membru al Uniunii Europene.Indiferent de cât de multe procentear apãrea la pensii ºi la salariiacestea nu vor elimina problemelestructurale.

De exemplu, în agriculturã nu vomputea face treabã, dacã nu vom punepeste tot la punct irigaþiile. Nu vomputea face treabã în mai niciundomeniu, dacã nu ne vom apucaserios de construit autostrãzi ºidrumuri serioase. De asemenea,avem nevoie de o cadru care sãstimuleze dezvoltarea infrastructuriide pe litoral. Nu în ultimul rând, celemai mari eforturi vor trebui sã fiefãcute pentru a moderniza sistemulde educaþie ºi cercetarea. Pentru aavea un viitor cei mai mulþi bani trebuieinvestiþi în educaþie. Apoi statul trebuiesã se dezvolte în mod corect pentru aputea sã îi þinã pe români în þarã. Camasta ar trebui sã facã guvernanþii.

anun

þ

Companie multinaþionalã de asigurãri desãnãtate ºi pensii private, lider de piaþã, recruteazãdouã persoane pentru poziþia de manager înAgenþia Drobeta Turnu Severin.Se oferã training gratuit ºi beneficii extrasalariale.Trimiteþi CV la adresa:glisca_gheorghita@yahoo.com

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 10

A devenit o adevãratã modã ca toatãlumea sã se preocupe de condiþiile de viaþã aledeþinuþilor. Asta, dupã ce unii s-au plâns pe laCEDO de viaþa grea pe care o au în penitenciare,iar România este acum obligatã sã creeze condiþiibune, sã facã noi penitenciare etc. Nimeni, însã, nu se întreabã cum lucreazãoamenii angajaþi acolo, în penitenciar. Cu ceprobleme se confruntã, cum îºi riscã viaþa zilnicºi cum îºi desfãºoarã ei, de fapt, activitatea. Asta pentru cã nu s-au plâns. Cel puþin, pânãacum. A fost nevoie sã aparã un incident (undeþinut a atacat un gardian), pentru ca problemeledin Penitenciarul Giurgiu sã iasã la suprafaþã. Iar aceste probleme nu sunt deloc puþine ºinici uºoare. Este concluzia desprinsã dinîntâlnirea pe care deputatul Alexandru Andrei,în calitate de membru al Comisiei de Apãraredin Camera Deputaþilor a avut-o luni cureprezentanþii sindicatului ºi cei ai conduceriidin Penitenciarul Giurgiu, o întâlnire la care aparticipat ºi directorul adjunct al ANP, cms. ºefRãzvan Coþofanã (care nu este strãin deactivitatea din Penitenciarul Giurgiu, pentru cãa condus, în trecut, aceastã unitate). Cea mai gravã problemã, este, fãrã îndoialã,

deficitul de personal. ªi asta este o problemã ceþine, de fapt, de sistem. Asta pentru cã, potrivit uneihotãrâri de guvern ce reglementeazã acest aspect,la nivel naþional sunt aprobate 15.000 de posturi, încondiþiile în care necesarul ar fi de 20.000. La Giurgiu, unde funcþioneazã, dupã cumse ºtie, un penitenciar de maximã siguranþã,ar trebui, conform normativelor pentru acestgen de unitate, sã fie 625 de angajaþi. Statulconþine 479 de posturi, iar dintre acestea,efectiv, sunt ocupate 413. Cea mai gravã situaþie este în sectorul operativ,acolo unde, teoretic, ar trebui sã existe un gardianla 3 deþinuþi. Adicã, la cei 1.200 de deþinuþi de laGiurgiu, ar trebui sã fie 400 de gardieni. Practic,numãrul acestora este de doar 240. Asta înseamnã cã, de regulã, un singur angajatsupravegheazã 130 de deþinuþi, iar deþinuþii de laGiurgiu nu sunt încarceraþi pentru infracþiuni„uºoare” ºi, în plus, mulþi dintre ei au uncomportament violent, alþii suferã de afecþiunipsihice, ceea ce face din munca gardienilor deaici o adevãratã „ruletã ruseascã” cu propria viaþã. De altfel, Penitenciarul Giurgiu este cea maidificilã unitate din sistemul penitenciar dinRomânia, þinând cont de faptul cã aici sunt

încarceraþi 1/3 din condamnaþii peviaþã ºi un sfert din cei în condiþii demaximã siguranþã. În aceste condiþii, principala solicitarea angajaþilor de la Penitenciarul Giurgiueste reducerea urgentã a deficitului depersonal. Ei spun cã, în primã „urgenþã”ar mai fi nevoie de încã cel puþin 70 deangajaþi (numãr care , oricum, nuajunge la l imitele stabili te denormativele în vigoare). Numai cã ºi aici apar probleme: chiardacã mâine s-ar organiza concursuripentru angajarea acestor oameni, armai dura cel puþin un an pânã cândaceºtia ar urma sã „intre în pâine”,efectiv, timp în care numãrul angajaþilorscade constant, pentru cã încep sã iasãla pensie actualii angajaþi. De altfel, din cauza lipseipersonalului, acum, sunt sute de oresuplimentare nerecuperate ºi sute dezile de concediu de odihnãneefectuate de angajaþii unitãþii. Un argument în plus pentrusolicitarea angajaþilor din Penitenciareste ºi construcþia celor douã noisecþii – care vor fi gata probabilundeva, în decembrie – unde vor fiaduºi alþi 200 de deþinuþi, de care seva ocupa acelaºi personal ca cel dinprezent, pentru cã nu s-au prevãzutposturi noi pentru cele douã secþii. Revenind la riscurile pe care ºi leasumã, zilnic, angajaþii dinpenitenciar, nu este de neglijat nicinumãrul de 45 de deþinuþi bolnavi deSIDA, care oricând pot deveni oameninþare la adresa vieþii gardienilor,dar ºi a familiilor acestora.

Aºadar, deficitul de personal este ceea ce îi „doare”cel mai mult pe oamenii din Penitenciarul Giurgiu.Însã nu este ºi singura problemã. Ei se plâng ºi delipsa mijloacelor de transport pentru deþinuþi – auo singurã autospecialã, dar ºi de alte neajunsuri, ceþin strict de activitatea din penitenciar, cum ar filipsa unui sistem de supraveghere video. Pânã la lipsa acestor dotãri, însã, o altãproblemã gravã iese la ivealã: lipsa apei potabile!În special pe timp de varã, atunci când consumuleste mare, Penitenciarul fiind la capãt de coloanã,sunt perioade în care aici nu mai ajunge apa. Asta,în condiþiile în care Penitenciarul consumã camcât un cartier de locuinþe, iar factura lunarã seridicã la circa 1,5 miliarde lei! Prezenþa reprezentanþilor conducerii ANP ladiscuþiile de luni a fost beneficã, pentru cã s-aputut purta un dialog direct ºi deschis: ce sepoate face, concret, pentru rezolvarea acestorprobleme, iar deputatul Alexandru Andrei aprecizat, la finalul întâlnirii, cã, în primã fazã –fiind vacanþã parlamentarã – va solicita oîntrevedere cu ministrul Justiþiei pentru a-iprezenta, pe larg, toate aceste probleme, urmândca, dacã acest demers nu va avea finalitate, sãfacã o interpelare în Camera Deputaþilor, laînceputul noii sesiuni parlamentare. De asemenea, deputatul giurgiuvean a promiscã va reveni la Penitenciarul Giurgiu împreunãcu colegii sãi din Comisia de Apãrare, pentruca ºi aceºtia sã ia contact direct cu toate acesteprobleme, astfel încât, atunci când se va dezbatebugetul pe anul viitor, sã ºtie exact ce necesitãþiare Penitenciarul Giurgiu”.

Sursã: Giurgiu News, preluatã de FSANPCu stimã,

Mihai BãrbulescuPreºedinte Sindicat Danubius-Drobeta

Cum lucreazã oamenii angajaþi în penitenciar, cu ce probleme se confruntã,cum îºi riscã viaþa zilnic ºi cum îºi desfãºoarã ei, de fapt, activitatea

2. La ora 13,00, prefectul judeþului împreunãcu domnul Aladin GEORGESCU – preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, au participat lavideoconferinþa cu tema, campania de vaccinareantirujeolicã, organizatã de cãtre ministrulAfacerilor Interne, doamna Carmen DanielaDAN, împreunã cu ministrul Sãnãtãþii, domnulFlorian – Dorel BODOG. La videoconferinþã au mai luat partereprezentanþii instituþiilor cu rol de asigurare asãnãtãþii populaþiei din judeþul Mehedinþi. În urma mãsurilor trasate de cãtre cei doi miniºtri,reprezentantul Guvernului în teritoriu, domnulNicolae DRÃGHIEA a luat decizia constituirii prinordin al prefectului, a unei comisii judeþene caresã aibã ca atribuþii principale informarea ºiatragerea populaþiei în activitãþi de educaþiepro-vaccinare,

Activitãþi care au vizat elevii ºicopii mehedinþeni...

urmare din pag. 5

Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 11

PERIPLUL UNUI LÃCAª DE CULT ªI MONUMENT:„SFÂNTA TREIME” DE LA CERNEÞI ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST(2)

CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR

prof. dr. Tudor RãþoiRãspunsul capului Bisericii

Ortodoxe Române a venit relativrepede, fiind trimis la 16 septembrie1969. Patriarhul Justinian apreciaelogios grija autoritãþilor pentrurestaurarea ºi buna conservare atuturor monumentelor cernãþene, îngeneral, ºi pentru „Sfânta Treime”, înspecial, fiind de acord cã ar fi fostpeste puterile parohiei locale sãîngrijeascã, sã repare, sã restaurezeºi sã pãstreze în bunã stare biserica,iar Mitropolia Olteniei avea angajatefondurile pe mai mulþi ani înreconstruirea bisericilor din sateleafectate de lucrãrile de la Porþile deFier I. Patriarhia îºi declina, însã,puterea de a hotãrî asupra cedãriisolicitate de autoritãþile judeþenemehedinþene, recomandând, totuºi,Î.P.S. Firmilian, Arhiepiscop alCraiovei ºi Mitropolit al Olteniei, „sãbinevoiascã a-ºi da aprobarea pentrucele solicitate de Consiliul PopularJudeþean Mehedinþi, Comitetulexecutiv, prin adresa nr. 15166 din16 august 1969” ºi, în înþelegere cuconducãtorii acestei instituþii, „sãstabileascã modalitatea de a nu fidezafectatã cu totul cultului biserica-monument în cauzã, ci sã continue ase sãvârºi în ea cel puþin serviciilereligioase la sãrbãtorirea hramului ºila unele din marile praznicebisericeºti”. Patriarhul era încredinþatcã Î.P.S. Firmilian va face toatediligenþele spre a rezolva situaþiabisericii în timp util, astfel încât sã sepoatã trece la executarea lucrãrilor derestaurare în anul 1970. Faptul cã la 16 septembrie 1969Patriarhia lãsa cedarea pe seamaMitropoliei Olteniei pare bizar,deoarece aceasta din urmã îºi fãcusecunoscut acest acord încã de maiînainte, în februarie 1968. La 14februarie, Protoieria raionului TurnuSeverin înaintase Muzeului Porþile deFier Ordinul Sf. Arhiepiscopii aCraiovei nr. 1734 din 12 februarie1968 în care se spunea cã „Laraportul nr. 101/1968, însoþit deraportul nr. 3/1968 ale ParohieiCerneþi, precum ºi la adresa nr. 1152/1968 a Muzeului Regiunii Porþilor de

Fier”, „I.P.S. Mitropolit a pusurmãtoarea rezoluþie: 1. Suntem de acord cu restaurareade cãtre Muzeul Regiunii Porþile deFier a bisericii „Sf. Treime” din satulCerneþi, conform aprobãrilor legaleale forurilor respective. De asemenea,ca obiectele din inventarul aceleibiserici, precum ºi cele ce se vor gãsicu prilejul restaurãrii sã formezeconþinutul unui muzeu al aceleibiserici fãrã putinþã de întreþinere. 2. În ceea ce priveºte destinaþia,biserica îºi pãstreazã caracterul sãu deinstituþie religioasã, afectatã cultuluiconform Statutului ºiRegulamentelorB.O.R. ºi legilor patrimoniale învigoare, funcþionalitatea ei putândfi reglementatã de Sf. Mitropolie,dupã restaurare”. Nu e lipsit de importanþã cã, pedocumentul de mai sus, primit în 14februarie 1968, directorul MuzeuluiPorþilor de Fier, Miºu Davidescu, arezoluþionat: „Nu suntem de acord cucondiþiile puse de Mitropolie”. Aiciîºi poate gãsi explicaþie gestulPatriarhului Justinian de a lãsadecizia pe seama ArhiepiscopieiCraiovei. Faþã de aceastã decizie,rãspunsul Patriarhului reprezenta unacord întãritor, o identitate de vedericu Mitropolitul Firmilian în privinþapãstrãrii destinaþiei principale abisericii, o identitate care în 1969 secuvenea reafirmatã, de vreme ce, caentitate laicã, muzeul nu agreaconservarea statutului bisericii deinstituþie religioasã. Timp de câþiva ani dupã acesteexprimãri de poziþii ale pãrþilorimplicate în chestiune nu auintervenit noutãþi semnificative. Abiaîn octombrie 1973 s-a profilat oschimbare de nuanþã în poziþiaBisericii, fiindcã la 30 octombrie acelan, Comitetul executiv al ConsiliuluiPopular al judeþului Mehedinþiinforma Departamentul Cultelor cã„Mitropolia Olteniei, prin Înalt PreaSfinþia sa Mitropolitul Teoctist”, era„de acord sã transfere biserica Sf.Treime din Cerneþi din proprietateaParohiei Banoviþa în proprietateaConsiliului Popular judeþeanMehedinþi”, cu condiþia ca transferul

sã fie avizat de Departament. Înconsecinþã, se solicita acest aviz,þinând cont cã biserica era „unimportant monument istoric ºigãsindu-se într-o stare avansatã dedegradare”, rezolvarea în termenscurt a formalitãþilor „daposibilitatea de a comandadocumentaþia de restaurare amonumentului” chiar în anul 1973. Asupra detaliilor transferului, e desemnalat cã, deºi la 30 octombrie 1973acesta nu pãrea sã fie o certitudine,fiind condiþionat de avizulDepartamentului Cultelor, douãsãptãmâni mai devreme, la 15octombrie 1973, pentruvicepreºedintele Consiliului Popular aljudeþului Mehedinþi, Ilie Matei, el searãta ca un fapt indiscutabil. La datarespectivã, în numele administraþieijudeþene, demnitarul menþionatinforma Direcþia MonumentelorIstorice ºi de Artã, personal pedirectorul acesteia, conf. univ. dr.Vasile Drãguþ, cã, urmare a înþelegeriidintre preºedintele Consiliului Popularal judeþului Mehedinþi, IulianPloºtinaru, ºi Înalt Prea Sfinþia SaTeoctist, Mitropolitul Olteniei,„monumentul istoric ºi de arhitecturã„Sf. Treime” din satul Cerneþi, comunaªimian, judeþul Mehedinþi, a trecut dinproprietatea bisericii ortodoxe înproprietatea Consiliului Popular aljudeþului Mehedinþi. Formalitãþile de predare-primire s-auefectuat în ziua de 6 octombrie 1973". Se adãuga, totodatã, cã, întrucâtmonumentul se afla într-o stareavansatã de degradare iar lucrãrile derestaurare cereau specialiºti de înaltãcalificare în domeniu, judeþul aveanevoie de sprijin în aceastã materie,pentru întocmirea proiectului derestaurare a monumentului, sens încare Vasile Drãguþ era rugat sã deaajutorul cuvenit din partea direcþiei pecare o conducea. Raportatã la etapele fireºti aletransferului, cele semnalate devicepreºedintele Consiliului popularjudeþean aratã un arbitrariu ºi o grabãsuspectã prin care a avut loc preluarea„Sf. Treimi”. Un voluntarism ºi un„entuziasm” exacerbat venind

probabil în primul rând din parteaMuzeului Porþile de Fier ºi aconducerii acestuia au fãcut capredarea-preluarea sã preceadãformalitãþile legale. AcordulDepartamentului Cultelor menþionatmai sus drept condiþie a transferuluia venit, e adevãrat, dar el a fostcomunicat prim-vicepreºedinteluiConsiliului popular judeþean, IonAlbuleþu, la 15 noiembrie 1973. Maimult decât atât, acest acord nuînsemna o „capitularenecondiþionatã” din partea Bisericii înfaþa instituþiilor laice ale statului, ci,dimpotrivã, un transfer cu clauzã: „curespectarea condiþiilor puse de cult,în sensul ca la marile sãrbãtoriortodoxe – de ziua hramului, laCrãciun ºi la Paºti – aceasta sã-ºipoatã oficia serviciul religios”. În 16 noiembrie 1973, Ion Albuleþuîl însãrcina prin rezoluþie pe MiºuDavidescu, directorul Muzeului, sãprocedeze la perfectarea formelor detransfer, însã, dupã cum s-a vãzut dincele relatate de Ilie Matei, schimbulde proprietate avusese deja loc, încãde la 6 octombrie. Tocmai din acestmotiv, în rezoluþia proprie, M.Davidescu nici n-a mai pomenit detransfer, ci deja despre aducereamaterialelor necesare începeriilucrãrilor de restaurare. Era un ordin formal, de altfel, dinpartea directorului muzeului pentrucã aceste lucrãri n-au început atunciºi nici mai târziu. Ca dovadã, la 15august 1974 Direcþia MonumentelorIstorice ºi de Artã avertiza cã, þinândcont de situaþia gravã în care segãsea biserica ºi de faptul cã acumea se afla în proprietatea muzeului,era cazul ca acesta sã ia mãsurilenecesare pentru a o înscrie în planullui de lucru pe anul 1975. D.M.I.A.se angaja, la rândul sãu, sãîntocmeascã proiectul de restaurarea monumentului, considerându-lîncã o datã foarte valoros din punctde vedre istoric, datând din a douajumãtate a secolului XVII ºi având oarhitecturã preþioasã, care îldeosebea de seria monumentelorcontemporane lui.

anunþuriOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 12

SPITALUL ORêENESC BAIA DE ARAMÃCOD FISCAL-4337581JUDEÞUL MEHEDINÞISTR. IULIAN PREDESCU NR. 12TEL./FAX-0252381594tel.0744513456/0786180410/0785236041E-mail:spitalulbaiadearama@yahoo.comNr.1377/17.07.2017

Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã;Judeþul Mehedinþi

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr.

286/2011, cu modificãrile ºi completãrileulterioare,Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþiorganizeazã concurs pentru ocupareaurmãtoarelor funcþii contractuale - POSTURITEMPORAR VACANTE:

1. a. Posturi scoase la concurs:- 1 (unu) post, asistent medical principalgeneralist cu PL, Compartiment prevenireinfecþii nosocomiale-perioadã determinatã 8luni; Pentru participare la concurs candidaþiitrebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:- studii obligatorii: ºcoala postlicealã sanitarãspecialitatea igienã sau ºcoala postlicealãspecialitatea generalist la care se adaugã cursde igienã, curs prevenire infecþii nosocomiale;- certificat de membru OAMGMAMR - vizat2017;- cunoºtinþe de operare calculator – diplomãcurs;- vechime: minim 5 ani (grad principal).- 1 (unu) post, asistent medical generalist custudii superioare - Secþia Pediatrie - perioadãdeterminatã 1 an; Pentru participare la concurs candidaþiitrebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:Studii obligatorii: - ºcoala postlicealã sanitarãspecialitatea generalist studii superioare;- certificat de membru OAMGMAMR - vizat 2017;- vechime: minim 6 luni.1. b. Perioada de depunere a dosarelor deînscriere: 24.07.2017 (ora 800), 28.07.2017,(ora 1600). Proba scrisã: 07.08.2017, ora 900

Interviul: 10.08.2017, ora 900

Taxã de participare la concurs: 50 de lei.Concursul se organizeazã la sediul SpitaluluiOrãºenesc Baia de Aramã, str. Iulian Predescunr. 12, în perioada 07.08.2017 - 10.08.2017.Relaþii suplimentare se pot obþine la sediulSpitalului Orãºenesc Baia de Aramã, BiroulRUNOS, telefon 0252/381594 ºi pe site-ulPrimãriei Baia de Aramã.

Manager, Dr. Bololoi Vasile Claudiu

1. POSTURI VACANTE:1.a -1 ( unu) post, asistent medical principalgeneralist cu PL, Cabinet Medicinã Internã- Ambulatoriu;Pentru participare la concurs candidaþii trebuiesã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:- studii obligatorii: ºcoala postlicealã sanitarãspecialitatea generalist;- certificat de membru OAMGMAMR - vizat 2017;- cunoºtinþe operare calculator – diplomã curs;- vechime: minim 5 ani (grad principal).Perioada de depunere a dosarelor deînscriere: 24.07.2017 - 04.08.2017, ora 1600. Proba scrisã: 16.08.2017, ora 900

Interviul: 22.08.2017, ora 900.

1.b - 1 (unu) post, asistent medical generalistcu PL – masseur - Cabinet RMFB;Pentru participare la concurs candidaþii trebuiesã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:Studii obligatorii: - ºcoala postlicealã sanitarãspecialitatea generalist;- curs masseur;- certificat de membru OAMGMAMR - vizat 2017;- vechime: minim 6 luni.Perioada de depunere a dosarelor de înscriere:24.07.2017 - 04.08.2017, ora 1600. Proba scrisã: 16.08.2017, ora 900

Interviul: 22.08.2017, ora 900

SPITALUL ORêENESC BAIA DE ARAMÃSTR. IULIAN PREDESCU NR. 12COD FISCAL-4337581JUD. MEHEDINÞI

TEL./FAX-0252381594tel.0744513456/0786180410/0785236041E-mail:spitalulbaiadearama@yahoo.comNr. 1378/17.07.2017

2. POSTURI VACANTE:2.a. - 1(unu) post, îngrijitor de curãþenie -Comp. Chirurgie generalã;Pentru participare la concurs candidaþii trebuiesã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:- Studii obligatorii: - ºcoala generalã;- Curs igienã. 2.b. Perioada de depunere a dosarelor deînscriere: 24.07.2017 - 04.08.2017, ora 1600

- Proba scrisã: 16.08.2017, ora 1300;- Interviu: 22.08.2017, ora 1300.2.c. – 1 (unu) post, jurist IA - Serviculadministrativ-achiziþii publice:Concursul se va desfãºura astfel:- diplomã studii universitare juridice;- vechime 6 ani ºi 6 luni în specialitatea absolvitã;- curs expert achiziþii publice. Perioada de depunere a dosarelor deînscriere: 24.07.2017 - 04.08.2017, ora 1600

- Proba scrisã: 16.08.2017, ora 1300;- Interviu: 22.08.2017, ora 1300.Taxã de participare la concurs: 50 de lei. Concursul se organizeazã la sediul SpitaluluiOrãºenesc Baia de Aramã, str. Iulian Predescunr. 12, în perioada 16.08.2017 - 22.08.2017. Relaþii suplimentare se pot obþine la sediulSpitalului Orãºenesc Baia de Aramã, BiroulRUNOS, telefon 0252/381594 ºi pe site-ulPrimãriei Baia de Aramã.

Manager, Dr. Bololoi Vasile Claudiu

Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã; Judeþul Mehedinþi

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþi organizeazã concurs pentru ocuparea

urmãtoarelor funcþii contractuale - POSTURI VACANTE:

ANUNÞ

PRIMÃRIA CORCOVA, cu sediul în localitatea Corcova, str. Principalã,judeþul Mehedinþi organizeazã concurs conform Legii nr. 188/1999, pentruocuparea funcþiei publice de execuþie vacantã, de:

Referent debutant – Compartimentul Registrul Agricol, 1 postConcursul se va desfãºura astfel:

- Proba scrisã în data de 25.08.2017, ora 10.00,- Proba interviu în data de 28.08.2017, ora 10.00.

Pentru participarea la concurs candidaþii trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele condiþii:- studii: medii, absolvite cu diplomã de bacalaureat;- vechime: nu e cazul- sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999.

Candidaþii vor depune dosarele de participare la concurs în termen de 20zile de la publicarea anunþului în Monitorul Oficial, Partea a III-a la sediulPrimãriei Corcova.

Relaþii suplimentare la sediul: compartimentul secretariat, persoanã decontact: Coardã George Marian telefon: 0252/383464.

PRIMAR, DURAC ADAM

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Accentul sãptãmânii este legat de veniturilepe care le obþii dintr-un loc de muncã. Pe de oparte primeºti drepturile salariale, favoruri sauinformaþi i preþioase legate de viitorulcâºtigurilor tale, însã pe de alta, nemulþumiriletale sufleteºti sunt fondate. Este bine sã terezumi la strictul necesar ºi sã laºi planurile deinvestiþii pentru o altã perioadã. Te poþi sfãtuicu persoanele din anturajul apropiat, dar fãrã ale povesti prea multe despre tine ºi intenþiiletale. Foarte importante sunt relaþiile familiale ºiambientul domestic, întrucât se deschide o etapãnouã. Schimbãri de anvergurã în plan amorosºi familial.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Eºti foarte energic la începutul sãptãmânii,fapt pentru care este bine sã te ocupi pe îndeletede planurile tale personale. ªansele de înoiresunt mari ºi cu efecte pe termen lung. Selecteazãprioritãþile ºi urmeazã-le îndeaproape. Este rostde a primi bani sau cadouri dinspre locul demuncã, poate nu atât cât preconizai, dar suficientcât sã-þi rezolvi urgenþele ºi nevoile imediate.Informaþii bune privitoare la salarizare ºi lacondiþiile de muncã. Persoanele din anturajulapropiat îþi sunt alãturi, fie cu discuþii interesantepe teme de larg interes, fie ajutându-te efectivsã-þi rezolvi diverse. Finalul sãptãmânii îþi aducealãturi familia. Un nou început!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Ai nevoie de liniºte ºi de meditaþii interioare,de aceea organizeazã-þi programul, astfel încâtsã te ocupi pe îndelete de tine ºi de nevoile talesufleteºti. Informaþiile obþinute pe cãi mai puþinobiºnuite te vor ajuta sã înþelegi situaþiile în careeºti implicat ºi sã gãseºti soluþii deosebitepentru a ieºi din impas. Te vei simþi mai bine,revenind în mijlocul celorlalþi cu forþe proaspete.Prudenþã ºi rãbdare! Apar cheltuieli neaºteptateºi destul de mari. Este adevãrat cã primeºti bani,cadouri sau favoruri dinspre segmentulprofesional, însã foarte repede cheltuieºti saurisipeºti tot ce primeºti. Schimbãri importanteîn relaþiile cu anturajul apropiat!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Discuþiile cu prietenii ºi acþiunile comune cu uniidintre ei îþi vor deschide sãptãmâna. Cumvapredominã aspectele ciudate, fiind posibil sã tedesprinzi de unii, consideraþi pânã nu demult, dreptprieteni importanþi ºi de neînlocuit. Se recomandãprudenþã vizavi de aceste persoane, deoarece înumbrã au interese meschine. Sãnãtatea estevulnerabilã pe segmentele sistemului respiratorºi pe ficat, ºolduri, coapse, de aceea fii prudentºi îngrijeºte-te corespunzãtor. De evitat, pe câtposibil, consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale. Energia vitalãfluctueazã, la fel ºi stãrile tale sufleteºti, astfel cãai nevoie de odihnã ºi detaºare de cotidian.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Prima parte a sãptãmânii te aduce în prim-planul segmentului socio-profesional. Discuþiicu persoane importante, întâlniri cu reprezentanþiai unor instituþii conexe locului tãu de muncã,un carusel de evenimente dificil uneori deurmãrit ºi înþeles. Alege-þi cuvintele ºi gesturilecu grijã, pentru cã mulþi te vor urmãri cu atenþieºi îþi vor semnala cea mai micã eroare. Vei fisusþinut de prieteni ºi sfãtuitori de nãdejde, maiales de cãtre femei. Totuºi, ascultã-þi ºi voceainterioarã, atunci când ai de luat decizii majorecu efecte pe termen lung. Schimbare deanvergurã în plan personal!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Cu siguranþã îþi vei reevalua unele idei,credinþe ºi planuri de viaþã în prima parte asãptãmânii. Prin discuþiile purtate cu oamenierudiþi sau prin desfãºurarea unor activitãþiculturale ºi intelectuale vei reuºi foarte uºor ºirapid sã renunþi la tipare de gândire învechite ºisã adopþi un alt sistem de valori morale ºispirituale. Demersuri pentru cãlãtorii îndepãrtateºi dialoguri cu persoane din strãinãtate. ªefii ºiautoritãþ ile te vor provoca la explicaþiiprofesionale sau te vor invita la reuniuniimportante. Foarte dinamice sunt relaþiile cuprietenii , fapt pentru care de unii te veidesprinde definitiv.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Este nevoie sã te ocupi de achitarea facturilorºi de relaþiile cu instituþiile financiare. Pe de altãparte se întrezãresc discuþii aprinse cupartenerul de viaþã, rudele sau colaboratorii petema banilor ºi bunurilor administrate în comun.Prudenþã ºi rãbdare! Cãlãtoriile îndepãrtate,studiile pe termen lung ºi perfecþionareanecesarã în domeniul profesional reprezintãsubiecte la care ar fi bine sã te gândeºti peîndelete ºi chiar sã faci demersurile necesarepentru a le materializa. Se contureazã schimbãriprofesionale de anvergurã ºi discuþii importantecu ºefi ºi autoritãþi. Prieteni ºi proiecteprofesionale noi!

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Relaþiile parteneriale depind în aceastãsãptãmânã de banii ºi bunurile administrate ºifolosite în comun. Este posibil sã fii nevoit sãchel tu i eº t i sume impor tan te de ban i pemofturile celor dragi sau pe gafele unui colegde muncã sau ale unui partener de afaceri. Pede altã parte este posibil sã primeºti cadourisau bani dintr-o colaborare. Chiar se potlãmuri bine ºi aspectele privitoare la partaje ºimoºteniri. Sunt posibile dialoguri cu persoaneaf late în strãinãtate sau poþi pleca într-ocãlãtorie mult doritã ºi planificatã cu cevavreme în urmã. Noutãþi profesionale ºi sarcinide lucru de anvergurã!

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãptãmâna debuteazã cu multe treburi derutinã, fie cã te afli acasã, fie la serviciu.Selecteazã prioritãþile, pentru cã organismul esteobosit ºi ar avea nevoie de odihnã sau chiar deîngrijiri de specialitate. Relaþiile partenerialesunt active prin discuþii importante privitoare laacþiunile comune sau la colaborãrile în caredoreºti sã te implici. Financiar se contureazãcheltuieli comune cu alþii. Prudenþã, pentru cãunii vor depune eforturi serioase în sensulobþinerii unor avantaje substanþiale din parteata. Cãlãtorii îndepãrtate, dialoguri cu persoanestrãine, studii!

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Este bine sã te ocupi de persoana iubitã ºide copiii. Se pare cã nemulþumirile sentimentalesunt accentuate, iar discuþiile pe teme vechi setot reiau. Prudenþã ºi rãbdare! La serviciu estemult de lucru, dar se lucreazã cu plãcere. Totuºi,nu forþa nota ºi rezolvã-þi sarcinile de lucrucorect ºi la timp. Sãnãtatea este vulnerabilã, deaceea este bine sã te îngrijeºti corespunzãtor.Aparent este armonie la serviciu, însã în umbrãexistã conflicte mocnite. În relaþiile partenerialese deschide o nouã etapã, mai ales în ceea cepriveºte colaborãrile care vor aduce dividenteîn viitorul apropiat. Se contureazã câºtiguri dela ºi prin alþii.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Este ceva forfotã în plan domestic la începutulsãptãmânii, fiind nevoit sã te ocupi mai mult decele necesare membrilor familiei. Curãþenii,reparaþii, achiziþionãri de bunuri patrimonialesau vânzarea altora care îþi prisosesc. Prudenþãla vânzãri ºi cumpãrãri de orice fel, pentru cãsunt posibile erori de apreciere a preþului sau astãrii bunului respectiv. Sentimental estearmonie, distracþie ºi chiar o perioadã bunã înrelaþia cu persoana iubitã ºi copiii. Activitãþilerecreative ºi hobby-urile le poþi desfãºura cusucces. Sunt posibile divorþul, cãsãtoria,renunþarea la colaborãri vechi, dar ºi implicareaîn altele noi.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Multe discuþii cu persoanele din anturajulapropiat, cãlãtorii pe distanþe scurte, demersuriintelectuale ºi rezolvarea unor chestiunipersonale ºi profesionale. Poþi fi puþin copleºitde iureºul din preajma ta, însã cu puþin efort ºibunãvoinþã vei depãºi totul cu bine. Acasã, înfamilie este armonie, te poþi înþelege bine cumembrii familiei, iar spaþiul de locuit parcã esteceva mai luminos. Organizeazã-þi timpul ºiresursele, astfel încât sã te ocupi suficient ºi deîmbunãtãþirea condiþiilor locative. Relaþiilesentimentale sunt dinamice, iar tensiunileaccentuate. Prudenþã! Fiind orientat mai multspre locul de muncã riºti sã oboseºti ºi sã stricirelaþiile cu cei dragi

OBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

( 20 - 26 iulie 2017)

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017

Retragerea proiectelorprivind taxa de solidaritate ºi aimpozitului pe cifra de afaceri, careau bulversat societatea civilã ºimediul de afaceri românesc, dar ºicreºterea intrãrilor de capital strãin încãutare de titluri de stat sau reducereaaversiunii faþã de risc au fost tot atâteamotive de apreciere pentru leu. Euro a testat în urmã cu circadouã sãptãmâni pragul de 4,59,însã perioada analizatã a debutat cuo medie de 4,5718 lei. La sfârºitulintervalului cursul a fost stabilit la4,5595, iar tranzacþiile s-au realizatîntre 4,558 ºi 4,563 lei, cuînchiderea la 4,558 – 4,561 lei. Cele mai mari riscuri pentru leu,în urmãtoarele sãptãmâni, suntlegate de obstacolele bugetare cucare se va confrunta guvernul PSD-ALDE pentru a asigura îndeplinireapromisiunilor din programul cu carea câºtigat alegerile din iarna trecutã.Pentru a le putea îndeplini pot aparenoi modificãri ale mediului fiscalcare vor bulversa din nou piaþa ºivor deprecia moneda naþionalã. Cursul dolarului american ascãzut de la 4,0069, la debutulintervalului, la 3,9476 lei, la finalulacestuia, minim al ultimelor 11 luni,iar cotaþiile din piaþa valutarã aufluctuat între 3,944 ºi 3,976 lei. Scãderea dolarului a fostprovocatã de eºecul proiectului dereformã a legii asigurãrilormedicale a predecesorului de laCasa Albã, lege cunoscutã ºi subnumele de Obamacare. Dezertareaunor senatori din cadrul majoritãþii

Euro s-a tolãnit la 4,56 leirepublicane a blocat orice iniþiativã. Moneda elveþianã a scãzut pe pieþeinternaþionale la un minim a ultimilormai bine de doi ani, de 1,107 franci/euro. La rândul ei, media a coborâtde la 4,1494 la 4,1250 lei, pentru cala finalul perioadei cursul sã fiestabilit la 4,1343 lei. Perechea euro/dolar a crescut dela 1,1383 la 1,1562 dolari, maximal ultimelor 14 luni. Creºterea euro s-a datorat faptuluicã investitorii nu sunt siguri dacã ºicând va opera Rezerva Federalãamericanã ultima samajorare a dobânzii-cheie, care se situeazãîn prezent la 1 –1,25%/an. La depreciereadolarului, care a atins unminim al ultimelor zeceluni faþã de un coº alprincipalelor valute, aucontribuit, pe lângãeºecul modificãriiObamacare, ºi încetinirearitmului de creºtere ainflaþiei cât ºi cea avânzãrilor cuamãnuntul din SUA.

Pe de altã parte,BCE nu a stabilit un termenpentru sfârºitul achiziþiilor deobligaþiuni, care se ridicã lunarla 60 miliarde euro, pentru apãstra flexibilitatea deciziei încazul în care perspectiveleeconomice s-ar înrãutãþi.Analiza cuprinde perioada 12 – 18iulie.

ANUNÞ LICITAÞIEUAT Butoieºti anunþã licitaþie publicã în vederea închirierii

spaþiului unei suprafeþe de 29,49 mp (trei încãperi) ºi a terenului aferentîn clãdirea fostului magazin sãtesc Buiceºti (fosta Primãrie Buiceºti),pentru desfãºurare activitãþi de comerþ - alimentaþie publicã. Preþul de pornire al licitaþiei este de 150 lei/lunã, termenul de închirierefiind de 1 an. Licitaþia va avea loc în data de 21.08.2017, ora 10.00 la sediul UATButoieºti. Caietul de sarcini ºi relaþii suplimentare la sediul UAT Butoieºti, dincomuna Butoieºti, judeþul Mehedinþi.

Primar, Sãlceanu Gheorghe Valentin

Radu Georgescu

ANUNÞ<<COMUNA CORCOVA anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul <<Construirezid de sprijin localitatea Jirov, com. Corcova, judeþul Mehedinþi>>propus a fi realizat în intravilanul comunei Corcova, judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Mehedinþi, str. Bãile Romane nr. 3 ºi la sediultitularului, în zilele de luni pânã vineri între orele 8-14. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, str. Bãile Romane nr. 3.>>

PRIMAR, DURAC ADAM

Urmare din pag. 1 „În urmãtorii patru ani, judeþul Mehedinþiva fi un ºantier, se va lucra la asfaltãri de uliþe comunale, de drumurijudeþene, de strãzi, cã se vor construi ºcoli, creºe ºi grãdiniþe ºi se vorreabilita cele existente, se vor realiza reþele de alimentare cu apã ºicanalizare”, a mai spus Aladin Georgescu. PNDL reprezintã sursa principalã de finanþare pentru infrastructura localãºi are la bazã principiul conform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuiesã fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sãnãtate,educaþie, apã – canalizare, energie termicã ºi electricã, inclusiv iluminatpublic, transport / drumuri, salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport. Înacest sens, Programul Naþional de Dezvoltare Localã stabileºte cadrul legalpentru implementarea unor proiecte de importanþã naþionalã, care susþindezvoltarea echilibratã a þãrii, fiind structurat pe trei componente:modernizarea satului românesc, regenerarea urbanã a municipiilor ºioraºelor, respectiv infrastructura la nivel judeþean.

Judeþul Mehedinþi a primit fonduri...

Alexia M.

sportOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017 pag. 15

CS Universitatea Craiova adebutat cu dreptul în noul sezon alLigii I. Vinerea trecutã, echipapreluatã, în pauza competiþionalã devarã, de italianul Devis Mangia, aînvins CSM Poli Iaºi, cu scorul de2-0, pe Stadionul Municipal dinDrobeta - Turnu Severin. Golurilepartidei, la care au asistataproximativ 3500 de spectatori, aufost izbutite de Bãluþã (’42) ºi

Gustavo (’50). Sâmbãtã, cu începerede la ora 18:30, CSU Craiova va

Victorie cu Iaºiul, înaºteptarea Milanului

Legitimat la CSM DrobetaTurnu Severin, Adrian-MarianBondoc a cucerit 2 medaliila Campionatul Naþional deatletism pentru juniori III. Pe pista Stadionului“Iolanda Balaº-Soter”, dinBucureºti, elevul pregãtit deMirel Bîrcu s-a impus înproba de 800 m, cu timpul de2:02.89 minute, devansându-l cu aproape 2 secunde peCosmin Adelin Ardelean, dela LPS Banatul Timiºoara.Severineanul Bondoc a fost laun pas de aur ºi la 1500 m,dar i-au lipsit 44 de sutimi de

Atletul Valentin - Dãnuþ Lãpãdat(CSS Drobeta) ºi judoka Ana-Maria Stroe(CSM Drobeta) vor reprezenta Severinul lacea de-a XIV-a ediþie a Festivalului Olimpical Tineretului European (FOTE), care va avealoc în perioada 23-29 iulie, la Gyor. Campionnaþional, luna trecutã, la juniori I, în probade 2000 m obstacole, cu timpul de 6:23.72minute, elevul pregãtit de Marin Istrate sperãsã obþinã în Ungaria un rezultat cât mai bun. “De aproape 2 luni, mã antrenez, împreunãcu lotul naþional, la Siliºtea Snagovului. Sunt

juca, tot la malul Dunãrii, cuConcordia Chiajna, în etapa a II-a aLigii I, urmând ca joi, 27 iulie, peacelaºi stadion, sã primeascã vizitatitratei AC Milan, în manºa-tur aturului al III-lea preliminar din UEFAEuropa League. Pentru acest joc,organizatorii au pus în vânzare biletela urmãtoarele preþuri: 35 lei (peluzaI), 50 lei (peluza a II-a), 65 lei(tribuna a II-a), 80 lei (tribuna I) ºi

200 lei(tribuna 0). ÎnD r o b e t aT u r n uS e v e r i n ,tichetele sevor vinde doarsâmbãtã, între

orele 12:00-18:30, la casa de biletede lângã Stadionul Municipal. Tot

atunci, severinenii pot achiziþionabilete ºi pentru partida cu ConcordiaChiajna, iar preþurile sunt cuprinseîntre 10 lei (peluza I), 20 lei (tribunaa II-a), 25 lei (tribuna I) ºi 70 lei(tribuna 0). “Am jucat bine, þinândcont de faptul cã a fost prima partidãa campionatului. E important cã amdebutat cu dreptul. Trebuie sã

învingem ºi Chiajna, apoi ne vomconcentra doar pe meciul cu ACMilan”, a spus antrenorul Mangia.Acesta nu va mai putea cota peatacantul Andrei Ivan, care s-atransferat, zilele trecute, în prima ligãdin Rusia, la FC Krasnodar, pentrusuma de 3 milioane euro.

Programul etapei a II-a din Liga IVineri, ora 18:30, Sepsi Sf. Gheorghe - Juventus BucureºtiVineri, ora 21:00, ACS Poli Timiºoara - FCSBSâmbãtã, ora 18:30, CSU Craiova - Concordia ChiajnaSâmbãtã, ora 21:00, CFR Cluj - FC Viitorul ConstanþaDuminicã, ora 18:30, FC Voluntari - Astra GiurgiuDuminicã, ora 21:00, Dinamo Bucureºti - FC BotoºaniLuni, ora 21:00, CSM Poli Iaºi - Gaz Metan Mediaº

M. O.

Doi severineni, la FOTE Bondoc, medaliatcu aur ºi argintfoarte bucuros cã am fost

selectat sã reprezint Româniala FOTE ºi sper sã nudezamãgesc. Luna trecutã, laNaþionalele de la Piteºti, amcâºtigat aurul la 2000 mobstacole. Din pãcate, amalergat, practic, de unulsingur, urmãtorul clasatsosind la 6 secunde în urmamea. Va trebui sã scot untimp mult mai bun la Gyor,pentru a prinde podiumul. Eclar cã se va alerga altfel,tempo-ul va fi unul alert,fiindcã pe pistã se vor aflanumai sportivi de valoare”, aspus atletul Lãpãdat. ªi judoka Ana-MariaStroe va încerca sã lupte

pentru o medalie, la Gyor. “De la începutulacestei luni, mã aflu în cantonament cu lotulnaþional, la Poiana Braºov. Din pãcate, amavut unele probleme medicale ºi a trebuitsã iau o pauzã, dar sper într-un rezultat câtmai bun, la FOTE”, a afirmat eleva pregãtitãde Gicu Vasilan ºi Lena Sterea. La Gyor,România va fi reprezentatã de 77 de sportivi,la disciplinele atletism (22 de sportivi), judo(12), nataþie (10), gimnasticã (6), kaiac-canoe (5), tenis de câmp (4), ciclism (3) ºihandbal feminin (15).

secundã pentru atrece linia desosire în faþa luiOscar MathiasKiss (LPS BanatulT i m i º o a r a ,4:18.41 minute). “Puteam devenidublu campionnaþional, dar mi-au lipsit vreo 40de sutimi desecundã. Oricum,

sunt mulþumit de cele douãmedalii ºi de timpii obþinuþi.Am muncit mult ºi sper sã amconstanþã în rezultate. Din pãcate, în Severin nuexistã condiþii optime depregãtire, deoarece StadionulAngelescu nu are o pistãcorespunzãtoare”, a declaratAdi Bondoc. În martie, laCampionatul Naþional deatletism în salã, elevul luiBîrcu cucerea aurul la 1500m, cu timpul de 4:18.36minute, ºi argintul la 800 m,probã pe care o încheia în2:09.61 minute.

M. O. M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 20 - 26.07. 2017pag. 16

pamflet

Cãldurã mare, mã fraþilor,cetitori de Obiectiv, nãduºim pãnãnu mai putem. Da sã zicem cã astae partea bunã, cã am puteaeconomisi niscaiva cãldurã pentruiarna ce urmeazã, asta ca sã nu avemdiscuþii din octombrie încolo. Da a mai mare problemã e apa caldã,care trebuie fãrã discuþii rezolvatã, nude alta da al lu’ Zbanghiu ºi-a dat dejaun rând de piele jos, di la atâta scãrpinat.Acuma trebe sã vedem ce sã maiîntâmplã cu afacerea termoficãrii de tipPlayboy, cã atuncea când vã spuneaSucã ce ºi cum, ierau unii care visaucai verzi pe pereþi. Pãi una e cãldurasoarelui pe iaht ºi alta e cãldura de pincaloriferele severinenilor. ªi nu prea sãaseamãnã una cu alta. Mã nepoate, trecui zilele astea peMareºal Averescu ºi vãzui lumepuhoi, adunatã lângã o maºinã. Mãzic, o fi nevoie de vreun ajutor, ceva,i-o fi venit omului rãu, aºa cã mãapropiai ºi, ce sã vezi? Rãmãsasãºoferu pe dinafarã, maºina în mijlocutraficului ºi toatã lumea îºi detea cupãrerea, cum sã rezolve problema.Numai Sucã rãmãsasã vara trecutãîn porumbar, cã alerga dupãºoareci ºi lovisã zãvoru di la intrare.L-am scos dupe douã zile, dinboabe, cã nerodu de plictisealã sãapucase sã cureþe porumbu. Facem ce facem ºi ne întoarcem lanea Daea, în perioada asta, cã dacã totavem ministru de soi agricol, musaisã avem ºi recolte pe mãsurã. Pã da,cã sã dusã nea Daea pi la Cãlãraºi, pila o fermã, vãzu grâul unui fermier ºi-i trasã o producþie record, dupe ochi,de fro 6 tone la hectar. ªi ce sã vezi, cã nea Mãrin

Sucã ºi nãduºeala, turismu blocat al Mehedinþiului, producþiilelu nea Daea ºi Formula 1 de pe strãzile Severinului

scoasã fermieru pe puþin decâtestimarea lu’ nea Daea, deºi puþini arfi zis cã e posibil aºa ceva. Mã fraþilor, da tot vorbim de turism,de atracþii, de circuite, da lainfrastructurã suntem praf. Pã întreOrºova ºi Severin sã lucreazã pi ladouã poduri de amar de vreme ºi pãnãsã sã facã verde la semafor, sã lungeºtecoada pãnã ajunge la hidrocentralã. Pãsã tot fii turist la semafor, de nici cã temai întorci, în aºa condiþii. Cã în restSeverinu sã vede în trecere. În trecereavapoarelor pe Dunãre. Cã pe strãzile Severinului fac boliziiliniuþe de zici cã sunt la Formula 1, numai e de mult o noutate. Cã abia ajungpietonii de pe o parte pe alta atrotuarelor, de frica goniºtilor, nici astanu mai e vreo ºtire, decât atunci cândsã întâmplã vreo nenorocire. Da poatecineva i-o mai tempera niþel, pãnã nurãmân pietoni mai puþini decât bolizii.Cãîn pericol sânt ºi stâlpii de corent dinmunicipiu, care cad una douã dupã cesã opreºte câte o caºcaravetã, cu minori,în ei. Sau asta ºi-au propus organeleabilitate, de ascund evenimentele subpreºu’ enteresului!? Aia e, mã nepoate, sã poate sã fie ºimai bine, dacã treaba asta cu RAAN-ul ºi-ar gãsi o rezolvare ºi dacã laHidroelectrica ar merge lucrurile camaºa cum merg acuma, adicã din ce înce mai bine. Cã la Hidroserv merg camîn pierdere, cã dacã aºa au ºtiut uniisã managerieze, alþii trebuie acuma sãtragã ponoasele. În rest, de promisiunifãcute din goana maºinii de miniºtri,ori de mese de protocol pe ValeaCernei s-au cam sãturat oamenii.Acuma ºi parlamentarii noºtri, dintre

care mulþi n-au deschis gura înParlament, ar cam trebui sã sãtrezeascã. Da ce te faci cã e cãldurãmare, monºer, e vacanþã ºi statu cu

burta la soare e mai plãcut ca munca. Da om mai vorbi despre asta, aºacã pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optmiºti!